Instrumente pentru internaționalizarea IMM-urilor
Un număr mare de acțiuni de sprijin, care nu sunt însă pe deplin coerente și coordonate

Sinteză

I Întreprinderile mici și mijlocii (IMM-urile) constituie coloana vertebrală a economiei UE. Ele reprezintă aproximativ 99 % din totalul întreprinderilor și asigură 65 % din totalul locurilor de muncă din sectorul nefinanciar.

II Comerțul internațional este un motor esențial al economiei UE, peste 90 de milioane de locuri de muncă depinzând de exporturi. În pofida importanței lor pentru economie, IMM-urile nu contribuie la comerțul internațional în aceeași măsură ca întreprinderile mai mari; ele sunt responsabile pentru doar 30 % din totalul exporturilor (ca valoare) către țări terțe.

III În perioada 2014‑2020, contribuția UE la instrumentele care vizează în mod specific internaționalizarea IMM-urilor s-a ridicat la aproximativ 850 de milioane de euro, din care aproximativ 450 de milioane de euro au reprezentat finanțări ale UE pentru Rețeaua întreprinderilor europene, iar 30 de milioane de euro finanțări pentru Startup Europe. Aceste instrumente sunt completate de acțiuni ale UE care acoperă internaționalizarea IMM-urilor printre multe alte domenii, cum ar fi fondurile structurale și de investiții europene, Fondul european pentru investiții strategice, programul Orizont 2020 sau instrumentele de politică externă.

IV Prezentul raport special este cel mai recent dintr-o serie de publicații ale Curții de Conturi Europene care examinează sprijinul acordat IMM-urilor. Acesta se axează pe două instrumente esențiale ale UE care au sprijinit internaționalizarea IMM-urilor, atât pe piața unică a UE, cât și în țări terțe, în perioada de programare 2014‑2020, și anume Rețeaua întreprinderilor europene și inițiativa Startup Europe. Internaționalizarea IMM-urilor prezintă un interes deosebit pentru Parlamentul European și pentru alte părți interesate relevante, datorită importanței sale pentru maximizarea potențialului de creștere al UE, în special prin intermediul exporturilor. Se preconizează că auditul va contribui la creșterea coerenței și a coordonării programelor UE în acest domeniu de politică important și la consolidarea sistemelor de monitorizare ale Comisiei în ceea ce privește punerea în aplicare generală a strategiei sale pentru internaționalizarea IMM-urilor dintr-o etapă timpurie a perioadei de programare.

V Curtea a auditat strategia UE pentru internaționalizarea IMM-urilor și două dintre inițiativele esențiale gestionate în mod direct de Comisie în acest domeniu – Rețeaua întreprinderilor europene și Startup Europe. Principala întrebare de audit a fost dacă sprijinul acordat de UE pentru internaționalizarea IMM-urilor a fost coerent și coordonat și dacă a contribuit cu succes la această internaționalizare.

VI Curtea a constatat că strategia UE a identificat în mod corect principalele obstacole în calea internaționalizării IMM-urilor și că UE și statele membre au instituit un număr mare de acțiuni pentru a sprijini această internaționalizare. Totuși, acțiuni importante incluse în strategie nu au fost puse în aplicare cu succes. În special, nu există un inventar actualizat al tuturor acțiunilor relevante din acest domeniu, care ar permite identificarea lacunelor, a suprapunerilor și a potențialelor sinergii între acțiunile existente. În plus, sustenabilitatea financiară a acțiunilor UE nu a fost întotdeauna suficient luată în considerare, astfel încât unele acțiuni au fost sistate, în pofida rezultatelor pozitive.

VII Rețeaua întreprinderilor europene (Enterprise Europe Network – EEN) și-a atins obiectivele, dar rămâne neclar în ce măsură aceasta a încurajat internaționalizarea IMM-urilor. În plus, performanțele EEN diferă de la o țară la alta și de la un consorțiu la altul, iar membrii EEN ar putea beneficia de sprijin suplimentar în anumite domenii – cum ar fi accesul la finanțare. Cooperarea între EEN și alte instrumente funcționează bine la nivelul UE, dar cooperarea între instrumentele UE și cele naționale nu funcționează la fel de bine.

VIII Startup Europe răspunde nevoilor întreprinderilor nou-înființate, dar numai pe termen scurt, întrucât toate proiectele finanțate au încetat odată cu epuizarea grantului și, în general, activitățile au înregistrat probleme de sustenabilitate. Comisia nu dispune de o structură generală pentru coordonarea inițiativei, ceea ce conduce la o cooperare limitată între diferite proiecte, dar și între Startup Europe și alte instrumente naționale și ale UE. Monitorizarea rezultatelor este eficace doar la nivelul proiectelor individuale, ceea ce conduce la existența unor informații limitate privind realizările globale ale Startup Europe. În plus, în unele cazuri, inițiativa a condus la achiziționarea întreprinderilor nou-înființate de către entități din afara UE.

IX Curtea recomandă Comisiei următoarele:

• creșterea gradului de cunoaștere, a coerenței, a coordonării și a sustenabilității sprijinului pentru internaționalizarea IMM-urilor;
• creșterea vizibilității Rețelei întreprinderilor europene și a cooperării acesteia cu alte programe similare, extinderea activităților sale de formare și creșterea acoperirii geografice a principalelor țări terțe care sunt parteneri comerciali ai UE;
• îmbunătățirea monitorizării și a eficacității pe termen lung a Startup Europe.

Introducere

01 Întreprinderile mici și mijlocii (IMM-urile) constituie coloana vertebrală a economiei UE. Aproximativ 99 % din totalul întreprinderilor din UE, cărora li se datorează puțin peste jumătate din producția economică a UE din sectorul nefinanciar, sunt IMM-uri. Aceste 21 de milioane de firme angajează aproximativ 100 de milioane de persoane și sunt astfel responsabile pentru 65 % din totalul locurilor de muncă din sectorul nefinanciar¹.

02 Internaționalizarea este un motor important al creșterii în UE. De asemenea, creșterea întreprinderilor prin intermediul comerțului internațional are un efect pozitiv asupra ocupării forței de muncă. În cadrul UE, 56 de milioane de locuri de muncă depind de comerțul intracomunitar² și peste 38 de milioane de exporturile către țări terțe³. Deși nu sunt disponibile cifre exacte privind proporția reprezentată de ocuparea forței de muncă în IMM-uri în comerțul internațional (atât în interiorul UE, cât și în afara acesteia), se estimează că IMM-urile exportatoare sunt responsabile pentru doar 30 % din valoarea exporturilor totale către țări terțe⁴.

03 Prin urmare, piețele europene și piața globală sunt importante pentru creșterea IMM-urilor. Dimensiunea mică a acestora din urmă nu înseamnă – sau nu ar trebui să însemne – că ele nu pot încerca să obțină aceleași beneficii din comerțul transfrontalier ca întreprinderile mai mari. În plus, având în vedere dimensiunea sectorului IMM-urilor, măsurile care sprijină creșterea acestora pot avea un efect semnificativ asupra locurilor de muncă și a creșterii în UE.

Obstacole în calea internaționalizării IMM-urilor

04 „Internaționalizarea” reprezintă procesul prin care întreprinderile devin active pe piețele internaționale (din interiorul sau din afara UE), în principal prin exporturi, dar și prin importuri și cooperare tehnică. O serie de factori interni și externi pot împiedica IMM-urile să se implice în internaționalizare la fel de ușor ca întreprinderile mai mari. Printre acești factori se numără o lipsă generală de cunoștințe privind comerțul internațional sau oportunitățile de afaceri din alte țări, legislația străină complexă, regimurile vamale și alte bariere administrative, resursele și capacitățile limitate (inclusiv accesul la finanțare), aversiunea față de risc și cunoașterea deficitară a schemelor de sprijin public. Sprijinirea IMM-urilor pentru a depăși aceste obstacole constituie o prioritate a agendei UE și au fost instituite o serie de inițiative care să răspundă nevoilor acestora.

Strategia UE pentru internaționalizarea IMM-urilor

05 Politica generală a UE în ceea ce privește internaționalizarea IMM-urilor, atât pe piața unică, cât și în afara UE, rezultă din inițiativa în favoarea întreprinderilor mici, numită „Small Business Act” (SBA)⁵. Aceasta este piatra de temelie a sprijinului acordat IMM-urilor și urmărește să asigure coerența între numeroasele instrumente și acțiuni ale UE care încurajează creșterea internațională a IMM-urilor europene. De asemenea, ea stabilește principiile care guvernează inițiativele UE în acest domeniu (a se vedea caseta 1) și încurajează statele membre să urmeze principii și priorități similare în propriile lor politici de sprijinire a internaționalizării IMM-urilor.

06 Principiile prevăzute în SBA au fost urmate, în 2011, de comunicarea Comisiei intitulată „Întreprinderi mici într-o lume mare”, care a instituit o strategie a UE pentru internaționalizarea IMM-urilor. Această strategie urmărea să depășească provocările (figura 1), să confere coerență gamei de acțiuni existente pentru sprijinirea creșterii internaționale a IMM-urilor europene și să stabilească principiile care ar trebui să guverneze orice inițiativă a UE în acest domeniu, începând cu anul 2014.

07 Pentru a face față provocărilor identificate, strategia UE pentru internaționalizarea IMM-urilor a stabilit următoarele obiective:

• punerea la dispoziția IMM-urile europene a unor informații ușor accesibile și adecvate privind modalitatea de extindere a activității lor pe piețele internaționale;
• îmbunătățirea coerenței activităților de sprijin existente;
• îmbunătățirea coordonării, a colaborării și a raportului cost-eficacitate pentru programele UE, pentru programele dezvoltate de UE și de statele membre și pentru inițiativele publice și private existente;
• acoperirea lacunelor existente la nivelul serviciilor de sprijin;
• instituirea unor condiții de concurență echitabile și furnizarea unui sprijin egal pentru IMM-urile din toate statele membre ale UE.

