Vizualizați legenda fotografieiFemei migrante lucrând într-o livadă ca parte a unui program de integrare socioprofesională în Culleredo, Spania, 19 iunie 2024. Această inițiativă finanțată de UE sprijină migranții aflați în situații vulnerabile prin încurajarea dezvoltării competențelor și a incluziunii pe piața forței de muncă și prin promovarea egalității de gen.
În 2024, Uniunea Europeană a luat măsuri cuprinzătoare pentru a-și proteja cetățenii împotriva amenințărilor interne și externe, în contextul inițierii lucrărilor vizând asigurarea unei mai bune pregătiri a Europei pentru a răspunde crizelor majore. UE a continuat să intensifice măsurile de consolidare a securității și apărării la nivel european și a introdus noi măsuri de combatere a traficului de persoane, a traficului de droguri și a criminalității organizate. Anul 2024 a marcat, de asemenea, începutul unei noi ere în ceea ce privește gestionarea migrației. Ca urmare a intrării în vigoare a Pactului privind migrația și azilul, Uniunea Europeană dispune de instrumentele necesare pentru a gestiona migrația în mod ordonat, pe baza principiului solidarității și al distribuirii echitabile a responsabilității. Activitatea importantă de pregătire a terenului în vederea realizării reformelor a demarat în contextul elaborării de către statele membre a planurilor naționale de implementare. Un alt obiectiv important a fost atins în urma deciziei din luna decembrie de a elimina controalele la frontierele terestre interne cu și dintre Bulgaria și România începând de la 1 ianuarie 2025. De asemenea, Uniunea a continuat să depună eforturi pentru a proteja sănătatea cetățenilor, inițiind reforme privind medicamentele. Au fost introduse noi inițiative, inclusiv măsuri importante de îmbunătățire a sănătății mintale și a stării de bine, în special în rândul copiilor și tinerilor.
Crizele majore din ultimii ani, cum ar fi pandemia mondială, războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și dezastrele meteorologice cauzate de schimbările climatice, s-au dovedit a nu fi evenimente izolate, nici tranzitorii. Ele reamintesc faptul că Europa trebuie să fie pregătită și să răspundă oricând la orice fel de criză. Consolidarea pregătirii Europei - deschidere în filă nouă. pentru crizele viitoare este esențială pentru a asigura protecția cetățenilor și buna funcționare a economiilor și a societăților din Uniunea Europeană.
Raportul Sauli Niinistö intitulat Safer Together - deschidere în filă nouă. (Mai siguri împreună), publicat în luna octombrie, analizează provocările complexe cu care se confruntă Uniunea Europeană și explică modul în care aceasta poate spori nivelul de pregătire civilă și militară pentru crizele viitoare. Raportul prezintă aproximativ 80 de recomandări de măsuri pe termen scurt și pe termen mediu spre lung, cu scopul de a contribui la consolidarea unei pregătiri exhaustive. Pe baza acestor propuneri, Comisia Europeană și Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate elaborează în prezent Strategia privind o uniune a pregătirii pentru situații de criză, care va implica mobilizarea actorilor de la toate nivelurile de guvernare (de la nivel local la nivelul UE și de la autoritățile civile la forțele armate) și participarea tuturor sectoarelor societății (sectorul privat, societatea civilă și cetățenii).
58 % dintre cetățenii Uniunii Europene nu se simt bine pregătiți pentru dezastre.
37 % s-au confruntat personal cu un dezastru (altul decât pandemia de COVID-19) în ultimii 10 ani.
46 % ar ști ce trebuie făcut în cazul unui dezastru.
82 % consideră că UE ar trebui să se implice mai mult în eforturile de pregătire pentru crizele viitoare.
Statele membre ale Uniunii Europene colaborează deja pentru a răspunde amenințărilor și provocărilor în materie de securitate printr-o viziune strategică comună asupra securității și apărării UE pentru anii următori.
Războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei a determinat industriile de apărare europene să devină mai puternice, mai reactive și mai inovatoare. Obiectivul primei strategii industriale europene în domeniul apărării - deschidere în filă nouă., prezentată în luna martie, este acela de a garanta că sistemele și echipamentele de apărare ale UE vor fi pregătite în caz de necesitate. Acest lucru va aduce beneficii nu numai Uniunii Europene, ci și principalilor săi aliați, printre care NATO și Ucraina. Strategia este susținută de un program de finanțare în valoare de 1,5 miliarde de euro - deschidere în filă nouă. pentru perioada 2025-2027, al cărui scop este să pregătească industria europeană de apărare.
Strategia industrială europeană în domeniul apărării – obiective pentru 2030
Cel puțin 40 % din echipamentele de apărare să fie cumpărate prin achiziții comune.
Cel puțin 50 % din bugetul de achiziții publice în domeniul apărării să fie cheltuit pentru produse și servicii din Europa.
Cel puțin 35 % din schimburile comerciale cu produse din domeniul apărării să aibă loc între statele membre (nu între statele membre și alte țări).
Pe lângă creșterea constantă a cheltuielilor pentru apărare, statele membre sunt încurajate să achiziționeze în comun produse din domeniul apărării, cu accent pe sprijinirea industriilor europene de apărare. În luna noiembrie, cinci proiecte transfrontaliere au fost selectate pentru finanțare în cadrul noului program al Uniunii Europene menit să stimuleze cooperarea în privința achizițiilor din domeniul apărării. Împreună, aceste proiecte reprezintă achiziția combinată a unor produse din domeniul apărării în valoare de peste 11 miliarde de euro destinate forțelor armate ale statelor membre. Proiectele selectate implică 20 de state membre, majoritatea incluzând achiziționarea de produse din domeniul apărării pentru Ucraina.
În același timp, punerea în aplicare a primei accelerări a producției industriale de muniții - deschidere în filă nouă. dă deja rezultate. S-au alocat granturi în valoare de peste 500 de milioane de euro, iar producția europeană de muniție de artilerie și-a sporit capacitatea la 1 milion de obuze pe an.
După trei ani de la inaugurare, Fondul european de apărare - deschidere în filă nouă. a angajat deja 4 miliarde de euro în sprijinul a 160 de proiecte colaborative în domeniul apărării, care vizează o gamă largă de tehnologii și capacități și sprijină competitivitatea industriei europene de apărare. Lansarea noului mecanism de capitaluri proprii în domeniul apărării - deschidere în filă nouă. urmărește să îmbunătățească accesul la finanțare pentru sectorul apărării și să sprijine un sistem prosper de start-upuri și întreprinderi mici în domeniul apărării.
