Centrele de excelență chimice, biologice, radiologice și nucleare (CBRN) ale UE: sunt necesare mai multe progrese

Sinteză

Începând din 2010, UE a urmărit să atenueze riscurile chimice, biologice, radiologice și nucleare (CBRN) care provin din afara granițelor sale, prin intermediul Inițiativei privind centrele de excelență CBRN ale UE (denumită în continuare „inițiativa”). Aceasta este cel mai mare program civil al UE în domeniul securității externe și este finanțată prin Instrumentul care contribuie la stabilitate și pace, cu un buget în valoare de 130 de milioane de euro pentru perioada 2014-2020. Inițiativa este unul dintre principalele instrumente¹ de atenuare a riscurilor și a amenințărilor CBRN provenite din afara UE.

Pentru a putea evalua măsura în care inițiativa a contribuit la atenuarea riscurilor CBRN provenite din afara UE, Curtea a examinat abordarea în materie de gestionare a riscurilor, punerea în aplicare a inițiativei în țările partenere și sistemele de monitorizare și de evaluare. În cadrul acestui exercițiu, Curtea a examinat situația acțiunilor întreprinse în urma recomandărilor formulate în Raportul său special nr. 17/2014, intitulat „Poate Inițiativa privind centrele de excelență ale UE să contribuie în mod eficace la atenuarea riscurilor chimice, biologice, radioactive și nucleare din afara UE?”, raport care s-a axat la momentul respectiv pe structura acestei scheme.

Curtea concluzionează că inițiativa a contribuit la atenuarea acestor amenințări CBRN, dar că subzistă numeroase provocări. Comisia și Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) au pus în aplicare integral trei dintre cele șase recomandări conținute în Raportul special nr. 17/2014 al Curții și doar parțial două dintre acestea. Țările partenere sunt acum mai implicate în inițierea și în implementarea proiectelor, organizarea la nivel regional a fost consolidată și cooperarea dintre organismele decizionale și organismele responsabile de implementare a fost îmbunătățită. Deși s-au realizat unele progrese, rolul delegațiilor UE și viteza de implementare a proiectelor nu sunt deocamdată satisfăcătoare. Una dintre recomandările anterioare ale Curții, și anume aceea care propunea concentrarea finanțării din partea UE în zonele cu cea mai mare relevanță pentru securitatea UE și care fusese acceptată de Comisie, nu a fost pusă în aplicare.

Nu s-a elaborat încă o abordare adecvată în materie de gestionare a riscurilor care să fie aplicată pentru activitățile inițiativei, în ansamblul ei, nici la nivelul etapei de selecție a proiectelor, nici la nivelul identificării nevoilor țărilor partenere.

Comisia pune la dispoziția țărilor partenere o metodologie și instrumente care să le ajute să își evalueze propriile nevoi și să elaboreze planuri naționale de acțiune în vederea atenuării riscurilor CBRN. Cu toate acestea, nu sunt furnizate orientări suficiente cu privire la modul în care riscurile ar trebui identificate și ierarhizate în funcție de prioritatea lor. În pofida acestui neajuns, chestionarul de evaluare a nevoilor și planurile naționale de acțiune sunt în continuare elemente esențiale care constituie fundamentul inițiativei. Cu toate acestea, Comisia nu poate să răspundă în mod suficient de prompt la toate solicitările de asistență pe care le primește din partea țărilor partenere în vederea identificării și a ierarhizării în ordine prioritară a nevoilor lor; acest lucru riscă să întârzie în mod considerabil atât completarea chestionarelor, cât și elaborarea planurilor de acțiune.

Pe lângă îmbunătățirile rezultate în urma punerii în aplicare a recomandărilor anterioare ale Curții, un număr de aspecte ale inițiativei au cunoscut evoluții pozitive în țările partenere. Inițiativa a promovat o cultură a siguranței și a cooperării. Au fost constituite echipe naționale CBRN în majoritatea țărilor partenere. Proiectele au livrat cea mai mare parte a realizărilor lor preconizate; părțile interesate au apreciat în mod special exercițiile operaționale de consolidare a capacităților.

A fost inițiată o cooperare regională, însă aceasta este încă deficitară, întrucât țările partenere nu interacționează în mod suficient și doresc să răspundă mai întâi nevoilor lor de la nivel național.

Implicarea delegațiilor UE s-a îmbunătățit față de situația de la momentul publicării Raportului special nr. 17/2014 anterior al Curții. Ele s-au dovedit însă a fi insuficient de active în promovarea inițiativei și în mobilizarea voinței politice. Chestiunile legate de CBRN nu au fost incluse în mod sistematic în dialogul în materie de politici și de securitate și nici în dialogul politic. Interacțiunea dintre direcțiile generale ale Comisiei, pe de o parte, și între acestea și comunitatea donatorilor, de cealaltă parte, în special pe tema finanțării potențiale disponibile, era limitată.

Absența unor obiective clare, a unor indicatori pertinenți și a unor date care să fie colectate pe teren au subminat evaluarea efectelor și a impactului, atât la nivelul proiectelor, cât și la nivelul inițiativei în ansamblul ei.

Portalul web CBRN are un potențial considerabil ca bază de date operațională pentru implementarea și gestionarea activităților inițiativei, însă nu este încă un registru eficace, complet, actualizat și structurat de activități, de învățăminte și de bune practici.

Curtea recomandă așadar Comisiei și SEAE următoarele:

• să ierarhizeze activitățile în funcție de prioritatea lor, pe baza unei evaluări a riscurilor sistemice;
• să consolideze dimensiunea regională a inițiativei;
• să consolideze în continuare rolul delegațiilor UE în cadrul inițiativei;
• să identifice sinergiile potențiale și alte surse de finanțare disponibile;
• să consolideze răspunderea de gestiune și vizibilitatea activităților și a rezultatelor printr-o mai bună monitorizare și evaluare;
• să procedeze la o revizuire generală a portalului web pentru a se permite un acces facil la toate informațiile privind activitățile inițiativei.

Introducere

Episoade precum utilizarea recentă de gaz sarin și de clor gazos în Irak și în Siria, utilizarea agentului neurotoxic VX în aeroportul din Kuala Lumpur în februarie 2017, epidemia de boală virală Ebola din Africa de Vest din perioada 2014-2016 și topirea miezului reactorului nuclear de la Fukushima din 2011 constituie exemple concludente care reamintesc pericolele ce pot apărea atunci când riscurile chimice, biologice, radiologice și nucleare (CBRN) se concretizează. Indiferent dacă răspândirea/utilizarea lor are loc în mod accidental sau deliberat, agenții chimici, pandemiile și epizootiile biologice, precum și substanțele radiologice și nucleare pot constitui amenințări grave pentru sănătatea mondială, pentru mediu și pentru economie.

Comisia consideră că amenințările CBRN au o probabilitate scăzută de materializare, dar prezintă un risc de impact major în cazul în care se concretizează². În timp ce majoritatea statelor din comunitatea internațională au semnat tratate și convenții internaționale³ care reglementează utilizarea armelor și a materialelor CBRN, unele dintre ele fie nu le-au pus în aplicare, fie nu au ratificat încă acordurile respective. Achiziția și utilizarea de componente CBRN în scopuri răuvoitoare sunt o realitate și se estimează că amenințarea aferentă se va agrava în următorii ani⁴. Pe lângă utilizarea rău intenționată a substanțelor CBRN, există și accidentele naturale sau cele cauzate de om.

