INSTITUȚIILE SUPREME DE AUDIT DIN UE ȘI DIN STATELE MEMBRE ALE ACESTEIA – PREZENTARE GENERALĂ

INTRODUCERE

Controlul public face parte integrantă din sistemele democratice. Toate cele 27 de țări care alcătuiesc în prezent Uniunea Europeană (UE) au instituit mecanisme pentru a se asigura răspunderea de gestiune pentru cheltuielile publice și pentru a se garanta că acestea sunt transparente și supravegheate cu rigurozitate. Aici intră în joc instituțiile supreme de audit (ISA), în calitate de auditori publici externi.

Instituțiile supreme de audit examinează în deplină independență utilizarea eficientă, eficace și economică a resurselor publice, precum și conformitatea cheltuielilor publice și a colectării veniturilor cu normele aplicabile. Ele sprijină controlul parlamentar exercitat asupra guvernelor, grație rapoartelor lor de audit obiective, imparțiale și bazate pe fapte, contribuind astfel la îmbunătățirea politicilor, a programelor, a administrației publice și a gestionării finanțelor statului. Acest lucru ajută la consolidarea încrederii cetățenilor în sistemul de ponderi și contraponderi al societăților noastre și la dezvoltarea în continuare a unor democrații care funcționează în mod corespunzător.

Pe lângă promovarea și dezvoltarea răspunderii de gestiune și a transparenței în administrația publică, instituțiile supreme de audit din UE joacă, de asemenea, un rol activ în sprijinirea consolidării capacităților organismelor de audit public din țările terțe.

Multe dintre instituțiile supreme de audit care sunt repertoriate aici se pot lăuda cu o istorie bogată (de mai multe secole, în unele cazuri), în timp ce altele au fost înființate doar recent în forma lor actuală. Structura, mandatul și competențele celor mai multe instituții supreme de audit au evoluat în timp, uneori ca urmare a schimbărilor politice sau a reformei administrației publice. Existența unei instituții supreme de audit independente constituie o condiție pentru aderarea la UE.

TIPURI DE INSTITUȚII SUPREME DE AUDIT
ȘI GUVERNANȚA ACESTORA

Există diferite modalități de clasificare a instituțiilor supreme de audit. În mod tradițional, acestea sunt grupate în organisme cu structuri organizatorice care își au originea în mediul francez/latin, în mediul anglo-saxon sau în mediul germanic. Cu toate acestea, în prezent, distincția se face în principal între organisme cu putere jurisdicțională și organisme fără putere jurisdicțională. O altă distincție se poate face între instituțiile supreme de audit monocrate, cu alte cuvinte, conduse de o singură persoană (președinte, auditor general sau cenzor/auditor general), și instituții supreme de audit conduse de un organ colegial (de exemplu, un consiliu, un colegiu, un senat sau un plen).

În cadrul acestei game largi, se pot face distincții suplimentare, de exemplu, în funcție de competența instituției supreme de audit de a desfășura audituri și la nivelurile inferioare ale administrației publice sau în funcție de relația dintre acest tip de instituție și parlamentul național.

INDEPENDENȚĂ

Instituțiile supreme de audit din UE sunt organisme publice independente. Independența lor față de puterea legislativă, de puterea executivă și de cea judecătorească este consacrată în constituție. În funcție de mandatul lor, instituțiile supreme de audit pot efectua verificări ex ante sau ex post, cu scopul de a evalua legalitatea și regularitatea veniturilor și cheltuielilor, precum și economicitatea, eficiența și eficacitatea politicilor, a programelor și a măsurilor sau funcționarea administrației publice. În plus, unele instituții supreme de audit evaluează impactul politicilor și al programelor publice.

RELAȚIA
CU PARLAMENTUL

Relațiile dintre instituțiile supreme de audit din UE și parlamentele statelor respective sunt la fel de diverse ca și organismele de audit public în sine. Deși toate instituțiile supreme de audit sunt organisme independente, unele dintre ele fac parte din structura de control parlamentar.

În ciuda diversității, o trăsătură comună a instituțiilor supreme de audit din UE și din statele membre ale acesteia este că ele mențin, în general, relații strânse cu parlamentele lor respective. Această relație constă în principal în raportare, și anume instituția supremă de audit transmite parlamentului rapoartele de audit pe care le elaborează. Aceste rapoarte sunt dezbătute, de regulă, de o comisie specială și, uneori, în funcție de subiectul auditului, și de comisiile care se ocupă de subiecte specifice. În general, reprezentanții instituției supreme de audit au dreptul de a asista și/sau de a participa la aceste dezbateri. În unele state membre, șeful instituției supreme de audit are, de asemenea, dreptul de a fi audiat în cadrul dezbaterilor parlamentare cu privire la subiecte relevante pentru activitatea instituției pe care o reprezintă.

Parlamentele au adesea un rol decisiv în nominalizarea și/sau numirea președintelui/a auditorului general sau a organului de conducere al instituției supreme de audit. În plus, unele parlamente întocmesc și aprobă bugetul instituției supreme de audit sau desemnează un auditor extern pentru a audita conturile acestei instituții.

În fine, unele instituții supreme de audit, dar nu toate, au competența de a audita cheltuielile administrative ale parlamentelor lor naționale.

RESURSE UMANE ȘI BUGETE

Resursele umane și financiare ale instituțiilor supreme de audit diferă considerabil de la o țară la alta, chiar și atunci când sunt luate în considerare proporțional cu numărul de locuitori sau cu bugetul auditat. Aceste diferențe reflectă nu numai mandatul și organizarea instituției supreme de audit, ci și caracteristicile mai largi ale statului membru și ale administrației naționale a acestuia.

Per ansamblu, pentru instituțiile supreme de audit din UE și din statele membre ale acesteia lucrează peste 15 000 de persoane. Luate împreună, instituțiile supreme de audit din cele mai mari patru state membre ale UE (Germania, Franța, Italia și Spania, reprezentând aproape 260 de milioane de locuitori) au un efectiv de aproximativ 5 000 de angajați, în timp ce personalul instituțiilor supreme de audit din celelalte state membre (reprezentând 190 de milioane de locuitori) numără aproximativ 9 500 de angajați.

   Pentru UE în ansamblu, există, în medie, câte un angajat al instituțiilor supreme de audit pentru 20 000 de cetățeni. Există însă diferențe semnificative de la un stat membru la altul. În aproape toate cazurile, bugetele proprii ale instituțiilor supreme de audit reprezintă mai puțin de 0,1 % din bugetul general al administrației publice.

SUBIECTELE DE AUDIT

Instituțiile supreme de audit din UE joacă un rol central în procesul de asigurare a răspunderii publice pentru actul de gestiune. În calitate de auditori externi ai puterii executive, ele evaluează în ce măsură politicile și cheltuielile administrației publice ating obiectivele urmărite. De asemenea, ele verifică gestiunea finanțelor publice și raportează cu privire la conturile organismelor publice, furnizând astfel parlamentelor informații și asigurări independente.

Instituțiile supreme de audit controlează veniturile și cheltuielile bugetelor de stat la nivel central sau federal și, în unele state membre, pot efectua audituri și la nivelul administrațiilor regionale, locale sau municipale. Deși auditurile pe care le desfășoară se axează în primul rând asupra ministerelor și a organismelor guvernamentale, printre entitățile auditate se pot număra, de asemenea, întreprinderi de stat, cum ar fi societăți de radiodifuziune, instituții de învățământ superior sau bănci naționale.

Majoritatea instituțiilor supreme de audit au dreptul de a audita toate veniturile și cheltuielile publice, inclusiv la nivelul întreprinderilor private sau al beneficiarilor individuali.

SELECTAREA
TEMELOR DE AUDIT
ȘI PROGRAMAREA

Procesul de selecție și de planificare a auditurilor ține seama de diferite criterii, cum ar fi riscurile și impactul, precum și de dezvoltarea viitoare a unor domenii de politică specifice. Multe instituții supreme de audit lucrează cu proceduri anuale de programare și cu planuri anuale de audit, pe care le elaborează pe baza unei strategii multianuale și a unor evaluări anuale ale riscurilor. Această combinație între planificarea pe termen mediu și planificarea pe termen lung oferă o anumită flexibilitate și permite instituțiilor supreme de audit să reacționeze la evoluții neprevăzute.

În unele țări, parlamentul (membrii acestuia și/sau comisiile sale), miniștrii din cadrul guvernului sau chiar persoane fizice/organizații pot solicita instituției supreme de audit să efectueze audituri specifice. Cu câteva excepții, aceste instituții nu au însă obligația de a desfășura astfel de audituri.

În cazul instituțiilor supreme de audit care sunt conduse de o singură persoană, șeful instituției respective ia decizia finală, de regulă, cu privire la auditurile care urmează să fie efectuate. În toate celelalte cazuri, această decizie este luată în mod colectiv de către consiliul de conducere sau de către colegiu.

PROBELE
ȘI URMĂRIREA PUNERII ÎN APLICARE A RECOMANDĂRILOR

Pentru a colecta probe de audit, instituțiile supreme de audit examinează documente, analizează date, desfășoară interviuri sau efectuează controale la fața locului, de exemplu la sediul entității auditate sau la amplasamentul proiectului. Pentru a putea face acest lucru, instituțiile supreme de audit au dreptul de acces la toate informațiile pe care le consideră necesare pentru a-și îndeplini sarcinile, iar personalul entităților auditate are obligația de a coopera cu auditorii acestor instituții.

Pentru a contrabalansa această libertate de acces, instituțiile supreme de audit și personalul acestora se supun unor obligații de confidențialitate specifice în ceea ce privește informațiile obținute în cursul auditurilor lor.

RAPORTAREA

Pe baza auditurilor pe care le desfășoară, instituțiile supreme de audit redactează rapoarte în care își prezintă constatările și observațiile, semnalează nereguli, trag concluzii de audit și formulează recomandări pentru remedierea deficiențelor. Aceste recomandări constituie un element important al fiecărui raport de audit, deoarece oferă factorilor de decizie orientări valoroase. Ele pot ajuta factorii de decizie să îmbunătățească eficacitatea, eficiența și economicitatea cheltuielilor publice, precum și conformitatea acestora cu normele aplicabile și pot să contribuie la prevenirea erorilor, a neregulilor și a cheltuielilor neconforme.

Anumite instituții supreme de audit au, de asemenea, dreptul de a emite avize cu privire la (proiecte de) acte legislative pe teme care intră în sfera lor de competență, cum ar fi gestiunea financiară, fie din proprie inițiativă, fie la cererea expresă a legiuitorului.

PUBLICAȚII

De regulă, instituțiile supreme de audit publică rapoarte anuale referitoare la auditul pe care l-au desfășurat cu privire la conturile anuale ale statului și la execuția bugetului de stat. În plus, unele dintre ele publică rapoarte privind situațiile financiare ale anumitor instituții sau organisme (cum ar fi parlamentul, șeful statului sau sisteme de protecție socială). Altele emit, de asemenea, opinii de audit cu privire la aceste situații financiare și la conturile anuale.

În plus, instituțiile supreme de audit publică rapoarte de audit pe teme specifice, avize privind (proiecte de) acte legislative, documente de analiză sau rapoarte de urmărire a punerii în aplicare a recomandărilor. Un număr de instituții publică, de asemenea, documente de reflecție, analize și studii sau dosare care oferă informații generale cu privire la audituri referitoare la subiecte relevante.

Mai mult, unele instituții supreme de audit publică periodic rapoarte privind gestionarea și implementarea fondurilor UE în țările lor respective.

Nu în ultimul rând, mai multe instituții publică rapoarte anuale de activitate, publicații periodice sau alte documente care furnizează informații generale despre activitatea lor.

COMUNICAREA REZULTATELOR

În mod normal, instituțiile supreme de audit își prezintă rapoartele parlamentului, de regulă în fața comisiilor care sunt responsabile de aspectele bugetare și/sau de alte subiecte care fac obiectul unui audit. În general, majoritatea rapoartelor de audit elaborate de instituțiile supreme de audit sunt făcute publice. Se pot aplica însă anumite excepții în cazul rapoartelor care tratează despre domenii sensibile (cum ar fi apărarea) sau în cazul în care se aplică obligații specifice de confidențialitate.

Platformele de comunicare socială sunt utilizate pe scară largă pentru un dialog și o interacțiune directă cu cetățenii și cu mass-media.

COOPERARE

Cooperarea cu alte instituții supreme de audit

Cooperarea între instituțiile supreme de audit din UE

Între instituțiile supreme de audit ale statelor membre ale UE și Curtea de Conturi Europeană există o rețea de cooperare strânsă. Aceasta se desfășoară în cadrul Comitetului de contact, care este compus din șefii instituțiilor supreme de audit din statele membre ale UE și președintele Curții de Conturi Europene. Comitetul de contact al UE poate înființa grupuri de lucru și grupuri operative organizate pe teme specifice de audit legate de UE și pune la dispoziție o rețea activă de contacte profesionale între membrii personalului instituțiilor supreme de audit din UE.

Același articol din TFUE care încredințează Curții de Conturi Europene misiunea de a coopera și de a menține relații cu instituțiile supreme de audit din statele membre ale UE dă auditorilor din cadrul acestor instituții posibilitatea de a participa (în calitate de observatori) la auditurile desfășurate de Curtea de Conturi Europeană pe teritoriul lor național. Există o procedură standard prin care Curtea informează instituția supremă de audit națională cu privire la fiecare vizită de audit planificată în țara respectivă. Instituția națională în cauză poate decide atunci dacă dorește să trimită personal care să se alăture echipei de audit a Curții de Conturi Europene în cursul vizitelor acesteia la fața locului. În plus, instituțiile supreme de audit din UE pot efectua audituri comune sau audituri coordonate cu privire la anumite subiecte.

De asemenea, în mod tradițional, instituțiile supreme de audit din UE cooperează bilateral. Acest tip de cooperare poate lua forma, de exemplu, a unui schimb de metodologii de audit și de rezultate de audit, precum și a unor schimburi temporare de personal de audit.

Cooperarea cu alte instituții supreme de audit din afara UE

Instituțiile supreme de audit din UE pot efectua evaluări inter pares sau pot participa la activități de consolidare a capacităților, cum ar fi proiecte de înfrățire instituțională, care sunt menite să ajute instituțiile supreme de audit din țările terțe să își dezvolte bazele juridice și instituționale.

A fost creată o rețea specifică pentru sprijinirea instituțiilor supreme de audit din țările care doresc să adere la UE. Această rețea este menită să promoveze și să faciliteze cooperarea dintre statele membre ale UE și țările candidate și cele potențial candidate la aderarea la UE, în principal prin activități de cooperare la scară mică și la nivel practic.

De asemenea, o serie de instituții supreme de audit din UE cooperează îndeaproape cu organisme de audit public din țări cu care statul lor membru menține relații strânse din motive istorice și/sau care fac parte din comunitatea lor lingvistică.

Cooperarea cu alte organisme de audit public de la nivel național

În funcție de structura lor guvernamentală, statele membre ale UE au încredințat funcția de audit public unor organisme care își desfășoară activitatea la nivel federal, național, regional, provincial sau municipal. În țările cu birouri de audit regionale de sine stătătoare, instituțiile supreme de audit își axează în mod normal auditurile pe nivelul administrației centrale și cooperează, după caz, cu celelalte organisme de audit public din statele membre respective.

Cooperarea cu organizațiile internaționale

Toate instituțiile supreme de audit din UE sunt membre în cadrul INTOSAI și al EUROSAI.

În plus, instituțiile supreme de audit din UE participă la proiecte desfășurate de o gamă largă de organizații în domeniul auditului public și unele dintre ele joacă rolul de auditori externi ai unor organizații internaționale, interguvernamentale sau supranaționale, cum ar fi Organizația Națiunilor Unite (ONU) și agențiile specializate ale acesteia, Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) sau Organizația Mondială a Comerțului (OMC). Prin aceste activități, ele asigură, de asemenea, o utilizare eficientă și conformă cu reglementările a contribuțiilor financiare pe care le varsă țările lor acestor organizații.

Nu în ultimul rând, este o practică curentă ca instituțiile supreme de audit din UE să participe la inițiative de cooperare cu organizații internaționale [de exemplu, OCDE, Uniunea Interparlamentară (UIP), Institutul Auditorilor Interni (IIA), Federația Internațională a Contabililor (IFAC)]. Acest tip de cooperare se concentrează de obicei pe chestiuni de actualitate legate de auditul public și poate implica detașări de personal, cursuri de formare, schimburi de cunoștințe sau alte forme de schimburi profesionale.

FIȘE DESCRIPTIVE

INFORMAȚII GENERALE

— BAZA LEGALĂ

MANDATUL

Curtea de Conturi Europeană (Curtea) verifică toate veniturile încasate și cheltuielile plătite de UE sau de organele și organismele înființate de UE.

Ea evaluează dacă finanțele UE au fost bine gestionate și dacă toate veniturile au fost încasate și cheltuielile plătite în conformitate cu reglementările aplicabile. Curtea furnizează Parlamentului European (PE) și Consiliului o declarație anuală de asigurare cu privire la legalitatea și regularitatea utilizării fondurilor UE. Ea raportează, de asemenea, eventualele nereguli identificate.

Curtea întocmește un raport anual după încheierea fiecărui exercițiu financiar. În plus, Curtea își poate prezenta în orice moment observațiile cu privire la chestiuni specifice, în special sub forma unor rapoarte speciale, și poate emite avize.

PRINCIPALELE ACTE LEGISLATIVE

• Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, articolele 285-287;
• Regulamentul privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii.

ENTITĂȚI AUDITATE

Curtea auditează toate aspectele legate de execuția bugetului UE. Principala entitate auditată de Curte este Comisia Europeană, care este informată cu privire la activitatea și abordarea de audit a Curții, precum și cu privire la rezultatele relevante ale auditurilor.

În afară de direcțiile generale ale Comisiei Europene, Curtea auditează:

• fondurile europene de dezvoltare;
• agențiile și agențiile executive ale UE, întreprinderile comune și alte organisme;
• Banca Europeană de Investiții și Fondul European de Investiții;
• Banca Centrală Europeană;
• operațiunile de împrumut și de credit ale UE (de exemplu, Mecanismul european de stabilizare financiară);
• Mecanismul unic de supraveghere și Mecanismul unic de rezoluție.

— STRUCTURĂ

TIP DE INSTITUȚIE SUPREMĂ DE AUDIT

Instituție cu o structură colegială, fără funcție jurisdicțională.

LOCUL INSTITUȚIEI SUPREME DE AUDIT ÎN SISTEMUL ADMINISTRAȚIEI PUBLICE

Curtea este auditorul extern al Uniunii Europene. Constituie una dintre cele șapte instituții ale UE și are o independență deplină în efectuarea auditurilor sale.

Curtea își elaborează regulamentul de procedură, care trebuie apoi să fie aprobat de către Consiliu.

RELAȚIA CU
PARLAMENTUL EUROPEAN / CONSILIUL / PARLAMENTELE STATELOR MEMBRE

Curtea prezintă Parlamentului European și Consiliului toate rapoartele și avizele pe care le elaborează, inclusiv raportul său anual. Aceste rapoarte stau la baza exercițiului anual de descărcare de gestiune pentru bugetul UE și pot fi utilizate de organele legislative în cadrul activităților lor în curs.

PARLAMENTUL EUROPEAN

Președintele Curții prezintă raportul anual în fața Comisiei pentru control bugetar (CONT) a PE, precum și în plen și este invitat să participe la dezbaterea plenară a PE privind descărcarea de gestiune. Membrii Curții sunt invitați cu regularitate să prezinte rapoartele relevante ale Curții în fața Comisiei CONT și a altor comisii și organe de lucru din cadrul PE.

CONSILIUL UE

Președintele Curții prezintă raportul anual Consiliului Afaceri Economice și Financiare (ECOFIN) și poate fi invitat să prezinte anumite rapoarte speciale de interes deosebit.

La nivel operațional, principalul interlocutor al Curții este Comitetul bugetar al Consiliului, care tratează toate aspectele financiare, inclusiv procedura de descărcare de gestiune. Rapoartele Curții sunt prezentate grupurilor de pregătire corespunzătoare din cadrul Consiliului, care convin cu privire la proiectul de concluzii ale Consiliului, acestea fiind apoi adoptate la un nivel superior al Consiliului.

PARLAMENTELE STATELOR MEMBRE ALE UE

Curtea transmite rapoartele și avizele sale și comisiilor parlamentare competente din statele membre. În plus, membrii Curții pot prezenta publicațiile acesteia, în special rapoartele anuale și rapoartele speciale, în fața parlamentelor statelor membre.

— ORGANIZARE

CONDUCERE

ORGANISMUL DE CONDUCERE

Organ colegial compus din 27 de membri, câte unul din fiecare stat membru.

Membrii Curții își exercită îndatoririle în deplină independență și în interesul general al UE. La preluarea mandatului, membrii depun un jurământ în acest sens în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene.

MANDAT

6 ani, reînnoibil.

METODA DE DESEMNARE

Membrii Curții sunt numiți de Consiliul UE, după consultarea PE, în urma nominalizării de către guvernele statelor membre respective.

STRUCTURA ORGANIZATORICĂ

Curtea este organizată în cinci camere de audit, la care se adaugă Comitetul pentru controlul calității auditului, Comitetul administrativ și Secretariatul general. Președintele, fiecare cameră de audit și Comitetul pentru controlul calității auditului beneficiază de susținerea mai multor direcții, cărora li se atribuie personal de audit.

Colegiul complet, compus din 27 de membri ai Curții, este prezidat de președinte și se reunește, de regulă, de două ori pe lună pentru a dezbate și a adopta documente precum rapoartele privind bugetul general al UE și privind fondurile europene de dezvoltare, care sunt principalele publicații anuale ale Curții.

PREȘEDINȚIE

Președintele este susținut de Direcția Președinției, care este responsabilă de dezvoltarea strategică, programarea activităților, planificare și gestionarea performanței, relațiile instituționale, comunicare și relația cu mass-media.

În plus, Serviciul juridic și Departamentul de audit intern raportează direct președintelui.

CAMERELE DE AUDIT

Membrii Curții sunt repartizați în câte una dintre cele cinci camere de audit.

Activitatea fiecărei camere este orientată de o tematică bazată pe politici ale UE. Camerele sunt conduse de câte un decan, ales din rândul membrilor camerei respective și de către aceștia pentru un mandat de doi ani, care poate fi reînnoit. Fiecare membru este responsabil de anumite sarcini de audit specifice.

Fiecare cameră are două domenii de responsabilitate:

• adoptarea de rapoarte speciale, rapoarte anuale specifice și avize și
• elaborarea raportului anual privind bugetul general al UE și a raportului anual privind fondurile europene de dezvoltare, în vederea adoptării lor de către colegiul Curții.

COMITETUL PENTRU CONTROLUL CALITĂȚII AUDITULUI

Acest comitet este format din membrul responsabil de controlul calității auditului și din alți cinci membri (câte un reprezentant al fiecărei camere de audit). Comitetul se ocupă de politicile, standardele și metodologia de audit ale Curții, de sprijinul pentru audit, de dezvoltarea auditului și de controlul calității auditului. El este responsabil de aspectele metodologice și efectuează revizuirea controlului calității misiunilor la nivelul Curții.

COMITETUL ADMINISTRATIV

Deciziile cu privire la aspecte mai largi de ordin strategic și administrativ sunt luate de Comitetul administrativ și, dacă este cazul, de colegiul membrilor.

Comitetul administrativ este format din președintele Curții (care este și președintele acestui comitet), din decanii camerelor, din membrul responsabil de relațiile instituționale și din membrul responsabil de controlul calității auditului. Comitetul se ocupă de toate problemele administrative și de deciziile referitoare la aspecte legate de strategie, de relații externe și de comunicare.

SECRETARUL GENERAL

Colegiul membrilor Curții desemnează un secretar general pentru o perioadă de șase ani, care poate fi reînnoită.

Acesta răspunde în principal de Secretariatul Curții și de serviciile de sprijin pentru audit (Resurse umane, finanțe și servicii generale, Informație, spațiul de lucru și inovație; Traduceri, servicii lingvistice și publicații).

— RESURSE

PERSONAL

• Număr: 954,5 persoane ocupate în echivalent normă întreagă (31.12.2021) (din care 62,2 % lucrează în domeniul auditului)
• Personalul provine din toate statele membre ale UE, fiind în general recrutat în urma unor concursuri generale organizate la nivelul UE.
• Echilibrul de gen: ♂ 48,3 %; ♀ 51,7 %. Vârsta medie: 47,2

BUGET

• Curtea de Conturi Europeană este finanțată de la bugetul general al Uniunii Europene.
• 162,1 milioane de euro (2022), toate cheltuielile fiind administrative.
• Bugetul Curții reprezintă mai puțin de 0,1 % din totalul cheltuielilor UE și în jur de 1,5 % din totalul cheltuielilor administrative ale UE.

ACTIVITATEA DE AUDIT

— MISIUNEA DE AUDIT

Auditurile se bazează pe probe și, dacă este necesar, sunt efectuate la fața locului în celelalte instituții ale UE și în organele și organismele care gestionează venituri sau cheltuieli în numele UE. Pentru activitatea Băncii Europene de Investiții (BEI) de gestionare a veniturilor și a cheltuielilor UE, se aplică dispoziții speciale.

În statele membre, auditul se efectuează în colaborare cu instituțiile supreme de audit naționale sau, în cazul în care acestea nu dispun de competențele necesare, cu serviciile naționale competente. Curtea cooperează cu instituțiile supreme de audit din statele membre într-o atmosferă de încredere, respectându-și reciproc independența.

— PLANIFICAREA ACTIVITĂȚII DE AUDIT

Curtea își stabilește în deplină independență programul de activitate. Procedura sa de programare anuală se bazează pe o evaluare multianuală a riscurilor pentru diferitele domenii de politică.

PE și Consiliul pot aduce în atenția Curții posibile subiecte de audit.

Programul de activitate al Curții se publică pe site-ul acesteia.

— METODELE DE AUDIT

Prin activitățile sale, Curtea examinează măsura în care sunt îndeplinite obiectivele de politică ale UE și evaluează situația contabilă și gestiunea financiară a bugetului UE.

Curtea desfășoară diferite tipuri de audit:

• audituri ale performanței – cu privire la eficacitatea, eficiența și economicitatea politicilor și programelor UE. Aceste audituri axate pe raportul costuri-beneficii vizează aspecte specifice legate de gestiune sau de buget. Ele sunt selectate în funcție de criterii precum interesul public, potențialul de ameliorare, riscul de performanță nesatisfăcătoare sau riscul de nereguli; și
• audituri financiare și audituri de conformitate – cu privire la fiabilitatea conturilor anuale și la legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente (în special în vederea declarației de asigurare), precum și evaluări ale conformității sistemelor și a operațiunilor din domenii bugetare specifice cu normele și reglementările care li se aplică.

Curtea își desfășoară auditurile în conformitate cu standardele internaționale de audit și cu codul deontologic, în conformitate cu angajamentul său față de aceste cadre, în special Cadrul INTOSAI de declarații profesionale (IFPP), standardele internaționale de audit (ISA), precum și codurile deontologice ale IFAC și INTOSAI.

Metodologia și orientările relevante sunt puse la dispoziție pe o platformă online (AWARE, Accessible Web-based Audit Resource for the ECA), menită să îi ajute pe auditorii Curții să selecteze, să planifice, să desfășoare audituri de conformitate, audituri financiare și ale performanței, precum și alte misiuni care nu sunt de audit (documente de analiză și avize) și să raporteze cu privire la acestea în contextul UE.

REALIZĂRI

— RAPOARTE ȘI ALTE PUBLICAȚII

Portofoliul de publicații al Curții cuprinde:

• rapoarte anuale, în care sunt prezentate în principal rezultatele auditurilor financiare și de conformitate realizate de Curte cu privire la bugetul UE și cu privire la fondurile europene de dezvoltare, dar care pot conține și aspecte legate de gestiunea bugetară și de performanță;
• rapoarte anuale specifice, care se referă la agențiile, organismele descentralizate, întreprinderile comune și alte organisme ale UE;
• rapoarte speciale, care prezintă rezultatele unor audituri selectate ce au ca obiect domenii specifice de cheltuieli sau de politici ori aspecte bugetare și de gestiune;
• avize cu privire la acte legislative noi sau actualizate care au un impact semnificativ asupra gestiunii financiare, acestea fiind elaborate fie la cererea altei instituții, fie din inițiativa Curții, și
• documentele de analiză urmăresc să descrie situații și să ofere o analiză, aplicând adesea o perspectivă transversală, pe baza activităților sale anterioare de audit sau a altor informații publice.

— ACTIVITĂȚI DE DISEMINARE

Toate publicațiile Curții sunt puse la dispoziția publicului pe site-ul său în toate limbile oficiale ale UE. De asemenea, Curtea își promovează în mod activ rapoartele printr-o serie de mijloace, printre care platformele de comunicare socială.

— COOPERAREA CU TERȚI

Curtea menține relații strânse cu instituțiile supreme de audit naționale și cu organizațiile internaționale de audit, efectuează evaluări inter pares, interacționează cu grupuri de reflecție și cu organizații de cercetare și participă la discursul academic.

 

 

INFORMAȚII GENERALE

— BAZA LEGALĂ

MANDATUL

Curtea de Conturi a Austriei este instituția supremă de audit independentă de la nivel federal, provincial și municipal.

Aceasta verifică dacă finanțele publice sunt administrate corect, inclusiv cheltuielile publice efectuate de instituțiile publice și fondurile de stat utilizate de instituții private (pe baza principiului uniformității auditului).

Curtea de Conturi controlează dacă resursele disponibile sunt utilizate în mod economic, eficient și eficace. În afară de audit și consultanță – funcția sa strategică cea mai importantă –, Curtea de Conturi desfășoară, de asemenea, alte sarcini de interes pentru politica publică și o serie de funcții notariale.

Deciziile cu privire la tipurile, temele și metodologia auditurilor sale sunt luate de Curtea de Conturi din proprie inițiativă și în mod independent.

Curtea de Conturi este mandatată prin constituție să efectueze audituri speciale. De exemplu:

• în urma unei rezoluții adoptate de parlamentul federal al Austriei sau de un parlament provincial;
• la cererea deputaților din parlamentul federal al Austriei sau dintr-un parlament provincial;
• în urma unei cereri rezonabile din partea guvernului federal, din partea unui guvern provincial sau din partea unui ministru federal.

Constituția limitează numărul cererilor de acest gen pentru a asigura independența planificării auditurilor de către Curte.

În plus, Curtea de Conturi are sarcini speciale importante, cum ar fi:

• întocmirea situațiilor financiare federale;
• activități privind situația datoriei financiare;
• examinarea proiectelor de legi și de reglementări;
• sarcini prevăzute în Legea privind incompatibilitatea, în Legea privind limitarea veniturilor și în Legea privind partidele;
• sarcini legate de raportul privind veniturile medii și pensiile pentru limită de vârstă plătite de întreprinderile și agențiile guvernului federal;
• elaborarea de avize ale experților pentru comisiile de arbitraj, în conformitate cu Pactul de stabilitate 2008.

PRINCIPALELE ACTE LEGISLATIVE

Activitățile, funcțiile, organizarea și poziția Curții de Conturi sunt reglementate de:

• capitolul VI din Legea constituțională federală (1920);
• Legea federală privind Curtea de Conturi a Austriei (Legea privind Curtea de Conturi a Austriei, 1948 – RHG);
• Legea privind Curtea Constituțională (în cazul în care există divergențe de opinii cu privire la competențe și la drepturi între o entitate juridică și Curtea de Conturi, aceasta din urmă poate solicita Curții Constituționale să ia o decizie în acest sens);
• Legea federală privind Regulamentul de procedură al Consiliului Național (parlamentele provinciale reglementează participarea importantă din punct de vedere strategic a Curții de Conturi la reuniunile comisiilor și la sesiunile plenare);
• Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (se aplică în mod direct auditului privind resursele comunitare ale UE și cooperării cu Curtea de Conturi Europeană).

ENTITĂȚI AUDITATE

Curtea de Conturi auditează afacerile financiare (cu alte cuvinte, activitățile financiare):

• ale statului, ale provinciilor, ale asociațiilor municipale, ale municipalităților cu mai mult de 10 000 de locuitori și ale altor entități juridice stabilite prin lege;
• ale fundațiilor, ale fondurilor și ale institutelor administrate de instituții federale, provinciale sau municipale sau de persoane care, la rândul lor, fac parte dintr-o instituție federală, provincială sau municipală;
• ale organizațiilor în cadrul cărora statul, o provincie sau o municipalitate cu mai mult de 10 000 de locuitori deține de facto controlul sau cel puțin 50 % din acțiuni ori din capitalul social sau ale organizațiilor care sunt operate de stat, de o provincie ori de o municipalitate, singure sau împreună cu alte părți contractante;
• ale entităților juridice publice federale, provinciale și municipale care utilizează fonduri federale, provinciale sau municipale;
• ale organismelor de asigurări sociale și ale asociațiilor statutare ale angajatorilor, ale angajaților și ale profesioniștilor (camere);
• ale entităților juridice constituite prin lege, de exemplu ORF (Societatea Austriacă de Radiodifuziune).

— STRUCTURĂ

TIP DE INSTITUȚIE SUPREMĂ DE AUDIT

Un model distinct, condus de un președinte, care presupune efectuarea de audituri la nivel federal, provincial și municipal, după modelul Westminster.

LOCUL INSTITUȚIEI SUPREME DE AUDIT ÎN SISTEMUL ADMINISTRAȚIEI PUBLICE

Curtea de Conturi este instituția supremă de audit a Austriei și este subordonată direct parlamentului național. Curtea de Conturi acționează:

• ca agent al parlamentului național în legătură cu probleme care țin de administrarea federală a fondurilor publice și de administrarea financiară a asociațiilor profesionale statutare care intră sub incidența autorității executive a Federației Austriece;
• ca agent al parlamentelor provinciale vizate în legătură cu probleme care țin de provincii, de asociații municipale și de administrarea municipală a fondurilor publice, precum și de administrarea financiară a asociațiilor profesionale statutare care intră sub incidența autorității executive a provinciilor.

Curtea de Conturi este independentă de guvernul federal și de guvernele provinciale. Ea se supune numai dispozițiilor legii. Prin urmare, este alocată ramurii legislative.

RELAȚIA CU PARLAMENTUL/GUVERNUL

Președintele Curții de Conturi comunică cu parlamentul național și cu comisiile din cadrul acestuia în mod direct și personal sau prin intermediul unui agent delegat de acesta.

