În 2024, Uniunea Europeană a făcut progrese semnificative în ceea ce privește consolidarea competitivității sale globale, printr-o serie de inițiative menite să stimuleze creșterea economică sustenabilă și să impulsioneze inovarea industrială. Confruntată cu provocări presante, cum ar fi dependențele economice, tensiunile geopolitice și concurența din ce în ce mai mare la nivel mondial, UE s-a axat pe măsuri strategice pentru a garanta accesul la resurse vitale, a promova poziția de lider tehnologic și a proteja piețele. Printre principalele eforturi s-au numărat promovarea parteneriatelor și a acordurilor comerciale, reformarea politicilor în materie de concurență și comerț și asigurarea unei economii mai reziliente. Prin adoptarea unei abordări cuprinzătoare, UE a urmărit să își consolideze poziția de lider mondial în comerțul sustenabil și echitabil, protejând în același timp securitatea economică și promovând un mediu industrial competitiv.

Viitorul competitivității UE a rămas o problemă presantă în cursul anului și a fost identificat ca fiind una dintre prioritățile noii Comisii - fișier PDF, deschidere în filă nouă. (a se vedea capitolul 0). Deși este una dintre cele mai competitive și inovatoare regiuni din lume, Europa se confruntă în continuare cu o serie de probleme structurale. Întreprinderile din Uniune își desfășoară activitatea într-o lume afectată de turbulențe, confruntându-se cu provocări semnificative, cum ar fi concurența neloială, prețurile ridicate la energie, deficitul de competențe și de forță de muncă și dificultatea accesului la capital. În 2024, noua Comisie a introdus Busola pentru competitivitate - deschidere în filă nouă., o inițiativă majoră care va încadra, pe viitor, activitățile legate de competitivitatea Uniunii.

Provocările la adresa competitivității Uniunii Europene sunt numeroase și complexe și, ca atare, necesită un răspuns amplu și sofisticat. UE a lansat deja mai multe inițiative pentru a consolida competitivitatea întreprinderilor și a industriilor sale. Măsurile transversale – de la anticiparea nevoilor viitoare în materie de standardizare - deschidere în filă nouă. în domenii precum materiile prime și tehnologiile cuantice, până la un instrument de sprijin tehnic - deschidere în filă nouă. pentru susținerea unor proiecte-cheie care vor consolida capacitățile de producție industrială – vizează, de exemplu, să-i permită Uniunii să-și atingă obiectivul de a deveni lider mondial în domeniul tehnologiilor strategice.

În plus, competitivitatea nu ar trebui să vină în detrimentul oamenilor sau al planetei. Uniunea Europeană se asigură că abordarea sa privind creșterea rămâne aliniată la valorile sale. Acest lucru implică promovarea unei economii circulare (a se vedea capitolul 4), depunerea de eforturi pentru a juca un rol de lider în domeniul tehnologiilor strategice și verzi (a se vedea capitolele 4 și 5) și asigurarea faptului că oamenii dispun în permanență de competențele necesare pentru a răspunde nevoilor în continuă evoluție ale industriei (capitolul 6).

Raportul anual privind piața unică și competitivitatea

Pentru a înțelege și a evalua mai bine funcționarea pieței unice și competitivitatea Uniunii Europene, Comisia a publicat ediția din 2024 a Raportului anual privind piața unică și competitivitatea - deschidere în filă nouă.. În comparație cu rapoartele din anii precedenți, această ediție a inclus o analiză mai detaliată a competitivității. Raportul din 2024 se bazează pe cei nouă factori determinanți ai competitivității identificați în comunicarea din 2023 privind competitivitatea pe termen lung - deschidere în filă nouă.. Acești factori vor fi utilizați pentru a urmări progresele înregistrate de UE de la an la an. Raportul a evidențiat, de asemenea, punctele forte ale pieței unice care pot fi utilizate pentru a spori competitivitatea europeană și a subliniat că finanțarea tranziției verzi și a tranziției digitale necesită o combinație inteligentă de instrumente. Aceasta include utilizarea mai inovatoare a fondurilor europene pentru a stimula și a proteja investițiile private, precum și utilizarea achizițiilor publice pentru a promova sustenabilitatea, reziliența, inovarea și practicile responsabile din punct de vedere social.