La nivelul UE, Direcția Generală Migrație și Afaceri Interne (DG HOME) din cadrul Comisiei este cea care se ocupă de coordonarea politicii interne a UE în materie de CBRN⁵, în vederea atenuării amenințărilor și a riscurilor aferente. Întrucât amenințările CBRN nu țin cont de granițe, acțiunile UE nu pot fi limitate numai la propriul teritoriu. Într-adevăr, Consiliul European, Consiliul Uniunii Europene⁶ și Parlamentul European⁷ au subliniat în mai multe rânduri importanța corelării politicilor de securitate internă și externă ale UE, care acoperă aspecte legate de CBRN. De asemenea, Comisia Europeană a declarat că „acțiunile externe ale UE trebuie să reflecte, să completeze și să contribuie la securitatea internă a UE”⁸. Sprijinul din ce în ce mai intens acordat sectoarelor ce țin de securitate este susținut de Strategia globală din 2016 pentru politica externă și de securitate a Uniunii Europene⁹.

Inițiativa privind centrele de excelență ale UE în domeniul CBRN (denumită în continuare „inițiativa”), gestionată de Direcția Generală Cooperare Internațională și Dezvoltare (DG DEVCO), este principala schemă, dar nu unica, de atenuare a amenințărilor CBRN provenite din afara granițelor UE. Printre alte acțiuni de atenuare desfășurate de DG DEVCO se numără consolidarea sistemelor de control al exporturilor de produse cu dublă utilizare (materiale chimice, biologice, radiologice și nucleare care pot fi utilizate atât în scopuri civile, cât și militare) și reorientarea profesională a oamenilor de știință care posedă cunoștințe în domeniul tehnologiei cu dublă utilizare.

Obiectivul principal al inițiativei este de a consolida capacitatea pe termen lung a autorităților naționale și regionale și a organismelor administrative responsabile de abordarea amenințărilor CBRN, precum și de a stimula o cooperare de durată între acestea¹⁰. Inițiativa finanțează, în principal, proiecte ce vizează consolidarea capacităților, însă beneficiile nu se limitează doar la proiecte. Principala sa caracteristică este de a institui și a consolida rețele de cooperare în domeniul CBRN (sau centre de excelență) atât în interiorul țărilor partenere, cât și între acestea. Rețeaua este organizată în jurul unor secretariate regionale, în cadrul cărora au loc schimburi de cunoștințe și de expertiză.

Inițiativa este acțiunea cu cea mai mare dimensiune financiară din cadrul Instrumentului care contribuie la stabilitate și pace (IcSP)¹¹ și constituie cel mai mare program civil de securitate externă al UE. IcSP abordează chestiuni legate de pace, conflicte și securitate „care nu pot fi abordate în mod eficace în cadrul altor instrumente de cooperare ale UE”¹².

Bugetul inițiativei s-a ridicat la 109 milioane de euro pentru perioada 2009-2013 și la 103 milioane de euro pentru perioada 2014-2020. Aceasta înseamnă că media anuală a scăzut de la 22 de milioane de euro la 19 milioane de euro între cele două perioade (a se vedea anexa I).

Inițiativa a fost lansată în mai 2010¹³. Curtea a examinat structura inițiativei în Raportul special nr. 17/2014, intitulat: „Poate Inițiativa privind centrele de excelență ale UE să contribuie în mod eficace la atenuarea riscurilor chimice, biologice, radioactive și nucleare din afara UE?”. Concluzia raportului respectiv a fost că inițiativa poate contribui la atenuarea acestor riscuri, însă mai trebuie finalizate anumite elemente (a se vedea anexa II). Deși a fost ușor schimbată de la data ultimului audit, structura organizațională a inițiativei rămâne complexă din cauza faptului că se sprijină pe o rețea extinsă care reunește atât organisme ale UE [Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE), DG DEVCO, Centrul Comun de Cercetare (JRC)], cât și actori din afara cadrului UE [Institutul de Cercetare Interregional al Națiunilor Unite în domeniul Criminalității și Justiției (UNICRI), echipa responsabilă de guvernanță, secretariatele regionale, echipele naționale], precum și experți în domeniul CBRN, părți interesate din domeniul civil și militar și alte organizații internaționale (a se vedea figura 1). Cea mai importantă schimbare de la ultimul audit al Curții pe această temă constă într-o implicare mai activă a JRC și a experților la fața locului contractați de DG DEVCO.

Sursa: Curtea de Conturi Europeană.

Această organizare, care implică numeroși actori din domeniul CBRN, împreună cu abordările ascendente, naționale și regionale formează o combinație ce face ca inițiativa să fie un mecanism de sprijin unic. Guvernele țărilor partenere desemnează câte un punct focal național, care acționează în calitate de reprezentant principal al guvernului respectiv în cadrul inițiativei și care răspunde de relațiile cu părțile interesate în domeniul CBRN de la nivel național (echipa națională, beneficiarii proiectelor și alți actori de pe plan local) și de la nivel internațional.

Centrele de excelență sunt structurate în jurul a opt secretariate regionale (a se vedea anexa III). Acestea sunt platforme care promovează și facilitează cooperarea la nivel regional și internațional. Ele asigură legătura cu punctele focale naționale din regiunea corespondentă, cărora le furnizează totodată sprijinul necesar, organizează mese rotunde la nivelul regiunilor, facilitează schimbul de informații, monitorizează, într-o anumită măsură, activitățile desfășurate la nivel regional și promovează inițiativa.

Sfera și abordarea auditului

Unul dintre obiectivele principale ale acestui audit al performanței referitor la Inițiativa privind centrele de excelență CBRN ale UE a fost de a examina situația acțiunilor întreprinse de SEAE și de Comisie pentru a pune în aplicare recomandările formulate în atenția lor de către Curte în Raportul special nr. 17/2014, și anume:

1. să concentreze finanțarea din partea UE în zonele cu cea mai mare relevanță pentru securitatea UE;
2. să dezvolte capacitățile secretariatelor regionale;
3. să consolideze rolul delegațiilor UE;
4. să ia măsuri pentru ca țările partenere să fie implicate și în implementarea proiectelor, nu numai în inițierea lor;
5. să reducă intervalul de timp dintre etapa depunerii propunerilor de proiecte și etapa implementării lor;
6. să îmbunătățească cooperarea dintre organismele decizionale și organismele responsabile de implementare.

În timp ce auditul anterior al Curții s-a axat pe structura inițiativei, sfera auditului a fost extinsă de această dată pentru a include și o evaluare a abordării în ceea ce privește gestionarea riscurilor, a modului în care inițiativa este implementată în țările partenere, precum și a sistemelor de monitorizare și de evaluare. Curtea a urmărit să răspundă la întrebarea următoare: a contribuit Inițiativa privind centrele de excelență ale UE în mod semnificativ la atenuarea riscurilor chimice, biologice, radiologice și nucleare din afara UE?

Pentru a putea răspunde la această întrebare, Curtea a căutat să obțină răspunsuri la următoarele trei întrebări secundare:

1. Au adoptat Comisia și SEAE o abordare adecvată pentru gestionarea riscurilor?
2. Dezvoltarea inițiativei în țările partenere este satisfăcătoare?
3. Au fost instituite sisteme eficace de monitorizare și de evaluare care să permită identificarea, evaluarea și raportarea rezultatelor inițiativei privind centrele de excelență?