Președintele Curții de Conturi are dreptul de a participa la dezbaterile din parlamentul național și la dezbaterile (sub)comisiilor acestuia privind rapoartele Curții de Conturi, conturile finale ale bugetului federal, moțiunile privind punerea în aplicare a unor acțiuni specifice în cadrul examinării de către Curtea de Conturi a administrării fondurilor publice, precum și subdiviziunile referitoare la Curtea de Conturi din Legea federală a finanțelor.

Conform dispozițiilor detaliate ale Legii federale privind Regulamentul de procedură al parlamentului național, președintele Curții de Conturi are întotdeauna dreptul de a fi audiat, la cererea sa, în cadrul dezbaterilor privind subiectele enumerate mai sus.

Curtea de Conturi elaborează un raport anual cu privire la activitățile sale, pe care îl prezintă parlamentului național, parlamentelor provinciale și consiliilor municipale. Curtea de Conturi poate prezenta, în orice moment, observații cu privire la chestiuni specifice parlamentului național, parlamentelor provinciale și consiliilor municipale și, dacă este necesar, poate face propuneri. Curtea de Conturi informează guvernul federal cu privire la toate rapoartele pe care le elaborează, simultan cu transmiterea lor către parlamentul național.

În plus, parlamentul național numește o comisie permanentă care are drept misiune să dezbată rapoartele Curții de Conturi. Numirile membrilor acestei comisii respectă principiul reprezentării proporționale.

— ORGANIZARE

CONDUCERE

ORGANISMUL DE CONDUCERE

Curtea de Conturi nu are un organism de conducere. Președintele acestei instituții are puterea exclusivă de decizie.

Nu există un vicepreședinte permanent al Curții de Conturi. În cazul în care președintele nu este în măsură să își îndeplinească responsabilitățile, el este reprezentat de funcționarul cu cel mai înalt grad din cadrul Curții de Conturi. Acest lucru este valabil și în cazul în care funcția de președinte este vacantă.

STRUCTURA ORGANIZATORICĂ

Curtea de Conturi este organizată în cinci divizii (o divizie de gestionare și administrare și patru divizii de audit). Diviziile de audit sunt formate, fiecare, din două unități de audit, în cadrul cărora există trei până la patru departamente de audit, grupate tematic (prin urmare, patru divizii de audit au opt unități de audit, care totalizează 34 de departamente de audit).

Această structură organizatorică permite o elaborare a strategiei și o planificare a auditului la nivel interdepartamental, asigură utilizarea optimizată a resurselor de către echipe de audit flexibile și cooperative și stimulează și îmbunătățește schimbul de cunoștințe între divizii.

De asemenea, fiecare unitate constituie un „centru de excelență” pentru domenii tematice transversale, cum ar fi subvențiile, prevenirea fraudelor și conformitatea, securitatea cibernetică etc.

— RESURSE

PERSONAL

• Număr: 284 (la 1 ianuarie 2022) (aproximativ 77 % în audit)
• Echilibrul de gen: ♂ 50 %; ♀ 50 %. Vârsta medie: 49,4

BUGET

• 36,5 milioane de euro (2021)
• 0,04 % din totalul bugetului de stat

ACTIVITATEA DE AUDIT

— PLANIFICAREA ACTIVITĂȚII DE AUDIT

Curtea de Conturi își planifică activitatea pentru fiecare an.

În Austria, Curtea de Conturi poate fi invitată, de asemenea, să efectueze audituri speciale: în urma unei rezoluții adoptate de Consiliul Național al Austriei sau de un parlament provincial, la cererea deputaților din Consiliul Național sau dintr-un parlament provincial sau în urma unei cereri rezonabile din partea guvernului federal, din partea unui guvern provincial sau din partea unui ministru federal. Constituția limitează însă numărul cererilor de acest gen pentru a asigura independența planificării auditurilor de către Curte.

În 2017, Curtea de Conturi a lansat o inițiativă pentru a implica pentru prima oară publicul prin intermediul Facebook. Cetățenii au fost încurajați să participe la conceperea temelor de audit, propunând subiecte de interes. Propunerile lor au fost luate în considerare, acolo unde a fost posibil, în procesul de planificare a auditurilor și au fost discutate în cadrul conferinței anuale referitoare la acest subiect.

Curtea de Conturi desfășoară aproximativ 90 de audituri în fiecare an, la nivel federal, provincial și municipal.

— METODELE DE AUDIT

Criteriile de audit utilizate de Curtea de Conturi sunt principiile juridice ale economicității, eficienței și eficacității, bazate pe regularitate și legalitate.

Curtea de Conturi efectuează activități de audit care combină:

• audituri ale performanței și
• audituri financiare.

REALIZĂRI

— RAPOARTE ȘI ALTE PUBLICAȚII

Curtea de Conturi își prezintă rapoartele la nivel federal, provincial și municipal.

În plus, Curtea de Conturi publică rapoarte:

• privind investigarea și evaluarea anumitor chestiuni;
• care evidențiază posibile îmbunătățiri și le cuantifică;
• care constată probleme de ordin financiar și le cuantifică;
• care formulează recomandări concrete ce pot fi puse în aplicare.

— ACTIVITĂȚI DE DISEMINARE

Curtea de Conturi își pune la dispoziție și își promovează publicațiile:

• pe site-ul său;
• pe platformele de comunicare socială;
• în comunicate de presă.

— COOPERAREA CU TERȚI

La nivel național, Curtea de Conturi cooperează cu instituțiile de audit provinciale pentru a-și coordona planurile anuale de audit.

Din 1963, Curtea de Conturi conduce Secretariatul General al INTOSAI.

 

 

INFORMAȚII GENERALE

— BAZA LEGALĂ

MANDATUL

Curtea de Conturi a Belgiei auditează veniturile și cheltuielile, precum și punerea în aplicare a politicilor de către puterea executivă. În plus, Curtea de Conturi are o funcție juridică în ceea ce privește contabilii publici și efectuează alte sarcini specifice.

În îndeplinirea sarcinilor sale, Curtea de Conturi are drept de acces la toate documentele și informațiile pe care le consideră necesare. Sunt posibile și verificări la fața locului.

PRINCIPALELE ACTE LEGISLATIVE

• Constituția din 1831 a Belgiei: articolul 180;
• Legea specială din 16 ianuarie 1989 de organizare a finanțării comunităților și a regiunilor: articolele 50 și 71;
• Legea din 29 octombrie 1846 de organizare a Curții de Conturi;
• Legea din 16 mai 2003 de stabilire a dispozițiilor generale privind bugetele, controlul subvențiilor și al conturilor comunităților și regiunilor și organizarea auditului Curții de Conturi: articolele 2 și 10;
• Regulamentul de procedură al Curții de Conturi;
• Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene: articolul 287 alineatul (3).

ENTITĂȚI AUDITATE

Curtea de Conturi auditează:

• statul federal;
• comunitățile;
• regiunile;
• provinciile și
• instituțiile de servicii publice ale nivelurilor de administrație menționate mai sus.

Auditul municipalităților nu intră în sfera competențelor sale.

— STRUCTURĂ

TIP DE INSTITUȚIE SUPREMĂ DE AUDIT

Instituție supremă de audit cu o structură colegială și cu funcție jurisdicțională.

LOCUL INSTITUȚIEI SUPREME DE AUDIT ÎN SISTEMUL ADMINISTRAȚIEI PUBLICE

Curtea de Conturi a Belgiei este independentă față de organismele pe care le auditează. Ea se bucură de autonomie și față de adunările parlamentare: își stabilește propriile priorități pentru îndeplinirea misiunii sale și își alege subiectele de audit pe baza unor criterii de selecție obiective.

RELAȚIA CU PARLAMENTUL/GUVERNUL

Curtea de Conturi a Belgiei auditează autoritățile publice și evaluează punerea în aplicare și impactul politicilor publice în vederea informării adunărilor parlamentare.

În ceea ce privește bugetul, sarcina specifică a Curții de Conturi a Belgiei este de a furniza informații legate de acesta adunărilor parlamentare.

Ea examinează, de asemenea, conturile autorităților publice.

— ORGANIZARE

CONDUCERE

ORGANISMUL DE CONDUCERE

Adunarea generală, alcătuită din 12 membri, este alcătuită dintr-o cameră francofonă și una neerlandofonă. Fiecare cameră este compusă dintr-un președinte, patru consilieri și un secretar general. Președintele cu gradul mai mare dintre cei doi președinți este numit „prim-președinte” (Premier Président sau Eerste Voorzitter), iar secretarul general cu gradul mai mare dintre cei doi secretari generali este numit „grefier șef” (Greffier en chef sau Hoofdgriffier).

MANDAT

Membrii Curții de Conturi a Belgiei sunt numiți pentru un mandat reînnoibil de șase ani.

METODA DE DESEMNARE

Membrii Curții de Conturi sunt aleși de Camera Reprezentanților.

STRUCTURA ORGANIZATORICĂ

Serviciile Curții de Conturi a Belgiei sunt formate din zece direcții, fiecare dintre acestea fiind condusă de un auditor-director senior, și sunt repartizate în trei sectoare.

Repartizarea pe sectoare este în conformitate cu competențele adunării generale și cu cele ale camerelor francofonă și neerlandofonă.

Adunarea generală a Curții de Conturi este responsabilă de chestiuni legate de statul federal, de Regiunea Bruxelles-Capitală, de Comisia Comunitară Comună a Regiunii Bruxelles și de Comunitatea germanofonă, precum și de interpretarea normelor UE și federale.

Camera francofonă are responsabilitate exclusivă pentru chestiunile care implică Comunitatea franceză, Comisia Comunitară Franceză a Regiunii Bruxelles, Regiunea Valonă, provinciile din această regiune și instituțiile de servicii publice aferente tuturor acestor subdiviziuni.

Camera neerlandofonă are responsabilitate exclusivă pentru chestiunile legate de Comunitatea flamandă și de Regiunea flamandă, de instituțiile publice care depind de acestea și de provinciile flamande.

— RESURSE

PERSONAL

• Număr: 457,7 persoane ocupate în echivalent normă întreagă (2022) (aproximativ 68,3 % în audit)
• Echilibrul de gen: ♂ 58,5 %; ♀ 41,5 %. Vârsta medie: 48,6 de ani

BUGET

• Curtea de Conturi este finanțată de la bugetul federal de stat.
• 50,8 milioane de euro (2022), sumă utilizată în întregime pentru cheltuieli administrative
• < 0,05 % din totalul bugetului federal de stat (2022)

ACTIVITATEA DE AUDIT

— PLANIFICAREA ACTIVITĂȚII DE AUDIT

Curtea de Conturi își planifică activitatea în următoarele trei tipuri de documente:

• un plan strategic multianual;
• planuri operaționale anuale (pentru fiecare direcție);
• planuri anuale de gestiune (pentru fiecare serviciu).

Aceste planuri sunt elaborate luând în considerare:

• respectarea obligațiilor legale care revin Curții de Conturi;
• analiza riscurilor;
• preocupările ridicate de parlament;
• interesul financiar și social;
• valoarea adăugată a auditului;
• disponibilitatea resurselor și
• gradul de acoperire a domeniului auditului.

— METODELE DE AUDIT

Curtea de Conturi efectuează audituri ale performanței, audituri financiare și audituri privind legalitatea și regularitatea.

Practicile sale de audit au fost standardizate prin intermediul unor manuale și prin fișiere de lucru electronice.

Curtea de Conturi își desfășoară auditurile în conformitate cu standardele internaționale de audit (ISSAI).

REALIZĂRI

— RAPOARTE ȘI ALTE PUBLICAȚII

Curtea de Conturi publică:

• rapoarte anuale de audit;
• rapoarte speciale privind teme specifice;
• avize privind proiectele de buget și
• rapoarte anuale de activitate.

— ACTIVITĂȚI DE DISEMINARE

Curtea de Conturi informează adunările parlamentare, miniștrii și autoritățile publice cu privire la rezultatele auditurilor sale. Toate rapoartele Curții de Conturi sunt disponibile pe site-ul web al acesteia.

— COOPERAREA CU TERȚI

Curtea de Conturi a Belgiei prezintă informații generale cu privire la strategia sa, la metodele sale de lucru și la rezultatele auditurilor sale pe site-ul acesteia și în publicațiile sale, precum și în cadrul zilelor de studii.

Ea menține contacte regulate cu alți actori participanți la auditul public din Belgia, în special în vederea schimbului de experiență utilă și a planificării activităților sale de audit.

Curtea de Conturi a Belgiei desfășoară programe de schimb și evenimente de formare în materie de audit în comun cu Curtea de Conturi Europeană și cu instituții supreme de audit din alte țări. Ea contribuie totodată la activitatea organizațiilor internaționale în domeniu.

Curtea de Conturi a Belgiei este implicată în mod activ în evoluțiile din domeniul său de audit și din domeniul său de activitate. 

 

 

INFORMAȚII GENERALE

— BAZA LEGALĂ

MANDATUL

Oficiul Național de Audit din Bulgaria efectuează controlul execuției bugetului și al altor resurse și activități publice, în conformitate cu Legea privind Oficiul Național de Audit și cu standardele de audit adoptate la nivel internațional.

Principala sarcină a oficiului este de a verifica fiabilitatea și autenticitatea situațiilor financiare ale organizațiilor bugetare, precum și dacă resursele și activitățile publice sunt gestionate cu respectarea legilor și în mod eficace, eficient și economic. De asemenea, oficiul are sarcina de a furniza Adunării Naționale informații fiabile și obiective cu privire la activitatea sa.

PRINCIPALELE ACTE LEGISLATIVE

• Articolul 91 din Constituția Republicii Bulgaria (1991);
• Legea privind Oficiul Național de Audit din 13 februarie 2015.

ENTITĂȚI AUDITATE

Oficiul Național de Audit auditează:

• bugetul de stat, bugetul sistemului de asigurări sociale de stat și cel al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, bugetele a 265 de municipalități; alte bugete adoptate de Adunarea Națională, bugetele unităților lor de cheltuieli și administrarea proprietăților acestora;
• bugetul Academiei Bulgare de Științe, cel al instituțiilor de învățământ superior de stat, cel al Agenției de Telegrafie din Bulgaria, cel al Televiziunii Naționale Bulgare și cel al postului național de radio bulgar;
• fondurile publice acordate persoanelor care desfășoară o activitate economică; conturile fondurilor UE și ale altor programe și acorduri internaționale, inclusiv gestionarea acestora de către organismele relevante și de către utilizatorii finali ai fondurilor;
• cheltuielile bugetare ale Băncii Naționale a Bulgariei și gestionarea acestora; formarea excedentului anual de venituri care depășesc costurile băncii legate de bugetul de stat și alte legături pe care le are cu bugetul de stat;
• sursele datoriei statului, ale datoriei garantate de stat, ale datoriei municipalităților și gestionarea acestor datorii, precum și utilizarea instrumentelor de datorie;
• privatizarea și concesionarea proprietăților statului și ale municipalităților, precum și fondurile publice și activele publice furnizate persoanelor din afara sectorului public;
• punerea în aplicare a acordurilor, a contractelor și a convențiilor internaționale sau a altor acte internaționale, în cazul în care acest lucru a fost prevăzut în actul internațional relevant sau această sarcină a fost alocată de un organism autorizat;
• întreprinderile de stat care nu sunt societăți comerciale;
• societăți comerciale al căror capital este în proporție de cel puțin 50 % deținut de stat și/sau de o municipalitate;
• persoane juridice cu obligații garantate de stat sau garantate cu proprietăți ale statului și/sau ale municipalităților;
• alte fonduri, active și activități publice, în cazul în care acest lucru a fost prevăzut printr-un act juridic.

— STRUCTURĂ

TIP DE INSTITUȚIE SUPREMĂ DE AUDIT

Oficiu de audit, independent de guvern, condus de un președinte.

LOCUL INSTITUȚIEI SUPREME DE AUDIT ÎN SISTEMUL ADMINISTRAȚIEI PUBLICE

Activitățile oficiului sunt independente de orice organism guvernamental.

RELAȚIA CU PARLAMENTUL/GUVERNUL

Oficiul raportează parlamentului cu privire la activitatea sa din anul precedent.

Situațiile financiare anuale ale oficiului sunt auditate de o comisie independentă de auditori autorizați, desemnată de parlament.

Adunarea Națională poate repartiza oficiului de audit până la cinci audituri pe an.

Oficiul prezintă parlamentului rapoarte privind execuția auditurilor repartizate de acesta din urmă, precum și rapoartele de audit și opiniile pe care trebuie să i le prezinte conform legii.

Oficiul prezintă în vederea examinării de către comisiile parlamentare, din proprie inițiativă sau la cererea Adunării Naționale, rapoarte de audit care au o importanță semnificativă pentru îmbunătățirea disciplinei bugetare și pentru gestiunea bugetului și a altor fonduri și activități publice.

În cadrul Comisiei pentru buget și finanțe a Adunării Naționale a fost creat un subcomitet permanent privind răspunderea de gestiune a sectorului public, în vederea asigurării unei cooperări și a unor a relații mai strânse între oficiu și parlament.

— ORGANIZARE

CONDUCERE

ORGANISMUL DE CONDUCERE

Echipa de conducere a oficiului este formată dintr-un președinte, doi vicepreședinți și doi membri, dintre care un reprezentant al Institutului Experților Contabili Publici Autorizați și un reprezentant al Institutului Auditorilor Interni.

Echipa de conducere este formată pe baza principiului „guvernării deschise”.

MANDAT

Vicepreședinți: 7 ani, reînnoibil.

METODA DE DESEMNARE

Vicepreședinții și membrii sunt aleși de parlament, la propunerea președintelui oficiului.

STRUCTURA ORGANIZATORICĂ

Oficiul este organizat în șase direcții – pentru audituri financiare: 2; pentru audituri de conformitate privind gestiunea financiară: 2; pentru audituri ale performanței: 1; și pentru audituri specifice: 1.

Fiecare dintre cei doi vicepreședinți este responsabil de trei direcții. În plus, există șapte direcții pentru diferite responsabilități administrative, toate acestea aflându-se direct în subordinea președintelui oficiului.

— RESURSE

PERSONAL

• Număr: 450 de persoane ocupate în echivalent normă întreagă (2022) (70 % în audit)
• Echilibrul de gen: ♂ 22 %; ♀ 78 %. Vârsta medie: 48

BUGET

• Oficiul este finanțat de la bugetul național.
• 12,035 milioane de euro (2022)
• 0,112 % din totalul bugetului de stat

ACTIVITATEA DE AUDIT

— PLANIFICAREA ACTIVITĂȚII DE AUDIT

Oficiul își stabilește în deplină independență programul de activitate. El își adoptă programul anual pentru activitățile de audit pe baza unor domenii și a unor criterii prioritare.

Oficiul are o procedură de programare anuală bazată pe un plan de audit strategic pe trei ani, care definește domeniile de audit din care sunt selectate anual sarcini specifice de audit pentru a fi incluse în programul anual de audit. Selecția sarcinilor de audit se bazează pe criterii adoptate de oficiu.

De asemenea, parlamentul poate repartiza oficiului până la cinci audituri suplimentare pe an.

Programul de activitate al oficiului se publică pe site-ul acestuia.

— METODELE DE AUDIT

Oficiul efectuează:

• audituri financiare;
• audituri de conformitate;
• audituri ale performanței și
• audituri specifice.

Oficiul își desfășoară auditurile în conformitate cu standardele internaționale de audit (ISSAI) și cu bunele practici.

Oficiul a elaborat un manual de audit pentru a pune în aplicare standardele de audit acceptate la nivel internațional și pentru a-și implementa activitatea de audit.

REALIZĂRI

— RAPOARTE ȘI ALTE PUBLICAȚII

Oficiul Național de Audit publică:

• toate rapoartele de audit care intră sub incidența Legii privind Oficiul Național de Audit, cu excepția rapoartelor care conțin informații clasificate și a acelor părți ale rapoartelor care trebuie prezentate parchetului;
• un raport anual cu privire la activitatea sa;
• raportul privind auditul situațiilor sale financiare anuale;
• informații pentru prezentarea rapoartelor preliminare de audit – o procedură care permite ca foștii administratori ai organizațiilor auditate să fie notificați în cazul în care s-a efectuat un audit cu privire la perioada lor de gestionare;
• rapoarte privind punerea în aplicare a recomandărilor formulate de oficiu, inclusiv informații pentru recomandările nepuse în aplicare;
• situațiile financiare anuale ale partidelor politice și listele donatorilor acestora;
• rapoarte privind controlul financiar exercitat cu privire la partidele politice în temeiul Legii partidelor politice;
• informații păstrate în Registrul public unificat al partidelor, al coalițiilor de partide și al comitetelor de inițiativă, înregistrate pentru participarea la alegeri. Informațiile se referă la finanțarea campaniilor electorale, inclusiv donatorii, agențiile de publicitate etc.;
• rapoarte de audit privind finanțarea campaniilor electorale în temeiul Codului electoral;
• rapoarte de audit sintetizate pentru situațiile financiare anuale;
• rapoarte conținând opinii privind situațiile de execuție a bugetului de stat, privind bugetul sistemului public de securitate socială, privind bugetul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate și privind cheltuielile bugetare ale Băncii Naționale a Bulgariei pentru anul anterior; și
• ISSAI traduse în limba bulgară.

— ACTIVITĂȚI DE DISEMINARE

Toate publicațiile Oficiului Național de Audit, inclusiv toate rapoartele de audit, sunt puse la dispoziția publicului pe site-ul instituției, care constituie principala platformă pentru publicitate, transparență și informarea publicului cu privire la activitatea sa generală.

Oficiul publică comunicate de presă pentru rapoartele de audit și scurte videoclipuri referitoare la acestea și organizează conferințe de presă și reuniuni informale cu mass-media. Reprezentanți ai oficiului participă la programe de televiziune și la interviuri și inițiază și participă la mese rotunde și la conferințe.

Oficiul este activ pe platformele de comunicare socială.

— COOPERAREA CU TERȚI

Oficiul Național de Audit cooperează cu celelalte autorități guvernamentale competente pentru a spori eficiența sistemului de control și pentru a lupta împotriva criminalității și a corupției, precum și cu organizațiile profesionale și cu cele neguvernamentale pentru a face schimb de bune practici și pentru a promova dezvoltarea profesională.

 

 

INFORMAȚII GENERALE

— BAZA LEGALĂ

MANDATUL

Conform constituției, Oficiul de Audit al Republicii Cipru auditează toate veniturile și cheltuielile din sectorul public și toate activele monetare și alte active administrate deținute de sectorul public. De asemenea, el poate să auditeze toate datoriile asumate de republică sau în numele acesteia.

Nu există nicio limitare a sferei auditurilor Oficiului de Audit și acesta are drept de acces la toate registrele, la toate evidențele și la toate locurile în care se păstrează active pe care le consideră necesare pentru a-și desfășura activitatea.

PRINCIPALELE ACTE LEGISLATIVE

• Constituția Republicii Cipru (1960): partea 6, capitolul 2, articolele 115-117;
• Legea privind responsabilitatea fiscal-bugetară și cadrul financiar [Legea nr. 20(I)/2014];
• Legea privind furnizarea de probe și de informații către auditorul general [Legea nr. 113(I)/2002];
• legislația privind achizițiile publice.

ENTITĂȚI AUDITATE

Oficiul de Audit auditează activitățile desfășurate de:

• organisme publice:
  • ministere;
  • departamentele, serviciile sau agențiile guvernamentale;
• organisme statutare;
• autoritățile administrației publice locale;
  • comunități;
  • municipalități;
• alte organizații, întreprinderi sau fonduri din sectorul public în general.

— STRUCTURĂ

TIP DE INSTITUȚIE SUPREMĂ DE AUDIT

Oficiu de audit, independent de guvern, condus de un auditor general.

LOCUL INSTITUȚIEI SUPREME DE AUDIT ÎN SISTEMUL ADMINISTRAȚIEI PUBLICE

Oficiul de Audit al Republicii Cipru este un organism public independent.

RELAȚIA CU PARLAMENTUL/GUVERNUL

Oficiul de Audit al Republicii Cipru este independent din punct de vedere structural de parlament, dar cele două organisme cooperează îndeaproape. Comisia parlamentară pentru planurile de dezvoltare și controlul cheltuielilor publice examinează în mod regulat recomandările și observațiile formulate de oficiu pentru a monitoriza modul în care agențiile auditate dau curs observațiilor și recomandărilor oficiului.

În plus, aproape toate comisiile parlamentare solicită în mod regulat asistență din partea Oficiului de Audit pentru chestiuni legate de responsabilitățile lor. Ocazional, Oficiul de Audit are un rol contributiv în procesul legislativ. Parlamentul poate solicita oficiului să efectueze investigații sau audituri speciale.

Oficiul de Audit desfășoară audituri, publică rapoarte speciale și prezintă un raport anual președintelui Republicii Cipru.

Bugetul Oficiului de Audit este supus aprobării consiliului de miniștri și parlamentului. Acest lucru constituie o restricție în ceea ce privește independența acestuia.

— ORGANIZARE

CONDUCERE

ORGANISMUL DE CONDUCERE

Conform Constituției, Oficiul de Audit al Republicii Cipru este condus exclusiv de auditorul general. Nu există niciun alt organism de conducere. Cu toate acestea, în scopul aprobării rapoartelor speciale și a raportului anual ale oficiului, directivele de audit prevăd constituirea unei echipe de conducere formate din auditorul general, auditorul general adjunct, cei trei directori de audit și directorul diviziei de audit tehnic.

STRUCTURA ORGANIZATORICĂ

Oficiul de Audit al Republicii Cipru este împărțit în 16 secții responsabile de audituri financiare, audituri de conformitate și audituri ale performanței

Există trei divizii, fiecare dintre acestea fiind structurată în câte trei secții, precum și două departamente formate fiecare din câte două sau trei secții. Alte două secții raportează în mod direct auditorului general adjunct. Fiecare divizie este condusă de un director de audit, în timp ce șefii departamentelor sunt auditori principali de rang superior.

Directorul de audit tehnic conduce divizia de audit tehnic, care este responsabilă de toate auditurile de acest tip.

În plus, Oficiul de Audit are o unitate de metodologie și asigurare a calității, precum și funcții de sprijin, cum ar fi administrația și contabilitatea.

— RESURSE

PERSONAL (2020)

• Număr: 120 de persoane ocupate în echivalent normă întreagă (martie 2022) [81 % în audit, 19 % în posturi de sprijin (arhive etc.)];
• Echilibrul de gen: ♂ 36 %; ♀ 64 %. Vârsta medie: 49;
• Ca rezultat al procedurii de recrutare în curs, numărul angajaților Oficiului de Audit va crește cu 23 începând de la 1 mai 2022.

BUGET

• Oficiul de Audit al Republicii Cipru este finanțat de la bugetul administrației centrale;
• 7,3 milioane de euro (2022);
• în jur de 90 % din buget se referă la costurile cu personalul; restul este alocat cheltuielilor de funcționare;
• circa 0,07 % din totalul cheltuielilor publice înscrise în buget.

ACTIVITATEA DE AUDIT

— PLANIFICAREA ACTIVITĂȚII DE AUDIT

Auditul situațiilor financiare ale administrației centrale, care include auditul de conformitate, este coordonat la nivel centralizat de Oficiul de Audit, însă este planificat și desfășurat de diviziile de audit relevante din cadrul fiecărui minister

Auditurile performanței și alte audituri de conformitate suplimentare sunt planificate, programate și desfășurate individual de diviziile Oficiului de Audit și de divizia de audit tehnic.

Planificarea include o estimare a zilelor bugetate pentru fiecare audit planificat, estimare care se bazează pe numărul de angajați disponibili, pe volumul și importanța activității implicate, pe riscul de audit și pe constatările anterioare.

— METODELE DE AUDIT

Oficiul de Audit al Republicii Cipru desfășoară diferite tipuri de audit:

• audituri financiare;
• audituri de conformitate (controale normative);
• audituri ale performanței;
• audituri tehnice, care includ, în principal, audituri ale practicilor de achiziții publice (termeni și condiții ale documentației de atribuire, evaluarea costurilor proiectelor și rapoarte de evaluare), audituri la fața locului ale proiectelor de construcții în curs de desfășurare, audituri ale contractelor de închiriere de proprietăți imobiliare destinate să găzduiască birourile administrației publice, precum și audituri informatice (audituri ale sistemelor informatice/sistemelor electronice de prelucrare a datelor);
• audituri de mediu, care presupun, în mod normal, o combinație de audituri financiare, audituri de conformitate și audituri ale performanței în ceea ce privește un anumit subiect legat de guvernanța în materie de mediu. Acestea se efectuează în conformitate cu orientări metodologice specializate și cu standardele emise de INTOSAI;
• investigații speciale, care sunt în mod normal lansate fie la cererea expresă a parlamentului, fie în urma unor plângeri sau la solicitarea poliției pentru asistență în investigarea unor cazuri care pot fi de natură penală.

REALIZĂRI

— RAPOARTE ȘI ALTE PUBLICAȚII

În principal, Oficiul de Audit al Republicii Cipru publică:

• un raport anual, care conține în principal trimiteri la rapoarte de audit speciale elaborate în cursul anului și constatări ale auditului cu privire la situațiile financiare ale Republicii Cipru;
• o opinie de audit privind situațiile financiare ale Republicii Cipru;
• o opinie privind Raportul financiar;
• rapoarte speciale elaborate la finalizarea unor audituri majore, inclusiv audituri privind organisme publice, organisme statutare și/sau autorități locale, precum și după finalizarea de audituri ale performanței sau de audituri de mediu.

— ACTIVITĂȚI DE DISEMINARE

Oficiul de Audit al Republicii Cipru transmite constatările formulate în urma auditurilor sale direct către entitățile în cauză și formulează recomandări relevante.

Raportul anual este prezentat președintelui Republicii Cipru și parlamentului.

În plus, Oficiul de Audit publică pe site-ul său toate rapoartele de audit neclasificate și emite, acolo unde este necesar, comunicate de presă relevante. Pentru informarea cetățenilor, sunt utilizate, de asemenea, platforme de comunicare socială și un ofițer de presă a fost numit pentru a asigura comunicarea cu mass-media.

— COOPERAREA CU TERȚI

Pe lângă cooperarea strânsă cu parlamentul, Oficiul de Audit colaborează, de asemenea, cu cetățenii, cu experți din diverse domenii și cu organizații ale societății civile, pentru a obține informații cu privire la subiectele auditate.

 

 

INFORMAȚII GENERALE

— BAZA LEGALĂ

MANDATUL

Oficiul Național de Audit desfășoară audituri ale veniturilor și cheltuielilor, ale activelor și pasivelor, ale situațiilor financiare, ale operațiunilor financiare și ale programelor, proiectelor și activităților desfășurate de entitățile care trebuie să facă obiectul auditului conform Legii privind Oficiul Național de Audit și Legii privind finanțarea activităților politice și a campaniilor electorale.

Oficiul examinează dacă situațiile financiare prezintă o imagine corectă și fidelă a situației financiare și evaluează rezultatele activităților financiare, în conformitate cu standardele de contabilitate acceptate, respectarea legilor și a reglementărilor, precum și economicitatea, eficiența și eficacitatea programelor și a proiectelor finanțate de la bugetul de stat sau de la bugetele unităților administrative autonome locale și regionale.

Oficiul Național de Audit își desfășoară auditurile la nivel central, regional și local.

PRINCIPALELE ACTE LEGISLATIVE

• Constituția din 1990;
• Legea privind Oficiul Național de Audit (2011);
• Legea privind finanțarea activităților politice și a campaniilor electorale (2011, modificată în 2017).

ENTITĂȚI AUDITATE

Mandatul Oficiului Național de Audit acoperă:

• organismele din sectorul public;
• unitățile administrative autonome locale și regionale;
• entitățile juridice finanțate de la bugetul de stat sau de la bugetele unităților administrative autonome locale și regionale;
• entitățile juridice înființate de republică sau de unitățile administrative autonome locale și regionale;
• societățile și alte entități juridice în care republica ori unitățile administrative autonome locale și regionale dețin majoritatea acțiunilor sau
• entitățile juridice care utilizează fonduri din partea Uniunii Europene și a altor organizații sau instituții internaționale care finanțează nevoi publice;
• partidele politice, reprezentanții independenți și membrii independenți ai organismelor reprezentative ale unităților administrative locale.

Există aproximativ 14 500 de entități care intră sub jurisdicția de audit a Oficiului Național de Audit.

— STRUCTURĂ

TIP DE INSTITUȚIE SUPREMĂ DE AUDIT

Oficiu de audit, independent de guvern, condus de un auditor general.

LOCUL INSTITUȚIEI SUPREME DE AUDIT ÎN SISTEMUL ADMINISTRAȚIEI PUBLICE

În conformitate cu Constituția Republicii Croația, Oficiul Național de Audit este instituția supremă de audit a republicii și este autonom și independent în activitatea sa.

RELAȚIA CU PARLAMENTUL/GUVERNUL

Cadrul juridic care reglementează relațiile dintre Oficiul Național de Audit și parlament este prevăzut în Legea privind Oficiul Național de Audit, în Legea privind finanțarea activităților politice și a campaniilor electorale, precum și în Regulamentul de procedură al parlamentului croat.

Oficiul Național de Audit prezintă parlamentului un raport anual de activitate, un raport de audit privind execuția bugetului de stat și alte rapoarte de audit (prezentate individual sau ca grup de rapoarte tematice). Rapoartele sunt dezbătute în cadrul reuniunilor comisiilor competente și în cadrul sesiunilor plenare. Înainte de dezbaterea rapoartelor de audit în cadrul comisiilor sau al sesiunilor plenare, parlamentul solicită un aviz din partea guvernului.

Comisia pentru finanțe și bugetul de stat din cadrul parlamentului, precum și alte comisii, în funcție de subiectul auditului, dezbat rapoartele de audit în prezența auditorului general și a reprezentanților Oficiului Național de Audit. Comisia respectivă adoptă apoi o concluzie cu privire la rapoartele de audit.

După dezbaterea în sesiune plenară, parlamentul ajunge la o concluzie, care obligă guvernul să reflecteze într-un anumit interval de timp la punerea în aplicare a recomandărilor formulate de oficiu.

— ORGANIZARE

CONDUCERE

STRUCTURA ORGANIZATORICĂ

Oficiul Național de Audit are sediul la Zagreb și dispune de 21 de birouri regionale. El operează pe întreg teritoriul republicii.

