Raportul special

nr.35 2018

Execuția fondurilor UE de către ONG-uri: sunt necesare eforturi suplimentare pentru transparență

Informații despre raport Organizațiile neguvernamentale (ONG-urile) constituie actori importanți pentru execuția bugetului UE. În perioada 2014‑2017, Comisia a angajat o sumă estimativă de 11,3 miliarde de euro care a fost încredințată ONG-urilor pentru execuție în numeroase domenii diferite de politică ale UE. În cadrul auditului său, Curtea a examinat transparența fondurilor UE executate de ONG-uri, punând un accent special pe acțiunile externe, domeniul cel mai important, dintre toate domeniile de politică, în care fondurile din partea UE sunt executate de ONG-uri. Curtea a constatat că identificarea de către Comisie a entităților ca ONG-uri în sistemele sale nu este fiabilă. Selectarea de către Comisie a proiectelor coordonate de ONG-uri a fost evaluată de Curte ca fiind, în general, transparentă. Cu toate acestea, în cazul unora dintre organismele ONU auditate, procesele de selectare a ONG-urilor nu au fost transparente. Comisia nu colectează și nu verifică întotdeauna informații complete pentru toate ONG-urile sprijinite. Informațiile privind fondurile UE executate de ONG-uri sunt publicate în mai multe sisteme, dar informațiile prezentate în acestea sunt limitate. Potrivit concluziilor Curții, Comisia nu a făcut dovadă de suficientă transparență în ceea ce privește execuția fondurilor UE de către ONG-uri, fiind necesare mai multe eforturi pentru îmbunătățirea ei. Curtea a formulat, de asemenea, o serie de recomandări privind îmbunătățirea transparenței fondurilor UE executate de ONG-uri.

Această publicație este disponibilă în 23 de limbi și în următorul format:

PDF

Cuprins
Sinteză
Introducere
Sfera și abordarea auditului
Observații
Concluzii și recomandări
Anexe
Răspunsurile Comisiei
Acronime și abrevieri
Note
Echipa de audit
Contact

Sinteză

Comisia execută aproximativ 1,7 % din bugetul UE și aproximativ 6,8 % din fondurile europene de dezvoltare (FED) prin intermediul ONG-urilor. În numeroase domenii de politică, cum ar fi ajutorul umanitar și cel pentru dezvoltare, mediul, cercetarea și inovarea, ONG-urile asistă Comisia la elaborarea, la punerea în aplicare și la monitorizarea programelor UE. În perioada 2014‑2017, Comisia a angajat o sumă estimativă de 11,3 miliarde de euro care a fost încredințată ONG-urilor pentru execuție. Parlamentul European și-a exprimat frecvent interesul față de ONG-uri și de finanțarea acestora.

Obiectivul auditului Curții a fost de a evalua transparența fondurilor UE încredințate ONG-urilor. Curtea a evaluat modul în care Comisia identifică entitățile ca ONG-uri, precum și destinația fondurilor UE executate de ONG-uri și a examinat dacă aceste informații erau prezentate de Comisie într-un mod transparent. Curtea a vizat principalele domenii de politică în care ONG-urile execută fonduri UE, concentrându-se în special pe cel mai important domeniu, acțiunea externă.

III

Potrivit concluziilor Curții, Comisia nu a făcut dovadă de suficientă transparență în ceea ce privește execuția fondurilor UE de către ONG-uri.

Clasificarea unei entități ca ONG nu era fiabilă, dat fiind că atribuirea statutului de ONG în sistemul contabil al Comisiei se baza pe declarații pe proprie răspundere și că verificările pe care le efectua Comisia erau limitate.

În domeniul acțiunilor externe, Curtea a constatat că selecția de către Comisie a proiectelor coordonate de ONG-uri era în general transparentă. Cu toate acestea, diferitele servicii ale Comisiei nu aplicau în același mod procedurile de acordare a subgranturilor, iar procedurile de selectare a ONG-urilor de către organismele ONU auditate nu erau întotdeauna transparente.

Informațiile colectate cu privire la fondurile UE executate de ONG-uri nu sunt uniforme. În special în domeniul acțiunilor externe, Comisia nu dispunea de informații complete. Această situație a apărut în special în legătură cu rețelele de ONG-uri internaționale și cu proiectele implementate în cadrul gestiunii indirecte. În plus, în cazul gestiunii indirecte, lipsa informațiilor a îngreunat verificările efectuate de Comisie cu privire la costurile declarate.

VII

Informațiile privind fondurile UE executate de ONG-uri sunt publicate în mai multe sisteme, dar informațiile prezentate în acestea sunt limitate. În domeniul acțiunilor externe, datele comunicate de Comisie cu privire la ajutorul umanitar și la ajutorul pentru dezvoltare respectau, în general, standardele internaționale în materie de transparență.

VIII

Organismele ONU fie nu au publicat, fie au publicat doar parțial contractele atribuite ONG-urilor în cazul a cinci dintre cele șase proiecte auditate, iar Comisia nu a verificat respectarea acestei cerințe de către organismele ONU.

Pe baza observațiilor din acest raport, Curtea a formulat o serie de recomandări privind îmbunătățirea transparenței fondurilor UE executate de ONG-uri. Curtea recomandă Comisiei următoarele:

să îmbunătățească fiabilitatea informațiilor privind ONG-urile în sistemul său contabil;
să verifice aplicarea normelor și a procedurilor de acordare a subgranturilor către ONG-uri;
să îmbunătățească informațiile colectate cu privire la fondurile executate de ONG-uri și
să adopte o abordare uniformă pentru publicarea detaliilor privind fondurile acordate ONG-urilor și să verifice dacă organismele ONU publică date complete și exacte privind contractele atribuite ONG-urilor care utilizează fonduri UE.

Introducere

Conceptul de ONG

Interesul față de transparența ONG-urilor și a finanțării acestora este din ce în ce mai mare. De exemplu, Parlamentul European a publicat deja mai multe studii pe această temă¹ și un „proiect de raport referitor la controlul bugetar al finanțării ONG-urilor de la bugetul UE”².

Organizațiile neguvernamentale (ONG-urile) constituie actori importanți pentru execuția bugetului UE. Comisia colaborează cu ONG-uri, precum și cu alți parteneri, pentru elaborarea, punerea în aplicare și monitorizarea programelor în numeroase domenii de politică ale UE. Acest lucru este valabil în special în domeniile ajutorului pentru dezvoltare și ajutorului umanitar, dar și în alte domenii, cum ar fi mediul, cercetarea, educația și cultura. Cu toate acestea, în prezent, nu există o definiție comună la nivelul UE pentru ONG-uri (a se vedea caseta 1).

Caseta 1

Ce este un ONG?

Deși termenul „ONG” este folosit pe scară largă, nu există o definiție a acestuia care să fie general acceptată la nivel internațional³. În cadrul UE, statutul de ONG este determinat în unele state membre de forma juridică a unei organizații, în timp ce în altele el depinde de natura activităților desfășurate.

O comunicare a Comisiei din 1997 a identificat cinci caracteristici ale ONG-urilor⁴. Acestea sunt: (1) asociații voluntare cu existență formală sau instituțională; (2) fără scop lucrativ; (3) independente de autoritățile guvernamentale și publice; (4) nu sunt administrate în beneficiul personal; și (5) activitățile lor trebuie să contribuie, cel puțin parțial, la binele public.

Finanțarea acordată de UE și ONG-urile

În general, ONG-urile primesc fonduri din partea UE în calitate de actori implicați în execuție atunci când desfășoară programe și proiecte în numele Comisiei⁵. De asemenea, ONG-urile pot fi beneficiari finali ai acțiunilor UE, de exemplu în cadrul programelor de consolidare a societății civile.

Potrivit sistemului contabil al Comisiei (ABAC), fondurile angajate în vederea executării de către ONG-uri s-au ridicat la 11,3 miliarde de euro pentru perioada 2014‑2017 (a se vedea figura 1). Aceasta este însă doar o estimare, după cum se va clarifica în secțiunea „Observații” a prezentului raport.

Figura 1

Fonduri UE angajate în favoarea ONG-urilor în perioada 2014‑2017, așa cum reiese din sistemul contabil al Comisiei

Rubrici din cadrul financiar multianual (CFM) și fondurile europene de dezvoltare		Sume angajate în favoarea ONG-urilor Perioada: 2014-2017 (în milioane de euro)	Total sume angajate Perioada: 2014-2017 (în milioane de euro)	Procentul sumelor angajate în favoarea ONG-urilor
1.1	Creștere inteligentă și favorabilă incluziunii/Competitivitate pentru creștere și locuri de muncă	4 032	79 909	5,05 %
1.2	Creștere inteligentă și favorabilă incluziunii/Coeziune economică, socială și teritorială	19	209 214	0,01 %
2	Creștere durabilă: resurse naturale	248	241 044	0,10 %
3	Securitate și cetățenie	350	12 793	2,74 %
4	Europa în lume	5 448	40 978	13,29 %
-	Fondurile europene de dezvoltare	1 217	17 833	6,82 %
	Total	11 314	601 771	1,88 %

Sursa: Curtea de Conturi Europeană, pe baza informațiilor furnizate de DG BUDG.

Potrivit ABAC, majoritatea fondurilor UE alocate ONG-urilor sunt destinate acțiunilor externe. În acest domeniu, ONG-urile primesc fonduri în cadrul rubricii 4 „Europa în lume” din cadrul financiar multianual (CFM), precum și din partea Fondului european de dezvoltare (a se vedea figura 1). Serviciile Comisiei vizate sunt Direcția Generală Cooperare Internațională și Dezvoltare (DG DEVCO), Direcția Generală Vecinătate și Negocieri privind Extinderea (DG NEAR), Direcția Generală Protecție Civilă și Operațiuni Umanitare Europene (DG ECHO) și Serviciul Instrumente de Politică Externă (FPI) (a se vedea figura 2).

Figura 2

Fonduri angajate în favoarea ONG-urilor de către serviciile Comisiei în perioada 2014‑2017

Serviciile Comisiei	Sume angajate în favoarea ONG-urilor Perioada: 2014-2017 (în milioane de euro)
DG ECHO	2 904
DG DEVCO	2 768
DG RTD	884
DG EAC	875
ERCEA	824
DG NEAR	783
REA	452
ALTELE*	1 824
Total	11 314

* CNECT, IEEA, INEA, FPI, EACEA, ENV, EMPL, JUST, GROW, HOME, ENER, PHEA, FISMA, ALTELE

Sursa: Curtea de Conturi Europeană, pe baza informațiilor furnizate de DG BUDG.

Conceptul de transparență

Transparența este unul dintre principiile bugetare prevăzute în Regulamentul financiar aplicabil bugetului UE. Potrivit acestui principiu, Comisia trebuie să pună la dispoziție, într-un mod corespunzător și la timp, informații privind beneficiarii fondurilor UE, inclusiv atunci când aceste fonduri sprijină acțiuni puse în aplicare de ONG-uri⁶. Dintr-o perspectivă mai amplă, transparența ar trebui să acopere întregul proces și toate nivelurile de punere în aplicare, de la selectarea acțiunilor coordonate de ONG-uri până la colectarea informațiilor cu privire la aceste acțiuni și prezentarea lor.

În plus, în domeniul acțiunilor externe, transparența constituie, de mult timp, unul dintre principiile-cheie care stau la baza eficacității ajutorului pentru dezvoltare. Îmbunătățirea transparenței în rândul tuturor părților interesate relevante contribuie, de asemenea, la ameliorarea coordonării donatorilor și la consolidarea răspunderii de gestiune a tuturor beneficiarilor, inclusiv a ONG-urilor (a se vedea caseta 2).

Caseta 2

Transparența în domeniul acțiunilor externe

UE a adoptat angajamentele internaționale în materie de transparență din domeniul ajutorului, în special cele asumate în Declarația de la Paris privind eficacitatea ajutorului din 2005, în Consensul european privind ajutorul umanitar din 2007, în Agenda pentru acțiune de la Accra din 2008 și în cadrul Parteneriatului de la Busan privind eficacitatea cooperării pentru dezvoltare din 2011. În perioada premergătoare Forumului de la Busan, Consiliul UE a adoptat „Poziția comună a UE pentru cel de Al patrulea forum la nivel înalt privind eficacitatea ajutorului”, care includea Garanția UE privind transparența⁷ . Mai recent, în iunie 2017, Comisia și statele membre și-au reafirmat angajamentul față de principiul transparenței în cadrul Consensului european privind dezvoltarea⁸.

Sfera și abordarea auditului

Fondurile UE alocate de Comisie în vederea executării lor de către ONG-uri trec adesea prin mai multe niveluri. Această situație poate antrena o lipsă de transparență, mai ales la selectarea solicitanților de finanțare. Există, de asemenea, riscul ca informațiile aflate la dispoziția Comisiei cu privire la sumele și la scopul finanțării acordate ONG-urilor să nu fie complete sau fiabile, precum și riscul de a nu fi tratate în mod egal toate tipurile de ONG-uri.

Obiectivul principal al auditului Curții a fost de a evalua transparența fondurilor UE încredințate ONG-urilor. Pentru a atinge acest obiectiv, Curtea a evaluat mai întâi modul în care Comisia identifica entitățile ca ONG-uri și apoi a examinat destinația fondurilor UE executate de ONG-uri, precum și dacă prezentarea de către Comisie a acestor informații a fost transparentă.

