Raportul special
24 2020

Procedurile Comisiei în materie de antitrust și de control al concentrărilor economice la nivelul UE: supravegherea pieței trebuie intensificată

Informații despre raport În cadrul procedurilor sale antitrust, Comisia asigură respectarea normelor UE în materie de concurență, împreună cu autoritățile naționale de concurență. Totodată, Comisia este responsabilă de examinarea concentrărilor economice care prezintă importanță pentru piața internă a UE.

În cadrul acestui audit, Curtea a examinat cât de eficace a fost Comisia în detectarea și în corectarea încălcărilor normelor de concurență ale UE în materie de antitrust și de concentrări economice. De asemenea, a fost analizat modul în care Comisia a cooperat cu autoritățile naționale de concurență. Curtea s-a aplecat și asupra modului în care Comisia și-a evaluat propria performanță și a raportat cu privire la aceasta.

Curtea a constatat că deciziile Comisiei au răspuns preocupărilor legate de concurență, dar că, din cauza resurselor limitate, capacitățile de monitorizare a piețelor și de detectare din proprie inițiativă a cazurilor antitrust erau limitate. Volumul tot mai mare de date care trebuie prelucrate și apariția piețelor digitale au sporit complexitatea investigațiilor și nu s-au găsit încă soluții pentru toate provocările. Cooperarea cu autoritățile naționale de concurență a fost bună, dar anumite aspecte ar putea fi mai bine coordonate. De asemenea, este în continuare loc de îmbunătățiri în ceea ce privește modul în care Comisia evaluează performanța activităților sale și raportează cu privire la aceasta.

Curtea formulează o serie de recomandări menite să ajute Comisia să își amelioreze capacitatea de detectare și corectare a încălcărilor normelor în materie de concurență, să coopereze mai îndeaproape cu autoritățile naționale de concurență și să îmbunătățească raportarea cu privire la performanță.

Raport special al Curții de Conturi Europene prezentat în temeiul articolului 287 alineatul (4) al doilea paragraf TFUE.

Această publicație este disponibilă în 23 de limbi și în următorul format:
PDF
PDF General Report

Sinteză

I

Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene protejează concurența loială între societăți pe piața internă a UE și în interesul consumatorilor. În acest scop, Comisia beneficiază de importante competențe de investigare și de decizie, în virtutea cărora poate să interzică acordurile anticoncurențiale între societăți sau să acționeze împotriva societăților care abuzează de poziția lor pe piața internă (măsuri cunoscute sub denumirea de „proceduri antitrust”). Comisia examinează și concentrările mai mari de societăți pentru a evalua impactul lor asupra concurenței pe piața internă (măsuri cunoscute sub denumirea de „control al concentrărilor economice”).

II

Atât Comisia, cât și autoritățile naționale de concurență din statele membre ale UE pot aplica în mod direct normele UE în materie de concurență în cazurile antitrust care afectează comerțul dintre statele membre. Comisia a definit criterii pentru alocarea cazurilor între statele membre și ea însăși.

III

Acesta este primul audit pe care Curtea l-a efectuat cu privire la rolul Comisiei de autoritate de aplicare a legii în domeniul concentrărilor economice și în domeniul antitrust. În ultimii zece ani, aplicarea normelor UE în materie de concurență a cunoscut schimbări semnificative în ceea ce privește dinamica pieței și s-a aflat în centrul interesului și al dezbaterii publice. În cadrul auditului Curții, s-a analizat dacă Comisia, prin Direcția Generală Concurență, a asigurat în mod corespunzător respectarea normelor UE în materie de concurență în cadrul procedurilor sale antitrust și de control al concentrărilor economice. În acest scop, Curtea a examinat capacitatea de detectare și de investigare a Comisiei, precum și modul în care aceasta și-a folosit competențele de aplicare a legii în cadrul procedurilor antitrust și de control al concentrărilor economice. De asemenea, a fost examinat modul în care Comisia a cooperat cu autoritățile naționale de concurență, modul în care a raportat rezultatele activităților sale de aplicare a legii și modul în care a primit feedback. Raportul Curții evidențiază aspecte care pot avea un impact asupra succesului Comisiei, în prezent și în viitor.

IV

Curtea a constatat că, în general, Comisia și-a exercitat în mod eficace competențele de aplicare a legii în cadrul procedurilor antitrust și de control al concentrărilor economice și a răspuns prin deciziile sale preocupărilor legate de concurență. Cu toate acestea, sunt necesare îmbunătățiri în mai multe domenii.

V

Pentru a nu depinde exclusiv de plângerile primite, Comisia a acționat din proprie inițiativă cu scopul de a identifica problemele care ar putea afecta piața internă. Ea nu a investit însă resurse adecvate în monitorizarea piețelor. Stimulentele introduse pentru a încuraja autoraportarea cazurilor au funcționat, dar, față de 2015, numărul acestor cazuri a scăzut. Prin stabilirea unei ordini de prioritate a cazurilor, Comisia a alocat resurse pentru investigațiile relevante, însă nu a făcut acest lucru pe baza unei ponderări clare a criteriilor, care să asigure selecția cazurilor cu cel mai mare risc.

VI

Procedurile de control al concentrărilor economice au absorbit o parte substanțială din resursele disponibile. Comisia a aplicat cu succes o procedură simplificată, însă trebuie să acționeze în continuare pentru a optimiza măsurile. De asemenea, Curtea a constatat că este posibil ca pragurile bazate pe cifra de afaceri utilizate pentru a decide dacă o operațiune ar afecta concurența pe piața internă să nu garanteze că toate operațiunile importante sunt examinate de către Comisie.

VII

Deciziile antitrust ale Comisiei au răspuns preocupărilor legate de concurență, însă investigațiile au durat, în general, mult timp. Întrucât aplicarea normelor antitrust are loc numai după ce apare o problemă legată de concurență, durata procedurii ar putea avea un impact negativ asupra eficacității deciziilor. Comisia a luat măsuri pentru a-și accelera procedurile antitrust, dar, în același timp, a trebuit să facă față unor investigații complexe. Acest lucru a fost valabil mai ales în cazul noilor piețe digitale, pentru care prezumțiile tradiționale în materie de concurență efectivă au trebuit să fie adaptate și care necesitau o evaluare a eficacității instrumentelor juridice de intervenție existente. De asemenea, Comisia nu și-a actualizat încă orientările și comunicările pentru a îmbunătăți securitatea juridică pentru societățile active pe aceste piețe și pentru a sprijini autoritățile naționale de concurență în cadrul procesului decizional al acestora.

VIII

Pentru ca aplicarea legii să fie eficace, trebuie impuse amenzi cu caracter disuasiv. Nivelul amenzilor impuse de Comisie în cazurile de încălcare a normelor de concurență se numără printre cele mai ridicate din lume. Cu toate acestea, impactul amenzilor mari depinde de dimensiunea societăților în cauză, de probabilitatea ca încălcările să fie detectate, de potențialul de profit asociat încălcărilor și de durata investigațiilor Comisiei. Până în prezent, Comisia nu a evaluat efectul disuasiv al amenzilor pe care le-a impus.

IX

Autoritățile naționale de concurență iau cele mai multe dintre decizii în cazurile în care se aplică normele antitrust ale UE. Aceste autorități și Comisia au avut o bună colaborare în cadrul Rețelei europene în domeniul concurenței, dar nu și în ceea ce privește prioritățile de monitorizare a pieței și de aplicare a legii, care nu fuseseră coordonate îndeaproape. Un mecanism de alocare eficientă a cazurilor antitrust între Comisie și autoritățile naționale de concurență nu a fost utilizat în mod optim.

X

Comisia a definit doar într-un mod foarte general obiectivele care trebuie atinse. Pe lângă lipsa de date adecvate pentru a monitoriza rezultatele, această definire vagă a obiectivelor a făcut dificilă evaluarea performanței activităților de aplicare a legii. Deși evaluările ex post ale eficacității activității sale ar contribui la un mai bun proces decizional și la o mai bună alocare a resurselor, Comisia nu a efectuat astfel de evaluări cu regularitate. Informațiile raportate de Comisie cu privire la rezultatele acțiunii sale de aplicare a legii se concentrează în continuare mai degrabă pe activitate decât pe impact și nu există în prezent o evaluare regulată și independentă a performanței autorităților de concurență din UE.

XI

Curtea formulează o serie de recomandări care vizează consolidarea capacității Comisiei de

  • a crește probabilitatea de detectare a încălcărilor;
  • a îmbunătăți eficacitatea aplicării normelor în materie de concurență;
  • a valorifica mai bine potențialul Rețelei europene în domeniul concurenței; și
  • a îmbunătăți raportarea referitoare la performanță.

Introducere

Normele în materie de concurență la nivelul UE

01

Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) interzice anumite practici incompatibile cu piața internă1. Aceste practici includ orice tip de coluziune între societăți care are ca efect sau obiect restrângerea sau denaturarea concurenței transfrontaliere pe piața internă. Cel mai clar exemplu al acestui tip de comportament ilicit este coluziunea între concurenți sub formă de carteluri secrete, în cadrul cărora societățile stabilesc prețuri sau cote de piață, crescându-și în mod nejustificat profiturile în detrimentul consumatorilor. Cooperarea poate fi permisă dacă are loc cu scopul de a îmbunătăți producția ori distribuția de bunuri sau de a promova progresul tehnic sau economic. La aceasta se adaugă următoarele două condiții: consumatorii trebuie să beneficieze de o parte echitabilă din beneficiile obținute, iar impactul asupra concurenței trebuie să fie proporțional și să nu o elimine2.

02

De asemenea, TFUE interzice societăților care dețin o poziție dominantă pe o anumită piață să abuzeze de această poziție în vederea eliminării sau a reducerii concurenței3. Printre aceste tipuri de comportament se numără, de exemplu:

  • obligarea cumpărătorilor să achiziționeze un anumit produs exclusiv de la întreprinderea dominantă (acord de cumpărare exclusivă);
  • stabilirea prețurilor la un nivel de pierdere (practicare de prețuri de ruinare);
  • impunerea unor condiții neloiale pentru a împiedica intrarea concurenților pe piață (închiderea pieței);
  • impunerea unor prețuri neloiale (excesive) cumpărătorilor; și
  • limitarea producției sau a dezvoltării tehnice și, astfel, reducerea posibilităților de alegere pe care le are consumatorul.

Rolul Comisiei în calitate de autoritate de aplicare a normelor în domeniul concurenței

03

Conform tratatelor, UE are competență exclusivă pentru stabilirea normelor de concurență necesare funcționării pieței interne. Comisia răspunde de aplicarea uniformă a acestor norme. Acest lucru este esențial pentru o piață internă funcțională a UE, deoarece Comisia corectează imperfecțiunile în funcționarea piețelor și ia măsuri atunci când societățile nu respectă regulile4.

04

Independența autorităților de concurență este o condiție obligatorie pentru o aplicare eficace. Cu alte cuvinte, o autoritate de concurență ar trebui să decidă – independent de actorii economici, de guverne și de prioritățile lor politice – cu privire la cazurile care trebuie investigate și în care este nevoie de măsuri coercitive. Independența implică și faptul că autoritățile de concurență au nevoie de resurse suficiente (atât umane, cât și tehnice) pentru a-și îndeplini în mod eficace misiunea de aplicare a legii.

05

Legislația UE5 conferă Comisiei o serie de competențe importante de investigare și de decizie, cum ar fi inspecția societăților, interzicerea cartelurilor sau a altor comportamente anticoncurențiale ori impunerea de sancțiuni pecuniare societăților care încalcă normele UE în materie de concurență. Aceste investigații sunt cunoscute în general sub denumirea de „proceduri antitrust”. Deciziile Comisiei de interzicere a unei anumite practici anticoncurențiale sunt obligatorii pentru societățile implicate și creează în același timp un precedent pentru cazuri similare. În cadrul definit de TFUE, de Regulamentul nr. 1/2003 și de jurisprudența instanțelor UE, Comisia deține puteri discreționare în ceea ce privește:

  • definirea obiectivelor și a conceptelor economice subiacente ale „concurenței efective”;
  • stabilirea modului în care își exercită competențele de investigare și își desfășoară investigațiile;
  • definirea măsurilor corective necesare pentru a pune capăt practicilor anticoncurențiale sau concentrărilor problematice.
06

Comisia își propune să protejeze o structură concurențială efectivă a piețelor, cu scopul de a asigura o bunăstare sporită a consumatorilor și de a contribui la o piață internă integrată a UE6. Nu există nicio definiție universal acceptată a bunăstării consumatorilor, dar, în termeni simpli, acest concept înseamnă că Comisia privește dintr-o perspectivă economică modul în care concurența pe piețele din UE funcționează în interesul consumatorilor sub aspectul prețului, al calității și al ofertei disponibile de bunuri sau servicii, precum și al inovării.

07

De asemenea, Comisia răspunde de monitorizarea restructurărilor din industrie atunci când acestea au un posibil impact anticoncurențial pe piața internă: de exemplu, atunci când două societăți independente fuzionează sau înființează o entitate economică comună autonomă (o așa-numită „societate în comun cu funcționalitate deplină”). Aceste consolidări, care constituie o caracteristică normală a unei economii de piață, pot promova alocarea eficientă a activelor productive, dar pot avea și un efect negativ asupra concurenței. În acest caz, o intervenție a Comisiei poate fi necesară pentru a proteja funcționarea pieței interne. Acest proces este cunoscut sub denumirea de „control al concentrărilor economice la nivelul UE” și este reglementat printr-un regulament al Consiliului7.

08

În timp ce controlul concentrărilor economice are loc înainte de efectuarea operațiunii și în termene strânse (sistemul de control „ex ante”), Comisia are dreptul să inițieze proceduri antitrust numai după ce o societate este suspectată că a încălcat normele în materie de concurență (sistemul de control „ex post”). În medie, în ultimii zece ani, Comisia a examinat peste 300 de notificări de concentrări economice și aproximativ 200 de cazuri antitrust pe an.

09

În cadrul Comisiei, toate deciziile majore cu privire la cazurile de concurență și la chestiunile de politică, cum ar fi propunerile legislative, comunicările și orientările, sunt responsabilitatea colectivă a colegiului comisarilor. Colegiul a delegat membrului Comisiei responsabil de concurență competența de a adopta în mod unilateral anumite tipuri de decizii de importanță mai mică, ce nu ridică probleme de politică deosebite. Comisarul pentru concurență supervizează Direcția Generală Concurență (DG COMP), care examinează notificările de concentrări economice, desfășoară investigații antitrust și de control al concentrărilor economice și, în cooperare cu alte departamente ale Comisiei, elaborează decizii și documente de politică, inclusiv propuneri legislative, spre a fi adoptate de Comisie.

Rolul autorităților statelor membre în cadrul procedurilor antitrust

10

Atât Comisia, cât și autoritățile naționale de concurență din statele membre ale UE sunt abilitate să aplice în mod direct normele UE în materie de concurență în cazurile antitrust care afectează comerțul dintre statele membre (a se vedea caseta 1)8.

Caseta 1

Competențele autorităților naționale de concurență din statele membre

Autoritățile naționale de concurență aplică normele UE de concurență în paralel cu normele naționale în materie. Acestea acționează din proprie inițiativă, iar deciziile lor sunt obligatorii în statul membru respectiv. Regulile procedurale și nivelul amenzilor țin exclusiv de competența statelor membre, sub rezerva măsurilor de armonizare cerute prin Directiva 2019/19. În conformitate cu legislația lor națională, statele membre pot, în anumite circumstanțe, să aplice norme de concurență mai stricte în cazurile de comportament unilateral și să impună amenzi mai mari sau mai mici decât Comisia.

11

Cu toate că această abordare descentralizată a „aplicării în paralel” a extins în mod semnificativ sfera de aplicare a normelor antitrust ale UE, Comisia este cea care trebuie să se asigure în ultimă instanță că autoritățile naționale de concurență aplică normele în mod uniform10. De asemenea, Comisia are competența de a adopta decizii care se aplică pe întreg teritoriul Spațiului Economic European (statele membre ale UE, Islanda, Liechtenstein și Norvegia)11.

12

Aplicarea în paralel a normelor antitrust ale UE necesită o cooperare strânsă între Comisie și autoritățile naționale de concurență. În acest scop, Comisia și autoritățile naționale de concurență au înființat Rețeaua europeană în domeniul concurenței (REC)12, un mecanism prin care acestea (i) decid ce autoritate de concurență va investiga un caz și (ii) fac schimb de informații cu privire la măsurile de investigare și la deciziile cu caracter executoriu pe care intenționează să le ia. REC include și un comitet consultativ, alcătuit din reprezentanți ai autorităților naționale de concurență, pe care Comisia trebuie să îl consulte înainte de a adopta decizii finale în domeniul concurenței.

13

Instanțele naționale joacă un rol complementar în asigurarea respectării legii, deoarece tratează litigii între părți private care implică aspecte legate de normele antitrust ale UE. Hotărârile instanțelor naționale nu pot anula o decizie a Comisiei13.

14

Autoritățile naționale de concurență beneficiază de o marjă de apreciere considerabilă în a decide dacă investighează sau nu o încălcare și ce sancțiuni trebuie impuse. În deciziile lor, care sunt obligatorii pe teritoriul statului membru, acestea trebuie să respecte principiile stabilite prin deciziile Comisiei sau de către o instanță. Comunicările și orientările Comisiei referitoare la aplicarea legii în cazurile antitrust nu au caracter obligatoriu pentru autoritățile naționale de concurență, dar influențează deciziile acestora din urmă. Instanțele naționale pot solicita punctul de vedere al Comisiei cu privire la interpretarea normelor UE în materie de concurență și pot trimite Curții de Justiție a UE cereri de decizie preliminară. Atunci când Comisia inițiază propria investigație, autoritățile naționale de concurență sunt exonerate de orice implicare ulterioară în cazul respectiv.

15

Aplicarea în paralel a normelor UE în materie de antitrust este ilustrată în figura 1.

Figura 1

Aplicarea în paralel a normelor UE în materie de antitrust

Sursa: Curtea de Conturi Europeană.

Controlul concentrărilor economice la nivelul UE și la nivel național

16

Comisia trebuie să investigheze concentrările economice în cazul în care cifra de afaceri a societăților implicate în concentrare depășește un prag stabilit în legislația UE14. Dacă acest prag nu este atins, statele membre pot fi responsabile de evaluarea concentrărilor economice în temeiul legislației lor naționale. Cazurile pot fi transferate, în cadrul sistemului de trimitere, între Comisie și statele membre, ceea ce permite o anumită flexibilitate: de exemplu, Comisia poate reatribui un caz unui stat membru sau viceversa, în anumite condiții (a se vedea figura 2).

Figura 2

Controlul concentrărilor economice la nivelul UE și la nivel național

Sursa: Curtea de Conturi Europeană.