Auditul a fost efectuat în perioada februarie-octombrie 2017. Curtea a examinat documente justificative și a desfășurat interviuri cu reprezentanți din partea Comisiei (din cadrul direcțiilor generale DEVCO, JRC, ECHO, NEAR și HOME), din partea SEAE, a UNICRI și a echipei responsabile de guvernanță, precum și cu mai mulți participanți la cea de A cincea reuniune internațională a punctelor focale naționale de la Bruxelles.

Curtea a efectuat vizite de audit în trei țări partenere: Georgia (în iunie 2017), Iordania și Liban (în septembrie 2017). Aceste țări fac parte din zona vizată de politica de vecinătate, zonă prioritară pentru inițiativă, și primele două găzduiesc secretariate regionale¹⁴. Curtea a desfășurat interviuri cu șefii secretariatelor regionale, cu coordonatorii regionali, cu experți în asistență tehnică la fața locului, cu reprezentanți ai punctelor focale naționale și ai delegațiilor UE, cu 15 beneficiari de proiecte și cu trei contractanți ai UE (entități de punere în aplicare a proiectelor). În plus, Curtea a transmis un chestionar tuturor secretariatelor regionale (8) și unui eșantion de alte părți interesate (enumerate în continuare) cu scopul de a obține informații generale referitor la inițiativă. Curtea a analizat toate răspunsurile primite în scris din partea:

1. secretariatelor regionale (au răspuns cinci dintr-un total de opt);
2. punctelor focale naționale (au răspuns 11 dintr-un total de 18);
3. delegațiilor UE (au răspuns 14 dintr-un total de 18);
4. entităților de punere în aplicare a proiectelor (au răspuns șase dintr-un total de șapte);
5. punctelor de contact CBRN din UE (au răspuns cinci dintr-un total de zece).

Observații

Activitățile nu sunt nici în prezent prioritizate în funcție de riscuri

Există o nevoie urgentă de ierarhizare a activităților și a cheltuielilor în funcție de prioritatea lor

Pentru a se asigura utilizarea optimă a resurselor limitate, Curtea a recomandat în Raportul special nr. 17/2014 ca finanțarea să fie acordată cu prioritate în zonele cu cea mai mare relevanță pentru securitatea UE. Potrivit DG HOME, riscurile CBRN cu cel mai mare impact direct asupra securității UE provin din țările din Orientul Mijlociu și din cele participante la Parteneriatul estic¹⁵, urmate de țările din Africa de Nord, toate aceste țări reprezentând împreună 20 % din numărul total al țărilor partenere. Cu toate acestea, prioritățile geografice ale DG DEVCO (Europa de Est și de Sud-Est, Orientul Mijlociu, Africa de Nord și Sahel, Fațada atlantică africană și Africa Centrală și de Est) acoperă 70 % din totalul țărilor partenere, dintre care o mare parte nu sunt considerate ca fiind o sursă de riscuri CBRN cu cel mai mare impact direct asupra UE.

De fapt, DG DEVCO și SEAE au încurajat mai multe țări partenere să se alăture inițiativei. Drept urmare, numărul țărilor partenere a continuat să crească, în loc ca eforturile să fie concentrate pe un număr mai restrâns de țări¹⁶. În octombrie 2017, numărul țărilor partenere a crescut cu 15, și anume de la 43 la 58 de la data ultimului audit al Curții pe această temă (a se vedea anexa IV), și interesul față de inițiativă este în continuare din ce în ce mai mare¹⁷. Având în vedere că resursele disponibile sunt limitate, extinderea geografică se traduce printr-o asistență mai scăzută, în medie, la nivel de țară.

La momentul întocmirii Raportului special nr. 17/2014, Curtea a analizat sistemele de selectare și de implementare a primelor 40 de proiecte. Curtea a comparat finanțarea alocată pentru proiectele 1-40 (prima perioadă) și cea alocată pentru proiectele 41-60 (a doua perioadă). Din figura 2 reiese faptul că Europa de Est și de Sud-Est, care reprezintă o prioritate pentru UE, a fost, per ansamblu, regiunea care a beneficiat de cea mai mare parte din finanțarea alocată pentru proiecte (21 %), fondurile alocate în ultima perioadă înregistrând însă un nivel mai scăzut. Începând cu proiectul 41, Fațada atlantică africană, care, în afară de Maroc, nu este vizată de politica de vecinătate, a fost cel mai mare beneficiar. Regiunea Asiei de Sud-Est se află pe locul trei din punctul de vedere al cuantumului finanțării alocate, însă nu se numără printre zonele de risc cu prioritate ridicată. Deși riscurile sunt mai ridicate în Orientul Mijlociu și în Africa de Nord și Sahel (a se vedea punctul 16)¹⁸, aceste regiuni (cu excepția regiunii vizate de Consiliul de Cooperare al Golfului) au beneficiat de cele mai mici procente din finanțarea disponibilă în a doua perioadă. Per total, ele au primit 13 %, respectiv 9 %, din finanțarea alocată proiectelor. Regiunile care reprezintă o sursă de riscuri CBRN cu cel mai mare impact direct asupra UE (a se vedea punctul 16) au beneficiat în total de 43 % din suma totală alocată proiectelor. Prin urmare, proiectele nu sunt prioritizate în funcție de riscurile aferente fiecărei locații geografice în parte. Această situație este în contradicție cu recomandarea anterioară a Curții, pe care Comisia o acceptase la momentul respectiv.

Urmând o abordare ascendentă, bazată pe cerere¹⁹, fiecare regiune prezintă propuneri de proiecte către DG DEVCO. Comisia selectează proiectele care să fie finanțate fără să aplice însă criterii de selecție bazate pe riscuri, deși, în propriul său document de lucru, menționa că securitatea UE ar putea avea de câștigat din utilizarea pe o scară mai largă a evaluărilor cu privire la amenințări și riscuri²⁰. În schimb, propunerile de proiecte sunt admise pe baza principiului „primul venit, primul servit”, Comisia sperând să stimuleze în acest fel concurența între regiuni. În practică, fondurile inițiativei sunt dispersate între un număr mai mare de țări partenere.

Sursa: Curtea de Conturi Europeană, pe baza datelor extrase din sistemul CRIS și de pe portalul CBRN și furnizate de JRC.

În plus, nu se acordă prioritate niciunui domeniu tematic în particular. Deși politica internă inițială a UE în materie de CBRN era axată în primul rând pe măsuri de prevenire²¹, cadrul de reglementare al IcSP²² nu precizează cărora dintre măsurile de atenuare externe (pregătire, prevenire, detectare sau reacție) ar trebui să li se acorde prioritate. Cu toate acestea, experții din cadrul DG HOME și al DG DEVCO recomandă, într-o primă etapă, identificarea materialelor CBRN și luarea măsurilor de siguranță și de securitate aferente. Curtea nu a identificat decât trei proiecte care erau concentrate pe identificarea instalațiilor CBRN și a materialelor conținute de acestea. În plus, numai cinci proiecte din 66, cărora le corespund 9 % din cheltuieli, au abordat în mod exclusiv riscurile chimice (a se vedea anexa V), deși acestea din urmă sunt considerate de Centrul de situații și de analiză a informațiilor al UE (INTCEN) ca reprezentând amenințarea cu cea mai mare probabilitate de concretizare.