Curtea a urmărit să răspundă la următoarea întrebare: este transparentă finanțarea din partea UE executată de ONG-uri? Pentru a răspunde, Curtea a divizat întrebarea principală de audit în următoarele trei subîntrebări:

Este fiabilă identificarea de către Comisie a entităților ca ONG-uri?
În domeniul acțiunilor externe, este transparentă selectarea ONG-urilor pentru punerea în aplicare a acțiunilor finanțate de UE?
Comisia colectează și prezintă în mod corespunzător informațiile privind finanțarea acordată de UE ONG-urilor?

Curtea a examinat modul în care Comisia identifica ONG-urile în sistemele sale (subîntrebarea 1). A fost evaluată transparența selecției ONG-urilor, atât atunci când Comisia încheia contracte în mod direct cu ONG-urile, cât și atunci când fondurile UE erau acordate sun forma unor subgranturi (subîntrebarea 2). De asemenea, Curtea a evaluat dacă informațiile privind acțiunile puse în aplicare de ONG-uri erau colectate, verificate și prezentate în mod corespunzător de către Comisie (subîntrebarea 3).

Curtea a acoperit principalele domenii de politică din punctul de vedere al volumului de fonduri rezervate ONG-urilor (a se vedea figura 2), și anume principalele direcții generale implicate în acțiunile externe (DG ECHO, DG DEVCO și DG NEAR) și două direcții generale suplimentare care alocă fonduri semnificative ONG-urilor: Direcția Generală Cercetare și Inovare (DG RTD) și Direcția Generală Educație, Tineret, Sport și Cultură (DG EAC). Auditul a vizat, de asemenea, Direcția Generală Mediu (DG ENV), deoarece aceasta are un program specific care oferă sprijin ONG-urilor din domeniul mediului și din cel al acțiunilor în domeniul climei. Direcția Generală Buget (DG BUDG) a fost, de asemenea, inclusă în sfera auditului, întrucât este serviciul responsabil de sistemul contabil al Comisiei utilizat pentru raportarea finanțării ONG-urilor.

Curtea a obținut probe prin examinări ale documentelor și prin interviuri organizate cu mai multe direcții generale ale Comisiei (DG BUDG, DG DEVCO, DG NEAR, DG ECHO, DG RTD, DG EAC și DG ENV), precum și cu Agenția Executivă pentru Cercetare (REA), Agenția Executivă pentru Educație, Audiovizual și Cultură (EACEA) și Agenția Executivă pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii (EASME).

Curtea s-a concentrat, în special, pe domeniul acțiunilor externe, întrucât, conform sistemului contabil al Comisiei, acesta reprezintă destinația majorității fondurilor UE angajate în favoarea ONG-urilor (a se vedea figura 1). Curtea a examinat procedurile utilizate pentru selectarea acțiunilor puse în aplicare de ONG-uri, instrumentele utilizate pentru colectarea informațiilor privind finanțarea ONG-urilor, precum și prezentarea ulterioară a acestor informații.

În domeniul acțiunilor externe, Curtea s-a concentrat în principal asupra fondurilor angajate începând cu 2014, pentru a examina acțiuni din perioada de programare actuală. Curtea a examinat 14 proiecte coordonate de ONG-uri în cadrul modului de gestiune directă⁹ (a se vedea anexa I) și 6 proiecte puse în aplicare de organisme ale ONU în cadrul modului de gestiune indirectă¹⁰, pentru care au fost selectate 10 ONG-uri beneficiare de subgranturi (a se vedea anexa II).

Selecția acestor proiecte a avut loc în două etape. Într-o primă etapă, Curtea a selectat două țări în care urmau să fie efectuate vizite (Etiopia și Liban), pe baza unor criterii precum direcția generală responsabilă, volumul fondurilor raportate a fi angajate în favoarea ONG-urile și fezabilitatea efectuării unei vizite de audit. În a doua etapă, Curtea a extras eșantionul de proiecte care urmau să fie auditate, în funcție de criterii precum mărimea bugetelor, rata de punere în aplicare atinsă, gama instrumentelor de finanțare, modurile de gestiune utilizate și varietatea nivelurilor de execuție în care au intervenit ONG-urile.

Curtea a efectuat vizite de audit în Etiopia și în Liban în februarie 2018, unde a vizitat birourile locale ale DG ECHO, delegațiile UE, birourile locale ale mai multor agenții ale ONU și reprezentanți ai ONG-urilor internaționale și locale care participau la punerea în aplicare a proiectelor finanțate de UE.

Observații

Identificarea de către Comisie a entităților ca ONG-uri în sistemele sale nu este fiabilă

Curtea a examinat diferitele proceduri aplicate de serviciile Comisiei pentru a înregistra în sistemele lor ONG-urile care pot fi selectate în vederea executării fondurilor UE. S-a analizat dacă existau sisteme și programe specifice pentru ONG-uri și dacă acestea difereau între diversele servicii vizitate de Curte și s-a examinat modul în care erau utilizate aceste sisteme și programe și modul în care entitățile erau identificate și înregistrate ca ONG-uri în sistemele Comisiei.

În majoritatea cazurilor, eligibilitatea pentru finanțare din partea UE nu depinde de statutul de ONG

În general, ONG-urile solicită Comisiei finanțare în același mod ca și alte organizații care execută fonduri din partea Comisiei, deoarece Regulamentul financiar aplicabil bugetului UE nu face distincție între beneficiarii cu statut de ONG și alți beneficiari. În plus, Comisia nu are nicio strategie care să vizeze în mod specific ONG-urile, iar serviciile sale nu dispun de criterii comune cu privire la ce anume constituie un ONG.

Doar două dintre direcțiile generale auditate dispun de programe destinate exclusiv ONG-urilor:

DG ENV are un program de acțiune pentru granturi pentru funcționare destinate sprijinirii ONG-urilor europene din domeniul mediului și din cel al climei. În acest context, această direcție consideră că¹¹ un ONG este o persoană juridică non-profit, care este independentă, atât din punct de vedere financiar, cât și din punct de vedere politic, în special de guvern și de autoritățile publice și de interesele politice sau comerciale și care este înregistrată legal.
DG ECHO pune în aplicare ajutor umanitar prin intermediul mai multor ONG-uri cu care a încheiat acorduri-cadru de parteneriat. Această direcție aderă la definiția din Regulamentul nr. 1257/96 al Consiliului privind ajutorul umanitar, care prevede că ONG-urile eligibile pentru finanțare trebuie să fie organizații autonome fără scop lucrativ într-un stat membru în conformitate cu legislația în vigoare în acel stat¹².

Verificările efectuate de Comisie cu privire la declarațiile pe proprie răspundere ale entităților care se declară a fi ONG-uri, atunci când le înregistrează în sistemul contabil, sunt limitate

Nu există încă un sistem comun de înregistrare pentru solicitanți

Solicitanții de fonduri UE, inclusiv ONG-urile, trebuie să se înregistreze pentru a solicita finanțare în diferite domenii de politică. Cu toate acestea, direcțiile generale auditate de Curte nu dispun încă de un sistem comun de înregistrare pentru solicitanți (a se vedea caseta 3).

Caseta 3

Exemple de sisteme de înregistrare a solicitanților utilizate de diferite servicii ale Comisiei

DG DEVCO și DG NEAR utilizează „Serviciul de înregistrare online a datelor solicitanților potențiali” (Potential Applicant Data On-Line Registration – PADOR), un sistem online în care organizațiile care solicită finanțare înregistrează și actualizează în mod regulat informații.

DG RTD și DG EAC utilizează Instrumentul unic de înregistrare (Unique Registration Facility – URF), serviciul de înregistrare pentru finanțare în cadrul unor programe precum Erasmus+, Europa creativă, Europa pentru cetățeni, Voluntari UE pentru ajutor umanitar și Orizont 2020.

În cazul DG ENV, solicitanții își prezintă propunerile utilizând fie instrumentul online eProposal, fie formularele de cerere (pentru anumite tipuri de proiecte, inclusiv pentru granturi pentru funcționarea ONG-urilor).

Întrucât aceste sisteme nu sunt interconectate, ONG-urile trebuie să efectueze o înregistrare separată la fiecare direcție generală cu care interacționează.

În prezent, Comisia dezvoltă un instrument, denumit Spațiul unic pentru schimburi de date electronice (Single Electronic Data Interchange Area – SEDIA), care ar trebui să ofere solicitanților, candidaților și ofertanților un singur punct de intrare pentru a comunica cu serviciile Comisiei. Acesta va fi utilizat atât pentru procedurile de achiziții, cât și pentru cele care au ca obiect acordarea de granturi.

Comisia efectuează doar verificări limitate privind înregistrarea corectă a entităților ca ONG-uri

Atunci când un solicitant de fonduri înregistrat încheie un contract cu Comisia pentru prima dată, informațiile pe care le declară acesta iau forma unei declarații pe proprie răspundere. Comisia verifică informațiile furnizate de solicitant în diferitele sisteme de înregistrare și creează o fișă a entității juridice în ABAC.

Entitățile juridice pot fi „calificate” ca ONG-uri în ABAC. Pentru a fi clasificată astfel, o organizație trebuie să declare pe proprie răspundere că este un ONG la înregistrarea într-unul dintre sisteme. O condiție prealabilă pentru a fi calificată ca ONG este ca entitatea juridică să fie o organizație privată și non-profit. Serviciile de validare ale Comisiei verifică această clasificare. În afară de aceasta, ele nu efectuează nicio altă verificare privind calificarea organizației ca ONG, cu excepția cazului în care direcțiile generale stipulează apartenența la această categorie ca un criteriu pentru participarea la o cerere de propuneri¹³.

Neverificarea statutului de ONG face ca informațiile Comisiei privind finanțarea acordată ONG-urilor să fie nefiabile. De exemplu, în cazul rubricii 1.1 din CFM „Competitivitate pentru creștere și locuri de muncă”, cei mai mari beneficiari etichetați ca ONG-uri în ABAC sunt, în principal, institute de cercetare și universități, inclusiv o societate cooperativă. Aceste tipuri de entități nu pot fi considerate întotdeauna ca fiind ONG-uri. Deși noțiunile de ONG-uri și organizații ale societății civile sunt adesea utilizate în mod interschimbabil, ONG-urile sunt un subset al organizațiilor societății civile, acestea din urmă acoperind un grup mai larg de organizații, cum ar fi institutele de cercetare sau societățile cooperative¹⁴.

În plus, întrucât câmpul referitor la statutul ca ONG nu este obligatoriu în ABAC, Comisia nu identifică în mod sistematic toate ONG-urile ca atare în sistemele sale informatice. De exemplu, în cazul a două dintre proiectele auditate de Curte¹⁵, două ONG-uri participante, deși înregistrate ca ONG-uri în sistemul de înregistrare al solicitanților (PADOR), nu au fost clasificate ca atare și în ABAC.

În domeniul acțiunilor externe, selectarea proiectelor coordonate de ONG-uri a fost în general transparentă, dar au existat unele deficiențe atunci când selecția a fost realizată de terți

Selectarea de către Comisie a proiectelor coordonate de ONG-uri a fost, în general, transparentă

Curtea a auditat un eșantion de proiecte coordonate de ONG-uri în domeniul de politică al acțiunilor externe, proiecte implementate în cadrul gestiunii directe asigurate de Comisie (a se vedea anexa I). Curtea a evaluat transparența proceselor de selecție, verificând dacă activitățile întreprinse și obiectivele stabilite erau în concordanță cu strategiile și dacă procedurile de selecție au fost fiabile, bine documentate și bazate pe criterii clare de selecție, cu o utilizare corespunzătoare a experienței anterioare a ONG-urilor. Anexa III conține o sinteză a acestor evaluări.

Procesele de selecție examinate în domeniul ajutorului pentru dezvoltare erau, în majoritatea lor, cereri de propuneri¹⁶. Acestea au respectat cerințele prevăzute de Regulamentul financiar și de strategiile Comisiei, au utilizat, per ansamblu, criterii clare de selecție, pe care le-au comunicat tuturor părților interesate, și au asigurat egalitatea de tratament între solicitanți.

Curtea a constatat anumite deficiențe în materie de transparență la nivelul proceselor de selecție examinate care au fost organizate de DG ECHO în 2014, 2015 și 2016. Problemele respective, legate de documentarea procesului de selecție, fuseseră deja identificate în urma unui audit anterior al Curții de Conturi Europene¹⁷. Ca urmare a acestuia, DG ECHO a luat măsuri corective, care au dus la elaborarea unui plan de acțiune și a unui nou model de evaluare succintă pentru anul 2017, ce a fost revizuit din nou pentru anul 2018, menit să indice mai bine evaluarea specifică pentru fiecare criteriu de selecție.

Unul dintre criteriile pe care le aplică DG DEVCO și DG NEAR în procedurile lor de selecție este capacitatea operațională a solicitanților. Comisiile de evaluare analizează această capacitate pe baza experienței anterioare declarate de solicitanți, dar rareori au solicitat dovezi în acest sens. La rândul său, și DG ECHO consideră că experiența anterioară este un criteriu de evaluare relevant.

Comisia nu verifică întotdeauna corectitudinea declarațiilor privind experiența anterioară, deoarece sistemele sale de informații de gestiune nu conțin toate informațiile relevante privind finanțarea primită și activitățile desfășurate de ONG-uri. Prin urmare, măsura în care informațiile privind experiența anterioară pot fi utilizate în scopul selecției este destul de limitată.

Potrivit constatărilor Curții, Comisia a acceptat neconcordanțe și declarații eronate privind experiența anterioară atunci când a selectat două dintre proiectele auditate¹⁸.

