Conflictele, crizele umanitare și dezastrele naturale au continuat să pună întreaga lume la grea încercare în 2024. Uniunea Europeană și-a asumat un rol activ, reafirmându-și angajamentul în favoarea păcii, securității și demnității umane. În cel de-al treilea an de agresiune a Rusiei împotriva Ucrainei, Uniunea a continuat să-și întărească apărarea și securitatea. Ea a colaborat totodată cu țările candidate, inclusiv cu Ucraina, pe tema reformelor necesare, și cu țările potențial candidate pe tema pregătirii pentru viitoarea aderare. Uniunea Europeană oferă ajutor umanitar și își menține angajamentul de a găsi soluții la multiplele crize din Orientul Mijlociu, inclusiv din Gaza și Siria. În cursul anului, Uniunea și-a consolidat parteneriatele internaționale, a ajutat persoanele aflate în dificultate și a răspuns la dezastre în întreaga lume. Prin adaptarea eforturilor sale de ajutorare la noile riscuri și prin construirea de parteneriate mai puternice, Uniunea și-a consolidat rolul de lider în materie de asistență la nivel mondial. Această abordare unitară a demonstrat reziliența Uniunii și viziunea sa privind un continent deschis și prosper, chiar și în fața provocărilor mondiale.

Extinderea

Tensiunile geopolitice actuale, în special războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, au subliniat importanța politicii de extindere. Extinderea este o investiție în pace, securitate și stabilitate de lungă durată pentru continentul nostru. Fiecare nou stat membru face economia UE mai puternică, generând creștere economică și locuri de muncă.

Anul 2024 a marcat cea de a 20-a aniversare a extinderii din 2004 a Uniunii, cea mai mare din istoria sa. În urmă cu 20 de ani, Uniunea Europeană și-a deschis porțile unui număr de 10 noi state membre, devenind una dintre cele mai mari piețe unice din lume. De atunci, milioane de persoane au beneficiat de noi oportunități, locuri de muncă și programe în întreaga Uniune.

MATERIAL VIDEO: De ce este așa de important să sărbătorim extinderea UE din 2004?

• Peste 2,7 milioane de tineri din cele 10 state membre care au aderat în 2004 au participat la programul Erasmus+ începând din 2004.
• 26 de milioane de noi locuri de muncă au fost create în întreaga Uniune începând din 2004.
• 79 % dintre cetățenii acestor state membre consideră că țara lor a beneficiat de statutul de membră a UE.

Posibilitatea de aderare rămâne deschisă pentru țările europene care adoptă valorile Uniunii și îndeplinesc anumite criterii-cheie. Membrii care aspiră la aderare trebuie, printre altele, să demonstreze practici democratice solide, să respecte statul de drept, să își mențină economiile stabile și să își îmbunătățească guvernanța (a se vedea, de asemenea, capitolul 9).

Uniunea Europeană evaluează periodic progresele înregistrate de toate țările implicate în procesul de aderare. În octombrie, Uniunea a publicat pachetul său de extindere - deschidere în filă nouă. anual, care analizează progresele înregistrate de țările candidate (Albania, Bosnia și Herțegovina, Georgia, Macedonia de Nord, Moldova, Muntenegru, Serbia, Turcia și Ucraina) și de țara potențial candidată Kosovo (această denumire nu aduce atingere pozițiilor privind statutul și este conformă cu RCSONU 1244/1999, precum și cu Avizul CIJ privind Declarația de independență a Kosovoului). Rapoartele anuale se axează pe reforme-cheie, cum ar fi statul de drept, administrația publică, instituțiile democratice și îndeplinirea criteriilor economice pentru aderarea la Uniunea Europeană.

Odată deschise, negocierile de aderare au loc în cadrul unor conferințe interguvernamentale între miniștrii și ambasadorii statelor membre și țara candidată care își negociază aderarea. Prima dintre aceste conferințe cu Moldova - deschidere în filă nouă. și cu Ucraina - deschidere în filă nouă. a avut loc în iunie 2024, marcând lansarea oficială a negocierilor de aderare ale celor două țări. Procesul de examinare analitică - deschidere în filă nouă. a început în luna iulie și va continua pe parcursul anului 2025, perioadă în care Moldova și Ucraina trebuie să demonstreze modul în care intenționează să adopte și să pună în aplicare normele și politicile Uniunii și să prezinte planuri pentru continuarea alinierii.

Progresele înregistrate de Balcanii de Vest în 2024 pe calea aderării la Uniunea Europeană

Albania și Macedonia de Nord - deschidere în filă nouă. au finalizat procesul de examinare analitică, primul pas către aderarea la UE.

• A fost prezentat un raport de examinare analitică cu privire la primul dintre cele șase clustere de norme, pentru care cele două țări trebuie să îndeplinească cerințe specifice (criterii de referință), cum ar fi efectuarea de reforme ale sistemului judiciar, administrației publice, guvernanței etc.
• Deschiderea primului cluster cu Albania a avut loc în cadrul unei conferințe interguvernamentale din luna octombrie.
• Deschiderea primului cluster cu Macedonia de Nord va avea loc după ce această țară va îndeplini condițiile necesare.

Bosnia și Herțegovina - deschidere în filă nouă. au început negocierile de aderare la Uniunea Europeană în luna martie. Ulterior, un forum la nivel înalt a discutat reformele necesare pentru lansarea următoarelor etape.

Muntenegru - deschidere în filă nouă. a avansat în procesul său de aderare la Uniunea Europeană îndeplinind cerințe-cheie privind statul de drept și drepturile fundamentale, după cum a confirmat raportul său de țară prezentat în luna iunie. De atunci, Uniunea a început să închidă în mod provizoriu capitolele de negociere odată îndeplinite condițiile pertinente, începând cu trei capitole în luna decembrie.

