Raportul anual de activitate pe 2020 al Curții de Conturi EuropeneActivitățile Curții în 2020
RAPORTUL ANUAL DE ACTIVITATE AL
CURȚII DE CONTURI EUROPENE
Curtea de Conturi Europeană
Cine suntem
- Curtea este auditorul extern al Uniunii Europene;
- înființată prin Tratatul de la Bruxelles din 1975, și-a început activitatea în octombrie 1977; instituție europeană de sine stătătoare după Tratatul de la Maastricht din 1993;
- cu sediul la Luxemburg;
- câte un membru din fiecare stat membru al UE, numit de Consiliu după consultarea Parlamentului European;
- în jur de 900 de angajați care provin din toate statele membre ale UE.
Ce rol are Curtea
- se asigură că UE ține o contabilitate riguroasă, că normele financiare ale Uniunii sunt corect aplicate și că politicile și programele acesteia permit atingerea obiectivelor urmărite și obținerea unui raport costuri-beneficii optim;
- contribuie la îmbunătățirea gestiunii financiare a UE și promovează răspunderea de gestiune și transparența;
- avertizează cu privire la riscurile existente, oferă asigurare, semnalează deficiențele și reușitele și formulează orientări adresate factorilor de decizie și organelor legislative ale UE;
- prezintă observații și recomandări Parlamentului European, Consiliului, guvernelor și parlamentelor naționale, precum și publicului larg.
Cuvântul-înainte al președintelui
Stimate cititor,
2020 a fost un an deosebit de dificil pentru Uniunea Europeană și pentru statele sale membre din cauza pandemiei de COVID-19.
În același timp, în această perioadă de criză, Uniunea a demonstrat că poate avea un impact real în ceea ce privește protejarea siguranței, a sănătății și a bunăstării economice a cetățenilor săi. S-au luat decizii cruciale care vor avea, de asemenea, un impact semnificativ asupra finanțelor UE. În următorii șapte ani, Uniunea va putea cheltui 1,8 mii de miliarde de euro. Această sumă include 750 de miliarde de euro pentru inițiativa „Next Generation EU”, ca răspuns al UE la criza provocată de pandemia de COVID-19. Cele 27 de state membre au convenit că acest program de redresare temporar va fi finanțat parțial prin emiterea de datorie publică. Prin urmare, aceste decizii marchează o veritabilă transformare istorică a finanțelor UE.
În acest context, Curtea a pregătit o nouă strategie pentru perioada 2021-2025. În ianuarie 2021, Curtea a convenit asupra a trei obiective strategice care vor ghida eforturile acesteia în ceea ce privește auditul finanțelor UE în anii următori și efectuarea modificărilor necesare în organizarea și utilizarea resurselor Curții în acest scop într-un mod cât mai eficace și mai eficient posibil.
2020 a fost, de asemenea, un an dificil pentru noi ca instituție. Prezentul raport de activitate ilustrează însă modul în care Curtea a reușit să facă față foarte bine problemelor specifice de natură operațională generate de criza provocată de pandemia de COVID-19. Curtea și-a menținut continuitatea activității pe tot parcursul anului și, în decurs de câteva zile, a făcut posibil ca întregul personal să lucreze de la distanță.
În ceea ce privește activitatea de audit desfășurată în 2020, Curtea a acordat prioritate rapoartelor sale anuale, care au fost publicate toate la termenele oficiale. De asemenea, Curtea a publicat 32 de rapoarte speciale și documente de analiză, reușind, totodată, să păstreze întârzierile în limite rezonabile. În fine, Curtea a emis 11 avize, în principal cu privire la cadrul financiar multianual 2021-2027 și la inițiativa „Next Generation EU”.
2020 a fost, de asemenea, ultimul an al perioadei strategice 2018-2020 a Curții. Acest raport creează, așadar, oportunitatea de a analiza unele tendințe pe termen lung, comparând performanța Curții din ultimii trei ani cu performanța din perioada strategică anterioară (2013‑2017).
Vă asigurăm că vom face tot posibilul pentru a ne îndeplini în continuare rolul de auditor extern independent al UE, oferind o evaluare imparțială a politicilor și a programelor UE, precum și a calității gestiunii financiare a fondurilor UE în întreaga Uniune și în afara acesteia.
Sperăm că informațiile din raportul de activitate pentru acest an vă vor fi utile.
Klaus-Heiner Lehne
Președinte
Activitățile Curții
Răspunsul Curții la pandemia de COVID-19
restricțiilor legate de COVID-19
În martie 2020, pandemia de COVID-19 a lovit UE și statele membre ale acesteia. Restricțiile impuse cetățenilor și întreprinderilor în contextul crizei de sănătate publică au schimbat profund modul în care trăim și lucrăm. La fel ca toată lumea, Curtea de Conturi Europeană, membrii și personalul acesteia au trebuit să se adapteze la această situație nouă.
În pofida circumstanțelor dificile, Curtea a făcut tot posibilul pentru a continua să furnizeze un serviciu de audit public eficace în UE și pentru a publica în timp util rapoarte de audit, avize și documente de analiză, protejând, în același timp, sănătatea personalului său și a familiilor acestora.
Curtea a activat planul de continuitate a activității, care i-a permis să ia măsurile rapide necesare, în conformitate cu instrucțiunile autorităților luxemburgheze și împreună cu celelalte instituții ale UE care își au sediile aici, la Luxemburg. În special, începând cu a doua jumătate a lunii martie 2020, întregul personal al Curții a trecut la modul digital de lucru de la distanță în doar câteva zile. În această perioadă, toate sistemele informatice critice au continuat să fie pe deplin disponibile.
De asemenea, Curtea a instituit o procedură excepțională prin care colegiul poate adopta documente fără să se reunească în mod fizic.
Cu toate acestea, restricțiile de călătorie și cele sanitare au redus drastic capacitatea Curții de a efectua audituri la fața locului. În măsura posibilului, Curtea a colectat probe pe cale electronică și a organizat reuniuni la distanță cu entitățile auditate.
În plus, la începutul pandemiei, Curtea a suspendat activitatea de publicare timp de mai multe săptămâni și, începând din aprilie 2020, activitățile de comunicare au fost reluate doar treptat și mai puțin intensiv.
în lumina circumstanțelor în schimbare ca urmare a
pandemiei de COVID-19
În mai 2020, în faza de început a pandemiei, Curtea și-a revizuit programul de activitate pentru 2020. Acolo unde a fost cazul, Curtea a redefinit sfera sarcinilor sale aflate în curs și a ajustat abordarea și calendarul pentru a ține cont de circumstanțele în schimbare.
De asemenea, Curtea a decis să lanseze două analize ale răspunsului UE la criza provocată de pandemia de COVID-19.
În decembrie 2020, Curtea a publicat prima dintre aceste analize, și anume cea referitoare la măsurile de politică economică adoptate la nivelul UE și la nivel național pentru a limita și a contracara daunele cauzate de pandemia de COVID-19. Curtea a semnalat riscuri, provocări și oportunități pentru viitorul coordonării economice a UE (de exemplu, la nivelul normelor fiscal-bugetare, al normelor privind ajutoarele de stat), precum și noile facilități ale UE menite să combată efectele crizei provocate de pandemia de COVID-19, cum ar fi inițiativa „Next Generation EU” (NGEU), inclusiv Mecanismul de redresare și reziliență (FRR) sau instrumentul de sprijin pentru atenuarea riscurilor de șomaj într-o situație de urgență (SURE). Cea de a doua analiză, care vizează răspunsul în materie de sănătate publică al UE la COVID-19, a fost publicată în ianuarie 2021.
Pregătirea unei noi strategii pentru perioada 2021-2025
De mulți ani, Curtea utilizează strategii multianuale pentru a oferi orientări pe termen lung pentru activitatea sa de audit, pentru a promova inițiative de schimbare organizațională în vederea îmbunătățirii continue și pentru a rămâne în avangarda evoluțiilor din domeniul auditului în sectorul public.
aplicare a strategiei Curții pentru
perioada 2018-2020
2020 a fost ultimul an de punere în aplicare a strategiei pentru perioada 2018-2020 a Curții. În acest interval de trei ani, Curtea a depus eforturi pentru a atinge trei obiective strategice: creșterea valorii adăugate a declarației de asigurare; punerea unui accent mai mare pe aspectele legate de performanță ale acțiunilor UE; și asigurarea transmiterii unor mesaje clare către diferitele categorii de public.
În comparație cu perioada strategică anterioară 2013-2017, Curtea a înregistrat progrese în mai multe domenii:
- se efectuează mai multe audituri selectate și se publică mai multe rapoarte;
- se alocă mai multe resurse auditurilor performanței;
- Curtea are nevoie de mai puțin timp pentru a finaliza auditurile sale până la adoptarea raportului;
- productivitatea Curții a crescut pentru toate tipurile de audit;
- părțile interesate instituționale se interesează mai mult de activitatea Curții, care este prezentată mai frecvent în fața Parlamentului European, a Consiliului și a parlamentelor naționale; și
- se înregistrează o creștere semnificativă a gradului de preluare a rapoartelor Curții în mass-media.
În februarie 2020, Curtea a publicat un raport de evaluare inter pares cu privire la modul în care Curtea a reușit să pună în aplicare strategia sa pentru perioada 2018-2020.
pentru perioada 2021-2025
În cursul anului 2020, Curtea a început, de asemenea, pregătirea noii sale strategii. Această activitate a fost organizată de Grupul consultativ în materie de strategie și prospectivă.
Încă de la început, obiectivul Curții a fost de a pregăti această nouă strategie într-un mod participativ, implicând activ toți membrii, cadrele de conducere și personalul. Pe tot parcursul anului, Curtea a organizat o serie de ateliere, seminare online (webinare) și sondaje pentru a colecta informații și pentru a discuta calea de urmat.
În septembrie 2020, un prim proiect al strategiei a fost prezentat în cadrul seminarului anual al Curții. Versiunea finală a fost adoptată în ianuarie 2021.
Această nouă strategie va orienta activitatea Curții în calitate de auditor extern independent al UE pentru următorii cinci ani. Pentru această perioadă, Curtea și-a stabilit trei obiective strategice noi:
Direcționarea auditurilor către domeniile și subiectele în legătură cu care Curtea poate aduce cea mai mare valoare adăugată
Aceste obiective sunt:
- competitivitatea economică a Uniunii;
- reziliența la amenințările la adresa securității Uniunii și respectarea valorilor europene ale libertății, democrației și statului de drept;
- schimbările climatice, mediul și resursele naturale;
- politicile fiscal-bugetare și finanțele publice în Uniune.
Curtea a început acest proces de elaborare a strategiei, specificând principalele valori care contează pentru activitatea sa. Ca parte a acestui proces, Curtea și-a actualizat, de asemenea, declarația de misiune și a elaborat o viziune în ceea ce privește rolul său de auditor extern independent al UE.
În fine, strategia Curții pentru perioada 2021-2025 oferă o imagine de ansamblu asupra mijloacelor care o vor ajuta să își îndeplinească obiectivele strategice.
Auditul performanței și al regularității acțiunilor UE
și auditul de conformitate
Auditurile desfășurate de Curte furnizează cetățenilor UE, precum și factorilor de decizie de la nivelul UE, rapoarte independente și obiective cu privire la aspecte-cheie pentru viitorul UE, rapoarte care pun în evidență ce anume funcționează bine și atrag atenția asupra aspectelor care nu funcționează.
Auditurile performanței desfășurate de Curte vizează eficacitatea, eficiența și economicitatea politicilor și a programelor UE. Ele se axează pe subiecte care reflectă problemele cu care se confruntă UE, cum ar fi utilizarea sustenabilă și ecologică a resurselor naturale, creșterea economică și incluziunea, provocările legate de migrație și de dezvoltarea la nivel mondial, piața unică și uniunea bancară și asigurarea răspunderii de gestiune și a eficienței Uniunii Europene. Aceste audituri au scopul de a ajuta UE să își îndeplinească mai bine obiectivele de politică.
Auditurile financiare și auditurile de conformitate pe care le desfășoară Curtea cu privire la bugetul UE și la bugetele fondurilor europene de dezvoltare (FED) includ formularea declarației de asigurare cu privire la fiabilitatea conturilor anuale și la legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente acestora. Curtea poate proceda, de asemenea, la realizarea unor audituri de conformitate selecționate, cu scopul de a examina situația contabilă și gestiunea financiară a bugetului UE sau de a evalua dacă sistemele de gestiune și de control pentru colectarea și cheltuirea fondurilor UE sunt conforme cu normele UE și cu normele naționale aplicabile. În fine, Curtea este auditorul financiar al mai multor agenții, organisme descentralizate și întreprinderi comune ale UE, precum și al Școlilor Europene.
Toate auditurile pe care le efectuează Curtea respectă standardele de audit pentru sectorul public acceptate la nivel internațional.