Acordarea de subgranturi către ONG-uri terțe a fost, uneori, lipsită de transparență

Curtea a examinat în ce măsură a fost transparentă selecția ONG-urilor atunci când acest proces nu a fost efectuat direct de către Comisie. Curtea a analizat dacă diferitele servicii ale Comisiei au aplicat în mod consecvent procedurile pentru a asigura transparența selecției ONG-urilor beneficiare de subgranturi. În plus, Curtea a evaluat dacă selecția ONG-urilor efectuată de aceste servicii a asigurat egalitatea de tratament între solicitanți, dacă serviciile Comisiei au luat în considerare experiența anterioară în vederea îmbunătățirii selecției și dacă au evaluat ONG-urile ca având o capacitate suficientă pentru a realiza acțiunea finanțată.

Diferitele servicii ale Comisiei nu aplică în același mod procedurile de acordare a subgranturilor

În cadrul gestiunii directe, atunci când Comisia încheie acorduri de grant și ia decizii de acordare a acestora către contractanți, printre care se pot număra ONG-uri, se creează o relație juridică între cele două părți. Există, totuși, unele cazuri în care fondurile UE sunt acordate terților, sub formă de subgranturi. O astfel de acordare de subgranturi este supusă unor condiții¹⁹ specifice și transparente: de exemplu, există o limită superioară de 60 000 de euro pentru suma care poate fi plătită unui terț, cu excepția cazului în care sprijinul financiar reprezintă obiectivul principal al acțiunii²⁰.

Deși majoritatea serviciilor auditate ale Comisiei²¹ aplică în mod consecvent normele generale prevăzute de Regulamentul financiar și orientările privind granturile publicate de DG BUDG, DG ECHO utilizează o interpretare diferită. Invocând necesitatea de a reflecta nevoile și caracteristicile specifice ale ajutorului umanitar, DG ECHO consideră că toate acțiunile încredințate partenerilor de execuție au obiectivul principal de a acorda sprijin financiar terților. Aceasta înseamnă că, în practică, acești parteneri nu aplică limita superioară de 60 000 de euro, deoarece se consideră că toate subgranturile se încadrează la excepția susmenționată.

Această interpretare are ca efect faptul că este autorizată acordarea de subgranturi fără o limitare a valorii contractuale sau a numărului de niveluri suplimentare de punere în aplicare. Absența unor astfel de limitări la nivelul DG ECHO afectează transparența procesului de acordare a subgranturilor.

Procedurile de selecție a ONG-urilor de către organismele ONU nu au fost întotdeauna transparente

În cadrul gestiunii indirecte, un organism al ONU care solicită fonduri din partea UE trebuie să demonstreze că are o capacitate de gestiune financiară și de protecție a intereselor financiare ale UE echivalentă cu cea a Comisiei. În cazul în care demonstrează acest lucru, organismul respectiv își poate selecta partenerii de punere în aplicare (beneficiari de subgranturi) în conformitate cu propriile norme și proceduri²².

Curtea a constatat că, în cazul a jumătate din proiectele implementate în cadrul gestiunii indirecte pe care le-a selectat pentru audit (a se vedea anexa II), procedurile organismelor ONU pentru selecția ONG-urilor au fost lipsite de transparență, aceasta în pofida faptului că evaluarea acestor proceduri de către Comisie a fost una pozitivă. În aceste trei cazuri²³, organismele ONU au acordat în mod direct subgranturi ONG-urilor nerespectând propriile proceduri interne (a se vedea caseta 4).

Caseta 4

Exemplu de procedură de selecție efectuată de un terț care nu a respectat propriile norme interne de selecție

Proiectul 20, încredințat unui organism al ONU, a vizat îmbunătățirea rezilienței comunităților pastorale prin îmbunătățirea furnizării de servicii de sănătate animală în zonele pastorale din Etiopia. Anumite componente ale acestui proiect au fost puse în aplicare de două ONG-uri care au beneficiat de subgranturi. Procedura de selecție aplicată de organismul ONU a fost, în ambele cazuri, cea de atribuire directă.

Potrivit orientărilor interne ale organismului ONU, atribuirea directă poate avea loc doar în anumite condiții. În aceste cazuri, condiția invocată pentru a justifica atribuirea directă a fost aceea că ONG-urile fuseseră deja mandatate de către guvernul beneficiar să furnizeze serviciul în cauză. Cu toate acestea, ONG-urile au semnat acordul de punere în aplicare cu guvernul regional numai după ce organismul ONU le selectase. Prin urmare, condiția pentru atribuirea directă nu a fost îndeplinită.

Comisia nu colectează și nu verifică întotdeauna în mod corespunzător informațiile privind fondurile UE executate de către ONG-uri

Curtea a evaluat dacă Comisia cunoștea modul în care erau utilizate fondurile UE executate de ONG-uri, precum și dacă aceste informații erau colectate și verificate în mod corespunzător. Pentru a afla acest lucru, Curtea a examinat dacă Comisia dispunea de informații complete cu privire la toate ONG-urile finanțate, inclusiv cu privire la activitățile desfășurate și la fondurile primite, precum și dacă existau sisteme adecvate pentru colectarea acestor informații. De asemenea, Curtea a analizat dacă aceste informații permiteau Comisiei să verifice costurile declarate.

Sistemele Comisiei nu înregistrează întotdeauna informații privind fondurile primite de toți beneficiarii unui contract

Curtea a constatat că serviciile auditate ale Comisiei gestionau granturile utilizând diferite sisteme, care furnizau volume diferite de informații privind finanțarea acordată beneficiarilor (a se vedea patru exemple în caseta 5).

Caseta 5

Informațiile colectate în diferitele sisteme ale Comisiei

Sistemul de gestionare a granturilor utilizat în cadrul DG RTD permite colectarea și prelucrarea informațiilor privind finanțarea primită de fiecare participant.

În mod similar, sistemul utilizat în cadrul EACEA înregistrează o defalcare a finanțării pentru toate organizațiile participante care au înregistrat aceste informații în formularul de cerere. Sistemul de gestionare a granturilor pentru proiectele gestionate de agențiile naționale conține, de asemenea, informații privind finanțarea primită de fiecare organizație beneficiară.

În cazul DG ENV, în sistemul de gestionare a granturilor din cadrul programului LIFE este disponibilă o defalcare a finanțării primite de fiecare partener din cadrul unui grant cu mai mulți beneficiari²⁴, deși numai în format tipărit, această defalcare fiind, astfel, inutilizabilă pentru analiză și prelucrare.

Informațiile furnizate în sistemul folosit de DG ECHO consemnează partea din bugetul total care a fost acordată fiecărui partener de punere în aplicare. Toate celelalte sume acordate, mai departe, sub formă de subgranturi nu sunt înregistrate însă în sistem.

Modelul de raportare financiară pe care îl utilizează DG DEVCO și DG NEAR permite raportarea consolidată la nivel de proiect, cu o divizare pe categorii de costuri. Totuși, nu există o defalcare a finanțării primite de fiecare dintre beneficiarii din cadrul acordului de grant.

Prin urmare, informațiile colectate în diferitele sisteme ale Comisiei nu sunt uniforme și nu permit întotdeauna înregistrarea fondurilor primite de către toți beneficiarii contractului.

În domeniul acțiunilor externe, Comisia nu dispune de informații complete cu privire la toate ONG-urile sprijinite

Atât în cazul modului de gestiune directă, cât și în cazul modului de gestiune indirectă, Curtea a identificat, în cadrul eșantionului său, mai multe proiecte în cazul cărora Comisia furnizase informații incorecte cu privire la diferiții actori care puneau în aplicare acțiunea finanțată. Acesta a fost în special cazul rețelelor de ONG-uri internaționale, pentru care informațiile deținute de sistemele Comisiei cu privire la structura entităților de punere în aplicare nu reflectau configurația reală.

În cazul a 4 dintre cele 14 proiecte examinate pentru modul de gestiune directă²⁵, Curtea a constatat că ONG-urile care semnaseră acordurile de grant au acordat subgranturi pentru punerea în aplicare a proiectelor către alte entități din aceeași rețea, fără ca aceste informații să fie înregistrate în sistemele Comisiei (a se vedea figura 3).

Figura 3

Proiectul 12 – exemplu de proiect pus în aplicare cu ajutorul unei rețele de ONG-uri internaționale

Sursa: Curtea de Conturi Europeană.

De asemenea, Curtea a identificat 3 cazuri dintre cele 14 proiecte²⁶ în care identificarea partenerilor în sistemele Comisiei crea confuzie sau făcea referire la entități juridice diferite din cadrul aceleiași rețele de ONG-uri internaționale. Prin urmare, informațiile disponibile privind entitățile care au pus în aplicare acțiunea și privind cele care au primit finanțare nu erau clare.

În plus, în cazul a cinci dintre cele șase proiecte examinate de Curte pentru modul de gestiune indirectă²⁷, informațiile pe care le-a primit Comisia de la organismele ONU nu au permis Curții să stabilească cuantumul fondurilor primite sau activitățile efectuate de fiecare dintre ONG-urile beneficiare de subgranturi (a se vedea anexa III).

În cazul a două dintre aceste cinci proiecte, Comisia solicitase informații suplimentare și clarificări din partea organismelor ONU, dar răspunsurile pe care le-a primit fie au fost nesatisfăcătoare, fie au fost transmise numai după solicitări repetate, după ce activitățile proiectului fuseseră deja finalizate²⁸.

În cadrul gestiunii indirecte, lipsa informațiilor a îngreunat verificările efectuate de Comisie cu privire la costurile declarate

În cazul proiectelor pe care Comisia le gestionează indirect, contractele includ, în general, în bugetul lor global, un procent care acoperă cheltuielile indirecte, plafonat la 7 %. Curtea a identificat cinci cazuri²⁹ din șase examinate în care au fost declarate cheltuieli indirecte pentru diferitele niveluri de punere în aplicare: mai întâi pentru entitatea căreia i s-au încredințat sarcini și, apoi, pentru ONG-urile beneficiare de subgranturi³⁰.

Caseta 6

Exemplu de supradeclarare a costurilor indirecte

În cazul proiectului 20, organismul ONU a acordat subgranturi pentru câteva activități către două ONG-uri. Bugetul din contractele semnate includea, în ambele cazuri, o rată forfetară de 7 % pentru cheltuieli indirecte. Aceste cheltuieli indirecte au fost apoi din nou incluse în cuantumul total al costurilor directe declarate de organismul ONU Comisiei și utilizate ca bază pentru calculul cheltuielilor indirecte de 7 % declarate de acest organism. Aceasta a rezultat în supradeclararea cheltuielilor indirecte pentru costurile acțiunilor puse în aplicare de ONG-uri.

Din cauza lipsei unor informații adecvate privind costurile declarate de ONG-urile beneficiare de subgranturi, Comisia nu a fost întotdeauna în măsură să verifice costurile declarate de toate ONG-urile finanțate. Aceasta a împiedicat Comisia să detecteze eventualele cazuri de supradeclarare.

Informațiile privind fondurile UE executate de ONG-uri sunt publicate în mai multe sisteme, dar informațiile prezentate în acestea sunt limitate

Curtea a evaluat dacă informațiile prezentate de Comisie cu privire la fondurile acordate ONG-urilor pentru domeniile de politică pe care le-a auditat au fost complete și furnizate în timp util. În domeniul acțiunilor externe, Curtea a examinat dacă Comisia respecta standardele internaționale privind transparența ajutorului atunci când publica informații privind fondurile UE executate de ONG-uri. Ea a analizat, de asemenea, dacă aceasta a verificat caracterul adecvat al informațiilor prezentate de ONG-urile terțe beneficiare de subgranturi din partea UE. În plus, pentru proiectele pe care le-a auditat, Curtea a verificat coerența datelor publicate în diferite portaluri privind transparența.

Informațiile privind contractele încheiate cu ONG-urile sunt publicate în Sistemul de transparență financiară, dar sunt incomplete

În fiecare an, Comisia publică, în Sistemul său de transparență financiară, date cu privire la beneficiarii de fonduri UE în cadrul gestiunii directe din toate domeniile de politică³¹ (a se vedea caseta 7). Prin publicarea ex post, în acest sistem, a informațiilor referitoare la destinatarii fondurilor din partea UE, Comisia respectă cerințele prevăzute de Regulamentul financiar³².

Caseta 7

Informațiile disponibile în Sistemul de transparență financiară al Comisiei

Comisia publica următoarele date în Sistemul de transparență financiară:

beneficiarul/beneficiarii fondurilor;
scopul cheltuielilor;
adresa beneficiarului;
valoarea și tipul cheltuielilor (numai angajamente);
serviciul responsabil care a acordat finanțarea;
partea din bugetul UE care oferă finanțarea;
anul în care suma a fost înregistrată în contabilitatea Comisiei.

Sursa: https://ec.europa.eu/info/about-european-commission/service-standards-and-principles/transparency/funding-recipients_ro

Sistemul de transparență financiară nu oferă însă informații complete privind finanțarea ONG-urilor, deoarece:

nu sunt prezentate informații privind plățile efective;
categoria de beneficiar „ONG” a fost introdusă abia în 2016 și nu este utilizată în mod consecvent, din cauza lipsei criteriilor pentru identificarea ONG-urilor și
entitățile care primesc finanțare sub formă de subgranturi nu figurează în sistem.

