Curtea de Conturi Europeană
Activitățile Curții în 2023

Curtea de Conturi Europeană

Cuvântul-înainte al președintelui

Stimate cititor,

Pe măsură ce ne apropiem de mijlocul perioadei acoperite de bugetul pe termen lung al UE pentru 2021‑2027, devine evident că provocările cu care Uniunea s-a confruntat de la adoptarea acestui buget au fost atât fără precedent, cât și neașteptate, exercitând o presiune considerabilă asupra capacității sale. Bugetul UE începe să se recentreze pentru a aborda cele mai presante aspecte, cum ar fi sprijinul pentru Ucraina, migrația și creșterea ratelor dobânzii legate de finanțarea pentru NextGenerationEU, dar trebuie să continue totodată să servească prioritățile existente, cum ar fi cercetarea și inovarea, investițiile în schimbările climatice și tranziția digitală.

În acest context, la fel ca toate instituțiile UE, Curtea de Conturi Europeană trebuie să fie reactivă și capabilă să aducă răspunsuri, pentru a-și îndeplini rolul de auditor extern independent al UE. Pe tot parcursul anului 2023, instituția noastră a pus sistematic la dispoziție evaluări imparțiale ale politicilor și programelor UE, examinând gestiunea financiară a fondurilor UE în Uniune și în afara acesteia și evaluând raportul costuri-beneficii adus de diverse politici și inițiative.

Prezentul raport oferă o imagine de ansamblu cuprinzătoare a activităților și a publicațiilor Curții din 2023, cu informații despre conducerea instituției, despre efectivul de personal și despre funcțiile de sprijin pentru audit.

Toate rapoartele anuale ale Curții, care prezintă în detaliu rezultatele auditurilor financiare și de conformitate realizate cu privire la bugetul UE, la Mecanismul de redresare și reziliență și la fondurile europene de dezvoltare, au fost publicate în termenele oficiale. Rapoartele noastre speciale, care se axează pe domenii specifice de cheltuieli și de politică, au acoperit o gamă largă de subiecte, inclusiv politica industrială a UE privind bateriile, obiectivele climatice, egalitatea pentru persoanele cu dizabilități și performanța Mecanismului de redresare și reziliență.

În plus, Curtea a emis patru avize în care a examinat propuneri legislative ale Comisiei. Avizele au abordat chestiuni esențiale, cum ar fi instituirea Mecanismului pentru Ucraina sau metodele de punere la dispoziție a noilor resurse financiare proprii ale Uniunii Europene.

Aceste acțiuni demonstrează angajamentul nostru continuu de a acorda prioritate subiectelor care afectează în mod direct bunăstarea cetățenilor UE.

În 2024, este probabil ca bugetul UE să evolueze și să crească în continuare pentru a face față provocărilor emergente. Ne așteptăm la schimbări în componența Parlamentului European și a Comisiei ca rezultat al alegerilor care urmează și salutăm noile perspective și oportunități care vor apărea. În contextul acestor schimbări, Curtea își menține angajamentul ferm față de răspunderea de gestiune și de transparență. Vom continua să punem la dispoziția cetățenilor, a părților interesate instituționale și a partenerilor, atât de la nivelul UE, cât și de la nivelul statelor membre, rapoarte independente și obiective cu privire la aspecte esențiale pentru viitorul Uniunii.

Între timp, vă invit să citiți prezentarea detaliată a activităților și a realizărilor noastre din ultimul an și să rămâneți informați cu privire la activitățile care urmează.

2023 pe scurt

Activitățile Curții

Strategia Curții pentru perioada 2021‑2025

Curtea utilizează strategii multianuale pentru a ghida activitatea sa de audit, pentru a promova inițiative de schimbare organizațională în vederea îmbunătățirii continue și pentru a rămâne în avangarda evoluțiilor din domeniul auditului în sectorul public.

Implementarea strategiei în 2023:
progrese satisfăcătoare

Sfârșitul anului 2023 a marcat încheierea celui de al treilea an al Strategiei Curții pentru perioada 2021‑2025. Obiectivele strategice ale instituției pentru această perioadă de cinci ani sunt îmbunătățirea răspunderii de gestiune, a transparenței și a mecanismelor de audit pentru toate tipurile de acțiuni ale UE; direcționarea auditurilor către domeniile și subiectele în legătură cu care Curtea poate aduce cea mai mare valoare adăugată; și furnizarea unei asigurări de audit solide într-un mediu plin de provocări și în schimbare.

Pentru a pune în practică strategia, Curtea a convenit asupra unor măsuri de punere în aplicare pentru fiecare scop și obiectiv, a atribuit responsabilități și a stabilit termene. Anul acesta, am continuat să înregistrăm progrese importante în ceea ce privește mai multe acțiuni, în special:

• selectarea unor sarcini de audit care să acopere în mod corespunzător domeniile strategice;
• desfășurarea mai multor audituri axate pe diverse aspecte ale Mecanismului de redresare și reziliență (MRR), inclusiv a doua opinie de audit a Curții privind cheltuielile MRR în conformitate cu abordarea sa strategică pentru inițiativa NextGenerationEU (NGEU);
• formularea unui plan de acțiune pentru interacțiunea cu părțile interesate de la nivel instituțional;
• o evaluare intermediară a progreselor înregistrate de măsurile de punere în aplicare a strategiei.

Auditul performanței și al regularității acțiunilor UE

Auditul performanței,
auditul financiar
și auditul de conformitate

Auditurile desfășurate de Curte pun la dispoziția cetățenilor UE, precum și a factorilor de decizie de la nivelul UE rapoarte independente și obiective cu privire la aspecte-cheie pentru viitorul UE. Aceste rapoarte scot în evidență ce anume funcționează bine, atrag atenția asupra aspectelor care nu funcționează și recomandă modificări.

Toate auditurile pe care le efectuează Curtea respectă standardele de audit pentru sectorul public acceptate la nivel internațional.

Programul de activitate

Programul de activitate 2024+

Programul de activitate 2024+ al Curții, care a fost publicat în decembrie 2023, evidențiază prioritățile de audit ale instituției pentru următorii ani și prezintă detalii privind cele 73 de rapoarte speciale și documente de analiză pe care aceasta intenționează să le publice începând din 2024, pe lângă rapoartele anuale. Acest program de activitate este strâns aliniat la domeniile prioritare stabilite în strategia instituției pentru perioada 2021‑2025.

Cu referire la domeniul „Competitivitatea economică a Uniunii”, intenționăm să publicăm rapoarte care vizează, printre altele, inteligența artificială, transformarea digitală, politica industrială privind hidrogenul și industria microcipurilor.

În cadrul domeniului „Reziliența la amenințările la adresa securității Uniunii și respectarea valorilor europene ale libertății, democrației și statului de drept”, preconizăm rapoarte care vor aborda, printre altele, cauzele profunde ale migrației din Africa și mobilitatea militară.

Cu referire la domeniul „Schimbările climatice, mediul și resursele naturale”, intenționăm să publicăm rapoarte care vor acoperi o gamă largă de subiecte, printre care securitatea aprovizionării cu gaze în Uniune, adaptarea la schimbările climatice și agricultura ecologică.

În cadrul domeniului „Politicile fiscal-bugetare și finanțele publice ale Uniunii”, rapoartele pe care ne propunem să le publicăm se vor axa pe subiecte precum concurența fiscală dăunătoare, resursa proprie bazată pe deșeurile de ambalaje din plastic și Fondul european pentru investiții strategice.

De asemenea, Curtea intenționează să examineze, într-o perspectivă transversală strategică, Mecanismul de redresare și reziliență, acoperind subiecte precum sistemele de control din statele membre și pilonul verde și cel digital al instrumentului.