Programul de activitate
al Curții de Conturi Europene
Programul de activitate 2021+ al Curții, care a fost publicat în ianuarie 2021, reiterează prioritățile de audit ale instituției pentru următorii cinci ani și prezintă detalii privind cele 73 de rapoarte speciale și documente de analiză pe care aceasta intenționează să le publice în 2021 și în 2022.
Una din patru sarcini de audit care vor fi lansate în 2021 va viza răspunsul UE la pandemia de COVID-19 și punerea în aplicare a inițiativei „Next Generation EU” (NGEU).
Programul activităților de audit este elaborat de Curte în mod independent, dar nu izolat. Curtea se consultă în acest sens cu părțile interesate instituționale, în special cu Parlamentul European. Din 2015, când Curtea a inițiat pentru prima dată acest dialog, numărul de sugestii venite din partea comisiilor parlamentare a crescut constant: de la 37 de sugestii în 2015 la un total de 158 de sugestii de audit primite pentru programul de activitate 2021+. Aproximativ două treimi dintre aceste sugestii sunt preluate integral sau parțial în activități aflate în curs ori în activități viitoare, sau unele au fost deja acoperite în rapoarte publicate recent de Curte.
Activitatea de audit pe teren
Cea mai mare parte din activitatea de audit a Curții se desfășoară la sediul acesteia din Luxemburg. Totodată, auditorii Curții efectuează un număr mare de vizite la Comisia Europeană – principala entitate auditată de Curte – și la alte instituții ale UE, precum și la agenții și organisme, la autorități naționale, regionale și locale din statele membre, la delegații ale UE în țări terțe și la organizații internaționale care gestionează fonduri ale UE.
De asemenea, auditorii efectuează verificări la fața locului la beneficiari ai fondurilor UE, atât în interiorul Uniunii, cât și în afara frontierelor acesteia. Prin intermediul acestor verificări, auditorii urmăresc pista de audit și obțin probe de audit directe de la părțile implicate în gestionarea politicilor și a programelor UE sau în colectarea și plata fondurilor UE, precum și de la beneficiarii care primesc aceste fonduri.
Curtea depune toate eforturile pentru a-și finaliza auditurile selectate într-un orizont de timp de 13 luni, în conformitate cu obiectivul stabilit în Regulamentul financiar al UE.
din cauza restricțiilor impuse de pandemia
de COVID-19
Echipele de audit ale Curții sunt formate, în general, din doi sau din trei auditori, iar durata unei vizite de audit poate varia de la câteva zile până la două săptămâni. Verificările la fața locului efectuate în interiorul UE sunt în general coordonate cu instituțiile supreme de audit din statele membre în cauză.
Frecvența și intensitatea activității de audit efectuate în diferitele state membre și în țările beneficiare depind de tipul de audit desfășurat.
În cea mai mare parte a anului 2020, restricțiile de călătorie și măsurile sanitare (închiderea frontierelor, regulile de carantină, cerințele de testare etc.) au restrâns posibilitățile Curții de a desfășura activități de audit pe teren.
Prin urmare, comparativ cu anii anteriori, auditorii Curții au efectuat mai puține zile de audit la fața locului. Ei au petrecut în total 1 190 de zile, atât în statele membre, cât și în afara UE (2019: 3 605 zile; 2018: 3 761 de zile). În plus, aceștia au petrecut 627 de zile de audit la instituțiile UE, precum și la sediile agențiilor și ale altor organisme descentralizate de pe întreg teritoriul UE, precum și la sediile unor întreprinderi comune și ale unor organizații internaționale, cum ar fi ONU sau OCDE, și la sediile unor societăți private de audit (2019: 2 504 zile; 2018: 2 723 de zile).
În același timp, Curtea recurge din ce în ce mai mult la auditul de la distanță prin utilizarea de instrumente pentru videoconferințe și de alte tehnologii ale informației, cum ar fi transferul securizat de date și de documente, pentru a interacționa cu entitățile pe care le auditează.
Rapoartele Curții
Rapoartele de audit, documentele de analiză și avizele Curții reprezintă o verigă esențială a lanțului de asigurare a răspunderii pentru gestiunea finanțelor UE. Toate aceste documente ajută Parlamentul European și Consiliul să monitorizeze și să controleze realizarea obiectivelor de politică ale UE, precum și să solicite celor responsabili să dea seamă pentru gestiunea bugetului UE – în special în contextul procedurii anuale de descărcare de gestiune.
În ultimii ani, în concordanță cu strategia sa pentru perioada 2018-2020, Curtea a pus un accent mai puternic pe evaluarea performanței acțiunilor UE.
Rapoarte speciale și documente de analiză
În 2020, Curtea a examinat multe dintre provocările din diferite domenii de cheltuieli ale UE, cum ar fi cheltuielile pentru combaterea schimbărilor climatice, drumurile, congestionarea urbană, uniunea piețelor de capital, apărarea comercială, pentru a menționa doar câteva dintre acestea.
În rapoartele speciale, Curtea examinează dacă obiectivele politicilor și ale programelor UE pe care le-a selectat au fost îndeplinite, dacă rezultatele au fost obținute în mod eficace și eficient și dacă acțiunea UE are o valoare adăugată, cu alte cuvinte dacă această acțiune a adus mai mult decât s-ar fi putut obține exclusiv prin acțiuni la nivel național. În aceste rapoarte, Curtea formulează, de asemenea, recomandări, identificând modalități prin care să se realizeze economii, să se lucreze mai bine, să se evite risipa sau să se atingă într-un mod mai eficace obiectivele de politică urmărite.
Documentele de analiză elaborate de Curte urmăresc să descrie situații și să ofere o analiză, adesea dintr-o perspectivă transversală, pe baza activităților sale anterioare de audit sau a altor informații publice. De asemenea, documentele de analiză pot fi utilizate de Curte pentru a aborda domenii sau chestiuni care nu au fost încă auditate sau pentru a constata situația de fapt care există în legătură cu aspecte sau cu probleme specifice. Spre deosebire de audituri, aceste documente nu răspund la întrebări de evaluare și nu furnizează o asigurare.
În paginile următoare, sunt oferite informații detaliate cu privire la activitatea Curții și sunt prezentate exemple de rapoarte din 2020 care acoperă diferite domenii de politică.
Utilizarea sustenabilă a resurselor naturale
Ambalajele, cum ar fi paharele de iaurt sau sticlele de apă, reprezintă, doar ele, aproximativ 40 % din utilizarea materialelor plastice și peste 60 % din deșeurile din plastic generate în UE. Ambalajele din plastic constituie, de asemenea, tipul de ambalaj care are cea mai scăzută rată de reciclare în UE (puțin peste 40 %). Pentru a remedia această problemă tot mai acută, Comisia a adoptat, în 2018, Strategia privind materialele plastice, care a implicat dublarea obiectivului actual în materie de reciclare până la 50 % în 2025 și chiar până la 55 % în 2030. Îndeplinirea acestor obiective ar constitui un pas semnificativ în direcția atingerii scopurilor vizate de UE în ceea ce privește economia circulară.
Acest document de analiză a examinat răspunsul UE la problema din ce în ce mai acută a deșeurilor din plastic, în special cea a deșeurilor de ambalaje din plastic. Documentul evidențiază unele dintre decalajele, riscurile, provocările și oportunitățile pe care le prezintă abordarea adoptată de UE pentru a combate problema deșeurilor de ambalaje din plastic.
Noile norme de raportare mai stricte trebuie să prezinte o imagine mai fiabilă și, probabil, vor determina scăderea ratei medii de reciclare a ambalajelor din plastic raportate de UE de la procentul actual de 42 % la doar 30 %. Provocarea pe care o reprezintă creșterea capacității de reciclare în UE este cu atât mai mare având în vedere noua Convenție de la Basel care va intra în vigoare în curând și care stabilește condiții mai stricte pentru transferul de deșeuri din plastic în străinătate. Începând din ianuarie 2021, majoritatea transferurilor de deșeuri din plastic sunt interzise. Acest lucru, alături de lipsa capacității de tratare a acestor deșeuri pe teritoriul UE, constituie un alt risc pentru atingerea noilor obiective. Există totodată riscuri precum creșterea numărului de transferuri ilegale și de infracțiuni în materie de deșeuri, împotriva cărora cadrul UE nu este suficient de puternic.
Noile norme ale UE își propun să armonizeze și să consolideze schemele de răspundere extinsă a producătorilor de așa manieră încât acestea să promoveze posibilitatea de reciclare (de exemplu, prin intermediul sistemelor de modulare a taxelor sau chiar al sistemelor-depozit), și nu doar o greutate mai mică a ambalajelor, așa cum fac deocamdată majoritatea acestor scheme. Normele revizuite ale Comisiei referitoare la proiectarea ambalajelor ar putea conduce la o mai bună proiectare a ambalajelor în vederea asigurării posibilității de reciclare și ar putea totodată încuraja reutilizarea.
Investiții pentru coeziune, creștere și incluziune
Aproape unul din patru copii din UE este expus riscului de sărăcie sau de excluziune socială. Potrivit celor mai recente date ale Eurostat, există aproape 23 de milioane de astfel de copii (cu vârsta sub 18 ani). Expunerea la riscul de sărăcie sau de excluziune socială înseamnă că aceștia locuiesc în gospodării în care se observă cel puțin una dintre următoarele trei condiții: risc de sărăcie a veniturilor, deprivare materială severă sau intensitate foarte scăzută a muncii.
Diverse studii au subliniat în repetate rânduri că investirea la un cost financiar relativ redus în timpul copilăriei poate determina câștiguri de-a lungul întregii vieți. În UE, lupta împotriva sărăciei în rândul copiilor se află în mâinile fiecărui stat membru. Rolul Comisiei este acela de a completa și de a sprijini acțiunile naționale de combatere a sărăciei în rândul copiilor prin instrumente atât juridice, cât și financiare.
Curtea a evaluat dacă Comisia contribuise în mod eficace la eforturile statelor membre de a reduce sărăcia în rândul copiilor.
Curtea a constatat că era aproape imposibil să se evalueze modul în care UE contribuie la eforturile statelor membre de a reduce sărăcia în rândul copiilor. Relevanța și forța instrumentelor UE examinate erau limitate deoarece acestea nu aveau caracter juridic obligatoriu, iar instrumentele mai puternice, cum ar fi semestrul european sau sprijinul disponibil prin fondurile UE, abordau rareori în mod specific sărăcia în rândul copiilor. Prin urmare, era dificil să se evalueze dacă acțiunile UE contribuie în mod eficace la eforturile de combatere a acestui fenomen important.
Curtea a recomandat Comisiei să includă în Planul său de acțiune pentru Pilonul european al drepturilor sociale acțiuni și obiective privind combaterea sărăciei în rândul copiilor; să se asigure că există orientări interne clare pentru situațiile care ar putea duce la o posibilă recomandare specifică unei țări legată direct de sărăcia în rândul copiilor; să direcționeze și să monitorizeze investițiile legate de combaterea sărăciei în rândul copiilor în perioada 2021-2027; și să se asigure că au fost colectate probe suficiente și fiabile în sprijinul viitoarei Garanții europene pentru copii.
Acțiuni externe, securitate și justiție
Raportul special 14/2020: Ajutorul pentru dezvoltare acordat de UE Kenyei
Ajutorul pentru dezvoltare acordat de UE urmărește să reducă și, în cele din urmă, să eradicheze sărăcia în țările sprijinite, prin stimularea bunei guvernanțe și a unei creșteri economice durabile.
Fiecare fond european de dezvoltare (FED) se întinde, în general, pe o perioadă de cinci până la șapte ani. În cadrul celui de Al unsprezecelea FED, 75 de țări ACP au primit finanțare, care se ridică la un total de 15 miliarde de euro. Alocarea a avut la bază cinci indicatori: populația, venitul național brut pe cap de locuitor, indicele capitalului uman, indicele vulnerabilității economice și indicatorii privind guvernanța la nivel mondial. Țările cu o populație numeroasă, precum Kenya, au primit, în mod proporțional, mai puține fonduri.
Sursa principală de finanțare din partea UE de care beneficiază Kenya este FED. Ajutorul primit de această țară în perioada 2014-2020 prin cel de Al unsprezecelea FED s-a cifrat la 435 de milioane de euro, echivalentul a aproximativ 0,6 % din veniturile sale fiscale.
Curtea a evaluat dacă Comisia și Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) direcționaseră în mod eficace acest ajutor către sectoarele în care acesta ar putea contribui în cea mai mare măsură la reducerea sărăciei. Curtea s-a axat pe eficacitatea ajutorului pentru dezvoltare acordat Kenyei prin intermediul FED, sursa principală de finanțare din partea UE de care beneficiază această țară. De asemenea, raportul utilizează exemplul Kenyei pentru a evalua metodologia de alocare a ajutorului pentru dezvoltare al UE și pentru a contribui la conceperea noilor acțiuni aferente următorului cadru financiar multianual. Curtea a examinat dacă Comisia și SEAE direcționaseră FED în mod eficace către sectoarele în care acesta ar putea contribui în cea mai mare măsură la reducerea sărăciei în Kenya.