Kosovo - deschidere în filă nouă. a obținut dreptul de călătorie fără viză în Uniunea Europeană în luna ianuarie, ceea ce înseamnă că cetățenii săi pot intra acum în Uniune pentru șederi de scurtă durată fără a avea nevoie de viză.

Serbia - deschidere în filă nouă. a înregistrat progrese în ceea ce privește reformele judiciare și combaterea corupției, dar trebuie încă să implementeze pe deplin legislația privind mass-media, să se alinieze mai bine la politica externă a Uniunii, să sprijine societatea civilă și mass-media și să-și îndeplinească angajamentul de a normaliza relațiile cu Kosovo.

Cererea Georgiei de a adera la Uniunea Europeană a făcut însă un pas înapoi în 2024, când a fost adoptată o lege controversată vizând organizațiile finanțate din străinătate, fapt ce a generat preocupări cu privire la înăbușirea deliberată a vocilor independente și la limitarea libertăților democratice. Ca urmare a acestei evoluții, precum și a altor aspecte negative ale progreselor Georgiei în direcția aderării la Uniunea Europeană, procesul de aderare s-a oprit efectiv.

Negocierile de aderare cu Turcia rămân în impas din 2018 din cauza preocupărilor continue legate de democrație, statul de drept, independența sistemului judiciar și respectarea drepturilor fundamentale.

Perspectivele unei Uniuni Europene mai mari vor avea implicații asupra modului în care funcționează Uniunea. Ținând cont de asta, în luna martie a fost adoptată o comunicare privind reformele și revizuirea politicilor înainte de extindere - deschidere în filă nouă. care examinează implicațiile unei Uniuni Europene extinse în domenii precum valorile, politicile, bugetul și guvernanța. Această abordare proactivă urmărește să asigure pregătirea Uniunii pentru viitoarea extindere.

Sprijinirea reformei, a creșterii economice și a integrării țărilor implicate în procesul de aderare

Reducerea decalajului economic dintre Uniune și viitorii săi membri contribuie la pregătirea acestora din urmă pentru o tranziție mai ușoară. Uniunea Europeană sprijină activ dezvoltarea viitorilor săi membri prin noi instrumente de finanțare, cum ar fi Mecanismul pentru Ucraina (a se vedea capitolul 1), Planul de creștere pentru Moldova - deschidere în filă nouă. și Planul de creștere pentru Balcanii de Vest - deschidere în filă nouă., și oferă expertiză din partea actualelor state membre pentru a accelera reformele.

Începând din 2021, Uniunea Europeană a furnizat Moldovei asistență financiară în valoare de 2,2 miliarde de euro, sprijinind independența energetică, reformele în justiție și întărirea legăturilor cu Uniunea. Noul plan de creștere propus în luna octombrie va netezi calea Moldovei către aderarea la Uniunea Europeană, oferind până la 1,8 miliarde de euro în perioada cuprinsă între 2025 și 2027 pentru dezvoltarea economiei acestei țări și stimularea reformelor necesare în vederea aderării la UE.

Ca urmare a regresului democrației în Georgia, Uniunea Europeană a redus nivelul contactelor politice și a suspendat o sumă de 30 de milioane de euro acordată în cadrul Instrumentului european pentru pace, precum și o sumă de 121 de milioane de euro reprezentând asistență directă acordată guvernului acestei țări. Acest lucru nu a afectat sprijinul acordat de Uniune pentru societatea civilă și mass-media independentă, deoarece acestea sunt vitale pentru sprijinirea democrației. La 20 decembrie 2024, Uniunea Europeană a propus - deschidere în filă nouă., de asemenea, ca diplomații și funcționarii georgieni, precum și membrii de familie ai acestora care dețin pașapoarte diplomatice sau oficiale, să obțină o viză pentru a călători în Uniune pentru șederi de scurtă durată.

În pofida progreselor înregistrate în ceea ce privește aderarea, țările din Balcanii de Vest au un produs intern brut pe cap de locuitor care se situează între un sfert și jumătate din media UE. Pentru a elimina acest decalaj, Uniunea Europeană a adoptat Planul de creștere pentru Balcanii de Vest, care urmărește să întărească legăturile economice atât cu Uniunea, cât și la nivel de regiune, și care ar putea să dubleze dimensiunea economiilor din Balcanii de Vest în următorii 10 ani. Implementarea planului de creștere a început, iar Mecanismul de reformă și creștere, în valoare de 6 miliarde de euro, a intrat în vigoare în luna mai. Cinci dintre cei șase parteneri din Balcanii de Vest au prezentat de atunci agende de reformă ambițioase care detaliază principalele îmbunătățiri care trebuie aduse unor domenii precum statul de drept, guvernanța, capitalul uman, tranziția energetică și cea digitală și sectorul privat, împreună cu o listă orientativă de proiecte de investiții. Aceste agende de reformă au fost aprobate în luna octombrie.

În cursul anului, liderii Balcanilor de Vest au organizat mai multe reuniuni ministeriale având ca temă planul de creștere, pentru a discuta pe marginea eforturilor de integrare (în Macedonia de Nord în luna ianuarie, în Albania în luna februarie și în Muntenegru în luna mai). Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, a vizitat cei șase parteneri din Balcanii de Vest în toamnă, iar summitul UE-Balcanii de Vest - deschidere în filă nouă. a avut loc în data de 18 decembrie.