Activitatea de audit pe teren

Cea mai mare parte din activitatea de audit a Curții se desfășoară la sediul nostru din Luxemburg. Totodată, auditorii Curții efectuează un număr mare de vizite la Comisia Europeană – principala entitate auditată de Curte – și la alte instituții ale UE, precum și la agenții și organisme, la autorități naționale, regionale și locale din statele membre, la delegații ale UE în țări terțe și la organizații internaționale care gestionează fonduri ale UE.

De asemenea, auditorii efectuează vizite la fața locului la beneficiari ai fondurilor UE, atât în interiorul Uniunii, cât și în afara frontierelor acesteia. Prin intermediul acestor verificări, auditorii urmăresc pista de audit și obțin probe de audit directe de la părțile implicate în gestionarea politicilor și a programelor UE sau în colectarea și plata fondurilor UE, precum și de la beneficiari.

Mai multe controale
la fața locului

Echipele de audit ale Curții sunt formate, în general, din doi sau din trei auditori, iar durata unei vizite de audit poate varia de la câteva zile până la două săptămâni. Controalele la fața locului rămân esențiale pentru activitatea noastră de audit. În interiorul UE, acestea sunt în general coordonate cu instituțiile supreme de audit din statele membre în cauză.

În 2023, numărul vizitelor efectuate de Curte la fața locului a crescut considerabil în comparație cu ultimii trei ani, în care se aplicau încă parțial restricții de călătorie și de sănătate publică legate de COVID. Auditorii au petrecut în total 3 527 de zile în statele membre și în afara UE, în comparație cu 2 039 de zile în 2022, 857 de zile în 2021, 1 190 de zile în 2020 și 3 605 zile în 2019. Auditorii Curții au petrecut, de asemenea, 1 370 de zile la instituțiile, agențiile și organismele UE, precum și la diverse organizații internaționale și firme de audit private. Cifrele corespunzătoare pentru 2022, 2021, 2020 și 2019 au fost de 945, 299, 627 și, respectiv, 2 504 zile.

Pe lângă controalele la fața locului, Curtea a continuat să utilizeze auditul de la distanță și să colecteze probe prin mijloace electronice. Pentru a interacționa cu entitățile auditate, au fost utilizate din ce în ce mai mult soluții de videoconferință și alte tehnologii ale informației, cum ar fi transferul securizat de date și de documente.

Rapoartele Curții

Rapoartele de audit, documentele de analiză și avizele Curții reprezintă o verigă esențială a lanțului de asigurare a răspunderii pentru gestiunea finanțelor UE. Toate aceste documente ajută Parlamentul European și Consiliul să monitorizeze și să controleze realizarea obiectivelor de politică ale UE, precum și să solicite celor responsabili să dea seamă pentru gestiunea fondurilor UE, în special în contextul procedurii anuale de descărcare de gestiune.

Rapoarte speciale și documente de analiză

În 2023, Curtea a publicat 35 de rapoarte speciale și documente de analiză care abordează multe dintre provocările cu care se confruntă UE în diferitele domenii vizate de cheltuielile și politicile sale. Printre acestea s-au numărat uniunea energetică, schimbările climatice și ajutorul pentru dezvoltare, transportul intermodal de marfă, politica industrială a UE privind bateriile, egalitatea pentru persoanele cu dizabilități, supravegherea bancară în UE, biocombustibilii și conflictele de interese în domeniul coeziunii și al cheltuielilor agricole ale UE, pentru a menționa doar câteva dintre acestea. Trei rapoarte au fost legate de inițiativa de redresare NextGenerationEU, abordând următoarele subiecte: sistemul de control utilizat de Comisie pentru Mecanismul de redresare și reziliență, administrarea datoriei NGEU la nivelul Comisiei și cadrul de monitorizare a performanței Mecanismului de redresare și reziliență.

Paginile următoare conțin informații detaliate cu privire la activitatea Curții și conțin exemple de rapoarte speciale din 2023 care acoperă diferite domenii de politică.

Rapoartele anuale și rapoartele anuale specifice

Rapoartele anuale prezintă în principal rezultatele activităților desfășurate de Curte în vederea formulării declarației de asigurare cu privire la bugetul Uniunii Europene, la Mecanismul de redresare și reziliență și la bugetul fondurilor europene de dezvoltare (FED), dar acoperă și aspecte legate de performanță și de gestiunea bugetară și financiară.

Rapoartele anuale specifice prezintă activitățile anuale de audit desfășurate de Curte cu privire la agențiile UE și la alte organisme ale Uniunii, la întreprinderile comune ale UE și la Școlile Europene.

De asemenea, Curtea publică un raport privind datoriile contingente rezultate ca urmare a activităților întreprinse de Comitetul Unic de Rezoluție, de Consiliu sau de Comisie.

Raportul anual privind bugetul UE pentru exercițiul financiar 2022

În fiecare an, Curtea auditează veniturile și cheltuielile UE, examinând fiabilitatea conturilor anuale și dacă operațiunile de venituri și de cheltuieli subiacente conturilor sunt realizate cu respectarea normelor financiare, atât la nivelul UE, cât și la nivelul statelor membre.

De asemenea, Curtea evaluează în mod specific domenii majore ale bugetului UE, pe baza (sub)rubricilor din cadrul financiar multianual (CFM), precum și Mecanismul de redresare și reziliență. Totodată, Curtea analizează de ce și unde se produc erori, formulează recomandări de ameliorare și examinează dacă recomandările sale anterioare au fost puse în aplicare, precum și modul în care acestea au fost implementate.

Această activitate amplă stă la baza declarației de asigurare pe care Curtea are obligația de a o furniza Parlamentului European și Consiliului în conformitate cu mandatul său prevăzut în Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.

Bugetul UE: opinie favorabilă
privind conturile și veniturile

Pentru exercițiul financiar 2022, Curtea a emis o „opinie favorabilă” cu privire la conturile și la veniturile UE.

Bugetul UE: opinie contrară
privind cheltuielile

În 2022, cheltuielile de la bugetul UE s-au ridicat la un total de 196 de miliarde de euro, ceea ce reprezintă 1,3 % din veniturile naționale brute combinate ale UE-27.

Pentru exercițiul financiar 2022, Curtea a emis o „opinie contrară” cu privire la cheltuielile UE.

Rată de eroare estimată la 4,2 %
(cheltuielile bugetare din 2022)

Pentru exercițiul financiar 2022, Curtea a estimat că nivelul de eroare pentru cheltuielile bugetare se situează între 3,1 % și 5,3 %. Valoarea mediană a acestui interval, cunoscută sub denumirea de „rată de eroare cea mai probabilă”, a crescut față de anul anterior, de la 3,0 % la 4,2 %.

66 % din populația de audit
reprezentată de cheltuielile
bugetare ale UE a fost afectată
de un nivel semnificativ de eroare

Pentru exercițiul financiar 2022, cheltuielile cu risc ridicat au reprezentat 66 % din populația auditată de Curte, în comparație cu 63 % în exercițiul precedent. Nivelul de eroare estimat de Curte pentru cheltuielile cu risc ridicat a fost de 6,0 %, în comparație cu 4,7 % pentru exercițiul financiar 2021.

Rubricile din CFM cele mai expuse la erori:
Coeziune, reziliență și valori și Piața unică,
inovare și sectorul digital

Pentru exercițiul financiar 2022, subrubrica CFM intitulată Coeziune, reziliență și valori a fost cea mai predispusă la erori, urmată de rubrica Piața unică, inovare și sectorul digital.

Cheltuielile din MRR:
opinie cu rezerve

În 2022, pentru a doua dată, activitatea Curții a acoperit cheltuielile aferente MRR, pentru care a fost emisă o opinie separată. Acest lucru reflectă faptul că MRR este un instrument temporar pus în aplicare și finanțat într-un mod fundamental diferit față de cheltuielile bugetare obișnuite din CFM. Populația auditată de Curte s-a ridicat la 53,7 miliarde de euro și a inclus toate cele 13 plăți.