17

În cazul în care constată că o concentrare propusă ar împiedica în mod semnificativ concurența efectivă, Comisia poate interzice concentrarea sau o poate autoriza, sub rezerva punerii în aplicare a unor angajamente obligatorii propuse de părțile implicate în concentrare, care vizează prevenirea problemelor de concurență pe piețele relevante.

18

În cazul în care o concentrare intră în sfera de competență a unei autorități naționale de concurență, aceasta decide în mod autonom, exclusiv în temeiul legislației naționale, dacă o aprobă sau nu. Cu toate acestea, în șase state membre, guvernele naționale, de regulă prin miniștrii pentru afaceri economice, pot anula în mod excepțional o decizie de interzicere a concentrării sau pot modifica angajamentele din motive de interes public, de exemplu atunci când consideră că efectele anticoncurențiale pe piețele relevante sunt depășite de necesitatea păstrării locurilor de muncă sau a dezvoltării anumitor industrii naționale15.

Sfera și abordarea auditului

19

În ultimii zece ani, numărul operațiunilor de concentrare economică relevante la nivelul UE a crescut cu aproximativ 40 %, iar apariția de noi piețe digitale a adus provocări considerabile în ceea ce privește aplicarea normelor în materie de concurență. Curtea nu s-a aplecat până în prezent asupra activităților Comisiei în domeniul procedurilor antitrust și de control al concentrărilor economice. La realizarea acestui audit, Curtea și-a propus să analizeze modul în care Comisia desfășoară aceste activități și să evidențieze aspectele care pot avea un impact asupra succesului lor, în prezent și în viitor.

20

Curtea a dorit să afle dacă Comisia a aplicat în mod corespunzător normele UE în domeniul concurenței în cadrul procedurilor antitrust și de control al concentrărilor economice. Concret, s-a examinat dacă Comisia:

  1. dispunea de o capacitate adecvată de detectare și investigare;
  2. a utilizat în mod eficace competențele sale de aplicare a legii în cadrul procedurilor antitrust și de control al concentrărilor economice;
  3. a colaborat în mod satisfăcător cu autoritățile naționale de concurență; și
  4. a stabilit un cadru prin care să raporteze rezultatele activităților sale de aplicare a legii și să primească feedback.
21

În vederea auditului, Curtea a examinat documentația disponibilă la Comisie și a realizat interviuri cu personalul Comisiei. Pentru controlul concentrărilor economice, au fost auditate dosarele a 13 concentrări economice propuse și notificate Comisiei în temeiul Regulamentului privind concentrările economice în perioada 2010‑2017. Pentru procedurile antitrust, a fost auditat un eșantion de 37 de cazuri pe care Comisia a început să le investigheze în aceeași perioadă, dar au fost examinate totodată rapoarte și alte documente referitoare la activități pentru 2018 și 2019. De asemenea, Curtea a examinat, pe baza unui eșantion de 38 de cazuri, analiza Comisiei privind notificările primite din partea autorităților naționale de concurență în temeiul articolului 11 din Regulamentul nr. 1/2003, prin care acestea informează oficial Comisia cu privire la deschiderea unei investigații naționale antitrust sau transmit un proiect de decizie cu caracter executoriu. Toate cazurile au fost selectate pe baza criteriilor de risc.

22

În plus, pentru a colecta informații, Curtea a vizitat autoritățile naționale de concurență din Bulgaria, Franța, Țările de Jos și Polonia, date fiind caracteristicile lor instituționale foarte diferite. De asemenea, Curtea a organizat întâlniri cu reprezentanți ai Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).

23

Nu a fost examinat în cadrul acestui audit modul în care Comisia aplică normele în materie de ajutoare de stat, care este un alt domeniu în care Comisia are responsabilități de supraveghere în ceea ce privește concurența16. Există mulți factori la nivelul UE sau la nivel de stat membru care pot influența concurența efectivă, inclusiv legislația privind brevetele, legislația fiscală națională, reglementările sectoriale specifice (de exemplu, transportul de călători sau telecomunicațiile), normele specifice de protecție a consumatorilor sau politica comercială în cazul în care sunt vizate țări din afara UE. Acestea depășesc rolul specific al Comisiei de aplicare a legii în domeniul concurenței în temeiul Regulamentului nr. 1/2003 și al Regulamentului privind concentrările economice și, prin urmare, nu au fost incluse în sfera auditului Curții.

Observații

Capacitatea Comisiei de monitorizare a pieței, de detectare și de investigare prezintă anumite limitări

24

Comisia primește o multitudine de informații mai mult sau mai puțin formale de la participanții pe piață și de la autoritățile naționale de concurență cu privire la eventuale probleme de concurență sau potențiale încălcări ale normelor antitrust. În ceea ce privește plângerile oficiale antitrust, Comisia are obligația legală de a examina cu atenție aspectele care i-au fost aduse la cunoștință. Totuși, calitatea acestor informații variază semnificativ și este posibil să nu reflecte neapărat cele mai importante probleme de concurență de pe piața internă. Prin urmare, pentru a fi pe deplin eficace, o autoritate de concurență ar trebui să reacționeze nu numai la plângerile aduse la cunoștința sa, ci ar trebui în același timp să încurajeze raportarea cazurilor și să fie în măsură să detecteze, din proprie inițiativă, cazuri antitrust de mare impact.

25

DG COMP are obligația de a examina toate concentrările economice notificate (a se vedea punctul 16), dar beneficiază totuși de o anumită marjă de apreciere pentru a decide dacă va investiga sau nu presupuse încălcări ale normelor antitrust. Întrucât DG COMP primește de obicei mai multe informații cu privire la probleme de concurență decât poate investiga de fapt cu resursele de care dispune, trebuie să stabilească anumite priorități.

26

Curtea a examinat dacă Comisia:

  1. dispunea de capacități adecvate pentru detectarea practicilor anticoncurențiale;
  2. a stabilit priorități în materie de aplicare a normelor antitrust pe baza unor criterii obiective, astfel încât să își poată concentra resursele asupra cazurilor cu cel mai mare impact potențial.

Resursele limitate afectează capacitatea de detectare a Comisiei

27

Pentru a putea începe investigații antitrust din proprie inițiativă, Comisia are nevoie de expertiză cu privire la sectoarele economice relevante pentru piața internă, combinată cu informații operative specifice. În acest scop, Comisia poate utiliza o serie de instrumente pentru a monitoriza piețele și a detecta încălcările. De exemplu, poate colecta și analiza informații sau date de piață disponibile publicului sau poate efectua evaluări pe teme sau cazuri specifice (cunoscute sub denumirea de studii preliminare sau exerciții de screening). De asemenea, poate efectua analize mai aprofundate ale restrângerilor concurenței sub formă de studii de piață sau de anchete sectoriale formale17.

28

În ceea ce privește alocarea de resurse pentru aplicarea legii în domeniul concurenței, DG COMP depinde de alocările bugetare anuale ale Comisiei și, prin urmare, trebuie să concureze cu celelalte direcții generale ale Comisiei pentru resurse. Efectivul total de personal a rămas relativ stabil în ultimii zece ani18, iar transferurile între cele trei instrumente (controlul concentrărilor economice, investigații antitrust și ajutoare de stat) au fost limitate. Curtea a observat că, începând cu 2010, numărul de noi cazuri antitrust înregistrate de DG COMP a rămas relativ stabil, în vreme ce numărul de noi cazuri de concentrări economice a crescut constant în această perioadă. Întrucât controlul concentrărilor economice este o obligație legală a Comisiei, DG COMP a trebuit să îi aloce resurse semnificative (a se vedea punctul 41). Cu restul personalului disponibil, DG COMP nu are posibilitatea să dea curs tuturor plângerilor primite, ci trebuie să stabilească priorități.

29

Prin urmare, resursele pentru monitorizarea pieței și capacitățile de detectare proactivă a cazurilor noi, cum ar fi pe baza anchetelor sectoriale, sunt limitate. Nivelul, coerența și calitatea monitorizării pieței depindeau în mare măsură de inițiativa, de disponibilitatea și de experiența la nivel individual a personalului DG COMP. Din 2005, din cauza resurselor limitate, Comisia a efectuat doar patru anchete sectoriale, care au permis detectarea unor încălcări ale normelor de concurență19. Ancheta din 2015 privind comerțul electronic a necesitat o echipă de aproximativ 15 posturi în echivalent normă întreagă pe o perioadă de 18‑24 de luni.

30

În pofida noilor investigații deschise în sectorul comerțului electronic, după un vârf în 2015, numărul total de cazuri identificate de DG COMP acționând din proprie inițiativă a fost în continuă scădere (a se vedea figura 3).

Figura 3

Evoluția numărului de investigații noi deschise din proprie inițiativă

Sursa: Comisia Europeană.

31

Încă din 1996, Comisia a decis să ofere stimulente (un „program de clemență”) societăților implicate în carteluri pentru a le încuraja să raporteze Comisiei informații privilegiate. Prima societate dintr-un cartel care face acest lucru poate beneficia de o imunitate totală la amenzi. Alte societăți care îi urmează exemplul pot beneficia de reducerea unor eventuale amenzi.

32

Comisia depinde foarte mult de acest mecanism pentru a detecta cartelurile. În perioada 2010‑2017, 23 din 25 de carteluri investigate fuseseră semnalate în cadrul unor cereri de clemență și doar 2 fuseseră identificate în urma activității proprii de detectare a Comisiei.

33

În ceea ce privește numărul total de decizii antitrust ale Comisiei privind cazuri înregistrate în perioada 2010‑2017, inclusiv cazuri de carteluri, 50 % dintre deciziile adoptate până la 31 decembrie 2018 au avut la origine cereri de clemență.

34

Aproximativ 15 % dintre cererile de clemență primite au condus la o investigație oficială a Comisiei. În 60 % dintre aceste cazuri, investigația s-a soldat cu decizii de interzicere și cu amenzi. Proporția scăzută de 15 % se explică prin faptul că, deseori, solicitanții nu îndeplineau condițiile, nu existau dovezi prima facie ale vreunei încălcări, cazurile nu reprezentau o prioritate a Comisiei sau Comisia nu era autoritatea cea mai bine plasată din REC pentru a investiga cazul. În ultimul caz, autoritățile naționale de concurență pot iniția proceduri în baza cazului transferat de Comisie sau din proprie inițiativă. În plus, din 2015, numărul anual de cazuri raportate Comisiei în cadrul mecanismului de clemență a scăzut semnificativ (a se vedea figura 4).

Figura 4

Evoluția cazurilor semnalate în cadrul mecanismului de clemență în perioada 2010-2019

Sursa: Comisia Europeană.

35

Comisia nu a evaluat încă în detaliu de ce numărul de cereri de clemență sau de imunitate arată o tendință de scădere. Având în vedere această tendință, care pare să reflecte în același timp evoluția înregistrată și în alte părți, este dificil să se conchidă dacă numărul de carteluri de pe piața internă a scăzut efectiv, aceasta fiind o posibilitate teoretică, sau dacă, de fapt, societățile se tem că o astfel de cerere le va expune unor acțiuni private în despăgubire inițiate de victime ale încălcărilor normelor UE în materie de antitrust. O directivă a UE adoptată în 2014 vizează facilitarea acestui tip de cereri de plăți compensatorii20. Prin urmare, Curtea nu poate exclude posibilitatea ca societățile implicate într-un cartel să se abțină de la depunerea unei cereri de clemență: deși acestea pot evita o amendă, este posibil ca victimele cartelului să le solicite plăți compensatorii mari pentru prejudiciile suferite. O altă explicație posibilă este aceea că societățile reușesc acum mai bine să ascundă existența cartelurilor.

36

În 2016, DG COMP a decis să lucreze la îmbunătățirea mijloacelor sale de detectare a cazurilor potențiale cu impact puternic pe piața internă. În cadrul acestei inițiative, începând cu 2017, Comisia a pus la dispoziție pe site-ul său un instrument de denunțare, pe care oricine îl poate folosi pentru a trimite anonim informații despre carteluri și alte practici anticoncurențiale. Informațiile primite au intrat în circuitul activităților de monitorizare a pieței desfășurate de Comisie, dar, până la data auditului, acestea nu au avut ca rezultat decât o inspecție la fața locului, care nu a dus la deschiderea de proceduri formale. Comisia nu a propus încă alte stimulente pentru a încuraja raportarea încălcărilor, cum ar fi recompensarea financiară a denunțătorilor21.

Abordarea utilizată pentru stabilirea unei ordini de prioritate a cazurilor nu era optimă

37

După cum se menționează la punctul 28, din cauza numărului mare („stoc”) de potențiale cazuri antitrust prevăzute a fi tratate (a se vedea figura 5), DG COMP trebuie să facă o selecție a cazurilor pe care le poate investiga. Pentru a utiliza în mod eficace resursele de care dispune, DG COMP ar trebui să acorde prioritate cazurilor care au cel mai mare impact potențial asupra pieței interne și asupra consumatorilor.

Figura 5

Evoluția stocului de cazuri antitrust în perioada 2010-2019

Sursa: Comisia Europeană.

38

DG COMP a utilizat o serie de criterii pentru a selecta cazurile în care urma să acționeze. De exemplu, în conformitate cu orientările privind eventualele încălcări ale articolului 102 TFUE22, aceasta ar trebui să se concentreze, printre altele, pe acele practici de excludere care sunt cele mai dăunătoare pentru consumatori. Cu toate acestea, Curtea nu a identificat criterii clare ponderate care să permită selecția cazurilor cu cel mai mare risc pentru concurență sau pentru bunăstarea consumatorilor pe piața internă și în toate sectoarele economice relevante.

Comisia și-a folosit în mod eficient competențele de aplicare a legii, dar există în continuare provocări

39

În vederea unei aplicări eficace a normelor antitrust și în materie de concentrări economice, Comisia trebuie să acționeze în interesul cetățenilor UE, pentru a se asigura că aceștia pot cumpăra bunuri și servicii de bună calitate la prețuri corecte. Prin urmare, Curtea a analizat modul în care Comisia:

  1. a desfășurat procedurile de control al concentrărilor economice;
  2. a desfășurat investigațiile antitrust;
  3. a abordat noile provocări în materie de aplicare a legii; și
  4. a aplicat amenzi care au funcționat ca factor disuasiv.

Comisia a luat toate deciziile în materie de concentrări economice în termenele legale, însă numărul lor din ce în ce mai mare exercită o anumită presiune asupra resurselor deja limitate

40

În conformitate cu normele în vigoare, Comisia trebuie să evalueze impactul unei concentrări economice pe piețele relevante în general în termen de 25 de zile lucrătoare („investigație în faza I”) și să decidă autorizarea sa sau începerea unei a doua faze, mai aprofundate („investigație în faza a II-a”)23. Curtea a evaluat dacă Comisia, respectând termenele-limită, a abordat toate aspectele relevante ale unei operațiuni notificate înainte de a lua o decizie și dacă a asigurat o supraveghere efectivă a tuturor concentrărilor economice care ar putea afecta în mod semnificativ concurența pe piața internă a UE.

41

Controlul concentrărilor economice a generat un volum de muncă substanțial. Conform datelor DG COMP, acesta a absorbit în medie, între 2012 și 2017, aproximativ 28 % din timpul total alocat cazurilor în cadrul celor trei instrumente (controlul concentrărilor economice, antitrust și ajutoare de stat) și între 11 % și 14 % din resursele totale disponibile ale DG COMP. Deși nivelul resurselor umane implicate a rămas relativ stabil, numărul de cazuri notificate Comisiei a crescut în ultimii ani, la fel și volumul de date care trebuie analizate (a se vedea figura 6).

Figura 6

Evoluția volumului de date prelucrate în investigațiile privind practicile antitrust și concentrările economice

Sursa: Comisia Europeană.

42

Curtea a remarcat că în 18 state membre, precum și în țări din afara UE, precum Australia, Canada și Statele Unite, autoritățile naționale de concurență percep o taxă societăților care depun o notificare de concentrare economică. În acest mod, bugetele publice pot recupera cel puțin parțial costurile suportate pentru examinarea unei concentrări. Comisia a decis să nu propună introducerea de taxe ca sursă alternativă de finanțare a activităților sale de aplicare a legii, însă această decizie nu s-a bazat pe o analiză detaliată cost-beneficiu. În schimb, în cadrul financiar multianual 2021‑2027, Comisia a propus un buget specific pentru aplicarea normelor în domeniul concurenței în cadrul bugetului general al UE, după cum reiese din propunerea sa din 2018 pentru un program privind piața unică24. Această propunere urmărește, printre altele, să îi permită Comisiei să facă față mai bine provocărilor care decurg dintr-o creștere continuă a volumului de comunicații electronice, la care se adaugă Big Data, inteligența artificială și algoritmii.

43

Analiza Curții asupra unui eșantion de notificări a arătat că Comisia a evaluat aspectele relevante ale operațiunilor și a finalizat în termenele legale toate cazurile în care a examinat concentrări economice. Pentru marea majoritate a notificărilor (94 % în perioada 2010‑2017), Comisia nu a detectat preocupări legate de concurență, declarând concentrările ca fiind compatibile cu piața internă.

44

Din cauza termenelor legale stricte, DG COMP s-a bazat în mod substanțial pe datele și informațiile furnizate de părțile implicate în concentrare, pe informațiile disponibile publicului, cum ar fi statisticile de comerț sau din sectorul economic, precum și pe răspunsurile terților (participanți la piață) la chestionarele trimise de Comisie în contextul unor analize de piață. În special în cadrul investigațiilor complexe, Comisia se confruntă cu provocări legate de asigurarea sistematică a unei verificări încrucișate a exactității informațiilor, având în vedere lipsa de resurse și volumul de informații care trebuie verificate. În plus, terții invitați să prezinte o opinie cu privire la concentrarea economică planificată nu au neapărat capacitatea să răspundă în termenele scurte stabilite, caz în care opinia lor nu poate fi luată în considerare.

45

Pentru a reduce volumul de muncă pentru ea însăși și pentru societățile implicate, Comisia a decis în 2013 să extindă categoriile care intră sub incidența procedurii simplificate, și anume concentrările economice care nu prezintă de regulă probleme (a se vedea figura 7). Înainte de pandemia de COVID-19, societățile implicate în concentrări economice nu aveau posibilitatea de a transmite notificările de concentrări exclusiv pe cale electronică, chiar dacă acest lucru ar fi putut facilita prelucrarea datelor.

Figura 7

Evoluția deciziilor UE în materie de control al concentrărilor economice în perioada 2010-2019

Sursa: Comisia Europeană.