În 2017, Comisia a început să utilizeze inițiativa pentru a aborda chestiuni legate în mai mare măsură de securitate, cum ar fi combaterea terorismului, lupta împotriva criminalității cibernetice, protecția infrastructurilor critice, combaterea traficului de medicamente falsificate, securitatea maritimă și explozivii. Întrucât resursele de care dispune inițiativa sunt limitate, Comisia intenționează să finanțeze aceste activități noi din alte linii bugetare, utilizând totodată structurile centrelor de excelență. Există însă în continuare un număr mare de măsuri care sunt necesare pentru combaterea riscurilor CBRN clasice²³. Punctele focale naționale și-au mobilizat eforturile în domeniul CBRN și preconizează o fructificare a acestora. Extinderea inițiativei către alte domenii tematice presupune un volum de muncă suplimentar, în condițiile în care încă mai sunt multe de făcut în domeniul CBRN.

Identificarea nevoilor și a priorităților țărilor partenere este în continuare un proces care durează prea mult și nu este bazat pe evaluări ale riscurilor sistemice

JRC a conceput un chestionar de evaluare a nevoilor destinat țărilor partenere. Întrebările din chestionar aveau un caracter generic și abordau subiecte precum existența sau inexistența unui cadru juridic național în materie în țara parteneră, precum și a unui cadru instituțional de reglementare a siguranței și a securității materialelor și a instalațiilor CBRN. Conceptul de riscuri nu era încorporat în metodologia JRC și nu existau îndrumări suficiente cu privire la modul în care riscurile ar trebui identificate și ierarhizate în funcție de prioritatea lor. Lacunele identificate cu ajutorul chestionarului constituie baza pe care se sprijină elaborarea planului național de acțiune în domeniul CBRN, menit să atenueze riscurile respective.

Echipele naționale CBRN din țările partenere²⁴ au fost asistate în formularea răspunsurilor la întrebările din chestionar de experți din cadrul JRC, însă acest chestionar rămâne doar un exercițiu de autoevaluare realizat de țările partenere. În vederea exercițiilor de completare a chestionarului de evaluare a nevoilor și de elaborare a planului național de acțiune, echipele naționale sunt încurajate de Comisie să includă reprezentanți dintr-o gamă largă de ministere (a se vedea figura 1), precum și din alte puncte de contact recunoscute²⁵. Analiza Curții a relevat că echipele naționale nu includeau în mod sistematic experți din întreaga gamă de domenii având o legătură cu CBRN.

Situația în luna octombrie 2017 arăta că 26 din 58 de țări partenere (45 %) finalizaseră completarea chestionarului privind evaluarea nevoilor și doar 18 țări partenere (31 %) elaboraseră un plan național de acțiune. Patru dintre acestea din urmă concepuseră planul respectiv fără să aplice metodologia de la baza chestionarului (a se vedea anexa I).

Unul dintre motivele care explică faptul că nu toate țările partenere au trecut prin procesele privind chestionarul și planul național de acțiune este acela că acest exercițiu este de natură voluntară, fiind nevoie de o voință politică în acest sens. Un alt motiv care explică de ce numai un număr restrâns de țări partenere finalizaseră completarea chestionarului și întocmirea planurilor naționale de acțiune constă în instabilitatea politică existentă în unele dintre aceste țări, care complică planificarea. Nu în ultimul rând, JRC nu a putut răspunde suficient de prompt tuturor solicitărilor de asistență primite în scopul completării chestionarului sau al întocmirii planurilor naționale de acțiune.

Cererea din ce în ce mai mare din partea țărilor partenere de a proceda la completarea chestionarului și la elaborarea planurilor naționale de acțiune, precum și extinderea continuă a inițiativei au exercitat o presiune evidentă asupra resurselor umane ale JRC. Resursele umane alocate inițiativei au fost reduse de la 200 de persoane-lună în 2015 la 105 în 2017. Incapacitatea din cadrul JRC de a face față volumului său de muncă a dus la întârzieri considerabile în organizarea atelierelor. La 31 octombrie 2017, durata medie de așteptare până la desfășurarea unui atelier pe tema chestionarului sau pe tema planului național de acțiune era de 19 luni de la data transmiterii solicitării sau de la data participării la un atelier anterior. Există riscul ca elanul în acest domeniu să dispară dacă exercițiile constând în completarea chestionarului și în elaborarea planurilor naționale de acțiune nu sunt efectuate în timp util, subminând astfel credibilitatea inițiativei.

Anumite aspecte ale inițiativei au cunoscut evoluții satisfăcătoare în țările partenere

Inițiativa a contribuit la consolidarea guvernanței în materie de CBRN în țările partenere și la intensificarea cooperării regionale în acest domeniu…

Constituirea echipelor naționale CBRN și inițierea cooperării regionale reprezintă cele două mari reușite ale inițiativei. Formarea structurilor de la nivel național a necesitat o perioadă lungă de timp, ceea ce a avut ca efect întârzierea implementării activităților. Cu toate acestea, până în octombrie 2017, marea majoritate a țărilor (a se vedea anexa I) desemnaseră un punct focal național și creaseră o echipă națională care să asigure cooperarea interinstituțională și care să îmbunătățească guvernanța la nivel național în domeniul CBRN. Guvernanța este consolidată și prin intermediul exercițiilor privind chestionarul de evaluare a nevoilor și planurile naționale de acțiune (a se vedea punctele 22 și 24).

Secretariatele regionale²⁶ asistă țările partenere la evaluarea și abordarea nevoilor lor și înlesnesc coordonarea între acestea. Ele contribuie la crearea unei rețele în domeniul CBRN. În Raportul special nr. 17/2014, Curtea a remarcat însă că aceste secretariate dispuneau de o expertiză tehnică limitată. DG DEVCO a pus în aplicare în integralitate recomandarea Curții referitor la acest aspect prin detașarea a șase experți în asistență tehnică la fața locului [cunoscuți ca „experți OSA” (on-site assistance) și denumiți în prezentul raport „experți la fața locului”] în cadrul a șapte secretariate regionale²⁷. Aceștia contribuie la consolidarea guvernanței în domeniul CBRN în țările partenere prin sprijinul tehnic pe care îl oferă echipelor naționale, punctelor focale naționale și secretariatelor regionale. Ei sunt implicați în organizarea de sesiuni de formare și de diverse exerciții, facilitează reuniunile echipelor naționale și pregătesc ateliere pe tema chestionarului de evaluare a nevoilor și pe tema planului național de acțiune, la care iau parte. Acești experți contribuie totodată la îmbunătățirea cooperării regionale în ceea ce privește formularea nevoilor și a proiectelor, întocmirea caietelor de sarcini și monitorizarea implementării proiectelor regionale. Experții la fața locului se bucură de o apreciere pozitivă în țările partenere.

De asemenea, secretariatele regionale au îmbunătățit cooperarea și coordonarea cu alte organizații internaționale²⁸ (a se vedea caseta 1). De exemplu, secretariatele regionale au asistat șase țări partenere în gestionarea sprijinului primit din partea Unității de sprijin pentru punerea în aplicare a Convenției privind armele biologice.

În Raportul special nr. 17/2014, Curtea a semnalat faptul că țările partenere nu erau implicate în mod suficient în procesul de selecție a proiectelor, deși se presupunea că inițiativa era, prin natura ei, de tipul „de la bază către vârf”.

Începând cu proiectul 33 (martie 2013), proiectele sunt dezbătute în cadrul unor mese rotunde organizate la nivel regional, existând de două ori mai multe proiecte bazate pe o abordare ascendentă³⁰ (20) decât pe o abordare descendentă (9) care au fost propuse de DG DEVCO (a se vedea anexa VI). Cel puțin jumătate dintre proiecte³¹ implică participarea unor experți locali în implementarea lor. Recomandarea formulată de Curte în Raportul special nr. 17/2014 a fost pusă în aplicare integral. Proiectele derulate în cadrul inițiativei promovează în prezent un simț mai pronunțat de apropriere pe plan local și o cultură a consensului.