Pentru exercițiul financiar 2022, Curtea a emis o opinie cu rezerve cu privire la cheltuielile aferente MRR. Ansamblul probelor de audit pe care le-a obținut Curtea prin activitatea sa arată că 11 dintre cele 13 plăți din MRR (împreună cu prefinanțările conexe validate și închise) au fost afectate de constatări cantitative. Șase dintre plățile respective au fost afectate de un nivel semnificativ de eroare. În plus, Curtea a identificat cazuri de concepție deficitară a jaloanelor și a țintelor, precum și probleme legate de fiabilitatea informațiilor pe care statele membre le-au inclus în declarația lor de gestiune.

Cazurile care prezentau suspiciuni
de fraudă au fost raportate către
OLAF și EPPO

În calitate de auditor extern al UE, Curtea de Conturi Europeană nu are mandatul de a investiga cazuri în care există suspiciuni de fraudă. Prin urmare, auditurile pe care le efectuează Curtea nu sunt concepute în mod expres pentru a detecta frauda. Totuși, atunci când auditorii noștri detectează cazuri în care suspectează că a avut loc o activitate frauduloasă, avem obligația de a le raporta autorităților competente.

În 2023, Curtea a raportat către Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) 19 cazuri de suspiciune de fraudă, identificate în cursul activității sale de audit. 17 dintre aceste cazuri au fost semnalate și Parchetului European (EPPO). În 2022, Curtea a raportat 14 cazuri de suspiciune de fraudă către OLAF și 6 dintre acestea și către EPPO. Raportul anual al Curții privind bugetul UE oferă informații suplimentare cu privire la natura suspiciunilor de fraudă și, acolo unde este cazul și/sau există informații disponibile, cu privire la recuperările financiare ulterioare recomandate de OLAF.

Raportul anual referitor la fondurile europene de dezvoltare privind exercițiul financiar 2022

FED: opinie favorabilă
privind conturile și veniturile,
dar opinie contrară privind cheltuielile

Fondurile europene de dezvoltare (FED), lansate în 1959, au fost principalele instrumente prin care UE a furnizat ajutor în cadrul cooperării pentru dezvoltare țărilor din Africa, zona Caraibilor și Pacific (ACP) și țărilor și teritoriilor de peste mări (TTPM). Fondurile sunt finanțate de statele membre ale UE și sunt gestionate în afara bugetului UE de către Comisia Europeană și de către Banca Europeană de Investiții (BEI). Până la închiderea lor, ele vor continua să fie executate separat și să facă obiectul unei raportări distincte.

În cadrul financiar multianual 2021‑2027, ajutorul pentru cooperarea pentru dezvoltare acordat țărilor ACP și TTPM este finanțat din bugetul UE.

În 2022, cheltuielile din FED au fost de 2,4 miliarde de euro.

La fel ca în anii precedenți, Curtea a emis o „opinie favorabilă” atât cu privire la conturile FED, cât și la veniturile aferente, dar o „opinie contrară” privind cheltuielile FED pentru exercițiul financiar 2022. Nivelul de eroare estimat de Curte pentru cheltuieli a fost de 7,1 % (4,6 % pentru exercițiul financiar 2021).

Rapoartele anuale specifice privind agențiile UE

Agențiile UE sunt entități juridice distincte, înființate cu scopul de a efectua sarcini specifice de natură tehnică, științifică sau de gestionare care ajută instituțiile UE să definească și să pună în aplicare politici. În 2022 existau 43 de agenții, cu una mai puțin decât în 2021, ca urmare a lichidării Agenției Executive pentru Consumatori, Sănătate, Agricultură și Alimente (Chafea).

Opinii favorabile
pentru majoritatea agențiilor UE
și patru opinii cu rezerve

În exercițiul financiar 2022, bugetul total al tuturor agențiilor aflate sub mandatul Curții (cu excepția SRB) a fost de 4,5 miliarde de euro, echivalentul a 3 % din bugetul general al UE pentru 2022. Pentru exercițiul financiar 2021, aceste cifre au fost de 4,1 miliarde de euro și, respectiv, 2,5 %.

În ansamblu, auditul desfășurat de Curte cu privire la agenții a confirmat rezultatele pozitive raportate în anii precedenți. Curtea a emis „opinii favorabile” cu privire la conturile celor 43 de agenții, precum și cu privire la venituri. Au fost validate plățile subiacente conturilor tuturor agențiilor, cu excepția Centrului de Traduceri pentru Organismele Uniunii Europene (CdT), a Agenției Uniunii Europene pentru Formare în Materie de Aplicare a Legii (CEPOL), a Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC) și a Agenției Uniunii Europene pentru Gestionarea Operațională a Sistemelor Informatice la Scară Largă în Spațiul de Libertate, Securitate și Justiție (EU-LISA). În cazul acestor patru agenții, Curtea a emis opinie cu rezerve, în principal din cauza neregulilor constatate în cadrul procedurilor de achiziții, a lipsei delegării de autoritate necesare pentru asumarea de angajamente juridice sau a TVA-ului neeligibil.

Raportul anual specific privind întreprinderile comune pentru exercițiul financiar 2022

Întreprinderile comune sunt parteneriate între Comisia Europeană, diferite sectoare industriale și – în unele cazuri – organizații de cercetare sau interguvernamentale și state participante. Principala misiune a întreprinderilor comune este de a promova transformarea cunoștințelor științifice în inovații revoluționare comercializabile, în cadrul unei viziuni strategice la care partenerii să adere.

În 2021, Consiliul a adoptat noi regulamente prin care au fost instituite 11 întreprinderi comune pentru punerea în aplicare a acțiunilor din cadrul programelor Orizont Europa și Europa digitală, programele multianuale pentru cercetare și inovare din perioada financiară 2021‑2027. Aceste întreprinderi comune implementează agendele lor specifice de cercetare și inovare în domeniile transporturilor, energiei, sănătății, bioindustriilor, tehnologiilor digitale esențiale, supercalculului, sistemelor de rețea inteligentă și securității cibernetice.

Opt dintre cele 11 întreprinderi comune funcționau deja în cadrul programului anterior (Orizont 2020) și vor continua să funcționeze în cadrul noilor programe, dar ca entități juridice noi, cu denumiri noi și cu mandate modificate. Pe lângă întreprinderile comune deja în activitate, au fost create trei întreprinderi comune noi: întreprinderea comună „Rețele și servicii inteligente”, întreprinderea comună „Sănătatea la nivel mondial” – care și-au obținut autonomia financiară în octombrie 2023 –, și Centrul european de competențe în materie de securitate cibernetică, ce urmează să își obțină autonomia financiară în 2024. Curtea va audita cele două întreprinderi comune care și-au obținut autonomia financiară în 2023.

Mai există o întreprindere comună, Fusion for Energy, care este finanțată de Euratom și de statele sale membre. Aceasta răspunde de contribuția Europei la reactorul termonuclear experimental internațional (ITER).

Opinii favorabile
pentru toate întreprinderile comune

Pentru exercițiul financiar 2022, Curtea a emis „opinii favorabile” cu privire la conturi, venituri și plăți pentru cele opt întreprinderi comune care au continuat să funcționeze în cadrul noilor programe pentru cercetare, precum și pentru Fusion for Energy (F4E). Ne-am exprimat însă îngrijorarea cu privire la impactul pe care gestionarea mai multor proiecte care se suprapun l‑ar putea avea asupra efectivului de personal și asupra rezultatelor proiectelor. Am atras atenția asupra faptului că mai multe întreprinderi comune au reportat proiecte din ciclul bugetar anterior în cel actual și le-am îndemnat să finalizeze aceste proiecte vechi cât mai curând posibil.

La fel ca în anii precedenți, opinia de audit favorabilă a Curții cu privire la conturile aferente exercițiului 2022 ale întreprinderii comune Fusion for Energy (F4E) a inclus un „paragraf de evidențiere a unor aspecte”. Scopul acestuia era de a atrage atenția asupra faptului că estimarea actuală a finanțării din partea UE, de 19 miliarde de euro, se bazează pe ipoteze din 2016 cu privire la obiectivele de etapă și la costuri, care vor face obiectul unei revizuiri de amploare, prevăzută pentru sfârșitul anului 2024.