46

În 2016, Comisia a lansat o evaluare a anumitor aspecte selectate ale sistemului UE referitor la concentrările economice, inclusiv a posibilităților de a-și optimiza procedurile în materie. Cu toate acestea, Curtea a constatat că nu s-au luat încă măsuri concrete pentru a trata, de exemplu, următoarele situații:

  • în prezent, în cazul în care desfășoară activități în mai multe state membre, societățile trebuie să parcurgă o procedură de sesizare complexă și îndelungată dacă doresc ca o operațiune care este sub pragul cifrei de afaceri (a se vedea punctul 16) să fie examinată de Comisie, evitându-se astfel scenariul în care cazul este analizat de fiecare dintre autoritățile naționale respective de concurență;
  • aproximativ 25 % dintre notificările simplificate prezentate între 2010 și 2017 au vizat cazuri în care societăți mari au dobândit un control comun asupra unei alte societăți (asociere în participație) fără activități comerciale actuale sau planificate în UE sau cu astfel de activități limitate. Un astfel de exemplu este cazul în care o societate mare din UE creează o asociere în participație cu o societate din Asia, însă asocierea respectivă va fi activă doar pe piețele din Asia. Astfel de operațiuni nu ridică însă în mod normal preocupări legate de concurență pentru piața internă.
47

După cum se menționează la punctul 16, dimensiunea în UE a unei concentrări de societăți este definită prin referire la cifra de afaceri anuală a societăților implicate în concentrarea economică. Aceasta este un bun indicator al dimensiunii unei operațiuni și, prin urmare, al impactului său potențial asupra piețelor. Totuși, este posibil ca acest indicator să nu reușească să acopere concentrări economice importante. De exemplu, în industria farmaceutică, pe piețele noilor tehnologii sau în sectorul digital, achizițiile cu o valoare ridicată ale unor societăți a căror cifră de afaceri este încă scăzută pot reprezenta un risc pentru concurența efectivă pe piața internă. În astfel de cazuri, achiziția îi poate permite cumpărătorului să obțină rapid o poziție dominantă pe o piață nouă, dar încă mică, sau cumpărătorul poate decide să suspende dezvoltarea de noi produse pentru a-și proteja propriul portofoliu. Potrivit constatărilor Curții, Comisia este conștientă de faptul că, cu excepția câtorva cazuri sesizate de autoritățile naționale de concurență, astfel de operațiuni au rămas în afara controlului său cu privire la concentrările economice. Raportul din 2019 al grupului de experți fondat de Comisie, intitulat Competition Policy for the Digital Era25, a concluzionat că este prea devreme pentru a modifica pragurile stabilite în legislație. Prin urmare și, spre deosebire de unele state membre, Comisia nu a acționat încă pentru a rezolva problema26.

Deciziile antitrust ale Comisiei au răspuns preocupărilor legate de concurență, însă procedurile rămân lungi

48

Comisia se ocupă de o varietate de cazuri antitrust, inclusiv cazuri „mari” și „mici” din perspectiva volumului de piață sau a piețelor geografice în cauză. Între 2010 și 2019, Comisia a adoptat 118 decizii formale de interzicere sau a acceptat angajamentele unor societăți de a înceta practicile anticoncurențiale în cazuri antitrust (a se vedea figura 8).

Figura 8

Deciziile antitrust ale Comisiei în perioada 2010-2019

Sursa: Comisia Europeană.

49

Curtea a evaluat dacă investigațiile Comisiei s-au derulat în mod corespunzător și într-un interval de timp rezonabil. S-a constatat că resursele și capacitatea tehnică ale DG COMP au fost puse la grea încercare în ultimii ani din cauza următoarelor evoluții:

  • numărul tot mai mare de decizii din ultimii ani;
  • cantitatea din ce în ce mai mare de informații și date care trebuie prelucrate și analizate, întrucât „sarcina probei” revine Comisiei; și
  • complexitatea în creștere a aspectelor juridice care trebuie tratate.
50

Obiectivul intervenției Comisiei în cazurile antitrust este de a pune capăt oricărei încălcări a normelor de concurență ale UE și de a restabili o concurență loială și efectivă pe piață. Pe baza eșantionului de decizii ale Comisiei, Curtea concluzionează că, atunci când Comisia a decis inițierea unei proceduri formale, aceasta a obținut un rezultat sub forma unei decizii de interzicere sau a unei decizii privind angajamentele care răspundea preocupărilor legate de concurență.

51

Un factor important pentru eficacitatea aplicării de către Comisie a normelor de concurență este capacitatea acesteia, în strânsă cooperare cu autoritățile de concurență ale statelor membre, de a mobiliza resurse și de a efectua simultan inspecții la fața locului într-o multitudine de state membre. Curtea a observat că acest lucru a permis Comisiei, în marea majoritate a cazurilor auditate, să culeagă dovezile necesare desfășurării cu succes a procedurilor sale.

52

Multe societăți care fac obiectul investigațiilor Comisiei atacă deciziile în instanțele UE. Numărul de cauze este mai mare decât numărul deciziilor în domeniul concurenței, întrucât o decizie a Comisiei poate fi adresată mai multor societăți. Prin natura sa, controlul exercitat de către instanțe se limitează la temeinicia juridică și la calitatea procesului administrativ. Numărul cauzelor aflate pe rolul instanțelor este în scădere și, în general, Comisia a fost în măsură să își apere cu succes un număr constant ridicat de decizii (a se vedea tabelul 1).

Tabelul 1

Evoluția cauzelor din domeniul concurenței pe rolul instanțelor UE

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019
Cazuri de concurență în care s-a luat o decizie 57 127 110 133 113 91 69 82 70 49
Rata generală de succes al Comisiei (total sau parțial) 85 % 90 % 93 % 75 % 95 % 72 % 90 % 84 % 92 % 88 %
Acțiuni judiciare pe rol în cazuri de concurență 337 325 275 215 172 148 129 106 103 119
Acțiuni judiciare noi în cazuri de concurență 107 117 79 76 69 65 52 56 46 59

Sursa: Comisia Europeană.

53

În vederea unei aplicări eficace a normelor în materie de concurență, Comisia trebuie să ia deciziile într-un termen rezonabil și într-un mod care să reducă la minimum costurile economice ale întreprinderilor și ale consumatorilor victime ale unei încălcări.

54

Spre deosebire de ceea ce se întâmplă în cazul controlului concentrărilor economice (a se vedea punctul 40), pentru investigațiile antitrust nu este stabilit în legislația UE un termen-limită în care acestea să fie finalizate de către Comisie. În medie, socotind de la înregistrarea unui caz, adică, de obicei, momentul în care există suficiente dovezi pentru a începe o anchetă preliminară, Comisia a avut nevoie de aproximativ patru ani27 pentru a finaliza o investigație antitrust printr-o decizie formală. Procedurile au fost deosebit de lungi în cazul cartelurilor, necesitând în medie mai mult de patru ani, la fel și în cazurile complexe de abuz de poziții dominante în sectorul transportului, în sectorul energetic și în cel digital. Pentru perioada acoperită de auditul Curții, au fost identificate mai multe cazuri în care Comisia a avut nevoie de până la opt ani pentru a lua o decizie.

55

Unele întârzieri apărute în proceduri se aflau sub controlul direct al Comisiei, dar altele nu. De exemplu, au existat cazuri în care societățile investigate solicitau în mod sistematic prelungirea termenelor și răspundeau la cererile de informații doar cu întârzieri substanțiale (de la patru până la opt luni sau chiar până la 1,5 ani) sau prelungeau procedurile prin depunerea de propuneri sterile privind angajamentele pe care ar urma să și le asume. Mai mult, în condițiile în care, adesea, părțile atacă deciziile în fața instanțelor UE (a se vedea punctul 52), este posibil ca o decizie a Comisiei să nu înceapă să producă efecte decât după întârzieri considerabile.

56

Din 2017, DG COMP a depus eforturi considerabile pentru accelerarea procedurilor, eforturi descrise în cele ce urmează.

  • În 2018, a introdus o nouă „practică de cooperare” pentru societățile implicate într-o investigație antitrust de alt tip decât cele referitoare la carteluri. Aceasta este similară cu „procedura de tranzacție” pe care Comisia o aplică încă din 2008 în cadrul investigațiilor privind cartelurile. Societățile care recunosc încălcarea și răspunderea lor pentru aceasta și care cooperează îndeaproape cu Comisia în cursul investigației pot beneficia de o reducere a amenzilor.
  • Comisia și-a optimizat organizarea prin introducerea unor lanțuri de autorizare simplificate pentru documente care nu au legătură cu cazurile, prin orientări mai bune adresate responsabililor de cazuri, printr-o alocare mai flexibilă a personalului în cadrul DG COMP și printr-o mai bună coordonare a gestionării cazurilor între diferitele departamente implicate. De asemenea, ea a început să dezvolte un sistem nou de gestionare comună a cazurilor, axată pe proces. Totuși, au existat întârzieri semnificative, iar sistemul nu va fi pe deplin funcțional pentru procedurile antitrust și pentru controlul concentrărilor economice înainte de sfârșitul anului 2020. Până atunci, prelucrarea cazurilor va continua să consume foarte multe resurse în mod inutil.
  • În 2018, DG COMP a adoptat o strategie de utilizare a tehnicilor de inteligență artificială pentru a accelera și mai mult căutările de informații și pentru a ajuta la analiza documentelor. Având în vedere constrângerile bugetare și în materie de resurse umane, primul set de rezultate efective se preconizează că va fi disponibil în 2020 doar ca exercițiu-pilot, cu o extindere prevăzută începând cu 2021.

Comisia nu a soluționat încă în totalitate noile probleme complexe în materie de aplicare a legii pe piețele digitale

57

Odată cu era digitală, au apărut noi forme de piețe, produse și servicii pentru care ipotezele și definițiile tradiționale ale concurenței efective trebuie adaptate (a se vedea caseta 2). În ultimii ani, autoritățile din domeniul concurenței au reflectat asupra modalităților prin care să abordeze aceste provocări în diverse foruri, cum ar fi mesele rotunde ale OCDE și REC. Pe baza analizei documentelor disponibile și a deciziilor Comisiei, Curtea a evaluat dacă instrumentele actuale ale Comisiei sunt suficiente pentru a face față provocărilor aduse de piețele digitale.

Caseta 2

Piețele digitale au adus noi provocări în materie de aplicare a normelor în domeniul concurenței

Aplicarea normelor în domeniul concurenței ține seama în principiu de cotele de piață ale societăților, de prețurile bunurilor sau serviciilor pe piețele relevante și de marjele de profit ale societăților. Or, conceptele clasice nu sunt suficiente pentru a defini puterea de piață și a evalua concurența pe piețele digitale. Aceste piețe sunt adesea „multilaterale”, adică o firmă servește ca intermediar între alți furnizori de servicii sau produse și consumatorii care pot să utilizeze serviciile furnizate de către firma respectivă fără niciun cost („piețe cu preț zero”). Această firmă își poate folosi puterea deținută pe o parte a pieței (de exemplu, numărul mare de utilizatori) pentru a produce prejudicii participanților de pe piață aflați de cealaltă parte (de exemplu, prin impunerea unor condiții neloiale).

Firmele pot crește rapid dincolo de un „punct de basculare” în care câștigă aproape automat tot mai mulți utilizatori datorită efectelor de rețea și acumulează volume enorme de date care le pot consolida și mai mult puterea de piață și poziția dominantă. Aceste date pot include informații cu caracter personal sensibile ale utilizatorilor individuali, ceea ce face ca normele UE privind protecția datelor să fie relevante pentru aplicarea politicii în domeniul concurenței. Societățile își pot folosi apoi puterea de piață pentru a reduce concurența și posibilitățile de alegere ale consumatorilor. Comitetul european pentru protecția datelor, un organ care reprezintă autoritățile pentru protecția datelor din UE, a solicitat Comisiei și altor autorități din domeniul concurenței să includă în evaluarea lor preocupările persoanelor fizice legate de protecția datelor și de viața privată care pot avea un impact asupra concurenței28. Într-adevăr, o caracteristică specifică a erei digitale este că societățile concurează pentru o piață, iar nu pe o piață, ceea ce conduce la rezultate de tipul „câștigătorul ia totul”29.

Prin intermediul algoritmilor, firmele pot, de asemenea, să formeze o coluziune sau să acționeze unilateral pentru a majora prețurile în detrimentul consumatorilor (ajustare rapidă a prețurilor pentru a se alinia la prețurile concurenților sau intervenții rapide ale producătorilor atunci când comercianții cu amănuntul reduc prețurile).

58

Deși Comisia a luat o serie de decizii în diferite cazuri prin care a adus soluții la provocările care decurg din economia digitală, există în continuare probleme importante de rezolvat. De exemplu, practicile de pe piețele digitale pot aduce prejudicii consumatorilor. Este însă dificil pentru Comisie să găsească măsuri corective adecvate pentru a rezolva o aparentă problemă de concurență, în condițiile în care stabilirea prejudiciului adus consumatorilor poate fi un proces deosebit de complex30. Această observație nu este relevantă doar pentru firmele de internet, ci și pentru toate celelalte sectoare economice implicate în inovarea digitală, precum energia, telecomunicațiile, serviciile financiare și transporturile.

59

În conformitate cu legislația UE în vigoare, aplicarea de către Comisie a normelor antitrust poate avea loc numai ex post, adică după ce a apărut o problemă de concurență (a se vedea punctul 08). În special în economia digitală, intervenția Comisiei se poate dovedi a fi prea târzie pentru a soluționa o problemă de concurență. Cu toate acestea, în afara controlului concentrărilor economice, Comisia nu dispune în prezent de instrumente care să îi permită să intervină ex ante, adică înainte de apariția problemelor de concurență. În acest sens, Curtea observă că două state membre au demarat deja inițiative care vizează modificarea legislației lor naționale.

60

Este posibil ca alte societăți afectate de încălcarea normelor de concurență de către concurenții lor să fi suferit o scădere masivă a cifrei de afaceri sau să fi fost nevoite chiar să părăsească piața pe parcursul anilor de care a avut nevoie Comisia pentru a lua o decizie. Legislația UE abilitează Comisia să impună măsuri provizorii înainte de a lua o decizie finală cu privire la fondul unui caz. Acest lucru poate limita prejudiciile în anumite cazuri. Totuși, de la intrarea în vigoare a Regulamentului nr. 1/2003 și până în 2019, Comisia nu a utilizat acest instrument deoarece o obligă să demonstreze că o societate cauzează „un prejudiciu ireparabil pentru concurență”31. În consecință, Comisia a observat că există riscul ca astfel de măsuri să încetinească și mai mult procedurile și ca unele măsuri provizorii premature sau neadecvate să dăuneze și mai mult concurenței. Ea a utilizat pentru prima dată acest instrument împotriva unei societăți în octombrie 2019.

61

Comisia își dezvoltă punctul de vedere cu privire la problemele de concurență de la caz la caz, pe baza principiilor generale ale concurenței efective și ale bunăstării consumatorilor (a se vedea punctul 06). Pentru a îmbunătăți predictibilitatea deciziilor sale cu caracter executoriu, Comisia a publicat un set complex de orientări, comunicări, decizii, regulamente de exceptare și alte documente (a se vedea anexa II).

62

Curtea a constatat că orientările și comunicările Comisiei permiteau o bună înțelegere a modului în care aceasta vede anumite probleme de concurență. Totuși, Comisia nu a actualizat încă orientările sau comunicările pentru a ține seama de noile provocări, chiar dacă acest lucru ar clarifica poziția sa, ar permite o mai bună înțelegere a procesului decizional și ar îmbunătăți predictibilitatea pentru societăți. De exemplu, comunicarea Comisiei privind definiția pieței relevante32 datează din 1997, când lumea digitală era abia la început. În mod similar, orientările Comisiei din 2009 privind prioritățile de aplicare cu privire la practicile de excludere abuzivă ale întreprinderilor dominante33 sau regulamentul de exceptare pe categorii pentru categoriile de acorduri verticale și practici concertate nu menționează niciuna dintre caracteristicile specifice erei digitale34.

63

Necesitatea de a furniza orientări, inclusiv ex ante, înainte de constituirea unei jurisprudențe (a se vedea punctul 61), a fost evidențiată recent, de exemplu în (i) raportul final Competition Policy for the Digital Era al grupului de experți fondat de Comisie și (ii) într-un „Memorandum comun al autorităților de concurență belgiene, neerlandeze și luxemburgheze cu privire la provocările cu care se confruntă autoritățile în domeniul concurenței într-o lume digitală”35. Astfel de orientări ar ajuta autoritățile naționale de concurență și ar reduce riscul de incertitudine și de decizii incoerente care apare atunci când aceste autorități se confruntă cu cazuri de concurență noi.

Comisia a aplicat amenzi mari, dar nu are nicio asigurare cu privire la efectul lor disuasiv

64

Comisia dispune de o largă marjă de apreciere atunci când decide dacă va aplica sau nu amenzi societăților pentru încălcarea normelor de concurență. De asemenea, aceasta decide asupra cuantumului amenzilor în cazurile antitrust, care trebuie însă menținut sub plafonul stabilit legal de 10 % din cifra de afaceri anuală la nivel mondial realizată de societatea vizată în exercițiul financiar anterior deciziei Comisiei36. Scopul amenzilor este de a descuraja societățile să se implice în practici anticoncurențiale.

65

Ca alternativă la interzicerea practicilor anticoncurențiale și la aplicarea de amenzi, Comisia poate adopta o „decizie privind angajamentele”, care are caracter obligatoriu. În astfel de cazuri, societățile propun angajamente care sunt menite să răspundă preocupărilor în materie de concurență identificate de Comisie, fără a se constata totuși în mod formal existența unei încălcări. Comisia poate aplica amenzi dacă societățile nu își respectă angajamentele.

66

Amenzile pot fi aplicate și pentru a se asigura respectarea normelor procedurale, de exemplu atunci când societățile nu furnizează informații corecte și complete în cadrul procedurilor antitrust și de control al concentrărilor economice.

67

În perioada 2010‑2019, Comisia a aplicat amenzi în valoare totală de 28,5 miliarde de euro pentru încălcări ale articolelor 101 și 102 TFUE sau ale altor dispoziții din Regulamentele 1/2003 și 139/2004 (a se vedea figura 9). În unele cazuri, amenzile au atins niveluri-record.

Figura 9

Amenzi impuse de Comisie în perioada 2010-2019 (în miliarde de euro)

Sursa: Comisia Europeană.

68

În cazurile antitrust, Comisia stabilește nivelul amenzilor pentru fiecare societate care a participat la încălcarea normelor de concurență ca procent din vânzările afectate de o practică anticoncurențială. Alte criterii pentru valoarea finală a amenzii sunt durata și gravitatea încălcării. De asemenea, Comisia poate lua în considerare circumstanțe agravante, cum ar fi în caz de recidivă, sau circumstanțe atenuante, cum ar fi participarea limitată la încălcarea normelor de concurență. Totodată, dacă societățile cooperează, ea poate să reducă amenzile aplicabile în mod normal.