Rapoartele Letta și Draghi

Pe lângă analizele proprii ale Comisiei, în 2024 au fost publicate două rapoarte independente, cuprinzând recomandări pentru consolidarea pieței unice și a competitivității UE. Raportul intitulat „Much More than a Market (Mult mai mult decât o piață)” - deschidere în filă nouă., elaborat de fostul prim-ministru italian Enrico Letta pentru președinția belgiană a Consiliului Uniunii Europene, a subliniat necesitatea ca piața unică să evolueze și să îmbrățișeze tranziția digitală și pe cea verde, explorând noi oportunități de extindere și îmbunătățind securitatea UE.

În același timp, analiza intitulată „The Future of European Competitiveness – A competitiveness strategy for Europe” (Viitorul competitivității europene – O strategie în materie de competitivitate pentru Europa) - deschidere în filă nouă., realizată de fostul președinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, la cererea Ursulei von der Leyen, președinta Comisiei Europene, susține că Uniunea Europeană ar trebui să utilizeze tranziția curată pentru a spori competitivitatea și a reduce prețurile la energie. Raportul subliniază, de asemenea, necesitatea de a stimula inovarea și de a accelera tranziția digitală prin mobilizarea investițiilor publice și private, îmbunătățirea mediului de afaceri și reducerea birocrației, precum și prin dotarea persoanelor cu competențele cerute în cadrul noilor piețe ale forței de muncă. În cele din urmă, raportul indică nevoia de a îmbunătăți reziliența, apărarea și securitatea generală a Uniunii Europene, având în vedere contextul geopolitic actual.

Constatările raportului Draghi au contribuit la activitatea Comisiei privind un nou plan pentru prosperitatea și competitivitatea sustenabilă a Europei. Trei puncte principale - deschidere în filă nouă. ale raportului Draghi vor sta, de asemenea, la baza Busolei pentru competitivitate menționate anterior: eliminarea decalajului în materie de inovare dintre UE, pe de o parte, și China și Statele Unite, pe de altă parte; crearea unui plan comun pentru decarbonizare și competitivitate; și sporirea securității și reducerea dependențelor. Raportul va juca, de asemenea, un rol esențial în elaborarea Pactului pentru o industrie curată, care va favoriza industrii competitive și locuri de muncă de calitate.

O altă provocare pe care o are de gestionat Uniunea Europeană este atingerea unui echilibru între deschiderea comercială și securitatea economică. Pentru a preveni dependența excesivă de furnizori exclusivi, UE trebuie să își promoveze competitivitatea, să își protejeze economia împotriva riscurilor și să stabilească parteneriate cu alte părți care îi împărtășesc interesele economice.

Aceste trei direcții de acțiune (promovare, protecție și parteneriat) stau la baza Strategiei pentru securitate economică - deschidere în filă nouă.. De la introducerea strategiei în iunie 2023, Comisia a luat mai multe măsuri pentru a evalua și a reduce riscurile. Comisia a inițiat prima evaluare a riscurilor legate de instrumentalizarea dependențelor economice sau de coerciția economică și a inițiat o analiză mai aprofundată a acestor aspecte.

În plus, a intrat în vigoare instrumentul de contracarare a acțiunilor coercitive - deschidere în filă nouă.. Acesta ajută UE să ia măsuri – în conformitate cu dreptul internațional – atunci când țările din afara Uniunii exercită acțiuni de coerciție economică asupra UE sau a statelor sale membre.

Cercetarea și inovarea sunt priorități transversale vitale nu numai pentru competitivitatea UE - deschidere în filă nouă., ci și pentru tranziția verde și cea digitală, pentru securitatea economică și pentru autonomia strategică deschisă.

Pentru a stimula inovarea, în special inovarea în domeniul tehnologiei profunde, UE a lansat în 2022 Noua agendă europeană de inovare - deschidere în filă nouă.. Un raport - deschidere în filă nouă. publicat în 2024 a arătat că 17 dintre cele 25 de măsuri din agendă au fost finalizate, în timp ce restul de opt sunt în derulare. „Tehnologia profundă” se referă la tehnologii care sunt atât de inovatoare, încât adesea perturbă sau schimbă complet modul în care funcționează industriile, economiile sau chiar societățile.