Un raport - deschidere în filă nouă. privind progresele înregistrate în cadrul Strategiei privind uniunea securității, publicat în luna mai, arată că multitudinea de măsuri legislative și operaționale luate de la adoptarea acesteia a plasat Uniunea într-o poziție mai bună pentru a face față provocărilor în materie de securitate. Cu toate acestea, având în vedere situația în continuă evoluție a amenințărilor, trebuie să se profite de orice oportunitate pentru a aborda potențialele vulnerabilități.
Amenințările hibride reprezintă una dintre provocările cele mai complexe și mai constant evolutive cu care se confruntă UE și statele sale membre. Printre ele se pot număra, de exemplu, perturbarea proceselor decizionale democratice prin campanii de dezinformare și utilizarea mijloacelor de comunicare socială pentru a controla discursul politic. Uniunea Europeană a adoptat deja o gamă largă de măsuri - deschidere în filă nouă. vizând combaterea amenințărilor hibride, inclusiv setul de instrumente pentru contracararea amenințărilor hibride, care este în prezent operațional și a fost activat pentru a răspunde intensificării campaniei hibride lansate de Rusia împotriva Uniunii Europene și a statelor membre ale acesteia. În luna octombrie, UE a adoptat - deschidere în filă nouă. un nou cadru de sancțiuni ca reacție la activitățile hibride ale Rusiei. Statele membre au finalizat crearea echipelor de răspuns rapid în caz de amenințări hibride - deschidere în filă nouă., care vor constitui unul dintre principalele instrumente de sprijinire a statelor membre, a țărilor partenere și a misiunilor UE în contracararea unor astfel de amenințări și campanii.
Spațiul cibernetic, în special, a devenit un domeniu al concurenței strategice. Punerea în aplicare a politicii UE în domeniul apărării cibernetice - deschidere în filă nouă. a înregistrat progrese în 2024, odată cu începerea lucrărilor pregătitoare la Centrul UE de coordonare a apărării cibernetice, care va îmbunătăți înțelegerea situației la nivelul comunității de apărare. Pentru a ține o evidență a punerii în aplicare a acestei politici, în luna octombrie a fost publicat primul recensământ cibernetic al UE, iar un al doilea recensământ este în curs de desfășurare.
Pe mare, Uniunea Europeană și-a consolidat rolul de actor în domeniul securității maritime și relațiile sale cu partenerii externi în acest domeniu. O realizare esențială în cadrul Strategiei în materie de securitate maritimă - deschidere în filă nouă. a fost primul exercițiu de securitate maritimă, desfășurat în luna mai, la care au participat state membre, instituții și agenții specializate ale Uniunii Europene. Exercițiul s-a axat pe protejarea infrastructurii submarine critice și pe combaterea pescuitului ilegal, nedeclarat și nereglementat în apele UE. El a inclus testarea cu succes a unei noi inițiative de schimb de informații - deschidere în filă nouă., devenită operațională în luna iulie, care permite schimburi de informații sigure, în timp real, între autoritățile maritime ale Uniunii. Comisia a semnat - deschidere în filă nouă. acorduri de grant în valoare de 142 de milioane de euro pentru 21 de proiecte vizând modernizarea sau instalarea de noi cabluri de conectivitate pentru rețele magistrale, inclusiv cabluri submarine.
Combaterea traficului de persoane
În fiecare an, mii de persoane devin victime ale traficului de persoane - deschidere în filă nouă. în Uniunea Europeană – atât cetățeni europeni, cât și persoane din afară. Uniunea și statele sale membre își intensifică în prezent eforturile de combatere a acestei infracțiuni grave. Datorită acțiunii lor, numai în 2023 s-au efectuat peste 450 de arestări și s-au confiscat peste 4,1 milioane de euro. Directiva revizuită a Uniunii Europene privind combaterea traficului de persoane - deschidere în filă nouă., care a intrat în vigoare în luna iulie, introduce norme mai stricte pentru combaterea acestui flagel. Ea oferă instrumente consolidate pentru a ajuta autoritățile publice să ancheteze și să urmărească penal infracțiunile de trafic de persoane, adaugă noi forme de exploatare la cele care intră deja sub incidența legislației UE în domeniul combaterii traficului de persoane și face din exploatarea sexuală săvârșită online o circumstanță agravantă. Directiva asigură, de asemenea, un sprijin mai bun pentru victime. Statele membre au la dispoziție doi ani pentru a-și adapta legislațiile naționale.
41 % dintre victimele traficului de persoane sunt supuse exploatării prin muncă.
41 % dintre victimele traficului de persoane sunt supuse exploatării sexuale.
Intensificarea luptei împotriva traficului de droguri și a criminalității organizate
Traficul de droguri este una dintre principalele amenințări la adresa securității interne a Uniunii Europene; conform rapoartelor, aproximativ 40 % dintre organizațiile criminale cu sediul în Uniune sunt legate exclusiv de comerțul ilegal cu droguri. Pentru a contribui la abordarea amenințărilor în continuă evoluție legate de droguri, UE a inaugurat în luna iulie Agenția Uniunii Europene privind Drogurile - deschidere în filă nouă.. Noua agenție, care se bazează pe realizările Observatorului European pentru Droguri și Toxicomanie, are competențe mai ample decât predecesorul său în ceea ce privește abordarea provocărilor actuale și viitoare în materie de droguri din Uniunea Europeană. Activitatea sa va îmbunătăți detectarea timpurie a substanțelor periculoase. În plus, agenția va crea o rețea de laboratoare criminalistice, îmbunătățind răspunsul Europei la noile epidemii de droguri. Agenția va aborda, de asemenea, provocările complexe cauzate de criminalitatea legată de droguri, efectele asupra sănătății și costurile sociale evidențiate în Raportul european privind drogurile 2024: tendințe și evoluții - deschidere în filă nouă..
Ylva Johansson, atunci comisară europeană pentru afaceri interne, afară în fața noului sediu al Agenției Uniunii Europene privind Drogurile, Lisabona, Portugalia, 3 iulie 2024.
MATERIAL VIDEO: Rezultatele din 2023 ale Platformei multidisciplinare europene împotriva amenințărilor infracționale.