69

Deși nivelul amenzilor aplicate de Comisie este printre cele mai ridicate din lume, nu se poate trage o concluzie doar pe baza cuantumului lor cu privire la măsura în care aceste amenzi au un efect disuasiv real. Pentru a se ajunge la o concluzie în cunoștință de cauză, sumele ar trebui să fie raportate la cifra de afaceri a societăților în cauză, la durata încălcărilor, la șansele de detectare în cazul unor carteluri secrete, la posibilele profituri necuvenite pe care o societate le-ar putea obține în urma încălcării și la timpul care s-a scurs de la comiterea încălcării și până la decizia Comisiei de impunere a unei amenzi.

70

Referitor la posibilele profituri necuvenite, Curtea a constatat că nici Comisia, nici cele patru autorități naționale de concurență pe care le-a vizitat nu le-au luat în considerare la momentul calculării amenzilor. Acest lucru se explică prin dificultățile recunoscute în cuantificarea efectelor asupra prețurilor în cazuri individuale și prin resursele considerabile care ar fi necesare pentru un astfel de demers.

71

Aproape două treimi dintre amenzile pe care Comisia le-a impus în cazuri de cartel începând din 2006 au rămas sub nivelul de 0,99 % din cifra de afaceri anuală la nivel mondial, cu mult sub plafonul de 10 % din cifra de afaceri anuală la nivel mondial realizată de o societate vizată (a se vedea punctul 64). Plafonul în sine poate, de asemenea, să limiteze efectul disuasiv în cazurile grave. De exemplu, Curtea a constatat că, încă din 2014, Țările de Jos și-au modificat legislația națională pentru a le permite autorităților naționale de concurență să aplice în cazuri grave de carteluri o amendă de până la 40 % din cifra de afaceri anuală mondială a unei societăți.

72

Până la data auditului, Comisia nu efectuase o evaluare globală a efectului disuasiv al amenzilor sale. Mai mult, deși eficacitatea descurajării depinde de severitatea amenzilor și de probabilitatea detectării, metodologia utilizată de Comisie pentru stabilirea amenzilor nu a ținut seama de probabilitatea detectării.

Comisia a cooperat îndeaproape cu autoritățile naționale de concurență, dar există loc de îmbunătățiri

73

De la momentul la care Regulamentul nr. 1/2003 a abilitat autoritățile naționale de concurență să evalueze cazurile antitrust cu caracter transfrontalier în temeiul normelor de concurență ale UE, acestea au desfășurat peste 85 % din investigațiile antitrust din UE și au luat aproape 90 % dintre decizii (a se vedea anexa III). Directiva 2019/1, adoptată în ianuarie 2019, avea ca scop consolidarea autorităților naționale de concurență pentru a le permite să devină mai eficiente în aplicarea normelor de concurență ale UE.

74

Pe baza documentelor și a datelor disponibile ale REC, precum și pe baza unor interviuri cu personalul celor patru autorități naționale de concurență vizitate în cadrul acestui audit, Curtea evaluat dacă Comisia și autoritățile naționale de concurență au cooperat în mod eficace în privința diferitor aspecte relevante pentru aplicarea normelor în domeniul concurenței.

75

În cadrul REC (a se vedea punctul 12), DG COMP a cooperat îndeaproape cu autoritățile naționale de concurență în diferite grupuri de lucru. Cu toate acestea, în pofida numeroaselor contacte, s-a observat că, în perioada auditată, DG COMP și autoritățile naționale de concurență nu și-au coordonat îndeaproape procesele de monitorizare a pieței și anchetele sectoriale. DG COMP nu deținea nicio informație clară cu privire la piețele pe care autoritățile naționale de concurență le-au monitorizat în mod specific și dacă existau mai degrabă suprapuneri sau lacune în loc de complementaritate cu propriile activități de monitorizare. De asemenea, DG COMP nu cunoștea pe deplin prioritățile de aplicare a legii care existau în statele membre și nu s-a străduit să își coordoneze cu acestea propriul proces de stabilire a priorităților. Această situație se explică parțial prin faptul că unele autorități naționale de concurență nu au fost abilitate să stabilească priorități, deși Directiva 2019/1 le permite să facă acest lucru în viitor.

76

Autoritățile naționale de concurență trebuie să informeze Comisia după ce au început o „măsură formală de investigare”, astfel încât cazul să poată fi alocat unei autorități de concurență bine plasate pentru a-l trata (a se vedea punctul 12). Comisia se consideră deosebit de bine plasată pentru a interveni în cazul în care practicile anticoncurențiale au efecte asupra concurenței în mai mult de trei state membre și/sau dacă aceste practici sunt strâns legate de legislația UE din alte domenii de politică sau în cazul în care apar probleme de concurență noi37. Totuși, în practică, fiecare autoritate de concurență a investigat cazurile pe care le-a detectat și situațiile în care un caz a fost realocat Comisiei au fost excepționale. Aspectul legat de cine anume investighează un caz antitrust – Comisia sau o autoritate națională de concurență – poate avea un impact semnificativ asupra rezultatului procedurii, întrucât normele procedurale și normele privind stabilirea amenzilor nu sunt armonizate. Directiva 2019/1 a introdus însă instrumente minime comune pentru stabilirea amenzilor.

77

Curtea a constatat într-un caz că 11 autorități naționale de concurență, iar într-un altul, patru astfel de autorități au fost confruntate cu probleme de concurență similare care vizau aceleași societăți active pe piețele digitale. Autoritățile naționale de concurență în cauză nu au putut sesiza Comisia, deși aceasta ar fi putut soluționa problema într-un mod mai eficace și definitiv (mai ales atunci când cazuri similare se derulează concomitent în mai multe state membre: o hotărâre în favoarea unei societăți dintr-un stat membru poate fi invocată ca precedent în altele). Investigarea acestor cazuri a fost deosebit de dificilă pentru autoritățile naționale de concurență din statele membre mai mici, care nu dispuneau de resursele și experiența necesare pentru investigarea acestor piețe. Ca răspuns, Comisia a lansat un mecanism de avertizare timpurie în 2016, prin care ea și autoritățile naționale de concurență se pot informa reciproc cu privire la noile probleme de concurență în cazurile pendinte. Totuși, acest mecanism nu a fost încă utilizat la scară largă de autoritățile naționale de concurență pentru a raporta cazurile potențiale mai devreme.

Comisia furnizează puține informații cu privire la îndeplinirea obiectivelor, cum ar fi bunăstarea consumatorilor

78

Evaluarea performanței Comisiei în aplicarea normelor de concurență pe piața internă îmbunătățește transparența și consolidează obligația de răspundere în fața Parlamentului European și a altor părți interesate și le permite acestora să ofere feedback. Această evaluare necesită o definire clară a obiectivelor urmărite și ar trebui să conducă la identificarea unor posibilități de îmbunătățire a procesului decizional viitor.

79

Curtea a examinat dacă Comisia:

  1. a stabilit un cadru pentru evaluarea performanței activităților sale;
  2. a asigurat transparența și răspunderea față de părțile interesate, raportând în mod corespunzător cu privire la performanțele sale.

Evaluarea Comisiei cu privire la performanța activităților sale de aplicare a legii a cunoscut unele dificultăți

80

În prezent, nu există standarde recunoscute la nivel internațional pentru măsurarea performanței unei autorități de concurență. DG COMP măsoară performanța activităților sale de aplicare a legii în domeniul antitrust și al controlului concentrărilor economice în cadrul abordării generale aplicate de Comisie pentru evaluarea performanței proprii.

81

Evaluarea performanței în cadrul Comisiei funcționează pe baza unor obiective specifice, măsurabile, abordabile, relevante și încadrate în timp și include indicatori obligatorii pentru a măsura contribuția la obiectivele generale ale instituției38. Totuși, acest cadru nu este pe deplin potrivit pentru evaluarea performanțelor activităților de aplicare a legii desfășurate de DG COMP.

  • Întrucât asigurarea aplicării normelor de concurență este determinată în principal de factori care nu sunt sub controlul Comisiei (de exemplu, notificările de concentrare economică, plângeri formale și cereri de clemență), volumul de muncă al DG COMP poate varia în mod semnificativ de la an la an, la fel și numărul de decizii. Încă de la început, a fost deci dificil pentru DG COMP să definească un sistem de referință pe baza căruia să poată măsura performanța, să stabilească indicatori și ținte pertinente și să compare performanța în timp.
  • Indicatorul pe care Comisia l-a stabilit pentru obiectivul general al „aplicării eficace a normelor antitrust în vederea protejării bunăstării consumatorilor” (a se vedea anexa IV) și l-a considerat ca având o contribuție la obiectivul mai larg al Comisiei de a stimula crearea de locuri de muncă, creșterea și investițiile, este produsul intern brut (PIB) al UE. Distingerea și evidențierea impactului activităților în domeniul concurenței ale Comisiei asupra PIB-ului este o sarcină dificilă. Comisia a efectuat simulări pe bază de modele pentru a evalua impactul asupra creșterii produs de deciziile legate de carteluri și de concentrări economice de-a lungul perioadei 2012‑2018, însă, până la sfârșitul acestui audit, rezultatele nu fuseseră încă publicate oficial. De asemenea, acest indicator nu oferă nicio informație cu privire la bunăstarea consumatorilor. În plus, nu este posibil să se stabilească dacă decizia Comisiei de a interveni într-un anumit sector al economiei a avut un impact mai mare asupra creșterii PIB-ului decât dacă aceasta ar fi intervenit în alt sector. Aceste informații ar fi totuși valoroase pentru o alocare eficientă și orientată către performanță a resurselor Comisiei.
82

DG COMP estimează nivelul beneficiilor directe pe care consumatorii ar urma să le obțină din deciziile sale de interzicere a cartelurilor și a concentrărilor economice. Această abordare, elaborată de OCDE39, oferă doar o perspectivă parțială asupra impactului activității Comisiei, întrucât bunăstarea consumatorilor este un concept mult mai complex decât ceea ce reflectă acest proces. DG COMP însăși recunoaște limitările abordării pe care o folosește, în special dificultatea de a cuantifica (i) economiile potențiale pentru consumatori rezultate în urma aplicării normelor antitrust (altele decât cele legate de carteluri) și (ii), parțial din cauza lipsei unei metodologii, efectele dinamice ale deciziilor Comisiei asupra inovării, a calității și a productivității.

83

Nu există informații disponibile cu privire la îndeplinirea altor obiective relevante ale acțiunilor Comisiei de aplicare a legii care derivă fie din TFUE, fie din planul strategic, și care au fost definite doar la un nivel foarte general, cum ar fi „crearea unor condiții de concurență echitabile pentru societăți pe piața internă”, „securitatea juridică”, „integrarea îmbunătățită a pieței” sau „asigurarea unei distribuiri echitabile între consumatori și companii a beneficiilor aduse de creștere”.

84

În plus, sunt disponibile doar puține informații cu privire la performanțele autorităților naționale de concurență în aplicarea normelor în materie de concurență ale UE, deoarece nu există o abordare comună pentru evaluarea performanței acestor autorități. În consecință, niciun organism nu are o imagine de ansamblu asupra impactului aplicării normelor de concurență în UE.

85

Analizele periodice ex post ale deciziilor cu caracter executoriu sunt un instrument-cheie pentru evaluarea eficacității globale a activității Comisiei (a se vedea figura 10). De exemplu, acestea permit să se evalueze dacă ipotezele privind evoluția pieței după intervenția într-o operațiune de concentrare economică au fost corecte sau dacă interzicerea unei practici anticoncurențiale a unei societăți dominante a condus efectiv la structuri de piață mai competitive și a adus beneficii pe termen mai lung pentru consumatori în ceea ce privește prețul, producția, calitatea, posibilitățile de alegere sau inovarea. Aceste evaluări, inclusiv învățămintele desprinse, pot contribui la îmbunătățirea procesului decizional viitor și la consolidarea obligației de răspundere care revine Comisiei40. Curtea a observat că autoritatea națională neerlandeză de concurență a efectuat evaluări ex post în câteva cazuri selectate. În cazul celorlalte trei autorități naționale de concurență vizitate de Curte, astfel de activități au fost extrem de limitate sau chiar inexistente.

Figura 10

Rolul evaluării ex post în luarea deciziilor

© OCDE (2016), Reference guide on ex-post evaluation of competition agencies’ enforcement decisions.

86

În perioada vizată de audit, Comisia a efectuat un număr limitat de evaluări ex post: cu privire la efectele intervențiilor pe anumite piețe ale energiei și telecomunicațiilor și o evaluare cu privire la piața harddisk-urilor41. Cazurile nu au fost însă alese ca parte a unei abordări strategice referitoare la evaluări. Întrucât evaluarea nu s-a bazat pe o examinare a unui eșantion reprezentativ din ansamblul de decizii ale Comisiei, aceasta nu a permis desprinderea unor învățăminte de luat în considerare pentru cazurile viitoare.

Raportarea realizată de Comisie se concentra mai degrabă pe activități decât pe impact

87

Comisia prezintă anual Parlamentului European, Consiliului, Comitetului Economic și Social European și Comitetului Regiunilor un raport cu privire la activitățile sale legate de politica în domeniul concurenței42. Într-un exercițiu separat, în cadrul raportării generale a Comisiei cu privire la performanță, DG COMP include în rapoartele sale anuale de activitate informații cu privire la principalele rezultate ale activității sale43.

88

Ambele tipuri de rapoarte reprezintă un rezumat informativ, dar nu exhaustiv, al activităților întreprinse de Comisie în domeniul politicii concurenței; ele furnizează informații detaliate cu privire la cele mai importante evoluții de politică, precum și asupra deciziilor cu caracter executoriu importante adoptate sau a investigațiilor importante lansate în cursul anului precedent. Aceste rapoarte nu includ însă alte informații importante, cum ar fi (i) numărul de investigații antitrust în desfășurare la sfârșitul anului de raportare și (ii) stocul de cazuri antitrust. De asemenea, rapoartele oferă foarte puține informații cu privire la impactul deciziilor și, în consecință, la îndeplinirea obiectivelor de politică generale, cum ar fi efectul asupra prețurilor sau asupra calității produselor sau a serviciilor.

89

După cum s-a subliniat mai sus (punctul 73), autoritățile naționale de concurență sunt cele care iau majoritatea deciziilor cu caracter executoriu, pe baza normelor de concurență ale UE. Aceste autorități raportează însă în mod diferit cu privire la activitățile lor, întrucât nu au reușit să convină cu Comisia asupra unor standarde pentru prezentarea activităților sau pentru descrierea performanțelor lor. Drept urmare, părțile interesate nu dispun practic de informații privind amploarea și succesul acestei cooperări.

90

De asemenea, Curtea a observat că lipsa unui cadru pentru evaluări independente ale performanței autorităților de concurență în UE înseamnă că nu există o evaluare independentă și regulată a eficacității cu care Comisia contribuie la realizarea obiectivelor strategice de aplicare a legii. În 2005, OCDE a efectuat o evaluare inter pares în cadrul Comisiei, experții aplecându-se asupra modului în care aceasta tratează problemele de concurență și de reglementare44.

Concluzii și recomandări

91

În general, Comisia și-a exercitat în mod eficace competențele de aplicare a legii în cadrul procedurilor antitrust și de control al concentrărilor economice și a răspuns prin deciziile sale preocupărilor legate de concurență. Totuși, capacitățile sale de a monitoriza piețele și de a identifica noi cazuri antitrust au fost limitate. Volumul tot mai mare de date care trebuie prelucrate în cadrul procedurilor, apariția piețelor digitale și limitările instrumentelor de aplicare disponibile pun la grea încercare capacitățile Comisiei de asigurare a respectării legii și reprezintă tot atâtea aspecte care nu au fost încă abordate pe deplin. De asemenea, în pofida unei cooperări în general strânse cu autoritățile naționale de concurență, există loc pentru o mai bună coordonare. Pentru a explica și a demonstra beneficiile pentru cetățeni, Comisia s-a concentrat mai degrabă pe activități decât pe impact în rapoartele sale publice.

92

Cu scopul de a identifica încălcările normelor antitrust, Comisia nu a reacționat doar la plângeri sau la informațiile legate de piață primite, ci a acționat și din proprie inițiativă. Cu toate acestea, având în vedere numărul semnificativ de plângeri și volumul altor informații primite, resursele disponibile pentru acțiunile proprii de detectare a cazurilor antitrust au fost relativ limitate. Din 2015, numărul de noi cazuri antitrust deschise din proprie inițiativă a scăzut. Comisia nu a demonstrat că are o abordare consecventă de monitorizare a pieței (punctele 24-30).

93

Comisia a creat stimulente pentru îmbunătățirea raportării de către părțile externe (participanți de pe piață sau consumatori) cu privire la eventuale încălcări ale normelor antitrust, însă gradul de utilizare a celui mai important instrument („programul de clemență”) a scăzut din 2015 (punctele 31-36).

94

Având în vedere numărul mare de posibile cazuri antitrust și resursele limitate, Comisia face o selecție a cazurilor în care poate deschide investigații. Ea aplică criterii pentru a stabili o ordine de prioritate a cazurilor, dar acestea nu au fost clar ponderate astfel încât să asigure selecția cazurilor antitrust cu cel mai mare risc pentru concurență sau pentru bunăstarea consumatorilor pe piața internă (punctele 37 și 38).

Recomandarea 1 – Creșterea probabilității de detectare a încălcărilor

Pentru a asigura un nivel ridicat de respectare a legii, detectarea corespunzătoare a încălcărilor este un prim pas necesar. Prin urmare, Comisia ar trebui să adopte o abordare mai proactivă, prin colectarea și prelucrarea informațiilor relevante legate de piață într-un mod consecvent și eficient din punctul de vedere al costurilor, și să selecteze cazurile pe baza unor criterii clar ponderate, de exemplu prin utilizarea unui sistem de punctare.

Data-țintă pentru punerea în aplicare a recomandării: până la sfârșitul anului 2022.

95

Comisia a simplificat procedura de control al concentrărilor economice pentru operațiunile mai puțin riscante (adică majoritatea) și, de asemenea, a identificat posibilități de optimizare adițională a procedurilor. Totuși, acestea nu s-au materializat încă în acțiuni concrete. Comisia și-a finalizat examinările asupra concentrărilor economice în termenele legale. Cu toate acestea, întrucât a fost nevoită să facă față unui număr tot mai mare de concentrări economice și unor volume tot mai mari de date de analizat, ea nu a fost întotdeauna în măsură să efectueze verificări privind exactitatea tuturor informațiilor furnizate, având în vedere lipsa de resurse și volumul de informații care trebuiau verificate. Până în prezent, Comisia nu a analizat în detaliu costurile și beneficiile introducerii de taxe de înregistrare a unei concentrări economice ca sursă autonomă pentru finanțarea procedurilor sale de control în acest domeniu (punctele 40-46).

96

Întrucât legislația UE definește dimensiunea în UE a unei operațiuni prin raportare exclusiv la cifra de afaceri anuală a părților implicate în concentrarea economică, anumite operațiuni cu relevanță pentru piața internă au rămas în afara controlului Comisiei (punctul 47).