Serviciile Comisiei aplică abordări diferite atunci când prezintă finanțările în Sistemul de transparență financiară. Atunci când încheie contracte cu mai mulți beneficiari, DG RTD, DG ENV și DG EAC (prin intermediul EACEA) publică numele tuturor beneficiarilor și includ o defalcare a fondurilor. DG ECHO publică cuantumul financiar și numele ONG-ului cu care Comisia a semnat acordul de grant; nu prezintă informații privind orice alți parteneri eventuali de punere în aplicare care realizează o parte a acțiunii sau întreaga acțiune (a se vedea figura 3). DG NEAR și DG DEVCO menționează numele ONG-urilor cu care Comisia a semnat un acord de grant, precum și numele cosolicitanților. Totuși, cuantumul grantului este în întregime asociat partenerului coordonator, fără să se prezinte o defalcare pe beneficiari.

Curtea a constatat că, în cazul tuturor celor 14 proiecte examinate în cadrul gestiunii directe, sumele publicate în Sistemul de transparență financiară corespundeau sumelor angajate în acordurile de grant. Cu toate acestea, în cinci cazuri³³, unele date publicate privind tipul de acțiune, amplasarea geografică sau serviciul responsabil lipseau sau erau incorecte.

Informațiile suplimentare, inclusiv cele privind rezultatele, sunt prezentate pe diferite portaluri privind transparența

În afară de Sistemul de transparență financiară, Comisia publică informații despre acțiunile finanțate pe diferite alte platforme pentru diferitele domenii de politică. De exemplu, în domeniul cercetării, Comisia prezintă informații privind finanțarea prin intermediul CORDIS, un registru public și un portal privind proiectele de cercetare finanțate de UE și rezultatele acestora³⁴.

În domeniul acțiunilor externe, Comisia publică informații privind finanțarea ONG-urilor prin intermediul mai multor portaluri web pentru transparența ajutorului: EU Aid Explorer³⁵, Sistemul european de informare privind răspunsul în situații de urgență și în caz de dezastre (EDRIS)³⁶ și Serviciul de monitorizare financiară³⁷. Per ansamblu, informațiile publicate cu privire la proiectele auditate erau în concordanță cu finanțarea efectiv acordată.

Informațiile privind ajutorul umanitar și ajutorul pentru dezvoltare sunt, în general, prezentate în conformitate cu standardele internaționale în materie de transparență

Comisia raportează date privind ajutorul umanitar și ajutorul pentru dezvoltare cu scopul de a respecta angajamentele în materie de transparență a ajutorului internațional. Datele sunt raportate în Sistemul OCDE de notificare al țărilor creditoare³⁸, în Studiul OCDE privind planurile de cheltuieli viitoare ale donatorilor³⁹ și în Registrul Inițiativei internaționale privind transparența ajutorului (International Aid Transparency Initiative – IATI)⁴⁰ în conformitate cu standardele internaționale comune.

Comisia a publicat date privind ajutorul umanitar și ajutorul pentru dezvoltare în conformitate cu standardul comun al IATI, însă unele date prezentau deficiențe

Comisia prezintă date privind ajutorul umanitar și ajutorul pentru dezvoltare pe baza unui cadru comun de raportare standard dezvoltat în cadrul IATI⁴¹, care este o inițiativă mondială ce are ca scop creșterea gradului de transparență și a eficacității cooperării pentru dezvoltare.

Per ansamblu, Comisia publică datele respectând standardul IATI. Cu toate acestea, Curtea a constatat că datele raportate în cadrul IATI nu includ date privind fondurile fiduciare ale UE și nici informații privind rezultatele proiectelor finanțate⁴².

Curtea a comparat, pentru proiectele incluse în eșantion, informațiile publicate pe portalul web ușor de utilizat al IATI cu datele reale. S-au publicat informații pentru toate proiectele auditate, însă Curtea a constatat mai multe erori în ceea ce privește sumele contractate⁴³, plățile efectuate⁴⁴ și datele de încheiere ale proiectelor⁴⁵ (a se vedea caseta 8).

Caseta 8

Exemple de erori identificate în datele publicate pe portalul IATI (d-portal)

Pentru proiectul 11, cuantumul plăților raportate în IATI (d-portal) era eronat. Suma declarată a plăților era de 14 000 000 de euro, însă cifra reală ar fi trebuit să fie de 11 200 000 de euro, deoarece plata finală nu fusese încă efectuată (situația la 2 martie 2018).

În cazul proiectului 15, valoarea contractului publicată pe portalul IATI (d-portal) era zero, în timp ce suma reală care fusese contractată era de 2 000 000 de euro, iar data finală a proiectului era greșită, întrucât nu fusese actualizată pentru a reflecta prelungirea de trei luni acordată.

Organismele ONU au publicat informații inadecvate privind contractele atribuite ONG-urilor

În cadrul gestiunii indirecte, Comisia încredințează unui terț punerea în aplicare a proiectelor. În aceste cazuri, responsabilitatea pentru prezentarea de informații privind granturile acordate cu finanțare din partea UE revine entității căreia i s-au încredințat sarcini de execuție⁴⁶.

Curtea a verificat datele pe care le-au publicat organismele ONU cărora li s-au încredințat sarcini cu privire la cele șase proiecte din eșantion implementate în cadrul gestiunii indirecte (a se vedea anexa II). Curtea a constatat că, în cinci cazuri, organismele ONU nu au publicat⁴⁷ sau au publicat doar parțial⁴⁸ informații privind granturile acordate ONG-urilor cu fonduri din partea UE (a se vedea caseta 9). În plus, Comisia nu a verificat dacă organismele ONU s-au achitat de această responsabilitate.

Caseta 9

Exemple de organisme ale ONU care nu publică informații privind fondurile UE acordate sub formă de subgranturi ONG-urilor

Comisia a încredințat unui organism al ONU punerea în aplicare a proiectului 18 în Etiopia privind acordarea de ajutor sub formă de numerar refugiaților și privind identificarea acestora. Organismul ONU a acordat ulterior un subgrant pentru unele dintre activități unui ONG; cu toate acestea, nu a publicat pe site-ul său nicio informație cu privire la acest subgrant.

În Etiopia, Comisia a încredințat unui organism ONU punerea în aplicare a proiectului 19, ce viza reintegrarea victimelor traficului de ființe umane. O parte din activitățile proiectului au fost puse în aplicare de două ONG-uri locale. Pe site-ul său, organismul ONU a publicat doar informații limitate privind contractele încheiate cu aceste ONG-uri și nu a dezvăluit sumele contractate.

Concluzii și recomandări

Auditul Curții a avut ca scop să examineze dacă finanțarea UE executată de ONG-uri era transparentă. S-a verificat dacă modul în care Comisia identifica entitățile ca ONG-uri era fiabilă și dacă selecția ONG-urilor care pun în aplicare acțiuni finanțate de UE a fost transparentă. De asemenea, Curtea a examinat dacă procesul de colectare, de verificare și de prezentare a informațiilor privind ONG-urile se desfășura în mod corespunzător. Au fost abordate principalele domenii de politică în care ONG-urile execută fonduri UE, cu accent special pe cel mai important domeniu de finanțare, acțiunile externe.

Potrivit concluziilor Curții, Comisia nu a făcut dovadă de suficientă transparență în ceea ce privește execuția fondurilor UE de către ONG-uri.

În majoritatea cazurilor, eligibilitatea pentru finanțare din partea UE nu depinde de statutul de ONG. Clasificarea unei entități ca ONG în sistemul contabil al Comisiei nu era fiabilă, dat fiind că acest lucru se baza pe declarații pe proprie răspundere și că verificările pe care le efectua Comisia erau limitate (a se vedea punctele 18-27).

Nu exista un sistem la nivelul întregii Comisii pentru înregistrarea solicitanților de fonduri. În plus, diferitele sisteme utilizate pentru înregistrarea solicitanților de fonduri, inclusiv a ONG-urilor, nu erau interconectate (a se vedea punctul 22).

Recomandarea 1 – Îmbunătățirea fiabilității informațiilor privind ONG-urile

Comisia ar trebui să își îmbunătățească performanța și să consolideze transparența raportării sale cu privire la ONG-urile care pun în aplicare acțiuni ale UE. În acest scop, ea ar trebui să primească informații adecvate și să îmbunătățească fiabilitatea datelor din sistemul său contabil cu privire la ONG-urile care execută fonduri UE. În acest sens, Comisia ar trebui:

să includă, în liniile sale directoare interne privind validarea entităților juridice, criterii clare pentru identificarea ONG-urilor în ABAC;
să prevadă, în cadrul unui sistem unic de înregistrare, cerința (sau posibilitatea, în cazul ONG-urilor care invocă preocupări privind siguranța) ca solicitanții de fonduri UE să se declare drept ONG, indicând totodată criteriile care ar trebui să fie utilizate pentru ca o organizație să fie considerată ca atare.

Data-țintă pentru punerea în aplicare a recomandării: sfârșitul anului 2020.

În domeniul acțiunilor externe, Curtea a constatat că selecția de către Comisie a proiectelor coordonate de ONG-uri era în general transparentă. În anumite cazuri, au existat totuși deficiențe (a se vedea punctele 28-33).

Curtea a constatat că diferitele servicii ale Comisiei nu aplicau în același mod procedurile de acordare a subgranturilor. Interpretarea aplicată de DG ECHO pentru normele privind sprijinul financiar acordat terților era mai largă decât cea aplicată de celelalte direcții generale și permite mai multe niveluri de punere în aplicare, fără o limitare a cuantumului subgranturilor (a se vedea punctele 35 și 37).

Procedurile aplicate de organismele ONU auditate pentru selectarea ONG-urilor nu au fost întotdeauna transparente (a se vedea punctele 38 și 39).

Recomandarea 2 – Verificarea aplicării normelor privind acordarea de subgranturi

În cazul în care punerea în aplicare a unei acțiuni în cadrul gestiunii directe necesită acordarea de subgranturi, Comisia ar trebui:

să aplice o interpretare uniformă, între diferitele servicii, a normelor aplicabile din Regulamentul financiar, ținând seama totodată de particularitățile sectoriale; în special în cazul în care punerea în aplicare a unei acțiuni necesită acordarea de sprijin financiar unui terț, condițiile pentru acordarea unui astfel de sprijin ar trebui să fie stabilite în acordul de grant, în conformitate cu dispozițiile Regulamentului financiar din 2018.

Atunci când organismele ONU selectează beneficiari în cadrul gestiunii indirecte, Comisia ar trebui:

să verifice dacă organismele ONU aplică corect normele și procedurile acestora pentru selectarea partenerilor de punere în aplicare.

Data-țintă pentru punerea în aplicare a recomandării: începând de la jumătatea anului 2019.

Comisia nu a colectat și nu a verificat întotdeauna în mod corespunzător informațiile referitoare la ONG-uri. În special, aceste sisteme nu permiteau întotdeauna înregistrarea fondurilor primite de toți beneficiarii din cadrul unui contract (a se vedea punctele 41-42).

În domeniul acțiunilor externe, Comisia nu dispunea de informații complete cu privire la finanțarea primită și la activitățile desfășurate de toți actorii implicați în execuție. Această situație a apărut în special în legătură cu rețelele de ONG-uri internaționale și cu proiecte implementate în cadrul gestiunii indirecte. În plus, în cadrul gestiunii indirecte, lipsa informațiilor a îngreunat verificările efectuate de Comisie cu privire la costurile declarate (a se vedea punctele 43-49).

Recomandarea 3 – Îmbunătățirea informațiilor privind fondurile executate de ONG-uri

Comisia ar trebui să îmbunătățească informațiile colectate cu privire la ONG-urile finanțate:

permițând diferitelor sisteme de gestionare a granturilor să înregistreze finanțarea primită de către toți beneficiarii care au încheiat contracte cu UE, nu numai de către beneficiarul principal, făcând astfel aceste informații utilizabile în scopul analizei și al prelucrării.

În domeniul acțiunilor externe, Comisia ar trebui să îmbunătățească trasabilitatea fondurilor:

în cazul acțiunilor puse în aplicare de rețele de ONG-uri internaționale, prin identificarea în sistemele sale a entităților care pun în aplicare efectiv acțiunile finanțate;
în cazul proiectelor implementate în cadrul gestiunii indirecte prin intermediul organismelor ONU, prin verificarea faptului că sunt furnizate informații suficiente privind costurile indirecte declarate pentru ONG-urile finanțate, care să permită o evaluare a costurilor declarate de către toți actorii implicați în executare.

Data-țintă pentru punerea în aplicare a recomandării: jumătatea anului 2021.

Informațiile privind fondurile UE executate de ONG-uri sunt publicate în mai multe sisteme, dar informațiile prezentate în acestea sunt limitate, cu excepția domeniului acțiunilor externe (a se vedea punctele 51-56).

În general, Comisia a prezentat date privind ajutorul umanitar și ajutorul pentru dezvoltare în conformitate cu standardele internaționale în materie de transparență, dar unele date erau afectate de deficiențe (a se vedea punctele 58-60).

În cinci cazuri, organismele ONU cărora li s-au încredințat sarcini fie nu au publicat, fie au publicat doar parțial contractele atribuite ONG-urilor, iar Comisia nu a verificat respectarea acestei cerințe de către organismele ONU (a se vedea punctul 62).

Recomandarea 4 – Standardizarea și îmbunătățirea exactității informațiilor publicate

Comisia ar trebui:

să adopte o abordare uniformă între toate serviciile în ceea ce privește publicarea în Sistemul de transparență financiară, asigurându-se că sunt menționați toți beneficiarii care au încheiat un contract cu UE, împreună cu cuantumul finanțării primite.

Data-țintă pentru punerea în aplicare a recomandării: jumătatea anului 2021.