La sediul central, departamentele sunt structurate în funcție de tipurile de entități și de tipurile de audit. Ele includ și serviciul juridic, departamentul de resurse umane și cel de contabilitate, precum și departamentul de audit intern. Relațiile publice și cooperarea internațională intră în sfera activității sediului central.

Activitățile, sarcinile și responsabilitățile Oficiului Național de Audit sunt definite în Legea privind Oficiul Național de Audit și în Carta Oficiului Național de Audit.

— RESURSE

PERSONAL

• Număr: 305 persoane ocupate în echivalent normă întreagă (2021) (83 % în audit)
• Echilibrul de gen: ♂ 26,6 %; ♀ 73,4 %. Vârsta medie: 48,6

BUGET

• Oficiul Național de Audit este finanțat de la bugetul de stat al Republicii Croația.
• Oficiul își planifică în mod autonom fondurile necesare pentru activitatea sa, iar parlamentul croat stabilește aceste fonduri în bugetul de stat.
• 10,1 milioane de euro (2021)
• 0,051 % din totalul bugetului de stat (2021)

ACTIVITATEA DE AUDIT

— PLANIFICAREA ACTIVITĂȚII DE AUDIT

Oficiul Național de Audit își planifică și își desfășoară auditurile în mod independent, în conformitate cu programul său anual și cu planul său de activitate. Parlamentul poate solicita includerea unor audituri în planul de activitate al oficiului, însă, în practică, acest lucru se întâmplă rar.

Programul anual de audit și planul de activitate sunt aprobate de auditorul general, la fel ca și orientările privind elaborarea programului anual și a planului de activitate. Programul anual și planul de activitate conțin audituri obligatorii, precum și audituri cu privire la alte subiecte.

Auditul privind execuția bugetului de stat este un audit obligatoriu care se bazează pe dispozițiile Legii privind Oficiul Național de Audit, în timp ce alte audituri obligatorii sunt determinate de dispozițiile Legii privind finanțarea activităților politice și a campaniilor electorale.

Auditurile privind alte subiecte care intră în sfera de aplicare a mandatului oficiului sunt stabilite pe baza unor criterii care sunt definite în Legea privind Oficiul Național de Audit. Aceste criterii sunt:

• evaluarea riscurilor;
• importanța financiară a subiectelor de audit;
• rezultatele unor audituri anterioare, în urma cărora au fost emise opinii;
• informațiile colectate cu privire la operațiunile și la gestionarea aferente subiectului auditului;
• alte criterii stabilite în regulamentele interne ale oficiului (recomandări nepuse în aplicare, publicații în mass-media).

— METODELE DE AUDIT

Oficiul Național de Audit efectuează următoarele audituri:

• audituri financiare, care includ examinarea de documente, rapoarte, sisteme de control intern și de audit intern, proceduri contabile și financiare, precum și alte înregistrări, cu scopul de a verifica dacă situațiile financiare prezintă o imagine corectă și fidelă a situației financiare și dacă rezultatele activităților financiare sunt în conformitate cu standardele și principiile contabile acceptate;
• audituri de conformitate, care includ examinarea operațiunilor financiare din punctul de vedere al utilizării legale a fondurilor, și
• audituri ale performanței, care evaluează economicitatea și eficiența operațiunilor, precum și cât de eficace au fost atinse obiectivele generale sau obiectivele diverselor operațiuni financiare, programe și proiecte.

Oficiul Național de Audit își desfășoară auditurile în conformitate cu standardele internaționale de audit (ISSAI), precum și cu propriul cod de etică. Oficiul utilizează manuale de audit financiar și de audit al performanței, precum și orientări.

REALIZĂRI

— RAPOARTE ȘI ALTE PUBLICAȚII

Rapoartele publicate de Oficiul Național de Audit sunt:

• un raport anual de activitate care conține rezultatele activităților de audit ale oficiului din perioada de raportare și rezultatele celorlalte activități ale sale;
• rapoarte de audit elaborate în urma unor audituri financiare și a unor audituri de conformitate și ale performanței și
• rapoarte de audit privind auditurile tematice, care sunt publicate simultan cu rapoarte de audit individuale, conținând rezultatele unor audituri individuale referitoare la anumite teme (de exemplu, auditul spitalelor sau auditul parcurilor naționale).

Oficiul Național de Audit publică pe site-ul său notificări cu privire la noi rapoarte de audit sau la alte activități.

— ACTIVITĂȚI DE DISEMINARE

Toate rapoartele de audit sunt publicate pe site-ul oficiului după finalizare. Concomitent, se publică un comunicat de presă și se organizează o conferință de presă.

Oficiul Național de Audit prezintă parlamentului rapoartele de audit imediat după finalizarea și publicarea acestora.

Oficiul își publică pe site-ul propriu raportul anual de activitate, precum și planul strategic și planul anual (cel dintâi doar după ce parlamentul a fost informat cu privire la acesta).

— COOPERAREA CU TERȚI

Oficiul Național de Audit cooperează cu alte autorități de stat pentru îndeplinirea sarcinilor sale, fără a aduce atingere autonomiei și independenței sale. În conformitate cu această cerință, Oficiul Național de Audit cooperează cu organismele judiciare și cu organismele de stat.

După ce au fost prezentate parlamentului, rapoartele de audit sunt prezentate parchetului.

De asemenea, Oficiul Național de Audit prezintă Ministerului de Interne, la solicitarea acestuia, rapoartele de audit necesare și documentația disponibilă.

După auditarea partidelor politice, a reprezentanților independenți și a membrilor organismelor reprezentative ale unităților locale aleși de pe listele pentru alegeri, Oficiul Național de Audit trebuie să informeze parchetul cu privire la orice încălcare a legii. Oficiul cooperează cu Comisia Electorală de Stat, cu Administrația Fiscală, cu Biroul pentru Reprimarea Corupției și a Criminalității Organizate, cu Ministerul de Interne, cu instanțele și cu alte organisme de stat.

Oficiul Național de Audit menține relații strânse cu alte instituții supreme de audit naționale și cu organizații de audit internaționale și este implicat activ în activitățile organismelor și ale grupurilor de lucru ale acestora. Oficiul cooperează, de asemenea, cu diferite organizații, organisme și instituții profesionale naționale și internaționale, cu comunitatea academică și cu publicul larg.

 

 

INFORMAȚII GENERALE

— BAZA LEGALĂ

MANDATUL

Oficiul Național de Audit din Danemarca auditează conturile publice și examinează dacă fondurile publice sunt gestionate în conformitate cu intențiile și deciziile parlamentului danez.

Oficiul are drept de acces la toate informațiile de care are nevoie pentru a-și îndeplini sarcinile.

PRINCIPALELE ACTE LEGISLATIVE

Legea privind auditorul general al Danemarcei: versiunea inițială datează din 1976, ultima revizuire având loc în 2012.

ENTITĂȚI AUDITATE

Oficiul Național de Audit auditează:

• toate conturile guvernului
  • ministere: în număr de 20 (în mai 2022);
  • agenții guvernamentale: în număr de 131;
• conturile instituțiilor, ale asociațiilor și ale fundațiilor ale căror cheltuieli sau deficite contabile sunt acoperite complet sau parțial de granturi finanțate de stat;
• conturile entităților administrative independente înființate prin lege;
• conturile parteneriatelor și ale întreprinderilor la care statul participă direct sau indirect ca partener sau în cadrul cărora acesta este asociat cu eventuale obligații de plată.

Mandatul Oficiului Național de Audit nu include auditul băncii centrale din Danemarca.

— STRUCTURĂ

TIP DE INSTITUȚIE SUPREMĂ DE AUDIT

Oficiu de audit, independent de guvern, condus de un auditor general.

LOCUL INSTITUȚIEI SUPREME DE AUDIT ÎN SISTEMUL ADMINISTRAȚIEI PUBLICE

Oficiul Național de Audit este o instituție independentă aflată sub autoritatea parlamentului danez. Auditorul general nu poate fi în același timp membru al parlamentului.

RELAȚIA CU PARLAMENTUL/GUVERNUL

Oficiul Național de Audit dispune de o independență totală în executarea sarcinilor sale. Comisia pentru conturile publice, numită de parlamentul danez, este singurul organism care poate solicita oficiului să desfășoare un audit într-un anumit domeniu.

Oficiul înaintează Comisiei pentru conturile publice toate rapoartele pe care le elaborează, iar auditorul general prezintă aceste rapoarte în cadrul ședințelor lunare ale comisiei.

Oficiul colaborează îndeaproape cu ministerele de resort și acordă sprijin sub forma unor îndrumări legate de procedurile contabile și de control contabil ale acestor ministere.

Bugetul oficiului este stabilit de parlament.

— ORGANIZARE

CONDUCERE

ORGANISMUL DE CONDUCERE

Auditorul general dirijează activitatea Oficiului Național de Audit, beneficiind în acest sens de sprijinul unui organism consultativ format din cei patru auditori generali asistenți ai oficiului.

MANDAT

Auditorii generali asistenți nu sunt numiți pentru o perioadă fixă de timp.

METODA DE DESEMNARE

Auditorul general numește auditorii generali asistenți.

STRUCTURA ORGANIZATORICĂ

Oficiul Național de Audit este organizat în patru departamente, fiecare dintre acestea fiind condus de un auditor general asistent.

— RESURSE

PERSONAL

• Număr: 266 (la sfârșitul exercițiului 2021)
• Echilibrul de gen: ♂ 43 %; ♀ 57 %.

BUGET

• Aproximativ 28 de milioane de euro (2021)
• 37 % din resursele de audit sunt alocate pentru studii majore în diferite domenii (audituri ale performanței), în timp ce o proporție de 63 % este consacrată auditului anual al conturilor publice daneze.
• < 0,01 % din totalul cheltuielilor publice

ACTIVITATEA DE AUDIT

— PLANIFICAREA ACTIVITĂȚII DE AUDIT

Auditorul general și cei patru auditori generali asistenți se reunesc săptămânal pentru a discuta strategia instituției și planificarea activităților.

Oficiul are obligația de a examina și de a raporta cu privire la diferite subiecte atunci când Comisia pentru conturile publice îi solicită acest lucru. Sarcinile de acest tip reprezintă, în medie, aproximativ o treime din subiectele de audit abordate în studiile majore ale oficiului.

Toate auditurile sunt planificate pe baza unor evaluări ale importanței și ale riscului.

Activitățile anuale de audit ale oficiului și studiile majore sunt planificate cu un an înainte. Planul este însă ajustat în mod continuu ca răspuns la evoluțiile care apar.

— METODELE DE AUDIT

Oficiul Național de Audit își alege în mod independent abordarea și metodologia de audit.

El își desfășoară activitatea în conformitate cu legislația daneză și cu standardele daneze de audit pentru sectorul public, care sunt bazate pe Standardele internaționale ale instituțiilor supreme de audit (ISSAI).

Oficiul efectuează audituri financiare, audituri de conformitate și audituri ale performanței.

Pentru a verifica impactul auditurilor sale, oficiul verifică împreună cu Comisia pentru conturile publice modul în care entitățile auditate dau curs recomandărilor sale.

Pe lângă aceasta, ministerele sunt obligate să formuleze un răspuns la rapoartele de audit ale oficiului.

REALIZĂRI

— RAPOARTE ȘI ALTE PUBLICAȚII

Oficiul Național de Audit publică:

• un raport anual privind auditul conturilor publice daneze;
• un raport anual privind auditul administrației publice daneze;
• studii majore realizate în anumite domenii (aproximativ 20-22 pe an);
• un raport anual privind activitățile, performanța și conturile oficiului;
• memorandumuri de urmărire a recomandărilor pentru toate rapoartele de audit;
• alte memorandumuri privind diferite subiecte;
• standardele daneze de audit pentru sectorul public.

— ACTIVITĂȚI DE DISEMINARE

În conformitate cu Legea daneză privind informațiile publice, Oficiul Național de Audit prezintă Comisiei pentru conturile publice memorandumurile și rapoartele de audit elaborate, înainte de a le publica pe site-ul său web.

Primul capitol din cadrul studiilor majore și al anumitor memorandumuri și rapoarte de audit este tradus în limba engleză.

Oficiul se concentrează pe schimbul de cunoștințe cu terțe părți, în vederea îmbunătățirii calității serviciilor pe care le furnizează pentru sectorul public.

Oficiul găzduiește anual patru sau cinci seminare destinate schimbului de cunoștințe cu părțile interesate externe.

— COOPERAREA CU TERȚI

Oficiul Național de Audit cooperează cu unitățile de audit intern din cadrul ministerelor și al altor entități auditate.

 

 

INFORMAȚII GENERALE

— BAZA LEGALĂ

MANDATUL

Oficiul Național de Audit din Estonia efectuează audituri în sectorul public și verifică dacă fondurile publice au fost utilizate în mod economic, eficient, eficace și legal.

PRINCIPALELE ACTE LEGISLATIVE

• Legea privind Oficiul Național de Audit (2002);
• capitolul XI din Constituția Republicii Estonia (1992) – Oficiul Național de Audit.

ENTITĂȚI AUDITATE

Oficiul Național de Audit auditează activitățile desfășurate de:

• cancelaria parlamentului, cabinetul președintelui republicii, instanțe, banca centrală din Estonia, Autoritatea de Supraveghere Financiară și de Rezoluție, cancelaria guvernului și cabinetul cancelarului justiției;
• autoritățile guvernamentale și autoritățile de stat pe care acestea le administrează;
• autoritățile locale, în ceea ce privește deținerea, utilizarea și cedarea activelor municipale (numai audit financiar și audit de conformitate), bunurile imobile și bunurile mobile ale statului transferate în posesia lor, pachetele financiare alocate și subvențiile acordate de la bugetul de stat, precum și fondurile alocate pentru îndeplinirea funcțiilor statului (audit financiar, audit de conformitate și auditul performanței);
• fundații și asociații non-profit înființate de o autoritate locală sau în cazul în care o autoritate locală este membră a acestor fundații sau asociații;
• persoane juridice de drept public;
• fundații și asociații non-profit înființate de stat ori de persoane juridice de drept public sau în cazul în care statul ori o persoană juridică de drept public este membru al acestor fundații sau asociații;
• societăți comerciale în care statul, persoane juridice de drept public sau fundațiile din categoria menționată mai sus exercită în comun sau în mod separat o influență dominantă printr-o participație majoritară sau în alt mod și filialele unor astfel de societăți;
• societăți comerciale care au obținut împrumuturi de la stat sau ale căror împrumuturi sau alte obligații contractuale sunt garantate de stat;
• societăți comerciale în care o autoritate locală exercită o influență dominantă printr-o participație majoritară sau în alt mod și filialele unor astfel de societăți;
• alte persoane care îndeplinesc funcții publice care au legătură cu utilizarea și conservarea activelor statului.

— STRUCTURĂ

TIP DE INSTITUȚIE SUPREMĂ DE AUDIT

Oficiu de audit, independent de guvern, condus de un auditor general.

LOCUL INSTITUȚIEI SUPREME DE AUDIT ÎN SISTEMUL ADMINISTRAȚIEI PUBLICE

În temeiul Constituției Estoniei, Oficiul Național de Audit este un organism public independent.

RELAȚIA CU PARLAMENTUL/GUVERNUL

Bugetul Oficiului Național de Audit este aprobat de parlament.

Oficiul răspunde în fața parlamentului, iar rapoartele sale sunt prezentate Comisiei speciale parlamentare pentru controlul bugetului de stat.

Auditorul general poate lua parte la ședințele guvernului și are dreptul de a lua cuvântul pe probleme legate de atribuțiile sale.

Activitățile oficiului sunt auditate anual de către o societate de audit numită de parlament la propunerea Comisiei de finanțe.

— ORGANIZARE

CONDUCERE

STRUCTURA ORGANIZATORICĂ

Oficiul Național de Audit este compus din trei unități structurale. Departamentul de audit efectuează audituri financiare, audituri de conformitate și audituri ale performanței și cuprinde șapte grupuri de audit. Departamentul de analiză elaborează analize și lucrări speciale. Serviciul administrativ și de dezvoltare sprijină Departamentul de audit și pe auditorul general în îndeplinirea funcțiilor lor și coordonează activitatea instituției.

— RESURSE

PERSONAL

• Număr: 76,6 persoane ocupate în echivalent normă întreagă (2021) (74 % în audit)
• Echilibrul de gen: ♂ 32 %; ♀ 68 %. Vârsta medie: 43

BUGET

• 5,3 de milioane de euro (2022)
• 67,5 % pentru personal, 30,6 % pentru administrație (jumătate din această sumă fiind destinată bunurilor imobile și tehnologiei informației și comunicațiilor) și 1,9 % pentru investiții
• 0,04 % din totalul bugetului de stat

ACTIVITATEA DE AUDIT

— PLANIFICAREA ACTIVITĂȚII DE AUDIT

Oficiul Național de Audit decide în mod independent și exclusiv care sunt subiectele pe care le auditează, ce tipuri de audituri va desfășura și care este calendarul acestor audituri.

Oficiul publică informații detaliate pe site-ul său web cu privire la programul său de audit și la evoluția auditurilor în curs.

— METODELE DE AUDIT

Oficiul Național de Audit desfășoară diferite tipuri de audit:

• în cursul unui audit financiar, oficiul evaluează dacă situațiile financiare ale instituțiilor reflectă în mod corect și fiabil situația lor financiară. De asemenea, acesta analizează dacă conturile sunt corecte și dacă este exclusă posibila utilizare abuzivă a fondurilor. Totodată, auditurile financiare examinează legalitatea operațiunilor;
• în cazul unui audit al performanței, oficiul analizează dacă utilizarea fondurilor de către sectorul public este economică, eficientă și eficace. Un audit al performanței poate fi definit și ca un proces în cadrul căruia se investighează dacă instituțiile auditate îndeplinesc obiectivele prevăzute și dacă activitățile lor în acest scop se desfășoară în mod corespunzător sau la cel mai mic cost. Un audit al performanței evaluează activitățile sectorului public în ceea ce privește soluționarea problemelor la nivel strategic, analizează în profunzime cauzele problemelor și sugerează idei pentru depășirea acestora. Obiectivul unui audit al performanței este în același timp de a identifica cele mai bune practici administrative și de a contribui la răspândirea acestora;
• în cazul auditului de conformitate, oficiul examinează legalitatea activităților. Aceasta este principala abordare utilizată în cazul auditurilor realizate cu privire la autoritățile locale.

Oficiul Național de Audit are dreptul de a accesa toate informațiile necesare pentru îndeplinirea funcțiilor sale, inclusiv informațiile cu acces limitat; de asemenea, toate entitățile auditate au obligația să prezinte informații atunci când li se solicită acest lucru.

Oficiul își desfășoară auditurile în conformitate cu standardele internaționale de audit (INTOSAI Professional Pronouncements) și cu manualul său de audit.

REALIZĂRI

— RAPOARTE ȘI ALTE PUBLICAȚII

Oficiul Național de Audit publică rapoarte de audit, care pot acoperi audituri financiare și audituri ale performanței.

Pe lângă rapoartele de audit, instituția elaborează rapoarte speciale care nu implică neapărat proceduri clasice de audit, dar care se axează pe analiza unei singure chestiuni.

De asemenea, oficiul prezintă anual parlamentului două rapoarte majore:

• o prezentare generală a utilizării și a conservării activelor statului în cursul exercițiului bugetar precedent;
• o evaluare a raportului anual consolidat al statului în care oficiul evaluează, printre altele, dacă conturile anuale ale statului sunt corecte și dacă operațiunile economice au fost efectuate în condițiile legii.

— ACTIVITĂȚI DE DISEMINARE

Publicațiile Oficiului Național de Audit sunt disponibile pe site-ul web al instituției în limba estonă și sunt însoțite de rezumate în limba engleză. De asemenea, oficiul își promovează în mod activ rapoartele pe platformele de comunicare socială.

— COOPERAREA CU TERȚI

Oficiul cooperează cu autoritățile locale și cu guvernul pentru a îmbunătăți sistemele de control intern și de audit intern ale autorităților guvernamentale și ale entităților administrate de acestea.

Pe lângă aceasta, persoanele juridice de drept public au obligația de a trimite oficiului o copie a rapoartelor lor anuale aprobate.

 

 

INFORMAȚII GENERALE

— BAZA LEGALĂ

MANDATUL

Oficiul Național de Audit din Finlanda este o autoritate independentă, care auditează finanțele administrației centrale, evaluează politica fiscal-bugetară și supraveghează finanțarea campaniilor electorale și a partidelor politice.

Auditurile sale acoperă finanțele administrației centrale în ansamblul său și oficiul beneficiază, în temeiul Constituției Finlandei, de drepturi extinse de acces la informații.

PRINCIPALELE ACTE LEGISLATIVE

• Constituția Finlandei (1919 și 1999);
• Legea privind Oficiul Național de Audit (676/2000);
• Legea privind dreptul Oficiului Național de Audit de a audita anumite transferuri de credit între Finlanda și Comunitățile Europene (353/1995);
• Legea privind punerea în aplicare a Tratatului privind stabilitatea, coordonarea și guvernanța în cadrul uniunii economice și monetare și privind plafoanele de cheltuieli ale administrației publice (869/2012);
• Legea privind finanțarea candidaților la alegeri (273/2009);
• Legea privind partidele politice (10/1969).

ENTITĂȚI AUDITATE

Oficiul Național de Audit auditează:

• guvernul și ministerele;
• agențiile guvernamentale:
• fondurile extrabugetare;
• întreprinderile publice și întreprinderile deținute de stat;
• transferurile de fonduri de către administrația centrală și subvențiile acordate de aceasta municipalităților, societăților comerciale și altor entități;
• transferurile de fonduri între Finlanda și Comunitățile Europene.

Oficiul nu auditează:

• finanțele parlamentului;
• fondurile aflate în responsabilitatea parlamentului;
• Banca Finlandei sau Autoritatea de Supraveghere Financiară;
• instituția de asigurări sociale.

— STRUCTURĂ

TIP DE INSTITUȚIE SUPREMĂ DE AUDIT

O autoritate națională de audit independentă, condusă de un auditor general.

LOCUL INSTITUȚIEI SUPREME DE AUDIT ÎN SISTEMUL ADMINISTRAȚIEI PUBLICE

Oficiul Național de Audit este un organism public independent, afiliat parlamentului.

RELAȚIA CU PARLAMENTUL/GUVERNUL

Auditorul general este numit de parlament și poate fi îndepărtat din funcție numai de parlament. Auditorul care auditează conturile parlamentului auditează și conturile oficiului. Parlamentul, în calitate de legiuitor, stabilește rolul și sarcinile oficiului, dezbate propunerea de buget al oficiului, decide asupra resurselor acestuia ca parte a bugetului de stat și discută rapoartele sale anuale și rapoartele separate.

Mandatul oficiului nu acoperă conturile parlamentului.

— ORGANIZARE

CONDUCERE

ORGANISMUL DE CONDUCERE

Auditorul general al oficiului aprobă planul de audit și ia decizii cu privire la rapoartele destinate parlamentului și cu privire la orientările de audit.

Conducerea superioară a oficiului include și directori de domenii cu impact pentru: Finanțe sustenabile ale administrației publice; O societate sănătoasă și sigură și o societate a abundenței; Guvernanța informațiilor; Guvernanță sustenabilă și administrația publică. De asemenea, în cadrul oficiului, există un director pentru administrație și resurse și patru directori ai centrelor de competență în care este încadrat personalul, care acționează totodată ca manageri.

Forumul pentru strategie este organismul de cooperare și de pregătire al auditorului general și al înalților funcționari publici în domeniul managementului, al procesului decizional la nivel strategic, al planificării operaționale, al dezvoltării, al orientării punerii în aplicare și al evaluărilor operaționale. Forumul strategic este responsabil pentru adoptarea unei interpretări comune a sarcinilor oficiului, a obiectivelor operaționale comune, a politicilor și resurselor angajatorului, precum și pentru acțiunile de coordonare care au efecte extinse sau o importanță semnificativă pentru oficiu.

MANDAT

Forumul pentru strategie este un organism permanent prevăzut în Regulamentul de procedură.

METODA DE DESEMNARE

Componența Forumului pentru strategie este specificată în Regulamentul de procedură. Forumul este condus și prezidat de către auditorul general. Membrii acestuia includ directorii și directorii adjuncți ai echipelor de impact și ai centrelor de competență, precum și managerii echipelor de proiect permanente.

STRUCTURA ORGANIZATORICĂ

Angajații oficiului sunt repartizați către patru centre de competență: Guvernanță financiară și economică, Digitalizare, Metodică și Abordare orientată către clienți. Centrele de competență sunt responsabile de dezvoltarea competențelor personalului.

Oficiul dispune, de asemenea, de un consiliu științific, de un consiliu pentru impunerea de penalități și sancțiuni și de un consiliu consultativ.

— RESURSE

PERSONAL

• Număr: 139 de persoane ocupate în echivalent normă întreagă și 5 persoane ocupate cu fracțiune de normă (2021) (75 % în audit)
• Echilibrul de gen: ♂ 44 %; ♀ 56 %. Vârsta medie: 48,6.

BUGET

• 16,5 milioane de euro (2022)
• 0,03 % din totalul bugetului de stat

ACTIVITATEA DE AUDIT

— PLANIFICAREA ACTIVITĂȚII DE AUDIT

Oficiul Național de Audit își planifică activitatea în cadrul unui plan general de audit, care acoperă cinci ani. Planul de audit este actualizat o dată pe an. Subiectele de audit ale planului sunt selectate pe baza unei analize a riscurilor și a unor note explicative și acesta se concentrează pe subiecte de importanță pentru finanțele administrației centrale și pentru societate, precum și pe riscuri semnificative la care sunt expuse finanțele administrației centrale. Activitatea de audit a oficiului este concentrată în jurul a patru domenii tematice: Finanțe sustenabile ale administrației publice; O societate sănătoasă și sigură și o societate a abundenței; Guvernanța informațiilor; Guvernanță sustenabilă și administrația publică.

O parte din temele sau perspectivele de audit se extind către mai multe domenii tematice.

— METODELE DE AUDIT

Oficiul Național de Audit își îndeplinește atribuțiile prevăzute în constituție prin realizarea de audituri financiare, audituri de conformitate, audituri ale performanței și audituri ale politicii fiscal-bugetare. Oficiul Național de Audit desfășoară, de asemenea, audituri care combină mai multe perspective și metode.

În auditurile sale, oficiul aplică propriile orientări interne de audit, care se bazează pe standardele ISSAI de audit emise de Organizația Internațională a Instituțiilor Supreme de Audit (INTOSAI).

Manualul de audit al oficiului este disponibil pe site-ul său web.

REALIZĂRI

— RAPOARTE ȘI ALTE PUBLICAȚII

Oficiul Național de Audit publică:

• rapoarte privind auditul realizat cu privire la conturile finale ale administrației centrale;
• rapoarte privind auditurile financiare, auditurile de conformitate, auditurile performanței, auditurile de tip combinat și auditurile politicii fiscal-bugetare pe care le desfășoară;
• rapoarte și evaluări privind monitorizarea politicii fiscal-bugetare;
• rapoarte separate adresate parlamentului;
• rapoarte privind monitorizarea finanțării campaniilor electorale;
• rapoarte privind monitorizarea finanțării partidelor politice;
• rapoarte anuale;
• rapoarte de urmărire subsecventă;
• documente de informare;
• avize;
• analize aprofundate; și
• alte publicații, cum ar fi publicații internaționale.

— ACTIVITĂȚI DE DISEMINARE

Auditurile desfășurate de oficiu și alte publicații sunt anunțate pe site-ul său web. Pe site-ul instituției sunt anunțate și publicațiile viitoare. De exemplu, după caz, pentru audituri, sunt elaborate comunicate de presă, bloguri și materiale video. Informații referitoare la audituri sunt distribuite și pe platformele de comunicare socială.

— COOPERAREA CU TERȚI

Pe lângă activitatea sa de audit, Oficiul Național de Audit îndeplinește sarcini de expertiză și consiliere, de exemplu în cadrul comisiilor parlamentare și al grupurilor de lucru guvernamentale.

Oficiul participă la discuții cu caracter general în domeniul finanțelor publice și al dezvoltării administrației. Instituția urmărește o bună cooperare și un dialog activ cu părțile interesate și cu entitățile auditate.

 

 

INFORMAȚII GENERALE

— BAZA LEGALĂ

MANDATUL

Curtea de Conturi a Franței, împreună cu cele 17 camere regionale și de peste mări („chambres régionales et territoriales des comptes” – CRTC):

• se pronunță asupra conturilor publice și sancționează contabilii publici sau le acordă descărcarea de gestiune;
• desfășoară audituri de conformitate și audituri ale performanței privind toate organizațiile și fondurile publice sau echivalente ale acestora;
• certifică conturile statului și conturile sistemului de securitate socială;
• evaluează politicile publice.

O reformă semnificativă va intra în vigoare la 1 ianuarie 2023. Reforma va institui un regim armonizat pentru contabilii publici și ordonatorii de credite, care va pune capăt răspunderii personale și monetare a contabililor publici, mai puțin în anumite comunități de peste mări, și care va redefini infracțiunile aduse în prezent în fața Curții de Disciplină Bugetară și Financiară (Cour de discipline budgétaire et financière – CDBF). Judecătorii financiari nu vor mai pronunța hotărâri cu privire la conturi, dar vor judeca autorii celor mai grave infracțiuni financiare, fie contabili publici, fie ordonatori de credite. Principiul fundamental al separării între ordonator de credite și contabil va continua să se aplice. De asemenea, reforma va face publice toate rapoartele Curții și va redefini sfera raportului public anual, care ar putea acoperi, în special, sarcini selectate în urma consultării cu cetățenii.

Auditurile performanței și auditurile de conformitate se împart, în general, în „audituri organizaționale” (referitoare la o entitate specifică) și în „investigații tematice” (referitoare la un subiect legat de gestiunea finanțelor publice sau de politici publice).

CDBF asociată judecă neregulile comise de responsabilii care gestionează orice fel de fonduri publice sau echivalente ale acestora.

Curtea de Conturi, camerele regionale și de peste mări și CDBF constituie jurisdicțiile financiare franceze și au acces la toate documentele necesare pentru îndeplinirea atribuțiilor care le revin.

PRINCIPALELE ACTE LEGISLATIVE

• Constituția Franței (articolul 47-2);
• Codul jurisdicțiilor financiare;
• acte legislative și reglementări specifice în domeniul auditului.

ENTITĂȚI AUDITATE

Curtea de Conturi și camerele regionale și de peste mări auditează:

• gestiunea publică și toate conturile statului;
  • conturile Președinției Republicii, ale Adunării Naționale și ale Senatului;
  • ministerele (administrațiile centrale, serviciile cu responsabilități la nivel național și serviciile descentralizate);
  • agențiile guvernamentale și rețeaua lor teritorială;
  • întreprinderile de stat;
• gestiunea și conturile sistemului de securitate socială;
• gestiunea și conturile autorităților locale (de la nivel regional la nivel municipal) și ale agențiilor acestora, ale spitalelor publice, ale instituțiilor de învățământ secundar etc.;
• fondurile publice acordate entităților private;
• fondurile utilizate de organizațiile caritabile în cazul în care sunt donate prin campanii publice;
• fondurile utilizate de entitățile private, în cazul în care aceste fonduri provin din granturi private, scutite de impozit.

— STRUCTURĂ

TIP DE INSTITUȚIE SUPREMĂ DE AUDIT

Instituție supremă de audit cu o structură colegială, cu funcție jurisdicțională.

LOCUL INSTITUȚIEI SUPREME DE AUDIT ÎN SISTEMUL ADMINISTRAȚIEI PUBLICE

Curtea de Conturi a Franței este independentă de guvern și de parlament, păstrând echidistanța față de ambele instituții.

Prim-președintele Curții de Conturi este și președintele:

• Curții de Disciplină Bugetară și Financiară („Cour de discipline budgétaire et financière” – CDBF);
• Înaltului Consiliu pentru Finanțele Publice („Haut Conseil des finances publiques” – HPCP);
• Consiliului pentru Contribuțiile Obligatorii („Conseil des prélèvèvements obligatoires” – CPO).

RELAȚIA CU PARLAMENTUL/GUVERNUL

Curtea de Conturi este independentă de guvern și de parlament, cărora le prezintă rapoarte de audit și recomandări.

Curtea de Conturi certifică conturile ambelor camere parlamentare.

În contextul misiunii sale de evaluare și de control, parlamentul colaborează îndeaproape cu Curtea de Conturi, pentru a monitoriza punerea în aplicare a recomandărilor. Parlamentul și prim-ministrul pot solicita Curții de Conturi să efectueze un număr limitat de audituri, iar parlamentul îi poate încredința și sarcina de a evalua politici publice.

— ORGANIZARE

CONDUCERE

ORGANISMUL DE CONDUCERE

Curtea de Conturi a Franței este condusă de un colegiu format din prim-președinte și din președinții de camere. Procurorul general, care este independent, participă la ședințele colegiului.

Camerele regionale și de peste mări sunt conduse de câte un președinte, care este membru al Curții de Conturi. Înaltul Consiliu al acestor camere este condus de prim-președinte.

MANDAT

Prim-președintele și președinții de camere sunt magistrați și mandatul lor este pe viață, fiind limitat doar de vârsta legală de pensionare.

METODA DE DESEMNARE

Președinții de camere și procurorul general sunt numiți printr-un decret al președintelui republicii, emis de Consiliul de Miniștri, pe baza unei propuneri din partea prim-ministrului.

STRUCTURA ORGANIZATORICĂ

Structura organizatorică a Curții de Conturi include șase camere per sector, o cameră judiciară, un departament pentru planificare strategică și publicații, precum și Secretariatul general.

Procurorul general, avocații generali și procurorii financiari regionali sunt independenți de Curtea de Conturi, de CDBF și, respectiv, de camerele regionale și de peste mări și acționează în calitate de parchet (formulează rechizitorii pentru deschiderea de proceduri judiciare, prezintă constatări cu privire la toate rapoartele jurisdicțiilor financiare, emit avize cu privire la organizarea și metodele acestora din urmă, răspund de relațiile cu autoritățile judiciare etc.).

— RESURSE

PERSONAL

• Număr: 1 810 (789 în cadrul Curții de Conturi și 1 021 în cadrul camerelor regionale și de peste mări) (2021) (68 % în audit)
• Echilibrul de gen: ♂ 48 %; ♀ 52 %. Vârsta medie: 49,5

BUGET

• 218,3 milioane de euro (2021) (51 % pentru Curtea de Conturi, 49 % pentru camerele regionale și de peste mări)
• < 0,016 % din totalul bugetului de stat

ACTIVITATEA DE AUDIT

— PLANIFICAREA ACTIVITĂȚII DE AUDIT

După solicitarea unui aviz din partea procurorului general, prim-președintele stabilește organizarea generală a Curții de Conturi, planifică auditurile și evaluările și alocă resursele diferitelor camere. Subdivizarea programului în diferite verificări se realizează la nivel de echipă, în cadrul fiecărei camere.