Raportul anual specific privind Școlile Europene și raportul anual specific privind datoriile contingente ale Comitetului Unic de Rezoluție

Pentru exercițiul financiar 2022, Curtea a publicat raportul său anual de examinare a conturilor consolidate anuale ale celor 13 Școli Europene. Această examinare nu a evidențiat nicio eroare semnificativă în conturi.

De asemenea, Curtea raportează anual cu privire la datoriile contingente ale Comitetului Unic de Rezoluție (SRB), ale Consiliului sau ale Comisiei care rezultă din îndeplinirea sarcinilor care le revin în temeiul Regulamentului privind mecanismul unic de rezoluție. În raportul său cu privire la exercițiul financiar 2022, Curtea concluzionează că nu a sesizat niciun element care să o determine să creadă că datoriile contingente rezultate ca urmare a îndeplinirii sarcinilor în materie de rezoluție care revin SRB, Comisiei și Consiliului sunt afectate de denaturări semnificative.

Avize

Examinarea propunerilor
legislative ale Comisiei

În calitate de auditor extern independent al UE, Curtea contribuie la îmbunătățirea gestiunii financiare prin publicarea unor avize cu privire la propuneri ale Comisiei privind acte legislative noi sau de modificare a legislației existente. Atunci când aceste propuneri implică un impact financiar semnificativ, legislația UE impune consultarea Curții. Și alte instituții pot solicita Curții să emită avize cu privire la anumite chestiuni. Toate avizele Curții sunt prezentate Parlamentului European și Consiliului.

În 2023, Curtea a publicat patru astfel de avize. În principal, acestea au vizat propunerile legislative ale Comisiei de instituire a Mecanismului pentru Ucraina, de stabilire a unor măsuri de consolidare a solidarității și a capacităților de la nivelul Uniunii pentru detectarea amenințărilor și a incidentelor de securitate cibernetică, pregătirea legată de acestea și contracararea lor („Regulamentul UE privind solidaritatea cibernetică”) și de modificare a regulamentului privind modalitățile de punere la dispoziție a noilor resurse financiare proprii ale Uniunii Europene.

ECA Journal (Jurnalul Curții)

Fiecare ediție a Jurnalului Curții conține articole care tratează o temă specifică, cel mai adesea din perspectiva auditului, semnate de colaboratori care lucrează în cadrul instituțiilor UE sau în afara acestora.

În 2023, am publicat două ediții, care au abordat următoarele teme: „Is the EU’s energy transition getting into gear?” și „Migration policy and the EU”.

Conferințe și seminare

În 2023, Curtea a organizat, de asemenea, următoarele conferințe și seminare, care au fost deschise părților interesate:

• un seminar privind viitoarea reformă a cadrului UE de guvernanță economică;
• o conferință online cu tema „Viitorul statisticilor oficiale: independență și răspundere în epoca big data”;
• o conferință și o expoziție de artă intitulate „The Limits of our world”;
• conferința intitulată „Justiție socială și egalitate pentru toți? Provocări, sprijin și incluziune pentru comunitatea LGBTIQ+ în UE și în instituțiile UE”;
• o conferință intitulată „Punerea în aplicare a Mecanismului de redresare și reziliență – riscuri, provocări și oportunități;
• conferința din 2023 pe tema coeziunii, intitulată „Evaluarea politicii de coeziune a UE – provocări și oportunități”;
• Atelierul anual Curtea de Conturi-OLAF 2023;
• atelierul comun Curtea de Conturi-OLAF-EPPO privind combaterea fraudei în achizițiile publice.

Seminarul din 2023 al Curții
privind perspectivele strategice
ale UE și autonomia strategică deschisă a UE

O dată pe an, membrii Curții, secretarul general și directorii participă la un seminar de două zile pentru a discuta chestiuni importante legate de strategia pe termen lung a instituției și de funcționarea și organizarea sa.

La seminarul Curții din acest an, desfășurat la Bruxelles, membrii au discutat următoarele subiecte principale:

• perspectivele strategice ale UE și modul în care viitoarele priorități ale Uniunii pot avea un impact asupra activității pe termen lung a Curții;
• autonomia strategică deschisă a UE, cu accent pe dependența energetică;
• programul de activitate 2024+.

Relații instituționale

Curtea colaborează îndeaproape cu Parlamentul European, cu Consiliul, cu parlamentele naționale/regionale și cu guvernele statelor membre, întrucât impactul activității sale depinde, într-o mare măsură, de modul în care aceste instituții utilizează constatările sale de audit și recomandările pe care le formulează.

Parlamentul European

În 2023, Parlamentul European a continuat să salute participarea fizică regulată a altor instituții și organe la reuniunile sale plenare și ale comisiilor parlamentare. Numărul total de intervenții ale Curții a crescut la 164, față de 134 în 2022.

Comisiile și organismele Parlamentului European, în special Comisia pentru control bugetar (CONT), invită periodic membrii Curții și echipele de audit să prezinte rezultatele activității lor în cadrul reuniunilor pe care le organizează.

În total, în cursul anului 2023, membrii Curții au prezentat în fața CONT 13 rapoarte speciale și 2 documente de analiză. Aceștia au participat, de asemenea, la 16 audieri publice ale CONT privind descărcarea de gestiune pentru 2022, printre care se numără și prezentarea Raportului anual pe 2022 de către președintele Curții, domnul Tony Murphy.

În plus, membrii Curții au susținut 27 de prezentări privind diferite rapoarte speciale și documente de analiză în fața altor 16 comisii ale Parlamentului European, în unele cazuri în cadrul reuniunilor comune cu alte comisii interesate.

În februarie 2023, Conferința președinților de comisie l-a invitat pe președintele Curții la un schimb de opinii cu privire la Programul de activitate 2023+ și la o consultare legată de Programul de activitate 2024+. În luna mai, președintele Curții, domnul Tony Murphy, a participat la sesiunea plenară a Parlamentului European legată de descărcarea de gestiune pentru 2021. În octombrie, el s-a întâlnit cu președinta Parlamentului European, doamna Roberta Metsola, și a prezentat în plenul Parlamentului Raportul anual pe 2022. Membrii Curții care fac parte din Camera I s-au întâlnit, de asemenea, cu coordonatorii Comisiei AGRI în iunie pentru a discuta despre continuarea cooperării, iar Comisia CONT a efectuat o vizită la Curte în luna octombrie pentru un schimb de opinii cu colegiul instituției.

Consiliul Uniunii Europene

În 2023, numărul total de intervenții ale Curții a rămas stabil, și anume 81, față de 82 în 2022.

Ca regulă, grupurile de pregătire ale Consiliului tratează toate rapoartele speciale ale Curții la scurt timp după publicarea acestora, dar nu neapărat și toate documentele de analiză și avizele. În 2023, Curtea a prezentat 29 de rapoarte speciale, un document de analiză și un aviz în fața a 22 de comitete și grupuri de lucru ale Consiliului.

În 2023, reprezentanții Curții au participat, de asemenea, la 23 de reuniuni consacrate descărcării de gestiune pentru bugetul UE aferent exercițiilor financiare 2021 și 2022.

