CAPITOLUL 8

Pregătirea Europei pentru viitor

O sală de conferințe plină de participanți, în picioare în fața unui ecran care afișează cuvintele „European Citizens’ Panel” (Grupul de dezbatere al cetățenilor europeni). Vizualizați legenda fotografiei
Grupul de dezbatere al cetățenilor europeni privind noul buget al UE, Bruxelles, Belgia, 28 mai 2025.

În 2025, Uniunea Europeană s-a axat pe pregătirea pentru provocările și oportunitățile deceniului următor. Instituțiile sale au colaborat pentru a consolida reziliența, a simplifica normele și a se asigura că politicile produc rezultate tangibile atât pentru cetățeni, cât și pentru întreprinderi. Un element central al acestui efort a fost pregătirea noului cadru financiar multianual pentru perioada 2028-2034, care a fost conceput pentru a oferi un buget mai simplu, mai flexibil și adaptat exigențelor viitorului. În același timp, UE a prezentat reforme menite să reducă birocrația și costurile și să îmbunătățească gestionarea riscurilor financiare. Prin analize prospective, parteneriate mai puternice și o aplicare eficace a legislației, Uniunea Europeană construiește un cadru pentru prosperitate și securitate pe termen lung.

Cadrul financiar multianual 2028-2034

Bugetul pe termen lung al Uniunii Europene, cadrul financiar multianual (CFM), sprijină cetățenii, fermierii, cercetătorii, întreprinderile și regiunile din întreaga UE și din afara acesteia. Actualul CFM (pentru perioada 2021-2027), împreună cu planul de redresare NextGenerationEU - deschidere în filă nouă., a fost vital pentru combaterea pandemiei de COVID-19 și a crizei energetice, pentru protejarea a milioane de locuri de muncă și pentru stimularea tranziției curate și a tranziției digitale. Acest buget a oferit, de asemenea, un sprijin fără precedent pentru Ucraina și a întărit securitatea Europei în contextul războiului de agresiune al Rusiei.

În 2025, Comisia Europeană a adoptat propunerea referitoare la CFM 2028-2034 - deschidere în filă nouă., menită să răspundă provocărilor geopolitice, economice și de sustenabilitate tot mai mari. Cu aproape 2 mii de miliarde de euro (echivalentul a 1,26 % din venitul național brut al UE), acest cadru ar oferi un buget mai simplu, mai flexibil și mai bine direcționat pentru a sprijini independența, securitatea, prosperitatea, incluziunea și reziliența Uniunii Europene în deceniul următor.

UN PROCES MAI INCLUZIV ȘI MAI DEMOCRATIC

În cursul elaborării bugetului, Comisia a desfășurat o campanie la nivel european pentru a colecta contribuții de la părțile interesate, la toate nivelurile, de la guverne naționale până la cetățeni.

Piotr Serafin și Nikos Christodoulides așezați la o masă în timpul unei discuții. Pe masă se mai vede o pereche de mâini, indicând prezența altor participanți în afara cadrului.
În 2025, Piotr Serafin, comisarul european pentru buget, luptă antifraudă și administrație publică (în stânga), a întreprins un turneu în Europa pentru a promova o discuție amplă și favorabilă incluziunii pe întregul continent, subliniind angajamentul Comisiei de a colabora îndeaproape cu statele membre. În cadrul vizitei sale la Nicosia, s-a întâlnit cu Nikos Christodoulides, președintele Ciprului (în dreapta), și cu alți înalți oficiali. Vizita, efectuată înaintea președinției cipriote a Consiliului care începe în ianuarie 2026, a evidențiat rolul strategic al țării într-o etapă crucială a negocierilor privind CFM. Nicosia, Cipru, 4 septembrie 2025.
Un material video care prezintă mai mulți participanți la grupul de dezbatere al cetățenilor europeni vorbind despre ceea ce doresc ca noul buget al UE să realizeze.
MATERIAL VIDEO:Participanți la grupul de dezbatere al cetățenilor europeni privind noul buget al UE își împărtășesc așteptările în ceea ce privește bugetul, modul în care ar trebui cheltuiți banii și domeniile care ar trebui sprijinite.

