În 2024, Uniunea Europeană a îndeplinit obiective intermediare semnificative în eforturile sale de a consolida economia și reziliența ca răspuns la provocările recente de pe plan mondial. La jumătatea perioadei planului de redresare NextGenerationEU, Uniunea i-a evaluat impactul în toate statele membre, în vreme ce acestea au continuat să facă progrese în implementarea propriilor planuri de redresare și reziliență. În plus, a intrat în vigoare cadrul reformat de guvernanță economică și s-au înregistrat progrese în legătură cu reformele fiscale și modernizarea uniunii vamale. Toate aceste reforme au contribuit la sporirea competitivității pe termen lung și la promovarea creșterii economice, asigurând în același timp sustenabilitatea datoriei. Uniunea Europeană a implementat totodată cadre noi pentru a trata riscurile climatice, evaziunea fiscală și sustenabilitatea întreprinderilor. Aceste inițiative demonstrează angajamentul Uniunii față de creșterea durabilă, inovare și poziția de lider mondial, asigurându-se că statele membre se mențin competitive pe durata tranziției economice, de mediu și a celei sociale.

Tendințe

În 2024, economia europeană și-a reluat creșterea treptată - deschidere în filă nouă., produsul intern brut crescând cu 0,9 %. Inflația totală s-a redus la 2,6 %, înregistrând o scădere semnificativă de la 6,4 % în 2023. În următorii doi ani, se estimează că activitatea economică se va accelera în contextul unei inflații care va continua să scadă. Piața europeană a muncii rămâne solidă, ocuparea forței de muncă crescând într-un ritm susținut, iar rata șomajului atingând un nivel minim istoric de 5,9 % în octombrie.

Cu toate acestea, incertitudinea și riscurile s-au intensificat ca urmare a escaladării tensiunilor geopolitice (a se vedea capitolele 1 și 8) și a fragmentării politice interne. Frecvența și gravitatea tot mai mari ale pericolelor naturale (a se vedea capitolul 4) creează la rândul lor dificultăți pentru activitatea economică.

Reușita Mecanismului de redresare și reziliență

În 2021, Uniunea Europeană a creat NextGenerationEU - deschidere în filă nouă., un plan fără precedent care urma să deblocheze fonduri pentru a ajuta statele membre să se redreseze în urma impactului economic al pandemiei de COVID-19 și să devină mai reziliente. De atunci, planul a fost în măsură și să trateze dificultățile socioeconomice cauzate de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, cum ar fi criza energetică.

Majoritatea acestor fonduri ale NextGenerationEU este repartizată statelor membre prin Mecanismul de redresare și reziliență - deschidere în filă nouă. (MRR). MRR este conceput pentru a sprijini redresarea socioeconomică a statelor membre și a le spori competitivitatea, ajutându-le în același timp cu tranziția verde și cea digitală. Fondurile se acordă în funcție de gradul de eficacitate cu care statele membre implementează reformele și investițiile pe care le-au stabilit în planurile lor de redresare și reziliență.

Anul 2024 a marcat jumătatea perioadei de aplicare a planului de redresare - deschidere în filă nouă. și, ca atare, a fost momentul potrivit pentru a-i evalua eficiența. Evaluarea - deschidere în filă nouă. a arătat că NextGenerationEU a permis economiei Uniunii să revină la nivelurile de producție de dinaintea pandemiei în al treilea trimestru din 2021 – mult mai rapid decât după criza economică și financiară din 2007-2008, când a fost nevoie de șapte ani pentru o redresare completă. Datorită finanțărilor din MRR, produsul intern brut al UE a fost, la rândul său, cu 0,4 % mai mare în 2022 decât ar fi fost fără aceste fonduri.

Din evaluare a reieșit totodată că NextGenerationEU are potențialul de a majora produsul intern brut real al Uniunii cu până la 1,4 % în 2026 în comparație cu scenariul care exclude acest plan. Nu sunt incluse aici efectele pozitive ale reformelor realizate prin intermediul MRR, care vor deveni tot mai vizibile în următorii ani.

O altă măsură din cadrul implementării MRR este cuantumul fondurilor plătite. Până la finele anului 2024, s-au plătit 306 miliarde de euro, echivalentul a 47 % din fondurile angajate.

Noul cadru de guvernanță economică

În 2024 a intrat în vigoare reforma cea mai ambițioasă și mai amplă a Uniunii de la criza din 2007-2008 și până astăzi, și anume reforma cadrului său de guvernanță economică - deschidere în filă nouă.. Acest cadru cuprinde normele și procedurile care reglementează politicile macroeconomice din statele membre.