Autoritățile de aplicare a legii din întreaga Uniune colaborează pentru a combate traficul de droguri și criminalitatea organizată prin intermediul Platformei multidisciplinare europene împotriva amenințărilor infracționale - deschidere în filă nouă.. În 2023, statele membre, sprijinite prin inițiativa Comisiei și a agențiilor Uniunii Europene, au efectuat peste 13 800 de arestări și confiscări în valoare de aproape 800 de milioane de euro, inclusiv 197 de tone de droguri.
Măsurile de recuperare a activelor le permit autorităților de aplicare a legii să descopere și să desființeze rețele de organizații criminale din Uniune și din afara acesteia. Un nou act legislativ - deschidere în filă nouă. adoptat în 2024 urmărește să asigure faptul că infractorii nu pot păstra câștigurile ilicite. Setul cuprinzător de norme abordează recuperarea activelor de la începutul până la sfârșitul procesului – de la urmărirea, identificarea, indisponibilizarea și gestionarea activelor până la confiscarea și înstrăinarea finală a acestora. Între timp, în luna iulie, au intrat în vigoare noi norme - deschidere în filă nouă. care le vor oferi autorităților de aplicare a legii un acces mai rapid la informațiile financiare. Aceste norme vor ajuta autoritățile să efectueze investigații financiare, permițându-le să identifice dacă o persoană suspectată deține conturi bancare în alte state membre.
Odată cu intensificarea criminalității transfrontaliere, Uniunea Europeană se confruntă tot mai des cu situații în care mai multe state membre au competența de a urmări penal același caz. Pentru a aborda provocările reprezentate de urmăririle penale multiple, în 2024 au fost adoptate, în cadrul strategiei Uniunii Europene de combatere a criminalității organizate, noi norme - deschidere în filă nouă. care stabilesc un cadru juridic pentru transferul procedurilor penale dintr-un stat membru în altul.
Acțiuni de combatere a terorismului
Radicalizarea care conduce la extremism violent și la terorism reprezintă o preocupare în statele membre și nu numai. În luna iunie, Comisia a inaugurat Centrul de cunoștințe al UE privind prevenirea radicalizării - deschidere în filă nouă., o platformă de colaborare în rețea pentru cooperare transfrontalieră, recomandări de politică și instrumente de prevenire.
Prevenirea radicalizării - deschidere în filă nouă. include eliminarea conținutului online cu caracter terorist - deschidere în filă nouă.. Un raport - deschidere în filă nouă. referitor la punerea în aplicare a Regulamentului privind conținutul online cu caracter terorist arată - deschidere în filă nouă. că acest regulament s-a dovedit a fi eficace în eliminarea conținutului cu caracter extremist. Începând de la intrarea în vigoare a regulamentului, în iunie 2022, au fost emise peste 1 200 de ordine de eliminare. Regulamentul îi obligă pe furnizorii de servicii să elimine conținutul cu caracter terorist cât mai curând posibil și, în orice caz, în termen de o oră de la primirea unui ordin de eliminare din partea unei autorități naționale competente.
În 2024, au fost adoptate noi norme - deschidere în filă nouă. de stabilire a adâncimii minime a marcajelor aplicate pe armele de foc. Acest lucru va îmbunătăți trasabilitatea armelor de foc în întreaga Uniune, sprijinind anchetele și promovând comerțul în condiții de siguranță. În luna martie, Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene au convenit - deschidere în filă nouă. asupra unor norme noi și mai stricte cu privire la importul, exportul și tranzitul armelor de foc pentru uz civil. Această inițiativă introduce proceduri armonizate și acordarea de licențe digitale, îmbunătățind trasabilitatea și împiedicând criminalitatea organizată.
În mai 2024, UE a adoptat în mod oficial 10 acte legislative care alcătuiesc împreună Pactul privind migrația și azilul - deschidere în filă nouă.. Acest set de norme noi, care se bazează pe propunerile de reformă anterioare și, în același timp, le modifică, oferă o abordare cuprinzătoare ce vizează consolidarea și integrarea principalelor politici europene în domeniul migrației, al azilului, al gestionării frontierelor și al integrării.
Pentru prima dată, Uniunea Europeană va dispune de un mecanism de solidaritate obligatoriu permanent, ceea ce înseamnă că niciun stat membru care se confruntă cu o presiune migratorie subită nu va fi lăsat să gestioneze singur situația. Migrația face parte integrantă din relațiile tot mai strânse dintre Uniune și partenerii din întreaga lume, într-un efort de colaborare pentru a aborda cauzele profunde ale migrației ilegale, a combate introducerea ilegală de migranți și traficul de persoane și a promova căi legale pentru a ajunge în UE.
Noile norme vor intra în vigoare în luna iunie, după care statele membre vor trebui să pună în aplicare noul cadru până la jumătatea anului 2026. Pentru a sprijini statele membre în ceea ce privește implementarea pactului, Comisia a prezentat un plan comun de punere în aplicare - deschidere în filă nouă. care cartografiază obiectivele intermediare ale măsurilor la nivelul Uniunii și ale celor naționale, cu scopul de a transforma pactul în realitate în următorii doi ani. Pe această bază, statele membre au pregătit planuri naționale de implementare, care trebuiau prezentate până la 12 decembrie.
MATERIAL VIDEO: Pactul privind migrația și azilul – pe cale să devină realitate.
În timp ce întregul set de reforme în materie de migrație și azil oferă o soluție durabilă pe termen lung, pe teren au fost puse în aplicare, de asemenea, măsuri operaționale concrete concepute pentru a aborda provocările imediate și actuale. Uniunea Europeană a lansat patru planuri de acțiune - deschidere în filă nouă. axate pe anumite rute migratorii, mai precis ruta est-mediteraneeană, ruta vest-mediteraneeană și cea atlantică, ruta Balcanilor de Vest și ruta central-mediteraneeană, împreună cu un plan în 10 puncte referitor la insula italiană Lampedusa. Aceste inițiative pun în aplicare măsuri concrete, inclusiv sprijin financiar pentru statele membre și măsuri de consolidare a gestionării frontierelor.
Începând din 2022, mecanismul voluntar de solidaritate - deschidere în filă nouă., care oferă sprijin statelor membre cel mai grav afectate de presiunea migratorie, a transferat peste 5 000 de solicitanți de azil - deschidere în filă nouă. către alte țări europene. Acesta a fost instituit ca o etapă intermediară în vederea creării unui mecanism de transfer permanent între statele membre. Începând de la jumătatea anului 2026, transferul va fi unul din tipurile de măsuri de solidaritate dintre care statele membre contribuitoare pot alege în temeiul noului cadru de solidaritate. De asemenea, statele membre ar putea oferi contribuții financiare sau măsuri de solidaritate alternative (și anume, sprijin pentru personal și sprijin în natură).