Propunerea privind CFM se bazează pe mai mulți factori principali, recunoscând faptul că statu-quoul nu mai este adecvat:

crearea unui buget mai simplu, mai agil și cu un impact mai mare;

abordarea necesității de a investi în priorități strategice comune, printre care apărarea, competitivitatea, securitatea, tranziția curată și tranziția digitală;

modernizarea politicilor comune, cum ar fi politica agricolă comună, politica comună în domeniul pescuitului și coeziunea economică, socială și teritorială;

găsirea unui echilibru între previzibilitate – pentru sprijinirea investițiilor pe termen lung, a fermierilor și a regiunilor – și flexibilitate, acolo unde este necesar, într-o lume aflată în schimbare rapidă;

transmiterea unui mesaj clar cu privire la unitatea, independența și angajamentul UE de a-și promova și apăra valorile fundamentale;

asigurarea credibilității UE prin stabilirea unei traiectorii clare pentru rambursările aferente NextGenerationEU.

În cadrul bugetului propus:

  • o sumă minimă de aproximativ 296 de miliarde de euro ar urma să fie rezervată pentru a sprijini veniturile fermierilor și ale pescarilor și ar urma să fie stabilit un obiectiv rural de 10 % în cadrul planurilor de parteneriate naționale și regionale;
  • 35 % din totalul cheltuielilor ar urma să fie dedicate obiectivelor climatice și de mediu, mobilizând cel puțin 700 de miliarde de euro;
  • aproape 220 de miliarde de euro ar urma să fie alocate pentru investiții în regiunile mai puțin dezvoltate, alături de o finanțare stabilă și predictibilă acordată regiunilor în tranziție și regiunilor mai dezvoltate;
  • respectarea statului de drept și a Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene - deschidere în filă nouă. ar urma să rămână nenegociabilă;
  • bugetul programului Erasmus+ - deschidere în filă nouă. ar urma să fie majorat cu 50 %;
  • bugetul pentru infrastructura de transport ar urma să se dubleze, în vederea îmbunătățirii conexiunilor pe întregul continent și a adaptării rețelei în scopuri militare;
  • 131 de miliarde de euro ar urma să fie alocate apărării și spațiului – de cinci ori mai mult decât în actualul CFM;
  • un obiectiv social de 14 % din bugetul total pentru planurile de parteneriate naționale și regionale – excluzând cuantumul rezervat fermierilor și pescarilor și resursele din Fondul social pentru climă – ar urma să sprijine dezvoltarea competențelor, reducerea sărăciei și incluziunea socială;
  • bugetul pentru activitățile de cercetare și inovare ar urma să fie aproape dublat în vederea consolidării competitivității UE, crescând de la nivelul actual de 95 de miliarde de euro la 175 de miliarde de euro.

În condițiile în care Uniunea Europeană trebuie să facă față unor nevoi financiare sporite, unei presiuni tot mai mari asupra bugetelor naționale și demarării în viitorul apropiat a rambursării împrumuturilor pentru instrumentul NextGenerationEU în 2028, Comisia a propus noi modalități de creștere a resurselor proprii, cu scopul de a genera peste 58,2 miliarde de euro pe an (la prețurile din 2025) prin fluxuri de venituri noi și revizuite.

În propunerea sa pentru următorul CFM, Comisia prevede instituirea a trei fonduri principale: un fond european pentru coeziune economică, socială și teritorială, agricultură și zonele rurale, pescuit și afaceri maritime, prosperitate și securitate - deschidere în filă nouă., un Fond european pentru competitivitate - deschidere în filă nouă. care să sprijine dezvoltarea, extinderea și implementarea tehnologiilor strategice și un instrument „Europa globală” - deschidere în filă nouă. care ar permite o finanțare mai strategică a acțiunii externe la nivel mondial.

Evaluarea intermediară a politicii de coeziune a UE - deschidere în filă nouă., adoptată în 2025, realiniază finanțarea din CFM 2021-2027 pentru a ajuta statele membre și regiunile să realoce resurse către noi priorități strategice, printre care se numără competitivitatea, securitatea și apărarea, pregătirea civilă, locuințele, reziliența în domeniul apei și tranziția energetică.

Protejarea bugetului UE împotriva fraudei

Protejarea fiecărui euro este esențială pentru a se garanta că bugetul UE este în slujba cetățenilor săi. În iulie, Comisia a lansat o revizuire a arhitecturii antifraudă a UE - deschidere în filă nouă. pentru a consolida protecția intereselor financiare ale Uniunii Europene ca răspuns la amenințările în continuă evoluție. Printre aceste amenințări se numără frauda transnațională, criminalitatea organizată care vizează fondurile UE și utilizarea abuzivă a tehnologiilor avansate, cum ar fi inteligența artificială și criptomonedele.