08 În plus, strategia a stabilit principiile directoare esențiale care ar trebui să guverneze orice inițiativă la nivelul UE în acest domeniu:

• Complementaritatea și adiționalitatea: orice măsuri adoptate la nivelul UE ar trebui să fie complementare cu activitățile de sprijin pentru întreprinderi deja implementate de statele membre și/sau de organizații private și să nu se suprapună cu acestea.
• Subsidiaritatea și o diviziune adecvată a muncii: orice acțiune a UE ar trebui să acopere lacunele sau să consolideze serviciile de sprijin existente atunci când nevoile nu sunt satisfăcute – sau nu sunt satisfăcute suficient – de alte organizații publice sau private.
• Sustenabilitatea: serviciile de sprijin pentru întreprinderi furnizate de UE ar trebui să se bazeze pe cererea demonstrată de pe piață. Acestea pot fi finanțate pe termen scurt din fonduri publice care fac obiectul Regulamentului financiar, dar, pe termen lung, ar trebui să se autofinanțeze cât mai mult posibil, pentru a evita concurența cu furnizorii privați de servicii.
• Eficiența în utilizarea fondurilor publice: în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare, ar trebui stabilite obiective SMART (specifice, măsurabile, abordabile, relevante și încadrate în timp) pentru fiecare activitate și ar trebui planificată o evaluare corespunzătoare.
• Condiții de concurență echitabile în toate statele membre: ar trebui acordat un sprijin egal IMM-urilor din întreaga Europă.

09 Comisia s-a angajat să întreprindă o serie de acțiuni pentru a pune în aplicare strategia și pentru a atinge obiectivele de mai sus. Printre aceste acțiuni se numărau lansarea unei cartografieri aprofundate și a unei analize ulterioare a acțiunilor de sprijin existente la nivelul UE și la nivel național, o consolidare a Rețelei întreprinderilor europene (EEN), ca principal instrument al UE prin care se oferă sprijin direct pentru internaționalizarea IMM-urilor, și promovarea de clustere și de rețele pentru internaționalizarea IMM-urilor.

10 În perioada 2015‑2021, SBA și strategia pentru internaționalizarea IMM-urilor au fost completate printr-o serie de comunicări privind comerțul internațional, piața unică, întreprinderile nou-înființate și întreprinderile aflate în etapa de extindere, accesul la finanțare și alte aspecte care au un impact asupra internaționalizării IMM-urilor (anexa I). Împreună cu SBA, comunicările menționate constituie cadrul general de politică al Comisiei în acest domeniu.

Principalele instrumente, roluri și responsabilități ale UE în sprijinirea internaționalizării IMM-urilor

11 UE a instituit diferite instrumente pentru sprijinirea internaționalizării IMM-urilor, care diferă considerabil în ceea ce privește abordarea și obiectivele. Acestea variază de la rețele de sprijin pentru informare și consiliere generală până la instrumente de asistență financiară și informatică, precum și portaluri și servicii de asistență care furnizează informații privind cerințele în materie de reglementare pentru comerțul internațional. Unele instrumente vizează exclusiv IMM-urile (și chiar internaționalizarea IMM-urilor), în timp ce, în cazul altora, IMM-urile sunt vizate doar de unul dintre mai multe domenii de sprijin. Contribuția UE la instrumente care vizează în mod specific internaționalizarea IMM-urilor (EEN, inițiativa Startup Europe, rețeaua clusterelor europene, Centrul de cooperare industrială UE-Japonia, Centrul pentru IMM-urile din UE în China, rețeaua ELAN-LATAM, rețeaua ENRICH, EU Gateway, programul Eurostars și serviciile de asistență în materie de DPI) s-a ridicat la aproximativ 850 de milioane de euro în perioada 2014‑2020.

12 Multiplele instrumente și acțiuni în domeniu corespund numărului mare de organizații și de servicii care le gestionează. Pentru o prezentare generală a principalelor instrumente și a departamentelor responsabile de la nivelul UE, a se vedea tabelul 1, iar pentru o descriere mai detaliată a diferitelor instrumente, a se vedea anexa II. Instrumentele UE sunt completate de scheme de sprijin în statele membre, majoritatea acestora fiind puse în aplicare prin intermediul unor organizații naționale și regionale de promovare a comerțului (OPC-uri) și prin intermediul asociațiilor de IMM-uri.

13 Dintre numeroasele instrumente ale UE pentru internaționalizarea IMM-urilor, deosebit de relevante sunt EEN și inițiativa Startup Europe. Acestea reprezintă un prim punct de contact pentru IMM-urile și pentru întreprinderile nou-înființate care caută consiliere și colaborare pentru a-și internaționaliza activitatea. În consecință, auditul Curții a pus accentul în special pe aceste două instrumente.

Rețeaua întreprinderilor europene

14 EEN este principalul instrument al Comisiei pentru internaționalizarea IMM-urilor și cea mai mare rețea de asistență din lume pentru IMM-urile cu ambiții internaționale. Obiectivul său principal este de a oferi servicii cu valoare adăugată care să ajute IMM-urile europene să își sporească competitivitatea, sustenabilitatea și capacitățile inovatoare pentru a se dezvolta și a-și desfășura activitatea în Europa și în afara acesteia.

15 EEN a fost lansată în 2008. În cadrul COSME, EEN i-au fost alocate 385 de milioane de euro pentru întreaga perioadă 2015‑2021, respectiv aproximativ 55 de milioane de euro pe an. În aceeași perioadă, aproximativ 11 milioane de euro pe an au fost furnizați în cadrul programului Orizont 2020 pentru servicii legate de inovare pentru IMM-uri, alături de finanțarea oferită de organizațiile-gazdă din cadrul EEN (cofinanțare UE de până la 60 % din bugetul EEN).

16 În perioada 2015‑2021, EEN cuprindea peste 600 de organizații membre din peste 60 de țări. Printre acestea se numără agenții de dezvoltare regională, poli tehnologici, organizații de sprijin pentru inovare, universități și institute de cercetare, precum și camere de comerț și industrie. Acestea sunt grupate în consorții regionale selectate prin cereri de propuneri deschise. Toate consorțiile trebuie să poată oferi servicii de sprijin de calitate ridicată întreprinderilor, iar membrii ar trebui să poată face dovada unei experiențe de lucru cu IMM-uri.

17 Serviciile de sprijin ale EEN acoperă o gamă largă de activități prin care IMM-urile din UE sunt ajutate să inoveze, să se dezvolte și să se extindă, atât în UE, cât și în afara frontierelor acesteia. Printre aceste servicii se numără furnizarea de expertiză, contacte și evenimente pentru încurajarea parteneriatelor internaționale și consilierea privind piețele internaționale și inovarea (figura 2).

Inițiativa Startup Europe

18 Comisia a lansat inițiativa Startup Europe în 2012, pentru a ajuta întreprinderile nou-înființate de înaltă tehnologie să se dezvolte pe piețele europene și internaționale. Nevoile întreprinderilor nou-înființate sunt diferite de cele ale IMM-urilor mai vechi, primele fiind expuse unui risc mai mare de a fi achiziționate înainte să se poată afirma pe deplin la nivel internațional.

19 Pentru a ajuta întreprinderile nou-înființate să aibă succes pe piață în interiorul și în afara UE, Startup Europe oferă finanțare constructorilor de ecosisteme, care sunt organizații ce conectează întreprinderile nou-înființate din UE cu investitorii și cu alte părți interesate și le oferă informațiile și sprijinul de care au nevoie pentru a se dezvolta și pentru a-și internaționaliza activitatea. În perioada de programare 2014‑2020, Startup Europe a cheltuit 30 de milioane de euro pentru a promova 22 de proiecte, care au vizat peste 1 000 de întreprinderi din aproximativ 60 de ecosisteme de întreprinderi nou-înființate de pe întreg teritoriul UE.

Sfera și abordarea auditului

20 Prezentul raport special se bazează pe o serie de publicații ale Curții de Conturi Europene care examinează sprijinul acordat IMM-urilor⁶. El se axează pe internaționalizarea IMM-urilor, atât pe piața unică a UE, cât și în țările terțe, precum și pe activitățile întreprinse în acest scop în perioada de programare 2014‑2020. Auditul a fost efectuat în coordonare cu auditul Curții privind sprijinul FEDR pentru competitivitatea IMM-urilor.

21 Atât Parlamentul European, cât și Consiliul au subliniat importanța pe care o are sprijinirea IMM-urilor și a întreprinderilor nou-înființate inovatoare pentru maximizarea potențialului de creștere al UE. În cazul Parlamentului, impactul semnificativ al internaționalizării IMM-urilor asupra creșterii și a ocupării forței de muncă a prezentat un interes deosebit pentru Comisia pentru comerț internațional și pentru Comisia pentru industrie, cercetare și energie. Curtea preconizează că observațiile și recomandările formulate în urma prezentului audit vor contribui la îmbunătățirea coerenței și a coordonării între numeroasele instrumente ale UE în domeniu, în special EEN și inițiativa Startup Europe. În plus, se preconizează că auditul va consolida sistemele de monitorizare ale Comisiei în ceea ce privește punerea în aplicare generală a strategiei sale pentru internaționalizarea IMM-urilor în această etapă timpurie a perioadei de programare.

22 Auditorii au evaluat măsura în care sprijinul UE a fost coerent și coordonat și a contribuit cu succes la internaționalizarea IMM-urilor. Auditul urmărește în special să răspundă la următoarele întrebări:

• sprijinul acordat de UE pentru internaționalizarea IMM-urilor este coerent și coordonat?
• EEN și inițiativa Startup Europe, două dintre principalele acțiuni gestionate direct de către Comisie, contribuie cu succes la internaționalizarea IMM-urilor?