Același proces în fiecare cameră regională și de peste mări.

Subiectele de audit sunt selectate luând în considerare evaluări ale riscurilor, calendarul auditurilor organizaționale obligatorii privind diversele organisme, experiența de audit și nivelul de interes din partea publicului. În conformitate cu Planul strategic pentru perioada 2020-2025, o platformă accesibilă publicului va permite implicarea cetățenilor în unele părți din planificarea auditurilor începând din 2023.

În prezent și până la 1 ianuarie 2023 (a se vedea informațiile de mai sus referitoare la reformă), activitățile jurisdicționale includ anumite conturi, selectate în vederea auditului, care acoperă mai multe exerciții și asupra cărora Curtea de Conturi se va pronunța.

— METODELE DE AUDIT

Toate tipurile de audit se bazează pe metode definite de Curtea de Conturi/camerele regionale și de peste mări în conformitate cu standardele internaționale.

Activitățile jurisdicționale respectă reguli stricte de procedură.

Instituția își prezintă metodologia de evaluare a politicilor publice în orientări practice și în cadrul unor sesiuni de formare.

Toate tipurile de activități respectă principiul colegialității și principiul procedurii contradictorii.

REALIZĂRI

— RAPOARTE ȘI ALTE PUBLICAȚII

Curtea de Conturi publică:

• un raport anual general privind 15-20 de subiecte (acest raport este prezentat și președintelui republicii);
• un raport anual general privind execuția bugetului de stat și rezultatele pentru exercițiul precedent;
• certificarea anuală a conturilor statului pentru exercițiul precedent;
• o evaluare anuală a situației finanțelor publice și a perspectivelor pentru exercițiul în curs;
• un raport anual privind execuția bugetului sistemului de securitate socială și o certificare anuală a conturilor aferente pentru exercițiul precedent;
• un raport anual privind finanțele publice locale pentru exercițiul precedent;
• cinci până la zece rapoarte tematice în fiecare an;
• toate rapoartele privind utilizarea granturilor private de către organizații caritabile;
• toate rapoartele principale trimise guvernului (transmise unui minister).

În 2021, Curtea de Conturi a publicat, de asemenea, o serie de note cu privire la chestiunile structurale semnificative care afectează Franța. Aceste bilanțuri aprofundate ale unor activități recente sau ale unor produse noi analizează provocările importante pentru următorii câțiva ani și prezintă instrumentele potențiale care ar putea fi utilizate pentru a răspunde acestor provocări. Notele acoperă cinci mari politici publice: educația în școli, ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor, industria, asigurările de sănătate și sănătatea publică și cultura. Ele contribuie la o focalizare a dezbaterii publice într-un moment-cheie pentru reflecția cetățenilor, asigurând totodată reconcilierea unor politici publice eficace cu sprijinul pentru o creștere durabilă.

În 2021, au fost publicate, de asemenea, mai multe rapoarte de „audit flash”, fiecare numărând în jur de 20 de pagini. Pentru acest tip de audituri se recurge la procedura accelerată, pentru a analiza noile măsuri de ajutor public și pentru a oferi observații și remarci utile în vederea continuării lor.

Camerele regionale și de peste mări publică:

• rapoartele lor de audit de gestiune adresate autorităților locale;
• unele rapoarte în cadrul raportului anual general al Curții de Conturi.

— ACTIVITĂȚI DE DISEMINARE

Curtea de Conturi a Franței are obligația constituțională de a informa publicul. În acest sens, instituția comunică o parte din ce în ce mai mare a activităților sale în mass-media (27 000 de preluări în presă în 2021, din care 18 500 erau anunțuri proprii), pe site-ul său internet (peste 2,1 milioane de vizite în 2021, cu 1,4 milioane de vizitatori unici) și pe platforme de comunicare socială (158 000 de urmăritori).

Curtea de Conturi transmite guvernului și parlamentului toate rapoartele principale pe care le elaborează și le face publice.

Parlamentul primește și utilizează cele șase rapoarte anuale ale Curții de Conturi și rapoartele tematice elaborate de aceasta. De asemenea, Curtea de Conturi publică rapoarte de monitorizare a modului în care s-a dat curs recomandărilor sale.

Curtea de Conturi publică toate rapoartele privind fondurile caritabile.

Camerele regionale și de peste mări transmit rapoartele de audit de gestiune pe care le elaborează autorităților locale, care trebuie să le citească cu voce tare în reuniunile lor de consiliu ce sunt deschise publicului și mass-mediei.

Curtea de Conturi, camerele regionale și de peste mări și CDBF își pronunță hotărârile în cadrul unor audieri publice. Ele publică culegeri adnotate de jurisprudență.

Hotărârile CDBF sunt publicate în Jurnalul Oficial al Republicii Franceze și pe site-ul web al acesteia, cu anumite excepții.

— COOPERARE

Curtea de Conturi cooperează îndeaproape cu camerele regionale și de peste mări, care își monitorizează propria activitate în mod autonom. Instituția conduce investigații desfășurate în comun cu camerele regionale și de peste mări în domenii în care dispune de competențe partajate cu acestea din urmă.

Curtea de Conturi cooperează cu comisiile parlamentare, cu Consiliul de Stat, cu instanțele judiciare, prin intermediul procurorului general, cu alte autorități administrative independente și cu inspectoratele publice generale.

Pe plan internațional, Curtea de Conturi colaborează cu alte instituții supreme de audit în cadrul unor inițiative bilaterale precum înfrățirea instituțională și cooperarea tematică și joacă un rol în organisme multilaterale, cum ar fi Uniunea Europeană, EUROSAI, INTOSAI și AISCCUF – asociația instituțiilor supreme de audit francofone. Curtea de Conturi desfășoară numeroase sondaje de comparație la nivel mondial, care devin din ce în ce mai sistematice ca o completare la verificări, în rândul altor instituții supreme de audit sau ca parte integrantă a propriei activități de cercetare, și răspunde, la rândul său, la cereri similare (142 sondaje în 2021).

De asemenea, Curtea de Conturi îndeplinește rolul de auditor statutar pentru mai multe organizații internaționale. În 2021, acestea au fost Programul Alimentar Mondial, Curtea Penală Internațională, Consiliul Europei, Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa și Organizația Mondială a Comerțului. Cu ocazia celei de a 76-a sesiuni a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite, din 16 noiembrie 2021, aceasta a ales Curtea de Conturi a Franței pentru a face parte, ca membru nou, din Consiliul auditorilor al Organizației Națiunilor Unite pentru perioada 2022-2028, cu aplicabilitate de la 1 iulie 2022. În acest rol, Curtea examinează gestiunea și conturile acestor organizații prin audituri ale performanței și audituri privind regularitatea.

 

 

INFORMAȚII GENERALE

— BAZA LEGALĂ

MANDATUL

Instituția supremă de audit din Germania auditează toate veniturile și cheltuielile federale, precum și fondurile de reprezentare și cheltuielile secrete și stabilește dacă bugetul federal a fost gestionat în mod corespunzător și cu eficiență.

Aceasta dispune de drepturi depline de acces la orice organism și la orice informații pe care le solicită pentru activitățile sale de audit, inclusiv în cazul entităților nefederale care gestionează fonduri federale.

PRINCIPALELE ACTE LEGISLATIVE

• Constituția (1949);
• Codul bugetului federal (articolul 88 și următoarele) (1969);
• Legea privind principiile bugetare (articolul 53 și următoarele) (1969);
• Legea privind instituția supremă de audit a Germaniei.

ENTITĂȚI AUDITATE

Instituția supremă de audit din Germania are acces la orice instituție sau organism care gestionează fonduri federale, de exemplu:

• ministerele și organismele subordonate acestora;
• agențiile de stat;
• instituțiile de securitate socială;
• întreprinderi publice;
• entități care primesc fonduri federale;
• unități administrative ale organismelor constituționale.

— STRUCTURĂ

TIP DE INSTITUȚIE SUPREMĂ DE AUDIT

Instituție cu o structură colegială, fără funcție jurisdicțională.

LOCUL INSTITUȚIEI SUPREME DE AUDIT ÎN SISTEMUL ADMINISTRAȚIEI PUBLICE

Instituția supremă de audit din Germania este o autoritate federală supremă, aflată pe picior de egalitate cu ministerele federale.

Instituția este pe deplin independentă și nu primește instrucțiuni prin care se solicită efectuarea anumitor activități de audit. Parlamentul poate propune însă anumite audituri.

Președintele instituției deține ex officio funcția de comisar federal pentru performanță. El prezintă recomandări, rapoarte și opinii care urmăresc să îmbunătățească eficiența administrației federale. De asemenea, președintele poate să consilieze parlamentul cu privire la diferite acte legislative.

RELAȚIA CU PARLAMENTUL/GUVERNUL

Prin activitatea sa de audit și de consiliere, instituția supremă de audit sprijină guvernul federal și parlamentul german, care utilizează raportul anual al instituției drept bază pentru acordarea descărcării de gestiune administrației federale.

Instituția raportează atât în fața ramurii executive a administrației federale, cât și a celei legislative și poate oferi consiliere înainte de luarea deciziilor finale.

De asemenea, instituția participă la negocierile privind bugetul dintre Ministerul Federal de Finanțe și departamentele de resort și poate contribui la estimarea bugetară a fiecărui departament. Pe lângă aceasta, instituția acordă consiliere în cursul execuției bugetare.

ACTIVITATEA DE AUDIT

— ORGANIZARE

CONDUCERE

ORGANISMUL DE CONDUCERE

Deciziile referitoare la activitatea de audit sunt luate la nivelul departamentelor de audit de către organisme colegiale, din care fac parte membri ai instituției, și anume un director principal de audit și un director de audit și, în unele cazuri, președintele sau vicepreședintele. Membrii instituției supreme de audit din Germania beneficiază de independență judiciară.

Anumite tipuri de decizii generale, de exemplu cele cu privire la elemente legate de raportul anual, pot fi luate numai de către senatul instituției. Senatul este principalul organ de decizie al instituției.

MANDAT

Directorii principali de audit sunt funcționari publici. Mandatul lor este limitat la vârsta legală de pensionare pentru funcționari publici, stabilită în prezent la 67 de ani.

STRUCTURA ORGANIZATORICĂ

Instituția supremă de audit din Germania este formată din nouă departamente de audit, care cuprind 49 de unități de audit. Din structura instituției face parte și un departament care se ocupă de activitățile internaționale de audit și sprijină președintele în calitatea sa de membru al Consiliului auditorilor al Organizației Națiunilor Unite. Departamentul de sprijin este responsabil pentru gestionarea la nivel central a instituției.

— RESURSE

PERSONAL

• Total: 1 080 (situația în 2022) (82 % în audit)
• Echilibrul de gen: ♂ 58 %; ♀ 42 %. Vârsta medie: > 51

BUGET

• 169 de milioane de euro (2021)
• 0,03 % din bugetul federal total

— PLANIFICAREA ACTIVITĂȚII DE AUDIT

Președintele, vicepreședintele, senatul și toate organismele colegiale participă la planificarea strategică și la planificarea activităților instituției.

Unitățile de audit din cadrul instituției supreme de audit efectuează în mod regulat o analiză a riscurilor și a sarcinilor, care stă la baza unui plan de audit pe termen mediu, precum și a unei strategii de audit pentru următorii trei până la cinci ani.

Unitățile își planifică în mod coordonat sarcinile de audit în cadrul unor planuri anuale de audit, care stau la baza planului general de audit al instituției.

Instituția este liberă să decidă cu privire la solicitările de audit care îi sunt adresate de parlament sau de comisiile parlamentare.

— METODELE DE AUDIT

Instituția supremă de audit din Germania efectuează audituri ale performanței, audituri de conformitate și audituri financiare, atât ex post, cât și în timp real, și oferă consiliere proactivă. Ea își stabilește în mod independent calendarul și natura activității sale de audit și poate efectua activități pe teren.

Auditurile performanței reprezintă una dintre principalele sarcini ale instituției și sunt combinate în general cu elemente de audit de conformitate sau de audit financiar în cadrul unui audit mai larg. Instituția utilizează sustenabilitatea ca un criteriu strategic suplimentar de audit.

Activitatea sa include, de asemenea:

• audituri selective, care implică examinări aprofundate prin care se urmărește colectarea de probe cu privire la un anumit aspect al subiectului auditat;
• audituri orizontale, care analizează un subiect specific prin intermediul unei selecții reprezentative de organisme guvernamentale, scopul fiind acela de a se elabora constatări de audit cu privire la un domeniu definit de operațiuni și tranzacții ale administrației publice;
• studii de explorare, care reprezintă un instrument pentru obținerea de informații aprofundate cu privire la anumite chestiuni problematice, proceduri sau evoluții. Aceste studii nu vizează prezentarea unei evaluări finale a operațiunilor și tranzacțiilor administrației, ci reprezintă o opțiune adecvată pentru pregătirea unor noi misiuni de audit;
• audituri de urmărire subsecventă, care au scopul de a identifica dacă autoritățile cu competențe de supraveghere au luat măsuri în urma constatărilor unui audit sau în urma unor rezoluții parlamentare;
• audituri de gestiune (sau audituri generale), care au scopul de a obține o imagine de ansamblu cuprinzătoare asupra gestiunii financiare a organismului auditat;
• audituri în timp real, care permit instituției să examineze multitudinea de decizii individuale pe care le implică programele majore, separat și în fiecare etapă a proiectului. Această abordare îi permite să detecteze deficiențele într-un stadiu incipient și să informeze organismele decizionale în timp util.

REALIZĂRI

— RAPOARTE ȘI ALTE PUBLICAȚII

Instituția supremă de audit din Germania publică:

• scrisori către conducere, care conțin constatări de audit trimise organismelor auditate pentru ca acestea să poată formula observații;
• un raport anual compus dintr-un volum principal (I) și un volum suplimentar (II). Volumul I este publicat în toamna fiecărui an, iar volumul II apare în primăvara anului următor. Luate împreună, aceste documente constituie o bază actualizată pentru procedura parlamentară de descărcare de gestiune;
• rapoarte consultative;
• rapoarte speciale.

Rapoartele consultative și rapoartele speciale sunt prezentate parlamentului și guvernului federal.

Pe lângă aceasta, în funcția sa de comisar federal pentru performanță, președintele instituției publică o serie de avize și ghiduri de bune practici.

Instituția include recomandări de îmbunătățire în rapoartele și în scrisorile sale către conducere, precum și observații cu privire la chestiuni de actualitate, cum ar fi proiecte legislative sau proiecte majore de achiziții publice, sau aduce contribuții de specialitate.

— ACTIVITĂȚI DE DISEMINARE

Instituția supremă de audit din Germania prezintă publicului raportul său anual în cadrul unei conferințe de presă la nivel federal și își publică activitatea (inclusiv raportul anual, rapoartele speciale și scrisorile finale de audit) pe site-ul său web.

Rapoartele speciale și materialele elaborate de comisarul federal pentru performanță sunt publicate de asemenea pe site-ul web al instituției.

— COOPERAREA CU TERȚI

Întrucât Germania are o structură administrativă federală, instituțiile regionale de audit și direcțiile municipale de audit auditează celelalte niveluri ale administrației. Cu toate acestea, întrucât sistemele fiscal-bugetare ale federației și ale celor șaisprezece landuri constitutive ale Republicii Federale sunt în mare măsură interconectate, instituția supremă de audit și instituțiile regionale de audit independente de la nivelul landurilor colaborează îndeaproape.

Această cooperare se axează în principal pe programele pe care guvernul federal și landurile le finanțează în comun sau pe responsabilitățile pe care guvernul central le-a delegat landurilor.

 

 

INFORMAȚII GENERALE

— BAZA LEGALĂ

MANDATUL

Curtea de Conturi a Greciei efectuează audituri ale cheltuielilor și conturilor statului, ale autorităților locale și ale altor entități juridice, în conformitate cu prevederile legii sau în cazul în care acestea primesc bani publici.

Jurisdicția sa acoperă ministerele și direcțiile din cadrul guvernului, organismele administrației publice locale și alte organizații din sectorul public. De asemenea, instituția poate participa la auditarea conturilor entităților juridice de drept privat.

Curtea de Conturi a Greciei are drept de acces deplin la toate sistemele informatice, la registrele contabile ale administrației publice centrale și locale, la documentele justificative și la personal. De asemenea, ea poate solicita orice informație relevantă de la toate autoritățile competente, care sunt obligate să coopereze.

COMPETENȚA JURISDICȚIONALĂ

Curtea de Conturi a Greciei se pronunță asupra acțiunilor introduse în justiție și asupra căilor de atac referitoare la:

• pensii;
• auditul conturilor în general;
• răspunderea civilă a angajaților din sectorul public pentru pierderile pe care le-au cauzat statului, agențiilor locale sau entităților juridice publice, în mod intenționat sau din neglijență gravă, în exercitarea funcțiilor lor;
• răspunderea funcționarilor publici pentru creșteri nejustificate ale averii lor considerate a fi rezultatul unor acte de corupție (și nejustificate în urma auditului declarațiilor anuale de interese financiare ale funcționarilor respectivi).

Curtea de Conturi a Greciei emite de asemenea avize cu privire la:

• proiecte de acte legislative privind (a) chestiuni legate de pensii (avize necesare în temeiul Constituției); (b) chestiuni de importanță majoră legate de gestiunea financiară de către organismele de administrație publică; (c) chestiuni legate de achizițiile publice; și (d) chestiuni acoperite de sfera sa de competență;
• chestiuni de natură financiară, cu condiția ca avizul să nu influențeze soluționarea unui litigiu aflat deja pe rolul Curții;
• proiecte de decizie cu privire la (a) echilibrarea veniturilor și a cheltuielilor de la bugetul de stat și (b) modificarea criteriilor și a condițiilor de clasificare sau declasificare a veniturilor ca fiind nerecuperabile.

PRINCIPALELE ACTE LEGISLATIVE

Articolul 98 din Constituție consacră în legislație competențele Curții de Conturi a Greciei, care sunt exercitate în condițiile prevăzute de lege. Recent, au fost adoptate două noi acte legislative, și anume Legea nr. 4700/2020 (A 127) privind procedura uniformă – un cadru legislativ complet pentru auditul precontractual –, și Legea nr. 4820/2021 (A 130) intitulată „Legea organică a Curții de Conturi a Greciei”.

ENTITĂȚI AUDITATE

Mandatul de audit al Curții de Conturi a Greciei se extinde la:

• Președinția Republicii;
• Președinția Guvernului;
• Parlament;
• 19 ministere;
• 7 administrații descentralizate;
• 5 autorități constituționale independente și 18 autorități administrative independente care nu au fost create direct în temeiul Constituției;
• 332 de comune (autorități locale de prim nivel);
• 13 regiuni (autorități locale de nivelul doi);
• 26 de instituții de asigurări sociale;
• 106 spitale de stat.

De asemenea, Curtea de Conturi a Greciei auditează conturile a aproximativ 450 de alte entități juridice ale administrației publice, conturile entităților juridice publice și private deținute de autoritățile locale (755), precum și entitățile private subvenționate.

— STRUCTURĂ

TIP DE INSTITUȚIE SUPREMĂ DE AUDIT

O instanță cu competențe jurisdicționale, de audit și de consiliere.

LOCUL INSTITUȚIEI SUPREME DE AUDIT ÎN SISTEMUL ADMINISTRAȚIEI PUBLICE

Curtea de Conturi a Greciei este instanța publică financiară supremă din cadrul sistemului judiciar elen.

RELAȚIA CU PARLAMENTUL/GUVERNUL

Curtea de Conturi trebuie să prezinte parlamentului un raport anual privind activitățile sale de audit și o declarație de asigurare cu privire la execuția bugetului de stat.

În fiecare an, președintele Curții de Conturi a Greciei prezintă programul de audit anual parlamentului, care poate propune să se acorde prioritate anumitor audituri planificate și își poate exprima interesul pentru un număr de până la trei audituri suplimentare pe an, axate în mod special pe deficiențe ale sistemelor de gestiune publică și urmând să fie efectuate pe lângă auditurile deja planificate.

Înainte de a fi puse la dispoziția presei, rapoartele privind audituri tematice sunt transmise comisiilor parlamentare de resort, iar președintele Curții le prezintă în fața parlamentului, în conformitate cu Normele sale de procedură.

De asemenea, parlamentul aprobă bugetul Curții de Conturi, pe baza recomandărilor ministerului de finanțe și ale ministerului justiției.

— ORGANIZARE

CONDUCERE

ORGANISMUL DE CONDUCERE

Plenul Curții de Conturi este organul jurisdicțional suprem și este compus din președinte, 10 vicepreședinți și 40 de judecători-consilieri. Plenul se poate reuni în formațiune completă, în formațiune majoră sau într-una dintre cele trei formațiuni minore. Numărul de membri care participă la fiecare dintre aceste formațiuni minore variază, în funcție de decizia luată de plenul reunit în formațiune completă.

Plenul reunit în formațiune completă este compus din președintele Curții și din toți vicepreședinții și judecătorii-consilieri. Planul reunit în formațiune majoră este format din președinte, vicepreședinți și 20 de judecători-consilieri selectați prin tragere la sorți. Fiecare dintre cele trei formațiuni minore este compusă din președintele Curții și 14 vicepreședinți și judecători-consilieri. Vicepreședinții sunt alocați în fiecare formațiune în funcție de vechime, în timp ce judecătorii-consilieri sunt trași la sorți, o dată la trei ani, în condițiile stabilite în decizia relevantă a plenului.

MANDAT

Membrii sunt judecători, care se bucură de independență personală și operațională, și sunt numiți pe viață.

METODA DE DESEMNARE

Vicepreședinții sunt numiți prin decret prezidențial la propunerea Consiliului de Miniștri.

Judecătorii-consilieri sunt promovați prin decret prezidențial, pe baza deciziei Consiliului Judiciar Suprem.

STRUCTURA ORGANIZATORICĂ

Curtea de Conturi a Greciei este condusă de un președinte. În subordinea acestuia se află zece vicepreședinți activi în funcție, dintre care șapte prezidează fiecare câte una dintre camerele jurisdicționale și formațiunile judiciare ale instituției.

Suplinirea președintelui de către vicepreședinți se bazează pe vechime. Instituția dispune de 166 de posturi de judecători. În prezent, există 40 de judecători-consilieri, 50 de judecători-asistenți, 29 de judecători-raportori și 5 judecători-raportori stagiari.

O componentă indisolubilă a structurii organizatorice a instituției este reprezentată de nivelul biroului avocatului general: o autoritate judiciară independentă care acționează în interesul public, compusă din avocatul general, avocatul general adjunct, trei avocați generali adjuncți asistenți și patru judecători-raportori stagiari. Judecători-asistenți și judecători-raportori sunt de asemenea detașați în prezent pentru a sprijini activitatea biroului avocatului general.

Curtea de Conturi a Greciei cuprinde plenul (structurat astfel cum este indicat mai sus), șapte camere (fiecare prezidată de un vicepreședinte) cu competențe judiciare și trei departamente de audit nou constituite (Departamentul de audit I, prezidat de președinte, și Departamentul de audit II și Departamentul pentru studii și avize, prezidate de vicepreședinte), care răspund de toate aspectele legate de planificare, de desfășurarea oricărui tip de audit și de prelucrarea raportului privind situația financiară și bilanțul statului și a raportului anual.

Structura organizatorică cuprinde, de asemenea, șase secții jurisdicționale (formațiuni judiciare prezidate de un judecător-consilier), dintre care trei răspund de auditurile precontractuale, două se achită de responsabilități de audit și de natură jurisdicțională, în timp ce ultima se ocupă în principal de supervizarea, coordonarea și monitorizarea auditurilor Curții de Conturi Europene în Grecia, precum și de relațiile internaționale ale Curții de Conturi a Greciei.

În cadrul ministerelor, al prefecturilor/regiunilor și al autorităților municipale mai mari există birouri de audit conduse de comisari din cadrul Curții de Conturi (funcționari ai Curții cu diplomă universitară și peste 15 ani de experiență care dețin gradul de șef de serviciu). Acestea au competențe de audit și de sancționare. În prezent, există 55 de astfel de birouri în Atena și 56 în Grecia. În cadrul Curții lucrează 632 de funcționari.

— RESURSE

PERSONAL

• Efectiv: 632 de persoane ocupate în echivalent normă întreagă (funcții de conducere: 15 %; audit: 64 %; administrație: 21 %) + 142 de judecători
• Echilibrul de gen: ♂ 34 %; ♀ 66 %. Vârsta medie: 52

(perioada de referință: aprilie 2022)

BUGET

• 36,9 milioane de euro
• Alocare: aproximativ 95 % pentru remunerații și salarii
• < 0,01 % din totalul bugetului de stat

(perioada de referință: aprilie 2022)

ACTIVITATEA DE AUDIT

— PLANIFICAREA ACTIVITĂȚII DE AUDIT

Curtea de Conturi a Greciei își planifică activitatea într-un program anual și într-unul multianual de activitate, care sunt aprobate de plenul său.

Programul multianual de audit conține lista subiectelor de audit defalcate în funcție de prioritățile strategice și specifică obiectivele și prioritățile auditurilor planificate. În vederea selectării auditurilor care urmează să fie incluse în programul său anual și a unei eventuale combinări a acestora, Curtea de Conturi a Greciei ține cont de prioritățile strategice din programul multianual de audit, de activitățile de audit recurente obligatorii ale Curții, de solicitările adresate de parlament, de reprezentanți ai organismelor sau de cetățeni privind efectuarea de audituri legate de investigarea unor plângeri, precum și de cooperarea propusă cu instituții de audit europene și internaționale.

— METODELE DE AUDIT

Curtea de Conturi a Greciei efectuează audituri precontractuale și audituri ex post, inclusiv audituri tematice în domenii care prezintă un interes ridicat pentru audit (acestea pot fi audituri financiare, audituri de conformitate sau audituri ale performanței), precum și audituri de urmărire subsecventă, în conformitate cu manualul de audit al instituției și cu standardele internaționale de audit (INTOSAI).

Curtea de Conturi a Greciei desfășoară în prezent:

• audituri necesare înainte de încheierea de contracte cu o valoare financiară ridicată, atribuite de stat sau de orice altă entitate juridică echivalentă, astfel cum prevede legea (audituri precontractuale);
• audituri ex post ale conturilor întocmite de contabilii statului și ai autorităților locale sau ai altor entități juridice, care au ca rezultat o decizie a comisarului sau a secțiunii jurisdicționale de resort din cadrul Curții prin care conturile fie sunt acceptate ca fiind corecte, fie sunt respinse ca fiind neconforme. În acest din urmă caz, deficitul urmează să fie recuperat;
• audituri tematice (audituri financiare, audituri de conformitate și audituri ale performanței) în domenii care prezintă un interes ridicat pentru audit, în conformitate cu programul anual de audit al Curții de Conturi și cu standardele și principiile internaționale ale instituțiilor supreme de audit [Cadrul de declarații profesionale al INTOSAI (IFPP)].

REALIZĂRI

— RAPOARTE ȘI ALTE PUBLICAȚII

Curtea de Conturi a Greciei emite:

• rapoarte obligatorii de audit:
  • raportul anual privind activitățile de audit ale instituției, care include rezultatele activităților sale, observațiile rezultate din acestea, sugestii de reformă și îmbunătățiri (inclusiv cu privire la acte legislative relevante);
  • declarația de asigurare cu privire la execuția bugetului de stat;
• rapoarte de audit din proprie inițiativă: Curtea de Conturi publică diferite rapoarte de audit în conformitate cu programul său anual de activitate;
• rapoarte privind audituri pentru care parlamentul și-a exprimat interesul de a fi realizate, dar care nu fuseseră inițial planificate (maximum trei în fiecare an), axate în special pe deficiențele sistemelor de gestiune publică;
• avize privind legislația: Curtea de Conturi emite avize referitoare la proiecte de acte legislative privind pensiile sau recunoașterea vechimii în serviciu pentru drepturile de pensie, precum și la orice aspect care ține de competența sa constituțională, fie la cererea miniștrilor, fie în condițiile prevăzute de lege.
• Altele:
  • rapoarte de urmărire subsecventă a rezultatelor auditurilor.

— ACTIVITĂȚI DE DISEMINARE

Raportul anual al Curții de Conturi se publică în Monitorul Oficial al Greciei și este pus la dispoziția publicului pe site-ul web al instituției. Rapoartele elaborate în urma auditurilor tematice sunt și ele publicate pe site-ul web. Președintele prezintă aceste rapoarte în fața parlamentului, în conformitate cu Normele sale de procedură și cu Legea organică a Curții.

Hotărârile și deliberările formațiunilor judiciare ale Curții, din care au fost eliminate datele cu caracter personal, sunt publicate și ele pe site-ul web al acesteia și în jurnale de drept.

Instituția poate organiza conferințe pentru a-și prezenta activitatea de audit în fața entităților auditate și a părților interesate relevante.

Biroul de presă emite comunicate de presă, le publică pe site-ul instituției și pe platformele de comunicare socială și informează presa.

 

 

INFORMAȚII GENERALE

— BAZA LEGALĂ

MANDATUL

Cenzorul/Auditorul General (instituția supremă de audit din Irlanda) joacă un rol central în procesul de asigurare a răspunderii de gestiune, oferind asigurări parlamentului – prin intermediul comisiei parlamentare pentru conturile publice – cu privire la modul în care au fost administrate fondurile publice și elaborând rapoarte referitoare la aspectele care decurg din audituri și din alte examinări pe care le efectuează.

Principalele sale sarcini sunt:

• să auditeze conturile organismelor publice și să elaboreze rapoarte cu privire la acestea;
• să stabilească dacă operațiunile organismelor publice sunt în conformitate cu normele de drept care le reglementează și dacă fondurile sunt utilizate în scopurile prevăzute;
• să examineze dacă organismele publice gestionează resursele în mod economic și eficient și dacă dispun de mecanisme de evaluare a eficacității operațiunilor;
• să autorizeze eliberarea de fonduri de la trezoreria statului în scopurile permise de lege.

PRINCIPALELE ACTE LEGISLATIVE

• Constituția Irlandei: articolul 33 (1922, înlocuită în 1937);
• Legea din 1866 privind finanțele publice și departamentele de audit („Exchequer and Audit Departments Act”);
• Legea din 1923 privind Oficiul Cenzorului/Auditorului General, modificată în 1993 („Comptroller and Auditor General Act”);
• Legea din 1998 conținând dispoziții speciale privind Oficiul Cenzorului/Auditorului General și comisiile camerelor din parlamentul irlandez [„Comptroller and Auditor General and Committees of the Houses of the Oireachtas (Special Provisions) Act”].

ENTITĂȚI AUDITATE

Instituția supremă de audit din Irlanda auditează:

• conturile domeniilor de cheltuieli publice: 44;
• fonduri specifice: 26;
• entități financiare: 29;
• entități din domeniul sănătății: 28;
• organismele de cooperare Nord-Sud: 7;
• sectorul educației: 44;
• organisme pe jumătate de stat: 109.

— STRUCTURĂ

TIP DE INSTITUȚIE SUPREMĂ DE AUDIT

Oficiu de audit, independent de guvern, condus de un cenzor/auditor general.

LOCUL INSTITUȚIEI SUPREME DE AUDIT ÎN SISTEMUL ADMINISTRAȚIEI PUBLICE

Independență totală.

RELAȚIA CU PARLAMENTUL/GUVERNUL

Relația cu parlamentul este, în esență, una bazată pe raportare. Rezultatele activităților de audit sunt raportate parlamentului prin certificate de audit și rapoarte privind gestiunea financiară. Comisia parlamentară pentru conturile publice examinează, de asemenea, rapoartele speciale elaborate de instituția supremă de audit. Există o cooperare strânsă cu comisia parlamentară pentru conturile publice. Instituția supremă de audit participă la ședințele acestei comisii în calitate de observator permanent și rezultatele examinărilor sale independente reprezintă o bază pentru investigațiile desfășurate de comisie.

— ORGANIZARE

CONDUCERE

ORGANISMUL DE CONDUCERE

Un consiliu de audit, alcătuit din cenzorul/auditorul general, secretarul instituției și directorii de audit, și un consiliu de administrație, compus din directorii și directorii adjuncți de audit.

STRUCTURA ORGANIZATORICĂ

Consiliul de audit exercită o supraveghere independentă asupra Oficiului Cenzorului/Auditorului General și este responsabil de elaborarea și punerea în aplicare a strategiei. Consiliul de administrație coordonează operațiunile oficiului.

— RESURSE

PERSONAL

• Număr: 171 de persoane ocupate în echivalent normă întreagă (decembrie 2021)
• Echilibrul de gen: ♂ 50 %; ♀ 50 %. Vârsta medie: 41 de ani

BUGET

• 15,5 milioane de euro (2021)
• < 0,02 % din totalul cheltuielilor publice

ACTIVITATEA DE AUDIT

— PLANIFICAREA ACTIVITĂȚII DE AUDIT

Oficiul decide în mod independent cu privire la programul său de activitate pentru auditurile performanței. Acesta se bazează pe strategia de raportare generală și pe strategiile specifice sectoriale. Programul de audit financiar este conceput pentru a permite respectarea termenelor legale, după caz.

— METODELE DE AUDIT

Oficiul efectuează audituri financiare și audituri ale performanței. Acestea sunt desfășurate în conformitate cu standardele internaționale de audit (ISSAI) și cu propriul cod de etică al instituției.

Oficiul utilizează manuale de audit financiar și de audit al performanței, precum și orientări practice.

REALIZĂRI

— RAPOARTE ȘI ALTE PUBLICAȚII

Oficiul elaborează următoarele tipuri de rapoarte:

• opinii cu privire la conturile publice;
• rapoarte privind aspecte importante referitoare la raportul costuri-beneficii și la administrarea fondurilor publice;
• scrisori către conducere elaborate în urma auditurilor privind aspecte legate de controlul financiar intern, de gestionare și de guvernanța corporativă;
• notificări de credit prin care se autorizează eliberarea de fonduri publice de către Banca Centrală a Irlandei în scopuri autorizate prin lege.

— ACTIVITĂȚI DE DISEMINARE

Organismele din sectorul public au obligația de a prezenta parlamentului situațiile lor financiare. Aceste situații financiare includ raportul de audit al oficiului.