Summitul Procesului de la Berlin - deschidere în filă nouă. din 2024 a marcat adoptarea unui nou plan de acțiune pentru piața regională comună, cu scopul de a spori integrarea economică regională, care este de asemenea unul dintre obiectivele centrale ale planului de creștere.

- deschidere în filă nouă.

MATERIAL VIDEO: Cu sprijin din partea Uniunii Europene, mii de proiecte celebrează patrimoniul cultural dinamic și unic al Balcanilor de Vest, stimulând creativitatea și colaborarea.

După tensiunile legate de activitățile de foraj ilegale din estul Mării Mediterane, Uniunea Europeană reconstruiește treptat legăturile cu Turcia prin vizite la nivel înalt și dialoguri privind sănătatea, cercetarea, inovarea și comerțul. În plus, Uniunea s-a angajat să aloce resurse financiare semnificative pentru a sprijini această țară în diferite domenii în 2024.

Partenerii estici

Uniunea Europeană contribuie, de asemenea, la consolidarea economiilor din vecinătatea sa estică și la conectarea mai strânsă a acestora cu Uniunea.

În cadrul unei reuniuni la nivel înalt UE-SUA-Armenia care a avut loc în luna aprilie, a fost anunțat - deschidere în filă nouă. un Plan de reziliență și creștere pentru Armenia în valoare de 270 de milioane de euro. Această inițiativă urmărește să consolideze economia Armeniei și să sprijine persoanele strămutate. Negocierile privind o agendă de parteneriat UE-Armenia vizează totodată întărirea cooperării prin intermediul unei foi de parcurs mai îndrăznețe a parteneriatului.

Azerbaidjanul rămâne un partener valoros în domeniul energiei, contribuind la diversificarea surselor de gaze ale Uniunii și la reducerea dependenței de Rusia. Actualul sprijin acordat de Uniune sectorului azer al energiei din surse regenerabile în contextul celei de a 29-a Conferințe a ONU privind schimbările climatice (COP29) de la Baku încurajează o cooperare mai strânsă în privința tranziției verzi.

Uniunea Europeană își menține angajamentul de a sprijini negocierile de pace dintre Armenia și Azerbaidjan și finanțează eforturile de pace, inclusiv sprijinul pentru dividendele păcii, prin intermediul Planului economic și de investiții. Scopul este acela de a crea beneficii economice și sociale tangibile care să promoveze o pace durabilă în regiune.

Legăturile economice strânse dintre Belarus și Rusia au permis Rusiei să eludeze unele dintre sancțiunile care i-au fost impuse. Ca răspuns la implicarea regimului Lukașenko în războiul împotriva Ucrainei, în iunie 2024 au fost introduse noi sancțiuni împotriva Belarusului. Aceste noi măsuri împotriva Belarusului reflectă multe dintre măsurile deja impuse Rusiei și sporesc eficacitatea sancțiunilor aplicate de Uniune Rusiei (a se vedea capitolul 1).

Investițiile UE în Parteneriatul estic începând din 2021

Începând din 2021, finanțarea Uniunii Europene pentru Parteneriatul estic a ajuns la 2,539 miliarde de euro, cu investiții mobilizate preconizate în valoare totală de 13,919 miliarde de euro. Este un progres semnificativ în direcția atingerii obiectivului de investiții mobilizate preconizate în valoare de 17 miliarde de euro până la sfârșitul anului 2027, fiind încă necesare 3,081 miliarde de euro pentru atingerea obiectivului.

Vecinătatea sudică

S-a pus un accent mai mare pe încheierea de parteneriate cuprinzătoare cu țările din vecinătatea sudică pentru a le îmbunătăți nivelul de trai și a le mări stabilitatea macroeconomică. Aceste parteneriate adaptate consolidează securitatea regiunii prin combaterea cauzelor profunde ale migrației și prin abordarea deschisă a unor aspecte complexe, cum ar fi securitatea.

În martie, Uniunea Europeană și Egiptul au instituit un parteneriat cuprinzător care acoperă relațiile politice, migrația, stabilitatea economică, investițiile sustenabile și comerțul. În luna iunie, a fost organizată o Conferință UE-Egipt privind investițiile - deschidere în filă nouă. care a atras noi investiții în valoare de 49 de miliarde de euro.

Semnarea unui important parteneriat cuprinzător cu Tunisia în 2023 a condus la organizarea, în luna iunie, a unei Conferințe UE-Tunisia privind investițiile - deschidere în filă nouă. care a reunit un mare număr de părți interesate și cu ocazia căreia s-a convenit un memorandum de înțelegere (un cadru formal pentru cooperare) privind sectorul energiei, inclusiv al energiei din surse regenerabile.

Evenimentele recente din Orientul Mijlociu au sporit incertitudinea cu privire la stabilitatea politică, socială și economică a regiunii. Uniunea Europeană și Autoritatea Palestiniană au convenit asupra unui pachet de sprijin financiar de urgență pe termen scurt în valoare de 400 de milioane de euro, pentru a răspunde celor mai presante nevoi financiare ale autorității și pentru a sprijini reformele. Acest sprijin financiar pe termen scurt va deschide calea pentru un program multianual care urmărește să asigure stabilitatea financiară pe termen lung a Autorității Palestiniene și implementarea agendei sale de reforme.