Intervalul de timp cuprins între momentul depunerii propunerilor de proiecte și implementarea acestora este în continuare lung (a se vedea anexa VI) – ajungând, în medie, până la 18 luni. Curtea recomandase scurtarea acestui interval. Comisia a schimbat recent abordarea de identificare a nevoilor specifice ale beneficiarilor, însă este încă prea devreme să se stabilească măsura în care această nouă metodă va accelera demararea activităților proiectelor. Prin urmare, Curtea concluzionează că recomandarea nu a fost pusă în aplicare decât parțial.

Nu există încă planuri de acțiune regionale. Planurile naționale de acțiune care sunt finalizate au dat naștere la discuții legate de posibilele activități/proiecte regionale. În plus, secretariatele regionale, uneori cu sprijinul experților la fața locului, colectează și consolidează informațiile referitoare la nevoile de la nivel național, în vederea stabilirii unor priorități regionale. În trei regiuni se observă apariția unei abordări regionale din inițiativă proprie, ca urmare a unei încrederi mai mari și a unui simț mai puternic de apropriere (a se vedea caseta 2).

Proiectele au obținut fie o parte, fie totalitatea realizărilor planificate. Numeroase proiecte au inclus acțiuni de formare, variind de la o introducere generală și creșterea gradului de conștientizare la exerciții cu un caracter operațional mai pronunțat vizând consolidarea capacităților. În unele cazuri, proiectele includeau vizite de studiu în diferite state membre ale UE, furnizau echipamente CBRN, produceau materiale educaționale, precum manuale, ghiduri de bune practici, metodologii și planuri naționale de reacție, și contribuiau la adoptarea sau la revizuirea legislației și a reglementărilor în materie (a se vedea caseta 3).

Exercițiile de simulare teoretică și de simulare pe teren³³ desfășurate sub auspiciile inițiativei sunt foarte apreciate de către țările partenere³⁴ (a se vedea caseta 4). Țările participante la sondaj au declarat că ar dori ca exercițiile pe teren să fie finanțate într-un număr mai mare (cu o instruire pertinentă prealabilă), considerând că acestea reprezintă cea mai bună metodă de învățare empirică.

… există însă în continuare obstacole importante care stau în calea realizării întregului potențial al inițiativei…

În pofida realizărilor prezentate în secțiunea anterioară, persistă unele obstacole importante. Acestea împiedică inițiativa să își valorifice întregul său potențial de a crea o comunitate CBRN interconectată la nivel național, regional și internațional.

… în țara parteneră

Un număr de factori au avut un impact negativ asupra gradului în care guvernanța în domeniul CBRN în țările partenere a fost consolidată și asupra gradului în care riscurile aferente din aceste țări au fost atenuate. Printre acești factori s-au numărat limitările existente în ceea ce privește mandatul și statutul juridic al echipei naționale la nivel de ansamblu, precum și la nivelul punctului focal național în mod special. Alte obstacole au inclus lipsa de disponibilitate a membrilor echipei naționale, instabilitatea politică și deficitele de finanțare. Experții la fața locului au facilitat desfășurarea unor reuniuni ale echipelor naționale într-un număr de țări, însă acest sprijin nu este sustenabil pe termen lung.

Punctele focale naționale sunt actori-cheie în această rețea, întrucât asigură coordonarea activităților desfășurate de părțile interesate din domeniul CBRN în țările lor respective și acționează ca puncte naționale de contact pentru inițiativă. Planul Comisiei este ca acestea să devină un „punct unic de contact” pentru toate chestiunile legate de CBRN. Cu toate acestea, ele nu se bucură de un grad suficient de proeminență și de autoritate în rândul diverselor instituții care formează echipa națională și nici în raport cu guvernele țărilor lor.

De la publicarea Raportului special nr. 17/2014, DG DEVCO a detașat, pe termen lung, responsabili IcSP în materie de cooperare regională numai în patru delegații ale UE³⁶ (în Nairobi, Manila, Dakar și Islamabad). Primele două dintre aceste țări găzduiesc secretariate regionale, spre deosebire de ultimele două. Acești responsabili IcSP în materie de cooperare regională se ocupă de relațiile cu celelalte delegații ale UE din regiunile în care au fost detașați. Responsabilitățile lor nu se limitează însă numai la chestiuni legate de CBRN, ci includ și alte activități în materie de securitate³⁷.

Măsura în care delegațiile UE se implică în promovarea inițiativei și în mobilizarea voinței politice în țările și regiunile aferente a crescut, însă nu într-un mod suficient. Chestiunile legate de CBRN nu au fost incluse în mod sistematic în dialogul în materie de politici și de securitate și nici în dialogul politic. Nivelul informațiilor de care ele dispuneau depindea adesea de prezența responsabililor IcSP în materie de cooperare regională detașați pe termen lung în regiune. În unele țări din regiunile prioritare, delegațiile UE respective nu se implicaseră în niciun fel în domeniul CBRN. În ansamblu, Curtea consideră că SEAE și Comisia nu au pus în aplicare decât parțial recomandarea sa anterioară.

… sau în regiune și dincolo de aceasta

În urma analizei sale de ansamblu, Curtea a constatat că majoritatea proiectelor nu incluseseră cooperarea regională printre obiectivele lor principale, întrucât țările partenere, fără nicio excepție, doresc să răspundă mai întâi nevoilor lor. Deși există o nevoie evidentă de a ajunge la un echilibru între dezvoltarea capacităților la nivel național în materie de atenuare a riscurilor CBRN, pe de o parte, și consolidarea cooperării regionale, pe de altă parte, raportul dintre activitățile naționale și cele regionale care erau derulate în cadrul proiectelor pentru care Curtea a dispus de informații suficiente era de 70 la 30.

Consolidarea rețelelor în domeniul CBRN de la nivel național și regional este o cerință esențială pentru a se asigura o reacție adecvată în eventualitatea unui incident cu agenți CBRN. Inițiativa vizează să ajute țările partenere în procesul de cooperare și de colaborare. Cu toate acestea, nu au avut loc interacțiuni frecvente la nivel regional. Mesele rotunde regionale (a se vedea figura 1 și anexa I), în cadrul cărora proiectele sunt dezbătute, sunt organizate, de regulă, de două ori pe an, însă experții naționali nu sunt invitați decât o dată, ceea ce limitează astfel expertiza efectiv prezentă. În paralel, DG DEVCO organizează o reuniune anuală numai cu șefii secretariatelor regionale. Punctele focale naționale și experții la fața locului au declarat că este necesar să se organizeze mai multe reuniuni regionale regulate, să se invite experți internaționali, să se organizeze ateliere/sesiuni de formare de scurtă durată și să se deruleze mai multe exerciții de simulare teoretică și de simulare pe teren.

În prezent, nu există niciun forum sau spațiu de discuții în care, împreună cu țările partenere, să se poată face schimb de orientări, de bune practici, de studii sau de lecții învățate de la organizații internaționale sau din proiecte finanțate de UE în cadrul altor programe (de exemplu, programul specific „Prevenirea și combaterea infracționalității”, Al șaptelea program-cadru pentru cercetare, Fondul de securitate internă – componenta „Poliție” și Orizont 2020) în domeniul CBRN.