În domeniul acțiunilor externe, Comisia ar trebui:

să sporească și mai mult gradul său de respectare a standardelor internaționale în materie de transparență a ajutorului prin prezentarea rezultatelor proiectelor finanțate și a datelor privind fondurile fiduciare ale UE;
să verifice dacă organismele ONU își îndeplinesc obligația de a publica în mod corespunzător informațiile privind contractele atribuite cu finanțare din partea UE.

Data-țintă pentru punerea în aplicare a recomandării: jumătatea anului 2021.

Prezentul raport a fost adoptat de Camera V, condusă de domnul Lazaros S. LAZAROU, membru al Curții de Conturi, la Luxemburg, în ședința sa din 5 decembrie 2018.

Pentru Curtea de Conturi

Klaus-Heiner LEHNE
Președinte

Anexe

Anexa I

Proiecte auditate în cadrul gestiunii directe

	DG	Nr.	Număr de referință al contractului	Titlul contractului	Contractant	Suma (în euro)	Datele punerii în aplicare
Liban	DG ECHO	1	ECHO/SYR/BUD/2016/91034	Acordarea de ajutor sub formă de numerar cu scopuri multiple pentru a răspunde nevoilor refugiaților sirieni vulnerabili din Liban	ONG internațional	31 050 000	1.6.2016-31.5.2017
		2	ECHO/SYR/BUD/2014/91020	Intervenție de urgență pentru persoanele cele mai vulnerabile afectate de criza siriană (faza 4)	ONG internațional	5 500 000	1.7.2014-31.3.2015
		3	ECHO/SYR/BUD/2016/91024	Asistență în situații de urgență pentru protecția refugiaților și a populațiilor gazdă afectate de conflicte și de strămutare din provinciile Nord și Beka'a, Liban	ONG internațional	1 500 000	1.4.2016-30.4.2017
	DG NEAR	4	2015/364-146	Îmbunătățirea alimentării cu apă și a gestionării deșeurilor în condiții de siguranță pentru populația vulnerabilă afectată de criza siriană din Libanul de Sud	ONG internațional	2 110 823	17.9.2015-16.9.2017
		5	2013/282-595	Inițierea unei abordări globale pentru sprijinirea și consolidarea poziției migranților pe întreg parcursul ciclului de migrație și a refugiaților din Liban	ONG internațional	1 914 506	31.7.2013-30.7.2016
		6	2014/350-232	Independența sistemului judiciar din Liban: o prioritate socială	ONG local	1 000 000	16.10.2014 15.5.2018
		7	2015/371-135	O voce mai puternică pentru organizațiile societății civile libaneze în vederea unei dezvoltări inclusive și durabile în agricultură și în domeniul mediului în Libanul de Nord	ONG internațional	470 949	1.2.2016-28.2.2018
Etiopia	DG ECHO	11	ECHO/-HF/EDF/2015/01001	Mecanismul de răspuns în situații de urgență (ERM) IV în Etiopia	ONG internațional	14 000 000	1.1.2016-30.6.2017
		12	ECHO/-HF/EDF/2015/01025	Distribuție de semințe în situații de urgență în cooperare cu guvernul Etiopiei (Seed Emergency Response with the Government of Ethiopia – SERGE)	ONG internațional	5 000 000	26.5.2016-25.3.2017
		13	ECHO/-HF/EDF/2015/01017	Răspuns multisectorial în situații de urgență pentru comunitățile vulnerabile din 5 worede din regiunea Afar, Etiopia	ONG internațional	1 500 000	1.3.2016-31.8.2017
	DG DEVCO	14	2014/343-843	Conservarea biodiversității și a funcțiilor ecosistemelor și îmbunătățirea bunăstării comunităților din zonele înalte și cele joase din regiunea Bale Eco	ONG internațional	5 000 000	9.7.2014-8.4.2018
		15	2014/340-882	Consolidarea capacității de rezistență și redresarea populației vulnerabile din zona Wag Himra, regiunea Amhara, Etiopia	ONG internațional	2 000 000	17.4.2014-16.7.2017
		16	2016/376-321	Inițiative privind mijloacele de trai și gestionarea resurselor naturale pastorale și agropastorale (Pastoralist and Agro-pastoralist Natural Resources Management and Livelihood Initiatives – PANRMLI)	ONG local	197 865	1.7.2016-31.10.2018
		17	2014/341-464	Proiect de îmbunătățire a sănătății reproducerii comunităților pastorale din regiunea Afar	ONG local	180 000	12.4.2014-11.4.2016

Anexa II

Proiecte auditate în cadrul gestiunii indirecte

	DG	Nr.	Număr de referință al contractului	Titlul contractului	Contractant	Suma (în euro)	Datele punerii în aplicare	ONG beneficiar de subgrant
Liban	DG ECHO	8	ECHO/SYR/BUD/2016/91010	Acordarea de protecție și ajutor umanitar refugiaților care trăiesc în Liban	Organism ONU	30 000 000	1.4.2016-31.3.2017	Un ONG internațional și un ONG local
	DG NEAR	9	2015/367-663	Sprijinirea copiilor de vârstă școlară afectați de criza din Siria pentru a avea acces la oportunități de învățare și pentru a se asigura asistența medicală și reducerea vulnerabilităților copiilor, ale femeilor și ale persoanelor care asigură servicii de îngrijire în Liban	Organism ONU	37 920 556	1.9.2015-31.8.2017	Un ONG internațional și un ONG local
	DG NEAR	10	2015/371-621	Îmbunătățirea accesului la servicii de sănătate privind bolile netransmisibile și bolile mintale la nivelul asistenței medicale primare pentru refugiații sirieni din categorii vulnerabile și pentru comunitățile libaneze din Liban	Organism ONU	2 308 000	1.1.2016-31.3.2017	Un ONG local
Etiopia	DG ECHO	18	ECHO/-HF/BUD/2015/91054	Ajutor sub formă de numerar pentru refugiații din Somalia, Eritreea, Sudanul de Sud și Sudan și identificarea biometrică a refugiaților	Organism ONU	5 000 000	1.4.2015-31.3.2016	Un ONG internațional
	DG DEVCO	19	2015/358-720	Sprijinirea reintegrării persoanelor returnate în Etiopia	Organism ONU	5 000 000	1.1.2015-31.12.2018	Două ONG-uri locale
	DG DEVCO	20	2014/346-779	Îmbunătățirea rezilienței pastorale (PPR) prin ameliorarea furnizării de servicii de sănătate animală în zonele pastorale din Etiopia	Organism ONU	9 277 294	26.7.2014-25.11.2018	Două ONG-uri internaționale

Anexa III

Evaluarea proiectelor la nivel individual – imagine de ansamblu

Proiect nr.	Proces de selectare a proiectelor ONG-urilor realizat de Comisie		Proces de selectare a ONG-urilor realizat de terți		Informații privind finanțarea UE		Utilizarea informațiilor			Publicare
Proiect nr.	Transparența procesului de selecție	Evaluarea capacității partenerilor ONG	Transparența procesului de selecție	Evaluarea capacității partenerilor ONG	Sistemele Comisiei indică cine face și ce face în cadrul activităților ONG-urilor	Sistemele Comisiei indică finanțarea primită de fiecare ONG	Informațiile permit evaluarea caracterului rezonabil al costurilor	Informațiile pot fi utilizate pentru identificarea și corectarea problemelor în execuție	Informațiile pot fi utilizate pentru coordonare	Sistemul de transparență financiară	IATI	Alte portaluri/Publicarea de către entitățile cărora li s-au încredințat sarcini
1	Parțial	Da	Nu se aplică	Nu se aplică	Parțial	Da	Da	Parțial	Da	Parțial	Parțial	Da
2	Parțial	Nu	Nu se aplică	Nu se aplică	Da	Da	Da	Da	Da	Parțial	Parțial	Parțial
3	Parțial	Da	Nu se aplică	Nu se aplică	Da	Da	Da	Da	Da	Da	Da	Da
4	Da	Da	Nu se aplică	Nu se aplică	Parțial	Parțial	Da	Da	Da	Parțial	Parțial	Parțial
5	Da	Da	Da	Da	Da	Parțial	Da	Da	Da	Parțial	Parțial	Nu
6	Da	Da	Nu se aplică	Nu se aplică	Da	Nu	Da	Da	Da	Parțial	Parțial	Parțial
7	Da	Da	Da	Da	Da	Da	Da	Da	Da	Parțial	Parțial	Parțial
8	Nu se aplică	Nu se aplică	Da	Da	Nu	Nu	Nu	Nu	Nu	Nu se aplică	Nu se aplică	Parțial
9	Nu se aplică	Nu se aplică	Nu	Da	Nu	Nu	Nu	Nu	Nu	Nu se aplică	Nu se aplică	Nu
10	Nu se aplică	Nu se aplică	Da	Da	Parțial	Parțial	Nu	Da	Parțial	Nu se aplică	Nu se aplică	Da
11	Parțial	Da	Da	Da	Parțial	Da	Da	Da	Da	Da	Parțial	Da
12	Parțial	Da	Da	Da	Parțial	Parțial	Parțial	Da	Da	Da	Parțial	Parțial
13	Parțial	Da	Nu se aplică	Nu se aplică	Nu	Da	Da	Da	Da	Da	Parțial	Da
14	Da	Da	Nu se aplică	Nu se aplică	Da	Da	Parțial	Da	Da	Parțial	Parțial	Parțial
15	Da	Da	Nu se aplică	Nu se aplică	Parțial	Da	Da	Da	Da	Parțial	Parțial	Parțial
16	Da	Parțial	Nu se aplică	Nu se aplică	Da	Nu	Da	Da	Da	Parțial	Parțial	Parțial
17	Da	Parțial	Nu se aplică	Nu se aplică	Da	Nu	Da	Da	Parțial	Parțial	Parțial	Parțial
18	Nu se aplică	Nu se aplică	Nu	Da	Parțial	Nu	Nu	Da	Parțial	Nu se aplică	Nu se aplică	Nu
19	Nu se aplică	Nu se aplică	Da	Da	Parțial	Nu	Nu	Da	Parțial	Nu se aplică	Nu se aplică	Parțial
20	Nu se aplică	Nu se aplică	Nu	Da	Da	Parțial	Nu	Da	Parțial	Nu se aplică	Nu se aplică	Nu

Răspunsurile Comisiei

Sinteză

III

Comisia consideră că finanțarea sa este suficient de transparentă și că ONG-urile nu ar trebui să fie identificate ca o categorie specială de beneficiari.

În tratarea cererilor, cu condiția ca solicitanții să respecte criteriile de eligibilitate, Comisia se concentrează pe descrierea proiectului și pe faptul dacă acesta corespunde obiectivelor programului și pe modul în care acesta ar putea contribui la realizarea lor. Întrucât înregistrarea statutului de ONG nu este o cerință legală și deoarece ONG-urile nu au o definiție juridică, sistemul contabil nu înregistrează fonduri direcționate în mod specific către sectorul ONG-urilor.

Înregistrarea statutului de ONG al beneficiarilor în sistemul contabil al Comisiei nu este obligatorie, având în vedere lipsa unor temeiuri juridice pentru a trata ONG-urile în mod diferit față de alți beneficiari și în absența unei definiții comune a ONG-urilor. În plus, nicio cerință de transparență financiară nu menționează în mod explicit că este necesară raportarea cu privire la finanțarea ONG-urilor.

Prin urmare, Comisia este de opinie că actuala clasificare efectuată în sistemul său contabil nu poate fi considerată ca fiind nefiabilă.

Serviciile Comisiei utilizează flexibilitatea prevăzută în Regulamentul financiar pentru a furniza ajutor în diferite moduri.

Atunci când se acordă ajutor prin sprijin financiar unor părți terțe, contexte operaționale specifice, cum ar fi ajutorul umanitar, sunt recunoscute în prezent în noul Regulament financiar, care prevede, la articolul 204 (ultima teză), că „acest plafon poate fi depășit în cazul în care realizarea obiectivelor acțiunilor ar fi imposibilă sau excesiv de dificilă”.

În plus, Regulamentul financiar nu definește numărul nivelurilor de punere în aplicare.

Informațiile colectate cu privire la fondurile UE executate de către ONG-uri nu pot fi uniforme. Tipul de informații necesare va depinde de contextul în care sunt executate fondurile UE.

Comisia ar dori să sublinieze că monitorizează în mod activ punerea în aplicare a proiectelor și efectuează verificările financiare necesare. În conformitate cu cadrul juridic relevant, Comisia poate:

să solicite beneficiarilor să pună la dispoziție toate informațiile financiare referitoare la un proiect;
să efectueze controale, inclusiv la fața locului, în legătură cu operațiunile finanțate de UE.

Comisia acceptă toate recomandările, cu excepția primei recomandări, din motivele prezentate în răspunsuri.

Introducere

Comisia recunoaște interesul din ce în ce mai mare față de transparența finanțării ONG-urilor.

Comisia observă că asigurarea transparenței ar trebui să fie contextualizată după cum urmează:

legiuitorul nu oferă, nici nu propune o definiție comună la nivelul UE a ONG-urilor, iar absența unei astfel de definiții ar trebui să încadreze așteptările privind informațiile aflate la dispoziția Comisiei cu privire la ONG-uri;
orice încercare de definire a unui ONG trebuie să fie echilibrată în raport cu nevoia de a proteja spațiul de manevră al ONG-urilor.

Caseta 1 – Ce este un ONG?

A se vedea răspunsul Comisiei la punctul 2.