În cursul vizitei sale din luna mai în Liban - deschidere în filă nouă., președinta von der Leyen s-a angajat să aloce acestei țări o sumă de 1 miliard de euro. Prima parte – 500 de milioane de euro – adoptată în luna august, a sprijinit Libanul în 2024 și va continua să facă acest lucru și în 2025. Această finanțare se va axa pe servicii de bază, cum ar fi sănătatea, educația și protecția socială, precum și pe problema apei, salubrității și igienei pentru grupuri vulnerabile, precum refugiații sirieni și cetățenii libanezi vulnerabili. Ea va sprijini, de asemenea, reformele-cheie, sectorul securității, gestionarea frontierelor (inclusiv combaterea traficului de persoane și a introducerii ilegale de migranți), reziliența economică și tranziția verde. În plus, Uniunea Europeană și-a continuat angajamentul de a sprijini refugiații sirieni prin intermediul ajutorului umanitar și al ajutorului pentru dezvoltare în curs (a se vedea secțiunea „Ajutor umanitar și protecție civilă” de mai jos).

Investițiile UE în vecinătatea sudică începând din 2021

Începând din 2021, finanțarea Uniunii Europene pentru vecinătatea sudică a ajuns la 5,698 miliarde de euro, cu investiții mobilizate preconizate în valoare totală de 26,686 miliarde de euro. Este un progres semnificativ în direcția atingerii obiectivului de investiții mobilizate preconizate în valoare de 30 de miliarde de euro până la sfârșitul anului 2027, fiind încă necesare 3,314 miliarde de euro pentru atingerea obiectivului.

Partenerii vest-europeni

În 2024, relația dintre Uniunea Europeană și Regatul Unit a rămas un obiectiv-cheie, bazat pe implementarea deplină, fidelă și în timp util a Acordului de retragere, inclusiv a Cadrului Windsor, precum și a Acordului comercial și de cooperare. Aceste eforturi protejează drepturile a milioane de cetățeni ai Uniunii și de resortisanți ai Regatului Unit care locuiesc în străinătate, sprijină stabilitatea economică și facilitează comerțul. Au continuat, de asemenea, negocierile în vederea finalizării unui acord între Uniunea Europeană și Regatul Unit cu privire la Gibraltar.

Uniunea a lansat și a finalizat negocierile cu Elveția cu privire la un pachet amplu de acorduri care își propun să aprofundeze și să extindă relația bilaterală. De asemenea, Uniunea a înregistrat progrese în direcția semnării acordului de asociere cu Andorra și San Marino.

Pentru informații privind acordurile comerciale și tehnologice, consultați capitolul 2.

Global Gateway

Prin intermediul Global Gateway, strategia sa de investiții la nivel mondial, Uniunea a continuat să formeze parteneriate în întreaga lume în 2024. Împreună, Uniunea, statele sale membre, băncile de dezvoltare și instituțiile de finanțare europene urmăresc să furnizeze investiții de până la 300 de miliarde de euro până în 2027, pentru a reduce deficitul de investiții la nivel mondial și pentru a sprijini dubla tranziție verde și digitală la scară planetară.

Global Gateway sprijină proiecte de îmbunătățire a conectivității digitale, de sporire a accesului la energia durabilă, de dezvoltare a rutelor de transport și de consolidare a sectoarelor sănătății, educației și cercetării. Obiectivul este prosperitatea durabilă atât pentru țările partenere, cât și pentru Uniunea Europeană.

• Investiții de până la 300 de miliarde EUR în perioada 2021-2027.
• Peste 200 de proiecte emblematice în întreaga lume până în prezent.
• 3,2 miliarde EUR pentru proiecte privind energia din surse regenerabile în Africa.

• Uniunea și statele sale membre rămân principalul furnizor de asistență oficială pentru dezvoltare la nivel mondial, cu 95,9 miliarde de euro în 2023 (ultimul an pentru care sunt disponibile date), sumă ce reprezintă 42 % din totalul asistenței furnizate. Uniunea Europeană este, de asemenea, cel mai mare contribuitor la inițiativa Organizației Mondiale a Comerțului privind ajutorul pentru comerț.

Africa Subsahariană

În 2024, Uniunea a făcut progrese semnificative în privința parteneriatelor sale cu Africa, punând accentul pe dezvoltarea durabilă, sănătate și creșterea economică. Uniunea Europeană a înregistrat progrese în ceea ce privește implementarea pachetului de investiții Global Gateway Africa-Europa în valoare de 150 de miliarde de euro, care vizează domenii precum energia curată, infrastructura digitală, transporturile, sănătatea și educația.

În cadrul evenimentului la nivel înalt privind educația din cadrul Global Gateway - deschidere în filă nouă., au fost semnate acorduri referitoare la programe totalizând 245 de milioane de euro și acoperind următoarele inițiative:

• mobilitatea în scopul cercetării și al învățării în Nigeria;
• sprijin pentru educația fetelor în Zambia;
• o nouă inițiativă „Echipa Europa” privind educația și formarea profesională în Africa;
• lansarea unei Academii de tineret Africa-Europa;
• 15 noi proiecte pentru mobilitatea academică în Africa.

Aceste inițiative reflectă angajamentul continuu al Uniunii Europene față de o educație incluzivă și de calitate în cadrul strategiei Global Gateway.

În cadrul celui de-al treilea Forum de afaceri Uganda-UE, care a avut loc pe 6 și 7 martie, au fost lansate opt noi proiecte, în valoare de peste 200 de milioane de euro. Aceste proiecte au ca obiectiv sprijinirea întreprinderilor mici, a tinerelor antreprenoare, a întreprinderilor agricole și a infrastructurii digitale. Forumul a reunit 12 state membre, opt instituții financiare, inclusiv Banca Europeană de Investiții, și 193 de întreprinderi europene.