Cadrul reformat, actualmente în curs de punere în aplicare, se asigură că economiile statelor membre sunt stabile și funcționează în direcția îndeplinirii obiectivelor comune, precum evitarea datoriei și a deficitelor excesive, promovând în același timp creșterea durabilă și favorabilă incluziunii prin reforme și investiții. Pentru realizarea tranziției verzi și a celei digitale și, în paralel, pentru consolidarea rezilienței și a competitivității Uniunii, este nevoie de investiții semnificative și susținute, inclusiv din partea entităților din sectorul public.

Reforma vizează eliminarea deficiențelor vechiului cadru: noul cadru este mai simplu, mai transparent și mai eficace, cu o mai mare implicare la nivel național și o mai bună asigurare a respectării legislației. Noul cadru tratează de asemenea în mod diferit statele membre în funcție de situația individuală a fiecăruia și permite o ajustare bugetară mai lentă dacă aceasta este susținută de angajamente legate de reforme și investiții care să promoveze creșterea, sustenabilitatea finanțelor publice și prioritățile Uniunii. Această abordare are ca rezultat evitarea tendinței politicii bugetare de a amplifica fluctuațiile economice și, în schimb, stabilizează totodată economia.

În centrul noului cadru se află planurile bugetar-structurale pe termen mediu, care includ obiective bugetare, legate de reforme și de investiții într-o abordare unificată. Această coerență permite simplificarea procesului și alinierea eforturilor naționale în materie de reforme și investiții la MRR, asigurând coeziunea dintre politicile naționale și cele europene. Planul subliniază asumarea responsabilității de către statele membre, oferindu-le mai multă flexibilitate în definirea propriilor traiectorii de ajustare bugetară și a angajamentelor legate de reforme și investiții.

Semestrul european

Semestrul european este un proces anual în cadrul căruia Uniunea Europeană identifică cele mai presante provocări economice și sociale cu care se confruntă statele membre și oferă orientări de politică pentru a le ajuta să își realizeze întregul potențial.

Pachetul din primăvara anului 2024 al Semestrului european - deschidere în filă nouă. s-a concentrat pe competitivitatea și prosperitatea pe termen lung ale Uniunii și ale statelor sale membre. A analizat, de asemenea, stadiul de implementare de către statele membre a planurilor lor de redresare și reziliență și a programelor din cadrul politicii de coeziune. Pe baza acestei analize, Comisia a propus recomandări specifice fiecărei țări, pentru a îndruma statele membre să facă față celor mai importante dificultăți.

În plus, Uniunea Europeană și-a intensificat eforturile de a reduce disparitățile sociale existente între regiuni și între state membre și de a diversifica sursele de aprovizionare cu energie. Pentru prima oară, cadrul Semestrului european a inclus o evaluare consolidată a progreselor înregistrate în sensul aplicării principiilor Pilonului european al drepturilor sociale - deschidere în filă nouă., împreună cu un cadru - deschidere în filă nouă. pentru identificarea riscurilor la adresa convergenței sociale. Această analiză, inclusă în Raportul comun privind ocuparea forței de muncă pe 2024 - deschidere în filă nouă., a examinat funcționarea pieței muncii, precum și competențele și problemele sociale din toate statele membre, cu scopul de a identifica potențialele riscuri care pun în pericol convergența socială ascendentă.

În fine, potrivit evaluării Comisiei, se înregistrează dezechilibre macroeconomice în cele 12 state membre selectate pentru bilanțuri aprofundate în Raportul privind mecanismul de alertă – 2024 - deschidere în filă nouă.. Comisia a propus, de asemenea, deschiderea procedurilor aplicabile deficitelor excesive pentru șapte state membre, pe baza Raportului său „Omnibus” - deschidere în filă nouă..

Pachetul din toamna anului 2024 al Semestrului european - deschidere în filă nouă. a pus accentul pe asigurarea unor finanțe publice solide și a unei creșteri durabile și favorabile incluziunii. Acesta a lansat punerea în aplicare a unui nou cadru de guvernanță economică, incluzând recomandări referitoare la planurile bugetare pe termen mediu și evaluări ale planurilor bugetare ale zonei euro. Pachetul a analizat totodată respectarea regulii Uniunii referitoare la deficite, și anume nedepășirea valorii de referință de 3 % din produsul intern brut, emițând recomandări pentru tratarea situațiilor de deficit excesiv în opt state membre și rapoarte privind supravegherea ulterioară aplicării programului pentru cinci țări. În plus, pachetul a evidențiat prioritățile de politică economică și socială pentru 2025, incluzând propuneri privind politicile, ocuparea forței de muncă și alertele economice din zona euro.