Consolidarea cadrului Uniunii Europene de gestionare a riscurilor financiare

Cadrul UE de gestionare a riscurilor financiare acoperă riscurile legate de bugetul UE, de NextGenerationEU și de alte instrumente financiare. În 2025, Comisia a consolidat acest cadru prin extinderea rolului - deschidere în filă nouă. directorului independent responsabil cu gestionarea riscurilor, care supraveghează în prezent toate operațiunile financiare ale UE, inclusiv împrumuturile, creditarea, garanțiile bugetare și gestionarea activelor. Această modificare răspunde recomandărilor - deschidere în filă nouă. Curții de Conturi Europene de a consolida supravegherea și gestionarea riscurilor legate de împrumuturile, garanțiile și instrumentele financiare conexe ale UE.

Semestrul european

Semestrul european - deschidere în filă nouă. joacă un rol important în guvernanța economică a Uniunii Europene. Pachetul de primăvară din 2025 - deschidere în filă nouă. marchează încheierea primului ciclu anual complet de supraveghere macroeconomică în temeiul cadrului reformat de guvernanță economică - deschidere în filă nouă., care a intrat în vigoare în aprilie 2024. Acesta consolidează rolul semestrului nu numai ca instrument de orientare a reformelor și a investițiilor, ci și ca o coloană vertebrală a supravegherii bugetare a UE.

În 2025, recomandările specifice fiecărei țări - deschidere în filă nouă. le-au sugerat statelor membre să se concentreze asupra aspectelor legate de competitivitate și securitate. Pentru prima dată, pachetul semestrului european a inclus și recomandări-cheie privind competențele și locurile de muncă de calitate, în paralel cu asigurarea echității sociale.

Rapoartele de țară - deschidere în filă nouă. au analizat politicile bugetare, fiscale, în materie de inovare, climă și mediu, în domeniul muncii, în domeniul social și al sănătății, la nivelul statelor membre și al regiunilor. Aceste rapoarte au inclus, de asemenea, o examinare a punerii în aplicare a planurilor de redresare și reziliență și a programelor politicii de coeziune.

Valdis Dombrovskis vorbind la un pupitru. Ecranul din spatele său afișează cuvintele „European Semester 2025 – Spring Package” (Semestrul european 2025 – Pachetul de primăvară).
Valdis Dombrovskis, comisarul european pentru economie și productivitate, punere în aplicare și simplificare, la conferința de presă privind semestrul european de primăvară 2025, Bruxelles, Belgia, 4 iunie 2025.

Succesul Mecanismului de redresare și reziliență

Un material video care explică modul în care Mecanismul de redresare și reziliență ajută cetățenii din întreaga UE prin stimularea creșterii sustenabile prin reforme transformatoare și proiecte-cheie.
MATERIAL VIDEO:O actualizare pentru 2025 a progreselor înregistrate de Mecanismul de redresare și reziliență.

Mecanismul de redresare și reziliență (MRR), care se apropie de data-limită din 2026, continuă să stimuleze reformele și investițiile în întreaga UE. În 2025, Comisia a îndemnat statele membre să accelereze progresele, simplificându-și în același timp procesele, și a pregătit terenul - deschidere în filă nouă. pentru închiderea armonioasă și cu succes a MRR. Ca element central al instrumentului NextGenerationEU, MRR a plătit statelor membre, până la sfârșitul anului 2025, circa 394 de miliarde de euro, sprijinind reziliența economică și socială, tranziția curată și tranziția digitală.

Al patrulea raport anual privind implementarea MRR - deschidere în filă nouă. a arătat că mecanismul a impulsionat investițiile publice – care se preconizează că vor ajunge la 3,8 % din produsul intern brut în 2025, în creștere de la 3,2 % în 2019. Acest lucru s-a realizat prin sprijinirea, printre alte inițiative, a decarbonizării și digitalizării producției și serviciilor industriale, a instalării a peste 900 000 de stații de reîncărcare a vehiculelor nepoluante și a conectării a 16 milioane de gospodării la internetul de mare viteză. Potrivit unui studiu al Comisiei - deschidere în filă nouă., impactul financiar total al MRR în perioada 2020-2030 este estimat la 892 de miliarde de euro, cu un impact direct de peste 546 de miliarde de euro și cu efecte de propagare de peste 345 de miliarde de euro la nivelul economiilor statelor membre.