23 În cadrul auditului, s-a recurs la elemente de probă combinate provenite din diverse surse:

• întâlniri cu experți și reprezentanți ai părților interesate, inclusiv ai principalelor asociații de sprijin pentru IMM-uri din UE;
• o verificare documentară; chestionare scrise și interviuri structurate cu serviciile Comisiei (DG GROW, TRADE, RTD, CONNECT, REGIO și INTPA, Serviciul European de Acțiune Externă, Serviciul Instrumente de Politică Externă), cu Agenția Executivă pentru Consiliul European pentru Inovare și IMM-uri (EISMEA), cu BEI, FEI, OPC-uri și asociații de IMM-uri; un sondaj desfășurat în rândul membrilor EEN cu privire la contribuția EEN la internaționalizarea IMM-urilor și cu privire la coordonarea/cooperarea sa cu principalele instrumente ale UE în acest domeniu (a se vedea anexa II pentru detalii privind metodologia de efectuare a sondajului);
• un sondaj desfășurat în rândul OPC-urilor cu privire la principalele instrumente ale UE pentru internaționalizarea IMM-urilor și la complementaritatea acestora cu instrumentele naționale în acest domeniu (a se vedea anexa II pentru detalii cu privire la metodologia de efectuare a sondajului);
• o analiză a sustenabilității financiare și a continuității instrumentelor geografice selectate ale UE prezentate în tabelul 2 și a proiectelor Startup Europe; o analiză a coordonării și a cooperării acestora cu Rețeaua întreprinderilor europene.

Observații

Punerea în aplicare de către Comisie a strategiei pentru internaționalizarea IMM-urilor a fost incompletă

24 Strategia pentru internaționalizarea IMM-urilor a identificat o serie de provocări pentru internaționalizarea IMM-urilor (a se vedea punctul 4). Pentru a răspunde acestor provocări, strategia a stabilit, printre altele, următoarele obiective:

• punerea la dispoziția IMM-urilor a unor informații ușor accesibile și adecvate privind modalitatea de extindere a activității lor;
• îmbunătățirea coerenței activităților de sprijin;
• acoperirea lacunelor existente la nivelul serviciilor de sprijin.

25 Pentru a atinge aceste obiective, Comisia s-a angajat, în cadrul strategiei pentru internaționalizarea IMM-urilor, să întreprindă o serie de acțiuni, printre care:

• cartografierea serviciilor de sprijin existente, pentru a permite o abordare mai rațională și mai coerentă pe viitor;
• crearea unui portal virtual unic pentru informarea IMM-urilor care doresc să își desfășoare activitatea în afara frontierelor UE;
• asigurarea unei coerențe sporite a schemelor de sprijin de la nivelul UE pentru a îmbunătăți impactul acestora;
• promovarea clusterelor și a rețelelor pentru internaționalizarea IMM-urilor.

Nu există o prezentare generală completă a sprijinului pentru internaționalizarea IMM-urilor, iar coordonarea lipsește

26 În 2011, când a lansat strategia pentru internaționalizarea IMM-urilor, Comisia a identificat peste 300 de programe de sprijin, cu un buget de peste 2 milioane de euro, menite să sprijine internaționalizarea activităților în UE și în statele sale membre⁷. De atunci, acest număr este în continuă creștere, generând îngrijorări cu privire la pericolul potențial al proliferării unor scheme de sprijin slab coordonate în acest domeniu⁸.

27 Pentru a îmbunătăți coerența numeroaselor instrumente și pentru a identifica potențialele suprapuneri, fragmentări, lacune și sinergii, Comisia s-a angajat să efectueze un studiu aprofundat care să cartografieze activitățile existente de sprijin pentru IMM-uri de la nivelul UE și de la nivel național, atât publice, cât și private, precum și o analiză ulterioară pentru a identifica suprapunerile și fragmentările, dar și lacunele și potențialele sinergii ale activităților existente de sprijin pentru IMM-uri. Studiul⁹ a acoperit toate cele 27 de state membre ale UE și 25 de alte țări selectate și a inventariat 1 156 de servicii de sprijin (734 în UE și 422 în alte țări). În pofida acoperirii sale vaste, studiul a concluzionat că încă existau sute de servicii de sprijin care nu puteau fi incluse în inventar.

28 În 2015, Comisia a publicat o prezentare generală a instrumentelor UE care contribuie la internaționalizarea întreprinderilor europene, cu caracter mai limitat, care a fost actualizată ulterior în 2017, în 2019 și în 2020¹⁰. Deși prezentarea generală este utilă, faptul că ea nu include instrumente naționale îi limitează valoarea din perspectiva coerenței peisajului extins al activităților de sprijin promovate atât de UE, cât și de statele membre.

29 Activitățile promovate în statele membre prin Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) sunt deosebit de importante pentru coerența și coordonarea cu alte acțiuni ale UE în acest domeniu. Curtea a constatat că, deși FEDR a reprezentat cel mai mare procent din bugetul UE alocat competitivității IMM-urilor, inclusiv internaționalizării¹¹, Comisia nu a instituit un cod specific al categoriei de intervenție pentru acțiunile de promovare a internaționalizării IMM-urilor prin FEDR pentru perioada de programare 2014‑2020. Prin urmare, informațiile referitoare la proiecte specifice în acest domeniu nu au fost accesibile în mod sistematic și nu au fost folosite pentru analiză și coordonare. Pentru perioada de programare 2021‑2027, Regulamentul UE 2021/1060¹² include un cod specific al categoriei de intervenție: „Dezvoltarea comercială și internaționalizarea IMM-urilor”, care are potențialul de a spori transparența acțiunilor cofinanțate de UE în acest domeniu.

30 În pofida numărului mare de acțiuni anunțate în strategie și a caracterului transversal al politicii de internaționalizare a IMM-urilor, nu a fost desemnat niciun serviciu specific al Comisiei pentru centralizarea și coordonarea punerii în aplicare a strategiei. Prin urmare, coordonarea între serviciile Comisiei a funcționat foarte bine în unele domenii (precum capitolele legate de IMM-uri din acordurile de liber schimb), dar a funcționat mai puțin bine în cazul diferitelor rețele cofinanțate de UE, precum EEN, Startup Europe sau rețeaua ELAN, după cum se arată în secțiunile următoare din prezentul raport.

Accesibilitatea informațiilor privind sprijinul pentru internaționalizarea IMM-urilor a crescut, dar nivelul de cunoaștere a beneficiilor oferite de acordurile de liber schimb (ALS-uri) rămâne limitat

31 Comisia s-a angajat să întreprindă o serie de acțiuni pentru îmbunătățirea accesului IMM-urilor la informațiile de care au nevoie pentru a intra pe piețe noi. În 2014, Comisia a instituit portalul pentru internaționalizarea IMM-urilor, cu scopul de a le furniza acestora informații accesibile și utile privind toate serviciile pe care le au la dispoziție în acest domeniu. Totuși, Comisiei i-a fost foarte dificil să mențină informații actualizate despre serviciile publice și private de sprijin din interiorul și din afara UE. În plus, furnizarea prin intermediul unui portal public a unor informații provenite de la servicii private de sprijin pentru care Comisia nu putea fi responsabilă a ridicat provocări juridice suplimentare. Aceste dificultăți au condus la închiderea portalului în 2017.

32 În 2020, Comisia a lansat portalul Access2Markets, care combină într-un singur instrument fosta bază de date privind accesul pe piață și serviciul de asistență comercială al UE și care include, de asemenea, baza de date privind „regulile de origine” și instrumentul de autoevaluare privind „regulile de origine” (ROSA)¹³ (a se vedea caseta 2). Ambele instrumente au fost evaluate în mod pozitiv de respondenții la sondajul efectuat de Curte în rândul membrilor EEN și al OPC-urilor naționale.

33 Introducerea de capitole specifice privind IMM-urile în ALS-urile încheiate între UE și țări terțe¹⁵ a constituit o realizare semnificativă pentru internaționalizarea IMM-urilor în perioada 2014‑2020. Așa cum s-a evidențiat în strategia pentru internaționalizarea IMM-urilor, aceste capitole sunt concepute să ajute IMM-urile să beneficieze de avantajele oferite de ALS-uri ca urmare a eliminării barierelor tarifare și netarifare, prin asigurarea unui cadru de reglementare cuprinzător și a unor mecanisme instituționale pentru a detecta problemele legate de punerea în aplicare a normelor.

34 Pentru a beneficia de ALS-urile semnate de UE, IMM-urile trebuie să fie informate atât cu privire la avantajele potențiale pe care le pot aduce aceste acorduri, cât și cu privire la modalitatea de îndeplinire a unor cerințe complexe, cum sunt cele referitoare la regulile de origine. Informarea și comunicarea constituie o responsabilitate colectivă a Comisiei, a statelor membre, a asociațiilor de întreprinderi și a OPC-urilor.

35 În 2019, un sondaj organizat de Comitetul Regiunilor/Eurochambres în rândul reprezentanților părților interesate regionale și locale și al camerelor naționale și regionale de comerț din UE¹⁶ a constatat că IMM-urile erau încă slab informate cu privire la ALS-uri, peste 70 % dintre respondenți precizând că „informațiile practice privind modalitatea de utilizare a acordului erau insuficiente”¹⁷.

36 Interviurile desfășurate de Curte cu membri ai personalului Comisiei, precum și răspunsurile acesteia din urmă la chestionarele scrise transmise de Curte au arătat, de asemenea, că cunoștințele despre avantajele pe care le prezintă ALS-urile pentru IMM‑uri sunt încă lacunare. Mai exact, ALS-urile nu sunt încă promovate suficient, iar portalul Access2Markets nu este conectat cu alte portaluri informative privind comerțul, cum ar fi site-urile OPC-urilor naționale. În plus, în cadrul sondajului efectuat de Curte în rândul OPC-urilor naționale, aproape 80 % dintre respondenți și‑au exprimat dorința ca UE și statele membre să aibă o abordare mai aliniată în ceea ce privește promovarea ALS-urilor prin intermediul unui organism consultativ însărcinat cu această chestiune specifică.