Recomandarea pentru 2025 referitoare la zona euro a invitat statele membre să acționeze atât individual, inclusiv prin punerea în aplicare a planurilor lor de redresare și reziliență, cât și colectiv în cadrul Eurogrupului, pentru a îmbunătăți competitivitatea, a stimula reziliența economică și a continua să asigure stabilitatea macroeconomică și financiară.

Bugetul UE: pregătirea Uniunii Europene pentru provocările actuale și viitoare

De la adoptarea, în 2020, a bugetului pe termen lung pentru 2021-2027 - deschidere în filă nouă. al UE, Uniunea s-a confruntat cu provocări extraordinare. Consecințele războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, creșterea bruscă a ratelor dobânzilor și presiunile migrației au condus, împreună, la presiuni crescute asupra bugetului - deschidere în filă nouă.. Ca răspuns, Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene au convenit, pentru prima oară, asupra unei revizuiri la jumătatea perioadei a bugetului pe termen lung al Uniunii (cunoscut sub numele de cadru financiar multianual). În consecință, se pune la dispoziție o finanțare suplimentară de 64,6 miliarde de euro pentru întâmpinarea noilor provocări și îndeplinirea obligațiilor legale ale Uniunii Europene, care nu mai puteau fi onorate în paralel cu respectarea plafoanelor bugetare inițiale.

În ceea ce privește bugetul anual, în noiembrie s-a convenit - deschidere în filă nouă. asupra unui buget al Uniunii de 192,8 miliarde de euro pentru 2025. Acesta va fi completat cu plăți estimate la 72 de miliarde de euro în cadrul NextGenerationEU. Proiectul de buget anual pentru 2025 orientează fondurile acolo unde au cel mai mare impact: către sprijinirea tranziției verzi și a celei digitale, spre crearea de locuri de muncă și consolidarea autonomiei strategice și a rolului Europei pe plan mondial. Bugetul va contribui și la finanțarea tehnologiilor critice prin intermediul platformei Tehnologii strategice pentru Europa și va furniza sprijin continuu refugiaților, țărilor învecinate și Ucrainei.

O Uniune Europeană a coeziunii

Cel de al 9-lea raport privind coeziunea economică, socială și teritorială - deschidere în filă nouă. a arătat cum ajută politica de coeziune la reducerea disparităților teritoriale, sociale și economice în întreaga Uniune Europeană. Raportul menționează progrese semnificative în noile state membre, unde produsul intern brut pe cap de locuitor a crescut de la 52 % din media UE în 2004 la aproape 80 % în 2023.

Politica de coeziune a ajutat economia Uniunii Europene să devină mai competitivă și mai sustenabilă sprijinind cercetarea și dezvoltarea, inovarea, precum și tranziția verde și digitală în toate statele membre. Această politică a îmbunătățit totodată viața cetățenilor prin finanțarea finalizării unor proiecte de infrastructură extrem de importante care lipseau, cum ar fi transportul absolut necesar și conectarea esențială la utilități. Implementarea treptată a Mecanismului de stimulare a talentelor - deschidere în filă nouă. ajută, la rândul său, regiunile cu asistență tehnică și cu alte activități pentru a atenua efectele schimbărilor demografice și ale exodului creierelor.

Piața unică a Uniunii rămâne o componentă fundamentală a stabilității și creșterii economice, permițând libera circulație a mărfurilor, serviciilor, capitalului și persoanelor între statele membre și consolidând în același timp competitivitatea industriilor europene.

Pentru a se asigura că piața unică rămâne rezilientă, competitivă și pe o poziție de lider în ceea ce privește tranziția verde și cea digitală pe plan mondial, Uniunea Europeană a colaborat cu partenerii din industrie pentru a concepe căi de tranziție specifice pentru fiecare ecosistem industrial - deschidere în filă nouă.. Aceste ecosisteme - deschidere în filă nouă. reunesc întreprinderi, cercetători, factori de decizie și furnizori de servicii pentru realizarea unor obiective economice comune sau abordarea unor nevoi specifice ale pieței. Căile de tranziție furnizează fiecărui sector orientări strategice cu privire la modalitatea de a adopta tehnologii inovatoare, de a-și reduce amprenta de carbon și de a-și spori capacitățile digitale.