Curtea a constatat că ajutorul era dispersat între numeroase domenii, precum și că nu fuseseră furnizate explicații de către Comisie privind modul în care și motivele pentru care sectoarele sprijinite ar putea ajuta cel mai mult Kenya să reducă sărăcia. Deși proiectele auditate au dus, în general, la realizările și efectele preconizate, impactul lor asupra dezvoltării globale a țării nu a fost încă demonstrat.
Pe baza activităților de audit pe care le-a desfășurat cu privire la Kenya, Curtea a recomandat să se reanalizeze abordarea pentru alocarea ajutorului către țările din Africa, zona Caraibilor și Pacific. De asemenea, Curtea a recomandat să se dea prioritate anumitor sectoare din Kenya, acordându-se totodată o atenție deosebită direcționării ajutorului astfel încât să se obțină rezultate.
Reglementarea piețelor și economia competitivă
Scopul normelor UE în materie de concurență este de a împiedica societățile să se angajeze în practici anticoncurențiale, cum ar fi carteluri secrete sau abuzul de poziție dominantă.
Comisia poate impune amenzi societăților care nu respectă aceste norme. În ultimii zece ani, asigurarea respectării legislației în materie de concurență a trebuit să facă față unor schimbări considerabile în dinamica pieței, generate de emergența piețelor digitale, a Big Data și a algoritmilor de fixare a prețurilor.
În cadrul procedurilor sale antitrust, Comisia asigură respectarea normelor UE în materie de concurență, împreună cu autoritățile naționale de concurență. Totodată, Comisia este responsabilă de examinarea concentrărilor economice care prezintă importanță pentru piața internă a UE.
În fiecare an, Comisia examinează peste 300 de notificări de concentrări economice și aproximativ 200 de cazuri antitrust. Între 2010 și 2019, Comisia a aplicat amenzi în valoare totală de 28,5 miliarde de euro pentru încălcări ale normelor de concurență. Din 2005 până în prezent, din cauza resurselor limitate, ea a efectuat doar patru anchete sectoriale din proprie inițiativă, care au permis detectarea unor încălcări.
Curtea a evaluat cât de eficace a fost Comisia în detectarea și în corectarea încălcărilor normelor de concurență ale UE în materie de antitrust și de concentrări economice. De asemenea, a fost analizat modul în care Comisia a cooperat cu autoritățile naționale de concurență. Curtea s-a aplecat și asupra modului în care Comisia și-a evaluat propria performanță și a raportat cu privire la aceasta.
Curtea a constatat că deciziile Comisiei au răspuns preocupărilor legate de concurență, dar că, din cauza resurselor limitate, capacitățile de monitorizare a piețelor și de detectare din proprie inițiativă a cazurilor antitrust erau limitate. Volumul tot mai mare de date care trebuie prelucrate și apariția piețelor digitale au sporit complexitatea investigațiilor și nu se găsiseră încă soluții pentru toate provocările. Cooperarea cu autoritățile naționale de concurență a fost bună, dar anumite aspecte ar putea fi mai bine coordonate. De asemenea, este în continuare loc de îmbunătățiri în ceea ce privește modul în care Comisia evaluează performanța activităților sale și raportează cu privire la aceasta.
Curtea a recomandat Comisiei să își amelioreze capacitatea de detectare și corectare a încălcărilor normelor în materie de concurență, să coopereze mai îndeaproape cu autoritățile naționale de concurență și să îmbunătățească raportarea cu privire la performanță.
Finanțarea și administrarea Uniunii
Instituțiile UE recrutează, în fiecare an, aproximativ 1 000 de noi membri ai personalului permanent în vederea unor cariere de lungă durată, din rândul a peste 50 000 de candidați la concursurile generale ale EPSO, care sunt extrem de selective: rata medie de reușită este de 2 %. Între 2012 și 2018, 411 000 de candidați au concurat pe 7 000 de locuri pe listele de rezervă ale EPSO: concursurile generale atrag zeci de mii de candidați și se pot finaliza cu până la 200 de candidați înscriși pe lista de rezervă. EPSO a redus durata procedurilor de la 18 la 13 luni, dar nu reușește să respecte obiectivul de 10 luni pe care și l-a propus. Costul per laureat este de aproximativ 24 000 de euro: structura costurilor este astfel concepută încât să reducă la minimum costurile pentru concursurile de mare amploare.
Curtea a evaluat dacă procesele aplicate de EPSO au reușit să atragă și să selecteze potențiali noi angajați adecvați pentru instituțiile UE în timp util și într-un mod eficient din punctul de vedere al costurilor în perioada 2012-2018.
Curtea a constatat că procesul de selecție aplicat de EPSO nu era bine adaptat concursurilor de mică amploare pentru profiluri specifice, tipul de concurs de natură să încurajeze specialiști să candideze la posturi în funcția publică a UE. Totodată, Curtea a atras atenția asupra unor deficiențe care afectează și procedurile de selecție pentru profil general desfășurate de EPSO.
Curtea a recomandat consolidarea procesului de selecție, introducerea unui nou cadru de selecție pentru specialiști și ameliorarea capacității EPSO de a se adapta la actualul mediu aflat în rapidă schimbare.
Rapoartele anuale și rapoartele anuale specifice
Rapoartele anuale prezintă în principal rezultatele activităților desfășurate de Curte în vederea formulării declarației de asigurare cu privire la bugetul Uniunii Europene și la bugetul fondurilor europene de dezvoltare (FED).
Rapoartele anuale specifice prezintă activitățile anuale de audit financiar desfășurate de Curte cu privire la agențiile, la organismele descentralizate și la întreprinderile comune ale UE, precum și la Școlile Europene.
De asemenea, Curtea publică un raport privind datoriile contingente rezultate ca urmare a activităților întreprinse de Comitetul Unic de Rezoluție (SRB).
Raportul anual referitor la execuția bugetului UE privind exercițiul financiar 2019
În fiecare an, Curtea auditează veniturile și cheltuielile UE, examinând fiabilitatea conturilor anuale și dacă operațiunile de venituri și de cheltuieli subiacente conturilor sunt realizate cu respectarea normelor financiare, atât la nivelul UE, cât și la nivelul statelor membre.
De asemenea, Curtea evaluează în mod specific fiecare domeniu major al bugetului UE, pe baza (sub)rubricilor din cadrul financiar multianual (CFM). Totodată, Curtea analizează de ce și unde se produc erori, formulează recomandări de ameliorare și examinează dacă recomandările sale anterioare au fost puse în aplicare, precum și modul în care acestea au fost implementate.
Această activitate amplă stă la baza declarației de asigurare pe care Curtea are obligația de a o furniza Parlamentului European și Consiliului în conformitate cu mandatul acesteia prevăzut în Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE).
opinie favorabilă privind conturile și veniturile
Pentru exercițiul financiar 2019, Curtea a emis o „opinie favorabilă” cu privire la conturile și la veniturile UE.
opinie contrară privind cheltuielile
În 2019, cheltuielile UE s-au ridicat la 159,1 miliarde de euro, ceea ce reprezintă 2,1 % din totalul cheltuielilor publice ale statelor membre ale UE și 1 % din venitul național brut din UE.
Auditorii Curții au testat un eșantion de 747 de plăți efectuate către beneficiari din toate domeniile de cheltuieli, dintr-o populație de audit totală de aproximativ 126 de miliarde de euro. Altfel spus, au fost evaluate diferite cazuri în care fondurile UE fuseseră utilizate pentru a furniza sprijin pentru proiecte majore de infrastructură, IMM-uri, organizații de cercetare, fermieri sau studenți din statele membre ale UE ori pentru beneficiari din țări terțe.
Pentru exercițiul financiar 2019, Curtea a emis o „opinie contrară” cu privire la cheltuielile UE.
cheltuielile aferente exercițiului 2019
este de
Pentru exercițiul financiar 2019, Curtea a estimat că nivelul de eroare pentru ansamblul cheltuielilor se situează între 1,8 % și 3,6 %. Valoarea mediană a acestui interval, așa-numita „rată de eroare cea mai probabilă”, este de 2,7 % (pentru exercițiul financiar 2018: 2,6 %).
Notă: pentru estimarea nivelului de eroare, Curtea utilizează tehnici statistice standard. Curtea are în proporție de 95 % certitudinea că nivelul de eroare din cadrul populației se situează în intervalul dintre limita inferioară și cea superioară a nivelului de eroare (pentru mai multe detalii, a se vedea anexa 1.1 la capitolul 1 din Raportul anual pe 2019).
de Curte este afectată de un nivel
semnificativ de eroare
Pentru exercițiul financiar 2019, cheltuielile cu risc ridicat au reprezentat 53 % din populația auditată de Curte, mai mult decât în cele două exerciții precedente. Nivelul de eroare estimat de Curte pentru cheltuielile cu risc ridicat a fost de 4,9 % (4,5 % pentru exercițiul financiar 2018).
Cheltuielile UE se caracterizează prin existența a două tipuri de cheltuieli, care prezintă profiluri de risc diferite:
- plățile cu risc scăzut, bazate pe drepturi la plată: se întemeiază pe îndeplinirea anumitor condiții (mai puțin complexe) de către beneficiari: aceste plăți includ bursele de studiu și bursele de cercetare (în domeniul Competitivitate), ajutoarele directe pentru fermieri (în domeniul Resurse naturale) și salariile și pensiile personalului UE (în domeniul Administrație);
- plățile cu risc ridicat, bazate pe rambursarea costurilor: în cadrul cărora UE rambursează costuri eligibile pentru activități eligibile (care implică norme mai complexe): aceste plăți includ proiectele de cercetare (în domeniul Competitivitate), investițiile din domeniul dezvoltării rurale și regionale (în domeniul Coeziune și în domeniul Resurse naturale) și proiectele de ajutor pentru dezvoltare (în domeniul Europa în lume).
Coeziune economică, socială și teritorială și
Competitivitate pentru creștere economică și
ocuparea forței de muncă
Pentru exercițiul financiar 2019, domeniul Coeziunea economică, socială și teritorială a fost (sub)rubrica din CFM cea mai expusă la erori, fiind urmat de domeniul Competitivitate pentru creștere și locuri de muncă.
Notă: nivelul de eroare estimat se bazează pe erorile cuantificabile detectate în urma activității Curții, în special în urma testării unui eșantion de operațiuni. Pentru selectarea eșantionului și pentru estimarea nivelului de eroare, Curtea utilizează tehnici statistice standard (a se vedea anexa 1.1 la capitolul 1 din Raportul anual pe 2019).
Combaterea fraudei îndreptate împotriva intereselor financiare ale UE
au fost raportate către OLAF
Curtea este auditorul extern al Uniunii Europene. Auditurile pe care le efectuează nu sunt concepute în mod expres pentru a detecta frauda. Cu toate acestea, auditorii săi identifică cu regularitate un număr de cazuri în care suspectează existența unei activități frauduloase.
În 2020, Curtea a raportat către OLAF șase cazuri de suspiciune de fraudă (2019: 10 cazuri) pe care Curtea le identificase în cursul activității sale de audit. Raportul anual al Curții privind bugetul UE oferă informații suplimentare cu privire la natura acestor cazuri de suspiciune de fraudă și la recuperările financiare ulterioare recomandate de OLAF.
proiect-pilot pentru exercițiul financiar 2019
Pentru exercițiul financiar 2019, ca exercițiu-pilot, raportul anual al Curții a fost structurat în două părți separate. A doua parte a raportului anual acoperă performanța programelor de cheltuieli din cadrul bugetului UE.
Pentru prima dată în rapoartele anuale pe care le elaborează, Curtea a examinat raportul anual privind gestionarea și performanța bugetului UE, care este principalul raport de nivel înalt al Comisiei privind performanța.
Curtea a examinat, de asemenea, rezultatele obținute de programele UE desfășurate în contextul CFM 2014-2020. Scopul său a fost de a determina cât de multe informații relevante referitoare la performanță erau disponibile și, pe baza acestor informații, de a evalua cât de bună a fost efectiv performanța programelor de cheltuieli ale UE.
De asemenea, Curtea a examinat situația acțiunilor întreprinse în urma recomandărilor pe care le-a formulat în rapoarte publicate în 2016.
Raportul anual referitor la fondurile europene de dezvoltare privind exercițiul financiar 2019
opinie favorabilă privind conturile și veniturile;
opinie contrară privind cheltuielile
Fondurile europene de dezvoltare (FED), lansate în 1959, reprezintă principalele instrumente prin care UE furnizează ajutor în cadrul cooperării pentru dezvoltare. Ele au drept obiectiv eradicarea sărăciei și promovarea dezvoltării durabile și a integrării țărilor din Africa, zona Caraibilor și Pacific și a țărilor și teritoriilor de peste mări în economia mondială. Fondurile sunt finanțate de statele membre ale UE și sunt gestionate în afara bugetului UE de către Comisia Europeană și de către Banca Europeană de Investiții (BEI).