… în explorarea altor posibilități de finanțare

Viitorul inițiativei depinde în mare măsură de punerea în aplicare a planurilor naționale de acțiune. Acestea din urmă conțin numeroase măsuri (a se vedea exemplele din anexa V) care nu pot fi realizate în integralitate numai pe baza bugetelor naționale sau a resurselor inițiativei. Există însă și alte surse de finanțare care pot fi utilizate, cum ar fi Instrumentul european de vecinătate, Fondul european de dezvoltare sau Instrumentul pentru cooperarea în materie de securitate nucleară.

Planul național de acțiune este un document esențial în facilitarea coordonării donatorilor în domeniul CBRN și, prin urmare, în direcționarea de resurse suplimentare pentru consolidarea capacităților de la nivel național (a se vedea caseta 5).

Delegațiile UE pot juca un rol semnificativ în identificarea altor surse de finanțare. Ele pot include teme legate de CBRN, precum siguranța alimentară, biosiguranța, biosecuritatea, poluarea chimică, standarde de siguranță sau cadre juridice în materie de CBRN, în cadrul unor proiecte finanțate în sectoare de dezvoltare tradiționale (de exemplu, agricultura, mediul, sănătatea, justiția). Cu toate acestea, majoritatea delegațiilor UE participante la sondaj nu au căutat fonduri suplimentare în scopul activităților legate de CBRN.

Marea majoritate a delegațiilor UE participante la sondaj au indicat că nu avuseseră încă loc reuniuni cu reprezentanți ai statelor membre ale UE în ceea ce privește coordonarea donatorilor.

Deși zona vizată de politica de vecinătate este prioritară atât pentru inițiativă, cât și pentru UE în general, implicarea din partea DG NEAR nu a fost deocamdată decât una limitată. O mai mare interacțiune între DG DEVCO și alte direcții generale ale Comisiei, de exemplu cu DG NEAR și DG ECHO, ar facilita, la rândul ei, acoperirea lacunelor identificate pe care inițiativa nu a reușit să le remedieze.

Un nivel inadecvat de monitorizare și de evaluare

Inițiativa ar trebui să facă publice rezultatele obținute, cu scopul de a oferi o bază de orientare pentru opțiunile strategice și operaționale viitoare și de a genera nivelul de interes și de angajament politic necesar pentru succesul său.

DG DEVCO răspunde la nivel global de monitorizarea inițiativei, însă se bazează pe celelalte părți interesate în vederea obținerii feedbackului necesar. Acestea din urmă colectează informații și monitorizează și evaluează activitățile inițiativei prin intermediul:

1. portalului web al centrelor de excelență CBRN (denumit în continuare „portalul”);
2. reuniunilor comitetului director cu entitățile de punere în aplicare a proiectelor;
3. comitetelor de coordonare cu SEAE, JRC, UNICRI, echipa de guvernanță și experți la fața locului;
4. rapoartelor întocmite de UNICRI, de echipa de guvernanță, de experți la fața locului și de entitățile de punere în aplicare a proiectelor;
5. misiunilor de monitorizare axată pe rezultate desfășurate la fața locului;
6. rapoartelor de evaluare ale JRC.

Portalul: un posibil instrument de informare și de monitorizare

Portalul este o platformă web cu acces restricționat, care, potrivit DG DEVCO, ar trebui să conțină toate documentația referitoare la proiecte. Scopul său este, de asemenea, de a informa părțile interesate cu privire la activitățile planificate, de a face publice procesele-verbale ale reuniunilor importante și de a oferi acces la liste de contacte. Cu toate acestea, informațiile publicate sunt sporadice, incomplete, structurate necorespunzător și nu pot fi accesate cu ușurință într-un format ușor de utilizat (inclusiv de pe dispozitive mobile). JRC răspunde de mentenanța portalului, însă se sprijină pe DG DEVCO, care îi furnizează documentația aferentă proiectelor. În prezent, portalul nu este valorificat la întregul său potențial ca instrument operațional și de gestiune (a se vedea anexa VII) și nici ca forum de dezbatere (a se vedea punctul 43).

Entitățile de punere în aplicare a proiectelor se sprijină pe informațiile de pe acest portal pentru a desprinde învățăminte din proiecte anterioare. Dat fiind că portalul este incomplet și nu include un inventar al realizărilor proiectelor, ele nu au acces în mod sistematic la astfel de informații. Acest lucru a dus la o anumită duplicare a activităților. De exemplu, unele programe de formare introductivă în domeniul CBRN au fost repetate în mai multe proiecte fără să se utilizeze materiale similare care fuseseră deja produse, ceea ce ar fi redus costurile proiectelor respective.

Alte instrumente de monitorizare

DG DEVCO, JRC, secretariatele regionale și punctele focale naționale nu au procedat la o colectare și o consolidare sistematică a informațiilor nici pe un alt suport în afară de portal. Numărul mare de actori implicați, neajunsurile de la nivelul păstrării evidențelor și caracterul incomplet al informațiilor legate de proiecte complică și subminează supravegherea, monitorizarea și evaluarea pe care Comisia le realizează cu privire la acestea din urmă.

DG DEVCO a urmărit situația acțiunilor întreprinse în cadrul proiectelor cu ocazia reuniunilor comitetului director. Cu toate acestea, din cauza evidențelor deficitare ținute de DG DEVCO, Curtea nu a putut să confirme dacă astfel de reuniuni avuseseră loc în mod regulat și dacă obligațiile contractuale fuseseră respectate.

În Raportul special nr. 17/2014, Curtea recomanda îmbunătățirea cooperării dintre organismele decizionale și organismele responsabile de implementare, de exemplu prin reînființarea comitetului de coordonare. Aceste reuniuni au fost reluate în 2014 și au avut loc, de regulă, de două ori pe an. Ele au facilitat gestionarea inițiativei prin faptul că ofereau o imagine globală a activităților desfășurate de diverșii actori-cheie³⁸. Curtea consideră că recomandarea sa din Raportul special nr. 17/2014 a fost pusă în aplicare integral.

DG DEVCO monitorizează rezultatele și pe baza vizitelor la fața locului efectuate de experți externi. La momentul auditului Curții, numai șase rapoarte de monitorizare axată pe rezultate fuseseră finalizate pentru 60 de proiecte implementate prin intermediul inițiativei, unul dintre aceste rapoarte vizând asistența tehnică la fața locului. Nu s-au efectuat vizite de monitorizare axată pe rezultate pentru proiectele implementate de JRC, deși ele nu pot fi evaluate tot de către centrul însuși.

Evaluarea rezultatelor nu este satisfăcătoare

Dată fiind lipsa unor obiective clare și bine definite, precum și a unor indicatori de efect/impact relevanți, atât la nivelul inițiativei, cât și la nivelul proiectelor³⁹, nu s-a putut realiza o evaluare a rezultatelor din punctul de vedere al gradului în care capacitățile de atenuare și de pregătire pentru riscuri și amenințări CBRN au fost îmbunătățite. În plus, realizările inițiativei nu au putut fi măsurate deoarece efectele și impactul proiectelor nu erau corelate cu obiectivele principale ale acesteia.

JRC răspunde de evaluările tuturor proiectelor, însă, începând din luna septembrie 2016, a externalizat majoritatea evaluărilor către experți externi. Toate evaluările au fost realizate pe bază documentară și se sprijină pe datele furnizate de JRC. Curtea a constatat că o treime din evaluări nu fuseseră finalizate din cauza faptului că documentația proiectelor nu era disponibilă la un nivel suficient (a se vedea punctul 51).