De asemenea, pentru ca piața unică să funcționeze eficace, normele trebuie puse în aplicare și respectate în mod corespunzător. Uniunea Europeană se concentrează pe domenii care vor spori investițiile, vor accelera redresarea și vor stimula competitivitatea, cum ar fi soluționarea efectuării cu întârziere a plăților - deschidere în filă nouă. datorate de către autoritățile publice întreprinderilor, îndeosebi IMM-urilor. Prin intermediul grupului operativ pentru asigurarea respectării normelor referitoare la piața unică - deschidere în filă nouă., Comisia și statele membre au eliminat bariere, de exemplu prin facilitarea mobilității profesionale în interiorul Uniunii și îndepărtarea obstacolelor administrative din sectorul energiei din surse regenerabile. Comisia sporește, de asemenea, transparența și instrumentele de reglementare existente în scopul prevenirii apariției unor noi obstacole.

Uniunea Europeană dorește, totodată, să se asigure că IMM-urile sunt sprijinite în toate statele membre. În acest scop, Uniunea a analizat situația economică a IMM-urilor de pe întreg teritoriul său și a publicat, în luna iulie, evaluarea anuală a performanței IMM-urilor - deschidere în filă nouă..

Piața unică este importantă nu numai pentru întreprinderile europene, ci și pentru cei 450 de milioane de consumatori ai săi. În cursul anului, Uniunea Europeană a introdus norme prin intermediul cărora produsele vândute în Uniune să devină mai sustenabile, - deschidere în filă nouă. consumatorii să fie mai responsabili pentru tranziția verde - deschidere în filă nouă. și tranziția digitală și repararea bunurilor - deschidere în filă nouă. să devină o opțiune ușoară și atractivă. Normele vor asigura punerea la dispoziția consumatorilor a unor informații mai bune despre produse și vor combate dezinformarea ecologică și obsolescența planificată (a se vedea capitolul 4).

În fine, piața unică continuă să crească odată cu aderarea treptată a țărilor candidate. Extinderea creează oportunități semnificative pentru întreprinderile europene prin consolidarea lanțurilor de aprovizionare transfrontaliere și reducerea costurilor comerciale. În plus, datorită extinderii, gospodăriile din statele membre noi și existente pot beneficia de un acces mai ușor la bunuri și servicii la prețuri mai convenabile, ceea ce determină un nivel de trai mai ridicat. De exemplu, prin inițiativa privind culoarele verzi UE-Balcanii de Vest - fișier PDF, deschidere în filă nouă. se economisește anual echivalentul a 20 de ani de timp de așteptare pentru pasageri și mărfuri. În plus, integrarea regiunii în Alianța pentru medicamente critice - deschidere în filă nouă. a extins lanțurile valorice europene, stimulând creșterea și eficiența.

Uniunea piețelor de capital

Uniunea Europeană lucrează și la dezvoltarea în continuare a pieței sale unice pentru a face posibilă îmbunătățirea fluxului de capital transfrontalier. Acest sistem este cunoscut sub denumirea de uniunea piețelor de capital - deschidere în filă nouă.. O circulație mai liberă a capitalului în Uniunea Europeană înseamnă costuri mai mici ale tranzacțiilor, o sarcină de reglementare mai redusă și piețe mai puternice, ceea ce oferă în schimb societăților europene, inclusiv IMM-urilor, acces la mai multe surse de finanțare și sporește competitivitatea Uniunii.

În 2024 a avut loc adoptarea măsurilor - deschidere în filă nouă. care vor consolida uniunea piețelor de capital și vor contribui la realizarea obiectivului Uniunii de simplificare a obligațiilor de raportare și de reducere a sarcinii administrative (a se vedea capitolul 9). Noul Act privind cotarea la bursă - deschidere în filă nouă. modifică normele privind prospectele, abuzurile de piață, cercetarea în domeniul financiar și structurile de acțiuni cu drepturi de vot multiple. Prin intermediul acestui act, societățile vor putea îndeplini mai ușor cerințele necesare atât în momentul cotării, cât și după ce au fost cotate, menținându-se totodată transparența, protecția investitorilor și integritatea pieței. Actul va viza, de asemenea, problema fragmentării legislațiilor naționale, care limitează flexibilitatea societăților de a emite acțiuni cu drepturi de vot multiple după oferta publică inițială, ceea ce va fi benefic în special pentru întreprinderile inovatoare în curs de extindere.