Consolidarea rezilienței Uniunii Europene

UE trebuie să își consolideze reziliența pentru a-și proteja cetățenii și prosperitatea în fața amenințărilor tot mai mari la adresa securității, a schimbării ordinii internaționale și ale agravării efectelor schimbărilor climatice și ale degradării mediului. Raportul de analiză prospectivă strategică pe 2025 - deschidere în filă nouă., publicat în septembrie, a prezentat măsurile necesare pentru a se asigura că UE rămâne pașnică, fidelă valorilor sale și angajată față de bunăstarea locuitorilor săi, în contextul unor vremuri tulburi și al incertitudinii.

Raportul propune opt domenii de acțiune:
  1. elaborarea unei viziuni globale coerente pentru UE;
  2. amplificarea securității interne și externe;
  3. valorificarea inteligenței artificiale și a puterii tehnologiei și cercetării;
  4. consolidarea rezilienței economice pe termen lung și pregătirea pentru schimbările majore de pe piața forței de muncă;
  5. sprijinirea bunăstării sustenabile și favorabile incluziunii;
  6. regândirea educației și competențelor;
  7. protejarea democrației;
  8. anticiparea transformării demografice și promovarea echității între generații.

Raportul subliniază necesitatea de a lua în considerare chiar și scenarii nefamiliare sau greu de imaginat, astfel încât analiza prospectivă să devină o caracteristică permanentă a procesului de elaborare a politicilor Uniunii Europene. Începând cu 2026, rapoartele anuale de analiză prospectivă vor depăși analiza tendințelor și vor include simulările de criză aferente politicilor în raport cu diferite scenarii, asigurând astfel o mai bună pregătire a UE pentru viitor.

Simplificarea normelor Uniunii Europene

Pentru ca Uniunea Europeană să fie pregătită pentru viitor, reziliența și capacitatea sporită de acțiune trebuie să meargă mână în mână cu reducerea birocrației și cu îmbunătățirea funcționării în practică a normelor. Continuându-și activitatea în cadrul Agendei pentru o mai bună reglementare - deschidere în filă nouă., UE și-a intensificat de-a lungul anului eforturile de simplificare a politicilor și a legislației - deschidere în filă nouă., astfel cum se subliniază în comunicarea privind o Europă mai simplă și mai rapidă - deschidere în filă nouă.. Aceste eforturi au inclus dialoguri privind punerea în aplicare - deschidere în filă nouă., prin care li se oferă comisarilor un forum la nivel politic pentru a colecta feedback concret de la părțile interesate cu privire la modul de funcționare în practică a normelor și programelor UE. În completarea acestor dialoguri, fiecare comisar a elaborat un raport anual privind progresele înregistrate în ceea ce privește simplificarea, punerea în aplicare și asigurarea respectării legislației - deschidere în filă nouă. pentru prima jumătate a anului 2025, în care prezintă progresele, provocările și următoarele etape concrete din cadrul portofoliilor lor.

Angajamentul UE față de o mai bună legiferare dă deja rezultate: aceasta s-a clasat pe primul loc în cadrul unei analize a Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică în ceea ce privește transparența, implicarea părților interesate și evaluarea impactului în materie de reglementare, în conformitate cu OECD Regulatory Policy Outlook 2025 - deschidere în filă nouă. (Perspectivele OCDE privind politica de reglementare 2025).

Cele 10 pachete de simplificare - deschidere în filă nouă. adoptate în 2025 vor genera economii de aproximativ 12 miliarde de euro la nivelul costurilor administrative anuale. Până în 2029, Comisia intenționează să reducă sarcina administrativă cu cel puțin 25 % pentru toate întreprinderile și cu cel puțin 35 % pentru întreprinderile mici și mijlocii.

Raffaele Fitto în picioare lângă un alt bărbat în fața unei uși duble din lemn și sticlă.
Raffaele Fitto, vicepreședinte executiv al Comisiei Europene pentru coeziune și reforme (în stânga), vizitează proiectul „BUSINESS Station”, finanțat de UE, din Alūksne, Letonia, 10 iunie 2025.