Combaterea migrației ilegale
Potrivit estimărilor Agenției Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Aplicare a Legii - deschidere în filă nouă., peste 90 % dintre migranții aflați în situație ilegală ajung în UE cu ajutorul traficanților de persoane. Rețelele de introducere ilegală de migranți sunt strâns legate de alte forme de criminalitate gravă și organizată, inclusiv terorismul, traficul de persoane și spălarea de bani, sporind urgența necesității de a acționa și de a coopera cu partenerii internaționali.
În 2024, UE a lansat o serie de inițiative de combatere a introducerii ilegale de migranți, inclusiv proiecte comune de parteneriat operațional - deschidere în filă nouă., care reunesc autorități de aplicare a legii și autorități judiciare, sensibilizează publicul cu privire la riscurile migrației ilegale și oferă informații cu privire la alternativele legale existente. Grupul european de contact în materie de căutare și salvare din Italia a lansat un proiect-pilot pe ruta central-mediteraneeană, cu scopul de a îmbunătăți sensibilizarea publicului cu privire la această problemă.
Experiența ultimilor ani a demonstrat că libertatea de a călători fără viză în UE poate genera provocări semnificative legate de migrația ilegală și de securitate. O astfel de provocare este reprezentată de programele de acordare a cetățeniei pentru investitori, implementate de țările terțe beneficiare ale unui regim de călătorii fără viză care doresc să atragă investiții acordând cetățenia sau drepturi de ședere investitorilor. În luna mai, Comisia a propus - deschidere în filă nouă. reintroducerea permanentă a obligației de a deține viză pentru cetățenii din Vanuatu, după ce a concluzionat că programele de acordare a cetățeniei pentru investitori din această țară au reprezentat un risc pentru securitatea Uniunii și a statelor sale membre.
Gestionarea returnării migranților aflați în situație ilegală
Începând din 2015, mecanismele de relocare sponsorizate de Uniunea Europeană, care implică un număr semnificativ de state membre, au ajutat peste 128 000 de persoane extrem de vulnerabile care aveau nevoie de protecție internațională să găsească refugiu în Uniune. Pentru perioada 2024-2025, 14 state membre s-au angajat - fișier PDF, deschidere în filă nouă. să primească peste 61 000 de refugiați prin intermediul acestui sistem.
Pe lângă politicile menite să sprijine persoanele care au nevoie de protecție internațională, politicile bine gestionate în domeniul migrației, care oferă alternative legale pentru intrarea în Uniune, stimulează economia și consolidează cooperarea cu partenerii internaționali. În fiecare an, între 3 și 3,5 milioane de resortisanți ai unor țări terțe se stabilesc în mod legal în UE, în principal pentru a munci. Aceștia contribuie la satisfacerea unor nevoi ale pieței forței de muncă din Uniune care nu sunt pe deplin satisfăcute de lucrătorii din UE. Resortisanții țărilor terțe angajați în Uniunea Europeană ocupă tot mai des locuri de muncă în domenii afectate în mod constant de un deficit de lucrători.
Peste 27 de milioane de persoane care trăiesc în UE sunt cetățeni din afara Uniunii (aproximativ 6 % din populația totală).
Planul de acțiune privind deficitul de forță de muncă și de competențe - deschidere în filă nouă. al Comisiei (a se vedea capitolul 6) a reafirmat importanța măsurilor de atragere a talentelor, stabilind priorități în acest domeniu. În luna aprilie, ca parte a eforturilor de a atrage competențe și talente, a fost adoptată o revizuire a Directivei privind permisul unic - deschidere în filă nouă.. Aceasta stabilește o procedură simplificată de solicitare și un permis unic pentru resortisanții țărilor terțe care doresc să aibă dreptul de a lucra și de a se stabili în UE. Noile norme garantează protecția și tratamentul echitabil și egal al lucrătorilor din afara Uniunii. Permisul nu va depinde de un singur angajator. Aceasta înseamnă că lucrătorii din afara UE vor putea să își schimbe locul de muncă, ceea ce le oferă o mai mare flexibilitate pentru a lucra și a locui în UE în perioada de valabilitate a permisului.
Uniunea Europeană și-a continuat activitatea de operaționalizare a parteneriatelor pentru atragerea de talente inițiate deja cu Egiptul, Marocul și Tunisia. În plus, Uniunea a lansat noi programe de parteneriat cu Bangladeshul - deschidere în filă nouă. și Pakistanul - deschidere în filă nouă. în cadrul dialogului său mai amplu cu aceste țări referitor la gestionarea migrației. Inițiativa consolidează căile legale de intrare în Uniunea Europeană, sprijinind mobilitatea internațională a forței de muncă pentru lucrătorii calificați, printr-o mai bună corelare a cererii și a ofertei pe piața muncii.
Spațiul Schengen a devenit cel mai mare spațiu de liberă circulație din lume. După aderarea Bulgariei și a României în 2024, acesta a ajuns să aibă o suprafață de 4,5 milioane de kilometri pătrați și o populație de 458 de milioane de locuitori. Recunoscând contribuția acestor două state membre la funcționarea spațiului Schengen, controalele la frontierele aeriene și maritime au fost eliminate la 31 martie. În luna decembrie, statele membre au convenit în unanimitate - deschidere în filă nouă. să elimine controalele la frontierele terestre interne ale celor două țări începând de la 1 ianuarie 2025, finalizând astfel intrarea lor deplină în spațiul Schengen.
Gestionarea eficace a frontierelor externe ale Uniunii este un element esențial al unui spațiu Schengen fără controale la frontierele interne. Bulgaria și România și-au consolidat cooperarea în materie de gestionare a frontierelor - deschidere în filă nouă. pentru a-și sprijini reciproc aderarea la spațiul Schengen. Cele două state membre vor contribui în continuare la eforturile europene comune de garantare a securității UE la frontierele externe și de răspuns la provocările legate de migrație, prin intermediul unor cadre individuale de cooperare.