Uniunea Europeană a contribuit la consolidarea agriculturii africane în cursul anului prin protejarea produselor alimentare locale cu indicații geografice – etichete de calitate care dovedesc originea unui produs și îi oferă accesul pe piața europeană. Activitățile desfășurate de Parteneriatul privind securitatea alimentară și nutrițională și agricultura durabilă - deschidere în filă nouă. s-au îndreptat în direcția formării unui consorțiu de cercetare pe probleme de schimbări climatice, biodiversitate și egalitate de gen în agricultură, concentrându-se pe soluții practice de agricultură și pe schimbul de cunoștințe.

Comisia și Africa de Sud, alături de Global Citizen, un grup internațional de promovare și apărare a drepturilor civile, au lansat o campanie de strângere de fonduri cu durata de un an, intitulată „Extinderea surselor regenerabile de energie în Africa - deschidere în filă nouă.”. Ea va mobiliza investiții publice și private pentru a accelera proiectele privind energia din surse regenerabile pe întregul continent, pentru a oferi populației africane acces la energie la prețuri accesibile și pentru a contribui la reducerea emisiilor globale în conformitate cu angajamentele anunțate în cadrul Conferinței ONU din 2023 privind schimbările climatice (COP28).

Asia și regiunea Pacificului

Ca parte a inițiativei Global Gateway, Uniunea Europeană depune totodată eforturi pentru a transforma coridorul transcaspic de transport într-o rută rapidă și modernă, care să lege Europa de Asia. Uniunea Europeană și-a întărit, de asemenea, relațiile cu țările din regiune prin semnarea unui nou acord de parteneriat cu Kârgâzstanul - deschidere în filă nouă. și a unui memorandum de înțelegere și plan de acțiune privind materiile prime critice cu Uzbekistanul - deschidere în filă nouă..

De asemenea, UE și-a aprofundat parteneriatul cu Asia de Sud-Est, inclusiv printr-o colaborare mai strânsă cu Asociația Națiunilor din Asia de Sud-Est, sprijinind proiecte precum dezvoltarea de competențe și formarea profesională în Cambodgia - deschidere în filă nouă.; agricultura durabilă și reabilitarea unui drum național în Laos - deschidere în filă nouă.; și un pachet privind economia digitală în Filipine - deschidere în filă nouă..

În plus, Uniunea Europeană și-a lărgit și mai mult cooperarea în Asia. În luna aprilie, a avut loc la Tokyo un important dialog în materie de politici cu Japonia - deschidere în filă nouă., care a acoperit teme precum educația, cultura și sportul, iar Coreea de Sud - deschidere în filă nouă. a fost inclusă în programul de cercetare și inovare Orizont Europa al Uniunii.

Lansarea Protocolului regional Pacific, un acord regional încheiat în temeiul Acordului din Samoa - deschidere în filă nouă. (cadrul de parteneriat pe 20 de ani al Uniunii cu țările din Africa, zona Caraibilor și Pacific, semnat în 2023), a consolidat parteneriatul UE-Pacific. Uniunea Europeană a continuat să sprijine țările insulare din Pacific în domenii precum reziliența la schimbările climatice, economia albastră și agricultura durabilă.

America și zona Caraibilor

În 2024, Uniunea Europeană și-a promovat Agenda de investiții „Global Gateway” - deschidere în filă nouă. în America Latină și în zona Caraibilor, prin lansarea unei inițiative de sprijinire a societăților echitabile și favorabile incluziunii. De asemenea, Uniunea a lansat EL PAcCTO 2.0 - deschidere în filă nouă., un program de combatere a criminalității organizate transnaționale. Acesta sprijină sistemele judiciare și de aplicare a legii în soluționarea unor probleme precum traficul de droguri, traficul de persoane și criminalitatea informatică. Alături de proiectele având ca obiect politica în materie de droguri (Programul de cooperare între America Latină, zona Caraibilor și Uniunea Europeană privind politicile în materie de droguri - deschidere în filă nouă.) și gestionarea frontierelor (Eurofront - deschidere în filă nouă.), aceste eforturi creează comunități mai sigure și parteneriate mai puternice în întreaga regiune.

Țări și teritorii de peste mări

Uniunea Europeană a semnat cinci noi acorduri de cooperare cu țările și teritoriile de peste mări, axate pe digitalizare, apă și salubritate, protecția ecosistemelor marine, turismul sustenabil și cooperarea intraregională. Ca parte a Strategiei UE privind regiunea arctică - deschidere în filă nouă., s-a înființat un nou oficiu al UE în Nuuk, Groenlanda, pentru a întări parteneriatul dintre Uniune și acest teritoriu.

În cadrul summiturilor G7 și G20, șefii de stat și de guvern din cele mai importante economii ale lumii se reunesc pentru a aborda provocările mondiale, a coordona măsurile politice și a-și asuma angajamente importante cu privire la chestiuni de interes mondial.

Summitul G7 - deschidere în filă nouă., care a avut loc în luna iunie la Fasano, Apulia, în Italia, a confirmat sprijinul puternic al G7 pentru Ucraina. Liderii au convenit să acorde Ucrainei un împrumut suplimentar de 45 de miliarde de euro, bazat pe veniturile extraordinare generate de activele suverane rusești imobilizate. Liderii G7 au lansat, de asemenea, inițiative de întărire a securității economice, de consolidare a cooperării în sectorul energetic (în special cu Africa), de îmbunătățire a securității alimentare și de combatere a contrabandei de persoane.

G7 s-a angajat, de asemenea, să promoveze o inteligență artificială (IA) sigură, securizată și de încredere. Acesta intenționează să lanseze un plan de acțiune privind utilizarea IA la locul de muncă și să dezvolte un brand în sprijinul codului internațional de conduită pentru organizațiile care dezvoltă sisteme de IA avansate. Actul legislativ privind IA adoptat de Uniune (a se vedea capitolul 5) și semnarea - deschidere în filă nouă. de către aceasta a Convenției-cadru a Consiliului Europei privind inteligența artificială stabilesc cadre pentru a asigura respectarea de către IA a drepturilor omului și a valorilor democratice.