Nu toate proiectele prezintă sustenabilitate și continuitate pe termen lung

37 Rețelele finanțate de UE în contextul internaționalizării IMM-urilor au nevoie de timp pentru a stabili legăturile necesare și trebuie să fie cunoscute pe scară largă pentru a oferi sprijin valoros IMM-urilor. În principiu, această continuitate se poate obține în două moduri diferite: fie serviciile de sprijin primesc finanțare publică pe termen lung, fie reușesc să genereze venituri și devin astfel sustenabile din punct de vedere financiar.

38 Strategia pentru internaționalizarea IMM-urilor acordă în mod explicit prioritate acestui din urmă obiectiv, sustenabilitatea fiind unul dintre principiile-cheie ale strategiei. Acest principiu impune ca serviciile de sprijin pentru întreprinderi furnizate de UE să se bazeze pe existența unei cereri reale pe piață. Acestea pot fi finanțate pe termen scurt din fonduri publice care fac obiectul Regulamentului financiar, dar pe termen lung ar trebui să se autofinanțeze cât mai mult posibil. Acest lucru nu împiedică continuarea finanțării pe termen lung a altor instrumente ale Comisiei destinate sprijinirii internaționalizării IMM-urilor, cum ar fi EEN.

39 Exemple relevante de servicii de sprijin care au beneficiat de finanțare publică pe termen lung încă de la crearea lor sunt Centrul de cooperare industrială UE-Japonia și EU Gateway/misiunile comerciale în Japonia, ambele funcționând de peste 30 de ani (a se vedea caseta 3).

40 Pe de altă parte, Curtea a constatat că, în general, continuitatea reprezenta o problemă pentru proiectele cofinanțate prin ELAN, prin ITI+ în Asia de Sud-Est (ITI+ASE) și prin inițiativa Startup Europe în perioada 2014‑2020. Toate aceste proiecte au întâmpinat probleme în generarea unor venituri suficiente și, prin urmare, în a deveni sustenabile din punct de vedere financiar, conform cerințelor acordului de finanțare. Prin urmare, ele au fost sistate, deși unele primiseră o evaluare mai degrabă pozitivă în rapoartele de monitorizare (a se vedea exemplele din caseta 4 pentru ELAN și ITI+ASE și punctele 67-70 pentru sistarea proiectelor din cadrul inițiativei Startup Europe).

41 Rata de satisfacție exprimată de principalele părți interesate, precum membrii EEN, pentru instrumentele și acțiunile pe termen scurt a fost de sub 45 % – mult mai mică decât pentru instrumentele și acțiunile care au avut continuitate pe termen lung (a se vedea tabelul 2).

Strategia pentru internaționalizarea IMM-urilor nu a fost evaluată în mod sistematic

42 Pentru a ghida punerea în aplicare a tuturor acțiunilor anunțate în strategia pentru internaționalizarea IMM-urilor, Comisia s-a angajat să monitorizeze progresele și să evalueze periodic eficacitatea strategiei, cu implicarea tuturor principalelor părți interesate.

43 Deși au fost organizate întâlniri regulate și forumuri cu reprezentanții IMM-urilor și cu alte părți interesate (de exemplu, săptămâna IMM-urilor europene, Adunarea IMM-urilor și întâlniri regulate cu OPC-urile naționale), punerea în aplicare a strategiei nu a fost evaluată în mod specific sau cuprinzător, conform descrierii de mai sus. Prin urmare, nu s-a efectuat o raportare cuprinzătoare cu privire la punerea sa în aplicare.

44 În mai 2021, Comisia a elaborat un document de lucru al serviciilor Comisiei intitulat Annual Single Market Report. Acesta este un raport privind progresele înregistrate în punerea în aplicare a strategiilor UE pentru 2020 privind sectorul industrial și IMM-urile. Totuși, informațiile furnizate privind acțiunile specifice de promovare a internaționalizării IMM-urilor au un caracter foarte general și nu sunt suficiente pentru monitorizare și evaluare.

EEN își atinge principalele obiective, dar vizibilitatea și acoperirea acesteia în țările terțe nu sunt optime

EEN și-a atins obiectivele globale, dar nu are încă suficientă vizibilitate

45 Pentru perioada 2015‑2021, două seturi de obiective și de indicatori-cheie de performanță au fost stabilite pentru EEN:

• indicatorii din Regulamentul COSME¹⁸, cu obiective de nivel înalt pentru EEN în ansamblul său (a se vedea tabelul 3); și
• obiectivele sistemului de îmbunătățire a performanțelor, convenite la un nivel inferior între EISMEA și fiecare consorțiu.

46 În raportul final de activitate al EEN pentru 2020, Comisia a constatat că obiectivele agregate de nivel înalt fuseseră atinse, dar nu a furnizat nicio informație privind progresele înregistrate în ceea ce privește recunoașterea EEN de către IMM-uri.

47 La nivelul consorțiilor EEN, raportul final de activitate pentru 2020 preciza că, per ansamblu, EEN își depășise obiectivele în cazul indicatorilor pentru care fuseseră stabilite valori-țintă. Totuși, numărul de acorduri de parteneriat semnate și numărul de servicii de consiliere furnizate de consorții arată că performanța variază semnificativ de la o țară la alta: de la 24 de realizări per membru al personalului (echivalent normă întreagă) în Irlanda și 20 în Lituania, la două, trei sau patru realizări în multe alte țări. Aceste variații în materie de performanță sunt atribuite unor probleme legate de gestionarea consorțiilor, unor schimbări care afectează organizațiile coordonatoare și plecării unor membri importanți ai personalului.

48 Deși, per ansamblu, EEN și-a atins obiectivele generale, nu poate fi determinată pe deplin măsura în care acest lucru s-a transpus în îmbunătățiri reale în ceea ce privește creșterea IMM-urilor pe piața unică și în afara acesteia. Într-o evaluare intermediară a programului COSME efectuată în 2017²⁰ s-a concluzionat că, deși EEN era eficace, la data respectivă nu era posibil să se măsoare impactul său global. Cu alte cuvinte, deși serviciile furnizate de EEN pot conduce la numeroase rezultate pozitive, precum extinderea activității, îmbunătățirea inovării și consolidarea capacităților, este dificil să se stabilească o legătură directă cu fiecare dintre aceste rezultate, întrucât serviciile EEN joacă doar un rol de sprijin și IMM-urile sunt cele care trebuie să obțină rezultatele concrete.

49 Creșterea gradului de cunoaștere a EEN de către părțile interesate este în continuare un obiectiv pentru Comisie. În acest scop, organizațiile-gazdă trebuie să se asigure că activitățile lor din cadrul EEN au un grad ridicat de vizibilitate. În 2015, doar 8 % din IMM-urile intervievate în cadrul sondajului Eurobarometru din anul respectiv știau de existența EEN, iar cifra varia considerabil de la un stat membru la altul. Un audit privind comunicarea efectuat de EASME în 2017‑2018 a evidențiat faptul că cerințele în materie de vizibilitate pentru site-urile multor membri ai EEN nu erau îndeplinite în mod sistematic. Această constatare a fost confirmată de auditul Curții: doar 10 dintre cele 30 de site-uri examinate de Curte afișau sigla EEN și un link către serviciile oferite de EEN pe pagina sa de start. Comisia nu a publicat o cifră actualizată în raport cu criteriul de referință privind activitățile de popularizare a rețelei.

Coordonarea dintre EEN și instrumentele naționale nu este exploatată pe deplin

50 Coordonarea dintre EEN și alte instrumente naționale, regionale și de la nivelul UE este importantă pentru a asigura coerența, exhaustivitatea și complementaritatea măsurilor de sprijin pentru internaționalizarea IMM-urilor. Deși aceasta nu este o cerință oficială, consorțiile EEN sunt încurajate să includă organizațiile de sprijin pentru IMM-uri din regiunea lor cu scopul de a-și extinde influența în comunitatea de afaceri. Mai mult, candidații care doresc să facă parte din EEN trebuie să se asigure că activitățile lor nu dublează serviciile deja furnizate de alte organizații din aceeași zonă geografică și sunt încurajați să lucreze îndeaproape cu reprezentanții altor rețele ale UE din regiunea lor, cum ar fi punctele naționale de contact ale Programului-cadru pentru cercetare, precum și cu reprezentanții organismelor intermediare și ai autorităților de management ale FEDR, și să colaboreze în mod regulat cu aceștia. Ghidul pentru solicitanți al EEN²¹ subliniază faptul că participarea la EEN presupune un grad ridicat de implicare regulată a părților interesate în activitățile EEN la toate nivelurile (local, regional și național) și un dialog constant cu alți furnizori de servicii de sprijin.

51 Aproape 70 % dintre respondenții la sondajul efectuat de Curte în rândul OPC‑urilor naționale și regionale au considerat că EEN oferă IMM-urilor europene mai mult decât capacitatea structurilor naționale de sprijin pentru internaționalizare. S-a exprimat însă și dorința pentru o integrare mai puternică a EEN în organizațiile naționale și regionale ale statelor membre ale UE. Nivelurile de satisfacție au fost ridicate în ceea ce privește cooperarea cu numeroase instrumente ale UE menite să sprijine internaționalizarea IMM-urilor (a se vedea tabelul 2), dar s-a considerat că s-ar putea consolida în special cooperarea cu instrumente de sprijin precum Startup Europe și rețelele ELAN și ENRICH.

52 În perioada 2015‑2021, pentru a sprijini activitățile EEN și a stimula cooperarea la nivelul UE între Comisie și organizațiile care își desfășoară activitatea în domeniul internaționalizării IMM-urilor, Comisia a încheiat acorduri bilaterale separate cu aceste organizații, care au devenit membri asociați furnizori de servicii pentru EEN. În plus, Comisia putea să încheie memorandumuri de înțelegere specifice cu organizațiile internaționale competente.