În cursul anului s-au făcut progrese și în ceea ce privește crearea condițiilor adecvate pentru ca furnizorii de sisteme centralizate de raportare (CTP) să ofere o perspectivă consolidată asupra tranzacționărilor în toată Uniunea Europeană. La 16 decembrie, Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe - deschidere în filă nouă. a publicat un raport privind standardele tehnice pentru CTP - fișier PDF, deschidere în filă nouă.. Raportul a prezentat standardele tehnice finale pentru CTP, urmărind să sporească transparența pieței și calitatea datelor și sprijinind astfel uniunea piețelor de capital prin consolidarea unei piețe financiare mai integrate și mai eficiente.

În plus, Uniunea Europeană a înregistrat progrese în eforturile de îndepărtare a obstacolelor cauzate de legislațiile diferite ale statelor membre în domeniul insolvenței. Actele legislative diferite au ca rezultat o uniune a piețelor de capital fragmentată. Pentru a înlătura obstacolele și a spori competitivitatea, Comisia a propus, în 2022, armonizarea legislațiilor esențiale ale statelor membre în materie de insolvență. Concluziile Consiliului European din aprilie 2024 au dat un nou impuls acestei propuneri, accelerând negocierile.

În fine, pentru a asigura funcționarea eficace a uniunii piețelor de capital, Uniunea Europeană sporește atractivitatea și reziliența serviciilor sale de compensare - deschidere în filă nouă.. Este vorba despre servicii oferite de contrapărțile centrale (CCP) care se interpun între contrapărți la tranzacții cu instrumente financiare, devenind cumpărător pentru fiecare vânzător și vânzător pentru fiecare cumpărător. Prin garantarea respectării obligațiilor contractuale în cazul unei nerespectări a obligațiilor de plată, CCP sunt esențiale pentru menținerea stabilității pieței, atenuarea riscurilor sistemice și sporirea încrederii în piață.

În februarie 2024, s-a ajuns la un acord politic cu privire la un pachet de măsuri - deschidere în filă nouă. care vor permite CCP să introducă mai rapid noi produse pe piața Uniunii, încurajându-i pe participanții la piață să recurgă la compensare și să creeze lichidități la CCP din Uniunea Europeană. Se va consolida, prin acest pachet, și cadrul de supraveghere al Uniunii pentru CCP, sporindu-se gradul de siguranță și reziliență al sistemelor de compensare. Prin intermediul acestui cadru se va diminua dependența excesivă de CCP sistemice din țările terțe prin cerința ca toți participanții relevanți la piață să dețină conturi active la CCP din Uniune și să compenseze o parte reprezentativă a anumitor contracte derivate sistemice pe piața unică.

Finanțe digitale

În aprilie au intrat în vigoare - deschidere în filă nouă. noi norme - deschidere în filă nouă. privind punerea la dispoziție a posibilității de a efectua plăți instant în euro pentru toate persoanele și întreprinderile care dețin un cont bancar în Uniunea Europeană, norme care se vor aplica treptat începând cu ianuarie 2025. Scopul acestora este ca plățile instant în euro să fie accesibile ca preț, securizate și procesate fără niciun fel de dificultăți pe tot teritoriul Uniunii.

Plățile instant le oferă oamenilor soluții rapide și convenabile în situații de zi cu zi, cum ar fi primirea rapidă (în mai puțin de 10 secunde) a unor sume de bani în cazuri de urgență, plata pentru achiziționarea de bunuri și servicii online și în magazine și partajarea instantanee a costurilor comune în contexte sociale. Prin acest tip de plăți se îmbunătățește și gestionarea fluxului de numerar pentru administrațiile publice și întreprinderi, îndeosebi IMM-uri, organizațiile caritabile și neguvernamentale pot accesa rapid fonduri, iar băncile și alți prestatori de servicii de plată sunt încurajați să dezvolte servicii și produse financiare inovatoare.

În plus, în 2024 a început să se aplice Regulamentul privind piețele criptoactivelor - deschidere în filă nouă., prin care s-au instituit norme uniforme pentru piața europeană a criptoactivelor. Se vor sprijini astfel integritatea și inovarea de pe piață prin reglementarea ofertelor publice de criptoactive și a intermediarilor de criptoactive care furnizează servicii consumatorilor, asigurându-se faptul că aceștia sunt mai bine protejați de riscurile aferente.