97

Controlul aplicării normelor antitrust are loc în mod tradițional numai după ce a apărut o problemă de concurență. Deciziile antitrust ale Comisiei pe care le-a auditat Curtea au răspuns într-adevăr preocupărilor legate de concurență, dar durata procedurilor a fost în general lungă. Procedurile îndelungate pot avea un impact negativ asupra eficacității aplicării normelor în domeniul concurenței, în special pe piețele digitale în creștere rapidă, unde este necesară o reacție rapidă pentru a se evita potențiale prejudicii. Motivele întârzierilor nu sunt imputabile doar Comisiei, ci și societăților care au făcut obiectul investigațiilor. Deși Comisia a depus eforturi considerabile pentru accelerarea procedurilor, dar și pentru a trata un volum din ce în ce mai mare de informații și date, aceste eforturi nu au avut încă un succes deplin (punctele 48-56).

98

În conformitate cu normele antitrust actuale, nu sunt permise intervențiile ex ante, iar condițiile necesare pentru impunerea de măsuri provizorii (prin care se cere societăților să înceteze o practică suspectă pe durata investigației) complică utilizarea acestora. Mai mult, deși apariția piețelor digitale a adus cu sine noi provocări pentru concurență și necesită adaptarea prezumțiilor tradiționale despre piețe și concurența efectivă, Comisia nu și-a actualizat încă orientările, comunicările sau regulamentele de exceptare pe categorii pentru a aborda aceste noi caracteristici, pentru a îmbunătăți securitatea juridică a societăților și pentru a sprijini procesul decizional al autorităților naționale de concurență (punctele 57-63).

99

În cele din urmă, eficacitatea aplicării legii depinde de natura disuasivă a amenzilor aplicate. Deși nivelul absolut al amenzilor aplicate de Comisie este unul dintre cele mai ridicate din lume, aceasta nu a evaluat încă efectul lor disuasiv (punctele 64-72).

Recomandarea 2 – Creșterea eficacității aplicării normelor în domeniul concurenței

Pentru a aborda în mod eficient toate problemele de concurență în cadrul controlului concentrărilor economice la nivelul UE și pentru a răspunde mai rapid la evoluția piețelor, în special a celor digitale, Comisia ar trebui să ia următoarele măsuri:

  1. să optimizeze în continuare procedurile aferente concentrărilor economice și gestionarea cazurilor, în vederea acoperirii tuturor operațiunilor relevante pentru piața internă, și să efectueze o analiză detaliată a costurilor și a beneficiilor perceperii de taxe pentru înregistrarea unei concentrări economice;
  2. să își consolideze instrumentele de intervenție antitrust și să actualizeze comunicările și orientările, precum și regulamentele de exceptare pe categorii la expirarea lor, pentru a ține cont de noile realități ale pieței (în principal cele generate de piețele digitale);
  3. să efectueze un studiu cu privire la efectul disuasiv al amenzilor sale și să își actualizeze metodologia de stabilire a amenzilor, după caz.

Data-țintă pentru punerea în aplicare a recomandării: până la jumătatea anului 2024 sau la expirarea regulamentelor relevante de exceptare pe categorii pentru recomandarea de la litera (b).

100

Cele mai multe dintre deciziile luate în cazurile în care se aplică normele antitrust ale UE aparțin autorităților naționale de concurență. Există o bună cooperare între aceste autorități și Comisie, însă monitorizarea pieței nu a fost coordonată îndeaproape, iar Comisia nu cunoștea bine prioritățile în materie de aplicare a legii ale autorităților naționale de concurență. Realocarea cazurilor s-a produs doar foarte rar, iar autoritățile naționale de concurență nu utilizau încă pe scară largă mecanismul de avertizare timpurie introdus în 2016 pentru informări reciproce cu privire la aspectele din cazuri pendinte; prin urmare, acest mecanism nu a putut fi utilizat pentru o mai bună alocare a cazurilor (punctele 73-77).

Recomandarea 3 – O mai bună valorificare a potențialului Rețelei europene în domeniul concurenței

Pentru a valorifica întregul potențial al REC, Comisia ar trebui să coordoneze mai bine monitorizarea pieței cu autoritățile naționale de concurență și să consolideze schimbul de informații cu privire la priorități în cadrul REC pentru a îmbunătăți transparența și a obține o mai mare complementaritate și ar trebui să promoveze (i) o mai bună utilizare a mecanismului său de avertizare timpurie, precum și (ii) o alocare a cazurilor (în special pe piețele digitale complexe) care să evite situațiile în care mai multe autorități de concurență analizează practici similare ale aceleiași societăți.

Data-țintă pentru punerea în aplicare a recomandării: 2022.

101

Legislația UE definește doar obiective generale pentru politica UE în domeniul concurenței. DG COMP trebuie să măsoare performanța activităților sale de aplicare a legii în concordanță cu abordarea generală utilizată de Comisie pentru evaluarea performanței proprii. Totuși, natura procesului de aplicare a normelor de concurență și lipsa unor date adecvate au îngreunat definirea de către DG COMP a unui sistem de referință pe baza căruia să poată măsura performanța, să stabilească indicatori și ținte pertinente și să compare performanța în timp (punctele 78-84).

102

Comisia nu a efectuat evaluări ex post regulate privind eficacitatea deciziilor sale, deși acest lucru ar contribui la îmbunătățirea procesului decizional viitor și la o mai bună alocare a resurselor (punctele 85 și 86).

103

Comisia informează cu privire la rezultatele activităților sale de aplicare a legii în raportul său anual privind politica în domeniul concurenței și, separat, în raportul anual de activitate al DG COMP. Cu toate acestea, ambele rapoarte se concentrează mai degrabă asupra activităților decât asupra impactului. Chiar și cu referire la activități, lipsesc însă informații importante (referitoare, de exemplu, la investigațiile în desfășurare la sfârșitul anului de raportare, la stocul de cazuri etc.). În fine, nu există evaluări independente periodice ale performanței autorităților de concurență din UE, cum ar fi evaluări inter pares (punctele 87-90).

Recomandarea 4 – Îmbunătățirea raportării cu privire la performanță

Pentru a spori transparența și răspunderea față de Parlamentul European și de cetățeni, Comisia ar trebui:

  1. să efectueze în mod periodic evaluări ex post ale performanței deciziilor sale cu caracter executoriu, inclusiv ale impactului acestora;
  2. împreună cu autoritățile naționale de concurență, să elaboreze o abordare vizând evaluări periodice independente ale îndeplinirii obiectivelor strategice în materie de aplicare a legii, de exemplu sub forma unor evaluări inter pares.

Data-țintă pentru punerea în aplicare a recomandării: 2023 pentru recomandarea de la litera (a) și 2024 pentru recomandarea de la litera (b)

Prezentul raport a fost adoptat de Camera IV, condusă de domnul Alex Brenninkmeijer, membru al Curții de Conturi, la Luxemburg, în ședința sa din 6 octombrie 2020.

Pentru Curtea de Conturi

Klaus-Heiner Lehne
Președinte

Anexe

Anexa I – Obiectivele juridice ale aplicării normelor UE în domeniul concurenței

Articolul 101 TFUE Articolul 102 TFUE Regulamentul privind concentrările
Interzicerea acelor acorduri între întreprinderi care pot împiedica, restrânge sau denatura concurența în general Protejarea structurii piețelor și, astfel, a concurenței ca atare

Interzicerea folosirii în mod abuziv de către întreprinderi a pozițiilor lor dominante prin impunerea unor prețuri sau a altor condiții de tranzacționare inechitabile sau prin limitarea producției, a comercializării sau a dezvoltării tehnice în dezavantajul consumatorilor
Asigurarea compatibilității concentrărilor cu piața internă în ceea ce privește necesitatea menținerii și dezvoltării unei concurențe efective
Realizarea unei piețe interne integrate în UE

Anexa II – Principalele referințe în materie de norme ale UE în domeniul concurenței

Antitrust
(art. 101-102 TFUE)
Carteluri
(art. 101 TFUE)
Controlul concentrărilor economice
Regulamentul (CE) nr. 1/2003 al Consiliului Regulamentul (CE) nr. 139/2004 al Consiliului
Regulamentul (CE) nr. 773/2004 al Comisiei Regulamentul (CE) nr. 802/2004 al Comisiei
Comunicare privind definirea pieței relevante
Comunicare privind acordurile de importanță minoră care nu restrâng în mod semnificativ concurența (Comunicarea de minimis) Orientări privind evaluarea concentrărilor orizontale
Regulamentul (UE) nr. 1217/2010 al Comisiei privind acordurile de cercetare și dezvoltare Comunicare a Comisiei privind desfășurarea procedurilor de tranzacție Orientări privind evaluarea concentrărilor neorizontale
Regulamentul (UE) nr. 1218/2010 al Comisiei privind acordurile de specializare Regulamentul (UE) nr. 622/2008 al Comisiei privind procedurile de tranzacționare Comunicare a Comisiei privind măsurile corective
Orientări privind acordurile de cooperare orizontală Comunicare a Comisiei privind restricțiile
Regulamentul (UE) nr. 330/2010 al Comisiei privind acordurile verticale Comunicarea Comisiei privind imunitatea la amenzi și reducerea cuantumului amenzilor în cauzele referitoare la înțelegeri („comunicare privind clemența”) Comunicarea Comisiei privind o procedură simplificată
Orientări privind restricțiile verticale Comunicarea Comisiei privind trimiterea unui caz
Regulamentul (UE) nr. 316/2014 al Comisiei privind transferul de tehnologie
Orientări privind transferul de tehnologie
Comunicare: Orientări privind conceptul de efect asupra comerțului
Comunicare: Orientări privind aplicarea articolului 81 alineatul (3) din tratat
Orientări privind prioritățile Comisiei în aplicarea articolului 82 din Tratatul CE
Orientări privind calcularea amenzilor
Notă de informare privind incapacitatea de plată
Comunicare privind cuantificarea prejudiciilor în acțiunile în despăgubire
Comunicare privind cooperarea în cadrul rețelei autorităților de concurență
Comunicare privind cooperarea dintre Comisie și instanțele statelor membre ale Uniunii Europene
Directiva 2014/104/UE privind acțiunile în despăgubire în temeiul dreptului intern în cazul încălcărilor dispozițiilor legislației în materie de concurență
Directiva (UE) 2019/1 privind oferirea de mijloace autorităților de concurență din statele membre astfel încât să fie mai eficace în aplicarea legii și privind garantarea funcționării corespunzătoare a pieței interne („REC plus”)
Comunicare privind regulile de acces la dosarul Comisiei
Decizia privind funcția și mandatul consilierului-auditor în anumite proceduri în domeniul concurenței

Anexa III – Investigații și proiecte de decizii notificate prin intermediul REC în perioada 2010-2019

Statul membru Investigații în % Proiecte de decizie în %
Belgia 40 2,6 % 15 1,7 %
Bulgaria 13 0,8 % 4 0,4 %
Republica Cehă 28 1,8 % 14 1,6 %
Danemarca 33 2,1 % 35 3,9 %
Germania 117 7,6 % 77 8,5 %
Irlanda 13 0,8 % 1 0,1 %
Grecia 38 2,5 % 32 3,5 %
Spania 112 7,3 % 100 11,1 %
Estonia 3 0,2 % 1 0,1 %
Franța 120 7,8 % 100 11,1 %
Croația 9 0,6 % 2 0,2 %
Italia 124 8,1 % 117 13,0 %
Cipru 28 1,8 % 10 1,1 %
Letonia 14 0,9 % 2 0,2 %
Lituania 21 1,4 % 12 1,3 %
Luxemburg 28 1,8 % 7 0,8 %
Ungaria 66 4,3 % 32 3,5 %
Malta 7 0,5 % 3 0,3 %
Țările de Jos 51 3,3 % 25 2,8 %
Austria 105 6,8 % 35 3,9 %
Polonia 21 1,4 % 8 0,9 %
Portugalia 69 4,5 % 26 2,9 %
România 65 4,2 % 54 6,0 %
Slovacia 32 2,1 % 20 2,2 %
Slovenia 21 1,4 % 19 2,1 %
Suedia 52 3,4 % 12 1,3 %
Finlanda 23 1,5 % 11 1,2 %
Regatul Unit 69 4,5 % 33 3,7 %
Total 1 322 86,1 % 807 89,5 %
Comisia 213 13,9 % 95 10,5 %
Total general 1 535 100 % 902 100 %

Anexa IV – Indicatori de performanță ai DG COMP pentru procedurile antitrust și de control al concentrărilor economice

Nr. Obiectiv general relevant Indicator de rezultat Justificare Sursa datelor
1 Aplicarea eficace a normelor antitrust în vederea protejării bunăstării consumatorilor Creșterea PIB-ului Creșterea PIB-ului prin intervenții de aplicare a legii Eurostat
Obiective specifice pentru procedurile antitrust (inclusiv carteluri)
1 Aplicarea eficace a normelor antitrust în vederea protejării bunăstării consumatorilor Estimarea beneficiilor pentru clienți care rezultă din deciziile Comisiei de interzicere a cartelurilor Indicator cantitativ al impactului pozitiv al aplicării normelor în domeniul concurenței asupra bunăstării consumatorilor Calculul efectuat de DG Concurență
Efectul disuasiv al amenzilor aplicate de Comisie Indicator calitativ pentru măsurarea percepției părților interesate cu privire la efectul disuasiv al amenzilor în cazul practicilor antitrust și al cartelurilor Sondaj în rândul părților interesate
2 A. Aplicarea eficace și coerentă a legislației UE în materie de concurență de către autoritățile naționale de concurență Numărul de cazuri semnalate Rețelei europene în domeniul concurenței (REC) Valoarea de referință pentru nivelul activității REC în vederea asigurării unei aplicări coerente a legislației UE în domeniul concurenței Sistemul de cazuri al REC
Numărul deciziilor cu caracter executoriu prevăzute și al consultărilor asupra unor cazuri similare în cadrul Rețelei europene de concurență (REC)
B. Aplicarea eficace și coerentă a legislației UE în materie de concurență de către instanțele naționale Rata de conformitate a hotărârilor naționale cu răspunsurile Comisiei la cererile de exprimare a unui punct de vedere [articolul 15 alineatul (1) din Regulamentul 1/2003] Valoarea de referință pentru coerența între hotărârile instanțelor și activitățile Comisiei în vederea asigurării unei aplicări coerente a dreptului UE în domeniul concurenței Statisticile DG Concurență pe baza hotărârilor naționale transmise
Rata de conformitate a hotărârilor naționale cu răspunsurile Comisiei la informările „amicus curiae” [articolul 15 alineatul (1) din Regulamentul 1/2003]
Numărul de state membre care au pus în aplicare pe deplin directiva care garantează dreptul victimelor încălcărilor legislației UE în domeniul concurenței să obțină compensații prin intermediul instanțelor naționale Valoarea de referință pentru asigurarea egalității de șanse în obținerea unei compensații pentru încălcările dreptului concurenței în toate statele membre Statisticile DG Concurență bazate pe evaluare
Obiective specifice pentru controlul concentrărilor economice
4 Facilitarea restructurării fără sincope a pieței prin evaluarea într-un mod optimizat a concentrărilor care nu sunt dăunătoare Proporția deciziilor cu privire la concentrări adoptate în procedură simplificată Indicator cantitativ care demonstrează reducerea sarcinii de reglementare în vederea facilitării unei restructurări fără sincope a pieței Calculul efectuat de DG Concurență
5 Prevenirea efectelor anticoncurențiale ale concentrărilor economice în vederea protejării bunăstării consumatorilor Estimarea beneficiilor pentru clienți rezultate din intervențiile în cazul concentrărilor economice (înainte de 2017, doar beneficiile din intervențiile în cazul concentrărilor orizontale) Indicator cantitativ al impactului pozitiv al aplicării normelor în domeniul concurenței asupra bunăstării consumatorilor
Obiective specifice privind atât procedurile antitrust, cât și controlul concentrărilor economice
3 și 6 Menținerea alinierii instrumentelor specifice dreptului UE în domeniul concurenței la realitățile pieței și la doctrina economică și juridică contemporană Consultarea părților interesate cu privire la noile norme Valoarea de referință pentru principalii parametri de calitate asociați cu activitatea DG Concurență Studiul calitativ standard Eurobarometru

Sondajul realizat de DG Concurență în rândul părților interesate
15 Promovarea cooperării internaționale și a convergenței în domeniul politicii de concurență și o mai mare transparență și disciplină de bază privind controlul subvențiilor la nivel internațional Promovarea culturii concurenței și a convergenței politicilor la nivel internațional
16 Asigurarea celor mai înalte standarde în aplicarea politicii în domeniul concurenței Temeinicia juridică a deciziilor Comisiei în cazurile de concurență
Calitatea analizei economice
Cunoștințele despre piață
Impactul pe piețe
Rapiditatea deciziilor
Informarea în timp util

Acronime

DG COMP: Direcția Generală Concurență din cadrul Comisiei Europene

OCDE: Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică

PIB: produsul intern brut

REC: Rețeaua europeană în domeniul concurenței (formată din Comisie și din autoritățile naționale de concurență din statele membre)

TFUE: Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene

Glosar

Acțiune privată în despăgubire: inițierea de acțiuni în instanță de către persoane fizice sau societăți pentru prejudicii rezultate din încălcări ale normelor în domeniul concurenței.

Antitrust: un domeniu al dreptului și politicii în domeniul concurenței care abordează practicile anticoncurențiale (precum cartelurile) și abuzul de poziție dominantă pe piață.

Cartel: un grup de producători sau de furnizori care întreprind acțiuni coordonate pentru a menține prețurile pieței la un anumit nivel sau pentru a restrânge concurența în alte moduri, cum ar fi prin limitarea producției sau prin împărțirea piețelor ori a clienților.

Clemență: principiul potrivit căruia amenzile impuse societăților implicate într-un cartel pot fi anulate sau reduse în anumite condiții dacă acestea cooperează cu autoritățile antitrust în cadrul investigației.

Concentrare economică: fuziunea unor societăți prin absorbția uneia în cealaltă sau prin crearea unei entități noi, cu efect de concentrare a pieței.

Concurență: o situație pe piață în care mai mulți furnizori independenți de bunuri sau servicii concurează pentru atragerea clientelei.

Consumator: un utilizator final al unui bun sau serviciu sau un utilizator indirect, cum ar fi un producător sau un vânzător cu amănuntul.

Întreprindere: orice entitate, cum ar fi o societate comercială, care furnizează bunuri sau servicii pe o anumită piață.

Măsură corectivă: mijloacele prin care se soluționează o preocupare legată de concurență rezultată dintr-o concentrare economică sau într-un caz antitrust.

Măsuri provizorii: măsuri care permit Comisiei să impună unei societăți să înceteze o practică pe care, la prima vedere, o consideră ilegală.

Produsul intern brut: o unitate de măsură standard a bogăției unei țări, exprimată prin valoarea monetară a tuturor bunurilor și serviciilor produse într-o anumită perioadă de timp în cadrul economiei.