La summitul G20 - deschidere în filă nouă. de la Rio de Janeiro, Brazilia, din luna noiembrie, liderii s-au concentrat pe inegalitate, reforma guvernanței globale și schimbările climatice și au lansat Alianța mondială împotriva foametei și sărăciei. Uniunea Europeană s-a alăturat alianței în calitate de membru fondator, împreună cu 82 de țări, Uniunea Africană, 24 de organizații internaționale, 9 instituții financiare internaționale și 31 de organizații filantropice și organizații neguvernamentale. În cadrul summitului, președinta von der Leyen a anunțat lansarea campaniei de un an vizând strângerea de fonduri pentru extinderea surselor regenerabile de energie în Africa. Pentru a susține progrese mai ample în direcția atingerii obiectivelor convenite în cadrul COP28, președinta von der Leyen a invitat liderii G20 și alți lideri să își unească forțele în cadrul unui nou Forum mondial pentru tranziția energetică. Acesta va reuni guverne, organizații internaționale și actori financiari în eforturile de consolidare a acțiunilor de implementare.

Fondată pe idealurile de pace și cooperare, Uniunea Europeană a continuat să colaboreze cu aliații săi pentru a răspunde unor problematici majore la nivel mondial, cu scopul de a menține pacea, a întări apărarea și a-și proteja cetățenii. În acest spirit, parteneriatul UE-NATO - deschidere în filă nouă. a dobândit o importanță reînnoită în 2024, contribuind la menținerea stabilității pe ambele maluri ale Atlanticului și oferind sprijin Ucrainei. UE și NATO au depus eforturi pentru a coordona mai bine acțiunile civile și militare, sporind reziliența infrastructurii vitale și îmbunătățind modul în care înțeleg și răspund la crize și dezastre. Noile dialoguri structurate abordează acum și aspecte precum amenințările cibernetice, activitățile spațiale, tehnologiile disruptive, efectele schimbărilor climatice și industria de apărare.

ONU este un alt partener important al Uniunii în lupta pentru pace, securitate și stabilitate. Împreună, ele depun eforturi pentru a preveni conflictele, a sprijini misiunile de menținere a păcii și a facilita reconstrucția post-conflict în întreaga lume. Parteneriatul strategic UE-ONU privind operațiile de pace și gestionarea crizelor pentru perioada 2022-2024 a înregistrat progrese în cursul anului.

Uniunea recunoaște că o acțiune decisivă este esențială pentru menținerea păcii și a stabilității, în special în perioadele de criză. Evenimentele din afara frontierelor UE pot avea un impact direct asupra securității cetățenilor săi. Politica de securitate și apărare comună permite Uniunii Europene să răspundă provocărilor în materie de securitate prin desfășurarea de misiuni și operațiuni în străinătate. Astfel, Uniunea contribuie la prevenirea conflictelor, îmbunătățește capacitatea țărilor partenere de a face față problemelor de securitate și reduce la minimum amenințările care ar putea afecta Europa.

În cadrul acestei politici, Uniunea a lansat, în 2024, o inițiativă pentru securitate și apărare - deschidere în filă nouă., pentru a sprijini țările vest-africane situate de-a lungul coastei Golfului Guineei și pentru a le ajuta să răspundă unor probleme de securitate care emană din regiunea Sahel, cum ar fi terorismul și activitățile ilegale.

Angajamentul Uniunii în materie de securitate și apărare la nivel mondial

• 5 misiuni/operațiuni militare în desfășurare.
• 12 misiuni civile în desfășurare.
• 3 operațiuni navale militare în desfășurare.
• 1 inițiativă civilă și militară.
• O abordare integrată Acțiunile UE în materie de securitate și apărare sunt desfășurate și implementate împreună cu alte mijloace și instrumente ale Uniunii, pentru a obține un impact strategic.
• Obiective Menținerea păcii, prevenirea conflictelor, consolidarea securității internaționale, sprijinirea statului de drept, prevenirea traficului de persoane și a pirateriei, contribuția la securitatea maritimă și furnizarea de echipamente militare și de infrastructură de securitate partenerilor Uniunii.

În februarie 2024, Uniunea a lansat, de asemenea, Eunavfor Operation Aspides - deschidere în filă nouă., o operațiune maritimă de protejare a navelor ce traversează Marea Roșie împotriva atacurilor rebelilor Houthi, o grupare armată din Yemen. Această operațiune contribuie la asigurarea deplasării în condiții de siguranță a navelor și consolidează securitatea în Marea Roșie și în apropiata regiune a Golfului.

Criza din Orientul Mijlociu

Situația umanitară din Fâșia Gaza s-a deteriorat drastic din octombrie 2023, când atacul terorist brutal al Hamas împotriva Israelului, escaladarea ulterioară a ostilităților dintre părți și operațiunile militare israeliene la scară largă au agravat criza existentă.

În 2024, Uniunea a continuat să solicite încetarea imediată a focului în Gaza, eliberarea necondiționată a tuturor ostaticilor, o mărire urgentă a ajutorului umanitar acordat Fâșiei Gaza și o încetare durabilă a ostilităților. De asemenea, ea a solicitat în mod repetat tuturor părților, inclusiv Israelului, să respecte legislația internațională și dreptul internațional umanitar, în special Convențiile de la Geneva, și să facă tot posibilul pentru a-i proteja și a nu-i vătăma pe civilii nevinovați. Uniunea depune eforturi neobosite pentru a preveni propagarea în continuare a conflictului în întreaga regiune. Uniunea Europeană își menține angajamentul deplin față de o pace durabilă și sustenabilă bazată pe soluția cu două state și pe rezoluțiile relevante ale Consiliului de Securitate al ONU, prin eforturi revigorate în cadrul procesului de pace din Orientul Mijlociu.