53 Până la sfârșitul anului 2020, EEN încheiase acorduri bilaterale sau acorduri specifice cu șapte membri asociați europeni, cu două agenții europene, cu serviciile de asistență pentru IMM-uri în vederea înregistrării drepturilor de proprietate intelectuală (DPI) și cu mai mulți membri asociați naționali. De asemenea, EEN semnase o declarație privind intenția de a coopera cu centrele europene de inovare digitală. Totuși, până la sfârșitul anului 2021, încă nu fuseseră oficializate acorduri cu numeroase instrumente și rețele, inclusiv rețeaua punctelor naționale de contact, inițiativa Startup Europe, rețeaua ENRICH, BEI și FEI (pentru promovarea instrumentelor financiare ale UE prin intermediul EEN), și nici cu OPC-urile naționale și regionale din statele membre.

Părțile interesate au identificat lacune în acoperirea țărilor terțe, iar membrii EEN raportează o calitate variabilă a serviciilor

54 Prezența EEN la nivel mondial este esențială pentru capacitatea sa de a ajuta IMM-urile să pătrundă pe piețe internaționale. Activitatea EEN se extinde la țările din afara COSME prin instituirea unor centre de cooperare comercială (BCC-uri). Acestea primesc sprijin nefinanciar din partea Comisiei pentru activitățile EEN, în special asistență și sprijin tehnic și acces la instrumente informatice, la intranetul și la bazele de date ale EEN, precum și la alte servicii online. EEN nu dispune de mijloacele sau de mandatul necesar pentru a furniza sprijin financiar BCC-urilor din țări terțe. Prin urmare, BCC-urile depind parțial de orice susținere financiară pe care o pot primi din partea autorităților naționale și din alte surse.

55 La sfârșitul anului 2020, EEN era reprezentată în 65 de țări (în principal țări cu care UE are un interes să coopereze pe plan economic și cu care a încheiat, de regulă, acorduri comerciale), prin intermediul a 625 de organizații partenere. Dintre acestea, 427 de organizații se aflau în state membre ale UE, 92 în alte țări participante la programul COSME, 23 în Regatul Unit și 73 (sub formă de BCC-uri) în alte 29 de țări (a se vedea figura 3).

56 Deși nu există un obiectiv specific în ceea ce privește numărul de BCC-uri, respondenții la sondajul efectuat de Curte în rândul membrilor EEN și la interviurile cu părțile interesate au menționat frecvent o serie de țări în care ar fi dorit ca prezența BCC-urilor să fie mai pregnantă. Aceste țări sunt Africa de Sud (cu care UE a încheiat un ALS), Australia (care desfășoară în prezent negocieri comerciale cu UE), China și Emiratele Arabe Unite. În plus, Asociația europeană a organizațiilor de promovare a comerțului a identificat Africa drept o regiune ideală pentru dezvoltarea de noi forme de colaborare și pentru obținerea accesului la piață pentru IMM-urile din UE²², întrucât OPC-urile din statele membre sunt subreprezentate pe acest continent.

57 În ceea ce privește calitatea serviciilor, sondajul a arătat că membrii EEN sunt foarte mulțumiți de anumite BCC-uri. Reactivitatea, calitatea și utilitatea serviciilor furnizate de alte centre au fost considerate variabile, existând cazuri de cooperare sau de integrare insuficientă cu OPC-urile europene și un interes prea scăzut manifestat față de exportatorii europeni. În noua sa cerere de exprimare a interesului pentru „partenerii din cadrul rețelelor internaționale” (noul nume al BCC-urilor)²³, Comisia a inclus în mod explicit OPC-urile naționale și regionale în secțiunea privind „tipul de organizații vizate”, mărind astfel potențialele beneficii viitoare ale rețelei.

Membrii EEN ar aprecia formarea și informarea suplimentară în ceea ce privește accesul la finanțare și acordurile de liber schimb

58 Accesul fiabil la finanțare este una dintre cele mai importante priorități pentru IMM-uri, indiferent dacă acestea sunt sau nu sunt preocupate de internaționalizare²⁴. Ca răspuns, Comisia a depus eforturi considerabile pentru a furniza IMM-urilor o gamă largă de instrumente financiare – care sunt puse în aplicare în mod diferit de către Comisie, BEI, FEI sau intermediarii financiari.

59 EEN își propune să furnizeze informații și consiliere privind instrumentele financiare ale UE și diferitele portaluri ale acesteia care oferă informații privind accesul la finanțare, în special cel al Comisiei și Platforma europeană de consiliere în materie de investiții (EIAH). Totuși, vizibilitatea și accesibilitatea online a acestor informații variază semnificativ de la un membru al EEN la altul. În plus, nici EIAH, nici portalul „Acces la finanțare” al Comisiei nu conțin suficiente informații și indicații privind EEN.

60 Observațiile formulate de respondenții la cele două sondaje ale Curții confirmă necesitatea de a promova cunoașterea și legături mai facile la informațiile privind accesul la finanțare pentru IMM-uri, în special prin consolidarea rolului EEN în coordonarea cu programele UE, precum portalul „Acces la finanțare” al Comisiei și EIAH.

61 În 2019, Comisia a elaborat un ghid care cuprindea o serie de recomandări specifice²⁵. Totuși, unele dintre recomandările principale nu au fost încă puse în aplicare, printre acestea numărându-se desemnarea de puncte de contact permanente pentru ALS-uri și organizarea pentru membrii EEN a unor sesiuni specifice de formare privind punerea în aplicare a ALS-urilor (care constituie surse-cheie de informare și consiliere pentru IMM-uri).

62 Instrumentele informatice și consolidarea capacităților reprezintă un mijloc din ce în ce mai important de a asigura faptul că serviciile EEN sunt mai centrate pe clienți și mai bine adaptate cerințelor specifice ale IMM-urilor. Sondajul Curții a arătat că EEN trebuie să își îmbunătățească și să își dezvolte în continuare instrumentele informatice în acest scop, unul din cinci respondenți exprimându-și nemulțumirea în acest sens (un nivel mai ridicat de nemulțumire decât în cazul celorlalte domenii de sprijin).

63 Sondajul efectuat de Curte și interviurile desfășurate cu membri ai personalului Comisiei și cu membri ai personalului departamentelor BEI/FEI au evidențiat faptul că erau necesare formări suplimentare la care să participe experți ai BEI și ai FEI. În plus, posibilitățile de învățare interactivă – care ar spori capacitatea IMM-urilor de a gestiona domenii specifice și mai tehnice, precum ALS-urile și accesul la finanțare – sunt limitate.

Startup Europe a răspuns unor nevoi importante, dar sustenabilitatea, monitorizarea și coordonarea variază

64 Obiectivul general al Startup Europe constă în consolidarea oportunităților de colaborare pentru întreprinderile de înaltă tehnologie aflate în etapa de extindere și pentru constructorii de ecosisteme, cu scopul de a accelera creșterea întregului ecosistem antreprenorial din UE. La rândul său, acesta sprijină comunitățile locale de întreprinderi nou-înființate, asigurând legătura dintre aceste întreprinderi, întreprinderi aflate în etapa de extindere, investitori, acceleratoare, rețele corporative și universități.

65 În perioada de programare 2014‑2020, inițiativa Startup Europe a fost pusă în aplicare prin intermediul a trei cereri de propuneri (în 2014, în 2017 și în 2019). Fiecare cerere de propuneri a avut un buget limitat la aproximativ 10 milioane de euro. În timp ce cererea de propuneri din 2014 s-a axat pe încurajarea antreprenorilor pe internet să lanseze o afacere în UE și să se dezvolte la nivel internațional, cererile din 2017 și din 2019 au extins sfera de aplicare a Startup Europe la toate întreprinderile de înaltă tehnologie nou-înființate și la IMM-urile inovatoare, încurajând creșterea și extinderea pe teritoriul UE și în afara acesteia.

66 În urma celor trei cereri de propuneri, Comisia a selectat 22 de proiecte. De regulă, acestea au o durată de doi ani. Fiecare proiect este pus în aplicare de un consorțiu care asigură legătura între parteneri din diferite ecosisteme de întreprinderi nou-înființate din întreaga UE și oferă oportunități de colaborare pentru întreprinderi nou-înființate și pentru întreprinderi aflate în etapa de extindere. Numărul partenerilor din consorții variază între 3 și 15. În caseta 5 sunt prezentate câteva exemple de obiective ale proiectelor și de activități puse în aplicare prin intermediul Startup Europe. Anexa IV conține scurte autodescrieri ale tuturor proiectelor Startup Europe finanțate în perioada de programare 2014‑2020.

Proiectele Startup Europe nu au continuitate

67 Toate proiectele selectate și-au propus să înlăture unul sau mai multe obstacole care îngreunează creșterea și împiedică întreprinderile să se dezvolte sau să devină întreprinderi paneuropene sau globale. Aceste obstacole aveau în mod clar legătură cu provocările tipice cu care se confruntă întreprinderile nou-înființate și întreprinderile aflate în etapa de extindere, și anume accesul la finanțare, accesul pe piețe noi, recrutarea de angajați calificați și găsirea de parteneri.

68 Aceste contribuții la obiectivele inițiativei Startup Europe au fost însă de scurtă durată. O mare parte dintre activitățile și acțiunile desfășurate în cadrul proiectelor au încetat la sfârșitul perioadei de grant aferente, deși în cererile de propuneri din 2017 și din 2019 era prevăzut că proiectele trebuie să demonstreze sustenabilitatea acțiunilor după încheierea duratei de viață a proiectului.

69 Interviurile desfășurate de Curte cu coordonatorii de proiecte și cu personalul Comisiei au evidențiat câteva motive posibile pentru această situație:

• întreprinderi nou-înființate care nu doresc să plătească sau nu pot plăti pentru servicii;
• servicii care sunt disponibile gratuit în altă parte;
• întreprinderi nou-înființate care sunt reticente la a primi consiliere externă.