În plus, programul de finanțare al UE pentru cercetare și inovare, Orizont Europa - deschidere în filă nouă., continuă să stimuleze competitivitatea Uniunii prin facilitarea colaborării și consolidarea impactului cercetării și inovării. De asemenea, el sprijină crearea și mai buna difuzare a tehnologiilor. (A se vedea capitolul 6 pentru mai multe informații despre Orizont Europa.) Consiliul European pentru Inovare menționat anterior, care este un program de inovare cu un buget de 10,1 miliarde de euro pentru identificarea, dezvoltarea și extinderea inovațiilor și tehnologiilor revoluționare - deschidere în filă nouă., se numără printre inițiativele stabilite în cadrul programului Orizont Europa.

O altă parte esențială a efortului de consolidare a competitivității UE este politica în domeniul concurenței - deschidere în filă nouă., și anume normele și legislația menite să asigure o concurență efectivă între întreprinderi. Prin punerea în aplicare a politicii în domeniul concurenței, Comisia creează un mediu care încurajează întreprinderile să fie mai eficiente, mai adaptabile și mai inovatoare și care le oferă consumatorilor produse mai bune și mai eficiente din punctul de vedere al costurilor. De asemenea, ea pregătește întreprinderile din UE pentru succesul la nivel mondial, stimulând investițiile în cercetare, dezvoltarea de produse și simplificarea proceselor în încercarea de a depăși concurenții. Măsurile de asigurare a respectării legislației au un efect semnificativ asupra întreprinderilor, descurajându-le de la a se angaja în practici anticoncurențiale.

Normele antitrust

Asigurarea respectării normelor antitrust - deschidere în filă nouă. se referă, de regulă, la combaterea practicilor întreprinderilor care vizează scoaterea concurenților de pe piață, afectând în cele din urmă consumatorii. Acest fenomen este frecvent în sectorul tehnologiei digitale, în special în cazul marilor întreprinderi tehnologice. De exemplu, în 2024, Comisia a amendat Meta cu 797,72 milioane de euro - deschidere în filă nouă. pentru că a abuzat de poziția sa dominantă prin practici de legare și a impus condiții comerciale neloiale furnizorilor de servicii de anunțuri clasificate online în beneficiul propriei platforme. Într-un alt caz, Comisia a acceptat angajamentele propuse de Apple - deschidere în filă nouă. de a elimina obstacolele din calea accesului la tehnologie pentru plățile fără contact în magazine prin intermediul dispozitivelor mobile.

Normele în domeniul concurenței pot fi utilizate, de asemenea, pentru a acționa direct împotriva prețurilor ridicate și a condițiilor comerciale neloiale, care frânează concurența în detrimentul consumatorilor. În cursul anului, Comisia a amendat Apple cu peste 1,8 miliarde de euro pentru că a abuzat de poziția sa dominantă - deschidere în filă nouă. prin impunerea unor condiții comerciale neloiale dezvoltatorilor de aplicații muzicale, având drept potențială consecință plata unor prețuri semnificativ mai mari pentru abonamentele de streaming muzical.

Eforturile Comisiei în domeniul politicii antitrust nu se limitează la industria tehnologiei. În luna mai, Comisia a aplicat companiei Mondelēz o amendă de 337,5 milioane de euro în temeiul normelor antitrust - deschidere în filă nouă. pentru obstrucționarea comerțului intra-UE cu produsele sale din ciocolată și biscuiți (printre mărcile renumite controlate de Mondelēz se numără Mila, Côte d’Or, Toblerone, Oreo, LU și Belvita).

Într-un alt caz important din 2024, Comisia a amendat compania farmaceutică Teva - deschidere în filă nouă. pentru întârzierea concurenței pentru medicamentul său Copaxone, destinat tratamentului sclerozei în plăci. Teva a făcut acest lucru prin extinderea artificială a protecției brevetului Copaxone și prin difuzarea sistematică de informații înșelătoare cu privire la un produs concurent, pentru a împiedica intrarea pe piață și adoptarea acestuia.