Deși se bazau numai pe documentație, evaluările finale au durat, în medie, 19 luni de la publicarea rapoartelor finale (și chiar mai mult de la finalizarea proiectelor). La data la care s-au încheiat evaluările la jumătatea perioadei, proiectele fuseseră finalizate aproape în întregime. Recomandările, acolo unde erau formulate, deveniseră redundante întrucât era prea târziu să mai poată fi aplicate⁴⁰.

Faptul că majoritatea proiectelor sunt activități de sine stătătoare, neînsoțite de un plan pe termen mai lung, afectează sustenabilitatea lor. Marea majoritate a proiectelor examinate de Curte nu conțineau dispoziții care să asigure sustenabilitatea efectelor lor. Chiar dacă unele proiecte au furnizat unor structuri de primă intervenție echipamente CBRN, numeroase țări partenere duc lipsă de echipamente de bază, ceea ce face adesea ca activitățile implementate să fie prea avansate pentru capacitățile lor tehnice. Întrucât domeniul CBRN nu este de maximă prioritate, finanțarea națională alocată este limitată, punând astfel în pericol continuitatea efectelor obținute. Numai câteva activități de formare, inclusiv exerciții de formare a formatorului, au continuat și după finalizarea proiectelor respective.

Concluzii și recomandări

Inițiativa este cel mai mare program civil al UE în materie de securitate externă. Conceptul are la bază o abordare regională și interinstituțională unică, reunind numeroși actori (a se vedea punctele 8-10). În ansamblu, inițiativa constituie unul dintre principalele instrumente de atenuare a riscurilor și a amenințărilor CBRN provenite din afara UE (punctul 4). Curtea concluzionează că inițiativa a contribuit la atenuarea acestor tipuri de amenințări, dar că subzistă numeroase provocări (a se vedea punctele 16-60).

Comisia și SEAE au pus în aplicare integral trei dintre cele șase recomandări conținute în Raportul special nr. 17/2014 al Curții și doar parțial două dintre acestea (anexa II și punctele 11, 16-21, 28, 30-32, 39-40 și 55). Țările partenere sunt acum mai implicate în inițierea și în implementarea proiectelor, organizarea la nivel regional a fost consolidată și cooperarea dintre organismele decizionale și organismele responsabile de implementare a fost îmbunătățită. Deși s-au realizat unele progrese, rolul delegațiilor UE și viteza de implementare a proiectelor nu sunt deocamdată satisfăcătoare (punctele 27-48). Una dintre recomandările anterioare ale Curții, și anume aceea care propunea concentrarea finanțării din partea UE în zonele cu cea mai mare relevanță pentru securitatea UE și care fusese acceptată de Comisie, nu a fost pusă în aplicare (a se vedea punctele 16-21).

Succesul inițiativei depinde de capacitatea sa de adaptare și de abordare a provocărilor majore cu care se confruntă în prezent. Recomandările formulate în continuare, concepute să remedieze deficiențele relevate în cadrul acestui audit, au ca scop consolidarea și susținerea în continuare a inițiativei.

Nu s-a elaborat încă o abordare adecvată în materie de gestionare a riscurilor care să fie aplicată pentru activitățile inițiativei, în ansamblul ei, nici la nivelul etapei de selecție a proiectelor, nici la nivelul identificării nevoilor țărilor partenere (punctele 18-23).

Comisia pune la dispoziția țărilor partenere o metodologie și instrumente care să le ajute să își evalueze propriile nevoi și să elaboreze planuri naționale de acțiune în vederea atenuării riscurilor CBRN (a se vedea punctele 22 și 23). Cu toate acestea, nu sunt furnizate orientări suficiente cu privire la modul în care riscurile ar trebui identificate și ierarhizate în funcție de prioritatea lor (a se vedea punctul 23). În pofida acestui neajuns, chestionarul de evaluare a nevoilor și planurile naționale de acțiune sunt în continuare elemente esențiale care constituie fundamentul inițiativei. Cu toate acestea, Comisia nu poate să răspundă în mod suficient de prompt la toate solicitările de asistență pe care le primește din partea țărilor partenere în vederea identificării și a ierarhizării în ordine prioritară a nevoilor lor; acest lucru riscă să întârzie în mod considerabil atât completarea chestionarelor, cât și elaborarea planurilor de acțiune (a se vedea punctul 26).

Recomandarea 1 – Prioritizarea activităților pe baza unei evaluări a riscurilor sistemice

Comisia și SEAE ar trebui:

1. să efectueze o analiză comună la nivelul UE care să identifice riscurile CBRN provenite din exteriorul UE, pentru ca acțiunile interne să fie corelate în mod exhaustiv cu cele externe.

Comisia ar trebui:

1. să încorporeze evaluările riscurilor sistemice în metodologiile aferente evaluării nevoilor și planurilor naționale de acțiune;

1. să răspundă în mod prompt tuturor țărilor partenere care solicită asistență în vederea finalizării exercițiilor lor de evaluare a nevoilor și de întocmire a planurilor naționale de acțiune.

Data-țintă pentru punerea în aplicare a recomandării: iunie 2019.

Pe lângă îmbunătățirile rezultate în urma punerii în aplicare a recomandărilor anterioare ale Curții, un număr de aspecte ale inițiativei au cunoscut evoluții pozitive în țările partenere. Inițiativa a promovat o cultură a siguranței și a cooperării (a se vedea punctele 22 și 31). Au fost constituite echipe naționale CBRN în majoritatea țărilor partenere. Proiectele au livrat cea mai mare parte a realizărilor lor preconizate; părțile interesate au apreciat în mod special exercițiile operaționale de consolidare a capacităților (a se vedea punctele 34-35).

A fost inițiată o cooperare regională, însă aceasta este încă deficitară, întrucât țările partenere nu interacționează în mod suficient și doresc să răspundă mai întâi nevoilor lor de la nivel național (a se vedea punctele 33, 41-43).

Recomandarea 2 – Consolidarea dimensiunii regionale a inițiativei

Comisia ar trebui să mărească numărul de activități regionale, cum ar fi exercițiile de simulare teoretică și cele de simulare pe teren.

Data-țintă pentru punerea în aplicare a recomandării: decembrie 2019.

Implicarea delegațiilor UE în cadrul inițiativei s-a îmbunătățit față de situația de la momentul publicării Raportului special nr. 17/2014 anterior al Curții. Ele s-au dovedit însă a fi insuficient de active în promovarea inițiativei și în mobilizarea voinței politice (a se vedea punctele 39 și 40). Chestiunile legate de CBRN nu au fost incluse în mod sistematic în dialogul în materie de politici și de securitate și nici în dialogul politic.

Recomandarea 3 – Consolidarea în continuare a rolului delegațiilor UE în cadrul inițiativei

Comisia și SEAE ar trebui, în mod comun:

1. să aloce responsabilități în materie de CBRN unor puncte focale special desemnate în acest sens și/sau unor responsabili IcSP în materie de cooperare regională detașați pe termen lung în toate delegațiile UE;
2. să includă chestiunile legate de CBRN în dialogul în materie de politici și de securitate și în dialogul politic.

Data-țintă pentru punerea în aplicare a recomandării: decembrie 2018.

Interacțiunea dintre direcțiile generale ale Comisiei, pe de o parte, și între acestea și comunitatea donatorilor, de cealaltă parte, în special pe tema finanțării potențiale disponibile, era limitată (a se vedea punctele 44-48).