Impactul uman al crizei din Gaza (situația în septembrie 2024)

• 40 000de decese.
• 88 000de răniri.
• 1,9 milioanede persoane strămutate.

Peste 2,2 milioane de persoane au fost afectate, sute de mii de persoane confruntându-se cu lipsuri grave de bunuri de primă necesitate, cum ar fi alimentele, apa și adăpostul. Daunele provocate infrastructurii școlare și spitalicești au redus și mai mult accesul la servicii vitale. Copiii suportă cea mai grea povară, mulți dintre ei confruntându-se atât cu traume fizice, cât și psihologice. Cisiordania se confruntă, la rândul său, cu o deteriorare a situației, pe măsură ce violențele comise de coloniști - deschidere în filă nouă. pe scară largă intensifică nevoile umanitare în rândul comunităților palestiniene.

În contextul acestor provocări, Uniunea Europeană își menține angajamentul față de misiunea sa umanitară, oferind un ajutor vital prin asistență directă și sprijin financiar substanțial. Acest ajutor diversificat oferă servicii esențiale – de la alimente și apă curată, la asistență medicală, adăpost, educație și protecție – pentru persoanele cele mai vulnerabile din zonele afectate. Mecanismul de protecție civilă al UE - deschidere în filă nouă., care este sistemul de răspuns în situații de urgență al Uniunii, a fost la rândul său activat de 10 ori în 2024 pentru a oferi asistență Fâșiei Gaza, a coordona evacuările și a sprijini țările învecinate afectate de criză.

În pofida riscurilor de securitate semnificative, Uniunea Europeană continuă să ofere asistență în cadrul mecanismului, inclusiv prin coridorul maritim cipriot - deschidere în filă nouă., o rută maritimă cheie prin care Cipru, Germania, România și Slovacia furnizează alimente și materiale pentru construirea de adăposturi. Nouă state membre sprijină Ministerul Sănătății din Egipt cu asistență în natură. Mecanismul își sprijină, de asemenea, partenerii prin trimiterea de experți și coordonarea evacuărilor medicale - deschidere în filă nouă. ale pacienților palestinieni grav bolnavi către Europa.

Peste 20 de ani de sprijin al Uniunii pentru palestinieni

Uniunea Europeană este cel mai mare donator internațional pentru poporul palestinian.

SPRIJIN PENTRU DEZVOLTARE

• 2014-20202,2 miliarde EUR alocate.
• 2021-20241,36 miliarde EUR alocate (din care peste 920 de milioane de euro au fost aprobate).

AJUTOR UMANITAR

• Începând din 2000 Peste1,1 miliarde EUR.
• În 2024Ajutor umanitar angajat în valoare de 238 de milioane EUR (*).Peste 4 000 de tone de ajutoare umanitare pentru palestinienii aflați în dificultate în Gaza.

(*) Inclusiv majorarea suplimentară de 45 de milioane de euro anunțată de președinta von der Leyen în luna septembrie.

MATERIAL VIDEO: Sprijinirea Fâșiei Gaza – ajutor medical pentru palestinienii aflați în dificultate. © OMS

În Cisiordania, Uniunea Europeană și o serie de state membre colaborează cu parteneri umanitari pe teren pentru a proteja comunitățile expuse riscului de strămutare forțată și de violențe comise de coloniști.

MATERIAL VIDEO: Apă curată pentru palestinienii din Cisiordania – UE s-a alăturat unui număr de 13 țări pentru a construi rețele de apă cum este cea din Masafer Yatta, astfel încât mii de palestinieni să poată avea apă curată la prețuri accesibile. © West Bank Protection Consortium

Ajutor umanitar

În caz de dezastre naturale sau de conflicte, milioane de persoane se află în pericol. Ajutorul umanitar joacă în aceste situații un rol vital, oferind hrană, adăpost și asistență medicală persoanelor celor mai vulnerabile.

Uniunea Europeană se află în prima linie a acestor eforturi de ajutor umanitar și este unul dintre principalii donatori de ajutor umanitar din lume. Ea oferă ajutor bazat pe nevoi persoanelor afectate fie de crizele provocate de om, fie de dezastrele naturale din întreaga lume. În 2024, Uniunea a alocat 2,49 miliarde de euro pentru a ajuta peste 300 de milioane de persoane aflate în dificultate.

Comisia lansează o nouă operațiune de pod aerian umanitar pentru persoanele cele mai vulnerabile din Siria, pentru a oferi asistență medicală de urgență și alte materiale esențiale; de asemenea, ea își majorează finanțarea umanitară.