În 2024, Uniunea Europeană a revizuit Codul frontierelor Schengen - deschidere în filă nouă. cu scopul de a consolida guvernanța spațiului Schengen și de a pregăti mai bine statele membre pentru confruntarea cu provocările de la frontierele externe ale Uniunii și cu amenințările transfrontaliere în materie de sănătate și de securitate. Normele revizuite fac din controalele la frontierele interne o măsură de ultimă instanță, promovează alternative și introduc un mecanism de transfer pentru deplasările neautorizate. Ele abordează problema instrumentalizării migranților la frontierele externe ale Uniunii, oferindu-le statelor membre posibilitatea de a limita numărul punctelor de trecere a frontierei sau de a reduce programul de lucru al acestora. Normele permit, de asemenea, luarea unor măsuri mai stricte de supraveghere a frontierelor. De asemenea, Comisia a intensificat sprijinul - deschidere în filă nouă. acordat statelor membre pentru a contracara amenințările hibride generate de utilizarea ca armă a migrației de către Rusia și Belarus și pentru a consolida securitatea la frontierele externe ale Uniunii.
Cel mai recent raport privind starea spațiului Schengen - deschidere în filă nouă. a analizat evoluțiile din anii anteriori și a stabilit priorități esențiale pentru 2024 și 2025. Conform raportului, în 2023 au fost eliberate peste 10 milioane de vize Schengen și peste jumătate de miliard de călători au vizitat spațiul Schengen, ajungând la 92 % din nivelurile anului 2019 (anterioare pandemiei de COVID-19). Acest lucru a contribuit în mod semnificativ la economia Uniunii Europene, întrucât turismul asigură aproape 10 % din produsul intern brut al UE și oferă locuri de muncă unui număr de aproximativ 22,6 milioane de persoane.
Un sprijin ferm al cetățenilor și întreprinderilor pentru spațiul Schengen
63 % dintre cetățenii europeni consideră consolidarea cooperării în interiorul spațiului Schengen ca fiind principala prioritate a Uniunii până în 2030.
33 % dintre întreprinderi au declarat că spațiul Schengen reduce costurile datorită absenței controalelor la frontierele interne.
83 % dintre întreprinderi sunt de acord că spațiul Schengen este benefic pentru afaceri, iar 81 % îl recunosc ca fiind una dintre principalele realizări ale Uniunii.
Sistemul de intrare/ieșire - deschidere în filă nouă. este un sistem informatic automat care va permite înregistrarea resortisanților țărilor terțe care călătoresc pentru o ședere de scurtă durată, de fiecare dată când trec frontierele externe ale oricărui stat membru sau ale oricărei țări asociate spațiului Schengen. Acest sistem va înlocui ștampilarea manuală a pașaportului cu înregistrarea digitală. El va contribui la detectarea persoanelor care depășesc termenul legal de ședere, va asigura schimbul de informații în timp real și va îmbunătăți securitatea prin prevenirea fraudei de identitate. Sistemul va permite, de asemenea, automatizarea controalelor la frontieră, accelerând treptat procedurile la frontierele externe, facilitând călătoriile și îmbunătățind experiența călătorilor. Sistemul reprezintă o etapă esențială în direcția asigurării unui control european digitalizat la frontiere, consolidând și mai mult abordarea europeană cu privire la gestionarea integrată a frontierelor. În luna decembrie, Comisia a prezentat o propunere - deschidere în filă nouă. privind punerea în funcțiune treptată a Sistemului de intrare/ieșire. De îndată ce aceasta va fi aprobată și se va stabili o dată de începere, statele membre vor avea la dispoziție șase luni pentru a implementa sistemul.
Acest nou sistem va pregăti, de asemenea, calea pentru Sistemul european de informații și de autorizare privind călătoriile - deschidere în filă nouă., care va simplifica în curând călătoriile pentru milioane de vizitatori din afara UE. De îndată ce sistemul va deveni operațional, călătorii care nu au nevoie de viză pentru a intra în cele 30 de țări europene - deschidere în filă nouă. vor trebui să solicite o autorizație de călătorie prin intermediul acestuia. Autorizația este legată de pașaportul călătorului și va fi valabilă pentru o perioadă de până la trei ani sau până la expirarea pașaportului, oricare dintre acestea survine mai întâi.
O nouă inițiativă privind digitalizarea pașapoartelor și a cărților de identitate urmărește să facă mai rapide și mai ușoare călătoriile în întreaga UE, atât pentru cetățenii europeni, cât și pentru cei din afara Uniunii. În luna octombrie, Comisia a prezentat propuneri - deschidere în filă nouă. privind un cadru comun pentru utilizarea credențialelor digitale de călătorie și o nouă aplicație digitală a UE în care să fie stocate acestea.
Ultimii cinci ani au fost marcați de o serie de provocări fără precedent care au avut și continuă să aibă un impact profund asupra sănătății oamenilor din Uniunea Europeană și din afara acesteia. Evenimentele respective au arătat că politica europeană în domeniul sănătății nu mai poate fi restrânsă la limitele sale din perioada anterioară pandemiei și că acțiunea comună la nivelul Uniunii este esențială pentru starea de bine a societății europene. În prezent, în cadrul unei puternice uniuni europene a sănătății - deschidere în filă nouă., toate statele membre colaborează, acolo unde este necesară o acțiune comună la nivel european, cu scopul de a se pregăti pentru crizele sanitare și de a răspunde când acestea survin. De asemenea, statele membre se asigură de disponibilitatea și accesibilitatea materialelor medicale și îmbunătățesc prevenirea, tratamentul și îngrijirile post-tratament în cazul unor boli precum cancerul.
Planul european de combatere a cancerului
La trei ani de la adoptarea sa, Planul european de combatere a cancerului - fișier PDF, deschidere în filă nouă. are un impact pozitiv asupra vieții multor oameni prin crearea condițiilor necesare pentru îmbunătățirea prevenirii, a depistării timpurii, a tratamentului și a îngrijirilor, precum și prin ameliorarea calității vieții pacienților bolnavi de cancer și a supraviețuitorilor.
Care sunt efectele pozitive ale Planului european de combatere a cancerului?
O mai bună înțelegere a cancerului prin cercetare și inovare.
Un prognostic mai bun și mai multe opțiuni de tratament datorită depistării timpurii.
Stoparea cancerului înainte de apariție datorită eforturilor de prevenire.
Îmbunătățirea îngrijirii bolnavilor de cancer și reducerea inegalităților, deoarece toată lumea are dreptul la îngrijiri medicale de bună calitate, accesibile, preventive și curative.