În fiecare an, oficiul prezintă parlamentului situațiile financiare ale departamentelor și ale serviciilor guvernamentale, precum și un raport privind conturile serviciilor publice. În plus, rapoartele speciale sunt prezentate ministrului de resort, care are responsabilitatea de a prezenta raportul respectiv în fața parlamentului.

Rapoartele sunt puse la dispoziția publicului pe site-ul web al instituției și în biblioteca parlamentului irlandez. Toate rapoartele speciale sunt însoțite de comunicate de presă.

— COOPERAREA CU TERȚI

Oficiul cooperează cu Serviciul de audit al administrației locale din Irlanda, care este responsabil de auditarea organismelor administrației locale. Toate rapoartele acestui serviciu sunt puse la dispoziția Oficiului Cenzorului/Auditorului General.

 

 

INFORMAȚII GENERALE

— BAZA LEGALĂ

MANDATUL

În arhitectura constituțională a Italiei, Curtea de Conturi este organismul de audit extern al statului, independent de parlament și de guvern, scopul său fiind de a se asigura de buna gestiune corectă a finanțelor publice, pe de o parte, și de a evalua stabilitatea acestora, pe de altă parte.

COMPETENȚA JURISDICȚIONALĂ

Curtea de Conturi face parte din sistemul judiciar și, în conformitate cu articolul 103 alineatul (2) din Constituția Italiei, are competență jurisdicțională asupra conturilor publice și a altor aspecte prevăzute de lege.

În consecință, în cazul în care se confirmă că fondurile publice au suferit prejudicii, răspunderea directorilor, a angajaților și a contabililor, precum și a oricăror altor persoane care au un raport de muncă cu administrația publică nu este guvernată de normele obișnuite de drept civil, ci de normele specifice ale răspunderii administrative și contabile.

În cazul în care există pierderi sau o risipă de fonduri publice, pot fi trași (trase) la răspundere funcționari – ai statului sau ai oricărei administrații publice –, precum și entități publice sau private și/sau persoane fizice care administrează fonduri publice în interes public.

Prejudiciile pot fi materiale (pierdere de active reale/financiare) sau intangibile (prejudiciu moral).

Doar procurorii din Parchetul regional de pe lângă Curtea de Conturi pot introduce acțiuni în răspundere în fața camerelor juridice regionale ale acesteia.

Curtea de Conturi este de asemenea competentă în ceea ce privește activitățile contabililor, adică persoanele care au sarcina de a gestiona fonduri și bunuri publice (trezorieri etc.).

PRINCIPALELE ACTE LEGISLATIVE

Competențele de audit:

• articolele 81, 97, 100, 117 și 119 din Constituția Italiei (1948);
• Legea nr. 20/1994;
• Legea nr. 131/2002;
• Legea nr. 266/2005;
• Legea nr. 213/2012;
• Legea nr. 120/2020;
• Decretul-lege nr. 77/2021.

Competențe jurisdicționale:

• articolele 103 și 108 din Constituția Italiei;
• codul de procedură contabilă, în temeiul Decretului legislativ nr. 174/2016;
• Legea nr. 19/1994;
• Legea nr. 20/1994;
• Legea nr. 639/1996;
• Legea nr. 120/2020;
• Decretul-lege nr. 77/2021.

ENTITĂȚI AUDITATE

Curtea de Conturi a Italiei auditează:

• ministerele;
• autoritățile publice și agențiile de stat, inclusiv autoritățile independente;
• organismele finanțate din fonduri publice;
• regiunile, provinciile, municipalitățile, zone metropolitane și entitățile subsidiare acestora;
• societățile comerciale private în care statul italian, regiunile sau organismele locale dețin o participație de control.

— STRUCTURĂ

TIP DE INSTITUȚIE SUPREMĂ DE AUDIT

Curtea de Conturi exercită atât sarcini de audit, cât și sarcini juridice.

În plus, Curtea de Conturi îndeplinește funcții consultative pentru parlament, guvern, regiuni, comune, provincii și zone metropolitane.

LOCUL INSTITUȚIEI SUPREME DE AUDIT ÎN SISTEMUL ADMINISTRAȚIEI PUBLICE

În conformitate cu Constituția Italiei, instituția este autonomă și independentă de celelalte puteri din stat.

RELAȚIA CU PARLAMENTUL/GUVERNUL

În calitate de organism de audit, Curtea de Conturi raportează parlamentului cu privire la rezultatele auditurilor sale.

Aceasta efectuează controale și audituri privind acțiunile și gestiunea guvernului, cu scopul de a proteja legalitatea și stabilitatea finanțelor publice.

În cazul în care acțiunile guvernului contravin legii, Curtea de Conturi poate emite un aviz negativ care invalidează acțiunile respective.

Curtea de Conturi îndeplinește funcții consultative în materie de contabilitate la cererea guvernului, a regiunilor, a provinciilor, a comunelor și a zonelor metropolitane. De asemenea, ea formulează avize în atenția parlamentului și a guvernului în legătură cu acte cu putere de lege, cu proiecte de lege și cu versiuni-proiect și versiuni finale de dispoziții administrative și normative. Avizul Curții de Conturi este obligatoriu și în cazul introducerii, al revizuirii sau al abrogării dispozițiilor referitoare la sistemele contabile, dar și în cazul stabilirii sau al modificării unor modele, al unor documente și al unor înregistrări contabile.

Curtea de Conturi este implicată în procedurile de adoptare a legii bugetului și a altor documente de programare economică.

— ORGANIZARE

CONDUCERE

ORGANISMUL DE CONDUCERE

Consiliul președinției Curții de Conturi este format din 11 membri: președintele și vicepreședintele instituției, procurorul general al Curții de Conturi, 4 membri numiți de parlament și 4 magistrați din cadrul Curții de Conturi.

MANDAT

4 ani.

METODA DE DESEMNARE

Cei 4 magistrați sunt numiți de către magistrații Curții de Conturi, din rândul acestora. Membrii externi sunt numiți de Camera Deputaților (2) și de Senat (2) din rândul profesorilor de drept și/sau al avocaților cu o experiență de cel puțin 20 de ani.

STRUCTURA ORGANIZATORICĂ

Curtea de Conturi este organizată în camere de audit și camere juridice naționale și regionale, complementate de Parchetul General și de parchetele regionale.

Sediul instituției se află la Roma, iar diviziunile acesteia sunt localizate pe tot teritoriul țării. Astfel, în fiecare dintre cele 19 regiuni și în cele două provincii autonome, există camere de audit regionale, camere juridice regionale și parchete regionale.

În structura Curții de Conturi sunt incluse de asemenea mai multe camere de audit centrale și trei camere juridice de apel centrale la Roma și una în Sicilia. Camerele de apel au funcția de instanțe de al doilea grad de jurisdicție și de arbitraj definitiv.

Parchetul General lucrează împreună cu camerele juridice. Procurorul general își desfășoară activitatea la Roma, iar procurorii regionali își desfășoară activitatea în cadrul camerelor juridice regionale și au competențe în regiunea lor.

— RESURSE

PERSONAL

• Număr: 479 de magistrați; 2 137 de funcționari publici (inclusiv conducerea) (aprilie 2022)
• Echilibrul de gen: ♂ 290; ♀ 189 (magistrați); ♂ 777; ♀ 1 360 (funcționari publici).
• Vârsta medie: 54 (magistrați și funcționari publici)

BUGET

• 495,052 milioane de euro (2022)

ACTIVITATEA DE AUDIT

— PLANIFICAREA ACTIVITĂȚII DE AUDIT

La începutul fiecărui an, Curtea de Conturi aprobă în mod independent un plan de audit general, care include politicile, strategiile și criteriile de audit pentru camerele de audit centrale, precum și indicații pentru camerele de audit regionale. Fiecare cameră de audit centrală sau regională aprobă de asemenea propriul plan de audit.

Fiecare plan ține seama de o serie de parametri precum relevanța financiară, riscurile potențiale de erori sau de încălcări ale legii, rezultatele auditurilor anterioare, orice cerere sau sugestie specifică din partea unor autorități publice, resursele umane și cele tehnice.

Planul anual de audit al instituției este trimis președintelui Camerei Deputaților și președintelui Senatului și, la nivel regional, președinților regiunilor și ai consiliilor regionale, precum și organismelor auditate.

Planul anual de audit prezintă:

• planificarea activităților;
• organismele care fac obiectul auditurilor desfășurate de Curtea de Conturi;
• criteriile și parametrii selectați, precum și procedura de eșantionare; și
• activitățile și chestiunile supuse auditului Curții de Conturi.

— METODELE DE AUDIT

Curtea de Conturi desfășoară:

• audituri de conformitate ex ante privind măsurile și directivele administrative cele mai importante din punct de vedere financiar emise de guvern în temeiul legii, cu scopul de a evita ca acțiunile guvernului să contravină legii;
• audituri ex post ale performanței cu privire la totalitatea activității administrației publice, cu scopul de a evalua conformitatea rezultatelor cu obiectivele prevăzute în lege; și
• auditul gestiunii financiare a entităților, inclusiv a întreprinderilor, care beneficiază de sprijin bugetar regulat din partea statului și a administrațiilor regionale sau locale.

Entitățile auditate au dreptul de a formula răspunsuri la constatările Curții de Conturi înainte de aprobarea raportului final.

În cadrul acestei proceduri contradictorii, Curtea de Conturi:

• informează entitățile auditate cu privire la planul său anual de audit și transmite informații cu privire la subiectele abordate, la condiții, la proceduri și la planificarea generală a auditului;
• menține un dialog continuu și constructiv cu entitățile auditate și cu departamentele acestora de gestionare a auditului intern;
• își publică raportul final și își prezintă observațiile în contextul unei audieri publice în cadrul unei sesiuni publice a camerei de audit de resort.

În cazul auditurilor performanței, Curtea de Conturi publică rapoarte conținând analizele, evaluările și recomandările sale. Se așteaptă ca entitățile auditate să urmeze aceste recomandări pentru a elimina orice probleme întâmpinate în gestiunea finanțelor publice și pentru a asigura astfel buna administrare. De asemenea, ele ar trebui să informeze Curtea cu privire la măsurile pe care le-au luat ulterior, pe baza recomandărilor acesteia.

REALIZĂRI

— RAPOARTE ȘI ALTE PUBLICAȚII

Curtea de Conturi prezintă parlamentului informații sub formă de:

• rapoarte anuale privind situațiile financiare cu scop general ale statului;
• rapoarte o dată la patru luni privind cheltuielile prevăzute în actele legislative (orice cost care are legătură cu dispoziții juridice);
• audieri speciale în cadrul cărora Curtea își prezintă opinia cu privire la planul economic și financiar al guvernului și la legea acestuia privind finanțele;
• rapoarte specifice privind finanțarea regională și locală;
• un raport anual privind coordonarea finanțelor publice;
• rapoarte privind costul forței de muncă în sectorul public;
• rapoarte privind gestionarea fondurilor UE;
• rapoarte privind gestionarea organismelor și a entităților publice.

— ACTIVITĂȚI DE DISEMINARE

Rapoartele Curții de Conturi sunt publicate pe site-ul internet al acesteia.

— COOPERAREA CU TERȚI

Sistemul central de control al statului este supravegheat de către Departamentul general de contabilitate (din cadrul Ministerului Economiei și Finanțelor), condus de contabilul general al statului.

În cadrul fiecărui minister, un birou contabil central independent, aparținând Departamentului general de contabilitate, verifică dacă activitățile administrative sunt conforme cu legile financiare și cu directivele relevante ale ministerelor (de exemplu, dacă cheltuielile previzionate sunt în conformitate cu legile și reglementările aplicabile). Biroul contabil central aprobă orice angajament considerat legitim sau raportează operațiunile neconforme ministrului, care poate cere Departamentului general de contabilitate să verifice operațiunile respective. Astfel de cazuri sunt aduse în mod automat în fața Curții de Conturi.

Inspectoratul General de Finanțe efectuează inspecții la fața locului cu privire la activitățile ministerelor și ale organismelor publice și poate propune acțiuni corective acolo unde este necesar. Acesta verifică, de asemenea, funcționarea corectă a mecanismelor de audit intern în cadrul fiecărui organism. Rapoartele Inspectoratului General sunt transmise contabilului general și, în cazul în care se constată pierderi financiare, procurorului general al Curții de Conturi, care poate urmări în justiție funcționarii publici vizați. 

 

 

INFORMAȚII GENERALE

— BAZA LEGALĂ

MANDATUL

Oficiul Național de Audit din Republica Letonia desfășoară audituri financiare, de conformitate și ale performanței cu scopul de a verifica:

• veniturile și cheltuielile bugetului de stat și ale bugetelor locale, inclusiv absorbția fondurilor UE de asistență financiară și a fondurilor acordate de alte organizații sau instituții internaționale;
• activitățile legate de bunurile statului și ale administrației locale.

În fiecare an, Oficiul Național de Audit din Letonia prezintă parlamentului o opinie de audit cu privire la execuția bugetului de stat și a bugetelor locale, la care se adaugă opinii cu privire la întocmirea corectă a rapoartelor financiare anuale de către ministere și alte instituții ale administrației publice centrale.

Oficiul prezintă parlamentului și Cabinetului de Miniștri un raport:

• în ceea ce privește auditurile financiare în cadrul entităților auditate pentru care oficiul a emis o opinie cu rezerve sau o opinie contrară sau pentru care s-a aflat în imposibilitatea exprimării unei opinii;
• în ceea ce privește toate auditurile performanței;
• în ceea ce privește constatările semnificative și deosebit de importante.

În cazul în care, în cursul auditurilor, sunt identificate încălcări ale standardelor juridice, oficiul trebuie să informeze în consecință instituțiile relevante de aplicare a legii. Oficiul are dreptul de a recupera pierderile cauzate bugetului de stat sau bugetului administrațiilor locale în situațiile de neglijență profesională detectate de un audit atunci când persoana în cauză nu compensează pierderea în mod voluntar și când entitatea auditată sau instituția superioară ierarhic nu ia nicio măsură pentru a recupera pierderea.

Cu scopul de a elimina deficiențele constatate în cursul auditurilor, oficiul este mandatat să emită recomandări în atenția entităților auditate și să supravegheze punerea în aplicare a acestora.

Oficiul are dreptul de acces la toate informațiile considerate necesare pentru desfășurarea activității sale.

PRINCIPALELE ACTE LEGISLATIVE

• Constituția Republicii Letonia (1922);
• Legea privind Oficiul Național de Audit (2002).

ENTITĂȚI AUDITATE

Oficiul Suprem de Audit auditează:

• instituțiile de stat (13 ministere și 137 de instituții aflate în subordinea acestora, plus 13 instituții ale administrației centrale);
• unitățile administrației locale (43 de municipalități, inclusiv 10 municipii) și instituțiile subordonate acestora;
• întreprinderile deținute de stat sau de administrația locală sau întreprinderile private în care statul este implicat;
• alte companii și societăți comerciale, fundații și persoane fizice: (1) dacă au la dispoziția lor sau în custodie resurse de stat sau ale administrației locale; (2) dacă sunt finanțate din resurse ale statului sau din resurse ale administrației locale sau (3) dacă efectuează achiziții publice la nivel central sau local.

— STRUCTURĂ

TIP DE INSTITUȚIE SUPREMĂ DE AUDIT

Oficiul Național de Audit din Letonia este o instituție supremă de audit care este independentă și are o structură colegială. Oficiul este condus de un auditor general.

LOCUL INSTITUȚIEI SUPREME DE AUDIT ÎN SISTEMUL ADMINISTRAȚIEI PUBLICE

Oficiul Național de Audit este unul dintre cele șase organisme constituționale care există în Letonia. El este complet independent și a fost creat ca o instituție supremă de audit cu o structură colegială. Oficiul constituie un element-cheie al sistemului de control financiar al statului, care servește interesul public prin furnizarea unei asigurări independente privind utilizarea legală, corectă, economică, eficientă și eficace a resurselor administrației centrale și locale, promovând buna gestiune financiară și un proces decizional transparent în sectorul public.

RELAȚIA CU PARLAMENTUL/GUVERNUL

Rapoartele și opiniile elaborate de oficiu sunt prezentate parlamentului (Saeima) și Cabinetului de Miniștri din Letonia.

PARLAMENTUL

Oficiul Național de Audit cooperează îndeaproape cu diferite comisii parlamentare, în special cu Comisia pentru cheltuieli publice și audit, care este principalul destinatar al rapoartelor oficiului. Oficiul informează această comisie parlamentară cu privire la rezultatele tuturor auditurilor efectuate, la deficiențele din activitățile sectoarelor respective și la încălcările dispozițiilor normative detectate de audituri, precum și cu privire la progresele înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a recomandărilor. La rândul său, Comisia pentru cheltuieli publice și audit urmărește punerea în aplicare a recomandărilor oficiului.

Auditorul general raportează parlamentului în fiecare an cu privire la activitățile Oficiului Național de Audit.

CABINETUL DE MINIȘTRI

Rapoartele și opiniile de audit elaborate de oficiu sunt comunicate de asemenea Cabinetului de Miniștri. Oficiul prezintă Cabinetului de Miniștri rapoarte privind auditurile financiare efectuate în cadrul entităților auditate pentru care oficiul a emis o opinie cu rezerve sau o opinie contrară ori pentru care s-a aflat în imposibilitatea exprimării unei opinii, precum și rapoarte privind toate auditurile performanței și orice constatări semnificative și deosebit de importante.

— ORGANIZARE

CONDUCERE

ORGANISMUL DE CONDUCERE

Oficiul Național de Audit este condus de auditorul general (președintele) și de Consiliul oficiului, care este format din directorii celor cinci departamente de audit și din directorul Departamentului de audit și metodologie.

MANDAT

4 ani; nu sunt permise mai mult de două mandate consecutive.

METODA DE DESEMNARE

Membrii Consiliului oficiului sunt numiți de parlament la recomandarea auditorului general.

STRUCTURA ORGANIZATORICĂ

Auditorul general administrează și gestionează activitatea oficiului, inclusiv activitatea cabinetului auditorului general, a serviciilor de sprijin și a cancelariei, care este responsabilă de planificarea financiară și de contabilitatea oficiului, de organizarea evidențelor, de activitățile de mentenanță și de tehnologia informației.

Consiliul oficiului este alcătuit din auditorul general (care prezidează acest consiliu) și din șase membri care sunt directori ai departamentelor de audit. Consiliul aprobă majoritatea documentelor care reglementează activitatea oficiului.

Oficiul este format din cinci departamente de audit și un departament de audit și metodologie, care desfășoară audituri și elaborează, actualizează și implementează metodologia de audit a instituției. Fiecare departament de audit este alcătuit dintr-un director și două sau trei sectoare de audit. Departamentele de audit efectuează audituri în conformitate cu planul anual de audit aprobat de Consiliul oficiului. Fiecare departament de audit este responsabil de anumite entități auditate și domenii de audit desemnate.

— RESURSE

PERSONAL

• Număr: 166 de persoane ocupate în echivalent normă întreagă (martie 2022) (în jur de 77 % în audit)
• Echilibrul de gen: ♂ 21,1 %; ♀ 78,9 %. Vârsta medie: 43

BUGET

• 7,48 milioane de euro (2022)
• Aproximativ 0,080 % din totalul cheltuielilor publice

ACTIVITATEA DE AUDIT

— PLANIFICAREA ACTIVITĂȚII DE AUDIT

Activitatea de audit este planificată anual și este aprobată de Consiliul Oficiului Național de Audit.

Elaborarea programului general de audit al oficiului presupune următoarele etape:

• elaborarea strategiei oficiului;
• evaluarea strategică a domeniilor de audit;
• pregătirea temelor de audit;
• elaborarea planului de activitate al oficiului.

Planul de activitate al oficiului este destinat exclusiv uzului intern, însă președintele parlamentului este informat cu privire la direcțiile de audit planificate pentru anul respectiv.

Departamentele de audit desfășoară lucrările în conformitate cu planul. Directorii departamentelor și șefii de sectoare iau decizii cu privire la sfera precisă a auditurilor, la întrebările de audit și la alocarea resurselor de audit.

— METODELE DE AUDIT

Oficiul Național de Audit desfășoară:

• audituri financiare, pentru a evalua dacă situațiile financiare au fost întocmite în conformitate cu reglementările relevante;
• audituri de conformitate și audituri ale performanței, pentru a evalua dacă entitatea auditată își desfășoară activitatea în conformitate cu cerințele prevăzute de lege și dacă aceasta își derulează operațiunile și tranzacțiile într-un mod economic și eficace.

Toate auditurile oficiului se desfășoară în conformitate cu standardele internaționale de audit (ISSAI). Deciziile privind abordările și metodele specifice rămân la latitudinea oficiului. Entitățile auditate au dreptul de a reacționa la constatările de audit prezentate de oficiu. Totodată, acestea sunt obligate să prezinte rapoarte privind progresele înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a recomandărilor.

Există un cadru amplu pentru controlul continuu intern și pentru controlul extern al calității.

De asemenea, oficiul utilizează manuale de audit financiar, de audit al performanței și de audit de conformitate, orientări practice de audit și proceduri interne specifice create de instituția însăși. Aceste documente sunt destinate exclusiv uzului intern.

REALIZĂRI

— RAPOARTE ȘI ALTE PUBLICAȚII

Oficiul Suprem de Audit publică:

• o opinie privind raportul financiar referitor la execuția bugetului de stat și a bugetelor autorităților locale;
• opinii în care se pronunță asupra corectitudinii elaborării rapoartelor anuale de către ministere și de către alte instituții ale statului;
• rapoarte elaborate în urma auditurilor performanței și al auditurilor de conformitate;
• documente de reflecție elaborate pe baza constatărilor auditurilor performanței și ale auditurilor de conformitate efectuate;
• raportul anual al oficiului.

— ACTIVITĂȚI DE DISEMINARE

În conformitate cu Legea privind Oficiul Național de Audit, acesta informează periodic publicul larg și cetățenii cu privire la auditurile efectuate, publicând toate rapoartele de audit și opiniile pe site-ul său web, după ce acestea au intrat în vigoare. Canalele de diseminare a informațiilor de audit utilizate cel mai des sunt site-ul oficial al instituției, mass-media (jurnaliștii) și platformele de comunicare socială (Facebook, Twitter, YouTube, PodBean). Publicarea rapoartelor de audit este întotdeauna însoțită de comunicate de presă sau de conferințe de presă. În unele cazuri, atunci când subiectul auditat prezintă un interes crescut pentru public, sunt pregătite rezumate accesibile vizual și ușor de înțeles ale rapoartelor de audit și sunt elaborate materiale audiovizuale pentru a fi utilizate în comunicarea ulterioară. În afară de rezultatele auditurilor, publicul este informat și cu privire la progresele înregistrate în punerea în aplicare a recomandărilor formulate în urma auditurilor. Acest demers de informare are loc în principal prin intermediul platformelor de comunicare socială. Rezumatele rapoartelor de audit sunt disponibile în limbile engleză și rusă pe site-ul web al oficiului.

— COOPERAREA CU TERȚI

Oficiul Național de Audit cooperează îndeaproape cu sectorul academic, de exemplu cu „Stockholm School of Economics” din Riga, pentru a asigura menținerea sistemului de certificare a auditorilor din sectorul public în Republica Letonia.

Oficiul colaborează cu auditori din sectorul privat și, în special, cu Asociația Letonă a Auditorilor Autorizați, consolidând în permanență sistemul cu scopul de a utiliza în mod eficace activitatea auditorilor autorizați în cadrul auditurilor financiare desfășurate de oficiu la nivelul municipalităților.

 

 

INFORMAȚII GENERALE

— BAZA LEGALĂ

MANDATUL

Competențele Oficiului Național de Audit din Lituania sunt stabilite în Constituția Republicii Lituania și în Legea privind Oficiul Național de Audit, precum și în alte acte legislative.

Oficiul supervizează legalitatea și eficiența gestionării și a utilizării bunurilor statului și a execuției bugetului de stat, efectuează audituri în sectorul public, exercită control asupra politicii bugetare și desfășoară alte activități în scopul îndeplinirii obiectivelor stabilite în Legea privind Oficiul Național de Audit.

PRINCIPALELE ACTE LEGISLATIVE

• Constituția republicii: capitolul privind Oficiul Național de Audit (1992);
• Legea privind Oficiul Național de Audit (1995).

ENTITĂȚI AUDITATE

Oficiul Național de Audit auditează:

• instituțiile și organismele publice;
  • ministere: 14;
  • agenții guvernamentale: 14;
  • agenții din subordinea ministerelor: 77;
• municipalitățile, autoritățile municipale, instituțiile și fondurile lor monetare;
• fondurile monetare și fiscale ale statului;
• toate tipurile de întreprinderi în care statul sau o municipalitate dețin cel puțin 50 % din voturi;
• toate entitățile cărora statul sau o instituție municipală le-a alocat fonduri sau le-a transferat bunuri;
• execuția bugetului de stat;
• bugetul Fondului național de asigurări sociale;
• bugetul Fondului obligatoriu de asigurări de sănătate.

— STRUCTURĂ

TIP DE INSTITUȚIE SUPREMĂ DE AUDIT

Oficiu de audit, independent de guvern, condus de un auditor general.

LOCUL INSTITUȚIEI SUPREME DE AUDIT ÎN SISTEMUL ADMINISTRAȚIEI PUBLICE

Oficiul Național de Audit este o instituție supremă de audit independentă care răspunde în fața parlamentului și care nu este legată în mod formal de alte organisme guvernamentale.

RELAȚIA CU PARLAMENTUL/GUVERNUL

Oficiul răspunde în fața parlamentului și îl asistă în exercitarea controlului parlamentar. Prin urmare, parlamentul și oficiul mențin o relație strânsă.

Principalul partener de dialog este comisia parlamentară pentru audit, care analizează rapoartele oficiului și contribuie la punerea în aplicare a recomandărilor acestuia prin deciziile sale.

Parlamentul poate solicita oficiului să desfășoare anumite audituri, în limitele sferei de competență a acestuia.

— ORGANIZARE

CONDUCERE

ORGANISMUL DE CONDUCERE

Oficiul este condus de un auditor general, împreună cu trei auditori generali adjuncți.

MANDAT

Auditorii generali adjuncți sunt numiți pentru un mandat de cinci ani, reînnoibil.

METODA DE DESEMNARE

Auditorii generali adjuncți sunt numiți de președintele republicii la recomandarea auditorului general.

STRUCTURA ORGANIZATORICĂ

Oficiul Național de Audit combină într-o singură instituție următoarele trei funcții:

• funcția de instituție supremă de audit;
• funcția de instituție de audit a investițiilor realizate de Uniunea Europeană;
• funcția de instituție fiscală.

— RESURSE

PERSONAL

• Număr: 232 de persoane ocupate în echivalent normă întreagă (1 aprilie 2022) (68 % în audit)
• Echilibrul de gen: ♂ 23 %; ♀ 77 %. Vârsta medie: 43 de ani

BUGET

• 9,591 milioane de euro (2022)

ACTIVITATEA DE AUDIT

— PLANIFICAREA ACTIVITĂȚII DE AUDIT

Oficiul Național de Audit își planifică activitatea în cadrul unor programe anuale de audit, stabilite la libera sa apreciere. În etapa de planificare, are loc o monitorizare a activității sectorului public, se colectează date și se analizează riscurile existente și riscurile potențiale. Părțile interesate pot propune idei de audit.

Programul de activitate poate fi modificat în mod continuu pentru a reflecta evoluțiile actuale.

— METODELE DE AUDIT

Oficiul Național de Audit efectuează audituri financiare, audituri de conformitate și audituri ale performanței. Toate metodologiile utilizate sunt în conformitate cu standardele ISSAI și cu cele mai bune practici internaționale.

Entitățile auditate au dreptul de a formula observații cu privire la proiectele de rapoarte de audit.

REALIZĂRI

— RAPOARTE ȘI ALTE PUBLICAȚII

Oficiul Național de Audit publică anual:

• un raport de activitate;
• opinii și rapoarte de audit privind seturile de situații financiare consolidate ale:
  • statului;
  • Fondului obligatoriu de asigurări de sănătate;
  • Fondului național de asigurări sociale;
• o opinie și un raport de audit privind seturile de situații financiare ale fondurilor naționale monetare;
• o opinie și un raport de audit privind setul național de situații financiare, care include informații privind datoria publică;
• rapoarte de audit al performanței;
• rapoarte privind punerea în aplicare a recomandărilor;
• alte evaluări.

— ACTIVITĂȚI DE DISEMINARE

Oficiul Național de Audit prezintă parlamentului raportul său anual de activitate, toate rapoartele de audit pe care le elaborează și toate opiniile pe care le emite, precum și rapoarte privind punerea în aplicare a recomandărilor rezultate din auditurile pe care le desfășoară în sectorul public.

Toate rapoartele și opiniile sale de audit, precum și raportul său anual de activitate sunt publicate pe site-ul instituției.

Rezultatele obținute din monitorizarea punerii în aplicare a recomandărilor auditurilor din sectorul public (stadiul punerii în aplicare a recomandărilor, entitățile responsabile și modificările care au avut loc în urma punerii în aplicare a recomandărilor) sunt actualizate în permanență și sunt publicate ca date deschise pe site-ul oficiului.

Oficiul își desfășoară activitățile în conformitate cu principiile independenței, transparenței, legalității și profesionalismului.

— COOPERAREA CU TERȚI

Oficiul cooperează cu parlamentul, cu Ministerul de Finanțe, cu Camera Auditorilor din Lituania, cu Asociația Auditorilor Interni și cu Asociația Cenzorilor Municipali pentru a face schimb de experiență și a elabora standarde comune.

Oficiul a încheiat acorduri de cooperare cu următoarele entități: Banca Lituaniei, Comisia de etică a înalților funcționari, Inspectoratul Fiscal de Stat, Consiliul Concurenței, Ministerul Muncii și Protecției Sociale, Ministerul de Finanțe, Parchetul General, Oficiul pentru Achiziții Publice, Serviciul Special de Investigații, Serviciul de Investigare a Infracțiunilor Financiare, Facultatea de Științe Economice și Administrarea Afacerilor din cadrul Universității din Vilnius, Universitatea Vytautas Magnus, Universitatea Mykolas Romeris, Asociația Cenzorilor Municipali, Camera Auditorilor din Lituania și Asociația Auditorilor Interni.

Pentru a se asigura calitatea auditurilor oficiului, au loc evaluări inter pares periodice.

 

 

INFORMAȚII GENERALE

— BAZA LEGALĂ

MANDATUL

Curtea de Conturi a Luxemburgului controlează gestiunea financiară a instrumentelor, a administrațiilor și a serviciilor de stat. Ea are, de asemenea, dreptul de a examina alte organisme publice, în măsura în care acestea nu sunt supuse unui alt sistem de audit financiar prevăzut de legislație. În plus, Curtea de Conturi a Luxemburgului poate audita utilizarea fondurilor publice acordate în scopuri speciale entităților juridice din sectorul public și persoanelor fizice și juridice din sectorul privat, cu scopul de a verifica dacă fondurile au fost utilizate în scopurile prevăzute.

În desfășurarea activităților sale, Curtea de Conturi a Luxemburgului are drept de acces la toate documentele pe care le consideră necesare. Pe lângă activitatea de audit, Curtea de Conturi a Luxemburgului poate fi consultată de parlament pentru a-și exprima avizul cu privire la proiecte de acte legislative.

PRINCIPALELE ACTE LEGISLATIVE

• Articolul 105, revizuit, din Constituția Luxemburgului (1868);
• Legea privind Curtea de Conturi (8 iunie 1999), astfel cum a fost modificată.

ENTITĂȚI AUDITATE

Curtea de Conturi a Luxemburgului auditează:

• instrumente, administrații și servicii de stat;
• ministere;
• agențiile guvernamentale:
• alte organisme publice;
• părți ale entităților publice și private finanțate prin subvenții publice; și
• partide politice.

— STRUCTURĂ

TIP DE INSTITUȚIE SUPREMĂ DE AUDIT

Instituție cu o structură colegială, fără funcție jurisdicțională.

LOCUL INSTITUȚIEI SUPREME DE AUDIT ÎN SISTEMUL ADMINISTRAȚIEI PUBLICE

Curtea de Conturi a Luxemburgului este o instituție independentă.

RELAȚIA CU PARLAMENTUL/GUVERNUL

Relația cu parlamentul este consultativă. Curtea de Conturi a Luxemburgului prezintă toate rapoartele sale în fața parlamentului. În plus, ea poate fi consultată în cursul procesului de elaborare a actelor legislative. De asemenea, parlamentul poate solicita Curții de Conturi a Luxemburgului să efectueze un audit cu privire la un anumit subiect.

— ORGANIZARE

CONDUCERE

ORGANISMUL DE CONDUCERE

Curtea de Conturi a Luxemburgului este condusă de un colegiu format din președinte, vicepreședinte și trei consilieri.

MANDAT

6 ani, reînnoibil.

METODA DE DESEMNARE

Membrii colegiului Curții de Conturi a Luxemburgului sunt numiți de Marele Duce la propunerea parlamentului, care întocmește o listă a candidaților.

STRUCTURA ORGANIZATORICĂ

Curtea de Conturi a Luxemburgului ia decizii pe bază colegială, prin vot majoritar. Președintele prezidează reuniunile și deține votul decisiv în cazul unei decizii divizate.

Curtea de Conturi a Luxemburgului este organizată într-o secție de audit și o secție administrativă. Secția de audit cuprinde patru departamente de audit, fiecare dintre acestea fiind condusă de câte un membru.

— RESURSE

PERSONAL

• Număr: 36 (2020)
• Echilibrul de gen: ♂ 65 %; ♀ 35 %

BUGET

• 5,02 milioane de euro (2021)
• Bugetul de stat conține un provizion destinat funcționării Curții de Conturi a Luxemburgului, care este bazat pe estimările instituției.

ACTIVITATEA DE AUDIT

— PLANIFICAREA ACTIVITĂȚII DE AUDIT

Curtea de Conturi a Luxemburgului decide în deplină independență cu privire la programul său de activitate anual. Procedura de planificare este stabilită de colegiul instituției, care își adoptă programul de activitate la finalul exercițiului precedent.

De asemenea, parlamentul poate solicita Curții de Conturi a Luxemburgului să efectueze audituri în anumite domenii.

— METODELE DE AUDIT

Curtea de Conturi a Luxemburgului efectuează audituri financiare și audituri ale performanței.

Pe parcursul procesului de audit, Curtea de Conturi își prezintă constatările către entitățile auditate, care pot răspunde cu observații într-o perioadă determinată, înainte ca rapoartele să fie înaintate parlamentului.