Regulamente de exceptare pe categorii: reglementări ale UE care permit anumite tipuri de acorduri restrictive, interzise în alte condiții. Regulamentele de exceptare pe categorii au o perioadă limitată de valabilitate, iar Comisia le examinează periodic.

Răspunsurile Comisiei

Rezumat

Răspunsul comun al Comisiei la punctele I-XI.

Normele UE în materie de concurență rămân la fel de relevante în prezent ca în momentul instituirii lor prin intermediul tratatului, în urmă cu peste 60 de ani. Aceste dispoziții care definesc competențele și responsabilitățile Comisiei Europene în cadrul politicii UE în domeniul concurenței au rămas remarcabil de stabile, în timp ce mediul economic și politic s-a modificat uneori semnificativ.

Pe parcursul deceniilor, Comisia a elaborat și a asigurat respectarea legislației în domeniul concurenței la nivelul UE pentru a reflecta realitățile de pe piață, sub supravegherea atentă a instanțelor UE și a jurisprudenței în continuă evoluție. Aceasta adaptează periodic normele și procedurile în materie de concurență pentru a corespunde evoluțiilor piețelor și pentru a le alinia cu gândirea economică și juridică contemporană.

Comisia, împreună cu autoritățile naționale de concurență (ANC), are competență partajată privind asigurarea în mod direct a respectării normelor UE în materie de concurență (articolele 101-109 din TFUE), pentru o mai bună funcționare a piețelor din UE, asigurându-se că toate întreprinderile concurează în mod egal și echitabil pe baza meritelor. Scopul normelor în materie de concurență este de a contribui la stabilirea și funcționarea corespunzătoare a pieței interne. În domeniul controlului concentrărilor economice, Comisia menține structurile de piață concurențială împiedicând concentrările mari să aducă prejudicii concurenței. Acest lucru aduce beneficii consumatorilor, întreprinderilor și, în general, economiei europene. În cadrul Comisiei, comisarul și Direcția Generală Concurență dețin, în primul rând, aceste competențe directe de asigurare a respectării legislației.

Atât materia antitrust, cât și controlul concentrărilor economice implică activități din partea Comisiei, cu respectarea obligațiilor legale. În pofida constrângerilor referitoare la resurse, aceste obligații legale trebuie să fie îndeplinite în primul rând, trebuie să se asigure respectarea legislației în mod echitabil, pe baza faptelor, probelor și prin analiză, respectând în același timp garanțiile procedurale. Trebuie subliniat că instanțele UE au competență de fond pentru acțiunile de reexaminare a deciziilor cu caracter executoriu ale Comisiei introduse de părți în ceea ce privește fondul, procedura și, dacă este cazul, cuantumul amenzii aplicate.

Comisia remarcă faptul că are o gamă variată de surse pentru a identifica încălcările normelor în materie de concurență: plângeri formale, cereri de imunitate și clemență, reuniuni cu părțile interesate, instrumentul pentru avertizorii de integritate, cooperarea în cadrul Comisiei, cooperarea cu ANC și cu alte organisme de reglementare și autorități naționale, studii de piață, presa specializată și generală, precum și alte surse și baze de date disponibile public, pentru a numi doar câteva dintre ele. Monitorizarea proactivă a pieței face parte integrantă din activitatea de detectare a Comisiei și această capacitate este dezvoltată în continuare în mod permanent.

În ceea ce privește posibilele încălcări aduse în atenția sa, din cauza resurselor limitate de care dispune, Comisia nu se află în poziția de a urmări toate posibilele încălcări ale normelor antitrust din UE, fiecare propunere nouă de investigație făcând obiectul unei evaluări interne a priorității care se desfășoară în mai multe etape. Prioritățile sunt stabilite în funcție de criterii cantitative și calitative (inclusiv prejudiciul posibil adus pieței și consumatorilor, valoarea de precedent a cazului etc.), care oferă o bază bună pentru stabilirea priorităților Comisiei, respectiv ce cazuri să urmărească. Comisia este transparentă în special în ceea ce privește publicarea inițierii procedurilor antitrust și în furnizarea unor detalii suficiente care să permită mass-mediei și publicului larg să cunoască raționamentul care stă la baza respectivei investigații specifice. În ceea ce privește desfășurarea investigațiilor antitrust, Comisia subliniază că relevanța, calitatea și viteza investigațiilor sunt parametri importanți în aplicarea normelor în materie de concurență. Investigațiile trebuie să fie rapide, nu în ultimul rând având în vedere ritmul în care evoluează economiile și societățile. Cu toate acestea, investigațiile devin și ele din ce în ce mai complexe. Viteza este o completare esențială a calității și relevanței, însă nu le poate înlocui și nici nu le poate compromite. Totuși, Comisia caută în mod constant modalități de eficientizare a procedurilor sale. Asigurarea calității deciziilor Comisiei și respectarea deplină a drepturilor la apărare sunt esențiale într-o Uniune construită pe baza statului de drept și reglementată de acesta.

Comisia își revizuiește, de asemenea, cadrul de politică instituit prin diferitele regulamente, comunicări și orientări și are în prezent o agendă semnificativă de revizuire a politicilor în materie de antitrust pentru a se asigura că normele noi și actualizate reflectă realitatea de pe piață, incluzând, în special, impactul digitalizării. Revizuirile în curs includ, de asemenea, o evaluare majoră în domeniul controlului concentrărilor economice, care analizează aspecte referitoare la potențialul de simplificare și aspecte jurisdicționale, al cărei rezultat nu poate fi anticipat. Revizuirile politicilor sunt un proces extins, incluzând consultări publice, evaluări și studii de impact în conformitate cu Agenda Comisiei pentru o mai bună reglementare și se pot întinde pe mai mulți ani.

Comisia subliniază efectul evident al acțiunilor comune ale Comisiei și ale autorităților naționale de concurență (ANC) de asigurare a respectării normelor antitrust ale UE. Comisia organizează și conduce un număr mare de reuniuni cu ANC în materie de politici și cazuri pentru a îmbunătăți expertiza comună și pentru adoptarea soluțiilor comune. Cu toate acestea, Regulamentul nr. 1/2003 nu prevede în sine niciun rol sau competență a Comisiei de a coordona monitorizarea pieței sau prioritățile de asigurare a respectării normelor în cadrul Rețelei europene în domeniul concurenței (REC).

Comisia este, de asemenea, participant și contribuitor activ la activitatea OCDE și a Rețelei Internaționale a Concurenței (ICN), pentru a îmbunătăți măsurarea performanței și eficacitatea în rândul autorităților de concurență de la nivel mondial. Comisia este de acord cu Curtea de Conturi Europeană că mai multe investiții în evaluarea ex post sunt benefice pentru asigurarea de către Comisie a respectării normelor în viitor, însă necesită, de asemenea, resurse suficiente (atât umane, cât și tehnice) care să fie disponibile pentru această funcție. Comisia este de acord cu Curtea de Conturi Europeană că autoritățile de concurență au nevoie de resurse suficiente (atât umane, cât și tehnice) pentru a-și îndeplini în mod eficace misiunea de asigurare a aplicării legii.

Comisia acceptă recomandările 2b, 2c, 3 și 4a, acceptă parțial recomandările 1 și 2a și nu acceptă recomandarea 4b.

Introducere

06

Comisia face trimitere la Protocolul 26 din TFUE și la jurisprudența Curții de Justiție (Cauza C-501/06 GlaxoSmithKline, punctele 61-63) și subliniază faptul că bunăstarea consumatorilor nu este un standard separat, autonom, care trebuie îndeplinit prin acțiuni de asigurare a respectării normelor în materie de concurență.

08

Comisia observă că, din 2016, numărul de concentrări economice examinate a fost mai aproape de 400 decât de 300 pe an (sau chiar mai mare de 400, cum s-a întâmplat în 2018).

Caseta 1

Competențele autorităților naționale de concurență din statele membre

Comisia observă că Directiva 2019/145 a introdus competențe minime comune ale autorităților naționale de concurență (ANC), precum și norme care să asigure că toate ANC pot aplica amenzi disuasive. În plus, a introdus o procedură armonizată aproape în întregime pentru cererile de clemență.

Observații

Capacitatea Comisiei de monitorizare a pieței, de detectare și de investigare prezintă anumite limitări

24

Comisia subliniază că monitorizarea proactivă a pieței face parte integrantă din activitatea sa de detectare, pe care o dezvoltă în mod permanent, bazându-se pe o combinație de surse diferite. Aceasta include, de exemplu, studii preliminare, anchete sectoriale, investigații din oficiu și un instrument pentru avertizorii de integritate. Această modalitate de identificare a încălcărilor diferă în mod necesar de la un sector la altul; în unele sectoare, plângerile formale reprezintă norma, în timp ce alte sectoare se bazează mai mult pe contacte informale și pe surse de informare specifice sectorului. Comisia se bazează pe instrumentele și sursele care, în opinia sa, au cea mai mare șansă de a genera indicii și de a detecta posibile încălcări, realizând un echilibru între costurile activităților suplimentare de monitorizare a pieței și beneficiile potențiale ale acestor activități.

În opinia Comisiei, procedurile și practicile sale îi oferă o bază bună pentru a-și continua eforturile de a asigura o detectare proactivă a încălcărilor normelor de concurență sub rezerva disponibilității unor resurse suficiente.

Resursele limitate afectează capacitatea de detectare a Comisiei

29

Anchetele sectoriale sunt numai unul (care necesită cele mai multe resurse) dintre instrumentele numeroase utilizate pentru a desfășura screeningul în scopuri de monitorizare/detectare. Comisia subliniază că DG Concurență a avut (și are) în orice moment personal calificat și capabil pentru îndeplinirea sarcinilor sale, însă este de acord că resursele suplimentare sunt esențiale pentru a permite detectarea suplimentară și asigurarea respectării normelor.

30

Comisia observă că numărul noilor cazuri înregistrate din proprie inițiativă pe an este predispus la variații considerabile și trebuie să fie analizat atât în legătură cu cazurile care sunt deja pendinte, cât și cu numărul plângerilor noi care sunt urmărite (după un vârf de cazuri noi, accentul este pus, de asemenea, în mod natural, pe progresul acestor investigații). Un indiciu al eficacității inițiativelor proprii ale Comisiei constă în faptul că acestea reprezintă majoritatea clară a tuturor deciziilor în materie de antitrust, altele decât cele referitoare la carteluri.

Abordarea utilizată pentru stabilirea unei ordini de prioritate a cazurilor nu era optimă

38

Fiecare investigație nouă face obiectul unei evaluări interne detaliate a priorității, care se desfășoară în mai multe etape, pe baza unor criterii bine stabilite. Aspectele care urmează să fie evaluate includ indicii ale prejudiciului posibil adus pieței și consumatorilor, precum și aspecte cum ar fi valoarea de precedent și dacă legislația concurenței este cel mai eficace răspuns - iar în caz afirmativ, dacă acest lucru se întâmplă la nivelul UE sau la nivel național. În mod similar, asigurarea respectării normelor în domenii prioritare, astfel cum au fost identificate în Planul anual de gestionare al Comisiei, trebuie să fie corelată cu necesitatea asigurării respectării normelor într-o gamă largă se sectoare. Acestea sunt aspecte care nu pot fi echilibrate numeric, însă pentru care normele și procedura actuale de stabilire a ordinii de prioritate oferă o bază solidă.

44

Comisia se bazează pe diferite seturi de date și informații pentru realizarea evaluării concentrărilor economice, nelimitându-se la informațiile furnizate de părțile care notifică o fuziune. Bazându-se pe aceste surse diferite de probe, Comisia își poate efectua propria evaluare (inclusiv, dacă este cazul, exerciții de reconstrucție a pieței atunci când datele furnizate de către „partea care efectuează notificarea” riscă să fie incomplete sau inexacte), putând realiza un control încrucișat și verifica informațiile furnizate și afirmațiile făcute de partea care efectuează notificarea (și, dacă este cazul, poate arăta că acestea nu au fost susținute de probe).

De asemenea, Regulamentul privind concentrările economice prevede posibilitatea de a aplica amenzi în cazul în care întreprinderile furnizează informații incorecte, înșelătoare sau incomplete, iar Comisia a recurs recent la această posibilitate în două cazuri (Facebook/WhatsApp și GE/LM Wind).

Comisia subliniază că este foarte probabil ca părțile terțe care au observații importante privind tranzacția propusă să răspundă la termen sau să solicite o prelungire a termenului de răspuns. Prelungirile sunt acordate frecvent.

45

Comisia observă că, în contextul măsurilor adoptate pe durata pandemiei de COVID-19, Comisia a decis să permită temporar întreprinderilor să înainteze dosarele privind concentrările economice prin mijloace electronice.

46

A doua liniuță - Comisia observă că punctul 5 litera (a) din notificarea simplificată se referă la două categorii de cazuri: (i) asocieri în participație fără activități în SEE (asocieri în participație din afara SEE) și (ii) asocieri în participație cu activități mici în SEE (generând o cifră de afaceri mai mică de 100 de milioane în SEE).

47

În 2016, Comisia a inițiat o evaluare cu privire la unele aspecte ale controlului concentrărilor economice la nivelul UE, incluzând, printre alte subiecte, eficacitatea pragurilor bazate pe cifra de afaceri în a identifica la un nivel suficient tranzacțiile relevante în temeiul Regulamentului UE privind concentrările.

Evaluarea încearcă să stabilească, în special, dacă există în prezent o lacună la nivelul asigurării respectării normelor (și, în caz afirmativ, cât de mare este aceasta) ca urmare a conceptului care stă la baza Regulamentului privind concentrările sau dacă instrumentele existente (de exemplu, sistemul de sesizare) permit identificarea la un nivel suficient și examinarea tranzacțiilor relevante, chiar dacă acestea nu sunt identificate în funcție de pragurile bazate pe cifra de afaceri stabilite în Regulamentul privind concentrările.

Deciziile antitrust ale Comisiei au răspuns preocupărilor legate de concurență, însă procedurile rămân lungi

52

Comisia subliniază faptul că instanțele UE au competență deplină pentru acțiunile de revizuire a deciziilor cu caracter executoriu ale Comisiei inițiate de către părți în ceea ce privește fondul, procedura și, dacă este cazul, au competență de fond în ceea ce privește cuantumul amenzii aplicate.

58

Comisia subliniază faptul că, pentru stabilirea încălcărilor în materie de antitrust ale întreprinderilor din sectorul economiei digitale, Comisia nu are obligația de a stabili prejudiciul adus consumatorilor, în conformitate cu standardul juridic aplicabil.

59

Comisia observă că o parte din raționamentul studiului de impact pentru un posibil nou instrument în domeniul concurenței, pe care l-a lansat la 2 iunie 202046, constă în abordarea riscurilor structurale pentru concurență care pot necesita intervenții timpurii pentru a împiedica crearea unor actori de piață puternici cu o poziție de piață consolidată și/sau cu o poziție de gardian. Aceste scenarii nu pot fi abordate în temeiul nomelor actuale în materie de concurență, însă ar putea fi abordate printr-un nou instrument de investigare a pieței care ar permite Comisiei să remedieze orice efect negativ asupra concurenței care rezultă din aceste probleme structurale în materie de concurență.

60

Comisia clarifică faptul că, în urma adoptării cu succes a unei decizii de măsuri provizorii în 2019, este pregătită să aplice în continuare măsuri provizorii în cazurile corespunzătoare.

62

Comisia a fost proactivă în abordarea noilor provocări aduse de evoluțiile piețelor digitale. În 2019, aceasta a organizat o conferință intitulată Shaping competition policy in the era of digitisation (Conturarea politicii în domeniul concurenței în epoca digitalizării) cu un număr mare de părți interesate și membri ai mediului academic și, de asemenea, a publicat un raport întocmit de trei consultanți externi ai comisarului pentru concurență47.

Între 2018 și 2020, Comisia a lansat un proces extins de evaluare și revizuire a politicilor, incluzând mai multe regulamente, orientări și comunicări în domeniul antitrust și al concentrărilor economice, pentru a se asigura că normele reflectă realitatea comercială prezentă, incluzând, în special, impactul digitalizării48. Revizuirile sunt efectuate în temeiul principiilor privind o mai bună reglementare ale Comisiei și în conformitate cu scrisoarea de misiune a vicepreședintei executive Vestager49 și cu Programul anual de lucru al Comisiei50.

Acesta este un proces incluziv, care include consultări publice, care se pot întinde pe mai mulți ani. De exemplu, Regulamentul de exceptare pe categorii pentru acorduri verticale51 și orientările aferente, precum și Regulamentul de exceptare pe categorii pentru acorduri orizontale52 și orientările aferente fac în prezent obiectul revizuirii în perspectiva expirării lor în 2022. Comunicarea privind piața relevantă face, de asemenea, obiectul revizuirii în prezent. Un calendar al etapelor procedurale ale diferitelor revizuiri este publicat pe site-ul web al DG COMP pentru a asigura transparența față de public53.

Comisia a aplicat amenzi mari, dar nu are nicio asigurare cu privire la efectul lor disuasiv

64

Comisia observă că, deși beneficiază de o anumită marjă de apreciere în stabilirea amenzilor pentru încălcările normelor în materie de concurență, trebuie să respecte jurisprudența instanțelor UE și este obligată să respecte orientările sale privind amenzile.

70

Experiența dobândită de cele câteva ANC care au avut norme prin care erau obligate să cuantifice câștigurile ilegale în vederea aplicării amenzilor au indicat că această sarcină este însoțită de dificultăți practice enorme, inclusiv de dificultatea de a identifica un „preț competitiv” ipotetic cu care să se compare în mod exact supraprețul. Presupunând chiar că este posibil să se facă acest lucru cu precizie, calculul profiturilor necuvenite în scopul aplicării amenzilor nu numai că ar necesita resurse semnificative (după cum a recunoscut Curtea de Conturi Europeană), ci ar și prelungi, probabil, multe investigații cu o perioadă semnificativă de timp, conducând astfel la creșterea numărului și a complexității contestațiilor. La rândul său, acest lucru ar afecta capacitatea Comisiei de a urmări un număr mai mare de cazuri la un anumit moment, ceea ce ar tinde să scadă efectul disuasiv. În plus, un model de investigații foarte lung poate avea în sine un impact negativ asupra efectului disuasiv.

72

În ceea ce privește evaluarea generală a efectelor disuasive ale amenzilor aplicate, Comisia subliniază că, într-adevăr, nu a efectuat o evaluare generală, însă a revizuit deja abordările alternative propuse în literatură pentru a evalua efectele disuasive ale politicilor de asigurare a respectării normelor în materie de carteluri și concentrări economice.