Una dintre inițiativele emblematice ale UE în domeniul cancerului urmărește să abordeze formele de cancer care pot fi prevenite prin vaccinare, și anume cele cauzate de papilomavirusurile umane (HPV) și de virusul hepatitei B (VHB). Mai precis, Planul european de combatere a cancerului prevede vaccinarea a cel puțin 90 % din populația-țintă de fete din Uniunea Europeană și creșterea semnificativă a ratei de vaccinare în rândul băieților. În plus, măsurile ar trebui să îmbunătățească accesul la vaccinurile împotriva VHB și să sporească rata de vaccinare pentru a preveni cancerul hepatic. Ratele de acoperire variază însă semnificativ în Uniunea Europeană. În prezent, acoperirea vaccinală împotriva HPV la fete este cu mult sub 50 % în multe state membre, iar datele disponibile referitoare la băieți și la adulții tineri sunt limitate; de asemenea, există o lipsă semnificativă de date în ceea ce privește ratele de vaccinare împotriva VHB.
Papilomavirusurile umane
Cea mai frecventă infecție virală a tractului reproductiv, cauzând o serie de afecțiuni atât la femei, cât și la bărbați, inclusiv leziuni precanceroase care pot evolua spre cancer.
Aproximativ 28 600 de cazuri estimate de cancer de col uterin și 13 700 de decese în fiecare an în statele membre ale UE/țările din Spațiul Economic European.
Trei vaccinuri autorizate în UE.
Recomandate pentru fete și băieți în perioada de (pre)adolescență.
Obiectivul este vaccinarea completă a cel puțin90 % din populația-țintă de fete din UE și creșterea semnificativă a vaccinării la băieți până în 2030, pentru a elimina, în cele din urmă, cancerul de col uterin și alte tipuri de cancer cauzate de HPV.
Virusul hepatitei B
Infecția cronică cu aceste virusuri reprezintă o cauză majoră a bolilor hepatice cronice, a cirozei și a cancerului hepatic.
Aproximativ 64 000 de decese anuale provocate de bolile cauzate de VHB și de virusul hepatitei C în UE/Spațiul Economic European și Regatul Unit.
Douăsprezece vaccinuri autorizate în UE.
Recomandate pentru copiii de vârstă mică, pentru adulții cu risc ridicat și aflați uneori în situații defavorizate, precum și pentru profesioniștii din domeniul sănătății.
Obiectivul este de a stimula vaccinarea în conformitate cu obiectivul pentru 2030 al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) privind eliminarea hepatitei virale ca amenințare la adresa sănătății publice din Regiunea Europeană a OMS.
Statelor membre li s-a recomandat - deschidere în filă nouă. să extindă acoperirea vaccinală, să îmbunătățească monitorizarea ratelor de vaccinare și să combată informarea greșită și dezinformarea. Statele membre sunt, de asemenea, încurajate să se asigure că vaccinurile sunt gratuite și ușor accesibile și să își intensifice eforturile de realizare a obiectivelor pentru 2030 ale OMS referitoare la Europa.
Tutunul este un factor principal de risc care determină apariția cancerului, peste un sfert din decesele cauzate de cancer fiind atribuite fumatului în UE, Islanda și Norvegia. În 2024, Uniunea Europeană a luat măsuri pentru a proteja mai bine persoanele, în special copiii, împotriva fumului de tutun și a aerosolilor secundari și pentru a atinge obiectivul Planului european de combatere a cancerului privind crearea unei generații fără tutun până în 2040 și scăderea populației care utilizează produse din tutun la mai puțin de 5 %. O recomandare revizuită - deschidere în filă nouă. adresată statelor membre, adoptată în luna decembrie, urmărește extinderea politicilor care vizează crearea unor medii fără fum de tutun la zone exterioare esențiale, precum terenurile de joacă publice, clădirile publice, stațiile de transport și zonele din exteriorul unităților medicale și de învățământ.
În pofida rolului lor esențial în îmbunătățirea calității vieții, îngrijirile paliative sunt adesea afectate de stigmatizare și de neînțelegere. Conferința privind îngrijirile paliative inovatoare pentru bolnavii de cancer, desfășurată în luna octombrie, a avut drept scop abordarea acestor probleme prin informarea cetățenilor și a factorilor de decizie cu privire la necesitatea unor îngrijiri paliative adecvate în întreaga Europă.
Stella Kyriakides, atunci comisară europeană pentru sănătate și siguranță alimentară (în centru), participând la „Europa Donna Cyprus Pink Silhouette Walk”, un eveniment organizat în cadrul Lunii sensibilizării cu privire la cancerul de sân. Nicosia, Cipru, 5 octombrie 2024.
Abordarea sănătății mintale
Într-o lume complexă, plină de schimbări, starea de bine emoțională a oamenilor este supusă unor mari presiuni. Abordarea cuprinzătoare cu privire la sănătatea mintală, adoptată de UE în iunie 2023, a stabilit 20 de inițiative emblematice și oportunități de finanțare la nivelul Uniunii în valoare de 1,23 miliarde de euro, cu scopul de a reuni toți partenerii pentru a face față acestei provocări din ce în ce mai grave. De la lansarea abordării cuprinzătoare, s-au înregistrat progrese semnificative în toate statele membre cu privire la acțiunile comune în domeniul sănătății mintale menite să promoveze o stare bună de sănătate mintală și să sprijine persoanele cele mai vulnerabile.
Promovarea unei sănătăți mintale bune, a prevenirii și a intervențiilor timpurii
Dezvoltarea, împreună cu UNICEF, a unui set de instrumente de prevenire pentru copii, care abordează principalii factori determinanți ai sănătății și legăturile dintre sănătatea mintală și cea fizică.
O platformă de sprijin pentru sănătatea mintală a tinerilor care au supraviețuit cancerului.
Spații digitale și online mai sigure prin intermediul Regulamentului privind serviciile digitale și al strategiei „Un internet mai bun pentru copii”.