Cu ajutorul instrumentului de sprijin tehnic al Uniunii, 37 de autorități de supraveghere financiară din 26 de state membre își vor putea, de asemenea, spori capacitatea de a gestiona riscurile legate de finanțele digitale. În cursul anului 2024, Academia UE de supraveghere a finanțelor digitale a furnizat cursuri de formare în centre de stagii și online unui număr de peste   1 000 de supraveghetori din întreaga Uniune.

Combaterea spălării banilor

Pachetul legislativ privind combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului (CSB/CFT) - deschidere în filă nouă. a fost adoptat în 2024 și include primul Regulament privind CSB/CFT - deschidere în filă nouă. și A șasea Directivă privind CSB/CFT - deschidere în filă nouă.. Propunerile menționate vor servi ca bază pentru activitatea Autorității pentru Combaterea Spălării Banilor și a Finanțării Terorismului - deschidere în filă nouă..

Noile norme stabilesc cerințe pentru sectorul privat, aplicabile pe tot teritoriul Uniunii, pentru a asigura aplicarea consecventă a normelor pe întreaga piață unică. Normele armonizează totodată sarcinile și competențele unităților naționale de supraveghere și de informații financiare în scopul unei cooperări transfrontaliere eficace. De asemenea, acest cadru consolidează competențele registrelor beneficiarilor reali pentru a asigura transparența în ceea ce privește persoanele care dețin sau controlează entități juridice și fiducii. În fine, cadrul menționat armonizează normele privind accesul la aceste informații, permițând părților interesate care au un interes legitim, inclusiv jurnaliștii și societatea civilă, să contribuie la combaterea criminalității financiare.

Ce noutăți va aduce noul cadru CSB/CFT?

Exemple practice

În noiembrie, Parlamentul și Consiliul au adoptat un Regulament pentru sporirea transparenței activităților de rating de mediu, social și de guvernanță - deschidere în filă nouă., care tratează preocupările legate de dezinformarea ecologică. Acesta face parte dintr-un pachet mai amplu - deschidere în filă nouă. de măsuri vizând să dezvolte bazele cadrului de finanțare durabilă al Uniunii și să încurajeze finanțarea privată pentru proiecte și tehnologii de tranziție.

Noile norme vor furniza investitorilor și instituțiilor financiare date fiabile despre performanța de mediu, socială și de guvernanță a societăților, ajutând la luarea unor decizii în mai bună cunoștință de cauză în legătură cu investițiile durabile și cu gestionarea riscurilor aferente acestor factori. Ratingurile vor oferi, în același timp, mai multă claritate cu privire la activitățile furnizorilor de rating și la luarea sau nu de către aceștia a măsurilor necesare pentru a preveni și a atenua conflictele de interese.

Parlamentul și Consiliul au convenit - deschidere în filă nouă., de asemenea, să amâne termenul de adoptare a standardelor europene sectoriale de raportare privind durabilitatea de la jumătatea anului 2024 până la jumătatea anului 2026. Pe lângă faptul că se acordă astfel mai mult timp pentru elaborarea standardelor, societățile vor dispune, de asemenea, de o perioadă mai lungă de timp pentru a se concentra pe implementarea primului set de standarde orizontale, adoptat în iulie 2023.

Pe lângă respectarea standardelor de raportare, întreprinderile mari care îndeplinesc anumite criterii vor trebui să aplice diligența necesară atât propriilor operațiuni, cât și celor ale filialelor și partenerilor lor de afaceri din cadrul lanțurilor lor globale de activitate, cu scopul de a identifica și a aborda efectele adverse reale și potențiale asupra mediului și a drepturilor omului. Noua Directivă privind diligența necesară în materie de durabilitate a întreprinderilor - deschidere în filă nouă. impune întreprinderilor să aducă modificările necesare strategiilor și operațiunilor lor generale, inclusiv practicile în materie de achiziție, proiectare și distribuție. Neconformitatea poate duce la impunerea respectării normelor administrative, inclusiv sancțiuni și angajarea răspunderii civile.

Un sistem bancar sănătos este esențial pentru toți cetățenii Uniunii Europene și pentru stabilitatea și prosperitatea economiei europene. După criza financiară din 2007-2008, liderii europeni și internaționali au convenit asupra unor standarde bancare internaționale – denumite Acordul Basel III - deschidere în filă nouă. – prin care să se asigure o mai mare reziliență a băncilor și să se reducă probabilitatea crizelor financiare viitoare.