Comisia a cooperat îndeaproape cu autoritățile naționale de concurență, dar există loc de îmbunătățiri

75

Comisia subliniază că Regulamentul nr. 1/2003 nu acordă nicio competență Comisiei de a coordona monitorizarea pieței sau prioritățile de asigurare a respectării normelor în REC. În plus, după cum s-a recunoscut în prezentul raport, nu toate ANC au în prezent competența de a stabili ordinea de prioritate a cazurilor. Această competență va fi acordată prin punerea în aplicare a Directivei 2019/1, care este prevăzută a avea loc în februarie 2021. Cu toate acestea, chiar și după punerea în aplicare a Directivei 2019/1, orice asemenea coordonare ar depinde de acordul ANC în acest sens. Majoritatea ANC sunt influențate de aspecte specifice din contextul național atunci când își stabilesc prioritățile, iar prioritățile naționale nu coincid neapărat cu prioritățile Comisiei.

Comisia subliniază că a sporit nivelul partajării informațiilor cu ANC cu privire la anchetele sectoriale, pe bază voluntară, și că folosește o aplicație IT specifică pentru acest lucru. De la 1 noiembrie 2018 (data lansării instrumentului) până la 29 iunie 2020, 22 de anchete sectoriale au fost comunicate în cadrul REC. Chiar și anterior, anchetele sectoriale planificate sau în curs de desfășurare erau discutate frecvent atât în cadrul reuniunilor subgrupurilor sectoriale, cât și în cadrul grupului de lucru pentru acordurile verticale și abuz, precum și în cadrul grupului de lucru pentru piețe digitale.

76

Comisia subliniază că Directiva 2019/1 introduce instrumente minime comune și asigură faptul că toate ANC pot aplica amenzi disuasive.

77

Comisia subliniază că, în cazurile în care piața geografică este națională, cum se întâmplă în cazurile menționate, nu este o certitudine că o investigație desfășurată de către Comisie ar fi putut soluționa problema într-un mod mai eficace.

Comisia furnizează puține informații cu privire la realizarea obiectivelor, cum ar fi bunăstarea consumatorilor

80

Comisia este de acord cu afirmația că, în prezent, nu există standarde recunoscute la nivel internațional pentru măsurarea performanței unei autorități de concurență. Cu toate acestea, trebuie recunoscută activitatea importantă desfășurată de către OCDE și Rețeaua Internațională a Concurenței (ICN) în acest domeniu, la care contribuie și Comisia.

Comisia subliniază că OCDE a dezvoltat indicatori care măsoară puterea și domeniul de aplicare al regimurilor de politică în materie de concurență în 34 de jurisdicții ale OCDE și în 15 jurisdicții din afara OCDE54.

În plus, măsurarea performanței acțiunilor Comisiei de asigurare a respectării normelor în domeniul controlului concentrărilor economice și în materie de antitrust (ca parte a cadrului general al Comisiei) include, de asemenea, raportarea cu privire la indicatorii de performanță în conformitate cu orientările elaborate de către OCDE pentru autoritățile de concurență pentru a le ajuta să evalueze impactul preconizat al activităților lor55.

Comisia subliniază, de asemenea, că misiunea Grupului de lucru privind eficacitatea agențiilor (AEWG) din cadrul Rețelei Internaționale a Concurenței (ICN) este de a identifica elementele cheie ale unei agenții de concurență funcționale și cele mai bune practici pentru strategie și planificare, operațiuni, precum și instrumente și proceduri de asigurare a respectării normelor. Mandatul AEWG este de partajare a experienței în rândul membrilor ICN și în rândul ANC (> 130 de membri la nivel mondial), precum și de a dezvolta și disemina cele mai bune practici pentru eficacitatea agențiilor56.

81

A doua liniuță - Comisia subliniază că simulările pe bază de modele pentru evaluarea impactului intervențiilor Comisiei în concentrările economice și interzicerea cartelurilor din perioada 2012-2018 au fost publicate în 2020. Aceste simulări pe bază de model iau în considerare nu numai impactul macroeconomic asupra valorii PIB-ului, asupra creării de locuri de muncă și asupra investițiilor, ci și externalitățile reducerilor de preț asociate intervențiilor în temeiul politicii în domeniul concurenței dintr-un sector în altul. Cinci industrii (sectorul automobilelor, financiar, al telecomunicațiilor, metalelor de bază și electronicelor) au generat două treimi din valoarea totală a externalităților create57.

82

Comisia subliniază faptul că abordarea elaborată de către OCDE furnizează metodologia celei mai bune practici recomandate de către OCDE membrilor săi și, prin urmare, aceasta este acceptabilă pentru aplicarea sa de către autoritățile de concurență. Comisia a desfășurat recent activități suplimentare privind efectul disuasiv al politicii în domeniul concurenței, după cum s-a indicat deja.

83

Comisia subliniază faptul că DG Concurență raportează cu privire la realizările și rezultatele sale anual, prin intermediul cadrului de performanță al Comisiei, în conformitate cu obiectivele sale specifice și cu contribuția la obiectivele generale definite la nivelul Comisiei, care sunt definite ca având impact pe termen mai lung asupra societății. Deși definirea contribuției realizărilor și a rezultatelor în vederea obținerii impactului de către Comisie poate fi problematică, această legătură trebuie făcută în partea narativă a Planului de gestionare și a Raportului anual de activitate și, începând cu 2016, și în Planul strategic. DG Concurență a făcut acest lucru.

84

Comisia subliniază faptul că ANC participă la activitatea desfășurată în acest domeniu în cadrul OCDE și în Rețeaua Internațională a Concurenței (ICN).

În cadrul Grupului de lucru privind promovarea și comunicarea al REC, Comisia a comunicat și a discutat rezultatele sondajelor Flash Eurobarometru (2009, 2014 și 2019) privind percepțiile cetățenilor UE cu privire la obiectivele esențiale ale politicii în domeniul concurenței și la problemele în materie de concurență în statele membre și în UE. De asemenea, Comisia a comunicat și a făcut schimb de informații cu grupul de lucru cu privire la rezultatele sondajului Eurobarometru cu părțile interesate (2009 și 2014), pe care l-a utilizat în măsurarea performanței.

Grupul de lucru a făcut, de asemenea, schimb de informații privind reformele structurale la nivelul statelor membre (inclusiv stimularea concurenței pe piețele de produse și servicii și în sectoarele specifice), în contextul ciclului de coordonare a politicii economice și a celei bugetare în cadrul semestrului european.

În plus, împreună cu ANC, Comisia a realizat și a publicat rapoarte privind problemele în materie de concurență și acțiunile de asigurare a respectării normelor în sectorul alimentar și în cel farmaceutic, raportând atât la nivelul UE, cât și la nivelul statului membru.

85

Evaluările reprezintă o componentă cheie a procesului decizional al Comisiei privind inițiativele de politici și legislative (Agenda pentru o mai bună reglementare). Propuneri importante pentru o revizuire majoră a legislației/orientărilor trebuie să se bazeze pe o evaluare a cadrului de politică care este deja în vigoare. Analiza ex post a deciziilor individuale cu caracter executoriu completează evaluările aferente revizuirii cadrelor de politică în temeiul Agendei pentru o mai bună reglementare.

Comisia a efectuat, de asemenea, revizuiri ex post ale acțiunilor sale de asigurare a respectării normelor, însă observă că analiza periodică ex post a intervenției de politică în domeniul concurenței în anumite sectoare sau analiza anumitor decizii necesită investiții suplimentare și mai multe resurse dedicate, care nu sunt disponibile în prezent în cadrul DG Concurență.

86

Comisia recunoaște faptul că, în principal din cauza lipsei resurselor, nu efectuează evaluări ex post în mod sistematic sau periodic.

Cu toate acestea, atunci când instrumentele de politică fac obiectul revizuirii, Comisia aplică cadrul de reglementare în contextul Agendei pentru o mai bună reglementare a Comisiei.

În plus, a evaluat mai multe intervenții în materie de concentrări economice și antitrust în sectoare vizate, cum ar fi sectorul energetic și al telecomunicațiilor. Aceste sectoare au fost identificate drept priorități în programul legislativ și de lucru al Comisiei. În pofida faptului că aceste evaluări nu s-au bazat neapărat pe un eșantion reprezentativ de cazuri, pot fi învățate câteva lecții pentru asigurarea respectării normelor în viitor.

Comisia a realizat mai multe evaluări ex post: (1) două concentrări economice pe piața HDD (în studiul de fezabilitate din 2017); (2) o concentrare economică și un caz antitrust în studiul privind piața telecomunicațiilor din 2017; (3) o concentrare economică și un caz antitrust în studiul privind piața energiei din 2016; și (4) două concentrări economice în studiul privind piața telecomunicațiilor din 2015.

Raportarea realizată de Comisie se concentra mai degrabă pe activități decât pe impact

88

Având în vedere numărul mare de decizii anuale ale Comisiei, nu toate informațiile aferente cazurilor pot fi prezentate în întregime în aceste rapoarte. Cu toate acestea, transparența este asigurată și atunci când Comisia inițiază sau închide proceduri într-o investigație prin intermediul comunicatelor de presă. În cazul în care aspectele referitoare la prețurile și calitatea produselor sau serviciilor s-au aflat în centrul preocupărilor Comisiei, acestea sunt în general menționate iar notele de subsol includ trimiteri la mai multe detalii din decizie.

Mai multe raportări privind impactul deciziilor Comisiei pot fi realizate numai prin mai multe evaluări ex post ale deciziilor individuale cu caracter executoriu, care pot fi făcute după câțiva ani de la decizia Comisiei și, prin urmare, sunt mai puțin potrivite pentru aceste două rapoarte anuale, însă oferă, mai degrabă, orientări pentru asigurarea respectării normelor în viitor.

89

Comisia subliniază faptul că, în cadrul REC, cooperarea se raportează anual atât în cadrul raportului anual de control, cât și în cadrul raportului anual de activitate.

Cu toate acestea, Comisia poate propune discutarea în cadrul REC a chestiunii referitoare la punerea în corespondență a celor mai bune practici pentru raportarea și performanța REC în aplicarea legislației în domeniul concurenței. Aceasta subliniază, totuși, că ANC raportează cu privire la activitățile și performanțele lor, potrivit propriilor preferințe, iar Comisia nu are niciun rol și nici ultimul cuvânt în această chestiune.

Concluzii și recomandări

91

Comisia ia act de concluziile Curții de Conturi Europene și este pregătită să își dezvolte în continuare capacitatea consacrată existentă de detectare a încălcărilor. În același timp, și după cum a subliniat Curtea de Conturi Europeană, anumite tipuri de monitorizare necesită foarte multe resurse și pot fi îmbunătățite numai dacă sunt puse la dispoziție resursele corespunzătoare. Comisia subliniază faptul că abordează în mod activ provocările referitoare la aspecte precum piețele digitale și desfășoară în prezent evaluări și revizuiri semnificative58 pentru a se asigura că instrumentele sale sunt adecvate scopului, însă multe dintre aceste procese (legislație, TI etc.) necesită un anumit timp de pregătire obligatoriu. DG Concurență trebuie să raporteze cu privire la evoluțiile majore ale politicilor și la realizările esențiale în raportarea sa anuală (realizări și rezultate). Comisia subliniază faptul că, la momentul adoptării fiecărei intervenții majore a Comisiei în materie de antitrust și de control al concentrărilor economice, impactul intervenției asupra cetățenilor UE este explicat în comunicatul de presă. Comisia a inclus estimări ale economiilor consumatorilor ca indicatori de rezultat în raportul său anual de activitate.

92

Comisia subliniază faptul că investigațiile din proprie inițiativă reprezintă majoritatea clară a tuturor deciziilor în materie de antitrust, altele decât cele referitoare la carteluri. Numărul noilor cazuri din proprie inițiativă înregistrate anual este predispus la variații considerabile și trebuie să fie analizat atât în legătură cu cazurile care sunt deja pendinte, cât și cu numărul plângerilor noi care sunt examinate.

93

Și alte autorități de concurență de la nivel mondial observă o scădere a cererilor de clemență.

94

Comisia stabilește în mod detaliat ordinea de prioritate, echilibrând mai multe criterii. Aceste criterii nu sunt potrivite pentru o ponderare matematică, deoarece includ, de asemenea, aspecte cum ar fi valoarea de precedent și dacă legislația concurenței este cel mai eficace răspuns - iar în caz afirmativ, dacă acest lucru se întâmplă la nivelul UE sau la nivel național.

Recomandarea 1 - Creșterea probabilității de detectare a încălcărilor

Comisia acceptă parțial recomandarea.

Prima parte a recomandării este acceptată, deși Comisia observă că investiții suplimentare în capacitățile proactive de informare din oficiu și de prelucrare ar necesita punerea la dispoziție a unor resurse suficiente.

Comisia nu acceptă partea a doua a recomandării. Aceasta consideră că metodologia proprie de stabilire a ordinii de prioritate în materie de antitrust, inclusiv revizuirea mai multor criterii esențiale, este bine echilibrată pentru a acorda prioritate încălcărilor posibile care au un impact semnificativ asupra pieței interne. De asemenea, consideră că nu este potrivit să includă o ponderare numerică în metodologia de stabilire a priorităților.

95

În ceea ce privește posibilitățile de optimizare adițională, Comisia observă faptul că, în prezent, este în curs de desfășurare o evaluare privind anumite aspecte ale Regulamentului privind concentrările. Rezultatele acestei evaluări sunt așteptate la începutul anului 2021.

În ceea ce privește exactitatea informațiilor furnizate, Comisia observă că se bazează pe diferite seturi de date și informații. Comisia a analizat opțiunea de a introduce taxe de înregistrare în 2018. Având în vedere că acestea nu păreau să constituie o sursă promițătoare de resurse financiare semnificative, a optat pentru Programul privind concurența din cadrul Programului privind piața unică în contextul cadrului financiar multianual pentru 2021-2027.

96

Comisia evaluează în prezent unele aspecte ale controlului concentrărilor economice la nivelul UE, incluzând, printre alte subiecte, eficacitatea pragurilor bazate pe cifra de afaceri în a identifica toate tranzacțiile relevante în temeiul Regulamentului UE privind concentrările.

97

Comisia subliniază că relevanța, calitatea și viteza investigațiilor sunt importante în asigurarea respectării normelor de concurență. Investigațiile trebuie să fie rapide, însă, de asemenea, trebuie să fie temeinice și să respecte pe deplin dreptul la apărare. Comisia încearcă constant să crească eficiența procedurilor (de exemplu, noua practică de cooperare), însă, în același timp, investigațiile devin din ce în ce mai complexe. Instanțele UE impun standarde foarte înalte Comisiei privind fondul și procedura.

98

După cum a explicat mai mult în răspunsul său la punctul 62, Comisia revizuiește în prezent mai multe regulamente, comunicări și orientări. Revizuirile sunt efectuate în temeiul principiilor Comisiei privind o mai bună reglementare, iar calendarul etapelor procedurale este publicat pe site-ul web al DG COMP. La 2 iunie 2020, aceasta a lansat și un studiu de impact pentru un posibil nou instrument în domeniul concurenței pentru abordarea anumitor riscuri structurale pentru concurență care pot necesita intervenții timpurii59.

99

Metodologia Comisiei de aplicare a amenzilor are în principal scopul de a sancționa încălcările și de a descuraja încălcările viitoare. Comisia a efectuat deja o revizuire a abordărilor alternative pentru a evalua efectele disuasive ale politicilor de asigurare a respectării normelor în materie de carteluri și concentrări economice.

Recomandarea 2 - Creșterea eficacității aplicării normelor în domeniul concurenței

Comisia acceptă parțial recomandarea 2 (a).

Comisia acceptă să examineze posibilele modalități de a optimiza procedurile în cazul concentrărilor economice și gestionarea cazurilor, însă nu poate anticipa rezultatul evaluării pendinte a Comisiei cu privire la anumite aspecte ale controlului concentrărilor economice la nivelul UE. Comisia nu acceptă partea a doua a recomandării privind taxele de înregistrare a concentrărilor economice.

Comisia acceptă recomandarea 2 (b).

Comisia va urmări revizuirile deja lansate ale mai multor regulamente, orientări și comunicări, în conformitate cu etapele indicate în calendarul menționat în răspunsul său la punctele 62 și 98. De asemenea, va identifica în continuare necesitatea unor revizuiri viitoare.

Comisia acceptă recomandarea 2 (c).

Recomandarea 3 - O mai bună valorificare a potențialului Rețelei europene în domeniul concurenței

Comisia acceptă recomandarea 3.

Cu toate acestea, Comisia subliniază faptul că mai multe ANC nu au încă competența de a stabili ordinea de prioritate a cazurilor deoarece fac obiectul principiului legalității. Această competență va fi acordată, totuși, prin Directiva 2019/1.

Comisia observă că, în cazurile în care piața geografică este națională, nu este o certitudine că o investigație desfășurată de către Comisie reprezintă cea mai eficace soluție.

101

La fel ca alte autorități de concurență, și Comisia publică, în rapoartele sale, informații referitoare, printre altele, la decizii, amenzi, comunicări privind obiecțiunile și inițierea procedurilor, în afara comunicatelor sale de presă cu o frecvență aproape zilnică cu privire la acțiunile importante de asigurare a respectării normelor. Acesta este un aspect important deoarece activitatea și acțiunile de asigurare a respectării normelor, inclusiv amenzile, au un efect disuasiv asupra comportamentului operatorilor economici. DG Concurență nu stabilește obiective cantitative pentru activitatea sa de asigurare a respectării normelor, deoarece, prin definiție, aceasta reacționează la situațiile pieței și nu poate programa numărul cazurilor sau deciziile.

Recomandarea 4 - Îmbunătățirea raportării cu privire la performanță

Comisia acceptă recomandarea 4 (a).

Comisia observă că resursele suplimentare sunt esențiale pentru a permite evaluări ex post mai frecvente ale deciziilor cu caracter executoriu. Prin urmare, punerea în aplicare a recomandării ar face obiectul disponibilității resurselor suficiente.

Comisia nu acceptă recomandarea 4 (b).

Comisia observă că OCDE a efectuat bilanțuri aprofundate ale legilor și politicilor în materie de concurență în diferite jurisdicții (inclusiv în Uniunea Europeană) începând cu 1998. OCDE este bine poziționată pentru realizarea acestor evaluări colegiale și în viitor deoarece este un organism independent și deține expertiza necesară. Comisia nu are competența de a obliga ANC să realizeze aceste evaluări colegiale. Cu toate acestea, observă că ANC participă la activitatea Grupului de lucru privind eficacitatea agențiilor din cadrul ICN.

Echipa de audit

Alex Brenninkmeijer (membru al Curții)

Rapoartele speciale ale Curții de Conturi Europene prezintă rezultatele auditurilor sale cu privire la politicile și programele UE sau la diverse aspecte legate de gestiune aferente unor domenii specifice ale bugetului UE. Curtea de Conturi Europeană selectează și concepe aceste sarcini de audit astfel încât impactul lor să fie maxim, luând în considerare riscurile la adresa performanței sau a conformității, nivelul de venituri sau de cheltuieli implicat, evoluțiile viitoare și interesul politic și public.