Concentrările

În același timp, Uniunea Europeană protejează piețele concurențiale prin controlul concentrărilor economice. Fie că este vorba despre concentrări orizontale între concurenți direcți, de concentrări verticale în cadrul lanțurilor de aprovizionare sau de concentrări conglomerate care implică produse sau servicii complementare, Comisia investighează pentru a preveni consecințele negative, cum ar fi creșterile prețurilor și inhibarea inovării.

Regulamentul UE privind concentrările economice, care a împlinit 20 de ani de existență în 2024 - deschidere în filă nouă., reprezintă temeiul juridic al Comisiei pentru evaluarea concentrărilor cu o dimensiune europeană și pentru stabilirea compatibilității lor cu piața unică. În cursul anului, Amazon și-a retras planul de achiziționare a iRobot - deschidere în filă nouă. după ce Comisia și-a exprimat îngrijorarea cu privire la faptul că operațiunea ar putea reduce concurența prin limitarea accesului altor furnizori la piața Amazon, având ca efect potențial pentru consumatori prețuri mai mari, o calitate mai scăzută și o inovare redusă. În schimb, fuziunea dintre Microsoft și Activision - deschidere în filă nouă. este un exemplu de aprobare de către Comisie a unei tranzacții, sub rezerva unor angajamente. Părțile participante la fuziune au oferit angajamente care au răspuns tuturor preocupărilor legate de concurență și au introdus măsuri care vor îmbunătăți semnificativ streamingul de jocuri în cloud comparativ cu situația actuală.

De asemenea, Comisia a adoptat în februarie o comunicare revizuită privind definirea pieței - deschidere în filă nouă., pentru a rămâne în pas cu dinamica actuală a pieței. Comunicarea revizuită actualizează orientările privind modul de definire a piețelor relevante în contextul cazurilor de concentrări economice și de nerespectare a normelor antitrust. Aceasta facilitează înțelegerea de către întreprinderi a modului în care Comisia aplică legislația în materie de concurență și îmbunătățește respectarea normelor.

Ajutoarele de stat

Regulamentul privind subvențiile străine

Pe lângă faptul că se asigură de caracterul loial al concurenței interne, Uniunea Europeană verifică și dacă întreprinderile din UE au șanse echitabile să reușească în confruntarea cu concurența internațională. Regulamentul privind subvențiile străine - deschidere în filă nouă., care a început să se aplice în iulie 2023, abordează posibilele denaturări ale pieței interne cauzate de subvențiile străine. Acestea pot oferi întreprinderilor un avantaj neloial în ceea ce privește achiziționarea de întreprinderi cu sediul în UE, implicarea în achiziții publice sau luarea de decizii de investiții și de afaceri pe piețele europene.

În 2024, Comisia a lansat mai multe investigații legate de procedurile de achiziții publice, fapt care a determinat societățile chineze care făceau obiectul anchetelor să se retragă din procedurile de ofertare aferente. Comisia a inițiat, de asemenea, o analiză preliminară a posibilelor subvenții străine în sectorul energiei eoliene din UE. Această analiză preliminară este în curs de desfășurare.

De asemenea, Comisia a efectuat o investigație aprofundată cu privire la proiectul de achiziție a PPF Telecom Group BV, un operator de telecomunicații din UE cu sedii în Bulgaria, Ungaria și Slovacia, de către e&, un operator de telecomunicații stabilit în Emiratele Arabe Unite. Comisia a exprimat preocupări preliminare cu privire la posibilitatea ca operatorul e& să fi primit subvenții străine susceptibile de a denatura piața unică. În septembrie, Comisia a validat această tranzacție sub rezerva unei serii de angajamente oferite de părțile implicate pentru a răspunde preocupărilor exprimate.

Politica industrială - deschidere în filă nouă. se referă, în general, la politici care promovează activitatea economică. Aceasta poate include orice, de la realizarea unor schimbări structurale în diferite industrii și crearea unui mediu care sprijină întreprinderile, în special întreprinderile mici și mijlocii, până la o mai bună exploatare a potențialului industrial al cercetării, al noilor tehnologii și al inovării. Politica industrială a UE - deschidere în filă nouă. urmărește să consolideze competitivitatea industriei europene și să promoveze o economie mai sustenabilă, mai rezilientă și mai digitalizată, care creează locuri de muncă.