La fel ca în anii precedenți, Curtea a emis o „opinie favorabilă” cu privire la conturile FED și la venituri, dar o „opinie contrară” privind cheltuielile FED pentru exercițiul financiar 2019.
Rapoarte anuale specifice privind agențiile UE
Agențiile UE sunt entități juridice distincte, înființate cu scopul de a efectua sarcini specifice de natură tehnică, științifică sau de gestionare care ajută instituțiile UE să definească și să pună în aplicare politici. În total, există 43 de agenții.
Notă: pentru exercițiul financiar 2019, Parchetul European (EPPO) și Autoritatea Europeană a Muncii (ELA) nu erau încă autonome din punct de vedere financiar.
pentru exercițiul financiar 2019
În exercițiul financiar 2019, bugetul total al tuturor agențiilor (excluzând Comitetul Unic de Rezoluție) aflate sub mandatul Curții s-a ridicat la 3,3 miliarde de euro (exercițiul financiar 2018: 4,2 miliarde de euro), ceea ce reprezintă 2,2 % din bugetul general al UE pe 2019 (exercițiul financiar 2018: 2,1 %).
În ansamblu, auditul financiar desfășurat de Curte cu privire la agenții a confirmat rezultatele pozitive raportate în anii precedenți. Curtea a exprimat „opinii favorabile” cu privire la conturile a 41 de agenții, la venituri și la plățile subiacente conturilor agențiilor, cu excepția unor probleme care afectează plățile la nivelul Agenției pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei (ACER) și la nivelul Biroului European de Sprijin pentru Azil (EASO).
performanța agențiilor UE
În 2020, pentru prima dată, Curtea a examinat, de asemenea, performanța agențiilor UE dintr‑o perspectivă transversală. Auditul Curții a identificat necesitatea unei mai mari flexibilități în ceea ce privește înființarea, funcționarea și posibila lichidare a agențiilor. În plus, Curtea a concluzionat că unele agenții sunt împiedicate să își îndeplinească pe deplin rolul din caza sprijinului insuficient din partea statelor membre, a industriei, a Comisiei Europene sau a altor agenții.
Raportul anual specific privind întreprinderile comune ale UE pentru exercițiul financiar 2019
Întreprinderile comune sunt parteneriate public-privat ale UE cu sectorul industrial, cu grupări din domeniul cercetării și cu statele membre și joacă un rol important în punerea în aplicare a unor aspecte specifice ale politicii de cercetare a UE.
Opt dintre cele nouă întreprinderi comune pun în aplicare acțiuni specifice de cercetare și inovare din cadrul programului Orizont 2020 în domeniul transporturilor, al transporturilor/energiei, al sănătății, al bioindustriilor, al componentelor și sistemelor electronice și în domeniul cercetării digitale. Cea de a noua întreprindere comună, „Fusion for Energy”(dezvoltarea energiei de fuziune), este finanțată de Euratom și răspunde de contribuția Europei la reactorul termonuclear experimental internațional (ITER).
În 2020, Curtea a auditat pentru prima dată conturile anuale și operațiunile subiacente ale întreprinderii comune pentru calculul european de înaltă performanță, înființată în 2018.
comune ale UE pentru exercițiul financiar 2019
Pentru exercițiul financiar 2019, Curtea a exprimat „opinii favorabile” privind conturile, veniturile și plățile pentru toate întreprinderile comune.
Cu toate acestea, la fel ca în anii precedenți, opinia de audit exprimată de Curte cu privire la conturile anuale pentru 2019 ale întreprinderii comune pentru dezvoltarea energiei de fuziune (F4E) include paragrafe de evidențiere a unor aspecte, în principal pentru a atrage atenția asupra riscului unor creșteri suplimentare ale costurilor și asupra riscului apariției altor întârzieri în implementarea proiectului ITER.
Raportul anual specific privind Școlile Europene și raportul anual specific privind orice datorie contingentă a Comitetului Unic de Rezoluție
Curtea raportează anual cu privire la datoriile contingente ale Comitetului Unic de Rezoluție (SRB), ale Consiliului sau ale Comisiei care rezultă din îndeplinirea sarcinilor care le revin în temeiul Regulamentului privind mecanismul unic de rezoluție. În raportul său privind exercițiul financiar 2019, Curtea concluzionează că SRB și Comisia au depus eforturi rezonabile pentru a prezenta datorii contingente în cazul în care aveau motive să facă acest lucru.
Curtea a publicat, de asemenea, raportul său anual privind conturile anuale ale celor 13 școli europene.
descărcare de gestiune a Parlamentului
European
Publicarea rapoartelor anuale ale Curții marchează totodată debutul procedurii de acordare a descărcării de gestiune, în cursul căreia Parlamentul European decide – la recomandarea Consiliului – dacă Comisia și alte organisme au gestionat în mod satisfăcător bugetul UE. În caz afirmativ, Parlamentul le acordă o descărcare de gestiune.
În mod excepțional, din cauza pandemiei de COVID-19, prezentarea rapoartelor anuale pe 2019 ale Curții în sesiunea plenară a Parlamentului European a fost amânată pentru luna ianuarie 2021.
Avizele
CFM 2021-2027 și la inițiativa „Next Generation
EU” (NGEU)
Una dintre modalitățile prin care Curtea contribuie la îmbunătățirea abordării Comisiei în materie de ameliorare a legiferării constă în examinarea propunerilor Comisiei de acte legislative noi sau de modificare a legislației existente. Atunci când aceste propuneri implică un impact financiar semnificativ, avizele Curții sunt obligatorii conform legislației UE. Și alte instituții pot solicita Curții să emită avize cu privire la anumite chestiuni. Toate avizele Curții sunt prezentate Parlamentului European și Consiliului.
În 2020, Curtea a publicat 11 astfel de avize. Marea majoritate se referă fie la modificări ale normelor existente în CFM 2014-2020 în contextul răspunsului UE la pandemia de COVID-19, fie la propuneri legislative pentru CFM 2021-2027 și pentru inițiativa „Next Generation EU” (NGEU).
Alte produse de comunicare
Analize preliminare de audit
Analizele preliminare de audit furnizează informații cu privire la o activitate de audit (al performanței) în curs. Ele se bazează pe activitățile pregătitoare întreprinse și sunt concepute să servească drept sursă de informații pentru cei interesați de politica și/sau de programul auditat.
În 2020, Curtea a publicat 14 analize preliminare de audit (2019: 18).
Journal
Fiecare ediție a ECA Journal conține articole care tratează o temă specifică, cel mai adesea din perspectiva auditului, semnate de colaboratori care lucrează în cadrul instituțiilor UE sau în afara acestora.
În 2020, Curtea a publicat trei ediții cu următoarele tematici: „Big Data și digitalizarea”, „Schimbările climatice și auditul” și „Realizarea valorii adăugate europene”.
Conferințe și webinare
În cursul anului 2020, Curtea a organizat, de asemenea, o serie de conferințe și webinare. Toate aceste evenimente au fost organizate de la distanță și au fost deschise părților interesate și cetățenilor.
În continuare, sunt prezentate două exemple de astfel de conferințe.
controlată de stat a Chinei
În iunie 2020, Curtea a găzduit un webinar pentru a discuta răspunsul UE la strategia de investiții controlată de stat a Chinei în legătură cu analiza Curții din 2020 pe această temă. Experții universitari invitați și experții din cadrul Curții de Conturi Europene și-au împărtășit opiniile cu privire la relațiile UE-China, la implicațiile creșterii economice a Chinei și la răspunsul UE la investițiile chineze.
sectorul public
În septembrie 2020, Curtea a găzduit o conferință privind etica și integritatea în administrația publică. Scopul conferinței a fost de a stimula discuțiile cu privire la politicile etice ale instituțiilor UE și la corelarea acestora cu încrederea publicului în UE. La discuții au participat reprezentanți ai mediului academic, ai principalelor ONG-uri, ai Parlamentului European, ai OCDE, ai BEI, ai Ombudsmanului European și ai organismelor care stabilesc standarde în profesia de auditor. Conferința a fost urmată de o discuție pe tema raportului special din 2019 al Curții intitulat „Cadrele etice ale instituțiilor UE auditate: mai este loc de îmbunătățiri”.
Inovare și audit digital
Ambiția Curții este de a valorifica tehnologia modernă în audit pentru a alimenta cu informații mai multe și de mai bună calitate procesul de asigurare a răspunderii pentru actul de gestiune. Necesitatea de a investi în auditul digital este, de asemenea, recunoscută în strategia Curții pentru perioada 2021-2025.
digital” a continuat în 2020
În cursul anului 2020, Curtea a continuat să pună în aplicare proiectul „ECA audit goes digital” pentru a pregăti un plan de dezvoltare a auditului digital și pentru a coordona diferitele inițiative întreprinse sub acest aspect de camerele de audit. Acest proiect transversal este gestionat de un comitet de orientare digitală înființat special în acest scop.
cu succes, în cadrul unui exercițiu-
pilot pentru agențiile executive ale
UE
În 2020, pentru prima dată, Curtea a aplicat tehnici de audit digitale pentru auditul financiar al agențiilor UE.
Auditul financiar al agențiilor UE constă în aproximativ 200 de proceduri de audit care acoperă domenii precum plățile, salariile, achizițiile, bugetul și recrutarea. Proiectul-pilot al Curții s-a axat pe unele dintre aceste proceduri pentru șase agenții executive care au proceduri administrative și sisteme informatice similare.
Acest proiect-pilot a demonstrat potențialul auditului digital de a îmbunătăți calitatea și eficiența auditurilor Curții.
În 2020, echipa ECALab, laboratorul de inovare interdisciplinar al Curții, a continuat să experimenteze utilizarea unor tehnologii precum text mining (explorarea textelor), inteligența artificială și prelucrarea datelor deschise în scopuri de audit.
În plus, ECALab a acordat sprijin în cadrul a 12 sarcini de audit, oferind soluții inovatoare de colectare și de analiză a datelor.
De asemenea, Curtea a prezentat activitatea echipei ECALab în cadrul mai multor reuniuni internaționale și întruniri academice.
tehnologia blockchain
Începând din 2018, Curtea a participat la Parteneriatul european privind tehnologia blockchain, o declarație semnată de cele 27 de state membre, de Liechtenstein și de Norvegia. În special, Curtea conduce activitatea de recunoaștere legală a Infrastructurii europene de servicii bazate pe tehnologia blockchain pentru a utiliza tehnologia registrelor distribuite în scopul creării de piste de audit digitale fiabile, al automatizării verificărilor conformității și în scopul verificării integrității datelor.
În 2020, Curtea a implementat un prototip utilizând „ECA registry” pentru a garanta utilizatorilor integritatea publicațiilor Curții disponibile online pe site-ul acesteia.
Relații instituționale
Curtea colaborează îndeaproape cu Parlamentul European, cu Consiliul și cu parlamentele naționale din statele membre, întrucât impactul activității sale depinde, într-o mare măsură, de modul în care aceste instituții utilizează rezultatele auditurilor sale și recomandările pe care le formulează.
Parlamentul European
În ianuarie 2020, Conferința președinților de comisie (CPC) a invitat președintele Curții la un schimb de opinii cu privire la programul de activitate pe 2020 și la programul de activitate 2021+ ale acesteia.
În plus, membrii Curții și echipele de audit sunt invitate cu regularitate în fața comisiilor și a organelor Parlamentului European, în special în fața Comisiei pentru control bugetar (CONT), pentru a prezenta rezultatele activității acesteia.
La sfârșitul anului 2019, CONT a introdus o nouă procedură pentru selectarea rapoartelor speciale și a documentelor de analiză care urmează să fie prezentate în cadrul reuniunilor comisiilor.
Anul 2020 a fost însă un an excepțional, din cauza crizei provocate de pandemia de COVID‑19. În primăvara și în vara anului 2020, Parlamentul European nu a fost în măsură să organizeze reuniuni în cadrul cărora Curtea să își poată prezenta activitatea de la distanță.
În septembrie 2020, când acest lucru a devenit posibil, Curtea și-a reluat prezentările. În ansamblu, în cursul anului 2020, membrii Curții au prezentat în fața CONT 12 rapoarte speciale și 1 document de analiză. Pentru o serie de rapoarte publicate în 2020 și selectate de CONT, prezentările au fost amânate pentru 2021.
În plus, în cursul anului 2020, membrii Curții au susținut 18 prezentări de rapoarte speciale și de documente de analiză în fața a 10 alte comisii ale Parlamentului European. Unele dintre aceste reuniuni au avut loc în comun, atunci când mai multe comisii erau interesate de același raport.