Textul final al celui mai recent pachet de măsuri bancare - deschidere în filă nouă. (Regulamentul privind cerințele de capital și Directiva privind cerințele de capital) a intrat în vigoare la 9 iulie 2024 și reprezintă o etapă esențială din procesul de implementare fidelă a Acordului Basel III în Uniunea Europeană. Acesta reafirmă dorința Uniunii de a-și îndeplini angajamentul internațional și de a pune în aplicare noile reguli prudențiale începând cu 1 ianuarie 2025, astfel cum s-a anunțat anterior. Cu toate acestea, data aplicării unei părți a Acordului Basel III, Revizuirea fundamentală a portofoliului de tranzacționare - deschidere în filă nouă., a fost amânată până la 1 ianuarie 2026, în scopul menținerii condițiilor de concurență echitabile pentru băncile europene care își desfășoară activitatea la nivel internațional și al alinierii la calendarele de punere în aplicare ale altor jurisdicții importante.

În scopul unei și mai bune consolidări a băncilor, atât Parlamentul - deschidere în filă nouă., cât și Consiliul și-au adoptat - deschidere în filă nouă. pozițiile cu privire la reforma cadrului de gestionare a crizelor bancare și de asigurare a depozitelor - deschidere în filă nouă. și au început negocieri pe această temă.

În plus, în decembrie 2023 s-a convenit asupra Directivei revizuite Solvabilitate II. Noile norme - deschidere în filă nouă. consolidează cadrul de reglementare în sectorul asigurărilor, oferind stimulente mai bune pentru ca sectorul asigurărilor și al reasigurărilor (de exemplu, asigurare pentru asigurători) să investească în capitalul pe termen lung. Noile norme vor lua mai mult în considerare riscurile macroeconomice, printre care cele legate de schimbările climatice, și vor reduce gradul de sensibilitate a poziției asigurătorilor la fluctuațiile pe termen scurt ale pieței. Datorită schimbărilor menționate, se va asigura că acest sector rămâne puternic în perioadele de dificultate economică și că va proteja interesele consumatorilor.

În același timp, s-a convenit și asupra unei noi Directive privind redresarea și rezoluția în domeniul asigurărilor - deschidere în filă nouă.. Această directivă asigură stabilitatea financiară și îi protejează pe deținătorii polițelor și pe contribuabili în cazul falimentului unui asigurător sau al unui reasigurător. Directiva impune unei serii de asigurători și reasigurători selectați pe baza riscurilor, precum și autorităților lor de rezoluție să elaboreze planuri preventive de redresare și, respectiv, planuri de rezoluție, pentru a le garanta pregătirea pentru situații de criză.

Reforma uniunii vamale

Reforma uniunii vamale - deschidere în filă nouă. a Uniunii Europene, propusă în 2023, urmărește instituirea unui sistem vamal de prim rang la nivel mondial, bazat pe date, care va simplifica în mod semnificativ procesele vamale pentru întreprinderi și va oferi, în același timp, autorităților instrumentele necesare pentru oprirea importurilor care prezintă riscuri reale pentru Uniune, cetățenii și economia sa. În 2024, s-au realizat progrese - deschidere în filă nouă. cu privire la propunerea de a crea o Autoritate vamală a Uniunii Europene și o platformă centralizată de date, doi dintre cei trei piloni centrali ai reformei (împreună cu comerțul electronic).

Aceste elemente sunt completate cu mediul aferent ghișeului unic al Uniunii Europene pentru vămi - deschidere în filă nouă., care este deja implementat gradual și urmărește să armonizeze procedurile administrative dintre sectorul vamal și alte sectoare, precum sănătatea și mediul. Se vor îmbunătăți astfel schimburile digitale dintre administrațiile de la frontierele Uniunii și se va simplifica procesul de vămuire a mărfurilor.

În plus, sistemul de control al importului 2 - deschidere în filă nouă. impune acum operatorilor economici să prezinte date privind siguranța și securitatea pentru toate modurile de transport. Datorită sistemului, autoritățile vamale belgiene au realizat cele mai mari confiscări de precursori de droguri (substanțe chimice utilizate pentru producerea drogurilor ilegale) pe care le-au făcut vreodată, la aeroportul din Liège (Belgia) în luna martie, în colaborare cu alte state membre.