Acest raport a fost întocmit de Camera de audit IV – Reglementarea piețelor și economia competitivă, condusă de domnul Alex Brenninkmeijer, membru al Curții. Auditul a fost condus de domnul Alex Brenninkmeijer, membru al Curții de Conturi Europene, asistat de Raphael Debets, șef de cabinet, Di Hai, atașat în cadrul cabinetului, și Marion Colonerus, manager principal.

Coordonatorul auditului a fost Sven Kölling. Echipa de audit a fost formată din: Agnieszka Plebanowicz, Aleksandar Latinov și Giorgos Tsikkos. Richard Moore a asigurat sprijin lingvistic.

Note

1 Articolul 101 alineatul (1) TFUE (JO C 326, 26.10.2012, p. 47).

2 Articolul 101 alineatul (3) TFUE. În general, Comisia poate să recunoască anumite tipuri de acorduri sau practici comerciale ca fiind pro-concurențiale și să le excepteze de la interdicția generală (prin „regulamente de exceptare pe categorii”) sau poate evalua în cazuri individuale dacă efectele favorabile concurenței ale unui acord depășesc efectele anticoncurențiale.

3 Articolul 102 TFUE.

4 Pentru obiectivele juridice ale aplicării normelor UE în domeniul concurenței, a se vedea anexa I.

5 Articolul 105 TFUE și Regulamentul (CE) nr. 1/2003 al Consiliului din 16 decembrie 2002 privind punerea în aplicare a normelor de concurență prevăzute la articolele 81 și 82 din tratat, JO L 1, 4.1.2003, p. 1.

6 Planul strategic 2016‑2020 al Direcției Generale Concurență (https://ec.europa.eu/info/sites/info/files/comp_sp_2016_2020_en.pdf).

7 Regulamentul (CE) nr. 139/2004 al Consiliului din 20 ianuarie 2004 privind controlul concentrărilor economice între întreprinderi (denumit în continuare „Regulamentul privind concentrările economice”) (JO L 24, 29.1.2004, p. 1).

8 Articolul 5 din Regulamentul (CE) nr. 1/2003.

9 Directiva (UE) 2019/1 a Parlamentului European și a Consiliului din 11 decembrie 2018 privind oferirea de mijloace autorităților de concurență din statele membre astfel încât să fie mai eficace în aplicarea legii și privind garantarea funcționării corespunzătoare a pieței interne (JO L 11, 14.1.2019, p. 3).

10 Articolul 16 din Regulamentul (CE) nr. 1/2003.

11 Articolele 53-65 din Acordul privind Spațiul Economic European (JO L 1, 3.1.1994, p. 3).

12 Articolul 11 din Regulamentul (CE) nr. 1/2003.

13 Articolul 16 din Regulamentul (CE) nr. 1/2003.

14 Articolul 1 din Regulamentul privind concentrările economice. De regulă, acest prag este (i) o cifră de afaceri combinată la nivel mondial realizată de toate societățile implicate în concentrare care depășește 5 miliarde de euro și (ii) o cifră de afaceri la nivelul întregii UE realizată de fiecare dintre cel puțin două societăți care depășește 250 de milioane de euro. De asemenea, operațiunile sunt supuse controlului concentrărilor economice la nivelul UE în cazul în care societățile implicate în concentrare au (i) o cifră de afaceri la nivel mondial de peste 2,5 miliarde de euro, (ii) o cifră de afaceri combinată de peste 100 de milioane de euro în fiecare dintre cel puțin trei state membre, (iii) o cifră de afaceri de peste 25 de milioane de euro pentru fiecare dintre cel puțin două societăți din fiecare dintre statele membre incluse la punctele (ii) și (iv) o cifră de afaceri la nivelul UE pentru fiecare dintre cel puțin două societăți care depășește 100 de milioane de euro.

15 Germania, Spania, Franța, Italia, Țările de Jos și Portugalia.

16 Curtea a examinat recent controlul exercitat de Comisie asupra ajutoarelor de stat acordate instituțiilor financiare. A se vedea Raportul special nr. 21/2020: „Controlul ajutoarelor de stat în favoarea instituțiilor financiare în UE: o verificare a adecvării se impune” (https://www.eca.europa.eu/Lists/ECADocuments/SR20_21/SR_state_aid_RO.pdf). În 2016, Curtea a auditat normele privind ajutoarele de stat în cadrul politicii de coeziune. A se vedea Raportul special nr. 24/2016: „Sunt necesare mai multe eforturi pentru a se asigura o mai bună cunoaștere și respectare a normelor privind ajutoarele de stat în cadrul politicii de coeziune” (https://www.eca.europa.eu/Lists/ECADocuments/SR16_24/SR_STATE_AIDS_RO.pdf).

17 Articolul 17 din Regulamentul (CE) nr. 1/2003.

18 Între 2010 și 2018, numărul posturilor în cadrul DG COMP a fost redus ușor, de la 830 la 804. La 31 decembrie 2018, DG COMP avea 77 de posturi în unitățile responsabile de carteluri, 171 de posturi în unitățile operaționale responsabile de cazurile antitrust (exceptând cartelurile) și 117 posturi în unitățile operaționale responsabile de concentrările economice.

19 Din 2005, Comisia a efectuat anchete sectoriale pentru serviciile financiare (2005), în sectorul energetic (2005‑2007), în sectorul farmaceutic (2008) și pentru comerțul electronic (2015) (https://ec.europa.eu/competition/antitrust/sector_inquiries.html).

20 Directiva 2014/104/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 noiembrie 2014 privind anumite norme care guvernează acțiunile în despăgubire în temeiul dreptului intern în cazul încălcărilor dispozițiilor legislației în materie de concurență a statelor membre și a Uniunii Europene (JO L 349, 5.12.2014, p. 1).

21 În UE-28, există sisteme de recompensare pentru denunțători în Ungaria, Lituania, Slovacia și Regatul Unit.

22 Orientări privind prioritățile Comisiei în aplicarea articolului 82 din Tratatul CE la practicile de excludere abuzivă ale întreprinderilor dominante (JO C 45, 24.2.2009, p. 7).

23 Termenul-limită pentru finalizarea unei investigații în faza a II-a este de 90 de zile, cu unele posibilități de prelungire până la o durată maximă de 125 de zile lucrătoare.

24 Propunere legislativă de instituire a programului privind piața unică, competitivitatea întreprinderilor, inclusiv a întreprinderilor mici și mijlocii, și statisticile europene și de abrogare a Regulamentelor (UE) nr. 99/2013, (UE) nr. 1287/2013, (UE) nr. 254/2014, (UE) nr. 258/2014, (UE) nr. 652/2014 și (UE) 2017/826; 18.6.2018.

25 Comisia Europeană, Competition policy for the digital era, raport elaborat de Jacques Crémer, Yves-Alexandre de Montjoye și Heike Schweitzer, 2019 (https://ec.europa.eu/competition/publications/reports/kd0419345enn.pdf).

26 Germania și Austria au decis în 2017 să modifice legislația națională și să ia în considerare și valoarea unei concentrări economice.

27 Valoarea mediană era de 3,8 ani.

28 Declarația Comitetului european pentru protecția datelor din 27 august 2018 (https://edpb.europa.eu/sites/edpb/files/files/file1/edpb_statement_economic_concentration_en.pdf).

29 Big data: Bringing competition policy to the digital era, DAF/COMP(2016)14, OCDE, 2016.

30 A se vedea raportul final al grupului de experți fondat de Comisie, intitulat Competition Policy for the Digital Era, care a identificat provocări și a formulat recomandări.

31 Articolul 8 din Regulamentul (CE) nr. 1/2003.

32 Comunicare privind definirea pieței relevante în sensul dreptului comunitar al concurenței (JO C 372, 9.12.1997, p. 5).

33 Orientări privind prioritățile Comisiei în aplicarea articolului 82 din Tratatul CE la practicile de excludere abuzivă ale întreprinderilor dominante (JO C 45, 24.2.2009, p. 7).

34 Regulamentul (UE) nr. 330/2010 al Comisiei din 20 aprilie 2010 privind aplicarea articolului 101 alineatul (3) TFUE (JO L 102, 23.4.2010, p. 1). Acest regulament expiră la 31 mai 2022.

35 Memorandumul din octombrie 2019 (https://www.belgiancompetition.be/en/about-us/publications/joint-memorandum-belgian-dutch-and-luxembourg-competition-authorities).

36 Articolul 23 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 1/2003.

37 Comunicare privind cooperarea în cadrul Rețelei autorităților de concurență (comunicare a REC), JO C 101, 27.4.2004, p. 43.

38 Pentru o listă a indicatorilor de performanță ai DG COMP privind procedurile antitrust și de control al concentrărilor economice, a se vedea anexa IV.

39 Guide helping competition authorities assess the expected impact of their activities, OCDE, aprilie 2014 (http://www.oecd.org/daf/competition/Guide-competition-impact-assessmentEN.pdf).

40 OCDE (2016), Reference guide on ex-post evaluation of competition agencies’ enforcement decisions (http://www.oecd.org/daf/competition/Ref-guide-expost-evaluation-2016web.pdf).

41 Pentru detalii, a se vedea http://ec.europa.eu/competition/publications/reports_en.html.

42 https://ec.europa.eu/competition/publications/annual_report/index.html.

43 https://ec.europa.eu/info/publications/annual-activity-reports-2018_ro.

44 Studii de țară ale OCDE – Comisia Europeană – Peer Review of Competition Law and Policy (http://www.oecd.org/eu/35908641.pdf).

45 Directiva (UE) 2019/1 a Parlamentului European și a Consiliului din 11 decembrie 2018 privind oferirea de mijloace autorităților de concurență din statele membre astfel încât să fie mai eficace în aplicarea legii și privind garantarea funcționării corespunzătoare a pieței interne (Text cu relevanță pentru SEE). PE/42/2018/REV/1, JO L 11, 14.1.2019, p. 3-33.

46 A se vedea https://ec.europa.eu/info/law/better-regulation/have-your-say/initiatives/12416-New-competition-tool.

47 A se vedea https://ec.europa.eu/competition/scp19/conference_en.html.

48 Acestea includ, printre altele, Comunicarea Comisiei privind definirea pieței atât pentru cazurile antitrust, cât și pentru cazurile de concentrări economice din diferite industrii; Regulamentul Comisiei de exceptare pe categorii pentru acordurile verticale și Orientările privind restricțiile verticale care îl însoțesc, Regulamentul Comisiei de exceptare pe categorii pentru acordurile de cercetare și dezvoltare și acordurile de specializare (denumite împreună „HBER”) și orientările privind acordurile de cooperare orizontală care le însoțesc; Regulamentul Comisiei de exceptare pe categorii în sectorul autovehiculelor, noul instrument în domeniul concurenței, evaluarea aspectelor procedurale și jurisdicționale ale controlului concentrărilor economice la nivelul UE, Cartea albă privind subvențiile străine.

49 https://ec.europa.eu/commission/commissioners/sites/comm-cwt2019/files/commissioner_mission_letters/mission-letter-margrethe-vestager_2019_en.pdf.

50 https://ec.europa.eu/info/publications/2020-commission-work-programme-key-documents_en.

51 A se vedea https://ec.europa.eu/info/law/better-regulation/have-your-say/initiatives/1936-Evaluation-of-the-Vertical-Block-Exemption-Regulation.

52 A se vedea https://ec.europa.eu/info/law/better-regulation/have-your-say/initiatives/11886-Evaluation-of-EU-competition-rules-on-horizontal-agreements/public-consultation.

53 https://ec.europa.eu/competition/antitrust/legislation/timeline_table_M_AT_final.pdf.

54 A se vedea documentul de lucru: Alemani, E., et al. (2013), „New Indicators of Competition Law and Policy in 2013 for OECD and non-OECD Countries” (Noi indicatori ai legislației și politicii în materie de concurență în 2013 pentru țările membre ale OCDE și pentru țările din afara OCDE), OECD Economics Department Working Papers, No. 1104, OECD Publishing, Paris, https://doi.org/10.1787/5k3ttg4r657h-en.

55 OCDE 2014, http://www.oecd.org/daf/competition/Guide-competition-impact-assessmentEN.pdf.

56 Cel mai recent raport al său privind eficacitatea agențiilor a fost publicat în 2019: https://www.internationalcompetitionnetwork.org/wp-content/uploads/2019/05/AEWG-Organisational-design-2019-report.pdf.

57 A se vedea Ilzkovitz et al. (2020), „The macroeconomic and sectoral impact of competition policy” (Impactul macroeconomic și sectorial al politicii în domeniul concurenței), Capitolul 13 în Ex post economic evaluation of competition policy: The EU experience (Evaluarea economică ex post a politicii în domeniul concurenței: experiența europeană), Wolters Kluwer.

58 Acestea includ, printre altele, Comunicarea Comisiei privind definirea pieței atât pentru cazurile antitrust, cât și pentru cazurile de concentrări economice din diferite industrii; Regulamentul Comisiei de exceptare pe categorii pentru acordurile verticale și Orientările privind restricțiile verticale care îl însoțesc, Regulamentul Comisiei de exceptare pe categorii pentru acordurile de cercetare și dezvoltare și acordurile de specializare (denumite împreună „HBER”) și orientările privind acordurile de cooperare orizontală care le însoțesc; Regulamentul Comisiei de exceptare pe categorii în sectorul autovehiculelor, noul instrument în domeniul concurenței, evaluarea aspectelor procedurale și jurisdicționale ale controlului concentrărilor economice la nivelul UE, Cartea albă privind subvențiile străine.

59 A se vedea comunicatul de presă la adresa https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/ro/ip_20_977.

Calendar

Etapa Data
Adoptarea planului de audit / Demararea auditului 24.4.2018
Trimiterea oficială către Comisie (sau către o altă entitate auditată) a proiectului de raport 17.6.2020
Adoptarea raportului final după procedura contradictorie 6.10.2020
Primirea răspunsurilor oficiale ale Comisiei (sau ale altei entități auditate) în toate versiunile lingvistice 26.10.2020

Contact

CURTEA DE CONTURI EUROPEANĂ
12, rue Alcide De Gasperi
1615 Luxembourg
LUXEMBOURG

Tel.: +352 4398-1
Întrebări: eca.europa.eu/ro/Pages/ContactForm.aspx
Website: eca.europa.eu
Twitter: @EUAuditors

Numeroase alte informații despre Uniunea Europeană sunt disponibile pe internet pe serverul Europa (http://europa.eu).

Luxemburg: Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, 2020

PDF ISBN 978-92-847-5397-0 ISSN 1977-5806 doi:10.2865/818427 QJ-AB-20-022-RO-N
HTML ISBN 978-92-847-5358-1 ISSN 1977-5806 doi:10.2865/55579 QJ-AB-20-022-RO-Q

DREPTURI DE AUTOR

© Uniunea Europeană, 2020.

Politica Curții de Conturi Europene referitoare la reutilizare este pusă în aplicare prin Decizia nr. 6-2019 a Curții de Conturi Europene privind politica în materie de date deschise și reutilizarea documentelor.

Cu excepția cazului în care se precizează altceva (de exemplu, într-o mențiune separată indicând drepturile de autor), conținutul elaborat de Curtea de Conturi Europeană pentru care UE deține drepturile de autor face obiectul licenței Creative Commons Attribution 4.0 International (CC BY 4.0). Aceasta înseamnă că reutilizarea este autorizată, sub rezerva menționării adecvate a autorilor și a indicării eventualelor modificări. Reutilizatorul nu poate altera sensul sau mesajul inițial al documentelor. Curtea de Conturi Europeană nu răspunde pentru eventualele consecințe ale reutilizării.

Este necesar să obțineți drepturi suplimentare în cazul în care un anumit conținut prezintă persoane fizice ce pot fi identificate, de exemplu în cazul fotografiilor în care apar membri ai personalului Curții de Conturi Europene sau în cazul în care conținutul include lucrări ale unor terți. Dacă se obține o astfel de autorizație, ea anulează autorizația de natură generală menționată mai sus și va indica în mod clar eventualele restricții de utilizare.

Pentru a utiliza sau a reproduce un conținut pentru care UE nu deține drepturile de autor, poate fi necesar să obțineți o autorizație în acest sens direct de la titularii drepturilor de autor:

Figura 10: © OCDE (2016), Reference guide on ex-post evaluation of competition agencies’ enforcement decisions (http://www.oecd.org/daf/competition/Ref-guide-expost-evaluation-2016web.pdf). Această traducere nu a fost efectuată de OCDE și nu trebuie considerată a fi o traducere oficială a OCDE. OCDE nu poate fi trasă la răspundere pentru conținutul sau erorile din această traducere.

Programele informatice sau documentele care fac obiectul unor drepturi de proprietate industrială, cum ar fi brevetele, mărcile comerciale, desenele și modelele înregistrate, logourile și denumirile înregistrate, sunt excluse din politica Curții de Conturi Europene referitoare la reutilizare și nu se acordă nicio licență pentru acestea.

Familia site-urilor instituționale ale Uniunii Europene care sunt incluse în domeniul europa.eu oferă linkuri către site-uri terțe. Deoarece Curtea de Conturi Europeană nu are control asupra acestor site-uri, sunteți încurajați să verificați politica aplicată de ele în ceea ce privește respectarea vieții private și drepturile de autor.

Utilizarea logoului Curții de Conturi Europene

Logoul Curții de Conturi Europene nu poate fi utilizat fără acordul prealabil al Curții de Conturi Europene.

Contactați UE

În persoană
În întreaga Uniune Europeană există sute de centre de informare Europe Direct. Puteți găsi adresa centrului cel mai apropiat de dumneavoastră la: https://europa.eu/european-union/contact_ro

La telefon sau prin e-mail
Europe Direct este un serviciu care vă oferă răspunsuri la întrebările privind Uniunea Europeană. Puteți accesa acest serviciu:

Găsiți informații despre UE

Online
Informații despre Uniunea Europeană în toate limbile oficiale ale UE sunt disponibile pe site-ul Europa, la: https://europa.eu/european-union/index_ro

Publicații ale UE
Puteți descărca sau comanda publicații ale UE gratuite și contra cost la adresa: https://op.europa.eu/ro/publications. Mai multe exemplare ale publicațiilor gratuite pot fi obținute contactând Europe Direct sau centrul dumneavoastră local de informare (a se vedea https://europa.eu/european-union/contact_ro).

Dreptul UE și documente conexe
Pentru accesul la informații juridice din UE, inclusiv la ansamblul legislației UE începând din 1952 în toate versiunile lingvistice oficiale, accesați site-ul EUR-Lex, la: http://eur-lex.europa.eu

Datele deschise ale UE
Portalul de date deschise al UE (http://data.europa.eu/euodp/ro) oferă acces la seturi de date din UE. Datele pot fi descărcate și reutilizate gratuit, atât în scopuri comerciale, cât și necomerciale.