Consiliul Uniunii Europene
Ca regulă generală, grupurile de pregătire ale Consiliului tratează rapoartele speciale ale Curții, dar nu neapărat toate documentele de analiză sau avizele. În 2020, Curtea a prezentat 30 de rapoarte speciale, 1 document de analiză și 1 aviz în fața a 3 comitete ale Consiliului (Comitetul economic și financiar, Comitetul pentru politică economică și Comitetul pentru servicii financiare) și în cadrul a 20 de grupuri de lucru ale Consiliului (2019: 26 de rapoarte speciale în cadrul a 22 de grupuri de lucru ale Consiliului).
În 2020, Curtea a participat, de asemenea, la alte trei evenimente:
- prezentarea proiectului de buget pe 2021 al Curții în fața Comitetului bugetar;
- prezentarea modificărilor aduse Regulamentului de procedură al Curții în fața Grupului de lucru pentru afaceri generale; și
- participarea la un eveniment online al Reprezentanței Permanente a României pe tema redresării economice europene.
Croația: ianuarie-iunie 2020
Germania: iulie-decembrie 2020
În februarie 2020, președintele Klaus-Heiner Lehne (împreună cu membrii Curții de Conturi Europene, Ivana Maletić și Rimantas Šadžius) s-a întâlnit cu reprezentanți ai Președinției croate a Consiliului și ai mai multor autorități naționale. În plus, aceștia au participat la o conferință la nivel înalt privind noul CFM.
Reuniunile din timpul Președinției germane a Consiliului au trebuit, în cea mai mare parte, să aibă loc în mediul virtual.
De la stânga la dreapta: Željko Reiner, vicepreședintele parlamentului croat, Ivana Maletić, membră a Curții de Conturi Europene, Klaus‑Heiner Lehne, președintele Curții de Conturi Europene, și Rimantas Šadžius, membru al Curții de Conturi Europene.
Parlamentele naționale
cu parlamentele naționale
În cursul anului 2020, Curtea și-a prezentat activitatea în cadrul a 47 de reuniuni cu parlamentele naționale din 15 state membre. Începând cu jumătatea lunii martie 2020, aproape toate aceste reuniuni au avut loc la distanță.
De asemenea, au avut loc mai multe evenimente în cadrul cărora Curtea și-a prezentat activitatea în fața guvernelor statelor membre și în fața autorităților naționale.
Parlamentului European, a Consiliului și a
parlamentelor naționale din cauza COVID-19
Per ansamblu, în cursul anului 2020, Curtea a prezentat rezultatele activității sale în 156 de ocazii, în cadrul comisiilor Parlamentului European, al grupurilor de pregătire ale Consiliului și în cadrul parlamentelor naționale, ceea ce reprezintă o scădere în comparație cu anii precedenți (2019: 264; 2018: 248).
Cu toate acestea, pentru întreaga perioadă 2018-2020, s-a înregistrat o creștere semnificativă a prezenței Curții, în special în fața Parlamentului European. Numărul maxim de apariții ale Curții, 133, a fost atins în 2018, ultimul an plenar complet înainte de alegerile din mai 2019, comparativ cu media de 84 de prezentări pe an pentru perioada 2013-2017.
Comisia Europeană
la cel mai înalt nivel
În septembrie 2020, președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, a ținut discursul principal în cadrul seminarului Curții de Conturi Europene din 2020, care a fost urmat de o prezentare a primului raport anual de prospectivă strategică al Comisiei, susținută de vicepreședintele Comisiei, Maroš Šefčovič.
În martie 2020, Dubravka Šuica, vicepreședintă a Comisiei, a vizitat Curtea de Conturi Europeană pentru un schimb de opinii cu președintele Klaus-Heiner Lehne și cu alți membri ai Curții. Principalele subiecte discutate au fost provocările demografice din UE, importanța democrației și, în special, „Conferința privind viitorul Europei”.
Dubravka Šuica, vicepreședintă a Comisiei Europene, și Klaus-Heiner Lehne, președintele Curții de Conturi Europene.
Conform unei practici consacrate de mulți ani, membrii Curții participă la o reuniune anuală cu omologii lor din cadrul Comisiei Europene.
În 2020 însă, din cauza pandemiei de COVID-19, s-a convenit asupra amânării acestei reuniuni anuale pentru o dată ulterioară.
Cooperarea cu alte instituții supreme de audit
Comitetul de contact al instituțiilor supreme de audit din UE
Cooperarea Curții cu instituțiile supreme de audit din cele 27 de state membre are loc, în principal, în cadrul Comitetului de contact format din președinții instituțiilor supreme de audit din UE. Acest forum facilitează promovarea activității de audit extern independent în UE și în statele membre ale acesteia.
În 2020, Curtea a inițiat, sub denumirea de „EU Network Audit”, un nou tip de cooperare în domeniul auditului pe teme legate de pandemia de COVID-19. Obiectivul acestei cooperări este de a face schimb de cunoștințe și de experiență și de a spori vizibilitatea și impactul activității de audit relevante a instituțiilor supreme de audit.
a fost amânată
Din cauza pandemiei de COVID-19, reuniunea anuală din 2020, planificată să aibă loc în octombrie 2020 la Luxemburg, a fost amânată pentru 2021.
publicat în decembrie 2020
În decembrie 2020, Curtea a publicat, în numele Comitetului de contact, un compendiu de audit în care a prezentat rezultatele activităților de audit privind securitatea cibernetică desfășurate de diferite instituții de audit din UE. Raportul oferă informații generale relevante privind securitatea cibernetică în UE și în statele membre ale acesteia și reflectă atenția din ce în ce mai mare pe care auditorii o acordă rezilienței sistemelor critice de informații și a infrastructurilor digitale. În acest sens, raportul oferă, de asemenea, o imagine de ansamblu a activității de audit relevante și se bazează pe constatările recente ale Curții de Conturi Europene și ale instituțiilor supreme de audit din 12 state membre ale UE.
Aceasta a fost cea de a treia ediție din seria compendiilor de audit, publicații ale Comitetului de contact care au dobândit deja o regularitate anuală.
inovare în serviciul auditului
În noiembrie 2020, Curtea a lansat, de asemenea, o platformă de schimb de cunoștințe și de colaborare cu alte instituții supreme de audit din UE privind tehnologia și inovarea în domeniul auditului (TINA).
INTOSAI
În cursul anului 2020, Curtea a continuat să se implice activ în activitățile Organizației Internaționale a Instituțiilor Supreme de Audit (INTOSAI), în special în calitate de vicepreședinte al Comitetului pentru standarde profesionale și de membru al subcomitetelor acestuia. În noiembrie 2020, Curtea a participat la reuniunea virtuală a Consiliului de conducere al INTOSAI. În plus, ea a condus proiectul de revizuire a ISSAI 200 al Subcomitetului pentru auditul financiar și contabilitate (FAAS).
Curtea a luat parte, de asemenea, la activitățile și la proiectele altor grupuri de lucru ale INTOSAI, în special cele pentru auditul de mediu, pentru tehnologiile de lucru cu volume mari de date și pentru modernizarea financiară și reforma în materie de reglementare. De asemenea, Curtea a participat la activitățile Grupului operativ pentru profesionalizarea auditorilor din cadrul INTOSAI (TFIAP) și pentru Inițiativa de dezvoltare din cadrul INTOSAI.
EUROSAI
Totodată, Curtea s-a implicat în mod activ în activitatea Organizației Europene a Instituțiilor Supreme de Audit (EUROSAI), care este grupul regional european al INTOSAI. Curtea a participat în special la activitățile grupurilor de lucru pentru auditul de mediu, pentru tehnologiile informației și pentru auditul fondurilor alocate în caz de catastrofe și dezastre.
În 2020, Curtea a înființat un grup de proiect cu tematica: „Preparing for future risks and climate crisis: Time for audit to take a long-term view?” (Pregătirea pentru riscurile viitoare și pentru crizele climatice: este momentul ca auditul să adopte o viziune pe termen lung?) în cadrul portofoliului intitulat Forward thinking and emerging issues („O gândire prospectivă și probleme emergente”). În plus, Curtea a contribuit în mod activ la grupul de proiect privind auditul răspunsului la pandemia de COVID-19.
Instituțiile supreme de audit din țările candidate și din țările potențial candidate la aderarea la UE
De asemenea, Curtea sprijină instituțiile supreme de audit din țările candidate și din cele potențial candidate la aderarea la UE (Albania, Bosnia și Herțegovina, Kosovo*, Muntenegru, Macedonia de Nord, Serbia și Turcia).
În februarie 2020, Curtea a participat la o conferință pe tema Working with parliaments to improve audit impact („Cooperarea cu parlamentele pentru îmbunătățirea impactului auditului”), organizată de instituția supremă de audit din Muntenegru.
* Această denumire nu aduce atingere pozițiilor privind statutul și este conformă cu rezoluția RCSONU 1244/1999 și cu Avizul CIJ privind declarația de independență a Kosovo.
Gestiunea Curții
Membri
Curtea de Conturi Europeană funcționează sub forma unui organ colegial compus din membri, câte unul din fiecare stat membru. Fiecare dintre membri este numit de Consiliu, după consultarea Parlamentului European, în urma nominalizării de către guvernul național respectiv. Curtea nu are niciun rol în procesul de nominalizare sau de numire a membrilor săi.
Membrii Curții sunt numiți pentru un mandat reînnoibil de șase ani și își exercită atribuțiile în deplină independență și în interesul general al UE. La preluarea mandatului, membrii își asumă un angajament solemn în acest sens în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene.
În 2020 și la începutul anului 2021, Consiliul a numit doi noi membri ai Curții de Conturi Europene: Helga Berger din Austria (de la 1 august 2020) și Marek Opioła din Polonia (de la 1 februarie 2021; acesta va finaliza mandatul fostului membru, Janusz Wojciechowski, care a fost numit comisar al UE pentru agricultură în 2019). Phil Wynn Owen, din Regatul Unit, a fost membru al Curții până la 31 ianuarie 2020.
În 2020, din cauza circumstanțelor excepționale, au avut loc doar trei reuniuni fizice ale colegiului (în 2019, acesta s-a reunit de 21 de ori, iar în 2018 de 18 ori). Rata de prezență la aceste reuniuni a fost de 96 %.
La începutul pandemiei de COVID-19, a fost instituită o procedură excepțională, care permite colegiului să adopte documente fără a se întruni în mod fizic. Începând din martie 2020, colegiul a organizat 22 de astfel de reuniuni prin procedură excepțională. Întrucât aceste reuniuni sunt considerate a fi echivalentul unei proceduri scrise, rata de prezență nu a fost măsurată.
discutarea strategiei pentru perioada 2021-2025
și a programului de activitate 2021+
O dată pe an, membrii Curții, secretarul general și directorii participă la un program de două zile în afara Curții pentru a discuta chestiuni importante legate de funcționarea viitoare a instituției.
Seminarul Curții din acest an a avut loc în septembrie 2020 la sediul Curții. Acesta a oferit ocazia de a discuta primul proiect al noii strategii a Curții pentru perioada 2021-2025, pregătit de Grupul consultativ în materie de strategie și prospectivă, și Programul de activitate 2021+.
Seminarul Curții de Conturi Europene, septembrie 2020, Luxemburg.
Președintele
Președintele este responsabil de strategia instituției, de planificare și de gestionarea performanței, de comunicare și de relația cu mass-media, de relațiile instituționale, de chestiunile juridice și de auditul intern. De asemenea, președintele reprezintă instituția în relațiile externe ale acesteia.
Președintele este ales de către membri, din rândul acestora, pentru un mandat de trei ani, cu posibilitate de reînnoire, și își asumă rolul de primus inter pares (primul între egali).
Domnul Klaus-Heiner Lehne a fost ales președinte al Curții în septembrie 2016 și apoi reales în septembrie 2019.
Președintele și membrii
Notă: situația în luna februarie 2021.
Camerele de audit și comitetele
Fiecare membru este repartizat în una dintre cele cinci camere de audit, în cadrul cărora sunt elaborate și adoptate majoritatea rapoartelor de audit, a documentelor de analiză și a avizelor Curții. Camerele repartizează sarcinile de audit între diverșii membrii care le compun. Fiecare membru este responsabil pentru propriile sarcini de audit în fața camerei și în fața Curții. Activitatea de audit este desfășurată de auditori profesioniști care lucrează în cadrul direcțiilor camerelor de audit.
Camerele sunt conduse de un decan, ales din rândul membrilor camerei respective și de către aceștia. Începând din decembrie 2020, decanii celor cinci camere de audit ale Curții sunt: Samo Jereb, Iliana Ivanova, Bettina Jakobsen, Alex Brenninkmeijer și Tony Murphy.
Comitetul pentru controlul calității auditului (AQCC) se ocupă de politicile, de standardele și de metodologia de audit a Curții, de sprijinul pentru audit, de dezvoltarea auditului și de controlul calității auditului. Acesta este alcătuit din câte un membru din fiecare cameră de audit și este prezidat de Jan Gregor.