Ajutorul umanitar acordat de UE în întreaga lume în 2024

Bugetul global pentru ajutor umanitar în valoare de 2,5 miliarde de euro include 956 de milioane de euro pentru Africa Subsahariană, 665 de milioane de euro pentru Orientul Mijlociu și Africa de Nord, 447 de milioane de euro pentru Asia, America Latină, Pacific și zona Caraibilor, 214 milioane de euro pentru Ucraina, Balcanii de Vest și Caucaz și 205 milioane de euro pentru alocări negeografice. În regiunea Sahel, devastată de conflicte, crize climatice și epidemii, Uniunea Europeană a oferit ajutor vital pentru a combate malnutriția, pentru a gestiona strămutările, precum și în domeniul sănătății și al educației. Uniunea Europeană a sprijinit persoanele afectate de conflicte prelungite și de fenomene meteorologice extreme în Africa de Est și de Sud. În Afganistan, unde mai mult de jumătate din populație are nevoie de asistență umanitară din cauza conflictelor, a sărăciei și a schimbărilor climatice, Uniunea Europeană a oferit ajutor esențial atât în interiorul țării, cât și în țările învecinate, concentrându-se pe securitatea alimentară, pe asistența medicală și pe protecție. În contextul escaladării conflictului din Myanmar/Birmania, Uniunea Europeană a contribuit la satisfacerea nevoilor tot mai mari ale populației locale și la sprijinirea refugiaților rohingya din Bangladesh. Victimele conflictelor și dezastrelor din Asia au primit, de asemenea, sprijin. Pe continentul american, Uniunea Europeană a contribuit la gestionarea crizei umanitare din Venezuela, a sprijinit victimele conflictelor din Columbia, a asistat persoanele afectate de violență și criminalitate în America Centrală și în alte zone, a ajutat persoanele strămutate din întreaga regiune și a contribuit la organizarea primului pod aerian umanitar către Haiti în 2024, ca răspuns la intensificarea violenței bandelor.

Capacitatea de răspuns umanitar europeană în 2024

• 16 crize abordate în 17 țări (Afganistan, Burkina Faso, Ciad, Cuba, Haiti, Laos, Liban, Mali, Niger, Palestina, Republica Democratică Congo, Rwanda, Saint Vincent și Grenadinele, Siria, Somalia, Sudan, și Yemen).
• Capacitatea de răspuns umanitar europeană a sprijinit inițiativele Echipei Europa cu ocazia a 5 crize, cooperând cu 8 state membre în cadrul unor operațiuni comune.
• 93 de zboruri charter.
• 5 402 tone metrice de ajutoare transportate (pe cale aeriană, maritimă și terestră).
• 16 683 de pasageri transportați cu ajutorul zborurilor din cadrul ajutorului umanitar acordat de UE.
• 3 depozite deschise.
• 817 tone de stocuri mobilizate.
• 13 experți trimiși pe teren.

Pe parcursul anului 2024, Uniunea Europeană a organizat, de asemenea, diverse evenimente la nivel înalt pentru a obține un impact umanitar maxim. În martie, a avut loc la Bruxelles, Belgia, cel de-al treilea Forum umanitar european - deschidere în filă nouă., în cadrul căruia Uniunea a anunțat că va aloca peste 7,7 miliarde de euro crizelor mondiale în 2024.

În luna următoare, Uniunea Europeană, Germania și Franța au organizat împreună o conferință internațională privind Sudanul - deschidere în filă nouă.. În luna aprilie a anului 2023, în această țară izbucnise un război civil care condusese la strămutări pe scară largă și la o criză umanitară gravă. Ca răspuns la apelul lansat de Organizația Națiunilor Unite în februarie 2024, cu ocazia conferinței, donatorii internaționali s-au angajat să aloce o sumă de peste 2 miliarde de euro. Aceasta includea aproape 900 de milioane de euro din partea Uniunii și a statelor sale membre, cu titlu de sprijin pentru populația civilă din Sudan și refugiații din țările învecinate.

Farchana, în Ciad, se confruntă cu o criză umanitară cauzată de afluxul de refugiați de război sudanezi și de efectele dezastrelor naturale recurente. Peste 800 000 de oameni se confruntă în prezent cu insecuritate alimentară acută și au nevoie urgentă de ajutor umanitar. 28 și 29 aprilie 2024.

Continuându-și angajamentul de a răspunde provocărilor umanitare la nivel mondial, UE a prezidat în luna mai segmentul ministerial la nivel înalt al celei de a opta Conferințe de la Bruxelles privind sprijinirea viitorului Siriei și al regiunii - deschidere în filă nouă.. Participanții au subliniat necesitatea găsirii unei soluții politice pașnice la conflictul sirian și a continuării sprijinului financiar acordat persoanelor afectate. Uniunea Europeană și statele sale membre s-au angajat să acorde granturi în valoare de 3,8 miliarde de euro și să rămână cel mai mare donator de ajutor pentru Siria. Aceste fonduri sunt alocate nevoilor urgente ale sirienilor din Siria, ale refugiaților din țările învecinate și ale comunităților-gazdă ale acestora.

Siria se află acum în cel de al 13-lea an de criză și se confruntă cu nevoi umanitare de o amploare fără precedent. Aproximativ 7,2 milioane de sirieni rămân strămutați în interiorul țării, iar nevoia de asistență umanitară a atins un nivel record. Femeile și copiii, care reprezintă peste două treimi din populația strămutată, sunt în mare măsură privați de educația formală din cauza conflictului în desfășurare.

© GOAL

Ajutându-i pe ceilalți în prevenirea, pregătirea și răspunsul în caz de dezastre

Uniunea și-a reiterat cu claritate angajamentul de a modela viitorul gestionării crizelor mondiale cu ocazia Forumului pentru protecție civilă - deschidere în filă nouă. și a Conferinței privind gestionarea crizelor - deschidere în filă nouă., care au avut loc în luna iunie. Acest angajament este foarte apreciat de opinia publică, care sprijină un răspuns unitar în caz de dezastre.

În 2024, Uniunea a luat măsuri suplimentare în vederea consolidării mecanismului său de protecție civilă, pentru a îmbunătăți pregătirea, prevenirea și răspunsul în caz de dezastre peste tot în Uniune și dincolo de granițele sale (a se vedea capitolele 4 și 7).