Președinția Consiliului
Suedia: ianuarie-iunie 2023
Spania: iulie-decembrie 2023 

Domnul Tony Murphy, președintele Curții, împreună cu doamna Eva Lindström, membra responsabilă pentru relațiile instituționale, s-au întâlnit cu ministrul suedez de finanțe în noiembrie 2022. În iunie 2023, președintele, împreună cu domnul Baudilio Tomé Muguruza, membru al Curții, s-au întâlnit cu o vicepreședintă a guvernului spaniol, cu un secretar de stat și cu ministrul finanțelor pentru a discuta prioritățile Președinției Consiliului. În noiembrie, președintele, împreună cu doamna Annemie Turtelboom, membră a Curții, s-au întâlnit cu reprezentanți de prim-rang ai guvernului și parlamentului belgian înainte de preluarea de către Belgia a președinției Consiliului în 2024. De asemenea, în luna noiembrie, președintele și domnul Jan Gregor, membrul Curții responsabil de raportul anual, s-au întâlnit cu ministrul belgian al finanțelor înainte de prezentarea Raportului anual pe 2022 în fața Consiliului ECOFIN. În plus, membrii Curții și personalul de conducere au participat în 2023 la 15 reuniuni cu reprezentanți ai reprezentanțelor permanente pe lângă UE.

Parlamentele naționale/regionale și guvernele statelor membre

Reuniuni
cu parlamentele
naționale/regionale 

În 2023, membrii și personalul Curții au prezentat activitatea instituției în cadrul a 91 de reuniuni cu parlamentele naționale/regionale din 19 state membre. Majoritatea reuniunilor au avut loc cu comisiile care se ocupă de buget, de chestiuni financiare și/sau audit și de afacerile europene.

Reuniuni
cu guvernele statelor membre 

În 2023, membrii și conducerea Curții au prezentat activitatea instituției în cadrul a 120 de reuniuni cu guverne și organisme guvernamentale din 25 de state membre. Majoritatea reuniunilor au avut loc cu miniștrii/ministerele de finanțe.

Comisia Europeană

Membrii Curții și comisarii au contacte bilaterale regulate cu privire la sarcinile de audit/analiză planificate sau în curs de desfășurare.

Conform unei practici consacrate de mulți ani, membrii Curții participă de asemenea la o reuniune anuală cu omologii lor din cadrul Comisiei Europene. Aceste reuniuni oferă prilejul de a face un bilanț și de a reflecta la modalități de îmbunătățire în continuare a cooperării.

Cooperarea cu alte instituții supreme de audit

Comitetul de contact al instituțiilor supreme de audit din UE

Cooperarea Curții cu instituțiile supreme de audit din cele 27 de state membre are loc, în principal, în cadrul Comitetului de contact al instituțiilor supreme de audit din UE. Acest forum facilitează dialogul și schimbul de opinii între instituțiile supreme de audit din statele membre ale UE și Curtea de Conturi Europeană.

La sfârșitul anului 2023, Curtea a închis inițiativa „EU Network Audit on COVID‑19”. Printre principalele realizări se numără publicarea unui compendiu de audit privind COVID‑19 (care a acoperit activitatea de audit a instituțiilor supreme de audit din UE în 2020) și, până la sfârșitul anului 2023, publicarea a aproximativ 70 de fișe informative online referitoare la activitățile de audit legate de pandemia de COVID‑19 desfășurate în perioada 2020‑2023.

De asemenea, Curtea și-a continuat activitatea de cooperare privind auditarea punerii în aplicare a Mecanismului de redresare și reziliență (MRR), în legătură cu care a organizat un schimb de experiență între auditori în octombrie 2023 la sediul său. Acest eveniment a inclus o serie de ateliere și s-a concretizat prin șase concepte preliminare de audit care acoperă mai multe aspecte ale punerii în aplicare a MRR.

În plus, Curtea a lansat inițiativa „EU Network Audit (EUNA) on Energy”. La reuniunea de lansare de la Haga din luna noiembrie au participat reprezentanți ai 19 instituții supreme de audit din UE.

Reuniunea anuală din 2023

În iunie 2023, a avut loc la Lisabona reuniunea anuală a Comitetului de contact al președinților instituțiilor supreme de audit din UE. Principalele discuții s-au axat pe tema energiei și a modului în care instituțiile supreme de audit din UE pot contribui la o punere în aplicare mai bună și mai rezilientă a obiectivelor pentru 2030. În cadrul evenimentului, a fost abordată, de asemenea, punerea în aplicare a Mecanismului de redresare și reziliență, principala temă a reuniunii din 2022 a Comitetului de contact.

Instituțiile supreme de audit din țările candidate și din țările potențial candidate la aderarea la UE

Curtea sprijină, de asemenea, instituțiile supreme de audit ale țărilor candidate la aderarea la UE (Albania, Bosnia și Herțegovina, Georgia, Moldova, Muntenegru, Macedonia de Nord, Serbia, Turcia și Ucraina) și ale țărilor potențial candidate (Kosovo¹).

În a doua jumătate a anului 2023, Curtea a contribuit la revizuirea cadrului de cooperare al rețelei, adoptat în decembrie 2023.

¹ Această denumire nu aduce atingere pozițiilor privind statutul și este conformă cu Rezoluția Consiliului de Securitate al ONU 1244/1999 privind situația referitoare la Kosovo (UNSCR 1244/1999), precum și cu Avizul Curții Internaționale de Justiție (CIJ) privind Declarația de independență a Kosovoului (Advisory Opinion on the question of the „Accordance with international law of the unilateral declaration of independence in respect of Kosovo) din 22 iulie 2010.

INTOSAI

În 2023, Curtea a continuat să se implice activ în activitățile Organizației Internaționale a Instituțiilor Supreme de Audit (INTOSAI). Aflată la președinția Comitetului pentru standarde profesionale (CSP), Curtea a organizat două reuniuni ale comitetului director, care au condus la adoptarea unor documente referitoare la modificarea practicilor de lucru actuale, la recrutarea pentru Forumul INTOSAI pentru standardele profesionale și la Planul strategic de dezvoltare al comitetului pentru perioada 2023‑2028. Punerea în aplicare a acestui plan implică mai multe măsuri de îmbunătățire a clarității și de digitalizare a standardelor INTOSAI.

Curtea a luat parte, de asemenea, la subcomitetele CSP și la activitățile și proiectele altor grupuri de lucru ale INTOSAI, cum ar fi cele pentru auditul de mediu, pentru stabilitatea financiară și economică, pentru evaluarea politicilor publice și pentru Big Data.

EUROSAI

Totodată, Curtea s-a implicat în mod activ în activitățile Organizației Europene a Instituțiilor Supreme de Audit (EUROSAI), care este grupul regional european al INTOSAI. Curtea a participat în special la grupurile de lucru pentru auditul de mediu și pentru tehnologiile informației, precum și la proiecte din domeniul problemelor emergente, al inteligenței artificiale și al metodologiei de audit.

Managementul Curții

Membrii

Curtea de Conturi Europeană funcționează sub forma unui organ colegial compus din membri, câte unul din fiecare stat membru. Fiecare dintre membri este numit de Consiliu, după consultarea Parlamentului European, în urma nominalizării de către guvernul național respectiv. Curtea nu are niciun rol în procesul de nominalizare sau de numire a membrilor săi.

Membrii Curții sunt numiți pentru un mandat reînnoibil de șase ani și își exercită atribuțiile în deplină independență și în interesul general al UE. La preluarea mandatului, membrii își asumă un angajament solemn în acest sens în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene.

În 2023, Consiliul a numit un nou membru estonian, în persoana doamnei Keit Pentus‑Rosimannus (începând de la 1 ianuarie), și un nou membru slovac, în persoana doamnei Katarína Kaszasová (începând de la 16 octombrie). În plus, Consiliul a reînnoit mandatul membrului maghiar, doamna Ildikó Gáll‑Pelcz, pentru o perioadă suplimentară de șase ani (începând de la 1 septembrie).

În urma numirii sale în funcția de comisar din partea Bulgariei, doamna Iliana Ivanova a demisionat din funcția de membru al Curții, cu efect de la 19 septembrie 2023.

Procedurile de numire pentru un nou membru portughez și un nou membru maghiar erau încă în curs de desfășurare la sfârșitul anului 2023.