Deciziile cu privire la aspecte mai largi de ordin strategic și administrativ sunt luate de Comitetul administrativ și, dacă este cazul, de colegiul membrilor, ambele fiind prezidate de președinte. Comitetul administrativ este alcătuit din președinte, decanii camerelor, președintele Comitetului de control al calității auditului (AQCC) și membrul pentru relații instituționale (de la sfârșitul anului 2020, Rimantas Šadžius).
În 2020, din cauza pandemiei de COVID-19, reuniunile fizice ale camerelor și ale comitetului au fost suspendate la jumătatea lunii martie. În medie, rata de prezență la aceste reuniuni a fost de 96 % pentru camerele de audit și de 91 % pentru Comitetul administrativ și pentru AQCC.
În plus, există și alte comitete, cum ar fi Comitetul de etică (prezidat de João Figueiredo), Comitetul de audit (de la sfârșitul anului 2020, prezidat de Ildikó Gáll-Pelcz), Comitetul de orientare digitală (prezidat de Eva Lindström) și Grupul consultativ în materie de strategie și prospectivă (prezidat de João Figueiredo).
Conducerea de nivel superior a Curții este alcătuită din secretarul general și din directori. Există în total 10 direcții: 5 direcții atașate camerelor de audit, 1 direcție atașată Comitetului de control al calității auditului (AQCC), 1 direcție atașată Președinției și 3 direcții atașate Secretariatului general.
Eduardo Ruiz García a fost secretar general până în aprilie 2020, Philippe Froidure a preluat funcția ad interim până la sfârșitul anului. Începând cu 1 ianuarie 2021, Zacharias Kolias și-a preluat atribuțiile de secretar general al Curții numit recent pentru un mandat de șase ani.
Notă: situația în luna februarie 2021.
Măsurarea performanței
Curtea utilizează un set de indicatori-cheie de performanță pentru a informa conducerea instituției cu privire la progresele realizate în vederea atingerii obiectivelor sale strategice, pentru a veni în sprijinul procesului decizional și pentru a oferi părților interesate instituționale informații privind performanța sa. Indicatorii oferă o imagine de ansamblu asupra performanței organizației în ceea ce privește diseminarea, impactul și percepția asupra activității Curții.
pofida restricțiilor legate de COVID-19
În 2020, în pofida circumstanțelor dificile cauzate de COVID-19, Curtea a publicat 32 de rapoarte: 26 de rapoarte speciale și 6 documente de analiză. Aceasta înseamnă însă cu șase rapoarte mai puțin față de cele 38 care fuseseră planificate în programul de activitate revizuit pentru 2020, întrucât unele dintre audituri au suferit întârzieri în cursul anului.
Numărul de rapoarte publicate
Comparând perioada strategică 2018-2020 cu cea anterioară, se poate observa o creștere semnificativă a numărului de rapoarte publicate în fiecare an. În medie, în ultimii trei ani, Curtea a publicat 37 de rapoarte, comparativ cu 27 de rapoarte în perioada 2013-2017. O parte din această creștere corespunde documentelor de analiză, care au extins portofoliul de publicații al Curții.
În total, în cursul anului 2020, Curtea a emis un număr de 69 de publicații.
Acoperirea mediatică
rapoartele de audit ale Curții a rămas stabil,
însă acoperirea mediatică a scăzut în general
În 2020, Curtea a contorizat aproximativ 32 000 de articole online și postări pe platformele de comunicare socială legate de rapoartele sale de audit, de alte publicații sau de Curte în general (în 2019: 51 000; în 2018: 44 000).
Acoperirea mediatică poate varia în mod semnificativ în funcție de tematică și de complexitatea rapoartelor. În plus, interesul mass-mediei față de publicațiile Curții poate fi puternic influențat de factori externi. Acest lucru se poate întâmpla, în special, atunci când data publicării unui raport al Curții coincide cu un eveniment important sau cu o evoluție importantă a unei politici, ceea ce sporește considerabil interesul publicului pentru subiectul respectiv. În plus, în perioade de urgență, cum ar fi pandemia de COVID-19, atenția mass-mediei se concentrează în special pe orice are legătură cu criza respectivă.
În comparație cu anii precedenți, interesul pentru rapoartele de audit ale Curții a rămas, în linii mari, stabil. În același timp, a existat o scădere considerabilă a acoperirii mediatice pentru alte publicații și pentru Curte în general. În parte, acest lucru poate fi atribuit diminuării activităților de comunicare pe canalele de comunicare socială începând cu jumătatea lunii martie 2020.
dovedește a fi un succes
În 2020, Curtea a publicat 68 de comunicate de presă în 23 de limbi ale UE, precum și note de informare și informări de presă în anumite limbi. De asemenea, Curtea a acordat un număr de interviuri unor reprezentanți importanți ai mass-mediei din toată Europa. În plus, Curtea a organizat 22 de briefinguri de presă, inclusiv la nivel național pentru raportul anual. Aproape toate au avut loc de la distanță, cu o participare mult mai mare și mai largă, în special din partea mass-mediei din statele membre.
De asemenea, Curtea a organizat vizite pe teren virtuale pentru jurnaliști din Bruxelles și din statele membre, precum și mai multe prezentări pentru părțile interesate din diferite sectoare, pentru ONG-uri și pentru grupuri de reflecție.
În 2020, numărul vizitelor pe site-ul Curții a depășit pragul de 1 milion. În total, au existat în jur de 463 500 de vizitatori individuali.
platformele de comunicare socială
Platformele de comunicare socială sunt canale de comunicare indispensabile, care permit Curții să interacționeze în mod direct cu cetățenii. În cursul anului 2020, pe fondul crizei cauzate de pandemia de COVID-19, Curtea a decis să își reducă angajarea pe platformele de comunicare socială; numărul total al postărilor efectuate de Curte pe platformele de comunicare socială cu privire la instituție și la activitatea acesteia s-a ridicat la 1 007 (2019: 1 836).
O sursă esențială de conținut pentru postările Curții pe platformele de comunicare socială rămâne ECA Journal. În 2020, aproximativ o treime din postările Curții (32 %) au reprodus articole publicate anterior într-un număr al ECA Journal (2019: 26 %).
platformele de comunicare socială a
continuat să crească
La sfârșitul anului 2020, aproximativ 35 000 de persoane urmăreau cele trei conturi ale Curții pe platformele de comunicare socială (Twitter, LinkedIn, Facebook) (în jur de 29 500 în 2019).
comparație cu perioada strategică anterioară
Per ansamblu, în ultimii ani, creșterea gradului de acoperire mediatică a rapoartelor Curții, a altor publicații ale acesteia și a Curții în general a fost semnificativă: în medie, 42 300 de articole online și postări pe platformele de comunicare socială în fiecare an în perioada strategică 2018-2020, comparativ cu 7 300 de mențiuni în perioada 2013-2017; cu alte cuvinte, s-a înregistrat o creștere de cinci ori.
Impactul activității Curții și percepția asupra acesteia
Curții consideră că rapoartele acesteia
sunt utile pentru activitatea lor
Curtea evaluează utilitatea și impactul probabil al activităților sale, așa cum sunt percepute de cititorii rapoartelor sale din cadrul Parlamentului European, al Consiliului și al Comisiei, al agențiilor UE, al reprezentanțelor permanente ale statelor membre, al agențiilor și al instituțiilor supreme de audit din statele membre, al ONG-urilor, al mediului academic, al mass-mediei și al altor organisme.
Începând din 2018, Curtea a efectuat sondaje electronice anonimizate pentru a solicita din partea cititorilor rapoartelor sale feedback cu privire la un număr selectat dintre acestea. Chestionarele oferă părților interesate posibilitatea de a-și exprima feedbackul cu privire la calitatea rapoartelor și de a formula sugestii generale privind activitatea Curții.
În 2020, 84 % dintre cei peste 550 de respondenți au apreciat că rapoartele Curții erau utile pentru activitatea lor și 75 % erau de părere că acestea aveau un impact. Aceste rezultate sunt similare cu cele de anul trecut (2019: 88 % și, respectiv, 81 %).
Examinarea situației acțiunilor întreprinse în urma recomandărilor Curții
de Curte pentru exercițiul 2016 au fost
puse în aplicare
Curtea măsoară punerea în aplicare a recomandărilor sale pe baza urmăririi subsecvente realizate de auditori. Pentru 2020, Curtea a analizat recomandările formulate în rapoartele sale publicate în 2016.
În urma analizei, s-a constatat că 97 % dintre cele 29 de recomandări formulate în Raportul anual pe 2016 al Curții și 91 % dintre cele 360 de recomandări formulate în rapoartele speciale publicate în 2016 fuseseră puse în aplicare fie integral, fie în majoritatea privințelor, fie (cel puțin) în anumite privințe.
Personalul Curții
Afectarea personalului în cadrul instituției
La sfârșitul anului 2020, la fel ca în anii anteriori, în cadrul instituției existau 853 de posturi permanente și temporare. 535 dintre aceste posturi erau în camerele de audit, inclusiv 114 posturi în cabinetele membrilor Curții.
În plus, personalul Curții includea, la sfârșitul exercițiului, 83 de agenți contractuali și 15 experți naționali detașați ( 75 și, respectiv, 16 în 2019).
Recrutarea
Politica de recrutare a instituției respectă principiile generale și condițiile de angajare ale instituțiilor Uniunii Europene, iar personalul Curții este foarte divers din punctul de vedere al studiilor și al experienței profesionale.
În 2020, Curtea a recrutat 62 de noi angajați (în 2019, 77 de angajați): 18 funcționari permanenți, 21 de agenți temporari, 20 de agenți contractuali și 3 experți naționali detașați.
Programul ASPIRE al Curții pentru auditori a fost introdus în 2017 și este conceput pentru a contribui la integrarea profesională a nou-veniților, oferindu-le acestora posibilitatea de a dobândi experiență în diferite sarcini de audit, precum și de a lua parte la activități de formare specifice în primii trei ani de la angajare.
De asemenea, Curtea a oferit un număr de 44 de stagii (55 în 2019) pentru absolvenți universitari, pentru perioade cuprinse între trei și cinci luni. Începând cu jumătatea lunii martie 2020, stagiarii Curții au lucrat, la rândul lor, la distanță.
Profilul de vârstă
Trei sferturi (76 %) din angajații Curții aflați în activitate la sfârșitul anului 2020 aveau vârste cuprinse între 40 și 59 de ani, o creștere ușoară față de 2019 (74 % în 2019).
Patru cincimi (80 %) din directorii și managerii principali ai instituției au 50 de ani sau mai mult. Acest lucru înseamnă că, în următorii 5-10 ani, va avea loc o reînnoire a personalului cu funcții de conducere, pe măsură ce acesta se va pensiona.
Egalitatea de șanse
În ansamblu, personalul Curții este format din femei și bărbați în proporții egale.
Curtea se angajează să ofere personalului său egalitate de șanse în carieră la toate nivelurile organizației. Curtea angajează femei și bărbați în proporții egale, aproximativ o treime dintre directori și managerii principali fiind femei în 2020.
În perioada strategică 2018-2020, Curtea a reușit să crească procentul de femei în funcții de manageri principali în audit, de la 21 % la 29 %. Pentru a mări și mai mult ponderea femeilor în funcții de conducere, ea și-a propus să atingă în acest sens obiectivul de 40 % până în 2027. În același timp, se lucrează la un nou plan de acțiune privind egalitatea de șanse.
Curtea rămâne, de asemenea, fidelă angajamentului de a atinge echilibrul geografic la nivelul cadrelor sale de conducere.
Sprijinul pentru activitățile de audit
Metodologia de audit
În 2020, Curtea a lansat Accessible Web-based Audit Resource (AWARE), o nouă platformă digitală internă care oferă un punct unic de acces la toate orientările sale privind metodologia de audit.
Formarea profesională
Criza provocată de pandemia de COVID-19 a afectat și metodele de învățare la nivelul Curții. Începând cu jumătatea lunii martie 2020, Curtea a transferat toate activitățile sale de formare profesională în mediul online și a înlocuit cursurile programate în săli de clasă cu webinare și cursuri virtuale.
2020 a fost, de asemenea, anul multor lecții învățate. Curtea are acum certitudinea că viitorul formării în cadrul său este unul mixt: în săli de clasă, online, e-learning, module de formare de scurtă durată, cursuri aprofundate, diverse resurse de învățare. Aceste lecții vor ajuta Curtea să răspundă așteptărilor personalului său printr-o gamă dinamică, relevantă și personalizată de cursuri de formare.
consolidării rezilienței
În cursul anului 2020, Curtea a continuat programul său de formare pentru consilieri în carieră, mentori, facilitatori interni și persoane de contact confidențiale. De asemenea, Curtea a organizat cursuri și ateliere privind soluționarea conflictelor, demonstrarea unei poziții de lider reziliente, gestionarea situațiilor dificile sau gestionarea performanței în mod eficace. Aceste aptitudini sunt deosebit de relevante în perioade de criză.
recompensarea performanțelor
În 2020, primele două grupuri de participanți au încheiat cu succes programul intitulat Leadership Development Programme al Curții. Obiectivul acestui program este de a reuni și de a sprijini colegii cu experiență din întreaga Curte, care nu ocupă încă funcții de conducere, dar doresc să își consolideze competențele de conducere.