În cursul anului, Uniunea Europeană și-a revizuit cadrul de politică industrială și au intrat în vigoare mai multe acte și regulamente. Actul privind materiile prime critice - deschidere în filă nouă. asigură accesul la materii prime strategice, în timp ce Regulamentul privind industria zero net - deschidere în filă nouă. stimulează producția de tehnologii curate. Aceste două acte legislative fac parte din Planul industrial al Pactului verde - deschidere în filă nouă., introdus în 2023, care urmărește să consolideze competitivitatea tehnologiilor zero net în UE și să sprijine tranziția rapidă către neutralitatea climatică. În plus, Regulamentul privind proiectarea ecologică a produselor sustenabile - deschidere în filă nouă. introduce noi cerințe pentru proiectarea și reciclarea produselor, iar Directiva revizuită privind emisiile industriale - deschidere în filă nouă. înăsprește controlul poluării. În cele din urmă, comunicarea privind materialele avansate pentru asigurarea poziției de lider în sectorul industrial - deschidere în filă nouă. stă la baza cercetării și inovării în domeniul materialelor de vârf, în conformitate cu Pactul verde european (a se vedea capitolul 4) și cu obiectivele industriale.

Aceste inițiative sunt esențiale pentru consolidarea avantajului competitiv și a poziției de lider a Uniunii în tranziția globală către o economie sustenabilă. Politicile industriale europene sunt concepute pentru a răspunde nevoilor în continuă evoluție ale pieței UE și pentru a asigura faptul că Uniunea Europeană rămâne lider în tranziția verde.

Totodată, politica industrială este crucială pentru punerea în aplicare eficace a Pactului verde european, dar și pentru a beneficia de acesta. În 2024, UE a făcut un bilanț al dialogurilor privind tranziția curată - deschidere în filă nouă., lansate în 2023 ca nouă modalitate de colaborare între Uniunea Europeană, industrie și partenerii sociali, atât pentru a înțelege provocările actuale cu care se confruntă cu toții, cât și pentru a consolida și a sprijini punerea în aplicare a Pactului verde. Au avut loc nouă dialoguri axate pe teme precum hidrogenul, industriile energointensive, tehnologiile curate, infrastructura energetică, materiile prime critice, bioeconomia forestieră, orașele, mobilitatea curată și oțelul. Dialogurile au scos în evidență faptul că este nevoie de reglementări simplificate, de energie curată din abundență și la prețuri accesibile, de infrastructuri moderne, de acces simplificat la finanțare și de o piață unică mai puternică într-un mediu global competitiv.

Diplomația materiilor prime

Accesul la materii prime - deschidere în filă nouă. pe piețele mondiale este una dintre prioritățile Uniunii Europene. În 2024, Uniunea Europeană a luat măsuri substanțiale pentru a extinde cooperarea cu partenerii internaționali în ceea ce privește anumite materii prime critice, care sunt esențiale pentru tranziția verde și tranziția digitală la nivel global.

În aprilie, Uniunea Europeană, Statele Unite și țările din cadrul Parteneriatului pentru securitatea mineralelor, cărora li s-au alăturat Kazahstan, Namibia, Ucraina și Uzbekistan, au anunțat lansarea Forumului Parteneriatului pentru securitatea mineralelor - deschidere în filă nouă., o nouă platformă de cooperare în domeniul materiilor prime critice. În 2024, au aderat alte 11 țări și teritorii: Argentina, Ecuador, Filipine, Groenlanda, Mexic, Republica Democratică Congo, Republica Dominicană, Peru, Serbia, Turcia și Zambia.

Clubul pentru materiile prime critice, anunțat în 2023, a devenit parte a Forumului Parteneriatului pentru securitatea mineralelor. Forumul reunește țări bogate în resurse și țări cu o cerere mare de astfel de resurse.

Uniunea Europeană a semnat, de asemenea, memorandumuri de înțelegere bilaterale cu Australia, Norvegia, Rwanda, Serbia și Uzbekistan, extinzându-și rețeaua de parteneri în domeniul materiilor prime critice și asigurând o aprovizionare diversificată și sustenabilă cu astfel de materii prime atât pentru UE, cât și pentru țările sale partenere.