70 În plus, toate acordurile de grant conțineau o regulă de „profit zero”, ceea ce însemna că orice profit ar fi fost dedus din grant. Contribuția financiară medie a UE la proiecte a fost foarte ridicată, de 88 % din totalul costurilor și, în unele cazuri, chiar de 100 % din costuri. Prin urmare, orice venituri generate puteau reduce automat contribuția din partea UE. Deși are o justificare, regula de „profit zero” poate descuraja consorțiile să genereze venituri, ceea ce reduce șansele de sustenabilitate financiară și, în cele din urmă, de continuitate ale proiectelor.

Monitorizarea inițiativei Startup Europe în ansamblul său este necorespunzătoare

71 Fiecare propunere de proiect din cadrul Startup Europe trebuie să includă o listă de elemente livrabile, obiective intermediare și indicatori-cheie de performanță specifici proiectului, pe baza cărora să se măsoare progresele și rezultatele. Proiectele raportează periodic cu privire la progresele realizate, iar Comisia răspunde prin constatări și recomandări sub forma unor evaluări individuale ale proiectelor. În general, Comisia evaluează pozitiv realizările acestora. Totuși, Curtea nu a fost în măsură să evalueze măsura în care Startup Europe și-a atins obiectivele generale, întrucât proiectele individuale au indicatori-cheie de performanță complet diferiți, care nu pot fi agregați.

Coordonarea în cadrul inițiativei Startup Europe și în afara acesteia este limitată

72 Comisia publică pe site-ul său informații despre proiectele Startup Europe și despre evenimentele organizate în cadrul acestora. Curtea nu a identificat însă niciun mecanism, instrument sau organism central de coordonare care să conducă inițiativa către realizarea obiectivelor sale generale. Fiecare proiect a fost pus în aplicare separat, cooperarea fiind doar ocazională, de exemplu atunci când unii membri ai consorțiului erau parteneri în mai multe proiecte.

73 Personalul Comisiei care a pus în aplicare inițiativa Startup Europe a întâlnit ocazional colegi din alte direcții generale (de exemplu, la evenimente din cadrul proiectelor). Cu toate acestea, nu a existat o coordonare regulată și structurată a activităților diferitelor direcții generale care sprijină întreprinderile nou-înființate și întreprinderile aflate în etapa de extindere. De asemenea, Comisia nu a coordonat activitățile din cadrul Startup Europe cu programele naționale care oferă sprijin pentru aceste categorii de întreprinderi. Comunicarea din 2016 a Comisiei pe această temă a subliniat nevoia de a consolida cooperarea între EEN și proiectele Startup Europe. Totuși, nici acest aspect nu a fost organizat într-o manieră structurată, iar contactele dintre cele două rețele sunt destul de rare. Doar 35 % dintre respondenții la sondajul efectuat de Curte în rândul membrilor EEN s-au declarat mulțumiți de nivelul de cooperare dintre EEN și inițiativa Startup Europe.

Contribuția la strategia generală pentru IMM-uri nu a fost evaluată

74 Unul dintre obiectivele politicilor și strategiilor UE în acest domeniu este să ajute întreprinderile nou-înființate și întreprinderile aflate în etapa de extindere să rămână în Europa, unde se pot dezvolta pentru a deveni lideri globali și pentru a crea locuri de muncă în UE²⁶.

75 Totuși, mai multe documente ale Comisiei²⁷ au evidențiat faptul că întreprinderile nou-înființate și întreprinderile aflate în etapa de extindere promițătoare din UE nu reușesc să devină lideri globali în Europa, întrucât sunt achiziționate într-o etapă timpurie de către întreprinderi din țări terțe. Întreprinderile din SUA sunt cele mai prolifice în acest sens, întrucât, în perioada 2010‑2018, au achiziționat 12 780 de întreprinderi nou-înființate din UE (27 % din totalul achizițiilor de astfel de întreprinderi din UE). În ceea ce privește capitalul investit, întreprinderile din SUA au reprezentat 55 % din valoarea totală a tranzacțiilor²⁸.

76 Curtea a identificat doi parteneri de proiecte Startup Europe care au participat la 10 dintre cele 22 de proiecte și care erau implicați în căutarea de clienți corporativi, inclusiv de întreprinderi din țări terțe. Această activitate presupunea examinarea ecosistemelor de întreprinderi nou-înființate pentru depistarea unor întreprinderi de înaltă tehnologie nou-înființate inovatoare care prezentau un interes potențial din perspectiva nevoilor clienților lor în materie de inovare. Cooperarea rezultată între corporații și întreprinderi nou-înființate /întreprinderi aflate în etapa de extindere îmbracă numeroase forme, de la acordarea de licențe până la parteneriate și la achiziția integrală. Activitățile de stabilire de contacte din cadrul unui proiect Startup Europe de acest tip au condus la 27 de fuziuni și achiziții, doar 12 dintre acestea având loc pe teritoriul UE (inclusiv șapte întreprinderi cumpărătoare din Regatul Unit, care la data respectivă făcea încă parte din UE).

77 Deși cooperarea poate fi benefică pentru ambele părți, achiziționarea unei întreprinderi nou-înființate sau a unei întreprinderi aflate în etapa de extindere din UE de către o entitate din afara Uniunii intră în conflict cu obiectivul strategic și de politică al UE de a ajuta întreprinderile să se dezvolte la nivel internațional, rămânând în același timp în Uniune.

Concluzii

78 În urma auditului Curții s-a constatat că UE și statele membre au instituit un număr mare de acțiuni de sprijin pentru a răspunde nevoilor de internaționalizare ale IMM-urilor, dar aceste acțiuni nu sunt pe deplin coerente și coordonate. EEN își atinge principalele obiective, dar vizibilitatea și acoperirea acesteia în țările terțe nu sunt optime. La o scară mai mică, Startup Europe prezintă o serie de rezultate pozitive la nivel de proiect, dar îi lipsesc continuitatea și rezultatele generale măsurabile.

79 Curtea concluzionează că punerea în aplicare a strategiei din 2011 a UE pentru internaționalizarea IMM-urilor rămâne incompletă. În timp ce o serie de acțiuni-cheie, cum ar fi consolidarea Rețelei întreprinderilor europene și dezvoltarea portalului Access2Market, au fost puse în aplicare cel puțin parțial, unele acțiuni esențiale pentru îmbunătățirea coerenței la nivelul peisajului extins al inițiativelor UE și ale statelor membre nu au avut succes (punctele 24-29).

80 Coordonarea numeroaselor acțiuni ale UE și ale statelor membre prin care sunt abordate nevoile de internaționalizare ale IMM-urilor lipsește la numeroase niveluri. Deși coordonarea dintre servicii este extrem de eficace în unele domenii esențiale ale activității Comisiei (de exemplu, cooperarea în ceea ce privește capitolele referitoare la IMM-uri din ALS-uri), acest lucru nu se întâmplă și în alte domenii, în special în ceea ce privește rețelele de internaționalizare și instrumentele UE care oferă acces la finanțare (punctele 30-36).

81 Sustenabilitatea financiară a mai multor acțiuni ale UE lansate în perioada de programare 2014‑2020 nu a fost abordată suficient, astfel încât mai multe acțiuni au fost sistate, în pofida unor rezultate pozitive. În plus, punerea în aplicare a strategiei pentru internaționalizarea IMM-urilor nu a făcut obiectul unei raportări și monitorizări specifice și regulate și nici al unei evaluări cuprinzătoare (punctele 37-44).

82 Rețeaua întreprinderilor europene și-a atins principalele obiective, dar este nevoie de eforturi suplimentare în ceea ce privește vizibilitatea, coordonarea, acoperirea țărilor terțe și consolidarea capacităților (punctul 45).

83 EEN și-a atins în mare parte obiectivele agregate de nivel înalt, dar ratele de realizare sunt variabile la niveluri inferioare. În plus, nu este întotdeauna ușor de stabilit măsura în care aceste realizări sunt legate de acțiunile EEN. În pofida îmbunătățirilor înregistrate în ceea ce privește măsurarea performanțelor, mulți membri ai EEN încă nu îndeplinesc în mod sistematic cerințele de vizibilitate și de comunicare vizând o cunoaștere și o accesibilitate sporite (punctele 45-49).

84 Coordonarea dintre EEN și alte instrumente de internaționalizare naționale, regionale și de la nivelul UE stă la baza coerenței, exhaustivității și complementarității măsurilor de sprijin. Deși cooperarea dintre EEN și alte instrumente ale UE este pozitivă în unele cazuri, nu întotdeauna au fost încheiate acorduri de cooperare oficiale (punctele 50-53).

85 În afara UE, EEN își desfășoară activitatea în principal prin intermediul unor centre de cooperare comercială. Activitatea unor BCC-uri a fost foarte apreciată, dar altele au fost criticate pentru funcționarea și reactivitatea lor precară. De asemenea, membrii EEN s-au plâns de ceea ce au considerat a fi prezența necorespunzătoare a BCC-urilor la nivelul unor parteneri comerciali esențiali, precum Australia, China, Africa de Sud și Emiratele Arabe Unite (punctele 54-57).

86 Membrii EEN consideră că sprijinul acordat de Comisie – și de EISMEA în special – este util. În domeniile specifice legate de accesul la finanțare și de ALS-uri este nevoie de formare suplimentară și de o cooperare mai strânsă cu Comisia și cu BEI/FEI pentru a îmbunătăți consolidarea capacităților și expertiza tehnică. Instrumentele informatice sunt un alt domeniu în care membrii EEN ar dori să constate îmbunătățiri (punctele 58-63).

87 Inițiativa Startup Europe s-a axat pe nevoile relevante ale întreprinderilor nou-înființate, dar contribuția sa la internaționalizarea IMM-urilor per ansamblu este neclară și afectată de probleme de sustenabilitate și de guvernanță (punctele 64-70).

88 Comisia nu dispune de o structură generală de coordonare a inițiativei și a legăturilor acesteia cu alte programe. Prin urmare, cooperarea între proiectele Startup Europe și între inițiativa Startup Europe și alte instrumente naționale și ale UE este limitată (punctele 72-73).