REALIZĂRI

— RAPOARTE ȘI ALTE PUBLICAȚII

Curtea de Conturi a Luxemburgului publică:

• un raport general privind contul general de execuție a bugetului de stat;
• rapoarte speciale privind domenii specifice ale gestiunii financiare, întocmite din proprie inițiativă sau la cererea parlamentului; și
• avize referitoare la proiecte de acte legislative și la gestiunea bugetară.

— ACTIVITĂȚI DE DISEMINARE

Curtea de Conturi a Luxemburgului își prezintă rapoartele anuale și rapoartele speciale în fața parlamentului și le publică, de asemenea, pe site-ul său.

— COOPERAREA CU TERȚI

Curtea de Conturi a Luxemburgului cooperează îndeaproape cu entitățile auditate și cu ministerele de resort.

 

 

INFORMAȚII GENERALE

— BAZA LEGALĂ

MANDATUL

Oficiul Național de Audit din Malta este instituția națională de audit responsabilă de auditul extern al administrației centrale și locale. Funcția sa obligatorie este de a efectua audituri financiare și audituri de conformitate ale administrației centrale.

De asemenea, oficiul poate efectua audituri cu privire la orice aspect legat de finanțele publice, de proprietățile sau de fondurile administrate de un departament sau de un oficiu guvernamental sau aflate sub controlul unui astfel de departament sau oficiu.

Oficiul are, de asemenea, competența de a audita conturile și/sau activitățile autorităților sau ale organismelor publice care administrează, dețin sau utilizează fonduri care aparțin, direct sau indirect, administrației publice. El poate audita în plus operațiunile societăților sau ale altor entități în care administrația publică deține o participație majoritară.

Legislația care i se aplică împuternicește oficiul să desfășoare audituri ale performanței pentru a evalua economicitatea, eficiența și eficacitatea programelor, funcțiilor, inițiativelor și ale altor activități din sectorul public.

Oficiul este, de asemenea, responsabil de auditul administrațiilor locale prin numirea unor auditori privați ca auditori locali ai consiliilor locale și prin acordarea de sprijin tehnic și administrativ acestor auditori.

Oficiul are drept de acces la toate informațiile considerate necesare pentru desfășurarea activității sale.

PRINCIPALELE ACTE LEGISLATIVE

• Constituția Maltei: articolul 108 (1964);
• Legea privind auditorul general și Oficiul Național de Audit (1997);
• Regulamentul de procedură nr. 120 al Camerei Reprezentanților (1995);
• Legea administrației publice locale (1995).

ENTITĂȚI AUDITATE

Oficiul Național de Audit auditează:

• ministere: 21 (obligatoriu);
• toate departamentele și oficiile administrației publice (obligatoriu);
• administrația locală (obligatoriu conform Legii administrației publice locale), astfel cum este indicat în secțiunea anterioară privind mandatul;
• autoritățile sau organismele publice care administrează, dețin sau utilizează fonduri care aparțin, direct sau indirect, administrației publice (neobligatoriu, cu excepția cazului în care acest lucru este prevăzut în mod expres de legislația relevantă);
• organisme care dețin sau utilizează fonduri publice (neobligatoriu, cu excepția cazului în care acest lucru este prevăzut în mod expres de legislația relevantă);
• societăți sau alte entități în care administrația publică deține o participație majoritară (neobligatoriu).

Notă: Oficiului Național de Audit îi revine, în primul rând, obligația de a efectua audituri financiare și audituri de conformitate ale administrației centrale, putând efectua, în plus, orice tip de audit la nivelul administrației centrale și locale, precum și la nivelul altor organisme care dețin sau administrează fonduri publice. Cu toate acestea, entitățile publice și alte entități care nu țin de administrația publică centrală sunt auditate de auditori din sectorul privat.

— STRUCTURĂ

TIP DE INSTITUȚIE SUPREMĂ DE AUDIT

Oficiu de audit, independent de guvern, condus de un auditor general.

LOCUL INSTITUȚIEI SUPREME DE AUDIT ÎN SISTEMUL ADMINISTRAȚIEI PUBLICE

Oficiul Național de Audit este auditorul extern al administrației publice. Auditurile sale sunt efectuate în deplină independență. Auditorul general nu este supus autorității sau controlului niciunei persoane.

RELAȚIA CU PARLAMENTUL/GUVERNUL

Auditorul general raportează direct președintelui Camerei Reprezentanților.

Comisia pentru conturi publice a parlamentului și ministrul de finanțe pot solicita Oficiului Național de Audit să efectueze investigații de audit cu privire la orice chestiuni care intră în sfera mandatului oficiului. În ceea ce privește legislația administrației locale, ministrul responsabil cu administrația locală poate, de asemenea, solicita auditorului general să efectueze investigații cu privire la consilii locale.

— ORGANIZARE

CONDUCERE

ORGANISMUL DE CONDUCERE

Deși nu există un organism oficial de conducere, auditorul general este asistat de un auditor general adjunct și de trei auditori generali asistenți.

METODA DE DESEMNARE

Atât auditorul general, cât și auditorul general adjunct sunt numiți de președinte, astfel cum se indică mai sus.

Auditorii generali asistenți sunt numiți prin intermediul unei cereri interne și/sau externe de candidaturi. O comisie internă de selecție (unul dintre membrii acesteia fiind independent de oficiu) desfășoară interviuri și întocmește rapoarte cu privire la candidații pentru postul în cauză. Auditorul general numește în funcție candidatul selectat, la recomandarea comisiei de selecție.

STRUCTURA ORGANIZATORICĂ

Oficiul Național de Audit este organizat în patru secții, primele trei dintre acestea fiind conduse de un auditor general asistent. Acestea sunt:

• Secția de audit financiar și audit de conformitate, care este responsabilă de analiza raportului financiar al guvernului și de auditul mai multor ministere și departamente guvernamentale, al administrației locale și al unui număr de organizații neguvernamentale;
• Secția de audit al performanței, care este responsabilă de auditurile efectuate cu privire la performanță/raportul costuri-beneficii;
• Secția de audit și investigații speciale, responsabilă de rapoartele de investigație, care sunt, de obicei, solicitate de către Comisia pentru conturi publice sau de către ministrul de finanțe; și
• Secția de tehnologie a informației și comunicațiilor (TIC), care este responsabilă de auditurile informatice, precum și de furnizarea de asistență în domeniul tehnologiei informației celorlalte secții de audit în cadrul efectuării auditurilor lor.

În afara secțiilor de audit, în structura oficiului este inclusă și o altă secție, și anume secția financiară și administrativă, condusă de un manager, care răspunde de aspectele legate de finanțe, administrație și resurse umane.

— RESURSE

PERSONAL

• Număr: 58 de persoane ocupate în echivalent normă întreagă (decembrie 2021) (81 % în audit)
• Echilibrul de gen: ♂ 40 %; ♀ 60 %. Vârsta medie: 45.

BUGET

• 3,85 milioane de euro (2021), 3,9 milioane de euro (2022).
• Bugetul Oficiului Național de Audit este finanțat în integralitate de la bugetul general al Republicii Malta.
• Aproximativ 0,07 % din totalul cheltuielilor publice

ACTIVITATEA DE AUDIT

— PLANIFICAREA ACTIVITĂȚII DE AUDIT

Oficiul Național de Audit are libertatea de a alege subiectele de audit. De asemenea, Comisia pentru conturi publice și Ministerul Finanțelor pot solicita acestuia să efectueze investigații în legătură cu fondurile publice. Deși, în mod normal, Oficiul Național de Audit se conformează unor astfel de cereri, acesta nu este obligat să le dea curs.

Oficiul Național de Audit întocmește planuri anuale de audit, care cuprind o listă a auditurilor planificate pentru exercițiul respectiv și care sunt aprobate de auditorul general și de auditorul general adjunct.

La selectarea domeniilor de audit care să fie incluse în programul anual de audit, Oficiul Național de Audit ia în considerare diferite criterii, cum ar fi riscurile percepute pentru subiectul în cauză, gradul de actualitate al subiectului, importanța socială și financiară, gradul de interes la nivel parlamentar, guvernamental ori al media sau gradul de interes public, precum și capacitatea de realizare a temelor de audit propuse.

— METODELE DE AUDIT

Oficiul Național de Audit efectuează audituri financiare, audituri de conformitate, audituri ale performanței, audituri de investigație și audituri informatice.

Rapoartele de audit financiar și de audit de conformitate sunt publicate anual, în termen de cel mult douăsprezece luni de la sfârșitul unui exercițiu financiar, care se încheie la 31 decembrie. Celelalte tipuri de rapoarte sunt publicate de îndată ce sunt finalizate.

În plus, spre sfârșitul anului, Oficiul Național de Audit publică anual o sinteză a constatărilor din rapoartele de audit ale auditorilor care verifică administrațiile locale (titlul sintezei: „Report by the Auditor General on the Workings of Local Government”).

Oficiul Național de Audit își efectuează auditurile în conformitate cu standardele internaționale de audit relevante și dispune de propriile manuale de audit pentru auditul financiar, auditul de conformitate și auditul performanței.

În plus, pentru activitatea sa de audit al performanței, Oficiul Național de Audit urmează abordarea privind analiza problemelor și formularea concluziilor („Issue Analysis, Drawing Conclusions Approach”).

Nu în ultimul rând, Oficiul Național de Audit are propriul cod de conduită profesională, la care sunt obligați să adere toți angajații săi.

REALIZĂRI

— RAPOARTE ȘI ALTE PUBLICAȚII

Oficiul Național de Audit publică:

• un raport anual privind conturile publice;
• un raport anual privind funcționarea administrațiilor locale;
• rapoarte anuale privind auditurile de urmărire subsecventă;
• un raport anual și un raport privind situațiile financiare; și
• rapoarte de sine stătătoare privind auditurile performanței, rapoarte de investigație și alte tipuri de rapoarte de audit nemenționate mai sus.

— ACTIVITĂȚI DE DISEMINARE

Oficiul Național de Audit transmite toate rapoartele sale de audit și alte rapoarte președintelui Camerei Reprezentanților. Fiecare raport conține o sinteză, care oferă un scurt rezumat al raportului, și este însoțit de un comunicat de presă care cuprinde punctele esențiale ale raportului respectiv. Oficiul Național de Audit își publică toate rapoartele pe pagina sa de internet și pe pagina sa de Facebook după prezentarea acestora în fața președintelui Camerei Reprezentanților.

— COOPERAREA CU TERȚI

Oficiul Național de Audit menține relații bilaterale strânse cu o serie de alte instituții supreme de audit din statele membre ale UE. Este, de asemenea, membru al rețelei de auditori general din Commonwealth.

În plus, Oficiul Național de Audit participă în mod activ la o serie de rețele internaționale.

De asemenea, oficiul interacționează cu Universitatea din Malta și este membru al mai multor comisii guvernamentale în calitate de „observator”.

 

 

INFORMAȚII GENERALE

— BAZA LEGALĂ

MANDATUL

Oficiul Suprem de Audit auditează activitatea organismelor administrației publice, a Băncii Naționale a Poloniei, a persoanelor juridice de drept public și a altor unități organizatorice ale statului din punctul de vedere al legalității, al prudenței economice, al eficacității și al diligenței. El poate audita activitatea organismelor administrației publice locale, a entităților juridice din administrația locală și a altor unități organizatorice din administrația locală din punctul de vedere al legalității, al prudenței economice și al diligenței.

Oficiul poate, de asemenea, să auditeze activitatea altor unități organizatorice și a altor entități comerciale, în legătură cu legalitatea și regularitatea modului în care acestea utilizează proprietăți ori resurse ale statului sau publice și în legătură cu măsura în care acestea îndeplinesc obligațiile financiare față de stat care le revin.

Oficiul Suprem de Audit are dreptul de acces la toate informațiile de care are nevoie, iar personalul său are acces liber la sediile organismelor auditate, precum și dreptul de a examina documentele și alte materiale relevante. El poate intervieva martori din cadrul organismelor auditate sau al altor organisme, poate primi probe din partea lor, poate solicita explicații scrise sau verbale de la personalul organismelor auditate, poate face apel la asistență din partea unor experți și specialiști și poate participa la reuniunile de management ale organismelor auditate.

PRINCIPALELE ACTE LEGISLATIVE

Constituția Republicii Polone din 2 aprilie 1997;

Legea modificată privind Oficiul Suprem de Audit din 23 decembrie 1994.

ENTITĂȚI AUDITATE

Oficiul auditează, printre altele:

• unități bugetare (cum ar fi ministere și agenții de stat);
• fonduri de stat cu o orientare specifică;
• agenții executive și alte entități juridice de stat din sectorul finanțelor publice;
• bănci de stat, inclusiv Banca Națională a Poloniei;
• organisme locale autonome;
• alte entități care efectuează cheltuieli publice, inclusiv unități cu caracter privat din sectorul finanțelor.

— STRUCTURĂ

TIP DE INSTITUȚIE SUPREMĂ DE AUDIT

Oficiu de audit, condus de un președinte și desfășurându-și activitatea pe baza principiului colegialității, ceea ce înseamnă că există un organism special, numit Consiliul Oficiului Suprem de Audit, implicat în procesul de aprobare și de adoptare a celor mai importante documente.

LOCUL INSTITUȚIEI SUPREME DE AUDIT ÎN SISTEMUL ADMINISTRAȚIEI PUBLICE

Oficiul Suprem de Audit este organismul suprem de audit al statului, independent de guvern, dar subordonat camerei inferioare a parlamentului (Sejm).

RELAȚIA CU PARLAMENTUL/GUVERNUL

Oficiul Suprem de Audit raportează către Sejm și cooperează cu aproape toate comisiile parlamentare, care examinează majoritatea rapoartelor de audit ale oficiului, în funcție de domeniul lor de competență. Rapoartele de audit ale oficiului sunt examinate și de Comisia parlamentară pentru auditul de stat, care emite avize cu privire la bugetul oficiului și la sugestiile prezentate de alte comisii parlamentare cu privire la potențialele domenii care să fie auditate de oficiu (între 40 și 60 de sugestii în fiecare an). De asemenea, oficiul informează Comisia parlamentară pentru auditul de stat cu privire la planul său anual de activitate.

Sejm examinează principalele rapoarte ale oficiului: raportul anual de activitate și analiza execuției bugetului de stat și a orientărilor privind politica monetară.

Sejm și organismele sale pot dispune ca oficiul să efectueze anumite audituri, dar astfel de situații sunt rare (de la unul până la trei audituri pe an).

— ORGANIZARE

CONDUCERE

ORGANISMUL DE CONDUCERE

Organismul de conducere al Oficiului Suprem de Audit este format din președinte și un consiliu. Consiliul este un organism colegial, alcătuit din 19 membri: președintele oficiului, vicepreședinții, directorul general și 14 membri, șapte provenind din mediul academic din domeniul dreptului sau al economiei, (independenți de oficiu), și șapte directori de unități organizatorice de audit sau consilieri pe lângă președintele oficiului.

MANDAT

Președintele, vicepreședinții și directorul general sunt membri în acest consiliu pe toată durata mandatului lor, în timp ce ceilalți membri sunt numiți pentru un mandat de trei ani reînnoibil.

METODA DE DESEMNARE

Cei 14 membri ai Consiliului oficiului sunt numiți de mareșalul (președintele) Sejm-ului, la cererea președintelui oficiului, după obținerea unui aviz din partea Comisiei parlamentare pentru auditul de stat.

STRUCTURA ORGANIZATORICĂ

Oficiul Suprem de Audit este organizat în unități de audit (14 departamente și 16 sucursale regionale) și în departamente administrative și de sprijin (4). Teritoriile operaționale ale diferitelor sucursale regionale – care au același statut ca departamentele de audit – corespund diviziunilor administrative (regiuni) ale Poloniei.

Auditurile efectuate de departamentele de audit și de sucursalele regionale sunt supervizate de președintele oficiului sau de către unul dintre vicepreședinți.

— RESURSE

PERSONAL

• Număr: 1 576 persoane ocupate în echivalent normă întreagă (2021) (71 % în audit)
• Echilibrul de gen: ♂ 53 %; ♀ 47 %. Vârsta medie: peste 41 de ani (auditori)

BUGET

• Bugetul oficiului: 308 milioane de zloți/aproximativ 68 de milioane de euro (ianuarie 2021)
• Alocare: Consiliul oficiului adoptă proiectul de buget al oficiului, pe care ministrul finanțelor îl încorporează în proiectul de lege privind bugetul de stat, ulterior dezbătut și aprobat de parlament.
• Aproximativ 0,07 % din totalul bugetului de stat

ACTIVITATEA DE AUDIT

— PLANIFICAREA ACTIVITĂȚII DE AUDIT

Oficiul Suprem de Audit își planifică auditurile pe baza strategiei sale pe patru ani, care include planuri de dezvoltare, misiunea, obiective și inițiative strategice, mijloacele pentru punerea în aplicare și pentru monitorizarea stadiului punerii în aplicare a acestor inițiative, pe baza unei strategii pe trei ani privind activitatea de audit, precum și pe baza programului său de activitate anual. Auditul execuției bugetului de stat, ca sarcină principală constituțională și statutară a oficiului, are prioritate în planificarea auditurilor.

Programul de activitate este rezultatul unui proces de planificare în mai multe etape care durează câteva luni. Proiectul de program de activitate este elaborat de Grupul pentru planificarea auditurilor, pe baza temelor de audit selectate, care sunt propuse de unitățile organizatorice de audit. Membrii grupului participă la reuniunile cu reprezentanții tuturor unităților organizatorice de audit pentru a discuta propunerile acestora din urmă și poartă discuții interne pe teme de audit propuse de directorii unităților organizatorice de audit, de consilierii președintelui oficiului și de alți auditori. Proiectul de program de activitate este apoi transmis Comitetului director, care este autorizat să aducă modificări suplimentare. Comitetul director este responsabil și pentru aspectele tehnice și organizatorice ale planului de activitate anual.

Oficiul monitorizează modificările legislative, studiază datele statistice și examinează planurile și programele guvernamentale, precum și comunicatele de presă și reclamațiile primite din partea cetățenilor. Această monitorizare contribuie în mod semnificativ la planificarea anuală și la cea pe termen lung. Pe această bază, oficiul poate întocmi planul de activitate și poate defini prioritățile de audit.

Selecția domeniilor propuse pentru audit este precedată de o analiză cuprinzătoare a riscurilor, bazată, printre altele, pe rapoartele și publicațiile unor instituții internaționale precum OCDE, Banca Mondială, Consiliul UE sau Curtea de Conturi Europeană, pe documentele de strategie națională, pe planurile financiare ale sectorului public, pe statistici, pe reclamațiile primite de oficiu, pe rezultatele sondajelor de opinie și pe relatările din mass-media.

— METODELE DE AUDIT

Oficiul Suprem de Audit efectuează audituri financiare, audituri privind regularitatea și audituri ale performanței (planificate și ad-hoc), precum și audituri integrate, care acoperă toate cele trei domenii.

Oficiul utilizează standarde de audit bazate pe legislația poloneză, standardele de audit ale INTOSAI, Orientările europene de punere în aplicare a standardelor de audit ale INTOSAI, standardele Federației Internaționale a Contabililor (IFAC) și propria sa experiență îndelungată.

Orientările privind metodologia (manualul de audit), bazate pe aceste standarde, oferă instrucțiuni detaliate cu privire la modul de efectuare a unui audit.

Codul de etică al oficiului este în concordanță cu standardele de audit recunoscute la nivel internațional.

REALIZĂRI

— RAPOARTE ȘI ALTE PUBLICAȚII

Oficiul Suprem de Audit publică:

• analize ale execuției bugetului de stat și ale orientărilor de politică monetară (raport anual);
• avize referitoare la aprobări, care sunt adresate Consiliului de Miniștri;
• situații post-audit (rapoarte după auditurile unei singure entități);
• sinteze ale rapoartelor aferente tuturor auditurilor planificate și anumitor audituri ad-hoc majore (informații cu privire la rezultatele auditurilor);
• rapoarte anuale de activitate;
• analize ale utilizării constatărilor de audit privind procesul legislativ și aplicarea legii;
• planuri de activitate anuale.

De asemenea, oficiul întocmește:

• propuneri de modificări legislative (propuneri de lege ferenda);
• analize ale reclamațiilor și ale cererilor primite din partea cetățenilor.

Urmărirea subsecventă a rezultatelor auditurilor:

• Oficiul informează entitățile auditate cu privire la constatările și recomandările sale și verifică în mod sistematic dacă acestora li se dă curs. Rezultatele acestor verificări sunt prezentate în rapoarte de urmărire subsecventă.

— ACTIVITĂȚI DE DISEMINARE

PUBLICAREA REZULTATELOR AUDITURILOR

Oficiul Suprem de Audit își publică rapoartele de audit, documentele conexe și informațiile referitoare la activitățile sale curente pe site-ul său (www.nik.gov.pl) și prin intermediul Buletinului de informare publică (https://bip.nik.gov.pl/).

ACOPERIREA ÎN MASS-MEDIA

Oficiul Suprem de Audit aplică, de mult timp, o politică de informare activă, pentru a permite publicului să aibă cunoștință în modul cel mai obiectiv și mai exhaustiv posibil de auditurile și activitățile oficiului.

INTERACȚIUNEA CU CETĂȚENII

Oficiul Suprem de Audit are o obligație legală de a furniza informații cu privire la funcționarea, la activitățile, la produsele sale etc. și permite cetățenilor să depună cereri, de exemplu, pentru efectuarea unor audituri. Toate rapoartele de audit (în afară de cele confidențiale) sunt publicate pe site-ul oficiului. O dată la două luni, apare, de asemenea, publicația periodică a oficiului, intitulată Kontrola Państwowa (Auditul de stat).

— COOPERAREA CU TERȚI

Oficiul Suprem de Audit colaborează îndeaproape cu alte organisme de control, de audit și de inspecție naționale sau locale (acestea furnizează oficiului rezultatele auditurilor lor și efectuează în comun anumite audituri sub conducerea oficiului).

De asemenea, oficiul cooperează în mod regulat cu universități și cu instituții de cercetare și solicită în mod sistematic consiliere din partea unor specialiști externi, inclusiv prin constituirea unor grupuri de experți.

 

 

INFORMAȚII GENERALE

— BAZA LEGALĂ

MANDATUL

În conformitate cu constituția și cu legislația aplicabilă, Curtea de Conturi a Portugaliei (Tribunal de Contas de Portugal):

• controlează legalitatea și regularitatea atât a veniturilor și a cheltuielilor publice, cât și a datoriei publice;
• emite o opinie cu privire la contul general de execuție a bugetului de stat și la conturile regiunilor autonome și va certifica contul general de execuție a bugetului de stat începând din 2023;
• evaluează gestiunea finanțelor publice; și
• se asigură de îndeplinirea răspunderii financiare.

Curtea de Conturi are dreptul de acces la toate informațiile considerate necesare, iar entitățile auditate au obligația de a coopera.

PRINCIPALELE ACTE LEGISLATIVE

• Constituția Republicii Portugheze (1976): articolele 107, 209 litera (c), 214 și 216;
• Legea privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi a Portugaliei: Legea nr. 98/97 din 26 august 1997;
• Legea-cadru privind bugetul: Legea nr. 151/2015 din 11 septembrie 2015, articolul 66 alineatul (6).

ENTITĂȚI AUDITATE

Curtea de Conturi a Portugaliei auditează:

• statul și diversele sale departamente;
• regiunile autonome Azore și Madeira și departamentele diverse ale acestora;
• autoritățile locale și asociațiile sau federațiile acestora, inclusiv zonele metropolitane;
• institute publice;
• instituții de asigurări sociale;
• asociații publice, asociații de entități publice sau asociații ale unor entități publice și private mixte care sunt finanțate în cea mai mare parte de entități publice sau care fac obiectul controlului lor de gestiune;
• întreprinderi de stat;
• întreprinderi regionale;
• societăți intermunicipale și municipale;
• orice entitate care gestionează fonduri publice, fie că primește granturi, fie că este parțial deținută de stat;
• societăți cu concesiuni de administrare a unor societăți de stat, societăți cu capital parțial public, societăți private și publice mixte controlate de sectorul public, societăți cu concesiuni de servicii publice sau care gestionează astfel de servicii, precum și societăți cu concesiuni de lucrări publice; și
• alte entități care beneficiază de fonduri publice sau care gestionează fonduri publice.

— STRUCTURĂ

TIP DE INSTITUȚIE SUPREMĂ DE AUDIT

Un model de organ colegial cu funcții de audit și funcții jurisdicționale, format din președinte și din 18 membri (judecători cu același statut ca judecătorii Curții Supreme).

LOCUL INSTITUȚIEI SUPREME DE AUDIT ÎN SISTEMUL ADMINISTRAȚIEI PUBLICE

În conformitate cu constituția, Curtea de Conturi a Portugaliei este o instanță supremă și, prin urmare, este un organ suveran pe poziție de egalitate cu președintele republicii, cu parlamentul, cu guvernul și cu alte instanțe. Este instituția supremă de audit independentă responsabilă de controlul/auditul financiar extern, verificând execuția de către guvern a bugetului de stat.

Membrii Curții de Conturi, dat fiind că au statut de judecători, nu pot fi revocați și nu pot fi trași la răspundere pentru hotărârile lor, cu anumite excepții prevăzute de lege.

RELAȚIA CU PARLAMENTUL/GUVERNUL

Curtea de Conturi a Portugaliei este independentă de toate celelalte instituții. Cu toate acestea, procedurile de cooperare prevăzute în legislație includ următoarele, fără însă a se limita la acestea:

• parlamentul și guvernul pot solicita Curții de Conturi să efectueze audituri cu privire la anumite entități sau subiecte financiare, dar acțiunea solicitată nu este obligatorie pentru aceasta;
• parlamentul poate solicita să i se trimită rapoartele existente;
• parlamentul poate solicita Curții de Conturi informații obținute în cursul auditurilor; și
• rapoartele de audit și raportul anual ale Curții de Conturi sunt, în general, publicate și transmise parlamentului și altor părți interesate.

— ORGANIZARE

CONDUCERE

ORGANISMUL DE CONDUCERE

Curtea de Conturi a Portugaliei beneficiază de autoguvernare.

Președintele este șeful instituției.

Curtea de Conturi are dreptul de a-și stabili propriul buget și dispune, de asemenea, de autonomie financiară în ceea ce privește gestiunea acestuia. Bugetul este aprobat de parlament.

Sesiunea plenară a Curții de Conturi, formată din președinte și din toți membrii, constituie autoritatea decizională pentru proiectul de buget anual și pentru planul strategic al acesteia.

MANDAT

Membrii sunt numiți pe viață.

METODA DE DESEMNARE

Membrii sunt recrutați prin concurs public cu o comisie de selecție.

STRUCTURA ORGANIZATORICĂ

Curtea de Conturi a Portugaliei este organizată în trei camere și în două camere regionale (pentru Insulele Azore și, respectiv, pentru Madeira). Aceste camere de audit cuprind departamente de audit și departamente administrative.

În plus, Curtea de Conturi are un departament de audit intern aflat în subordinea directă a președintelui acesteia și o comisie pentru standardele de audit.

Membrii Curții de Conturi sunt repartizați în diferitele camere, pe baza unor criterii academice și profesionale.

— RESURSE

PERSONAL

• Număr: 522 (sediul central: 439; Azore: 38; Madeira: 45) (decembrie 2021)
• Echilibrul de gen: ♂ 34 %; ♀ 66 %. Vârsta medie: 51,8
• Procentajul de personal care lucrează în audit: 60 %

BUGET

• Curtea de Conturi a Portugaliei este finanțată din bugetul general al statului și din resurse proprii (comisioane percepute de la entitățile auditate).
• Bugetul global (2022): 28 de milioane de euro
• 0,027 % din totalul cheltuielilor publice

ACTIVITATEA DE AUDIT

— PLANIFICAREA ACTIVITĂȚII DE AUDIT

Curtea de Conturi a Portugaliei aprobă un plan strategic o dată la trei ani, în urma unui proces participativ care se finalizează cu o analiză SWOT (în care sunt descrise principalele puncte slabe, puncte forte, oportunități, provocări și amenințări) și cu o analiză a riscurilor ce pune în lumină obiectivele și prioritățile.

Pentru aceeași perioadă strategică, Curtea de Conturi aprobă, de asemenea, un program pe trei ani, care conduce la un plan operațional pe termen mediu, suma planurilor anuale pentru perioada în cauză.

În plus, ea aprobă un program anual de activitate detaliat în deplină independență.

— METODELE DE AUDIT

Curtea de Conturi a Portugaliei efectuează toate tipurile de audit.

Metodele și metodologiile utilizate sunt prevăzute în manualele de audit ale Curții de Conturi, care țin seama de standardele internaționale de audit (ISSAI) și de cele mai bune practici.

REALIZĂRI

— RAPOARTE ȘI ALTE PUBLICAȚII

Curtea de Conturi a Portugaliei publică toate rapoartele și deciziile sale, în special:

• rapoartele anuale și opiniile anuale cu privire la contul general de execuție a bugetului de stat și la conturile regiunilor autonome;
• rapoartele de audit; și
• raportul anual de activitate.

— ACTIVITĂȚI DE DISEMINARE

Curtea de Conturi a Portugaliei publică pe site-ul său rapoarte, decizii, documente relevante, evenimente și activități relevante.

În plus, aceasta poate decide să își publice rapoartele în Jurnalul Oficial al Portugaliei și să le difuzeze prin intermediul mijloacelor de comunicare în masă. Curtea utilizează, de asemenea, platformele de comunicare socială pentru a interacționa cu publicul.

— COOPERAREA CU TERȚI

Curtea de Conturi a Portugaliei este membru al Consiliului de conducere al INTOSAI, al EUROSAI și al Organizației Instituțiilor Supreme de Audit din Țările Vorbitoare de Limba Portugheză (OISC/CPLP), precum și membru asociat al OLACEFS (Organizația Instituțiilor Supreme de Audit din America Latină și din Caraibe). De asemenea, deține vicepreședinția Rețelei EUROSAI pentru etică, care înlocuiește Grupul operativ privind auditul și etica și care este prezidată de instituția supremă de audit din Croația. În plus, Curtea de Conturi participă la proiecte de consolidare a capacităților instituțiilor supreme de audit, în special din țările vorbitoare de limbă portugheză, și este auditorul extern pentru EMBL (Laboratorul European de Biologie Moleculară ) și membru al Comisiei de audit al Eurocontrol.

 

 

INFORMAȚII GENERALE

— BAZA LEGALĂ

MANDATUL

Oficiul Suprem de Audit auditează modul în care sunt gestionate bunurile statului, sumele colectate în temeiul legii în contul unor persoane juridice (cum ar fi asigurările de sănătate) și resursele financiare primite din străinătate (inclusiv fonduri din partea UE). Oficiul formulează o opinie cu privire la conturile finale ale statului și supraveghează execuția bugetului de stat. Oficiul nu este autorizat să auditeze finanțele comunelor, ale orașelor și ale regiunilor și nici să auditeze societăți comerciale aflate în proprietatea statului sau în auto-administrare.

PRINCIPALELE ACTE LEGISLATIVE

• Constituția Republicii Cehe (1993);
• Legea nr. 166/1993 (publicată în Culegerea de legi) referitoare la Oficiul Suprem de Audit (activitățile și competențele acestuia).

ENTITĂȚI AUDITATE

Oficiul Suprem de Audit auditează:

• unitățile organizatorice ale statului; organizațiile finanțate de stat; fondurile de stat;
• persoane fizice și juridice (doar gestiunea de către aceștia a fondurilor publice);
• gestionarea din punct de vedere financiar a Băncii Naționale a Cehiei în ceea ce privește cheltuielile legate de achiziția de active și operațiunile băncii.

— STRUCTURĂ

TIP DE INSTITUȚIE SUPREMĂ DE AUDIT

Instituție cu o structură colegială, fără funcție jurisdicțională.

LOCUL INSTITUȚIEI SUPREME DE AUDIT ÎN SISTEMUL ADMINISTRAȚIEI PUBLICE

Oficiul Suprem de Audit din Republica Cehă este un organism independent de audit. Existența sa este consacrată în Constituția Republicii Cehe, care îi garantează independența de puterea legislativă, de cea executivă și de cea judecătorească.

Legea privind bugetul de stat al Republicii Cehe prevede un capitol separat în bugetul de stat pentru Oficiul Suprem de Audit, asigurând astfel o autonomie financiară corespunzătoare a acestuia.

RELAȚIA CU PARLAMENTUL/GUVERNUL

Președintele republicii nominalizează președintele și vicepreședintele Oficiului Suprem de Audit, pe baza propunerii din partea Camerei Deputaților (camera inferioară a parlamentului).

Oficiul prezintă proiectul său de buget Camerei Deputaților din cadrul Parlamentului Republicii Cehe. Parlamentul aprobă bugetul și structura sa de bază. Guvernul nu poate lua decizii cu privire la bugetul oficiului.

Președintele oficiului trimite toate concluziile de audit aprobate guvernului, Camerei Deputaților din cadrul Parlamentului Republicii Cehe și Senatului (camera superioară a parlamentului).

Președintele are dreptul de a participa și de a lua cuvântul în cadrul sesiunilor parlamentare sau al întâlnirilor de guvern pe probleme legate de activitatea instituției pe care o conduce.

Guvernul discută toate rapoartele de audit ale Oficiului Suprem de Audit în prezența președintelui acestuia și adoptă pentru fiecare audit o rezoluție de guvern (care include în principal măsuri de remediere).

Principalul partener la nivel parlamentar este Comisia pentru control bugetar din camera inferioară a parlamentului.

— ORGANIZARE

CONDUCERE

ORGANISMUL DE CONDUCERE

Consiliul Oficiului Suprem de Audit (alcătuit din președinte, vicepreședinte și 15 membri).

MANDAT

Mandatul unui membru se încheie atunci când acesta împlinește vârsta de 65 de ani. Toți membrii Oficiului Suprem de Audit depun un jurământ solemn în fața președintelui Camerei Deputaților din cadrul Parlamentului Republicii Cehe și își preiau funcțiile după depunerea jurământului.

METODA DE DESEMNARE

Cei 15 membri sunt aleși de Camera Deputaților din cadrul Parlamentului Republicii Cehe, la propunerea președintelui oficiului.

STRUCTURA ORGANIZATORICĂ

Oficiul Suprem de Audit din Republica Cehă este o instituție cu o structură colegială, formată din mai multe organisme, secțiuni, departamente și unități. Președintele oficiului dirijează activitatea acestuia, vicepreședintele acționând ca locțiitor.