În 2023 au avut loc 24 de reuniuni ale colegiului. Rata de prezență la aceste reuniuni a fost de 88 %. Membrii au participat de asemenea la ședințe ale camerelor și ale diferitor comitete (a se vedea și Camerele de audit și comitetele).

Președintele

Președintele este responsabil de strategia instituției, de planificare și de gestionarea performanței, de comunicare și de relația cu mass-media, de relațiile instituționale, de chestiunile juridice și de auditul intern. De asemenea, președintele reprezintă instituția în relațiile externe ale acesteia.

Președintele este ales de către membri, din rândul acestora, pentru un mandat de trei ani, cu posibilitate de reînnoire. Persoana aleasă își asumă apoi rolul de primus inter pares, prezidează reuniunile colegiului și se asigură că deciziile acestuia sunt puse în aplicare.

Domnul Tony Murphy a fost ales în funcția de președinte al Curții în octombrie 2022.

Camerele de audit și comitetele

Fiecare membru este repartizat în una dintre cele cinci camere de audit, în cadrul cărora sunt adoptate majoritatea rapoartelor de audit, a documentelor de analiză și a avizelor Curții. Camerele repartizează sarcinile de audit între diverșii membrii care le compun. Fiecare membru este responsabil pentru propriile sarcini de audit în fața camerei și în fața colegiului. Activitatea de audit este realizată de auditori profesioniști care lucrează pentru direcțiile atașate camerelor de audit.

Membrii fiecărei camere de audit aleg un decan pentru un mandat de doi ani, care poate fi reînnoit. În 2023, decanii celor cinci camere de audit ale Curții erau: Joëlle Elvinger, Annemie Turtelboom, Bettina Jakobsen, Mihails Kozlovs și Jan Gregor.

Comitetul pentru controlul calității auditului (AQCC) se ocupă de politicile, de standardele și de metodologia de audit a Curții, de sprijinul pentru audit, de dezvoltarea auditului și de controlul calității auditului. Acesta este alcătuit din câte un membru din fiecare cameră de audit și era prezidat, la 28 septembrie 2023, de domnul Baudilio Tomé Muguruza.

Comitetul administrativ și, după caz, colegiul membrilor, ambele prezidate de președinte, iau decizii cu privire la aspectele strategice și administrative mai ample. Comitetul administrativ este alcătuit din președinte, decanii camerelor, președintele AQCC și membrul pentru relații instituționale (doamna Eva Lindström).

În 2023 au avut loc 103 reuniuni ale camerelor, 15 reuniuni ale Comitetului administrativ și 11 reuniuni ale AQCC. Rata de prezență la aceste reuniuni a fost de 92 %, 88 % și, respectiv, 88 %.

Alte comitete includ Comitetul pentru etică (prezidat, de la 4 iulie 2023, de domnul George Marius Hyzler), Comitetul pentru auditul intern (prezidat de domnul Hannu Takkula) și Grupul consultativ în materie de prospectivă (prezidat de doamna Helga Berger).

Conducerea de nivel superior a Curții este alcătuită din secretarul general și din directori. Există în total 10 direcții: 5 atașate camerelor de audit, una atașată AQCC, una atașată Președinției și 3 direcții atașate Secretariatului general.

Măsurarea performanței

Curtea utilizează un set de indicatori-cheie de performanță pentru a informa conducerea instituției cu privire la progresele realizate în vederea atingerii obiectivelor sale strategice, pentru a veni în sprijinul procesului decizional și pentru a oferi părților interesate instituționale informații privind performanța sa. Indicatorii-cheie de performanță au fost actualizați pentru a sprijini strategia instituției pentru perioada 2021‑2025. Următorul set de indicatori-cheie de performanță oferă o imagine de ansamblu asupra performanței organizației în ceea ce privește diseminarea și impactul activităților sale și percepția asupra acestora:

• numărul de rapoarte publicate;
• prezența în mass-media;
• impactul activității Curții și percepția asupra acestei activități (feedback de la părțile interesate);
• intervențiile în fața altor instituții, a parlamentelor naționale/regionale și a guvernelor statelor membre, precum și activitățile internaționale;
• punerea în aplicare a recomandărilor Curții.

35 de rapoarte publicate în 2023

În 2023, Curtea a publicat 35 de rapoarte. Dintre acestea, 29 erau rapoarte speciale, iar 6, documente de analiză. Numărul de rapoarte publicate în 2023 este mai mare decât în ultimii doi ani (2022: 29 de rapoarte și 2021: 32 de rapoarte).

Prezența în mass-media

Acoperirea mediatică
a continuat să se intensifice

În 2023, Curtea a înregistrat peste 22 000 de articole de presă (publicate online) legate de rapoartele sale de audit, de alte publicații sau de instituție în general, confirmând astfel tendința ascendentă a acoperirii mediatice observată în ultimii ani (2022: 20 000; 2021: 18 000). Aproape 54 000 de postări pe platformele sociale arată continuarea unei creșteri organice, cifrele pentru 2022 reprezentând o situație anormală² (2022: 110 000; 2021: 49 000).

² În 2022 a fost observat un val de postări identice pe platformele sociale, generate prin intermediul unor rețele tendențioase (aparent utilizând și boți). Postările respective au fost declanșate în principal de rapoartele speciale ale Curții privind achizițiile de vaccinuri împotriva COVID‑19 și marea corupție din Ucraina.

Acoperirea mediatică poate varia considerabil în funcție de tematica și complexitatea rapoartelor. Factorii externi, cum ar fi un eveniment important sau evoluții majore ale politicilor, pot influența, de asemenea, interesul mass-mediei față de publicațiile Curții. În plus, în perioade de urgență, cum ar fi pandemia sau războiul de agresiune purtat de Rusia în Ucraina, atenția mass-mediei se concentrează în special pe materiale legate de criza respectivă.

Interacțiune în creștere cu presa

Începând cu 2020, Curtea și-a promovat publicațiile în format virtual, ceea ce a permis intensificarea contactelor cu jurnaliști din mass-media națională din statele membre.

În 2023, au fost publicate 45 de comunicate de presă în 24 de limbi ale UE, precum și diverse note de informare, informări de presă și declarații în format audio („gata de utilizare”) în anumite limbi. De asemenea, Curtea a acordat mai multe interviuri principalelor canale media din Europa, acoperind posturi de radio, canale de televiziune și presa scrisă. În plus, au fost organizate 21 de briefinguri de presă online, precum și 6 briefinguri suplimentare organizate pentru anumite țări cu privire la raportul anual. În total, briefingurile Curții au atras 590 de jurnaliști, majoritatea reprezentând principalele canale media naționale din statele membre ale UE.

Un milion și jumătate de vizite
pe site-ul Curții

În 2023, Curtea a lansat noul său site web. Acesta a înregistrat peste un milion și jumătate de vizite, cu aproximativ 700 000 de vizitatori unici. Aceste cifre reprezintă o creștere cu peste 14 % față de 2022.

2023: numărul de urmăritori
pe platformele sociale
a continuat să crească

Așa cum se prezenta situația la sfârșitul anului 2023, peste 48 000 de persoane urmăreau cele trei conturi ale Curții de pe principalele platforme sociale [X (ex-Twitter), LinkedIn, Facebook], o cifră în creștere față de 45 000 în 2022 și 39 000 în 2021.

Impactul activității Curții și percepția asupra acestei activități

85 % dintre respondenții
la sondajele Curții consideră
că rapoartele acesteia sunt utile
pentru activitatea lor

Curtea evaluează utilitatea și impactul probabil al activităților sale, așa cum sunt percepute de cititorii rapoartelor sale din cadrul Parlamentului European, al Consiliului, al Comisiei, al agențiilor UE, al reprezentanțelor permanente ale statelor membre, al agențiilor și al instituțiilor supreme de audit din statele membre, al ONG-urilor, al mediului academic, al mass-mediei și al altor organisme.

Începând din 2018, Curtea efectuează sondaje electronice anonimizate pentru a le solicita cititorilor săi un feedback calitativ cu privire la anumite rapoarte, precum și sugestii generale pentru activitatea instituției.