Acorduri mai puternice pentru facilitarea comerțului

Diversificarea accesului întreprinderilor europene la partenerii comerciali prin acorduri comerciale consolidează reziliența economiei Uniunii în fața unui climat geopolitic tot mai incert. La aceasta se adaugă faptul că peste 30 de milioane de locuri de muncă din UE se bazează pe exporturi, aproape 10 milioane fiind rezultatul investițiilor străine în cadrul pieței unice.

În 2024, UE a încheiat un acord în domeniul comerțului digital cu Singapore - deschidere în filă nouă., care va îmbunătăți fluxurile transfrontaliere de date și va aduce beneficii întreprinderilor și consumatorilor implicați în comerțul digital. Acesta este primul acord de acest tip al Uniunii Europene.

Totodată, Comisia a finalizat negocierile - deschidere în filă nouă. pentru un acord de parteneriat UE-Mercosur - deschidere în filă nouă. inovator. Acest acord survine într-un moment critic pentru ambele părți, oferind oportunități majore de câștiguri reciproce prin consolidarea cooperării geopolitice, economice, în materie de sustenabilitate și de securitate.

De asemenea, UE și-a consolidat relațiile cu parteneri care împărtășesc aceeași viziune, inclusiv cu Canada - deschidere în filă nouă. și cu țările din regiunea indo-pacifică, pentru a promova o transformare digitală echitabilă, care să respecte drepturile fundamentale.

La 26 martie, Uniunea Europeană și Coreea de Sud au organizat la Bruxelles (Belgia) cel de al doilea Consiliu de parteneriat digital - deschidere în filă nouă., reafirmându-și angajamentul de a coopera în domeniul tehnologiilor digitale esențiale, în beneficiul cetățenilor și al economiilor.

Protejarea întreprinderilor europene împotriva practicilor comerciale neloiale

În 2024, Uniunea Europeană a luat măsuri substanțiale pentru a apăra întreprinderile europene împotriva practicilor comerciale neloiale. În total, Comisia a lansat în cursul anului 33 de noi cazuri în cadrul Instrumentului de apărare comercială - deschidere în filă nouă., numărul total de cazuri, inclusiv revizuirile, ajungând la 63. Este vorba despre o creștere semnificativă în comparație cu cele 12 cazuri noi deschise în 2023. De asemenea, Comisia a instituit 10 măsuri provizorii (inclusiv o măsură antisubvenție) și șapte măsuri definitive (inclusiv o măsură antisubvenție). Aceste cazuri și măsuri joacă un rol esențial în protejarea competitivității și a locurilor de muncă în UE, în 2024 fiind protejate 629 655 de locuri de muncă.

Comisia a instituit, de asemenea, taxe compensatorii definitive la importurile de vehicule electrice cu baterie - deschidere în filă nouă. din China. Decizia a urmat unei investigații care a constatat că lanțul valoric al vehiculelor electrice cu baterie din China beneficiază de subvenții neloiale, ceea ce constituie o amenințare legată de crearea unui prejudiciu economic pentru producătorii din UE. Contactele la nivel tehnic dintre UE și China continuă cu scopul de a obține un eventual rezultat negociat cu privire la angajamentele în materie de prețuri. Comisia își menține angajamentul deplin de a găsi o soluție reciproc acceptabilă, apărând în același timp cu fermitate întreprinderile din UE împotriva măsurilor de retorsiune nejustificate. Garanțiile privind importurile de oțel - deschidere în filă nouă. au fost, de asemenea, prelungite cu încă doi ani pentru a-i proteja pe producătorii europeni de oțel împotriva supracapacității ridicate la nivel mondial.

De asemenea, s-au înregistrat progrese suplimentare în ceea ce privește eliminarea obstacolelor din calea exporturilor UE în țări din afara Uniunii, fiind înlăturate 41 de bariere care afectează bunurile din sectoare precum agricultura, industria farmaceutică și industria autovehiculelor. În special, Comisia a reacționat cu succes în ceea ce privește legislația din Turcia, care făcuse posibilă discriminarea exporturilor de tractoare din UE, deblocând accesul la o piață de 2,5 miliarde de euro.