Organismele din structura oficiului sunt Consiliul, senatele și Camera disciplinară. Activitatea acestor organisme este reglementată de Legea privind Oficiul Suprem de Audit și de propriile lor regulamente de procedură, care sunt discutate și aprobate de Consiliu.

Oficiul Suprem de Audit este format dintr-o secție de audit, o secție administrativă și Cabinetul președintelui. Aceste entități sunt structurate în departamente specializate, care conțin la rândul lor mai multe unități.

Membrii din structura de conducere a oficiului raportează în mod direct președintelui acestuia. În componența conducerii intră directorul general al Secției de audit, directorul general al Secției administrative, directorul Cabinetului președintelui, secretarul Consiliului, directorul Departamentului de securitate și directorul Departamentului de audit intern.

— RESURSE

PERSONAL

• Număr:  471 de persoane ocupate în echivalent normă întreagă (2021) (aproximativ 66 % în audit)
• Echilibrul de gen: ♂ 38 %; ♀ 62 % (♂ 51 %; ♀ 49 % pentru funcțiile de management).
  Vârsta medie: 48

BUGET

• Cheltuielile Oficiului Suprem de Audit sunt acoperite de bugetul de stat al Republicii Cehe.
• 34,34 milioane de euro (2021)
• 0,045 % din totalul bugetului de stat

ACTIVITATEA DE AUDIT

— PLANIFICAREA ACTIVITĂȚII DE AUDIT

Oficiul Suprem de Audit își planifică activitatea în cadrul unui plan anual de audit, care se bazează pe sugestii din partea președintelui, a vicepreședintelui și a membrilor Consiliului, pe analize interne și pe contribuții ale părților interesate externe.

Guvernul, Camera Deputaților sau Senatul din cadrul parlamentului ceh și organismele din subordinea acestora pot prezenta propuneri de audit Consiliului Oficiului Suprem de Audit, pe care acesta le poate accepta sau respinge, la libera sa apreciere.

Aceste propuneri de audit conțin o sinteză a temei și a obiectivelor auditului, indică entitățile auditate, calendarul și motivul auditului și prezintă informații cu privire la situația juridică și economică a entităților propuse pentru audit, precum și informații referitoare la audituri identice sau similare desfășurate în trecut, caracteristicile de bază ale domeniului auditat, ipotezele de audit etc.

— METODELE DE AUDIT

În limitele competențelor care i-au fost definite, Oficiul Suprem de Audit desfășoară audituri în conformitate cu standardele sale de audit, bazate pe Standardele internaționale ale instituțiilor supreme de audit. Oficiul desfășoară audituri în conformitate cu reglementările legale. Acestea includ audituri ale legalității, audituri financiare și audituri ale performanței. Derularea unui audit presupune o etapă pregătitoare, o etapă de execuție și o etapă de formulare a concluziilor auditului. Durata medie a unui audit este de 10 luni. În funcție de numărul de entități auditate, la un audit pot lua parte între cinci și mai multe zeci de auditori.

Oficiul Suprem de Audit examinează dacă activitățile auditate sunt conforme cu legislația, analizează corectitudinea formală și de fond a acestor activități și evaluează eficacitatea, eficiența și economicitatea lor.

În cadrul auditurilor sale financiare, oficiul verifică dacă situațiile financiare ale entităților auditate oferă o imagine corectă și fidelă a obiectului contabil, în conformitate cu reglementările legale.

REALIZĂRI

— RAPOARTE ȘI ALTE PUBLICAȚII

Principala realizare a Oficiului Suprem de Audit ia forma concluziilor de audit, care sunt publicate pe site-ul instituției și în Buletinul acesteia de îndată ce au fost aprobate de Consiliu. Președintele oficiului trimite toate concluziile de audit aprobate Camerei Deputaților, Senatului și guvernului.

Oficiul este obligat prin lege să publice:

• Buletinul Oficiului Suprem de Audit, un document oficial care conține un rezumat al rapoartelor de audit dintr-o anumită perioadă. Una dintre edițiile buletinului conține de asemenea Planul anual de audit, iar edițiile ulterioare pot reflecta modificările aduse acestui plan;
• Raportul anual, care conține, în special, o evaluare a auditurilor și a rezultatelor de audit din anul anterior. Acesta include, de asemenea, o descriere a altor activități, cum ar fi informații privind cooperarea oficiului cu sistemul de justiție penală, cu autoritățile fiscale și cu publicul, informații privind activitățile de cooperare internațională și privind gestiunea financiară și personalul instituției;
• Declarația privind execuția bugetului de stat, în care oficiul își prezintă opinia cu privire la raportul guvernului referitor la execuția bugetului de stat, pe baza evaluării realizate în ceea ce privește administrarea bugetului de stat în primele șase luni ale exercițiului vizat;
• Declarația privind conturile publice finale. Oficiul își prezintă în acest document opinia cu privire la proiectul de conturi publice finale ale Republicii Cehe pentru exercițiul vizat, pe baza evaluării realizate cu privire la situația economică a țării și la rezultatele gestiunii financiare publice;
• Conturile finale, care conțin informații privind gestiunea financiară a oficiului pentru exercițiul anterior. Conturile finale ale oficiului sunt verificate în fiecare an de către un auditor extern și sunt prezentate ulterior parlamentului ceh de către președintele oficiului.

Pe lângă aceasta, Oficiul Suprem de Audit publică și alte documente, cum ar fi Raportul referitor la fondurile UE (în care prezintă o comparație și o evaluare cu privire la absorbția și utilizarea fondurilor UE în Republica Cehă), sinteze ale rapoartelor de audit care acoperă anumite domenii, manuale, lucrări pe subiecte de actualitate sau rapoarte legate de audituri desfășurate în paralel cu alte instituții supreme de audit.

— ACTIVITĂȚI DE DISEMINARE

Oficiul Suprem de Audit depune eforturi pentru ca informațiile referitoare la rezultatele de audit să fie ușor accesibile publicului. În acest sens, oficiul publică pe site-ul său web și pe platformele de comunicare socială concluziile auditurilor, comunicate de presă și alte documente relevante. Sunt publicate de asemenea rezultatele auditurilor, analize și știri, materiale video legate de audituri și alte informații privind activitățile oficiului.

Oficiul acordă o importanță ridicată transparenței și publică pe site-ul său web contractele pe care le încheie, precum și detalii referitoare la bugetul său, date verificate și alte date.

— COOPERAREA CU TERȚI

Pe plan internațional, schimbul de cunoștințe reprezintă unul dintre principalele obiective ale Oficiului Suprem de Audit. Acesta sprijină schimburile de cunoștințe în cadrul activităților internaționale și prin intermediul auditurilor realizate în cooperare.

Oficiul organizează în fiecare an conferințe, seminare și alte activități destinate profesiei. Adresate atât personalului oficiului, cât și unei audiențe de profesioniști și de reprezentați ai altor instituții de stat, aceste activități contribuie la îmbunătățirea administrației publice.

Din 2017, oficiul organizează un hackathon de administrație publică; în 2019, au participat 20 de instituții publice, inclusiv organisme ale administrației locale. În martie 2020, oficiul a găzduit primul hackathon internațional anual de instituții supreme de audit, la care au participat 23 de țări, majoritatea din Europa.

Scopul urmărit este de a crea o platformă pentru schimbul de cunoștințe și de bune practici nu numai în rândul publicului, ci și între reprezentanți ai mediului academic, experți din diferite domenii, studenți și alte grupuri interesate.

La nivel internațional, oficiul trimite periodic auditori care participă la activitățile organismelor de audit din cadrul organizațiilor internaționale. Oficiul a avut reprezentanți în cadrul unor organisme precum EUROCONTROL, Agenția Europeană de Apărare și Agenția Spațială Europeană.

Oficiul deține președinția Organizației Europene a Instituțiilor Supreme de Audit (EUROSAI) pentru perioada 2021-2024.

 

 

INFORMAȚII GENERALE

— BAZA LEGALĂ

MANDATUL

Curtea de Conturi a României (CCR) efectuează audituri cu privire la formarea, administrarea și utilizarea resurselor financiare ale statului și ale sectorului public. CCR își desfășoară activitatea în mod autonom, astfel cum este prevăzut în Constituție, și este membră a organizațiilor internaționale privind instituțiile supreme de audit.

PRINCIPALELE ACTE LEGISLATIVE

• Constituția României (1991, revizuită în anul 2003);
• Legea nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

ENTITĂȚI AUDITATE

CCR auditează:

• autoritățile și instituțiile publice;
• unitățile administrativ-teritoriale: consilii județene, primării de municipii, orașe și comune;
• Banca Națională a României;
• întreprinderi publice;
• societăți comerciale în care statul, unitățile administrativ-teritoriale, instituțiile publice sau administrațiile autonome dețin, individual sau în comun, o participație majoritară;
• organisme de asigurări sociale care gestionează active publice, patrimoniul public sau fonduri publice;
• entitățile juridice care primesc garanții guvernamentale pentru credite, subvenții sau alte ajutoare financiare de stat din partea administrației publice centrale și locale sau din partea altor instituții publice.

— STRUCTURĂ

TIP DE INSTITUȚIE SUPREMĂ DE AUDIT

Instituție cu o structură de conducere colegială, fără funcție jurisdicțională.

LOCUL INSTITUȚIEI SUPREME DE AUDIT ÎN SISTEMUL ADMINISTRAȚIEI PUBLICE

CCR este o instituție publică independentă, care răspunde doar în fața Parlamentului.

CCR este instituția supremă de audit din România care efectuează audituri cu privire la formarea, administrarea și utilizarea resurselor financiare ale statului și ale sectorului public.

La cererea Parlamentului, CCR avizează proiectul bugetului de stat și proiectele de lege în domeniul finanțelor și al contabilității publice sau cele prin aplicarea cărora ar rezulta o diminuare a veniturilor sau o majorare a cheltuielilor aprobate prin legea bugetară. De asemenea, avizează înființarea de către Guvern sau ministere a unor organisme de specialitate în subordinea lor.

Litigiile care rezultă din activitatea sa sunt soluționate de instanțele din sistemul judiciar.

RELAȚIA CU PARLAMENTUL/GUVERNUL

CCR prezintă Parlamentului un raport anual privind conturile anuale de execuție a bugetelor publice, care cuprinde concluziile auditurilor efectuate și recomandările formulate.

Parlamentul este singura autoritate care poate cere CCR să efectueze audituri în sectorul public.

Auditul execuției bugetelor celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului se exercită exclusiv de către CCR.

CCR își întocmește și aprobă bugetul propriu, pe care îl transmite Guvernului, în vederea includerii acestuia în proiectul bugetului de stat supus aprobării Parlamentului. Pe parcursul procesului de aprobare a bugetului anual pot exista însă intervenții ale Guvernului sau Parlamentului asupra bugetului aprobat de plenul CCR.

Controlul execuției bugetului CCR se realizează de către o comisie specială din cadrul Parlamentului.

— ORGANIZARE

CONDUCERE

ORGANISMUL DE CONDUCERE

Curtea de Conturi a României este condusă de un plen format din 18 membri – consilieri de conturi –, care sunt numiți de Parlament în conformitate cu Constituția și cu Legea de organizare și funcționare a instituției.

Conducerea executivă a CCR este asigurată de președinte, ajutat de doi vicepreședinți, care sunt numiți de Parlament dintre consilierii de conturi.

MANDAT

Plenul se înnoiește cu o treime dintre membri, din trei în trei ani.

9 ani (nu poate fi prelungit sau înnoit).

METODA DE DESEMNARE

Membrii CCR sunt numiți de Parlament pentru un mandat de 9 ani. Aceștia sunt independenți și inamovibili în exercitarea mandatului lor și nu pot fi revocați decât de Parlament, în condițiile prevăzute în Legea de organizare și funcționare. Consilierii de conturi sunt demnitari de stat și sunt supuși incompatibilităților prevăzute de lege pentru judecători. Membrii Curții de Conturi a României nu au dreptul să fie membri în partide politice sau să desfășoare activități publice de natură politică în cursul mandatului lor.

STRUCTURA ORGANIZATORICĂ

CCR este organizată într-o structură centrală din care fac parte 10 departamente de audit, un departament de coordonare, un departament juridic și Secretariatul general, cu rol de suport al activității specifice. În teritoriu, CCR este organizată în 42 de camere de conturi județene și Camera de Conturi a municipiului București. De asemenea, în structura CCR funcționează Autoritatea de Audit, ca organism operațional independent, care auditează fondurile primite de România de la UE.

— RESURSE

PERSONAL

• Număr: 1 966 de posturi (2022), din care 1 621 de posturi de auditori publici externi (82,45 % în audit)
• Echilibrul de gen: bărbați 38,12 %, femei 61,88 %. Vârsta medie: 48 de ani și 6 luni

BUGET

• CCR este finanțată de la bugetul de stat;
• 86 de milioane de euro (2022), inclusiv cheltuieli administrative;
• Aproximativ 0,14 % din totalul cheltuielilor Bugetului de stat.

ACTIVITATEA DE AUDIT

— PLANIFICAREA ACTIVITĂȚII DE AUDIT

CCR decide în mod autonom asupra programului său de activitate.

Planificarea activității CCR se realizează pe două niveluri, multianual și anual. Aceste programe sunt aprobate de Plenul CCR.

Planificarea multianuală a activității CCR se stabilește pentru o perioadă de trei ani.

— METODELE DE AUDIT

CCR efectuează:

• audit financiar pentru conturile de execuție bugetară;
• audit al performanței entităților, proiectelor, proceselor sau a activităților care utilizează resurse publice;
• audit de conformitate.

Auditurile sunt efectuate în conformitate cu standardele INTOSAI, precum și pe baza reglementărilor prevăzute de lege, a manualelor și ghidurilor pentru activitatea specifică și a altor reglementări interne.

REALIZĂRI

— RAPOARTE ȘI ALTE PUBLICAȚII

CCR prezintă Parlamentului Raportul public anual privind auditul conturilor de gestiune ale bugetului general consolidat din exercițiul bugetar expirat.

Raportul public anual este cel mai important și mai vizibil document al CCR. Acest raport reprezintă o sinteză a principalelor constatări, concluzii și recomandări rezultate din activitatea de audit.

Totodată, CCR elaborează unraport anual de activitate prin care comunică informații privind strategia, mandatul, responsabilitățile, misiunea și relațiile sale cu diverse părți interesate. Raportul anual de activitate al CCR mai conține date și informații privind organizarea și activitățile acesteia, formarea profesională a personalului, calendarul evenimentelor profesionale din anul respectiv, rezultatele obținute, activitatea internațională și resursele umane și financiare ale instituției pentru anul de referință.

Anual, CCR trimite autorităților publice locale deliberative rapoarte privind finanțele publice locale. Rapoartele sunt rezultatul auditurilor efectuate de camerele de conturi județene asupra bugetelor locale ale unităților administrativ-teritoriale.

CCR întocmește rapoarte privind auditurile decise din proprie inițiativă pe domenii de interes major pentru societate, care se transmit Parlamentului și altor părți interesate.

— ACTIVITĂȚI DE DISEMINARE

Rapoartele și alte publicații ale Curții de Conturi a României sunt disponibile în format electronic pe site-ul oficial al instituției. O sinteză a raportului public anual și o sinteză a raportului anual de activitate sunt publicate în limba engleză pe site-ul instituției – www.curteadeconturi.ro.

Raportul anual al Curții de Conturi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a.

— COOPERAREA CU TERȚI

Curtea de Conturi a României menține relații cu alte instituții supreme de audit de la nivel internațional prin schimb de experiență, prin participare la conferințe, la seminare și la grupuri de lucru și prin publicarea unor studii relevante în publicații internaționale.

De asemenea, Curtea de Conturi a României participă la audituri în comun sau în cooperare cu alte instituții supreme de audit în domenii precum auditul mediului, auditul colectării deșeurilor, auditul municipalităților etc.

 

 

INFORMAȚII GENERALE

— BAZA LEGALĂ

MANDATUL

Oficiul Suprem de Audit al Republicii Slovace auditează gestiunea fondurilor și a bunurilor statului, ale autorităților locale și ale Uniunii Europene. Acesta auditează, de asemenea, veniturile statului și se asigură de colectarea corectă a taxelor vamale și a impozitelor.

În efectuarea auditurilor sale, oficiul are dreptul de acces la toate sediile entităților auditate și la toate documentele considerate necesare pentru desfășurarea auditului.

Pe lângă propriile sale activități de audit, la cererea Băncii Naționale a Slovaciei, Oficiul Suprem de Audit participă la procesul de propunere a auditorului extern independent pentru auditul conturilor finale ale Băncii Naționale a Slovaciei.

PRINCIPALELE ACTE LEGISLATIVE

• Articolele 60-63 din Constituția Republicii Slovace (1992);
• Legea nr. 39/1993 privind Oficiul Suprem de Audit al Republicii Slovace.

ENTITĂȚI AUDITATE

Oficiul Suprem de Audit auditează:

• organisme guvernamentale;
• ministere: 14;
• organisme ale administrației de stat centrale;
• instituții publice;
• entitățile juridice înființate de autoritățile administrației centrale sau de alte agenții ale administrației de stat;
• organisme ale administrației locale și unități teritoriale superioare, organizațiile lor finanțate din buget și entitățile juridice cu participație din partea organismelor administrației locale și a unităților teritoriale superioare;
• unități de stat cu destinație specială; și
• persoane fizice și juridice care beneficiază de fonduri naționale, publice, europene și de alte fonduri străine.

— STRUCTURĂ

TIP DE INSTITUȚIE SUPREMĂ DE AUDIT

O structură de tip Westminster (monocrată), fără funcție jurisdicțională.

LOCUL INSTITUȚIEI SUPREME DE AUDIT ÎN SISTEMUL ADMINISTRAȚIEI PUBLICE

Oficiul Suprem de Audit al Republicii Slovace este un organism public independent.

RELAȚIA CU PARLAMENTUL/GUVERNUL

Oficiul Suprem de Audit prezintă parlamentului un raport de sinteză anual privind rezultatele tuturor auditurilor. De asemenea, prezintă rapoarte de audit complete comisiilor competente din cadrul parlamentului.

Pe baza unei rezoluții a parlamentului, Oficiului Suprem de Audit i se poate adresa dispoziția de a efectua un audit specific în cadrul sferei de competență a acestuia. Oficiul are obligația de a desfășura auditul respectiv.

Oficiul furnizează avize referitoare la propunerile pentru bugetul de stat și pentru conturile de stat finale ale Republicii Slovace și le transmite parlamentului.

Președintele și cei doi vicepreședinți sunt aleși și revocați de parlament.

— ORGANIZARE

CONDUCERE

ORGANISMUL DE CONDUCERE

Oficiul Suprem de Audit este administrat de președinte în calitate de organism statutar, fiind sprijinit de doi vicepreședinți.

MANDAT

Mandatul vicepreședinților este de șapte ani, reînnoibil o singură dată.

METODA DE DESEMNARE

Vicepreședinții sunt aleși de către membrii Consiliului Național prin vot secret.

STRUCTURA ORGANIZATORICĂ

Sediul central de la Bratislava al Oficiului Suprem de Audit cuprinde o secție de audit și Biroul președintelui, care asigură prestarea serviciilor de sprijin. Există, de asemenea, șapte sucursale regionale situate în centre regionale, care auditează municipalitățile regionale, districtuale și locale autonome.

— RESURSE

PERSONAL

• Număr: 291 (2021) (77 % în audit)
• Echilibrul de gen: ♂ 38 %; ♀ 62 %. Vârsta medie: 49

BUGET

• 13,6 milioane de euro (2022)
• 0,04 % din totalul cheltuielilor publice

ACTIVITATEA DE AUDIT

— PLANIFICAREA ACTIVITĂȚII DE AUDIT

Oficiul Suprem de Audit își planifică activitatea de audit în planuri anuale de audit, pe care Consiliul consultativ le aprobă pe baza unui plan-cadru de trei ani.

Lista auditurilor este elaborată în principal pe baza unei analize a riscurilor, a obiectivelor strategice ale oficiului și a sugestiilor din partea publicului larg.

— METODELE DE AUDIT

Oficiul Suprem de Audit efectuează trei tipuri principale de audit:

• audituri financiare;
• audituri de conformitate; și
• audituri ale performanței.

Pe baza rezultatelor unui audit, Oficiul Suprem de Audit trimite un proiect de raport entității auditate, care poate apoi să își exprime punctul de vedere, iar acesta va fi inclus în raportul final sub forma unui amendament la raport.

REALIZĂRI

— RAPOARTE ȘI ALTE PUBLICAȚII

Oficiul Suprem de Audit publică:

• un raport anual;
• rapoarte de audit financiar;
• rapoarte de audit de conformitate;
• rapoarte de audit al performanței; și
• un raport de sinteză privind rezultatele tuturor auditurilor.

— ACTIVITĂȚI DE DISEMINARE

Oficiul Suprem de Audit transmite toate rapoartele sale de audit entității auditate, precum și parlamentului și comisiilor respective din cadrul acestuia. Oficiul informează președintele și prim-ministrul Republicii Slovace, precum și președintele parlamentului, cu privire la constatările importante.

În plus, pe site-ul oficiului, este publicat un rezumat al raportului final.

— COOPERAREA CU TERȚI

Oficiul Suprem de Audit cooperează cu numeroase instituții la nivel național și internațional.

Printre partenerii naționali se numără universități, autorități publice precum Parchetul General, Camera Auditorilor, Oficiul Antimonopol al Republicii Slovace și Oficiul pentru Achiziții Publice.

Scopul activităților de cooperare naționale și internaționale ale Oficiului Suprem de Audit este de a contribui la dezvoltarea metodologiilor și a calității activității sale și, prin urmare, la o mai bună punere în aplicare a mandatului oficiului în Republica Slovacă.

 

 

INFORMAȚII GENERALE

— BAZA LEGALĂ

MANDATUL

Curtea de Conturi a Republicii Slovenia supraveghează conturile de stat, bugetul de stat și toate veniturile și cheltuielile publice.

PRINCIPALELE ACTE LEGISLATIVE

• Constituția Republicii Slovenia (1991): articolele 150 și 151;
• Legea privind Curtea de Conturi.

Actele legislative în temeiul cărora Curtea de Conturi își exercită competențele nu pot fi contestate în fața niciunei instanțe sau a altor autorități de stat.

ENTITĂȚI AUDITATE

Curtea de Conturi auditează:

• orice entitate juridică de drept public sau o unitate a acesteia;
• orice entitate juridică de drept privat care:
  • a primit ajutor de la bugetul Uniunii Europene, de la bugetul de stat sau de la bugetul unei autorități locale;
  • este un concesionar; sau
  • este o societate, o bancă sau o societate de asigurări în care statul sau o autoritate locală deține o participație majoritară;
• persoanele fizice care:
  • au primit ajutor de la bugetul Uniunii Europene, de la bugetul de stat sau de la bugetul unei autorități locale;
  • efectuează un serviciu public sau care asigură bunuri publice pe baza unei concesiuni.

— STRUCTURĂ

TIP DE INSTITUȚIE SUPREMĂ DE AUDIT

Un model distinct, condus de un președinte, care desfășoară audituri la nivel central, regional și local, fără competențe jurisdicționale.

LOCUL INSTITUȚIEI SUPREME DE AUDIT ÎN SISTEMUL ADMINISTRAȚIEI PUBLICE

Curtea de Conturi își exercită funcțiile în mod independent și este obligată să respecte constituția și alte acte legislative aplicabile. Membrii Curții de Conturi sunt numiți de Adunarea Națională.

RELAȚIA CU PARLAMENTUL/GUVERNUL

Curtea de Conturi transmite Adunării Naționale toate rapoartele sale de audit și prezintă, de asemenea, acesteia un raport anual de activitate.

La stabilirea auditurilor care urmează să fie efectuate într-un anumit an calendaristic, Curtea de Conturi analizează propunerile făcute de membrii Adunării Naționale și de organismele de lucru ale acesteia, de administrația centrală, de ministere și de organisme ale comunității locale. Curtea de Conturi trebuie să ia în considerare cel puțin cinci propuneri din partea Adunării Naționale, dintre care cel puțin două de la membri ai opoziției și două din partea organismelor de lucru parlamentare.

Adunarea Națională numește un auditor extern care să auditeze situațiile financiare ale Curții de Conturi.

— ORGANIZARE

CONDUCERE

ORGANISMUL DE CONDUCERE

Curtea de Conturi este condusă de un senat, compus din președinte și din doi vicepreședinți.

MANDAT

9 ani, reînnoibil.

METODA DE DESEMNARE

Adunarea Națională numește vicepreședinții Curții de Conturi cu majoritate absolută, la propunerea președintelui republicii.

STRUCTURA ORGANIZATORICĂ

În calitate de auditor general al statului, președintele reprezintă Curtea de Conturi și este responsabil pentru operațiunile acesteia. Primul vicepreședinte asumă autoritatea în absența președintelui și, împreună cu cel de al doilea vicepreședinte, cu autorizația președintelui, exercită funcțiile de auditor general al statului. Departamentele sunt conduse de auditori publici superiori și sunt organizate în funcție de diverse domenii de activitate ale sectorului public. Un departament este specializat în audituri ale performanței și în audituri informatice.

Președintele și vicepreședinții alcătuiesc Senatul, care este cel mai înalt organism de conducere. Senatul adoptă regulamentul de procedură al Curții de Conturi, în acord cu Adunarea Națională, și decide asupra celor mai stringente audituri și probleme strategice.

— RESURSE

PERSONAL

• Număr: 130 de persoane ocupate în echivalent normă întreagă (martie 2022) (67,7 % în audit)
• Echilibrul de gen: ♂ 27,7 %; ♀ 72,3 %. Vârsta medie: 50 de ani

BUGET

• 7,49 milioane de euro (2022)
• 0,054 % din totalul bugetului de stat

ACTIVITATEA DE AUDIT

— PLANIFICAREA ACTIVITĂȚII DE AUDIT

Curtea de Conturi își adoptă programul de activitate în mod independent, acesta rămânând confidențial. Curtea de Conturi trebuie să selecteze cel puțin cinci propuneri de audit prezentate de Adunarea Națională.

— METODELE DE AUDIT

Curtea de Conturi desfășoară diferite tipuri de audit:

• audituri ale performanței privind eficacitatea, eficiența și economicitatea operațiunilor efectuate de entitățile auditate în realizarea obiectivelor și a programelor stabilite; aceste audituri sunt selectate pe baza unor criterii precum contribuția lor potențială la o mai bună gestiune financiară, interesul public, riscul de performanță slabă și de nereguli;
• audituri financiare și audituri de conformitate cu privire la fiabilitatea conturilor anuale și la legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente (în vederea declarației de asigurare), precum și evaluări ale conformității sistemelor și a operațiunilor din domenii bugetare specifice cu normele și reglementările aplicabile.

Auditurile reprezintă adesea o combinație între aceste două tipuri de audit.

REALIZĂRI

— RAPOARTE ȘI ALTE PUBLICAȚII

Curtea de Conturi publică:

• rapoarte de audit și rapoarte post-audit;
• un raport anual de activitate;
• opinii;
• răspunsuri selectate la cereri de observații.

— ACTIVITĂȚI DE DISEMINARE

Curtea de Conturi prezintă raportul său anual de activitate președintelui Adunării Naționale. Raportul este apoi discutat în cadrul Comisiei pentru controlul finanțelor publice într-o sesiune deschisă jurnaliștilor și altor reprezentanți ai mass-mediei.

Toate rapoartele de audit și toate rapoartele ulterioare auditurilor sunt publicate pe site-ul Curții de Conturi în ziua următoare datei la care au fost adoptate și prezentate în mod oficial entității (entităților) auditate și Adunării Naționale.

— COOPERAREA CU TERȚI

Obiectivul principal al Curții de Conturi este de a furniza informații obiective și fiabile cu privire la cheltuielile din domeniul finanțelor publice, cu scopul de a facilita o mai bună gestionare și furnizare a serviciilor publice. În acest scop, Curtea de Conturi cooperează cu diverse entități din domeniul public și menține relații strânse de lucru cu Adunarea Națională și cu comisiile acesteia. În eforturile sale de a promova buna gestiune și de a-și face cunoscute constatările la scară mai largă, ea participă adesea la evenimente organizate de asociații profesionale sau de organisme publice.

 

 

INFORMAȚII GENERALE

— BAZA LEGALĂ

MANDATUL

Curtea de Conturi a Spaniei (Tribunal de Cuentas) auditează, în calitate de auditor extern și pe o bază continuă și ex post, activitățile financiare și economice din sectorul public, conturile anuale ale partidelor politice care beneficiază de subvenții pentru cheltuielile de funcționare și procesele electorale (funcția de audit). De asemenea, ea evaluează răspunderea contabilă a persoanelor care gestionează fonduri și active publice (funcția jurisdicțională) și exercită o funcție de sancționare pentru partidele politice, precum și o funcție limitată de consiliere.

Jurisdicția sa acoperă întregul teritoriu național al Spaniei.

PRINCIPALELE ACTE LEGISLATIVE

• Constituția Spaniei (1978), secțiunile 136 și 153 d;
• Legea organică nr. 2/1982 privind Curtea de Conturi a Spaniei;
• Legea nr. 7/1988 privind funcționarea Curții de Conturi a Spaniei;
• Legea organică nr. 8/2007 privind finanțarea partidelor politice;
• Legea organică nr. 5/1985 privind sistemul electoral general.

ENTITĂȚI AUDITATE

Curtea de Conturi a Spaniei auditează:

• sectorul public de stat, inclusiv:
  • administrația publică generală (inclusiv 22 de ministere și Cancelaria Prim-ministrului);
  • instituțiile publice de stat, cuprinzând 447 de entități:
  • 212 organisme administrative publice (47,4 %)
  • 199 de întreprinderi publice (44,5 %)
  • 36 de fundații publice (8,1%)
• sectorul public regional: cele 17 regiuni autonome și două municipalități autonome, cuprinzând aproximativ 1 331 de entități:
  • 427 de organisme administrative publice (32,1%)
  • 491 de întreprinderi publice (36,9%)
  • 413 fundații publice (31,0%)
• sectorul public local: cuprinzând 12 924 de entități;
• partide politice: partide cu reprezentare parlamentară (22 de partide politice) și altele.

— STRUCTURĂ

TIP DE INSTITUȚIE SUPREMĂ DE AUDIT

Curte cu funcție jurisdicțională.

LOCUL INSTITUȚIEI SUPREME DE AUDIT ÎN SISTEMUL ADMINISTRAȚIEI PUBLICE

Curtea de Conturi a Spaniei este instituția supremă de audit din Spania. Este responsabilă de auditul conturilor, de auditul gestiunii financiare și economice a statului și a sectorului public, de auditul conturilor anuale ale partidelor politice care beneficiază de subvenții pentru cheltuielile de funcționare, precum și de auditul conturilor proceselor electorale.

RELAȚIA CU PARLAMENTUL/GUVERNUL

RELAȚIA CU PARLAMENTUL SPANIOL

Curtea de Conturi a Spaniei răspunde direct în fața parlamentului, fără a aduce atingere atribuțiilor sale de supraveghere și jurisdicționale independente, și își îndeplinește funcțiile de examinare și de verificare a conturilor generale ale statului prin delegare. Parlamentul poate propune însă Curții de Conturi anumite audituri.

Curtea de Conturi se află în legătură permanentă cu parlamentul prin intermediul Comisiei comune a Congresului și Senatului pentru relațiile cu Curtea de Conturi.

Programul de audit al instituției, odată ce este adoptat de Plen, este transmis Comisiei comune pentru relațiile cu Curtea de Conturi.

Rezultatele auditurilor (incluse în rapoarte, memorandumuri, moțiuni și note aprobate de Plen) sunt transmise parlamentului spaniol. Comisia comună a Congresului și Senatului pentru relațiile cu Curtea de Conturi, în cadrul unei audieri cu președintele Curții de Conturi, deliberează cu privire la fiecare raport, memorandum, moțiune și notă și ia deciziile care se impun.

Curtea de Conturi poate atrage atenția parlamentului asupra cazurilor de lipsă de cooperare din partea celor obligați să coopereze (fără a aduce atingere altor acțiuni prevăzute de lege).

RELAȚIA CU GUVERNUL

Curtea de Conturi a Spaniei este independentă în exercitarea funcțiilor sale.

Odată aprobat, raportul său de audit este transmis guvernului național, consiliilor de conducere ale regiunilor autonome sau sesiunilor plenare ale autorităților locale, în funcție de caz.

— ORGANIZARE

CONDUCERE

ORGANISMUL DE CONDUCERE

Curtea de Conturi a Spaniei este condusă de Plen, un organism colegial format din 12 consilieri (unul dintre aceștia fiind președintele) și procurorul-șef al acesteia.

În plus, Curtea de Conturi are un consiliu de administrație, compus din președintele acesteia și șefii secțiilor de audit și de urmărire penală ale instituției. Acest consiliu este responsabil de relațiile cu parlamentul, de aspectele legate de resursele umane și de planificarea activității. El exercită competențe disciplinare în cazurile de abatere gravă și elaborează și propune puncte pe ordinea de zi a Plenului.

MANDAT

Consilierii: 9 ani, mandat reînnoibil. Consilierii de audit au statutul de judecători, sunt independenți și nu pot fi revocați.

Procurorul-șef: 5 ani, mandat reînnoibil.

METODA DE DESEMNARE

Consilierii sunt numiți de către parlamentul spaniol (șase de către Congres și șase de către Senat, cu o majoritate de trei cincimi din voturile exprimate în fiecare dintre cele două camere). Procurorul-șef este numit de guvern.

STRUCTURA ORGANIZATORICĂ

Secția de audit a Curții de Conturi a Spaniei cuprinde opt departamente: cinci departamente sectoriale (care acoperă activitatea economică și financiară din sectorul public), două departamente teritoriale (unul care se ocupă de auditul activităților financiare și economice ale regiunilor autonome și ale municipalităților autonome și celălalt care se ocupă de auditul entităților provinciale și municipale) și un departament care răspunde de auditul partidelor politice.

— RESURSE

PERSONAL

• Număr: 735 de persoane ocupate în echivalent normă întreagă (martie 2022) (aproximativ 56 % în audit și 11 % pentru sarcini jurisdicționale)
• Echilibrul de gen: ♂ 38 %; ♀ 62 %. Vârsta medie: 54,49

BUGET

• 75 de milioane de euro (2022), parte din bugetul de stat general
• Alocare: aproximativ 86 % pentru remunerațiile personalului
• 0,02 % din totalul bugetului de stat

ACTIVITATEA DE AUDIT

— PLANIFICAREA ACTIVITĂȚII DE AUDIT

Curtea de Conturi a Spaniei își planifică activitatea de audit în cadrul unui program anual, pe baza planificării sale pe termen mediu și lung. Acest program anual de audit este aprobat de Plen, care îl transmite Comisiei parlamentare comune a Congresului și Senatului pentru relațiile cu Curtea de Conturi.