În 2023, 85 % dintre cei aproximativ 1 060 de respondenți considerau că rapoartele Curții erau utile pentru activitatea lor și 78 % erau de părere că acestea aveau un impact. Aceste rezultate sunt similare cu cele de anul trecut (2022: 82 % și, respectiv, 78 %).

Intervențiile Curții în fața altor instituții, a parlamentelor naționale/regionale și a guvernelor statelor membre, precum și activitățile internaționale

Interacțiunea cu părțile
interesate a atins un nou record

Per ansamblu, în 2023, interacțiunea cu părțile interesate de la nivel european și internațional a atins un nou record. Curtea a prezentat rezultatele activității sale în 456 de ocazii, în cadrul comisiilor Parlamentului European, al grupurilor de pregătire ale Consiliului și în fața parlamentelor naționale/regionale și a guvernelor statelor membre (2022: 437; 2021: 419).

În plus, instituția a participat la 221 de activități internaționale. Acestea au inclus activități ale organizațiilor internaționale de audit public, în special INTOSAI și EUROSAI, precum și evenimente bilaterale cu alte instituții supreme de audit, conferințe, reuniuni și activități care vizau un public mai larg (2022: 178; 2021: 154).

Punerea în aplicare a recomandărilor Curții

Aproape toate recomandările Curții
din 2019 au fost puse
în aplicare cel puțin
într-o anumită măsură

Curtea măsoară punerea în aplicare a recomandărilor sale pe baza urmăririi subsecvente realizate de auditori. Pentru 2023, ea a analizat recomandările pe care le-a adresat Comisiei și altor instituții în rapoartele publicate în 2019.

S-a constatat astfel că, în ceea ce privește recomandările analizate, 100 % dintre cele 15 formulate în Raportul anual pe 2019 și 85 % dintre cele 208 formulate în rapoartele speciale din 2019 fuseseră puse în aplicare fie integral, fie în majoritatea privințelor sau în anumite privințe.

Personalul Curții

Afectarea personalului în cadrul instituției

La sfârșitul anului 2023, în cadrul instituției existau 882 de posturi permanente și temporare³ (873 în 2022). Cele 9 posturi suplimentare au fost acordate temporar de autoritatea bugetară pentru auditul inițiativei NGEU. 559 de posturi erau în camerele de audit, dintre care 104 posturi în cabinetele membrilor Curții. Președinția include președintele și cabinetul acestuia, Direcția Președinție, Serviciul juridic și Serviciul de audit intern.

³ Inclusiv posturile vacante temporar.

În plus, personalul Curții număra, la sfârșitul anului, 86 de agenți contractuali și 26 de experți naționali detașați (2022: 91 și, respectiv, 33).

Recrutarea

Politica de recrutare a instituției respectă principiile generale și condițiile de angajare ale instituțiilor Uniunii Europene, iar personalul Curții este foarte divers din punctul de vedere al studiilor și al experienței profesionale.

În 2023, Curtea a recrutat 95 de noi angajați (2022: 107): 27 de funcționari permanenți, 47 de agenți temporari, 17 agenți contractuali și 4 experți naționali detașați. În spiritul solidarității, al învățării reciproce și al cooperării, detașarea celor cinci experți naționali ucraineni primiți de Curte în 2022 a fost prelungită cu încă un an, din iulie 2023 până în iulie 2024. De asemenea, Curtea a oferit un număr de 64 de stagii (2022: 60) pentru absolvenți universitari, pe perioade cuprinse între trei și cinci luni. Dintre cei 64 de stagiari, 62 au fost plătiți de Curte, iar 2 au fost remunerați de statul membru din care proveneau.

Programul de integrare (onboarding) ASPIRE pentru auditori a fost conceput pentru a permite instituției să recruteze și să primească noi auditori, să le ofere acestora posibilitatea să participe la activități de formare specifice și să dobândească experiență la locul de muncă atât în auditul de conformitate/auditul financiar, cât și în auditul performanței în primii trei ani de muncă la Curte.

Profilul de vârstă

Trei sferturi (75 %) dintre angajații Curții aflați în activitate la sfârșitul anului 2023 aveau vârste cuprinse între 40 și 59 de ani, o situație identică cu cea din 2022.

73 % dintre manageri au vârsta de cel puțin 50 de ani (2022: 72 %). Acest lucru înseamnă că, în următorii 5‑10 ani, va avea loc o reînnoire a unei proporții importante din personalul cu funcții de conducere.

Egalitatea de șanse

În ansamblu, personalul Curții este format din femei și bărbați în proporții egale.

Curtea se angajează să ofere personalului său egalitate de șanse în carieră la toate nivelurile organizației. Personalul Curții este format din femei și bărbați în proporții egale, iar ponderea femeilor care ocupă posturi de director și de manager principal a crescut în ultimii ani de la 33 % în 2019 la 38 % în 2023.

Proporția femeilor care ocupă posturi de manager principal în audit a atins 50 % (41,4 % în 2022), procentaj care se situează peste obiectivul de 40 % fixat pentru 2027. În conformitate cu Planul de acțiune al Curții privind diversitatea și incluziunea (2021‑2025), în 2023 a fost publicat al doilea raport anual privind diversitatea și incluziunea (pentru 2022).

Totodată, Curtea rămâne fidelă angajamentului de a asigura un echilibru geografic la nivelul structurii sale de management.

În urma adoptării, în decembrie 2022, a Deciziei nr. 50-2022 privind politica Curții de Conturi Europene de a asigura un loc de muncă respectuos și fără hărțuire, instituția a întreprins mai multe acțiuni (de exemplu, numirea unor mediatori interni și a unor consilieri confidențiali, formări obligatorii pentru manageri, crearea unei pagini web specifice pe intranet) pentru a pune în aplicare decizia.

În plus, în 2023 a avut loc pentru prima dată un audit extern privind accesibilitatea fizică a clădirilor Curții. Acesta s-a concretizat într-un studiu cu recomandări și acțiuni potențiale menite să amelioreze accesibilitatea clădirilor instituției pentru toți, inclusiv pentru persoanele cu dizabilități. Implementarea acțiunilor convenite în 2024 va începe prin comandarea unui plan de îmbunătățire a semnalizării legate de accesibilitate în clădirile Curții. În plus, vom coopera cu alte instituții ale UE pentru a crea o metodă armonizată de măsurare a progreselor și de raportare cu privire la recrutarea persoanelor cu dizabilități, astfel cum se recomandă în Raportul special nr. 20/2023 intitulat „Sprijinirea persoanelor cu dizabilități – Impactul practic al acțiunii UE este limitat”.

Etica

Liniile directoare în materie de etică ale Curții se întemeiază pe următoarele valori: independență, integritate, obiectivitate, transparență și profesionalism. Curtea susține cerințele prevăzute de Codul etic al INTOSAI (ISSAI 130) și le-a inclus în liniile sale directoare în materie de etică, aplicabile tuturor membrilor Curții, precum și întregului personal al acesteia.

Curtea și-a reafirmat angajamentul față de transparență prin revizuirea deciziei sale privind accesul public la documente. Scopul revizuirii a fost de a reflecta evoluția jurisprudenței europene și de a simplifica procedura de răspuns la cererile de acces la documente și la cererile de confirmare. Noua decizie a fost publicată în Jurnalul Oficial în septembrie 2023.

Ca parte a unei revizuiri recente a cadrului etic al instituției, Curtea și-a actualizat normele interne privind raportarea neregulilor grave („avertizarea în interes public”), pentru a le clarifica și a le detalia, precum și pentru a oferi mai multe informații personalului. Cu scopul de a sublinia importanța pe care o acordăm protecției avertizorilor, noul set de norme este prevăzut într-o decizie a colegiului.