De asemenea, Comisia ar dori să sublinieze faptul că criteriile din comunicarea Comisiei din 1997 nu au fost reproduse în actele de bază ale Comisiei.

Mai precis, Comisia ar dori să sublinieze că, în domeniul de politică al ajutorului pentru dezvoltare, termenul „OSC” este utilizat mai frecvent decât cel de ONG. COM(2012) 492⁴⁹ definește organizațiile societății civile (OSC), din care fac parte ONG-urile.

Articolul 35 din Regulamentul financiar nu menționează ONG-urile în mod explicit.

În plus, în contextul asistenței umanitare, este posibil să nu fie oportună divulgarea tuturor informațiilor colectate în zonele de conflict, întrucât acest lucru ar putea pune în pericol părțile implicate. În contextul ajutorului pentru dezvoltare, este important să se sublinieze puterea discreționară de care se bucură Comisia în a decide să divulge informații privind beneficiarii fondurilor Uniunii în domenii de politică sensibile [a se vedea articolul 4 alineatul (5) din CIR]: „atunci când furnizează asistență financiară a Uniunii (...), Comisia ia, dacă este cazul, toate măsurile necesare pentru a asigura vizibilitatea sprijinului financiar al Uniunii. Printre acestea se numără măsurile prin care se impun o serie de cerințe de vizibilitate beneficiarilor de fonduri ale Uniunii, cu excepția cazurilor justificate în mod corespunzător”).

Observații

Întrucât înregistrarea statutului de ONG nu este o cerință legală și deoarece ONG-urile nu au o definiție juridică, sistemul contabil nu este conceput pentru a înregistra fondurile direcționate în mod specific către sectorul ONG-urilor. Prin urmare, Comisia nu consideră că identificarea ONG-urilor nu este fiabilă.

Având în vedere absența unei definiții și absența cerințelor specifice ONG-urilor în Regulamentul financiar, nu există motive întemeiate pe baza cărora Comisia ar trebui să elaboreze o strategie care să vizeze în mod specific ONG-urile.

A se vedea răspunsul Comisiei de la punctul 19.

Solicitanții vor trebui să se înregistreze o singură dată în sistemul SEDIA, însă vor fi necesare actualizări atunci când informațiile nu mai sunt valabile.

Sunt efectuate verificări amănunțite pentru a se asigura respectarea criteriilor de eligibilitate, care includ statutul non-profit și detaliile de înregistrare – inclusiv validarea formei juridice.

În ceea ce privește granturile de funcționare aferente programului LIFE, statutul și documentele de înregistrare ale tuturor solicitanților sunt verificate în mod sistematic⁵⁰.

În cazul ajutorului umanitar, un ONG își poate asuma o relație contractuală specifică pentru a pune în aplicare o acțiune după ce a semnat un acord-cadru de parteneriat (ACP). Comisia verifică în detaliu statutul ONG-urilor înainte de a semna ACP și de a trimite informațiile către sistemul contabil al Comisiei, ABAC.

Criteriile de eligibilitate sunt verificate pentru toți participanții la cererile de propuneri selectate pentru a beneficia de finanțare înainte de semnarea acordurilor de grant. Acesta este un principiu integrat în Regulamentul financiar.

Multe universități și institute de cercetare sunt organizații caritabile, independente de guvern, non-profit și care acționează pentru binele public. Aceste elemente ar indica, în unele state membre, că acestea sunt ONG-uri. Comisia consideră că informațiile pe care le deține sunt fiabile și că fiabilitatea acestora nu este afectată de nevalidarea statutului de ONG. Absența informațiilor referitoare la ONG-uri se datorează faptului că nu există o definiție la nivelul UE a unui ONG.

Semnalarea statutului de ONG ar putea deveni obligatorie în ABAC numai dacă se ajunge la un acord cu privire la o definiție comună a ceea ce constituie un ONG și dacă se introduce un temei juridic pentru a identifica ONG-urile.

Este obligatorie numai completarea tipului de entitate juridică pentru fiecare înregistrare în ABAC. Pentru proiectul 16, forma juridică înregistrată este de organizație non-profit în ABAC.

Sistemul de înregistrare PADOR este local și nu transmite automat informațiile către registrul persoanelor juridice.

Procedurile de selecție depind de modalitățile de punere în aplicare (de exemplu, granturi, contracte de servicii etc.) care sunt alese în funcție de obiectivele programului, și nu în funcție de beneficiarii/potențialii parteneri de punere în aplicare.

Posibilitatea ca ONG-urile să primească finanțare în aceleași condiții depinde de orientările/caietul de sarcini al cererii de ofertă și este determinată, de asemenea, în funcție de obiectivele programului.

Regulamentul financiar nu impune o verificare sistematică a tuturor documentelor justificative.

Obligația generală de a prezenta documente justificative ar crea o sarcină administrativă considerabilă (atât pentru solicitanți, cât și pentru Comisie) și ar putea întârzia în mod semnificativ procedurile de atribuire.

Informațiile furnizate trebuie să fie veridice și să poată fi verificate în cazul în care apar îndoieli. În cazul unor informații false, solicitantul poate fi eliminat din proces.

În conformitate cu principiul proporționalității, toate declarațiile beneficiarilor potențiali nu sunt verificate în mod sistematic de către autoritatea contractantă. Într-adevăr, un solicitant poate fi respins – sau contractul poate fi reziliat – în cazul unor declarații false.

Comisia ar dori să sublinieze faptul că DG ECHO a utilizat flexibilitatea prevăzută în Regulamentul financiar.

Pentru DG ECHO, această abordare este justificată de considerații operaționale imperative legate de necesitatea ca programul UE de ajutor umanitar să fie pus în aplicare rapid de către operatorul cel mai capabil, în condițiile pertinente; acest lucru necesită o flexibilitate amplă de-a lungul lanțului de punere în aplicare a ajutorului umanitar.

În plus, Regulamentul financiar nu definește numărul nivelurilor de punere în aplicare.

Comisia face trimitere la răspunsul său la punctul 36.

Comisia ar dori să sublinieze că, în cadrul gestiunii indirecte, un partener de punere în aplicare poate utiliza propriile sale norme pentru acordarea de granturi, atunci când aceste norme au fost evaluate în mod pozitiv. Dacă se modifică sistemele și procedurile entității, entitatea trebuie să informeze Comisia.

În timp ce, sub rezerva evaluărilor pilonilor, organizațiile își pot utiliza propriile proceduri, FAFA nu stabilește în detaliu toate procedurile de selecție a ONG-urilor. Este important să se facă o distincție între concepte precum delegat, subdelegat, partener de punere în aplicare, beneficiar de subgranturi și beneficiar al sprijinului financiar acordat terților și rolurile acestor entități.

În plus, Comisia subliniază că o evaluare pozitivă a pilonilor este acordată ca o condiție prealabilă pentru gestiunea indirectă. Aceasta nu se acordă pentru un acord specific.

Caseta 4 – Exemplu de procedură de selecție efectuată de un terț care nu a respectat propriile norme interne de selecție

În procesul de selecție a partenerilor de punere în aplicare, a fost luată în considerare capacitatea partenerilor regionali din regiuni îndepărtate și dificile.

Mai întâi, entitățile se asigură că au sprijin din partea autorităților regionale pentru un proiect, apoi sunt asigurate fondurile și este semnat un contract, iar abia ulterior entitatea semnează memorandumul de înțelegere cu partenerul guvernamental regional. Acest lucru ar putea explica succesiunea în observațiile CCE.

Caseta 5 – Informațiile colectate în diferitele sisteme ale Comisiei

În cazul DG ECHO, granturile pentru acțiuni reprezintă granturi pentru un beneficiar unic acordate entităților care au încheiat un acord-cadru de parteneriat cu ECHO. Astfel, în sistemul său intern, finanțarea DG ECHO este alocată în mod corect entității juridice cu care Comisia a stabilit un angajament juridic în conformitate cu Regulamentul financiar.

În timp ce partenerii de punere în aplicare nu sunt întotdeauna cunoscuți în etapa cererii, întrucât aceste informații pot să nu fie încă puse la dispoziția partenerilor, sistemul prevede deja ca astfel de informații să fie actualizate pe parcursul punerii în aplicare și cu siguranță înainte de raportul final. Partenerii sunt obligați prin contract să asigure, în etapa raportului final, caracterul adecvat al cifrelor (partenerii de punere în aplicare și ponderea acestora) în cadrul gestiunii directe.

Registrul contabil general trimis de partenerii DG ECHO în etapa raportului final furnizează detalii complete privind toate cheltuielile efectuate în timpul punerii în aplicare a acțiunii. În plus, atunci când li se permite partenerilor să furnizeze registrul contabil general în conformitate cu propriile rapoarte financiare, aceasta reprezintă o contribuție la apelul la simplificare făcut de instituțiile europene la momentul pregătirii acordului-cadru de parteneriat din 2014.

A cincea liniuță: Comisia ar dori să sublinieze faptul că actualele modele PRAG necesită raportarea rezultatelor, nu a finanțării pentru fiecare beneficiar.

Comisia colectează informațiile de care are nevoie pentru a-și îndeplini obligația de a asigura o bună gestiune financiară. Aceasta evită colectarea de informații care nu sunt necesare în acest scop, astfel încât să limiteze sarcina administrativă a participanților.

În ceea ce privește rețelele de ONG-uri internaționale, diferitele servicii ale Comisiei pot, în conformitate cu actele lor de bază și cu prioritățile lor operaționale, să colaboreze cu membrii rețelelor în cadrul mai multor acorduri, astfel cum se prevede în Regulamentul financiar.

Entitățile care fac parte dintr-o rețea ar putea să constituie beneficiari ai sprijinului financiar acordat unor părți terțe. Informațiile colectate cu privire la fondurile UE executate de către ONG-uri nu pot fi uniforme. Tipul de informații necesare va depinde de contextul în care sunt executate fondurile UE.

Comisia își respectă pe deplin cerințele de raportare, întrucât singura relație contractuală este cea stabilită cu partenerul său ACP. Aceasta este singura relație cu privire la care Sistemul de transparență financiară solicită un raport. A se vedea, de asemenea, răspunsurile Comisiei la caseta 5.

Rețelele de ONG-uri internaționale au fost transparente, oferind informații Comisiei cu privire la acordurile lor de lucru. Obiectivul acestor rețele de ONG-uri internaționale este de a obține creșteri în materie de eficiență prin concentrarea expertizei și a know-how-ului într-un cadru unic în domeniu și de a fi în măsură să reacționeze rapid la o criză.

Comisia intenționează să asigure o mai mare claritate începând cu 2019.

Comisia stabilește o relație contractuală cu partenerul său ACP, singura entitate juridică în temeiul Regulamentului financiar. În plus, condițiile generale ale ACP stipulează că relația dintre DG ECHO și ONG-uri se bazează pe un parteneriat cu responsabilitatea deplină a partenerilor pentru toate activitățile implementate de partenerii săi de punere în aplicare. Prin urmare, partenerii au obligația contractuală de a asigura, în etapa raportului final, caracterul adecvat al cifrelor (parteneri de punere în aplicare și ponderea acestora) în cadrul gestiunii directe.

În plus, semnarea unui acord-cadru de parteneriat cu ONG-urile cu sediul în UE oferă o garanție pentru facilitarea punerii în aplicare a oricăror acorduri de grant încheiate. Acest lucru garantează că interesele financiare ale UE sunt protejate în mod corespunzător.

În ceea ce privește gestiunea indirectă, organismele ONU nu au obligația legală de a înregistra finanțarea ONG-urilor; prin urmare, informațiile referitoare la acordarea de subgranturi în mod specific ONG-urilor nu pot fi puse la dispoziție nici în sistemele Comisiei.

Nu există nicio cerință în Regulamentul financiar (și nicio cerință de raportare din partea autorității bugetare) de a înregistra fondurile primite de către ONG-ul terț în cadrul gestiunii indirecte, chiar mai mult în contextul absenței unei definiții a ONG-urilor.

Caseta 6 – Exemplu de supradeclarare a costurilor indirecte

Aceasta face parte din modul în care sunt construite granturile: granturile sunt alcătuite din costuri directe și indirecte. Costurile indirecte sunt calculate ca procent din costurile directe. Este de înțeles faptul că atât entitatea de punere în aplicare, cât și beneficiarii din UE ai fondurilor au cheltuieli generale în execuția bugetului UE.

Pentru proiectul 20, o misiune de verificare externă a generat măsuri corective care includ recuperări.

În cadrul gestiunii indirecte, o evaluare ex ante a pilonilor oferă asigurări că Comisia se poate baza pe sistemele, normele și procedurile entității căreia i-a fost încredințată execuția, având în vedere că acestea sunt considerate echivalente cu cele utilizate de Comisie. Aceste sisteme, norme și proceduri garantează protecția intereselor financiare ale Uniunii. Prin urmare, în cadrul acestui mod de gestiune, Comisia nu are obligația de a fi în măsură să verifice în mod sistematic costurile declarate de ONG-urile care au beneficiat de subgranturi.

Comisia monitorizează în mod activ punerea în aplicare a proiectelor și, în cazul în care se consideră necesar, poate efectua verificările financiare necesare. În conformitate cu anexa la Acordul-cadru financiar și administrativ încheiat cu ONU, Comisia poate:

să solicite ONU să pună la dispoziție toate informațiile financiare referitoare la un proiect;
să efectueze controale, inclusiv controale la fața locului, în legătură cu operațiunile finanțate de UE.

Există un sistem de avertizare (prin intermediul sistemului contabil al Comisiei, ABAC) privind operatorii economici excluși sau care fac obiectul unor sancțiuni financiare (EDES).