Programul conține audituri care trebuie efectuate pe baza mandatului juridic al Curții de Conturi, a propriilor inițiative de audit și a auditurilor propuse de parlamentul spaniol (și, în cazul în care acestea intră în domeniul lor de competență, pe baza auditurilor propuse de adunările legislative ale regiunilor autonome). Plenul poate adăuga, modifica, suspenda sau anula sarcini de audit în cursul anului.

Programul anual se publică pe site-ul Curții de Conturi.

— METODELE DE AUDIT

Curtea de Conturi a Spaniei efectuează:

• audituri de conformitate, pentru a verifica dacă gestiunea economică și financiară a entității, a activității sau a programului auditat respectă dispozițiile legale și de reglementare aplicabile;
• audituri financiare, care au ca scop formularea unei opinii cu privire la fiabilitatea informațiilor furnizate în situațiile financiare ale unei entități din punctul de vedere al relevanței acestora pentru principiile, criteriile și standardele contabile aplicabile; și
• audituri ale performanței, care au scopul de a furniza o evaluare a tuturor sau a unei părți din cadrul operațiunilor, al sistemelor de gestiune și al procedurilor entității, ale programului sau ale activității auditate din punctul de vedere al raționamentului lor economic și financiar, precum și de a verifica dacă acestea sunt în conformitate cu principiile unei bune gestiuni.

În cazul în care sunt combinate diferite tipuri de audit, acestea pot fi:

• audituri ale regularității, care se axează pe obiectivele auditului financiar și ale auditului de conformitate; sau
• audituri cuprinzătoare, care acoperă toate tipurile de audit menționate mai sus.

Curtea de Conturi efectuează, de asemenea, audituri de urmărire subsecventă, care vizează exclusiv verificarea gradului de respectare a recomandărilor pe care le-a emis în rapoarte de audit anterioare.

În plus, Curtea de Conturi efectuează audituri orizontale, în cursul cărora auditează mai multe entități din același subsector public sau din subsectoare diferite, cu caracteristici comune și cu aceleași obiective și intervale de timp.

REALIZĂRI

— RAPOARTE ȘI ALTE PUBLICAȚII

Curtea de Conturi a Spaniei întocmește următoarele rapoarte și publicații, toate trebuind să fie aprobate de Plen:

• rapoarte speciale, care conțin rezultatele, concluziile și recomandările auditurilor individuale;
• un memorandum anual de performanță, care cuprinde un rezumat al activităților de audit și al activităților jurisdicționale pe care le-a desfășurat în cursul anului, precum și principalele rezultate;
• o declarație finală privind conturile generale ale statului, care include o opinie privind gestiunea financiară a statului și sectorul public al acestuia;
• un raport anual de audit privind sectorul public regional;
• un raport anual de audit privind sectorul public local;
• moțiuni care conțin propuneri de măsuri care, în opinia sa, ar putea îmbunătăți gestiunea financiară a sectorului public; și
• note, care sunt documente ce analizează o anumită chestiune ca urmare a importanței deosebite sau a caracteristicilor unice ale acesteia.

— ACTIVITĂȚI DE DISEMINARE

Rezultatele auditurilor, după ce au fost aprobate de Plen, sunt publicate pe site-ul Curții de Conturi a Spaniei și sunt transmise următorilor destinatari:

• parlamentul spaniol;
• adunările legislative ale regiunilor autonome; sau
• sesiunile plenare ale autorităților locale, în funcție de caz.

De asemenea, rezultatele sunt transmise guvernului național, consiliilor de administrație ale regiunilor autonome sau sesiunilor plenare ale autorităților locale, după caz.

Odată ce a fost analizat de parlament, raportul de audit, împreună cu rezoluția adoptată de Comisia comună, este publicat în Monitorul Oficial al statului (și, dacă este cazul, în Monitorul Oficial al Regiunii Autonome).

Curtea de Conturi publică, de asemenea, pe site-ul său comunicate de presă, pentru a oferi un acces rapid la cele mai recente informații cu privire la rapoartele și documentele sale.

În plus, se publică un buletin trimestrial, care conține informații privind activitatea Curții de Conturi.

— COOPERAREA CU TERȚI

Curtea de Conturi a Spaniei își coordonează îndeaproape activitățile cu organismele de audit externe regionale care au fost create în unele regiuni autonome.

 

 

INFORMAȚII GENERALE

— BAZA LEGALĂ

MANDATUL

Oficiul Național de Audit din Suedia face parte din structura controlului parlamentar și este singurul organism care poate audita toate finanțele statului. Prin auditarea întregului lanț de putere executivă, oficiul se asigură că parlamentul suedez (Riksdag) beneficiază de rezultatele unui audit coordonat și independent al finanțelor publice și al activităților guvernamentale.

De asemenea, Oficiul Național de Audit reprezintă Suedia în contexte internaționale în materie de audit pentru a promova și a dezvolta auditul public și a fost solicitat de către Riksdag să coopereze cu instituțiile supreme de audit din țările în curs de dezvoltare pentru a ajuta la consolidarea competențelor și a capacității de audit ale acestora.

PRINCIPALELE ACTE LEGISLATIVE

• Instrumentul de guvernare (Constituția, 1809, înlocuită în 1974);
• Legea privind auditul activităților de stat (2002);
• Legea care conține instrucțiuni pentru Oficiul Național de Audit din Suedia;
• legislație detaliată suplimentară.

ENTITĂȚI AUDITATE

Oficiul Național de Audit are mandatul de a audita:

• conturile administrației publice, ale birourilor guvernamentale, ale instanțelor, ale tuturor ministerelor și ale tuturor agențiilor guvernamentale;
• administrația și agențiile parlamentului;
• Casa Regală;
• societățile cu răspundere limitată aflate în proprietatea sau sub influența statului;
• fondurile fiduciare și fundațiile de patrimoniu suedeze create sau gestionate parțial sau în totalitate de autoritățile de stat; și
• societăți care sunt deținute în proporție de peste 50 % de stat.

Prin intermediul auditurilor sale financiare, Oficiul Național de Audit auditează:

• toate conturile administrației publice, inclusiv ale birourilor și ale agențiilor guvernamentale, cu excepția fondurilor publice de pensii (AP fonderna);
• administrația parlamentului și avocații poporului din cadrul acestuia, Banca Suediei (Riksbanken) și Fundația Tricentenară a Băncii Suediei; și
• Casa Regală și administrația zonei Djurgården (zonă din orașul Stockholm) deținute de Casa Regală.

În plus, Oficiul Național de Audit poate numi auditorii care auditează societățile sau fundațiile în care participația statului este de peste 50 %.

Oficiul poate participa, de asemenea, la audituri ale organizațiilor internaționale din care Suedia face parte.

— STRUCTURĂ

TIP DE INSTITUȚIE SUPREMĂ DE AUDIT

Oficiu de audit, independent de guvern, condus de un auditor general.

LOCUL INSTITUȚIEI SUPREME DE AUDIT ÎN SISTEMUL ADMINISTRAȚIEI PUBLICE

Oficiul Național de Audit este o organizație independentă în cadrul parlamentului suedez și face parte din structura controlului parlamentar.

RELAȚIA CU PARLAMENTUL/GUVERNUL

Parlamentul decide cu privire la amploarea și la direcțiile activităților de audit ale oficiului, precum și cu privire la granturile anuale ale acestuia.

Parlamentul evaluează, de asemenea, eficiența oficiului în sine și numește anual un auditor extern pentru auditul oficiului, precum și un consiliu parlamentar pentru supraveghere și contact (Consiliul parlamentar al Oficiului Național de Audit din Suedia).

Oficiul Național de Audit prezintă rapoartele sale privind auditurile financiare guvernului și cele privind auditurile performanței parlamentului, care, la rândul său, le transmite guvernului pentru a obține avizul scris al acestuia cu privire la audit. Raportul de urmărire subsecventă este transmis Comisiei permanente pentru finanțe a parlamentului.

În cazul în care Oficiul Național de Audit constată deficiențe, acesta le raportează și, de obicei, formulează recomandări. Entitățile în cauză sunt consultate deja în cursul procesului de audit și trebuie să prezinte observații cu privire la întrebările care le sunt adresate. În îndeplinirea sarcinilor sale, oficiul are drept de acces la toate informațiile pe care le consideră necesare.

— ORGANIZARE

CONDUCERE

STRUCTURA ORGANIZATORICĂ

Oficiul Național de Audit este organizat într-un departament pentru auditul performanței și unul pentru auditul financiar.

În plus, există alte cinci departamente, care sunt responsabile de relațiile internaționale, de resursele umane, de comunicare, de serviciile juridice și de sprijinul pentru conducere.

În fine, oficiul dispune de un consiliu parlamentar și de un consiliu științific, precum și de o unitate de audit intern.

— RESURSE

PERSONAL

• Număr: 307 persoane ocupate în echivalent normă întreagă (2022) (77 % în audit)
• Echilibrul de gen: ♂ 36 %; ♀ 64 %. Vârsta medie: 44

BUGET

• 418,7 milioane de coroane suedeze (40 de milioane de euro), din care 50 de milioane de coroane suedeze (4,8 milioane de euro) pentru cooperarea internațională pentru dezvoltare (2022)
• Aproximativ 0,04 % din totalul bugetului de stat pe 2022

ACTIVITATEA DE AUDIT

— PLANIFICAREA ACTIVITĂȚII DE AUDIT

În cadrul stabilit de parlament în ceea ce privește amploarea și direcțiile activităților sale de audit, Oficiul Național de Audit decide în mod independent cu privire la subiectele care să fie auditate.

Direcțiile privind activitățile de audit sunt stabilite pe baza unei analize a riscurilor de denaturare semnificativă și pe baza dimensiunii financiare relative a entității auditate. Cu toate acestea, dacă o denaturare minoră riscă să submineze încrederea în administrația centrală, ea poate fi considerată semnificativă.

O altă direcție urmată de auditurile oficiului constă în promovarea dezvoltării în general, acolo unde publicul beneficiază de o rentabilitate eficace a investițiilor sale. În ceea ce privește auditurile performanței, sunt luate în considerare criterii suplimentare, cum ar fi valoarea adăugată, calendarul și fezabilitatea unui audit.

În afară de planificarea proprie, Oficiul Național de Audit trebuie să efectueze anual un audit financiar privind conturile publice consolidate și la conturile agențiilor guvernamentale.

— METODELE DE AUDIT

Oficiul Național de Audit efectuează un audit financiar anual, evaluând corectitudinea situațiilor financiare, precum și audituri ale performanței, evaluând eficiența operațiunilor. Oficiul Național de Audit aplică standardele internaționale și orientările interne privind activitățile de audit, comunicarea și aspectele etice.

Toate rapoartele sunt supuse unor evaluări de control al calității interne și externe.

REALIZĂRI

— RAPOARTE ȘI ALTE PUBLICAȚII

Oficiul Național de Audit publică:

• un raport anual;
• un raport de audit anual;
• rapoarte de audit în urma auditurilor performanței;
• opinii și rapoarte de audit în urma auditurilor financiare;
• opinii și rapoarte intermediare de audit financiar; și
• un raport anual de urmărire subsecventă.

— ACTIVITĂȚI DE DISEMINARE

Oficiul Național de Audit publică toate rapoartele sale pe site-ul său și emite periodic comunicate de presă referitoare la activitatea sa. El utilizează diverse canale de comunicare, inclusiv unele platforme de comunicare socială.

De asemenea, publică un buletin informativ pentru cetățenii și părțile interesate.

— COOPERAREA CU TERȚI

Oficiul desfășoară o gamă extinsă de activități internaționale și reprezintă Suedia în context internațional. De asemenea, parlamentul i-a încredințat sarcina de a sprijini, în cadrul asistenței suedeze, dezvoltarea autorităților de audit din alte țări.

Oficiul dispune de o alocare bugetară specifică pentru dezvoltarea internațională, care contribuie la transparență, la dezvoltarea democratică și la consolidarea controlului parlamentar în țările partenere. Această cooperare are loc atât la nivel bilateral, cât și în cadrul unor proiecte regionale. Activitățile trebuie să vizeze consolidarea competențelor de audit profesionale ale partenerului din relația de cooperare, a capacității individuale de a utiliza aceste competențe și a capacității de a corela competențele personalului cu operațiuni eficiente. Oficiul poate furniza formare de bază pe teme legate de audit, formare suplimentară în domenii specializate, sprijin în consolidarea asigurării și a controlului calității și o contribuție în contextul consolidării capacităților organizației în materie de leadership, de planificare strategică, de comunicare și altele.

 

 

INFORMAȚII GENERALE

— BAZA LEGALĂ

MANDATUL

Curtea de Conturi a Țărilor de Jos examinează dacă banii contribuabililor sunt cheltuiți de administrația publică centrală în mod judicios, economic și prudent. Sarcina sa statutară este de a audita veniturile și cheltuielile guvernului, referitor la care Curtea raportează parlamentului o dată pe an de „Ziua răspunderii de gestiune” (a treia zi de miercuri din luna mai). Pe baza opiniei exprimate de Curte, parlamentul poate decide dacă să acorde sau nu guvernului descărcarea de gestiune. De asemenea, Curtea de Conturi a Țărilor de Jos raportează parlamentului cu privire la audituri individuale, ceea ce le permite membrilor acestuia să stabilească dacă politica adoptată de ministrul relevant este eficace sau nu.

PRINCIPALELE ACTE LEGISLATIVE

• Articolele 76, 77 și 78 din Constituția Țărilor de Jos (1814);
• Legea privind conturile publice (2016).

ENTITĂȚI AUDITATE

Curtea de Conturi a Țărilor de Jos auditează:

• 23 de secțiuni ale bugetului de stat, în principal ministere și fonduri de stat;
• 121 de (grupuri de) entități juridice care au atribuții statutare.

— STRUCTURĂ

TIP DE INSTITUȚIE SUPREMĂ DE AUDIT

Instituție cu o structură colegială, fără funcție jurisdicțională.

LOCUL INSTITUȚIEI SUPREME DE AUDIT ÎN SISTEMUL ADMINISTRAȚIEI PUBLICE

Curtea de Conturi a Țărilor de Jos este auditorul extern al administrației publice centrale. Este un organism independent și are statutul constituțional de „Înalt Consiliu de Stat”, un tip de organism public național creat pentru a proteja statul de drept democratic.

RELAȚIA CU PARLAMENTUL/GUVERNUL

Relația de lucru dintre Curtea de Conturi a Țărilor de Jos și parlamentul olandez se bazează pe cooperare. La nivel instituțional, Consiliul Curții de Conturi are reuniuni periodice cu Comisia permanentă pentru finanțe a parlamentului. De asemenea, între personalul acestor două entități au loc contacte zilnice.

Curtea de Conturi își publică constatările de audit, în principal sub formă de rapoarte și de scrisori, transmițându-le către parlament. Acestuia i se oferă o informare privată înainte de publicarea unui raport de audit. Dacă parlamentul acceptă informarea, și ministrului de resort i se prezintă o informare privată.

Parlamentul invită ocazional Curtea de Conturi să asiste la audieri parlamentare, având în vedere expertiza sa specifică.

— ORGANIZARE

CONDUCERE

ORGANISMUL DE CONDUCERE

Curtea de Conturi a Țărilor de Jos este condusă de un consiliu alcătuit din președinte și doi membri. Toate deciziile Consiliului sunt luate în comun de membrii acestuia.

Fiecare membru al Consiliului acționează ca raportor pentru o parte din activitatea Curții de Conturi, iar președintele supraveghează organizația în ansamblu.

Curtea de Conturi are, de asemenea, în componența Consiliului, doi membri externi, extraordinari, cărora li se poate solicita să ia parte la anumite activități, de exemplu, să supervizeze audituri, să desfășoare activități externe sau să suplinească membri ai Consiliului.

MANDAT

Toți membrii Consiliului Curții de Conturi sunt numiți pe viață, până la vârsta legală de pensionare de 70 de ani.

METODA DE DESEMNARE

Membrii Consiliului Curții de Conturi sunt numiți de șeful statului. Decizia de numire în funcție este elaborată în comun de Consiliul Curții de Conturi și de parlament.

Consiliul selectează cel puțin patru candidați, pe baza unei proceduri de recrutare deschise. Lista candidaților este prezentată Camerei Reprezentanților, care nu este însă obligată să respecte această listă. Camera Reprezentanților prezintă apoi o listă cu trei candidați șefului statului, care numește candidatul ce beneficiază de cea mai mare susținere parlamentară.

STRUCTURA ORGANIZATORICĂ

Consiliul Curții de Conturi este asistat de o organizație condusă de un secretar general, care este numit în funcție prin adoptarea unei legi în acest sens și care este învestit de șeful statului. Curtea de Conturi dispune de o echipă de conducere, condusă de secretarul general și formată din șase directori de audit și un director pentru serviciile de sprijin. Echipa de conducere răspunde de calitatea atât a organizării, cât și a auditurilor.

— RESURSE

PERSONAL

• Număr:  264 de persoane ocupate în echivalent normă întreagă (iunie 2021)
• Echilibrul de gen: ♂ 52 %; ♀ 48 %. Vârsta medie: 45

BUGET

• 35,1 milioane de euro (2022)
• 0,01 % din totalul cheltuielilor publice (2022)

ACTIVITATEA DE AUDIT

— PLANIFICAREA ACTIVITĂȚII DE AUDIT

Deși Curtea de Conturi decide din proprie inițiativă ce audituri să efectueze, ea poate primi solicitări de desfășurare a unui audit și din partea parlamentului, a miniștrilor și a secretarilor de stat.

Curtea de Conturi are un program de audit continuu, care este revizuit de mai multe ori pe an, în conformitate cu rezultatul sesiunilor de dialog strategic. O parte din capacitatea de audit a instituției este alocată unor programe de audit multianuale care se axează pe teme considerate de mare importanță financiară și socială.

Curtea de Conturi acordă prioritate domeniilor de audit în care poate aduce o valoare adăugată datorită prerogativelor sale speciale (cum ar fi dreptul de a avea acces la informații confidențiale), precum și datorită independenței și imparțialității sale, dar și deoarece nicio altă organizație nu poate efectua audituri în domeniile în cauză.

— METODELE DE AUDIT

Curtea de Conturi efectuează audituri financiare, audituri ale performanței și audituri ale eficacității.

Ea experimentează cu noi metode și tehnici de audit, dar și cu noi forme de publicare.

REALIZĂRI

— RAPOARTE ȘI ALTE PUBLICAȚII

Curtea de Conturi publică:

• un raport anual;
• rapoarte de audit;
• rapoarte de interes special;
• scrisori bugetare;
• dosare de presă online; și
• fișe informative.

Curtea de Conturi transmite constatările sale de audit, precum și experiența acumulată, către guvern, către parlament și către persoanele responsabile de gestiunea entităților pe care le auditează.

Curtea de Conturi își restrânge activitatea de publicare în perioada anterioară, în perioada din timpul și în cea ulterioară alegerilor generale, până la instalarea noului cabinet.

— ACTIVITĂȚI DE DISEMINARE

Curtea de Conturi a Țărilor de Jos publică rapoarte pe site-ul său și postează informații privind publicațiile sale pe platformele de comunicare socială.

În cea de a treia zi de miercuri din luna mai (cunoscută sub numele de „Ziua răspunderii de gestiune”), Curtea de Conturi exprimă o opinie independentă cu privire la conturile administrației publice centrale, la gestiunea operațională și gestiunea financiară a acestei administrații și la calitatea informațiilor legate de politici pe care miniștrii le furnizează parlamentului.

— COOPERAREA CU TERȚI

Curtea de Conturi cooperează în mod activ și face schimb de cunoștințe cu instituțiile de audit din Regatul Țărilor de Jos. Aceste instituții variază de la oficii de audit locale și comitete de audit locale la instituții de audit din partea care aparține Țărilor de Jos în zona Caraibilor.

În plus, Curtea de Conturi are o contribuție activă la comunitatea internațională din domeniul auditului. Are o experiență vastă în ceea ce privește consolidarea dezvoltării instituționale prin proiecte de consolidare a capacităților cu instituții supreme de audit din străinătate. De asemenea, Curtea de Conturi cooperează și face schimb de cunoștințe de specialitate cu instituții surori și este un membru instituțional al INTOSAI, al EUROSAI, al Comitetului de contact al UE și al Forumului „Global Audit Leadership”.

Exemple de strânsă cooperare sunt auditurile comune sau paralele efectuate de către Curtea de Conturi împreună cu alte instituții supreme de audit.

 

 

INFORMAȚII GENERALE

— BAZA LEGALĂ

MANDATUL

Oficiul Național de Audit din Ungaria este instituția de audit financiar și economic a Adunării Naționale și raportează în fața acesteia. Mandatul său de audit acoperă toate aspectele legate de utilizarea fondurilor publice și a bunurilor statului.

Instituția este responsabilă de auditurile financiare și economice, de auditarea execuției bugetului central, de gestionarea finanțelor publice, de utilizarea fondurilor provenite din finanțele publice și de gestionarea activelor naționale. Auditurile sale sunt efectuate în conformitate cu criteriile legalității, rapidității și eficienței.

Oficiul poate audita gestiunea financiară a fondurilor publice, precum și gestiunea activelor statului și ale administrației locale. Prin constatările, recomandările și consilierea bazate pe experiența sa în materie de audit, oficiul sprijină Adunarea Națională, comisiile acesteia și activitatea entităților auditate, facilitând astfel funcționarea unui stat bine guvernat.

Pe baza constatărilor sale, oficiul poate iniția proceduri împreună cu autoritatea competentă împotriva entităților auditate și a persoanelor responsabile. Rapoartele oficiului și constatările și concluziile formulate în acestea nu pot fi contestate în fața instanțelor judecătorești sau a altor autorități.

PRINCIPALELE ACTE LEGISLATIVE

• Legea Fundamentală a Ungariei;
• Legea LXVI din 2011 privind Oficiul Național de Audit.

ENTITĂȚI AUDITATE

Oficiul Suprem de Audit auditează în special:

• instituții publice;
• instituțiile finanțate din bugetul central;
• fondurile de securitate socială, fondurile de stat separate;
• administrațiile locale, administrațiile autonome ale minorităților și asociațiile acestora;
• organizațiile (instituțiile) finanțate din bugetul central;
• organizații economice deținute în totalitate sau parțial de stat sau de administrațiile locale;
• autoritatea fiscală și autoritatea vamală;
• Banca Națională a Ungariei;
• partidele politice și fundațiile acestora;
• desfășurarea alegerilor;
• conturile pentru campanii ale organizațiilor care îi nominalizează pe candidați;
• organizațiile bisericești;
• serviciile de securitate națională;
• asociațiile și fundațiile cu statut de organizații neguvernamentale care fac obiectul unei legislații specifice.

— STRUCTURĂ

TIP DE INSTITUȚIE SUPREMĂ DE AUDIT

În calitate de organism de audit al Adunării Naționale, oficiul de audit este independent de orice alt organism și este condus de un președinte.

LOCUL INSTITUȚIEI SUPREME DE AUDIT ÎN SISTEMUL ADMINISTRAȚIEI PUBLICE

Oficiul Național de Audit din Ungaria este instituția de audit financiar și economic a Adunării Naționale, în fața căreia raportează.

Oficiul reprezintă un capitol independent în structura bugetului central.

RELAȚIA CU PARLAMENTUL/GUVERNUL

Oficiul sprijină Adunarea Națională, comisiile acesteia și activitatea entităților auditate, facilitând astfel desfășurarea unor operațiuni bine conduse ale administrației publice.

Președintele oficiului informează Adunarea Națională cu privire la planul de activitate al instituției sale, precum și cu privire la orice modificări aduse acestuia.

Oficiul are obligația de a desfășura audituri pe baza unei decizii a Adunării Naționale și poate efectua audituri la cererea guvernului.

— ORGANIZARE

CONDUCERE

STRUCTURA ORGANIZATORICĂ

Structura de lucru a oficiului este una concepută în funcție de proiecte. Cea mai mare parte a auditorilor sunt numiți în cadrul unui „birou de proiecte”, de unde sunt repartizați pentru diferite audituri, pe baza planului de alocare pentru audituri elaborat de oficiu. Există și o serie de departamente de sprijin pentru audit, al căror rol este de a sprijini desfășurarea din punct de vedere financiar, juridic și logistic a auditurilor și monitorizarea acestora.

— RESURSE

PERSONAL

• Număr: 492 (2022)
• Echilibrul de gen: ♂ 37,20 %; ♀ 62,80 %. Vârsta medie: 46,39

BUGET

• 12,6 miliarde de forinți (2022) (34,3 milioane de euro)
• Alocare: oficiul își întocmește propriul buget, care trebuie prezentat Adunării Naționale, fără nicio modificare din partea guvernului, ca parte a proiectului de act privind bugetul central.
• < 0,04 % din totalul cheltuielilor publice, 0,02 % din PIB

ACTIVITATEA DE AUDIT

— PLANIFICAREA ACTIVITĂȚII DE AUDIT

Președintele oficiului elaborează un plan anual de activitate și informează Adunarea Națională cu privire la planul de audit și la eventualele modificări aduse acestuia.

Planul de audit este publicat și prezentat Adunării Naționale o dată la șase luni.

Oficiul a introdus un sistem de planificare a auditurilor, în care se pune în mai mare măsură accentul pe selectarea temelor și pe controalele la fața locului care trebuie incluse în planul de audit.

La baza planificării și a organizării auditurilor se află un efort continuu care urmărește punerea accentului pe riscuri și crearea de valoare adăugată.

Alocarea sarcinilor de audit este precedată de o procedură de pregătire și aprobare care cuprinde mai multe etape, iar eficiența auditurilor este asigurată prin intermediul unui sistem de planificare continuă.

Atunci când decide cu privire la subiectele de audit și la controalele la fața locului conexe, oficiul depune eforturi pentru a-și utiliza resursele într-un mod eficace și eficient pentru fiecare subiect de audit. În vederea îmbunătățirii eficacității, oficiul se concentrează într-o măsură din ce în ce mai mare pe prevenire, prin utilizarea auditurilor în timp real.

Planul de audit se poate modifica ca răspuns la circumstanțele în schimbare.

— METODELE DE AUDIT

O piatră de temelie a independenței oficiului este reprezentată de faptul că acesta își elaborează propriile norme și metode de audit.

Oficiul își desfășoară activitatea în conformitate cu reglementările legale, cu programul său de audit și cu normele, metodele și standardele etice profesionale aplicabile pentru audit.

Metodologia instituției este elaborată și publicată în conformitate cu standardele profesionale ale INTOSAI [Cadrul de declarații profesionale al INTOSAI (IFPP)].

REALIZĂRI

— RAPOARTE ȘI ALTE PUBLICAȚII

Oficiul Suprem de Audit publică:

• un aviz privind proiectul de act vizând bugetul central;
• un raport referitor la implementarea bugetului central;
• rapoarte de audit;
• un raport anual de activitate;
• analize și studii.

Pe lângă aceasta, oficiul editează și publică de peste 50 de ani un buletin trimestrial privind finanțele publice. Acest buletin acoperă subiecte legate de sistemele financiare, de operațiunile din sectorul public și din economia națională sau de eforturile de a recupera decalajul față de țările mai dezvoltate din punct de vedere economic și prezintă toate dezbaterile profesionale conexe.

Oficiul are obligația legală de a sprijini activitatea Consiliului fiscal-bugetar prin intermediul analizelor sale. Pentru a-și îndeplini această obligație, oficiul realizează în fiecare an 8-10 analize cu privire la situația bugetului și la anumite chestiuni de politică fiscal-bugetară.

— ACTIVITĂȚI DE DISEMINARE

Oficiul își publică rapoartele, studiile, analizele și alte documente, precum și noutățile legate de instituție și informații privind principalele etape ale procedurilor sale de audit pe site-ul său web și pe portalul de știri.

Oficiul aplică o metodă adaptată grupului-țintă în ceea ce privește rapoartele de audit și analizele sale.

În plus, instituția este activă pe diverse canale de comunicare socială și utilizează o serie de instrumente de comunicare:

• site-ul instituției (în limbile maghiară și engleză);
• portalul de știri (în limbile maghiară, engleză, germană, franceză, spaniolă): principala sursă de informații privind activitatea instituției;
• informări concise destinate presei (publicate pentru fiecare raport de audit);
• conferințe de presă în format obișnuit și în format electronic;
• scurte prezentări video cu privire la auditurile prioritare, publicate pe canalul YouTube și pe portalul de știri al instituției;
• interviuri cu privire la beneficiile auditurilor pe care le desfășoară;
• postări pe platformele de comunicare socială.

— COOPERAREA CU TERȚI

Încă de la înființarea sa, Oficiul Național de Audit din Ungaria a pus un accent deosebit pe cooperarea științifică cu organismele profesionale și cu instituțiile naționale de învățământ superior, cu scopul de a asigura un impact cât mai larg al activității sale și de a dezvolta un dialog științific și profesional în cadrul societății.

Oficiul joacă un rol activ în cadrul comunității internaționale de audit, prin participarea la audituri internaționale realizate în cooperare și la ateliere desfășurate de organizații internaționale. Instituția acordă o importanță deosebită schimburilor de experiență de audit la nivel internațional și cooperării cu instituțiile naționale supreme de audit și cu organizațiile internaționale.

 

 

CONTACT

PENTRU A LUA LEGĂTURA CU CURTEA DE CONTURI EUROPEANĂ

EUROPEAN COURT OF AUDITORS
12, rue Alcide De Gasperi
1615 Luxembourg
LUXEMBURG

Tel. +352 4398-1
Întrebări: eca.europa.eu/ro/Pages/ContactForm.aspx
Site web: eca.europa.eu
       LinkedIn: EUAuditors
       Twitter: @EUAuditors
       Facebook: EUAuditors
       Instagram: #EUAuditors
 Youtube: @EUAuditors

PENTRU A GĂSI INFORMAȚII DESPRE CURTEA DE CONTURI EUROPEANĂ

Site web: eca.europa.eu
Portalul de transparență: https://www.eca.europa.eu/ro/Pages/Transparency-portal-home.aspx

CONTACTAȚI UE

În persoană
În întreaga Uniune Europeană există sute de centre de informare Europe Direct. Puteți găsi adresa centrului cel mai apropiat de dumneavoastră la: https://europa.eu/european-union/contact_ro

La telefon sau prin e-mail
Europe Direct este un serviciu care vă oferă răspunsuri la întrebările privind Uniunea Europeană. Puteți accesa acest serviciu:

• apelând numărul gratuit 00 800 6 7 8 9 10 11 (unii operatori pot taxa aceste apeluri);
• apelând numărul standard: +32 22999696; sau
• prin e-mail, la: https://europa.eu/european-union/contact_ro

GĂSIȚI INFORMAȚII DESPRE UE

Online
Informații despre Uniunea Europeană în toate limbile oficiale ale UE sunt disponibile pe site-ul Europa, la: https://europa.eu/european-union/index_ro

Publicații ale UE
Puteți descărca sau comanda publicații ale UE gratuite și contra cost la adresa: https://op.europa.eu/ro/publications. Mai multe exemplare ale publicațiilor gratuite pot fi obținute contactând Europe Direct sau centrul dumneavoastră local de informare (a se vedea https://europa.eu/european-union/contact_ro).

Dreptul UE și documente conexe
Pentru accesul la informații juridice din UE, inclusiv la ansamblul legislației UE începând din 1951 în toate versiunile lingvistice oficiale, accesați site-ul EUR-Lex, la: https://eur-lex.europa.eu

Datele deschise ale UE
Portalul de date deschise al UE (https://data.europa.eu/euodp/ro) oferă acces la seturi de date din UE. Datele pot fi descărcate și reutilizate gratuit, atât în scopuri comerciale, cât și necomerciale.

DREPTURI DE AUTOR

© Uniunea Europeană, 2022

Politica Curții de Conturi Europene referitoare la reutilizare este pusă în aplicare prin Decizia nr. 6-2019 a Curții de Conturi Europene privind politica în materie de date deschise și reutilizarea documentelor.

Cu excepția cazului în care se precizează altceva (de exemplu, într-o mențiune separată indicând drepturile de autor), conținutul elaborat de Curtea de Conturi Europeană pentru care UE deține drepturile de autor face obiectul licenței Creative Commons Attributire 4.0 Internațional (CC BY 4.0). Aceasta înseamnă că reutilizarea este autorizată, sub rezerva menționării adecvate a autorilor și a indicării eventualelor modificări. Reutilizatorul nu poate altera sensul sau mesajul inițial al documentelor. Curtea de Conturi Europeană nu răspunde pentru eventualele consecințe ale reutilizării.

Este necesar să obțineți drepturi suplimentare în cazul în care un anumit conținut prezintă persoane fizice ce pot fi identificate, de exemplu în cazul fotografiilor în care apar membri ai personalului Curții de Conturi Europene sau în cazul în care conținutul include lucrări ale unor terți. Dacă se obține o astfel de autorizație, ea anulează și înlocuiește autorizația de natură generală menționată mai sus și va indica în mod clar eventualele restricții de utilizare.

Pentru a utiliza sau a reproduce un conținut pentru care UE nu deține drepturile de autor, poate fi necesar să obțineți o autorizație în acest sens direct de la titularii drepturilor de autor.

Programele informatice sau documentele care fac obiectul unor drepturi de proprietate industrială, cum ar fi brevetele, mărcile comerciale, desenele și modelele înregistrate, logourile și denumirile înregistrate, sunt excluse din politica Curții de Conturi Europene referitoare la reutilizare și nu se acordă nicio licență pentru acestea.

Familia site-urilor instituționale ale Uniunii Europene care sunt incluse în domeniul europa.eu oferă linkuri către site-uri terțe. Deoarece Curtea de Conturi Europeană nu are control asupra acestor site-uri, sunteți încurajați să verificați politica aplicată de ele în ceea ce privește respectarea vieții private și drepturile de autor.

Utilizarea logoului Curții de Conturi Europene

Logoul Curții de Conturi Europene nu poate fi utilizat fără acordul prealabil al Curții de Conturi Europene.

Luxemburg: Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, 2022

HTML

ISBN 978-92-847-8861-3

doi:10.2865/602504

QJ-04-22-060-RO-Q