Sănătatea mintală în rândul copiilor și al tinerilor reprezintă o preocupare crescândă în Europa. Deteriorarea stării de bine a copiilor și a adolescenților, atribuită mai multor factori, inclusiv presiunii școlare și mijloacelor de comunicare socială, subliniază necesitatea urgentă a unei abordări a sănătății mintale la nivelul întregului sistem și al întregii școli. A fost elaborat un set de orientări - deschidere în filă nouă. destinate factorilor de decizie și cadrelor didactice, care includ 11 recomandări și exemple de bune practici. Inițiativa face parte din eforturile de promovare a unei schimbări sistemice pentru a aborda sănătatea mintală și starea de bine în școli și pentru a crea medii de învățare pozitive. Aceste orientări sunt completate cu o serie de fișe informative - deschidere în filă nouă. cu sfaturi practice și linkuri către resurse.
20 % dintre elevi se confruntă cu probleme de sănătate mintală în timpul anilor de școală.
1 din 5 copii a declarat că este nefericit și îngrijorat pentru viitor din cauza hărțuirii, a dificultăților legate de activitățile școlare și a singurătății.
24 % dintre cadrele didactice din Europa declară că meseria lor a avut un impact negativ asupra sănătății lor mintale.
Potrivit estimărilor, costul anual aferent tulburărilor de sănătate mintală în rândul tinerilor (cu vârste cuprinse între 0 și 19 ani) din Europa de Vest este de 50 de miliarde de euro.
Proiectul Child & Youth wellbeing and mental health first - deschidere în filă nouă. (Starea de bine și sănătatea mintală a copiilor și tinerilor pe primul loc) urmărește îmbunătățirea serviciilor de sănătate mintală, a stării de bine și a sprijinului psihosocial acordat copiilor și tinerilor din Spania, Italia, Cipru și Slovenia. Proiectul va sprijini cele patru state membre să întreprindă reforme care să îmbunătățească accesul la îngrijirile și serviciile de sănătate mintală pentru copii și tineri. Proiectul, sprijinit de Instrumentul de sprijin tehnic al UE, oferă expertiză tehnică autorităților naționale. Instrumentul a sprijinit - deschidere în filă nouă., de asemenea, 13 state membre să realizeze reforme vizând sănătatea mentală și starea de bine a tinerilor, o prioritate identificată în cursul Anului european al tineretului, în 2022. Aceasta include proiecte de promovare a stării de bine, în special în școli - deschidere în filă nouă., și prevenirea dependențelor, inclusiv consumul de substanțe și jocurile video și de noroc online.
Inițiat în 2024, Programul european pentru schimburi, creare de rețele și competențe în materie de sănătate mintală - deschidere în filă nouă., în valoare de 9 milioane de euro, le va oferi formare pluridisciplinară în domeniul sănătății mintale profesioniștilor din domeniul sănătății și din alte domenii, cum ar fi cadrele didactice, lucrătorii sociali și personalul din închisori și din centrele de detenție juvenilă. Aproximativ 120 de profesioniști din 30 de țări, inclusiv din Ucraina, vor beneficia de formare pentru a sprijini o abordare cuprinzătoare a sănătății mintale. De asemenea, Uniunea Europeană pune la dispoziție o sumă suplimentară de 10 milioane de euro pentru sprijinirea sănătății mintale a grupurilor vulnerabile, cum ar fi copiii și refugiații.
Către un sistem modern pentru medicamente
Reforma legislației UE în domeniul farmaceutic - deschidere în filă nouă., propusă în 2023 - deschidere în filă nouă., are ca scop să asigure accesul egal al tuturor pacienților la medicamente și un cadru de reglementare competitiv și favorabil inovării în acest domeniu. În 2024, au înregistrat progrese negocierile cu privire la principalele propuneri legislative care vor sta la baza celei mai mari revizuiri a legislației europene în domeniul farmaceutic din ultimii 20 de ani.
Alianța pentru medicamente critice - deschidere în filă nouă., inițiată în aprilie 2024, reunește actori publici și privați din sectorul european al sănătății pentru a propune recomandări menite să consolideze securitatea aprovizionării și lanțurile mondiale de aprovizionare cu medicamente critice. Alianța va analiza modalități de atenuare a riscurilor structurale și de consolidare a aprovizionării prin încurajarea diversificării și prin modernizarea și stimularea capacității de producție la nivelul UE, acolo unde este necesar. Activitatea sa va contribui, de asemenea, la o viitoare inițiativă legislativă în vederea adoptării unui act legislativ european privind medicamentele critice.
Revizuirea propusă a normelor actuale care stabilesc procedurile de modificare a autorizațiilor de comercializare a medicamentelor urmărește să eficientizeze gestionarea ciclului de viață al acestora din urmă. Revizuirea va facilita prelucrarea mai rapidă a modificărilor, atât în beneficiul titularilor autorizațiilor de comercializare, cât și al autorităților de reglementare.
În luna mai au fost introduse noi măsuri - deschidere în filă nouă. menite să îmbunătățească disponibilitatea dispozitivelor medicale pentru diagnostic – de la testele de sarcină și de COVID-19 până la testele de glicemie pentru diabetici. Măsurile acordă mai mult timp companiilor pentru a se adapta la noile norme - deschidere în filă nouă. privind dispozitivele de diagnostic. În plus, noile dispoziții au introdus, de asemenea, obligația producătorilor tuturor dispozitivelor medicale de a informa autoritățile naționale și sectorul sănătății în cazul unor întreruperi ale aprovizionării cu anumite dispozitive și de a permite introducerea treptată a unei baze de date europene privind dispozitivele medicale.
Prevenirea infecțiilor și a bolilor
Rezistența la antimicrobiene, care apare atunci când bacteriile și virusurile devin rezistente la medicamentele utilizate pentru combaterea lor, cauzează anual peste 35 000 de decese în Uniunea Europeană și generează costuri în valoare de 11,7 miliarde de euro pentru sistemele europene de sănătate. Rezistența la antimicrobiene este, de asemenea, una dintre cele mai mari amenințări la adresa sănătății globale cu care se confruntă astăzi lumea: o creștere continuă a rezistenței ar putea provoca aproximativ 10 milioane de decese la nivel mondial până în 2050.
Uniunea Europeană ia în prezent măsuri pozitive pentru a face față acestei provocări urgente, colaborând cu comunitățile locale și cu organizațiile internaționale la nivel transsectorial și transfrontalier pentru a se asigura că antibioticele sunt utilizate în mod responsabil atât la oameni, cât și la animale. Cel mai amplu proiect finanțat de Uniune în domeniul rezistenței la antimicrobiene, lansat în luna februarie, a reunit 120 de parteneri din 30 de țări europene pentru a face față acestei provocări comune. Acțiunea comună privind rezistența la antimicrobiene și infecțiile asociate asistenței medicale - deschidere în filă nouă., sprijinită cu 50 de milioane de euro în cadrul Programului „UE pentru sănătate” - deschidere în filă nouă., se va axa pe domenii precum prevenirea și controlul infecțiilor, supravegherea și monitorizarea, consumul prudent de antimicrobiene, sensibilizarea publicului și inovarea.