Prima liniuță: Regulamentul financiar nu prevede acest lucru. Pentru majoritatea proiectelor, plățile sunt repartizate pe mai mulți ani (și o publicație anuală, cum ar fi sistemul de transparență financiară, nu ar oferi o imagine clară asupra plăților efective).

A doua liniuță: Clasificarea ca ONG este un câmp neobligatoriu, stocat în registrul entității juridice. Cu toate acestea, ea este utilizată în mod consecvent numai în cazul în care organizația este NFPO, privată și declarată, și raportată în consecință în sistemul de transparență financiară.

A treia liniuță: Identitatea entităților care beneficiază de finanțare prin acordarea de subgranturi nu este făcută publică, dar acestea pot fi identificate în raportarea entității care a acordat subgranturile, cu excepția cazului în care o astfel de divulgare ar reprezenta un risc grav în ceea ce privește integritatea și confidențialitatea sau o amenințare reală (de exemplu, activiști pentru drepturile omului).

Modelele DEVCO pentru contractul de grant și pentru buget nu prevăd o defalcare pe partener de punere în aplicare, întrucât solicitantul principal își asumă întreaga responsabilitate pentru gestionarea tuturor fondurilor puse în comun pentru o anumită acțiune (contribuția UE și alte contribuții). Cu toate acestea, defalcările bugetare între parteneri se reflectă în unele cazuri în bugete și sunt detaliate uneori pe rubrici bugetare sau activități în descrierea propunerii. De asemenea, alocările financiare pot fi detaliate în memorandumul de înțelegere semnat de partenerii de punere în aplicare.

DG ECHO consideră că este în deplină conformitate cu cerințele sistemului de transparență financiară, precum și cu cele din ACP și Regulamentul financiar. În cadrul sistemului de transparență financiară, nu există nicio obligație de a raporta dincolo de partenerul ACP.

Controalele și acțiunile corective sunt destinate proiectelor 14 și 15. Într-adevăr, sistemul de transparență financiară nu este conceput pentru a monitoriza locații geografice, întrucât acest lucru nu ar fi eficient din punct de vedere al costurilor.

Comisia s-a angajat să consolideze o cultură bazată pe rezultate și își propune să își consolideze capacitatea de a comunica cetățenilor impactul asistenței UE. Informațiile privind rezultatele intervenției noastre sunt puse la dispoziția publicului ca parte a angajamentelor noastre față de Inițiativa internațională privind transparența ajutoarelor (IATI), care se aplică tuturor instrumentelor de acțiune externă.

Comisia a început să publice date IATI cu privire la fondurile fiduciare ale UE în octombrie 2017 și date privind rezultatele începând din noiembrie 2017. De asemenea, rezultatele sunt incluse în „Raportul anual privind punerea în aplicare a instrumentelor Uniunii Europene pentru finanțarea acțiunilor externe”.

Sumele contractate de proiectele auditate nu apar deoarece DG DEVCO și DG NEAR publică la două niveluri ierarhice în care angajamentele sunt publicate la nivelul deciziilor de finanțare, iar plățile sunt publicate la nivelul contractelor.

La momentul auditului, DG ECHO nu a publicat operațiuni de plată reale, ci plăți estimate. De atunci, aceste date au fost modificate, iar în prezent sunt publicate plățile reale.

Caseta 8 – Exemple de erori identificate în datele publicate pe portalul IATI (d-portal)

În ceea ce privește proiectul 15, a avut deja loc o acțiune corectivă prin intermediul unui act adițional pentru a modifica suma contractată.

Comisia ar dori să sublinieze faptul că obligațiile legate de transparență impuse entităților cărora li se încredințează execuția bugetului Uniunii în cadrul gestiunii indirecte sunt prezentate în acordurile încheiate cu aceste entități pentru fiecare acțiune pusă în aplicare.

În conformitate cu modelele aplicabile la momentul auditului, normele relevante diferă, în funcție de faptul dacă Uniunea este singurul donator sau dacă alți donatori contribuie, de asemenea, la proiect:

în cazul în care Uniunea este singurul donator, organismul ONU are obligația de a publica anual informații referitoare la contractanții săi și la beneficiarii granturilor. În plus, pentru fiecare proiect finalizat, raportul financiar trebuie să includă linkul exact către pagina web unde sunt disponibile informații privind contractanții și beneficiarii granturilor.
în cazul acțiunilor cu donatori multipli, publicarea de informații privind contractanții și beneficiarii granturilor trebuie să respecte normele Organizației Internaționale.

Obligația de publicare este unul dintre elementele care pot fi verificate de Comisie în monitorizarea proiectelor.

În gestiunea indirectă, nu se justifică o verificare suplimentară a publicării de către Comisie.

Caseta 9 – Exemple de organisme ale ONU care nu publică informații privind fondurile UE acordate sub formă de subgranturi ONG-urilor

Comisia face trimitere la răspunsul său la punctul 62.

Concluzii și recomandări

Comisia consideră că finanțarea sa este suficient de transparentă și că ONG-urile nu ar trebui să fie identificate ca o categorie specială de beneficiari.

Prin urmare, Comisia este de opinie că actuala clasificare efectuată în sistemul său contabil nu poate fi considerată ca fiind nefiabilă.

Recomandarea 1 – Îmbunătățirea fiabilității informațiilor privind ONG-urile

Comisia nu acceptă această recomandare.

Comisia dorește să fie pe deplin transparentă în ceea ce privește beneficiarii fondurilor UE, în limitele stabilite de cadrul de reglementare actual. Cu toate acestea, deși termenul „ONG” este utilizat pe scară largă, acesta nu are o definiție general acceptată nici la nivel internațional⁵¹, nici la nivelul UE. Acesta este motivul pentru care Comisia a dezvoltat, din proprie inițiativă, un sistem prin care organizațiile se declară ONG-uri, cu condiția ca entitatea juridică în cauză să fie desemnată ca organizație atât privată, cât și non-profit. Deși acest lucru poate avea ca rezultat grupuri diferite de beneficiari în raport cu ceea ce rezultă din conceptele aplicate la nivel național, Comisia preferă să urmeze această abordare prudentă, care se bazează pe criterii obiective și verificabile. Comisia consideră că orice alte criterii ar necesita o armonizare la nivelul UE a conceptului de ONG, care ar trebui să fie aprobată de către legiuitor. O analiză transnațională a cadrului juridic al ONG-urilor din șase jurisdicții din Europa și din afara Europei indică diverse înțelegeri și denumiri ale „ONG-urilor” între țări, ceea ce sugerează că armonizarea conceptului poate fi problematică⁵².

Serviciile Comisiei utilizează flexibilitatea inclusă în Regulamentul financiar pentru a furniza ajutor în diferite moduri.

Normele prevăzute în Regulamentul financiar anterior (articolul 137) privind acordarea de sprijin financiar unor terți au permis excepții (de exemplu, posibilitatea de a depăși suma de 60 000 EUR în cazurile în care sprijinul financiar este scopul principal al acțiunii). Prin urmare, aplicarea lor într-un context specific, cum ar fi ajutorul umanitar, ar putea conduce la practici diferite între servicii, care nu implică însă o aplicare incorectă a normelor și a procedurilor.

În plus, Regulamentul financiar nu definește numărul nivelurilor de punere în aplicare.

Recomandarea 2 – Verificarea aplicării corecte a normelor privind acordarea de subgranturi

Comisia acceptă această recomandare.

Comisia acceptă această recomandare.

Comisia consideră că modificările introduse în noul Regulament financiar vor asigura aplicarea consecventă a normelor privind acordarea de subgranturi.

Comisia acceptă această recomandare.

Comisia monitorizează în mod activ punerea în aplicare a proiectelor și poate efectua verificările necesare privind selecția partenerilor de punere în aplicare ai ONU în conformitate cu cadrul juridic relevant.

În plus, în cadrul gestiunii indirecte, evaluările ex ante ale pilonilor oferă Comisiei asigurări că aceasta se poate baza pe sistemele, normele și procedurile entității căreia i-a fost încredințată execuția (inclusiv norme și proceduri privind furnizarea de finanțare terților, de exemplu prin acordarea de subgranturi și proceduri de achiziții) (a se vedea articolul 154 din noul Regulament financiar), având în vedere că acestea sunt considerate echivalente cu cele utilizate de Comisie. În cazul unei evaluări pozitive, astfel de sisteme, norme și proceduri garantează protecția intereselor financiare ale Uniunii.

Comisia face trimitere la răspunsurile sale de la punctele 43 și 44.

să solicite beneficiarilor să pună la dispoziție toate informațiile financiare referitoare la un proiect;
să efectueze controale, inclusiv la fața locului, în legătură cu operațiunile finanțate de UE.

Recomandarea 3 – Îmbunătățirea informațiilor privind fondurile executate de ONG-uri

Comisia acceptă această recomandare

Comisia acceptă această recomandare.

Diferitele sisteme de gestionare a granturilor reflectă particularitățile de elaborare pentru diferitele politici, inclusiv modalitățile de contractare.

În ceea ce privește relațiile externe, acest lucru va depinde de caracteristicile OPSYS. În anumite domenii de politică (de exemplu, cercetarea), acest lucru s-a realizat deja.

Comisia acceptă această recomandare.

În ceea ce privește relațiile externe, acest lucru va depinde de caracteristicile OPSYS. În anumite domenii de politică (de exemplu, cercetarea), acest lucru s-a realizat deja.

Comisia acceptă această recomandare

Comisia monitorizează în mod activ punerea în aplicare a proiectelor și, în cazul în care se consideră necesar, poate efectua verificările necesare în conformitate cu acordul de delegare/contribuție/finanțare relevant și cu Acordul-cadru financiar și administrativ (FAFA – Financial and Administrative Framework Agreement) încheiat cu ONU.

În conformitate cu aceste acorduri, executarea acordului de delegare/contribuție/finanțare și a obligațiilor cuprinse în acesta, inclusiv în ceea ce privește costurile, poate face obiectul unui control din partea Comisiei sau a oricăruia dintre reprezentanții săi autorizați.

În plus, în ceea ce privește gestiunea indirectă, o evaluare ex ante a pilonilor oferă asigurări că Comisia se poate baza pe sistemele, normele și procedurile entității căreia i-a fost încredințată execuția, având în vedere că acestea sunt considerate echivalente cu cele utilizate de Comisie. Aceste sisteme, norme și proceduri garantează protecția intereselor financiare ale Uniunii.

Recomandarea 4 – Standardizarea și îmbunătățirea exactității informațiilor publicate

Comisia acceptă recomandarea

Comisia acceptă această recomandare.
Comisia acceptă această recomandare.
Comisia acceptă această recomandare.

Comisia monitorizează în mod activ punerea în aplicare a proiectelor și poate efectua verificările necesare privind îndeplinirea obligațiilor organismelor ONU de a publica informații, în conformitate cu cadrul juridic relevant.

Acronime

ABAC Sistemul de contabilitate pe bază de angajamente al Comisiei

CFM Cadru financiar multianual

CORDIS Serviciul comunitar de informare în domeniul cercetării și dezvoltării

DG BUDG Direcția Generală Buget

DG DEVCO Direcția Generală Cooperare Internațională și Dezvoltare

DG EAC Direcția Generală Educație, Tineret, Sport și Cultură

DG ECHO Direcția Generală Protecție Civilă și Operațiuni Umanitare Europene

DG ENV Direcția Generală Mediu

DG NEAR Direcția Generală Vecinătate și Negocieri privind Extinderea

DG RTD Direcția Generală Cercetare și Inovare

EACEA Agenția Executivă pentru Educație, Audiovizual și Cultură

EASME Agenția Executivă pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii

EDRIS Sistemul european de informare privind răspunsul în situații de urgență și în caz de dezastre

ERCEA Agenția Executivă a Consiliului European pentru Cercetare

FED Fondul european de dezvoltare

IATI Inițiativa internațională privind transparența ajutorului

OCDE Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică

ONG Organizație neguvernamentală

PADOR Serviciul de înregistrare online a datelor solicitanților potențiali

REA Agenția Executivă pentru Cercetare

UNICEF Fondul Națiunilor Unite pentru Copii

Note

¹ Direcția generală „Politici interne ale Uniunii” a Parlamentului European, EU financing for NGOs in the area of home affairs, security and migration (Finanțarea de către UE a ONG-urilor în domeniul afacerilor interne, al securității și al migrației); Serviciul de cercetare al Parlamentului European, Financial accountability of civil society organisations (Răspunderea financiară a organizațiilor societății civile), mai 2015; Departamentul tematic pentru afaceri bugetare al Parlamentului European, Democratic Accountability and Budgetary Control of non-Governmental Organisations Funded by the EU Budget (Răspunderea democratică și controlul bugetar al organizațiilor neguvernamentale finanțate de la bugetul UE), ianuarie 2017.

² Prin „Proiectul de raport referitor la controlul bugetar al finanțării ONG-urilor de la bugetul UE” [2015/2345(INI)], s-a solicitat Curții de Conturi Europene să elaboreze un raport special privind transparența finanțării ONG-urilor de către UE.

³ Organizațiile internaționale folosesc diferite definiții. De exemplu, Organizația Națiunilor Unite (ONU) descrie ONG-ul ca fiind orice „asociere voluntară a unor cetățeni, fără scop lucrativ, organizată la nivel local, național sau internațional” (https://outreach.un.org/ngorelations/content/about-us-0).