89 Deși există informații privind progresele și realizările proiectelor individuale, numărul limitat al obiectivelor generale, al obiectivelor intermediare și al indicatorilor face dificilă evaluarea eficacității Startup Europe la nivel de inițiativă (punctul 71).

90 În unele cazuri, partenerii și proiectele din consorțiile Startup Europe s-au implicat în căutarea și evaluarea unor întreprinderi inovatoare cu un potențial ridicat, în numele unor corporații, astfel încât întreprinderi nou-înființate din UE au fost achiziționate de firme din afara UE (punctele 74-77).

Recomandări

Recomandarea 1 – Îmbunătățirea gradului de cunoaștere, a coerenței și a sustenabilității sprijinului pentru internaționalizarea IMM-urilor

Comisia ar trebui:

1. să pună la dispoziție informații privind instrumentele existente și proiectele care beneficiază de cofinanțare din partea UE în domeniul internaționalizării, inclusiv din fondurile structurale și de investiții europene;
2. pe baza recomandării de la litera (a), să analizeze gama de instrumente și de proiecte cofinanțate pentru a identifica orice posibile lacune și suprapuneri și pentru a favoriza sinergiile;
3. să includă în mod sistematic sustenabilitatea financiară, existența unei cereri reale pe piață și coordonarea cu acțiunile și cu serviciile existente ale UE și ale statelor membre în evaluările ex ante sau în analizele de impact privind noile instrumente de internaționalizare a IMM-urilor;
4. să efectueze o evaluare externă pentru a aprecia eficacitatea strategiei pentru internaționalizarea IMM-urilor.

Data-țintă pentru punerea în aplicare a recomandării: pentru literele (a) și (c), sfârșitul anului 2023; pentru litera (b), sfârșitul anului 2024; pentru litera (d), sfârșitul anului 2025.

Recomandarea 2 – Creșterea vizibilității Rețelei întreprinderilor europene, a cooperării acesteia cu alte programe similare, a activităților sale de formare și a acoperirii sale geografice

Comisia ar trebui:

1. să îmbunătățească vizibilitatea EEN, verificând dacă membrii acesteia furnizează indicații clare și vizibile privind toate serviciile relevante pe site-urile lor și asigurându-se că Platforma europeană de consiliere în materie de investiții și portalul Comisiei privind accesul la finanțare conțin, de asemenea, linkuri clare și vizibile către EEN;
2. oricând este posibil, să încheie acorduri de cooperare sau să identifice alte modalități de cooperare între EEN și alte programe de la nivel național și regional și de la nivelul UE menite să sprijine internaționalizarea IMM-urilor europene;
3. să extindă sfera activităților de formare din cadrul EEN în ceea ce privește accesul la finanțare și acordurile de liber schimb;
4. să încurajeze părțile de încredere eligibile să solicite să devină parteneri de rețele internaționale în țări terțe acolo unde acest lucru este în conformitate cu prioritățile comerciale ale UE.

Data-țintă pentru punerea în aplicare a recomandării: pentru literele (a), (b) și (c), sfârșitul celui de al doilea trimestru al anului 2022; pentru litera (d), sfârșitul celui de al doilea trimestru al anului 2025.

Recomandarea 3 – Îmbunătățirea monitorizării și a eficacității pe termen lung a inițiativei Startup Europe

Comisia ar trebui să îmbunătățească gestionarea inițiativei Startup Europe prin următoarele mijloace:

1. să definească indicatori și obiective specifice pentru a măsura eficacitatea generală a inițiativei, inclusiv sustenabilitatea activităților desfășurate în cadrul proiectelor;
2. să asigure coordonarea și cooperarea cu alte instrumente naționale și ale UE care sprijină creșterea și internaționalizarea întreprinderilor nou-înființate;
3. să stabilească criterii de selecție pentru a acorda prioritate proiectelor care ajută întreprinderile nou-înființate să își dezvolte pe deplin potențialul și competitivitatea și care contribuie astfel la creștere și la crearea de locuri de muncă în UE.

Data-țintă pentru punerea în aplicare a recomandării: pentru literele (a) și (c), sfârșitul celui de al patrulea trimestru al anului 2022; pentru litera (b), sfârșitul primului trimestru al anului 2023.

Prezentul raport a fost adoptat de Camera IV, condusă de domnul Mihails Kozlovs, membru al Curții de Conturi Europene, la Luxemburg, în data de 5 aprilie 2022.

Anexe

Anexa I – Documente de politică cu impact asupra internaționalizării IMM-urilor

Anexa II – Principalele instrumente prin care UE sprijină internaționalizarea IMM-urilor

Sursa: Curtea de Conturi Europeană, pe baza documentului Comisiei intitulat Overview of EU instruments for the internationalisation of European Businesses (noiembrie 2020) și a altor surse ale Comisiei.

Anexa III – Metodologia utilizată pentru efectuarea sondajelor

Auditul a inclus efectuarea a două sondaje: unul în rândul membrilor EEN și celălalt în rândul organizațiilor de promovare a comerțului (OPC-uri).

Sondajul realizat în rândul membrilor EEN

Sondajul realizat în rândul membrilor EEN s-a axat pe contribuția EEN la internaționalizarea IMM-urilor și pe coordonarea/cooperarea rețelei cu principalele instrumente ale UE în acest domeniu. Sondajul a fost adresat unui număr de 94 de coordonatori și 436 de parteneri ai EEN, iar ratele de răspuns au fost de 83 % și, respectiv, de 31 %.

Răspunsurile posibile la fiecare întrebare au fost următoarele: „Foarte mulțumit(ă)”, „Mulțumit(ă)”, „Nemulțumit(ă)”, „Foarte nemulțumit(ă)”, „Nicio opinie/nu este cazul”. Pe lângă răspunsurile standard, respondenții au avut de asemenea posibilitatea de a include sugestii sau de a formula observații generale.

Sondajul realizat în rândul organizațiilor de promovare a comerțului

Sondajul pentru OPC-uri a fost trimis unui număr de 32 de OPC-uri europene, din care au răspuns 13 (41 %). Sondajul s-a axat pe principalele instrumente ale UE pentru internaționalizarea IMM-urilor și pe complementaritatea acestora cu instrumentele naționale în acest domeniu.

Anexa IV – Obiectivele proiectelor Startup Europe

Acronime

Glosar

Acorduri de liber schimb: acorduri comerciale încheiate de UE cu țări terțe, care permit deschiderea reciprocă a piețelor cu țările dezvoltate și cu economiile emergente prin acordarea unui acces preferențial la piețe.

Asociația europeană a organizațiilor de promovare a comerțului: asociația europeană a organizațiilor naționale și regionale de promovare a comerțului.

Ecosistem de întreprinderi nou-înființate: o rezervă comună de resurse, aflată de regulă la cel mult 100 de kilometri față de un punct central, care este benefică pentru întreprinderile nou-înființate locale și care include factori de politică, acceleratoare, incubatoare, spații comune de muncă, instituții de învățământ și grupuri de finanțare.

IMM: definiție în funcție de dimensiune aplicată întreprinderilor și altor organizații, bazată pe numărul de angajați și pe anumite criterii financiare. Întreprinderile mici au mai puțin de 50 de angajați și cifra lor de afaceri sau bilanțul total nu depășește 10 milioane de euro. Întreprinderile medii au mai puțin de 250 de angajați și cifra lor de afaceri nu depășește 50 de milioane de euro sau valoarea totală a bilanțului este de cel mult 43 de milioane de euro.

Instrumentul pentru IMM-uri: un instrument financiar gestionat de EASME în cadrul programului Orizont 2020, care oferă IMM-urilor acces facil la fonduri pentru proiecte de cercetare și inovare.

Întreprindere aflată în etapa de extindere: o întreprindere de dimensiuni mici care a trecut de la categoria de întreprindere nou-înființată la etapa de creștere, trecere caracterizată printr-o creștere anuală medie de peste 20 % înregistrată pe o perioadă de trei ani.

Întreprindere nou-înființată: o entitate comercială nouă, în special un IMM sau o microîntreprindere, care necesită investiții de capital.

Orientările Comisiei Europene privind o mai bună legiferare: set de instrucțiuni interne pentru personalul Comisiei, cu scopul de a atinge obiectivele unei „mai bune legiferări”, inclusiv pentru evaluări cuprinzătoare și analize de impact menite să garanteze că legislația și programele de cheltuieli sunt eficiente, eficace, relevante și coerente și că intervențiile de la nivelul UE generează cu adevărat o valoare adăugată.

Orizont 2020: programul pentru cercetare și inovare al UE pentru perioada 2014‑2020.

Portalul Access2Markets: bază de date a UE pentru companiile exportatoare, care oferă informații despre taxe, impozite, norme privind produsele și alte cerințe de reglementare pentru toate statele membre ale UE și pentru alte peste 135 de piețe din întreaga lume.

Reguli de origine: regulile de origine sunt criteriile folosite pentru a stabili din ce țară provine un produs. Aplicarea de tarife preferențiale în temeiul unui acord de liber schimb cu o țară terță depinde de certificatul de origine al bunurilor în cauză.

Răspunsurile Comisiei

https://www.eca.europa.eu/ro/Pages/DocItem.aspx?did=61072

Calendar

https://www.eca.europa.eu/ro/Pages/DocItem.aspx?did=61072

Echipa de audit

Rapoartele speciale ale Curții de Conturi Europene prezintă rezultatele auditurilor sale cu privire la politicile și programele UE sau la diverse aspecte legate de gestiune aferente unor domenii bugetare specifice. Curtea de Conturi Europeană selectează și concepe aceste sarcini de audit astfel încât impactul lor să fie maxim, luând în considerare riscurile la adresa performanței sau a conformității, nivelul de venituri sau de cheltuieli implicat, evoluțiile viitoare și interesul politic și public.