Recomandarea 4 – Identificarea sinergiilor potențiale și a altor surse de finanțare disponibile

DG DEVCO și SEAE ar trebui să coopereze cu celelalte direcții generale vizate ale Comisiei, în special cu DG NEAR, precum și cu ceilalți donatori, în scopul identificării potențialelor sinergii și a surselor de finanțare disponibile care ar putea fi utilizate într-o manieră mai bună în vederea sprijinirii activităților legate de CBRN.

Data-țintă pentru punerea în aplicare a recomandării: iunie 2019.

Monitorizarea și evaluarea efectuate de Comisie erau inadecvate, ca urmare a caracterului incomplet și sporadic al informațiilor, a neajunsurilor în păstrarea evidențelor și a nivelului insuficient de implicare din partea țărilor partenere (a se vedea punctele 51-60). Absența unor obiective clare, a unor indicatori pertinenți și a unor date care să fie colectate pe teren au subminat evaluarea efectelor și a impactului proiectelor și ale inițiativei în ansamblul ei.

Recomandarea 5 – Consolidarea răspunderii de gestiune și a vizibilității activităților și rezultatelor printr-o mai bună monitorizare și evaluare

Comisia ar trebui:

1. să transpună obiectivul general al inițiativei în obiective mai specifice care să poată fi utilizate la nivel de proiect, facilitând, astfel, măsurarea rezultatelor pornind dinspre proiect și continuând până la nivelul național, regional și cel al inițiativei în ansamblu;
2. să definească indicatori de efect și de impact cu ajutorul cărora eficacitatea inițiativei să poată fi evaluată în raport cu obiectivele stabilite.

Data-țintă pentru punerea în aplicare a recomandării: decembrie 2019.

Portalul web CBRN are un potențial considerabil ca bază de date operațională pentru implementarea și gestionarea activităților inițiativei, însă nu este încă un registru eficace, complet, actualizat și structurat de activități, de învățăminte și de bune practici (a se vedea punctele 51-59).

Recomandarea 6 – Revizuirea generală a portalului web pentru a se permite un acces facil la toate informațiile privind activitățile inițiativei

Comisia ar trebui să se asigure că:

1. toate informațiile relevante sunt disponibile pe portalul său web dedicat acestui subiect și pot fi accesate în funcție de nivelurile de autorizare corespunzătoare;
2. bunele practici și orientări în materie sunt disponibile prin intermediul portalului CBRN.

Data-țintă pentru punerea în aplicare a recomandării: decembrie 2018.

Prezentul raport a fost adoptat de Camera III, condusă de domnul Karel PINXTEN, membru al Curții de Conturi, la Luxemburg, în ședința sa din 24 aprilie 2018.

Pentru Curtea de Conturi

Klaus-Heiner LEHNE
Președinte

Acronime

AAF: African Atlantic Façade (Fațada atlantică africană)

CA: Central Asia (Asia Centrală)

CBRN: Chimic, biologic, radiologic și nuclear

CCG: Consiliul de Cooperare al Golfului

DG DEVCO: Direcția Generală Cooperare Internațională și Dezvoltare

DG ECHO: Direcția Generală Protecție Civilă și Operațiuni Umanitare Europene

DG NEAR: Direcția Generală Vecinătate și Negocieri privind Extinderea

ECA: Eastern and Central Africa (Africa Centrală și de Est)

IcSP: Instrumentul care contribuie la stabilitate și pace

INTCEN: Centrul de situații și de analiză a informațiilor al UE

JRC: Joint Research Centre (Centrul Comun de Cercetare)

MIE: Middle East (Orientul Mijlociu)

NAS: North Africa and Sahel (Africa de Nord și Sahel)

SEA: South East Asia (Asia de Sud-Est)

SEAE: Serviciul European de Acțiune Externă

SEEE: South East and Eastern Europe (Europa de Est și de Sud-Est)

UNICRI: United Nations Interregional Crime and Justice Research Institute (Institutul de Cercetare Interregional al Organizației Națiunilor Unite în domeniul Criminalității și Justiției)

Echipa de audit

Rapoartele speciale ale Curții de Conturi Europene prezintă rezultatele auditurilor sale cu privire la politicile și programele UE sau la diverse aspecte legate de gestiune aferente unor domenii specifice ale bugetului UE. Curtea selectează și concepe aceste sarcini de audit astfel încât impactul lor să fie maxim, luând în considerare riscurile existente la adresa performanței sau a conformității, nivelul de venituri sau de cheltuieli implicat, schimbările preconizate și interesul existent în mediul politic și în rândul publicului larg.

Acest audit al performanței a fost efectuat de Camera de audit III – Acțiuni externe/Securitate și justiție.
La momentul adoptării raportului de audit, decanul camerei de audit și membrul raportor era domnul Karel Pinxten. La expirarea mandatului acestuia la 30 aprilie 2018, aceste două sarcini au fost preluate de doamna Bettina Jakobsen. Echipa de audit a fost formată din: Sabine Hiernaux-Fritsch, manager principal; Aurelia Petliza, coordonatoare; Michiel Sweerts și Dirk Neumeister, auditori. Hannah Critoph a asigurat sprijin lingvistic.

Contact

CURTEA DE CONTURI EUROPEANĂ
12, rue Alcide de Gasperi
1615 Luxembourg
LUXEMBOURG

Tel. +352 4398-1
Întrebări: eca.europa.eu/ro/Pages/ContactForm.aspx
Website: eca.europa.eu
Twitter: @EUAuditors

Numeroase alte informații despre Uniunea Europeană sunt disponibile pe internet pe serverul Europa (http://europa.eu).

Luxemburg: Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, 2018

© Uniunea Europeană, 2018

Reproducerea textului este autorizată cu condiția menționării sursei. Pentru utilizarea sau reproducerea în orice fel a unor fotografii sau a altor materiale pentru care Uniunea Europeană nu deține drepturile de autor, trebuie să se solicite acordul direct de la deținătorii drepturilor de autor.

CONTACTAȚI UE

În persoană
În întreaga Uniune Europeană există sute de centre de informare Europe Direct. Puteți găsi adresa centrului cel mai apropiat de dumneavoastră la: https://europa.eu/european-union/contact_ro

La telefon sau prin e-mail
Europe Direct este un serviciu care vă oferă răspunsuri la întrebările privind Uniunea Europeană. Puteți accesa acest serviciu:

• apelând numărul gratuit 00 800 6 7 8 9 10 11 (unii operatori pot taxa aceste apeluri);
• apelând numărul standard: +32 22999696; sau
• prin e-mail, la: https://europa.eu/european-union/contact/write-to-us_ro

GĂSIȚI INFORMAȚII DESPRE UE

Online
Informații despre Uniunea Europeană în toate limbile oficiale ale UE sunt disponibile pe site-ul Europa, la: https://europa.eu/european-union/contact_ro

Publicații ale UE
Puteți descărca sau comanda publicații ale UE gratuite și contra cost pe site-ul EU Bookshop, la: https://op.europa.eu/ro/publications. Mai multe exemplare ale publicațiilor gratuite pot fi obținute contactând Europe Direct sau centrul dumneavoastră local de informare (a se vedea https://europa.eu/european-union/contact_ro).

Dreptul UE și documente conexe
Pentru accesul la informații juridice din UE, inclusiv la ansamblul legislației UE începând din 1951 în toate versiunile lingvistice oficiale, accesați site-ul EUR-Lex, la: http://eur-lex.europa.eu

Datele deschise ale UE
Portalul de date deschise al UE (http://data.europa.eu/euodp/ro/home?) oferă acces la seturi de date din UE. Datele pot fi descărcate și reutilizate gratuit, atât în scopuri comerciale, cât și necomerciale.