⁴ COM(1997) 241 final din 6.6.1997: Promoting the role of voluntary organisations and foundations in Europe (Promovarea rolului organizațiilor de voluntariat și al fundațiilor din Europa), punctul 2.3 literele (a)-(e).

⁵ Granturile pentru acțiuni au reprezentat 95 % din fondurile încredințate ONG-urilor de la bugetul general al UE (6,3 miliarde de euro dintr-un total de 6,6 miliarde de euro) în perioada 2014 2016.

⁶ Capitolul 8 articolul 35 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii (JO L 298, 26.10.2012, p. 1): „Publicarea de informații referitoare la destinatari și a altor informații”.

⁷ Concluziile Consiliului privind Poziția comună a UE pentru cel de Al patrulea forum la nivel înalt privind eficacitatea ajutorului, adoptate la 14 noiembrie 2011.

⁸ Consensul european privind dezvoltarea este o declarație comună a Uniunii Europene și a statelor sale membre, care oferă un cadru comun cuprinzător pentru cooperarea europeană pentru dezvoltare.

⁹ În cadrul gestiunii directe, Comisia este responsabilă de totalitatea sarcinilor de execuție a bugetului UE, care sunt efectuate în mod direct de serviciile sale, fie la sediile sale centrale, fie prin intermediul delegațiilor UE sau al agențiilor executive ale UE.

¹⁰ În cadrul modului de gestiune indirectă, Comisia încredințează sarcini de execuție a bugetului unor organizații internaționale, agențiilor de dezvoltare din statele membre ale UE, țărilor partenere sau altor organisme.

¹¹ A se vedea cererile de propuneri de granturi pentru funcționare pentru ONG-urile care activează în principal în domeniul mediului și/sau al acțiunilor climatice (de exemplu, cererile cu codurile de identificare LIFE-NGO-EASME-2014 și LIFE-NGO-FPA-EASME-2017).

¹² Cea de a doua cerință pentru ca ONG-urile să fie eligibile pentru finanțare în temeiul acestui regulament este ca acestea să aibă sediul principal într-un stat membru sau într-o țară terță care beneficiază de ajutor. Cu titlu excepțional, acest sediu poate fi situat într-un alt stat terț donator.

¹³ De exemplu, Orientările DG DEVCO pentru solicitanții care participă la cererile de propuneri prevăd că ONG-urile trebuie să furnizeze statutul sau actul constitutiv și documente justificative. Comisiile de evaluare verifică dacă documentele juridice corespund tipului de entitate în cauză.

¹⁴ COM(2012) 492 final din 12 septembrie 2012: „Rădăcinile democrației și ale dezvoltării durabile: angajamentul Europei față de societatea civilă în ceea ce privește relațiile externe” clasifică drept organizații ale societății civile, printre altele, ONG-urile, organizațiile care își desfășoară activitatea la nivelul comunităților, organizațiile religioase, fundațiile, institutele de cercetare, cooperativele și asociațiile profesionale și de afaceri.

¹⁵ Proiectele 7 și 16.

¹⁶ Proiectul 4 a fost selectat prin procedură de atribuire directă.

¹⁷ Punctele 27-29 din Raportul special nr. 15/2016: „A gestionat Comisia în mod eficace ajutorul umanitar furnizat populațiilor afectate de conflicte în regiunea Marilor Lacuri Africane?” (https://eca.europa.eu).

¹⁸ Proiectele 16 și 17.

¹⁹ Stabilite la articolul 137 din Regulamentul financiar și la articolul 210 din normele de aplicare.

²⁰ Trebuie remarcat faptul că Regulamentul financiar din 2018 modifică formularea acestor norme și, la articolul 204, prevede că: „cuantumul maxim al sprijinului financiar care poate fi plătit unui terț […] nu depășește 60 000 EUR […]. Plafonul menționat […] poate fi depășit în cazul în care realizarea obiectivelor acțiunilor ar fi imposibilă sau excesiv de dificilă.”

²¹ DG RTD, DG ENV, DG EAC, DG NEAR și DG DEVCO.

²² La articolul 60 alineatul (2) litera (d) din Regulamentul financiar, se prevede că entitățile cărora li s-au încredințat sarcini „aplică normele și procedurile adecvate pentru acordarea finanțărilor din fondurile Uniunii prin intermediul granturilor, al achizițiilor și al instrumentelor financiare”. Acest lucru este verificat printr-o evaluare ex ante („evaluare bazată pe piloni”), efectuată de un auditor independent, în conformitate cu termenii de referință elaborați de fiecare direcție generală.

²³ Proiectele 9, 18 și 20.

²⁴ Granturile pentru funcționare acordate ONG-urilor din domeniul mediului sau al climei sunt întotdeauna cu beneficiar unic.

²⁵ Proiectele 4, 11, 12 și 13.

²⁶ Proiectele 11, 12 și 15.

²⁷ Proiectele 8, 9, 10, 18 și 19.

²⁸ Proiectul 8. Organismul ONU a furnizat răspunsuri satisfăcătoare la cea de a treia solicitare din partea DG ECHO, după vizita la fața locului a auditorilor.

²⁹ Proiectele 8, 9, 18, 19 și 20.

³⁰ În Raportul său special nr. 4/2018, intitulat „Asistența acordată de UE în Myanmar/Birmania”, Curtea a semnalat deja riscul de dublă imputare a costurilor indirecte în cadrul proiectelor implementate în cadrul gestiunii indirecte prin intermediul unor ONG-uri terțe. A se vedea, de asemenea, punctul 48 din Raportul special nr. 11/2017 al Curții: „Fondul fiduciar Bêkou al UE pentru Republica Centrafricană: un început promițător, în pofida unor neajunsuri”.

³¹ Sistemul de transparență financiară: http://ec.europa.eu/budget/fts/index_en.htm.

³² Articolul 35 din Regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Uniunii și articolul 21 din normele de aplicare a acestuia: „Publicarea de informații referitoare la destinatari și a altor informații”.

³³ Proiectele 1, 2, 5, 14 și 15.

³⁴ Sursa: https://cordis.europa.eu/

³⁵ https://euaidexplorer.ec.europa.eu/

³⁶ https://webgate.ec.europa.eu/hac/

³⁷ https://fts.unocha.org/ – gestionat de Oficiul ONU pentru coordonarea afacerilor umanitare (UNOCHA).

³⁸ https://stats.oecd.org/Index.aspx?DataSetCode=CRS1

³⁹ https://stats.oecd.org/Index.aspx?DataSetCode=FSS

⁴⁰ https://www.iatiregistry.org/

⁴¹ Inițiativa IATI a fost lansată în 2008, ca urmare a celui de Al treilea forum la nivel înalt privind eficacitatea ajutorului de la Accra.

⁴² DG DEVCO a comunicat în cadrul IATI abia în februarie 2018 un prim lot de date privind rezultatele provenind de la peste 700 de proiecte.

⁴³ Proiectele 4, 5, 6, 7, 14, 15, 16 și 17.

⁴⁴ Proiectele 1, 2, 11, 12 și 13.

⁴⁵ Proiectele 7, 14 și 15.

⁴⁶ Potrivit condițiilor generale care reglementează acordurile încheiate între Comisie și entitățile căror li s-au încredințat sarcini, acestea din urmă au obligația de a publica pe site-urile lor sau în sistemele lor informații detaliate privind granturile finanțate de UE. Ele au obligația de a indica titlul contractului/al proiectului, natura și scopul acestuia, denumirea și localitatea beneficiarului grantului și suma contractată. În cazul acțiunilor cu mai mulți donatori, publicarea respectă normele entității căreia i s-au încredințat sarcinile de execuție.

⁴⁷ Proiectele 9, 18 și 20.

⁴⁸ Proiectele 8 și 19.

⁴⁹ COM(2012) 492 final din 12.9.2012, „Rădăcinile democrației și ale dezvoltării durabile: angajamentul Europei față de societatea civilă în ceea ce privește relațiile externe” clasifică drept organizații ale societății civile, printre altele, ONG-urile, organizațiile care își desfășoară activitatea la nivelul comunităților, organizațiile religioase, fundațiile, instituțiile de cercetare, cooperativele și asociațiile profesionale și de afaceri.

⁵⁰ Nota bene: solicitanții eligibili din cadrul programului LIFE nu trebuie să fie înregistrați ca ONG-uri. Aceștia trebuie să îndeplinească toate criteriile de eligibilitate pentru a putea participa la programul de acțiune LIFE pentru granturi de funcționare în vederea sprijinirii ONG-urilor europene din domeniul mediului și al climei.

⁵¹ Organizațiile internaționale utilizează definiții diferite. De exemplu, Organizația Națiunilor Unite (ONU) descrie un ONG ca orice „grup voluntar de cetățeni, fără scop lucrativ, care este organizat la nivel local, național sau internațional” (https://outreach.un.org/ngorelations/content/about-us-0).

⁵² Parlamentul European, Direcția Generală Politici Interne, Departamentul tematic D: afaceri bugetare, studiul „Răspundere democratică și controlul bugetar al organizațiilor neguvernamentale finanțate de la bugetul UE”, 17 noiembrie 2016.

Etapă	Data
Adoptarea planului de audit / Demararea auditului	9.1.2018
Trimiterea oficială către Comisie (sau către o altă entitate auditată) a proiectului de raport	15.10.2018
Adoptarea raportului final după procedura contradictorie	5.12.2018
Primirea răspunsurilor Comisiei (sau ale altei entități auditate) în toate versiunile lingvistice	EN: 11.12.2018

Echipa de audit

Rapoartele speciale ale Curții de Conturi Europene prezintă rezultatele auditurilor sale cu privire la politicile și programele UE sau la diverse aspecte legate de gestiune aferente unor domenii specifice ale bugetului UE. Curtea selectează și concepe aceste sarcini de audit astfel încât impactul lor să fie maxim, luând în considerare riscurile existente la adresa performanței sau a conformității, nivelul de venituri sau de cheltuieli implicat, schimbările preconizate și interesul existent în mediul politic și în rândul publicului larg.

Acest audit al performanței a fost efectuat de Camera de audit V – Finanțarea și administrarea Uniunii, condusă de domnul Lazaros S. Lazarou, membru al Curții de Conturi Europene. Auditul a fost condus de doamna Annemie Turtelboom, membră a Curții de Conturi Europene, sprijinită de: Dennis Wernerus, șef de cabinet; Sabine Hiernaux-Fritsch, manager principal; Roberto Ruiz Ruiz, coordonator; Eva Maria Coria Paramas, Erika Katalin Söveges, Maria-Luisa Gomez Valcarcel și Francesco Zoia Bolzonello, auditori. Asistența lingvistică a fost asigurată de Hannah Critoph.

De la stânga la dreapta: Hannah Critoph, Roberto Ruiz Ruiz, Annemie Turtelboom, Erika Katalin Söveges, Dennis Wernerus.

Contact

CURTEA DE CONTURI EUROPEANĂ
12, rue Alcide de Gasperi
1615 Luxembourg
LUXEMBOURG

Tel. +352 4398-1
Întrebări: eca.europa.eu/ro/Pages/ContactForm.aspx
Website: eca.europa.eu
Twitter: @EUAuditors

Numeroase alte informații despre Uniunea Europeană sunt disponibile pe internet pe serverul Europa (http://europa.eu).

Luxemburg: Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, 2018

PDF	ISBN 978-92-847-1654-8	ISSN 1977-5806	doi:10.2865/342562	QJ-AB-18-034-RO-N
HTML	ISBN 978-92-847-1638-8	ISSN 1977-5806	doi:10.2865/098789	QJ-AB-18-034-RO-Q

Reproducerea textului este autorizată cu condiția menționării sursei. Pentru utilizarea sau reproducerea în orice fel a unor fotografii sau a altor materiale pentru care Uniunea Europeană nu deține drepturile de autor, trebuie să se solicite acordul direct de la deținătorii drepturilor de autor.

CONTACTAȚI UE

În persoană
În întreaga Uniune Europeană există sute de centre de informare Europe Direct. Puteți găsi adresa centrului cel mai apropiat de dumneavoastră la: https://europa.eu/european-union/contact_ro

La telefon sau prin e-mail
Europe Direct este un serviciu care vă oferă răspunsuri la întrebările privind Uniunea Europeană. Puteți accesa acest serviciu:

apelând numărul gratuit 00 800 6 7 8 9 10 11 (unii operatori pot taxa aceste apeluri);
apelând numărul standard: +32 22999696; sau
prin e-mail, la: https://europa.eu/european-union/contact_ro

GĂSIȚI INFORMAȚII DESPRE UE

Online
Informații despre Uniunea Europeană în toate limbile oficiale ale UE sunt disponibile pe site-ul Europa, la: https://europa.eu/european-union/contact_ro

Publicații ale UE
Puteți descărca sau comanda publicații ale UE gratuite și contra cost pe site-ul EU Bookshop, la: https://publications.europa.eu/ro/publications. Mai multe exemplare ale publicațiilor gratuite pot fi obținute contactând Europe Direct sau centrul dumneavoastră local de informare (a se vedea https://europa.eu/european-union/contact_ro).

Dreptul UE și documente conexe
Pentru accesul la informații juridice din UE, inclusiv la ansamblul legislației UE începând din 1951 în toate versiunile lingvistice oficiale, accesați site-ul EUR-Lex, la: http://eur-lex.europa.eu/homepage.html?locale=ro

Datele deschise ale UE
Portalul de date deschise al UE (http://data.europa.eu/euodp/ro/home?) oferă acces la seturi de date din UE. Datele pot fi descărcate și reutilizate gratuit, atât în scopuri comerciale, cât și necomerciale.