Acest audit al performanței a fost efectuat de Camera de audit IV – Reglementarea piețelor și economia competitivă, condusă de domnul Mihails Kozlovs, membru al Curții. Auditul a fost condus de doamna Ivana Maletić, membră a Curții de Conturi Europene, care a beneficiat de sprijinul unei echipe formate din: Sandra Diering, șefă de cabinet, Tea Japunčić, atașat în cadrul cabinetului, și John Sweeney, manager principal.

Alvaro Garrido-Lestache Angulo a fost coordonatorul, iar echipa de audit a fost compusă din Wayne Codd, Christian Detry, Satu Levelä-Ylinen, Juan Antonio Vazquez și Wolfgang Schwender, auditori. Thomas Everett a furnizat asistență lingvistică.

De la stânga la dreapta: Tea Japunčić, Satu Levelä-Ylinen, Christian Detry, Sandra Diering, Alvaro Garrido-Lestache Angulo, Wayne Codd, Ivana Maletić, Thomas Everett, Wolfgang Schwender, Juan Antonio Vazquez, John Sweeney.

Note

¹ Annual Report on European SMEs 2020/2021, Evaluarea performanțelor IMM-urilor în perioada 2020-2021, Comisia Europeană, iulie 2021.

² Højbjerre Brauer Schultz, pe baza tabelelor de intrări-ieșiri din WIOT și a datelor Eurostat. Studiu din anul 2018, intitulat 25 years of the European Single Market.

³ Ediția din 2021 a unui studiu al DG TRADE intitulat EU Exports to the World: Effects on Employment.

⁴ DG Trade Statistical Guide, Comisia Europeană, august 2021.

⁵ Comunicarea Comisiei intitulată „«Gândiți mai întâi la scară mică»: Prioritate pentru IMM-uri – Un «Small Business Act» pentru Europa”, COM(2008) 394 final, revizuită prin COM(2011) 78.

⁶ Rapoartele speciale ale Curții de Conturi Europene nr. 20/2017 privind facilitatea de garantare pentru IMM-uri, nr. 17/2019 privind capitalul de risc, nr. 2/2020 privind instrumentul pentru IMM-uri și nr. 25/2020 privind uniunea piețelor de capital.

⁷ Opportunities for the internationalisation of European SMEs. Studiu comandat de Comisia Europeană, 2010.

⁸ Studiu al Parlamentului European, How to support the internationalisation of SMEs and microenterprises, 2017.

⁹ Study on Support Services for SMEs in International Business, Comisia Europeană, 2013.

¹⁰ Overview of EU instruments contributing to internationalisation, Comisia Europeană.

¹¹ Articolul 5 alineatul (3) litera (d) din Regulamentul (UE) nr. 1301/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind Fondul European de Dezvoltare Regională.

¹² Regulamentul (UE) 2021/1060 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 iunie 2021 de stabilire a dispozițiilor comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european Plus, Fondul de coeziune, Fondul pentru o tranziție justă și Fondul european pentru afaceri maritime, pescuit și acvacultură și de stabilire a normelor financiare aplicabile acestor fonduri, precum și Fondului pentru azil, migrație și integrare, Fondului pentru securitate internă și Instrumentului de sprijin financiar pentru managementul frontierelor și politica de vize.

¹³ „Reguli de origine în Access2Markets”, DG TRADE, Comisia Europeană.

¹⁴ SME united Statement on the World Trade Organisation’s MSMEs Workstream: How to Make International Trade Fit for MSMEs, 19 februarie 2020.

¹⁵ Raportul Comisiei privind punerea în aplicare a acordurilor comerciale ale UE, COM(2020) 705 final.

¹⁶ Implementation of Free Trade Agreements, Comitetul Regiunilor și Eurochambres, 2019.

¹⁷ ECON and Eurochambres Survey Results Note on the Implementation of Free Trade Agreements.

¹⁸ Regulamentul (UE) nr. 1287/2013 de instituire a programului COSME.

¹⁹ Date din sondajul privind satisfacția clienților efectuat de EEN în 2021.

²⁰ Interim Evaluation of the COSME Programme, anexa B la proiectul de raport final: Business Management Capacity thematic area (EEN), Grupul Technopolis pentru Comisia Europeană, decembrie 2017.

²¹ Guide for Applicants, Call for proposals: COS-WP2014-2-1, COSME, Rețeaua întreprinderilor europene 2015‑2020.

²² Towards a joint EU-Member States agenda for the internationalisation of SMEs, document de poziție al Asociației europene a organizațiilor de promovare a comerțului, noiembrie 2020.

²³ Programul privind piața unică, Call for expressions of interest for International Network Partners of the Enterprise Europe Network, SMP-COSME-2021-EEN-INTERNATIONAL.

²⁴ Comisia Europeană, raportul privind sondajul Eurobarometru Flash 421: internaționalizarea IMM-urilor, octombrie 2015.

²⁵ Ghidul Comisiei privind EEN, Enhancing services to improve the export & import performance of European companies under EU Free Trade Agreements (FTAs), noiembrie 2019.

²⁶ Site-ul Comisiei Europene privind poziția de lider în sectorul industrial.

²⁷ Site-ul Comisiei intitulat Funding & tender opportunities.

²⁸ MTB & Crunchbase, Tech Startup M&As – 2018 Report, p. 11 și 13.

Contact

CURTEA DE CONTURI EUROPEANĂ
12, rue Alcide De Gasperi
1615 Luxembourg
LUXEMBOURG

Tel. +352 4398-1
Întrebări: eca.europa.eu/ro/Pages/ContactForm.aspx
Website: eca.europa.eu
Twitter: @EUAuditors

Numeroase alte informații despre Uniunea Europeană sunt disponibile pe internet pe serverul Europa (https://europa.eu).

Luxemburg: Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, 2022

PDF	ISBN 978-92-847-7734-1	ISSN 1977-5806	doi:10.2865/527377	QJ-AB-22-005-RO-N
HTML	ISBN 978-92-847-7706-8	ISSN 1977-5806	doi:10.2865/213565	QJ-AB-22-005-RO-Q

DREPTURI DE AUTOR

© Uniunea Europeană, 2022

Politica Curții de Conturi Europene referitoare la reutilizare este definită în Decizia nr. 6-2019 a Curții de Conturi Europene privind politica în materie de date deschise și reutilizarea documentelor.

Cu excepția cazului în care se precizează altceva (de exemplu, într-o mențiune separată indicând drepturile de autor), conținutul elaborat de Curtea de Conturi Europeană pentru care UE deține drepturile de autor face obiectul licenței Creative Commons Atribuire 4.0 Internațional (CC BY 4.0). Prin urmare, ca regulă generală, reutilizarea este autorizată cu condiția menționării adecvate a autorilor și a indicării eventualelor modificări. Reutilizatorul conținutului elaborat de Curtea de Conturi Europeană nu poate altera sensul sau mesajul inițial. Curtea de Conturi Europeană nu răspunde pentru eventualele consecințe ale reutilizării.

Este necesar să obțineți o permisiune suplimentară în cazul în care un anumit conținut prezintă persoane fizice ce pot fi identificate, de exemplu în cazul fotografiilor în care apar membri ai personalului Curții de Conturi Europene sau în cazul în care conținutul include lucrări ale unor terți.

Dacă se obține o astfel de permisiune, ea anulează și înlocuiește permisiunea de natură generală menționată mai sus și va indica în mod clar eventualele restricții de utilizare.

Pentru a utiliza sau a reproduce un conținut pentru care UE nu deține drepturile de autor, poate fi necesar să obțineți o permisiune în acest sens direct de la titularii drepturilor de autor.

Programele informatice sau documentele care fac obiectul unor drepturi de proprietate industrială, cum ar fi brevetele, mărcile, desenele și modelele înregistrate, logourile și denumirile, sunt excluse din politica Curții de Conturi Europene referitoare la reutilizare.

Familia site-urilor instituționale ale Uniunii Europene care sunt incluse în domeniul europa.eu oferă linkuri către site-uri terțe. Deoarece Curtea de Conturi Europeană nu are control asupra acestor site-uri, sunteți încurajați să verificați politica aplicată de ele în ceea ce privește respectarea vieții private și drepturile de autor.

Utilizarea logoului Curții de Conturi Europene

Logoul Curții de Conturi Europene nu poate fi utilizat fără acordul prealabil al Curții de Conturi Europene.

Contactați UE

În persoană
În întreaga Uniune Europeană există sute de centre de informare Europe Direct. Puteți găsi adresa centrului cel mai apropiat de dumneavoastră la: https://europa.eu/european-union/contact_ro

La telefon sau prin e-mail
Europe Direct este un serviciu care vă oferă răspunsuri la întrebările privind Uniunea Europeană. Puteți accesa acest serviciu:

• apelând numărul gratuit 00 800 6 7 8 9 10 11 (unii operatori pot taxa aceste apeluri);
• apelând numărul standard: +32 22999696; sau
• prin e-mail, la: https://europa.eu/european-union/contact_ro

Găsiți informații despre UE

Online
Informații despre Uniunea Europeană în toate limbile oficiale ale UE sunt disponibile pe site-ul Europa, la: https://europa.eu/european-union/index_ro

Publicații ale UE
Puteți descărca sau comanda publicații ale UE gratuite și contra cost la adresa: https://op.europa.eu/ro/publications. Mai multe exemplare ale publicațiilor gratuite pot fi obținute contactând Europe Direct sau centrul dumneavoastră local de informare (a se vedea https://europa.eu/european-union/contact_ro).

Dreptul UE și documente conexe
Pentru accesul la informații juridice din UE, inclusiv la ansamblul legislației UE începând din 1951 în toate versiunile lingvistice oficiale, accesați site-ul EUR-Lex, la: https://eur-lex.europa.eu

Datele deschise ale UE
Portalul de date deschise al UE (https://data.europa.eu/ro) oferă acces la seturi de date din UE. Datele pot fi descărcate și reutilizate gratuit, atât în scopuri comerciale, cât și necomerciale.