În luna decembrie, Comisia și Banca Europeană de Investiții au semnat un acord - deschidere în filă nouă. în valoare de 20 de milioane de euro cu o companie daneză de tehnologie medicală în vederea dezvoltării unor medicamente antibacteriene noi cu un grad ridicat de selectivitate pentru a combate infecțiile care sunt dificil de tratat din cauza rezistenței la antimicrobiene.
HERA Invest - fișier PDF, deschidere în filă nouă. este o operațiune de finanțare suplimentară în valoare de 100 de milioane de euro în cadrul programului InvestEU - deschidere în filă nouă.. Scopul său este de a-i proteja pe cetățenii europeni împotriva celor trei amenințări prioritare la adresa sănătății care necesită coordonarea măsurilor la nivelul Uniunii: agenții patogeni cu potențial pandemic sau epidemic, rezistența la antimicrobiene și amenințările chimice, biologice, radiologice și nucleare. În luna octombrie, Comisia și Banca Europeană de Investiții au semnat - deschidere în filă nouă. primul acord în cadrul operațiunii HERA Invest, în valoare de 20 de milioane de euro, cu o companie biofarmaceutică franceză. Acest acord va sprijini dezvoltarea și implementarea de către compania respectivă a unor mijloace terapeutice cu spectru larg, în vederea combaterii amenințărilor biologice la adresa sănătății publice.
Gripa aviară este o boală virală care apare în principal la păsări. Deși amenințarea reprezentată de gripa aviară pentru populația generală rămâne scăzută, printre ființele expuse unui risc mai ridicat se numără păsările de curte și lucrătorii agricoli, dar și medicii veterinari. În luna iunie, Comisia a asigurat accesul - deschidere în filă nouă. statelor membre la achiziționarea unui număr de 665 000 de doze de vaccin actualizat împotriva gripei zoonotice și la rezervarea a 40 de milioane de doze suplimentare pentru următorii patru ani.
Sărbătorirea a 50 de ani de vaccinare la nivel mondial
Lansarea programului extins de imunizare de către OMS în urmă cu 50 de ani a reprezentat un moment crucial în istoria sănătății publice. Vaccinarea a salvat milioane de vieți omenești la nivel mondial. În 1974, doar 5 % dintre copiii planetei fuseseră vaccinați împotriva difteriei, a tetanosului și a tusei convulsive. În prezent, acest procent a crescut la aproape 85 % la nivel mondial și la 94 % în Regiunea Europeană a OMS.
Vaccinurile sunt esențiale pentru controlul focarelor de boli infecțioase, iar investițiile în cercetare și dezvoltare sunt vitale pentru securitatea sanitară și pregătirea pentru pandemii, după cum o demonstrează dezvoltarea rapidă a vaccinurilor împotriva COVID-19. Uniunea Europeană investește în prezent peste 100 de milioane de euro în dezvoltarea unei platforme europene pentru vaccinuri, al cărei scop este să asigure accesul rapid la vaccinurile pandemice prin intermediul unui consorțiu de instituții europene de vârf.
În luna martie, a fost lansată o nouă inițiativă - deschidere în filă nouă. menită să îmbunătățească accesul la diagnostic, la informații și la îngrijire pentru cetățenii care suferă de boli rare; acestea afectează până la 36 de milioane de persoane în Uniunea Europeană. Cu o finanțare totală de peste 18 milioane de euro, Acțiunea comună privind integrarea rețelelor europene de referință în sistemele naționale de sănătate, care reunește toate statele membre, plus Norvegia și Ucraina, contribuie la pregătirea terenului pentru o cooperare viitoare mai eficace, mai eficientă și mai durabilă.
Sănătatea globală
Adunarea Mondială a Sănătății, alcătuită din peste 190 de țări, inclusiv toate statele membre ale Uniunii Europene, a adoptat, în luna iunie, după doi ani de negocieri, un pachet ambițios de amendamente la Regulamentul sanitar internațional - deschidere în filă nouă.. Normele consolidate vizează îmbunătățirea gestionării urgențelor de sănătate publică de interes internațional și îi protejează mai bine pe cetățeni împotriva amenințărilor transfrontaliere grave la adresa sănătății – o prioritate-cheie a Strategiei UE în domeniul sănătății la nivel mondial - deschidere în filă nouă.. De asemenea, s-a convenit continuarea negocierilor pe marginea unui acord privind pandemiile - deschidere în filă nouă., astfel încât să se ajungă la un consens până la următoarea reuniune a adunării, care va avea loc în mai 2025.
În luna martie, a fost lansat un nou consorțiu mondial - deschidere în filă nouă. care are drept scop promovarea supravegherii apelor uzate și a mediului în cadrul sistemelor de sănătate publică și crearea unui sistem mondial de detectare precoce a focarelor epidemice. Inițiativa implică peste 300 de colaboratori din întreaga lume, inclusiv Uniunea Europeană, OMS, Fundația Bill și Melinda Gates, Centrele de Prevenire și Control al Bolilor din SUA și Centrele de control și prevenire a bolilor din Africa.
Ca răspuns la declararea de către OMS, în luna august, a epidemiei de variola maimuței drept o urgență de sănătate publică de interes internațional, Uniunea Europeană și statele sale membre (Echipa Europa) au luat măsuri imediate și cuprinzătoare pentru a-și ajuta partenerii să controleze și să combată această boală. Printre aceste măsuri s-au numărat donarea a peste jumătate de milion de doze de vaccin, Uniunea Europeană fiind prima care le-a livrat pe teren, în Republica Democratică Congo, țara cea mai afectată de epidemie.
Primele transporturi de vaccinuri împotriva variolei maimuței ajung pe aeroportul din Kinshasa, Republica Democratică Congo, 5 septembrie 2024. Inițiativa face parte dintr-un set cuprinzător de măsuri ale UE din cadrul Strategiei UE în domeniul sănătății la nivel mondial, o componentă-cheie a inițiativei „Global Gateway” pentru a sprijini parteneri din restul lumii.