În fine, a fost lansată Alianța portuară europeană - deschidere în filă nouă. în cadrul foii de parcurs a UE pentru combaterea traficului de droguri și a criminalității organizate (a se vedea capitolul 7). Alianța va îmbunătăți coordonarea dintre autoritățile vamale și va facilita cooperarea cu alte autorități de aplicare a legii și cu sectorul privat.

Asigurarea unor condiții de concurență echitabile în domeniul fiscal

În ianuarie 2024, UE a introdus norme noi de stabilire a unei rate de impozitare efective minime de 15 % - deschidere în filă nouă. pentru companiile multinaționale care își desfășoară activitatea în interiorul frontierelor sale. Intrarea în vigoare a acestor norme oficializează implementarea de către Uniune a cadrului pilonului 2, ca parte dintr-un acord internațional istoric asupra reformei fiscale - deschidere în filă nouă. la care a ajuns Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică în 2021. În timp ce aproape 140 de jurisdicții din întreaga lume au aderat la aceste norme, Uniunea Europeană a fost lider în transpunerea lor în legislație. Aceste norme sunt de natură să descurajeze întreprinderile să transfere profituri către jurisdicții cu impozite reduse și limitează practica „uniformizării la un nivel inferior”, conform căreia țările reduc ratele impozitului pe profit pentru a atrage investiții.

La 28 octombrie, Comisia a adoptat o propunere - deschidere în filă nouă. de modificare a Directivei privind cooperarea administrativă în domeniul fiscal - deschidere în filă nouă.. Directiva modificată stabilește normele și procedurile care să permită autorităților fiscale ale statelor membre să coopereze strâns între ele cu privire la impozitarea directă, facilitând astfel îndeplinirea de către societăți a obligațiilor lor în temeiul Directivei privind pilonul 2 - deschidere în filă nouă., care pune în aplicare cadrul pilonului 2, menționat anterior.

Combaterea evaziunii și a fraudei fiscale

Sistemul electronic central de informații referitoare la plăți - deschidere în filă nouă. furnizează acum administrațiilor fiscale ale statelor membre date care le ajută să detecteze mai ușor frauda în domeniul taxei pe valoarea adăugată (TVA), în special în legătură cu activitățile de comerț electronic. În temeiul noilor norme, prestatorii de servicii de plată care oferă servicii în Uniunea Europeană trebuie să monitorizeze destinatarii plăților transfrontaliere. Aceștia trebuie, de asemenea, să transmită administrațiilor fiscale ale statelor membre informații referitoare la plățile transfrontaliere.

Combaterea fraudei și a abuzurilor fiscale a fost consolidată și printr-un nou act legislativ, aprobat în decembrie. Directiva privind scutirea fiscală mai rapidă și mai sigură de impozitele excesive reținute la sursă - deschidere în filă nouă. introduce norme datorită cărora procedurile de reținere a impozitului la sursă în Uniunea Europeană vor fi mai eficiente și mai sigure pentru investitori, intermediarii financiari și administrațiile fiscale naționale. În acest mod, investitorii vor beneficia de un proces mai rapid de obținere a unei scutiri de impozitele excesive reținute la sursă aferente plăților transfrontaliere ale dividendelor și dobânzilor. Se va reduce astfel și riscul dublei impozitări pentru contribuabili și se vor facilita investițiile transfrontaliere, consolidându-se uniunea piețelor de capital.

În plus, Uniunea adoptă tranziția digitală pentru a contribui la combaterea fraudei și a sprijini întreprinderile europene. Propunerea privind TVA în era digitală - deschidere în filă nouă. – convenită la 5 noiembrie – va reduce necesitatea înregistrărilor multiple în scopuri de TVA în state membre diferite, extinzând modelul existent al ghișeului unic. Această propunere va contribui, totodată, la facilitarea utilizării noilor tehnologii digitale, cum sunt facturarea electronică și raportarea digitală, în scopul combaterii fraudei în domeniul TVA. Noile norme marchează primul pas către abordarea provocărilor generate de dezvoltarea economiei platformelor și către asigurarea unor condiții de concurență echitabile între serviciile de transport și de cazare de scurtă durată online și serviciile de transport și de cazare de scurtă durată tradiționale. Aplicarea acestor norme va produce beneficii pentru finanțele publice ale statelor membre și va determina reducerea costurilor administrative și de conformare pentru comercianții din Uniunea Europeană.