În 2020, Curtea a continuat, de asemenea, acțiunea „Performance Recognition Award” pentru personalul care a demonstrat o competență excepțională în desfășurarea activității sale. În plus, Curtea a lansat „Knowledge Management Award” pentru personalul care a contribuit în mod deosebit la transformarea Curții într-o organizație bazată pe cunoaștere.
profesională a fost depășit
Și de această dată, obiectivul pe care și l-a stabilit Curtea în materie de zile de formare profesională (cinci zile de formare pe an, fiind excluse cursurile de limbi străine, pentru auditori, în conformitate cu recomandările Federației Internaționale a Contabililor, și de două zile pentru personalul din afara activității de audit) a fost depășit.
Auditorii au participat, în medie, la 5,4 zile de formare (7,5 în 2019), în timp ce personalul din afara serviciilor de audit a luat parte, în medie, la 3,1 zile de formare (3,6 în 2019).
În 2020, Curtea și-a continuat cooperarea academică cu Université de Lorraine: în iunie 2020, s-a finalizat cea de a cincea ediție a formării postuniversitare recunoscute cu diplomă intitulată „Auditul organizațiilor și al politicilor publice”. Trei dintre membrii personalului Curții au obținut diploma de master în „Managementul organizațiilor publice”. În octombrie 2020, Curtea a demarat cel de al șaselea an al programului, care este deschis și personalului Comisiei Europene.
În plus, în cursul anului 2020, Curtea a început noi parteneriate cu universitățile din Cipru și din Malta și continuat cooperarea cu Institutul Universitar European (IUE), în special cu School of Transnational Governance.
Din cauza pandemiei de COVID-19, Curtea a fost nevoită să anuleze școala sa anuală de vară organizată în colaborare cu Universitatea din Pisa.
de Conturi Europeană
Începând din 2010, Curtea a acordat, o dată la doi ani, un premiu academic pentru cercetare în domeniul auditului public.
În aprilie 2020, a fost lansată cea de a șasea ediție a acestui premiu, axată pe tema valorii adăugate europene și dedicată memoriei lui Marcel Mart, fost președinte al Curții de Conturi Europene.
Premiul a fost acordat în comun unui număr de doi cercetători pentru:
- un articol privind utilizarea conceptului de valoare adăugată europeană în timpul negocierilor privind CFM post-2020; și
- o publicație privind cadrul de responsabilitate în politica de securitate și de apărare a UE.
În iunie 2020, Curtea a lansat, de asemenea, cea de a 14-a ediție a burselor de cercetare postuniversitare în domeniul finanțelor publice europene, în colaborare cu IUE. Cele două burse au fost acordate unui doctorand în sociologie politică pentru cercetarea sa privind abordarea Curții în ceea ce privește evaluarea politicilor, precum și unui cercetător postdoctorand în istorie pentru proiectul său de cercetare privind „angajamentul în materie de mediu” al Curții începând din 1977.
Traducerile
Activitatea de traducere și publicare a continuat fără perturbări majore în 2020. Curtea a tradus și a revizuit aproximativ 235 000 de pagini (223 000 în 2019), cifră care include 23 000 de pagini externalizate. Curtea traduce publicațiile sale în toate limbile oficiale ale UE. De asemenea, Curtea asigură traducerea corespondenței sale cu autoritățile statelor membre în limba lor națională, astfel cum prevede legislația.
În plus, traducătorii Curții oferă frecvent asistență lingvistică în cursul vizitelor de audit și asistență la redactare. În cursul anului 2020, aceștia au început, de asemenea, să ofere sprijin în cadrul reuniunilor prin videoconferință.
Securitatea informațiilor
de COVID-19, securitatea cibernetică
este mai relevantă ca niciodată
În 2020, întrucât aproape toate activitățile Curții s-au desfășurat de la distanță, securitatea cibernetică a devenit mai relevantă ca niciodată.
Curtea a implementat un nou sistem de monitorizare a securității și de identificare a amenințărilor, certificate electronice emise de o autoritate publică de certificare pentru criptarea e-mailurilor în scopul facilitării schimbului de fișiere sensibile cu entități externe, precum și un software de protecție împotriva amenințărilor pentru dispozitivele mobile corporative.
În general, peste 70 000 de amenințări de pe internet au fost blocate de filtrul de internet al Curții, de la site-uri internet cu reputație proastă până la conținuturi rău-intenționate sau programe spion/adware, printre alte categorii. De asemenea, Curtea a desfășurat mai multe inițiative de sensibilizare pentru a promova bunele practici atunci când se lucrează de la distanță. În consecință, Curtea nu s-a confruntat cu niciun incident grav de securitate în cursul anului.
În septembrie 2020, Curtea a adoptat, de asemenea, noua sa politică de clasificare a informațiilor, care va fi urmată de orientări pentru punerea în aplicare și de o decizie specifică referitoare la informațiile clasificate ale UE.
Clădirile
În prezent, Curtea are în proprietate trei clădiri (denumite „K1”, „K2” și „K3”), care funcționează ca o singură entitate tehnică integrată. De asemenea, Curtea închiriază în Luxemburg spații de birouri pentru centrul său de recuperare a datelor informatice în caz de dezastru.
Începând cu jumătatea lunii martie 2020, Curtea a solicitat aproape tuturor membrilor personalului său să lucreze de acasă, iar vizitele externe au fost restricționate cât mai mult posibil.
În același timp, au fost puse în aplicare toate măsurile necesare în materie de sănătate și de siguranță, astfel încât personalul încă prezent în clădire să poată lucra în cele mai bune condiții posibile până când situația revine la normal.
Sediul Curții, Luxemburg (platoul Kirchberg).
K1
Clădirea K1, inaugurată în 1988, dispune de birouri pentru maximum 310 persoane, precum și de săli de ședință. Subsolul clădirii găzduiește spații de parcare, instalații tehnice, zone de depozitare, biblioteca și principala sală pentru arhive, în timp ce ultimul etaj este utilizat în întregime pentru instalații tehnice.
Clădirea K1 a fost modernizată în 2008 pentru a deveni conformă cu cerințele naționale în materie de sănătate, de siguranță și de mediu. În măsura posibilului, tehnologia utilizată în K1 a fost adaptată pentru a fi compatibilă cu cea utilizată în clădirile K2 și K3.
K2
Clădirea K2 a fost inaugurată în 2003. Subsolul clădirii găzduiește spații de parcare, instalații tehnice și zone de depozitare, precum și centrul de sport. Ultimul etaj este utilizat în întregime pentru instalații tehnice. Restul etajelor sunt utilizate pentru birouri care pot primi până la 241 de persoane, săli de ședință, o sală de conferință cu cabine de interpretare, săli de videoconferință, o cafeteria și chicinete.
Clădirea K2 este în curs de renovare, pentru a optimiza spațiile de birouri din aceasta și pentru a aduce anumite instalații tehnice la standardele actuale. Ca răspuns la pandemia de COVID‑19, guvernul luxemburghez a oprit toate lucrările de construcție, iar lucrările de renovare a clădirii K2 au fost suspendate până când acestea vor putea fi reluate în noiembrie 2020. Renovarea ar trebui finalizată până la sfârșitul anului 2022.
Potrivit celor convenite de Parlamentul European și de Consiliu în martie 2014, Curtea va suporta aceste costuri de modernizare din bugetul rămas după finalizarea proiectului de construcție a clădirii K3 în urmă cu câțiva ani.
K3
Clădirea K3 a fost inaugurată în 2012. Subsolul clădirii găzduiește spații de parcare, instalații tehnice și zone de depozitare, spații de descărcare, instalații de depozitare a deșeurilor, imprimeria, bucătăria și arhivele. La parter se află cantina, o cafeteria și mai multe săli de formare. În K3 se află de asemenea birouri care pot primi până la 503 persoane, săli de ședință și o sală IT. Etajul al șaselea al clădirii găzduiește săli de recepție, o bucătărie și instalații tehnice. Clădirea K3 a obținut calificativul „foarte bun” conform BREEAM, aceasta fiind cea mai importantă metodă recunoscută la nivel mondial pentru evaluarea și certificarea sustenabilității clădirilor.
În 2020, Curtea a finalizat renovarea intrării în parcarea K3 pentru a îmbunătăți protecția fizică a clădirii și siguranța personalului său.
Între sfârșitul lunii noiembrie și începutul lunii decembrie 2020, Curtea a participat la campania „Săptămâna portocalie” și a iluminat zona de recepție a clădirii K2, pentru a reaminti în mod simbolic necesitatea unei societăți fără violență, cu ocazia Zilei Internaționale pentru Eliminarea Violenței împotriva Femeilor și a Zilei Internaționale pentru Drepturile Omului.
Managementul de mediu
În calitate de instituție a UE, Curtea și-a asumat angajamentul de a reduce în mod constant impactul său asupra mediului. Totalul emisiilor de gaze cu efect de seră generate de Curte în 2019 a fost de 9 203 tone de dioxid de carbon echivalent (tCO2e), cu 14 % mai puțin față de 2014, anul în care Curtea a început să măsoare emisiile sale de dioxid de carbon.
Curtea este onorată să dețină certificarea EMAS (Sistemul de management de mediu și audit): instituția aplică cu succes un sistem de management de mediu conform cu EMAS și îndeplinește în integralitate cerințele de certificare ISO 14001:2015. În ultimul trimestru al anului 2019, a avut loc un audit extern cu privire la EMAS, în urma căruia certificarea EMAS a Curții a fost reînnoită pentru perioada 2020-2022.
a crizei provocate de pandemia de COVID-19
În martie 2020, când personalului Curții i s-a solicitat să lucreze de acasă, Curtea a luat, de asemenea, măsuri imediate pentru a reduce consumul de energie. Iluminatul pe coridoare și în birouri, ventilația și sistemele de aer condiționat au fost trecute în modul „weekend”. Consumul de electricitate și de apă a scăzut, de asemenea, considerabil, cu 30 % și, respectiv, cu 93 %.
În plus, întrucât aproape întreg personalul Curții a lucrat de la distanță, de acasă, numărul mediu de pagini tipărite per membru al personalului a fost aproape de zero.
Răspunderea de gestiune
Informații financiare
Curtea este finanțată de la bugetul Uniunii Europene, la rubrica de cheltuieli administrative.
În 2020, bugetul instituției s-a ridicat la aproximativ 152 de milioane de euro.
Bugetul Curții reprezintă aproximativ 1,5 % din cheltuielile administrative totale ale UE (cu alte cuvinte, sub 0,1 % din totalul cheltuielilor UE).
Execuția bugetului pentru exercițiul 2020
| EXERCIȚIUL FINANCIAR 2020 | Credite definitive | Angajamente | % utilizare (angajamente/ credite) |
Plăți |
| Titlul 1: Personalul instituției | (în mii de euro) | |||
| 10 – Membrii instituției | 11 151 | 10 189 | 91 % | 10 171 |
| 12 – Funcționari și agenți temporari | 110 784 | 109 159 | 98 % | 109 159 |
| 14 – Alți angajați și servicii externe | 7 403 | 6 794 | 92 % | 6 538 |
| 162 – Misiuni | 2 840 | 680 | 24 % | 571 |
| 161 + 163 + 165 – Alte cheltuieli privind personalul instituției | 3 202 | 3 136 | 98 % | 2 020 |
| Subtotal titlul 1 | 135 380 | 129 958 | 96 % | 128 459 |
| Titlul 2: Clădiri, mobilier, echipamente și cheltuieli de funcționare diverse | ||||
| 20 – Bunuri imobile | 3 366 | 3 359 | 99 % | 1 543 |
| 210 – Tehnologia informației și telecomunicații | 10 093 | 10 093 | 100 % | 5 561 |
| 212 + 214 + 216 – Bunuri mobile și cheltuieli conexe | 896 | 745 | 83 % | 544 |
| 23 – Cheltuieli administrative curente | 499 | 221 | 44 % | 207 |
| 25 – Reuniuni și conferințe | 596 | 142 | 24 % | 87 |
| 27 – Informare și publicare | 1 407 | 1 180 | 84 % | 732 |
| Subtotal titlul 2 | 16 857 | 15 740 | 93 % | 8 674 |
| Total Curtea de Conturi | 152 237 | 145 698 | 96 % | 137 133 |
Bugetul pentru 2021
Bugetul pentru 2021 înregistrează o creștere de 0,98 % față de 2020.
| EXERCIȚIUL FINANCIAR 2020 | 2021 | 2020 |
| Titlul 1: Personalul instituției | (în mii de euro) | |
| 10 – Membrii instituției | 10 704 | 11 751 |
| 12 – Funcționari și agenți temporari | 114 120 | 111 860 |
| 14 – Alți angajați și servicii externe | 7 861 | 7 403 |
| 162 – Misiuni | 2 988 | 3 370 |
| 161 + 163 + 165 – Alte cheltuieli privind personalul instituției | 2 613 | 2 945 |
| Subtotal titlul 1 | 138 286 | 137 329 |
| Titlul 2: Clădiri, mobilier, echipamente și cheltuieli de funcționare diverse | ||
| 20 – Bunuri imobile | 3 358 | 3 255 |
| 210 – Tehnologia informației și telecomunicații | 8 171 | 7 718 |
| 212 + 214 + 216 – Bunuri mobile și cheltuieli conexe | 901 | 963 |
| 23 – Cheltuieli administrative curente | 565 | 563 |
| 25 – Reuniuni și conferințe | 696 | 696 |
| 27 – Informare și publicare | 1 745 | 2 613 |
| Subtotal titlul 2 | 15 436 | 15 808 |
| Total Curtea de Conturi | 153 722 | 153 137 |
Auditul intern și auditul extern
Auditul intern
Serviciul de audit intern al Curții consiliază instituția cu privire la modul de gestionare a riscurilor. Acesta furnizează servicii de asigurare și de consultanță independente și obiective, menite să aducă o valoare adăugată și să îmbunătățească funcționarea instituției. Serviciul raportează către Comitetul de audit intern, care este format din trei membri ai Curții și dintr-un expert extern. Comitetul monitorizează cu regularitate progresele înregistrate în îndeplinirea diferitelor sarcini stabilite în programul anual de activitate al serviciului și asigură independența acestuia.