Asigurarea punerii în aplicare eficace a legislației Uniunii Europene

Legislația își atinge întregul potențial numai atunci când este pusă în aplicare în totalitate. În acest scop, Comisia colaborează îndeaproape cu statele membre pentru a le ajuta să pună în aplicare legislația și politicile UE - deschidere în filă nouă.. În cazul în care statele membre nu fac acest lucru, Comisia poate iniția împotriva lor proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor - deschidere în filă nouă.. Comisia depune însă eforturi pentru a preveni abaterile de la bun început, oferind orientări practice, asistență tehnică și organizând reuniuni și sesiuni de formare. De exemplu, prin noile orientări privind schimbul de date referitoare la baterii - deschidere în filă nouă., Comisia a ajutat statele membre să aplice dispozițiile actualizate ale Directivei privind energia din surse regenerabile - deschidere în filă nouă.. Aceste orientări ajută statele membre să stabilească o abordare armonizată pentru schimbul de informații, de exemplu în legătură cu nivelul de încărcare, sănătatea și amplasarea bateriei. Ele oferă clarificări practice și sprijin tehnic pentru a asigura o punere în aplicare coerentă în întreaga Uniune Europeană.

  • În 2025 au fost deschise
    552
    de noi proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor.
  • Au fost închise
    554
    de proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor.
  • Curtea de Justiție a Uniunii Europene a fost sesizată în legătură cu
    71
    de cauze vizând 21 de state membre.
  • În 20 de cauze au fost solicitate sancțiuni financiare.

Cadrul instituțional al UE continuă să evolueze ca răspuns la noile priorități politice și strategice. În 2025, mai întâi Polonia și apoi Danemarca au deținut președinția prin rotație a Consiliului Uniunii Europene, fiecare punând un accent deosebit pe securitate și reziliență.

Pe măsură ce Comisia a prezentat propuneri legislative, Parlamentul European și Consiliul au acționat în calitate de colegiuitori pentru a îndeplini prioritățile comune. Statele membre, sprijinite de rolul de supraveghere al Comisiei și de activitatea altor instituții și organisme ale UE - deschidere în filă nouă., au asigurat punerea în aplicare eficace în întreaga UE.

Pentru ca Uniunea Europeană să funcționeze în mod corespunzător ca o democrație, este esențială o cooperare puternică și transparentă între instituțiile sale. În septembrie, Parlamentul și Comisia au încheiat negocierile - deschidere în filă nouă. privind un acord-cadru actualizat pentru a îmbunătăți relațiile interinstituționale, încrederea, transparența și dialogul. Acordul se bazează pe nouă principii politice - deschidere în filă nouă. convenite de președinta Parlamentului European și de președinta Comisiei Europene în octombrie 2024.

Donald Tusk și Mette Frederiksen, în picioare, își strâng mâinile într-o sală cu pereți albi. În spate și în laterale se află statui din marmură. În spatele lor sunt aliniate mai multe drapele europene și drapele daneze.
Donald Tusk, prim-ministrul Poloniei (în stânga), și Mette Frederiksen, prim-ministrul Danemarcei (în dreapta), la o reuniune informală a șefilor de stat sau de guvern în cadrul căreia liderii UE au discutat despre modalitățile de consolidare a apărării comune a Europei și a sprijinului pentru Ucraina. Copenhaga, Danemarca, 1 octombrie 2025. © Getty Images, Liselotte Sabroe
António Costa, Roberta Metsola și Ursula von der Leyen stau în picioare împreună, vorbind și râzând în sala de ședințe plenare a Parlamentului European.
De la stânga la dreapta: António Costa, președintele Consiliului European, Roberta Metsola, președinta Parlamentului European, și Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, în cadrul unei sesiuni plenare a Parlamentului European la Strasbourg, Franța, 1 aprilie 2025.

Cea de a 75-a aniversare a declarației Schuman

În fiecare an, la 9 mai, Uniunea Europeană celebrează Ziua Europei. În 2025, această sărbătoare a avut o semnificație deosebită, deoarece a marcat cea de a 75-a aniversare a Declarației Schuman - deschidere în filă nouă.. Prezentată de ministrul francez al afacerilor externe, Robert Schuman, la 9 mai 1950, declarația a propus crearea Comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului, predecesoarea Uniunii Europene de astăzi.

Ursula von der Leyen, Roberta Metsola, António Costa și Luc Frieden stau în picioare unul lângă altul și țin în mână fiecare același document înrămat.
De la stânga la dreapta: Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, Roberta Metsola, președinta Parlamentului European, António Costa, președintele Consiliului European, și Luc Frieden, prim-ministrul Luxemburgului, în casa lui Robert Schuman, Luxemburg, Luxemburg, 9 mai 2025.