În 2020, comitetul a continuat să examineze politica de gestionare a riscurilor aplicată de Curte și a emis rapoarte pentru trei sarcini: „Implementarea acordului privind nivelul serviciilor încheiat cu Oficiul de Administrare și Plată a Drepturilor Individuale”, „Activitățile de formare profesională” și „Auditul modelului de gestionare a contractelor privind clădirile/instalațiile”. De asemenea, comitetul a finalizat principalele activități de audit pentru alte trei sarcini, și anume „Egalitatea de șanse”, „Gestionarea fraudei” și „Continuitatea activității și măsurile de protecție a personalului în contextul crizei provocate de pandemia de COVID-19”, rapoartele aferente urmând să fie publicate în 2021.
În ansamblu, activitatea Comitetului de audit intern al Curții nu a evidențiat nicio deficiență care, prin natura sau prin amploarea sa, ar putea pune sub semnul întrebării fiabilitatea globală a sistemelor de control intern instituite de ordonatorul de credite delegat pentru a asigura legalitatea și regularitatea operațiunilor financiare ale Curții în 2020.
Auditul extern
Conturile anuale ale Curții sunt auditate de către un auditor extern independent. Acest audit extern este important, întrucât demonstrează că instituția aplică pentru ea însăși aceleași principii de transparență și de asumare a răspunderii pe care le aplică tuturor entităților care fac obiectul auditurilor sale.
Raportul auditorului extern – PricewaterhouseCoopers Sàrl – privind conturile Curții pentru exercițiul financiar 2019 a fost publicat la 24 aprilie 2020.
Opiniile auditorului extern al Curții — exercițiul financiar 2019
În ceea ce privește situațiile financiare ale Curții:
„În opinia noastră, situațiile financiare oferă o imagine corectă și fidelă a situației financiare a Curții de Conturi Europene la 31 decembrie 2019, precum și a rezultatelor operațiunilor sale, a fluxurilor sale de numerar și a modificărilor în structura activelor nete pentru exercițiul încheiat la această dată, în conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului (JO L 298, 26.10.2012, p. 1), cu modificările ulterioare, denumit în continuare „Regulamentul financiar”, precum și în conformitate cu Regulamentul delegat (UE) nr. 1268/2012 al Comisiei din 29 octombrie 2012 privind normele de aplicare a Regulamentului financiar (JO L 362, 31.12.2012, p. 1), cu modificările ulterioare.”
În ceea ce privește utilizarea resurselor și procedurile de control:
„Bazându-ne pe activitatea descrisă în prezentul raport, putem afirma că nu ne-a atras atenția nimic care să indice că, sub vreun aspect semnificativ și potrivit criteriilor descrise anterior:
- resursele alocate Curții nu ar fi fost utilizate în scopurile pentru care au fost destinate;
- procedurile de control instituite nu ar oferi garanțiile necesare care să asigure conformitatea operațiunilor financiare cu normele și cu reglementările aplicabile.”
Contact
CURTEA DE CONTURI EUROPEANĂ
12, rue Alcide De Gasperi
1615 Luxembourg
LUXEMBOURG
Tel. +352 4398-1
Întrebări: eca.europa.eu/ro/Pages/ContactForm.aspx
Website: eca.europa.eu
Twitter: @EUAuditors
Numeroase alte informații despre Uniunea Europeană sunt disponibile pe internet pe serverul Europa (http://europa.eu).
Luxemburg: Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, 2021
| ISBN 978-92-847-5680-3 | ISSN 2362-9606 | doi:10.2865/473162 | QJ-AA-21-001-RO-N | |
| HTML | ISBN 978-92-847-5658-2 | ISSN 2362-9606 | doi:10.2865/746008 | QJ-AA-21-001-RO-Q |
| ISBN 978-92-847-5703-9 | ISSN 1831-1350 | doi:10.2865/548719 | QJ-AA-21-001-RO-C |
DREPTURI DE AUTOR
© Uniunea Europeană, 2021.
Politica Curții de Conturi Europene referitoare la reutilizare este pusă în aplicare prin Decizia nr. 6-2019 a Curții de Conturi Europene privind politica în materie de date deschise și reutilizarea documentelor.
Cu excepția cazului în care se precizează altceva (de exemplu, într-o mențiune separată indicând drepturile de autor), conținutul elaborat de Curtea de Conturi Europeană pentru care UE deține drepturile de autor face obiectul licenței Creative Commons Attribution 4.0 International (CC BY 4.0). Aceasta înseamnă că reutilizarea este autorizată, sub rezerva menționării adecvate a autorilor și a indicării eventualelor modificări. Reutilizatorul nu poate altera sensul sau mesajul inițial al documentelor. Curtea de Conturi Europeană nu răspunde pentru eventualele consecințe ale reutilizării.
Este necesar să obțineți drepturi suplimentare în cazul în care un anumit conținut prezintă persoane fizice ce pot fi identificate, de exemplu în cazul fotografiilor în care apar membri ai personalului Curții de Conturi Europene sau în cazul în care conținutul include lucrări ale unor terți. Dacă se obține o astfel de autorizație, ea anulează și înlocuiește autorizația de natură generală menționată mai sus și va indica în mod clar eventualele restricții de utilizare.
Pentru a utiliza sau a reproduce un conținut pentru care UE nu deține drepturile de autor, poate fi necesar să obțineți o autorizație în acest sens direct de la titularii drepturilor de autor.
În ceea ce privește următoarele fotografii, reutilizarea lor este permisă numai cu condiția ca deținătorul drepturilor de autor, sursa și, acolo unde sunt menționate, numele fotografilor/arhitecților să fie indicate:
P. 6, © Uniunea Europeană, 2021, sursa: Curtea de Conturi Europeană.
P. 16 (mijloc), © Uniunea Europeană 2020 / Claudio Centonze.
P. 16 (dreapta), © Uniunea Europeană 2021 / Jennifer Jacquemart.
P. 17 (jos), de la stânga la dreapta:
© Uniunea Europeană, 2020 / Xavier Lejeune.
© Uniunea Europeană, 2020 / Josep Lago.
© Uniunea Europeană, 2020 / Matthieu Rondel.
P. 18 (mijloc), © Uniunea Europeană, 2020 / Aurore Martignoni.
P. 18 (dreapta), © Uniunea Europeană, 2021 / fotografixx.
P. 25, © Uniunea Europeană, 2003 / Jock Fistick.
P. 26, © Uniunea Europeană, 2019, sursa: Curtea de Conturi Europeană.
P. 32 (stânga), © Uniunea Europeană, 2020 / Aristophane Ngargoune.
P. 32 (dreapta), © Uniunea Europeană, 2020 / Peter Biro.
P. 36, © Uniunea Europeană 2020 Parlamentul European / Emilie Gomez.
P. 37, © Uniunea Europeană, 2020, sursa: Curtea de Conturi Europeană.
P. 38 (sus și jos), © Uniunea Europeană, 2020, sursa: Curtea de Conturi Europeană.
P. 41, © Uniunea Europeană, 2020, sursa: Curtea de Conturi Europeană.
P. 42, © Uniunea Europeană, 2020, sursa: Curtea de Conturi Europeană.
P. 45, © Uniunea Europeană, 2020, sursa: Curtea de Conturi Europeană.
P. 47 (sus), © Uniunea Europeană, 2020, sursa: Curtea de Conturi Europeană.
P. 50, © Uniunea Europeană, 2020, sursa: Curtea de Conturi Europeană.
P. 68, © Uniunea Europeană, 2020, sursa: Curtea de Conturi Europeană.
P. 70, © Uniunea Europeană, 2021, sursa: Curtea de Conturi Europeană. Arhitecții clădirilor: Paul Noël (1988) și Jim Clemes (2004 și 2013).
P. 72, © Uniunea Europeană, 2020, sursa: Curtea de Conturi Europeană.
P. 73, © Uniunea Europeană, 2020, sursa: Curtea de Conturi Europeană.
Pentru a utiliza sau a reproduce un conținut pentru care UE nu deține drepturile de autor, trebuie să se solicite direct permisiunea de la deținătorii drepturilor de autor:
P. 11 (stânga), © Shutterstock / Pla2na.
P. 11 (dreapta), © Getty Images / Xavier Lejeune.
P. 16 (stânga), © Getty Images / ilbusca.
P. 17 (sus), de la stânga la dreapta:
© Getty Images / Erikona.
© Getty Images / Gorodenkoff Productions OU.
© Getty Images / fizkes.
P. 18 (stânga), © Getty Images / sturti.
P. 21, © Shutterstock / photka.
P. 22, © Shutterstock / Oleksiy Rezin.
P. 23, © Shutterstock / Billy Miaron.
P. 24, © Shutterstock / sundaemorning.
Programele informatice sau documentele care fac obiectul unor drepturi de proprietate industrială, cum ar fi brevetele, mărcile comerciale, desenele și modelele înregistrate, logourile și denumirile înregistrate, sunt excluse din politica Curții de Conturi Europene referitoare la reutilizare și nu se acordă nicio licență pentru acestea.
Familia site-urilor instituționale ale Uniunii Europene care sunt incluse în domeniul europa.eu oferă linkuri către site-uri terțe. Deoarece Curtea de Conturi Europeană nu are control asupra acestor site-uri, sunteți încurajați să verificați politica aplicată de ele în ceea ce privește respectarea vieții private și drepturile de autor.
Utilizarea logoului Curții de Conturi Europene
Logoul Curții de Conturi Europene nu poate fi utilizat fără acordul prealabil al Curții de Conturi Europene.
Această publicație este disponibilă în 23 de limbi și în următorul format:
 |
Contactați UE
În persoană
În întreaga Uniune Europeană există sute de centre de informare Europe Direct. Puteți găsi adresa centrului cel mai apropiat de dumneavoastră la: https://europa.eu/european-union/contact_ro
La telefon sau prin e-mail
Europe Direct este un serviciu care vă oferă răspunsuri la întrebările privind Uniunea Europeană. Puteți accesa acest serviciu:
- apelând numărul gratuit 00 800 6 7 8 9 10 11 (unii operatori pot taxa aceste apeluri);
- apelând numărul standard: +32 22999696; sau
- prin e-mail, la: https://europa.eu/european-union/contact_ro
Găsiți informații despre UE
Online
Informații despre Uniunea Europeană în toate limbile oficiale ale UE sunt disponibile pe site-ul Europa, la: https://europa.eu/european-union/index_ro
Publicații ale UE
Puteți descărca sau comanda publicații ale UE gratuite și contra cost la adresa: https://op.europa.eu/ro/publications. Mai multe exemplare ale publicațiilor gratuite pot fi obținute contactând Europe Direct sau centrul dumneavoastră local de informare (a se vedea https://europa.eu/european-union/contact_ro).
Dreptul UE și documente conexe
Pentru accesul la informații juridice din UE, inclusiv la ansamblul legislației UE începând din 1952 în toate versiunile lingvistice oficiale, accesați site-ul EUR-Lex, la: http://eur-lex.europa.eu
Datele deschise ale UE
Portalul de date deschise al UE (http://data.europa.eu/euodp/ro) oferă acces la seturi de date din UE. Datele pot fi descărcate și reutilizate gratuit, atât în scopuri comerciale, cât și necomerciale.