Comitetul pentru etică al Curții examinează aspectele etice relevante, inclusiv activitățile externe ale membrilor, astfel încât să asigure respectarea standardelor instituției. Acest comitet este format din trei membri numiți de colegiu, dintre care doi membri ai Curții și un membru extern ales pe baza abilităților și a calităților sale profesionale. Comitetul s-a reunit de cinci ori în 2023.

Sprijinul pentru activitățile de audit

Transformarea digitală a auditului

Curtea continuă să îmbunătățească eficiența proceselor sale de audit prin intensificarea integrării și a interoperabilității sistemelor sale existente. În paralel, a implementat activități de audit al sistemelor informatice, de știință avansată a datelor și de automatizare, ca parte a planului său de dezvoltare pentru o mai bună utilizare a tehnologiei în serviciul auditului. De asemenea, Curtea și-a continuat activitățile de inovare menite să identifice tehnologii emergente care pot fi utilizate în moduri noi pentru a sprijini activitatea de audit.

Colaborarea digitală
cu părțile interesate

În 2023, noul studio al Curții a fost intens utilizat pentru a realiza briefinguri de presă online, reuniuni ale părților interesate, conferințe în format hibrid, materiale video de promovare în care membrii instituției prezintă publicațiile acesteia, precum și materiale video interne de sensibilizare și informare.

Mai precis, în acest studio au fost realizate 23 de briefinguri de presă, nouă clipuri video de promovare a unor rapoarte ale Curții, șase știri de recapitulare despre activitatea Curții, patru reuniuni ale părților interesate, două interviuri TV, un material video legat de un eveniment și o conferință online. De asemenea, studioul a produs șase materiale video privind atractivitatea Luxemburgului și 10 clipuri interne.

Integrarea digitală
și automatizarea

Integrarea sistemelor de informații pentru audit a continuat cu obiectivul de a îmbunătăți interoperabilitatea dintre sistemele existente și de a oferi o experiență mai agreabilă de utilizare. Printre sistemele vizate se numără ASSYST, principalul sistem de documentare a auditurilor, și AMS, sistemul de management al auditurilor. A fost lansat un nou sistem de gestionare a fluxului de lucru pentru aprobarea documentelor (PASS), care se integrează în sistemul EU Sign de semnătură electronică calificată. De asemenea, au fost create instrumente de facilitare și de accelerare a examinării documentelor. Utilizarea depozitului de date al Curții (ECA Data Warehouse) a fost extinsă prin mai multe funcții de raportare care permit vizualizarea interactivă și monitorizarea datelor.

Servicii de știință avansată
a datelor și audit în domeniul informatic

Echipa DATA (Data and Technology for Audit), creată în 2021, a continuat să lucreze la punerea în aplicare a planului de dezvoltare pentru o mai bună utilizare a tehnologiei în sprijinul obiectivelor de audit ale Curții.

Membrii echipei DATA au colaborat îndeaproape cu echipele de audit pentru a înțelege procesele și nevoile specifice ale acestora. În funcție de complexitatea nevoilor, activitatea a variat de la implicare pe termen scurt la participarea deplină la sarcinile de audit, atât pentru experții în domeniul analizei datelor, cât și pentru auditorii specializați în informatică.

Echipa DATA a condus sau a participat la mai multe proiecte la nivelul instituției:

• un proiect-pilot pentru a evalua modul în care se poate utiliza în mod eficace platforma eProcurement a Comisiei Europene;
• implicarea unor experți în analiza datelor în grupul operativ NGEU;
• dezvoltarea unui prototip de instrument cu funcționalități avansate de text mining și de căutare semantică pentru activitatea proprie a Curții;
• sprijin pentru auditori în alegerea celor mai bune opțiuni dintre cele disponibile în „infrastructura pentru știința datelor” creată în 2022 pentru prelucrarea datelor și pentru tehnici avansate de analiză și vizualizare.

În urma accelerării rapide a dezvoltării inteligenței artificiale (IA), în special în domeniul IA generative, echipa DATA a pregătit o analiză a oportunităților și a provocărilor în materie pentru Curte și pentru activitatea sa de audit. În continuarea acestei analize, echipa a început să lucreze la o propunere de strategie privind utilizarea IA în procesul de audit.

Inovare

A fost lansată o nouă abordare în materie de inovare, care se bazează pe un nou tip de proiecte, așa-numitele „proiecte rapide de inovare” (Short Innovation Projects – SIP), și pe crearea unui laborator de inovare care se va concentra pe testarea noilor tehnologii. Proiectele SIP sunt inițiate, de regulă, de utilizatori care doresc să încerce să utilizeze un nou instrument sau o nouă tehnologie. Departamentul de informatică atribuie un manager de proiect care să îi însoțească pe utilizatori în demersurile lor și care să se ocupe de aspectele tehnologice și de guvernanța IT. Primele proiecte SIP includ utilizarea de drone pentru audit și testarea unor instrumente de pe piață de gestionare a auditurilor care ar putea înlocui ASSYST, precum și utilizarea IA generative.

În paralel, a început activitatea pregătitoare pentru crearea unui centru multidisciplinar de competențe privind inteligența artificială, cu scopul de a sprijini strategia mai sus menționată a Curții în materie.

Curtea a continuat să se implice activ în Grupul pentru tehnologii emergente din cadrul Comitetului interinstituțional pentru transformare digitală, grup care s-a axat în 2023 pe inteligența artificială.

Comunicarea vizuală

O mai bună accesibilitate
a publicațiilor Curții

Utilizarea unor elemente vizuale atrăgătoare și a diferitor metode de vizualizare a datelor a devenit din ce în ce mai importantă în contextul interacțiunii cu părțile interesate și al contactelor cu cetățenii UE. În 2023, echipa de concepție grafică din cadrul departamentului de comunicare al Curții a continuat să ofere sprijin direct echipelor de audit, creând infografice și ilustrații care să fie adaptate nevoilor acestora și conforme cu identitatea vizuală a instituției.

Utilizarea de elemente vizuale în comunicare poate crește vizibilitatea rezultatelor activității noastre de audit și poate face aceste rezultate mai ușor de înțeles și, astfel, mai accesibile cetățenilor și părților interesate, scopul fiind acela de a spori valoarea activității de audit a Curții și impactul rapoartelor sale. La acest efort se adaugă lansarea în aprilie 2023 a unui nou site web, cu o imagine mai modernă și cu funcționalități îmbunătățite.

Metodologia de audit

AWARE

Platforma digitală internă AWARE (Accessible Web-based Audit Resource) descrie metodologia și orientările de audit aplicate de Curte și este disponibilă pe site-ul nostru. Ea oferă publicului un punct unic de acces la metodologia și orientările de audit ale Curții.

Formare profesională

2023: obiectivele în materie
de formare profesională
au fost depășite

În 2023, obiectivul în materie de zile de formare profesională (cinci zile de formare pe an, fiind excluse cursurile de limbi străine, pentru auditori, în conformitate cu recomandările Federației Internaționale a Contabililor, și două zile pentru personalul din afara activității de audit) a fost din nou depășit.

Auditorii Curții au participat, în medie, la 6,7 zile de formare non-lingvistică (6,9 în 2022 și 8,5 în 2021), din care 4,5 zile corespundeau unor formări în domeniul activității de bază a instituției (audit). Personalul din alte servicii decât cele de audit a participat, în medie, la 3,0 zile de formare (3,6 în 2022 și 4,2 în 2021). Ca și în 2022, ușoara scădere de la un an la altul a acestor doi indicatori poate fi explicată prin revenirea treptată la formarea în sala de curs/față în față, care oferă o experiență de învățare mai bună, dar are, prin definiție, o capacitate mai mică decât alternativele online.

Formări adaptate
pentru auditori

Echipa responsabilă de formarea profesională depune eforturi constante pentru a oferi formări de înaltă calitate personalului, acordând o atenție deosebită formării în domeniul activităților de bază (legate de audit). Una dintre principalele priorități este de a acumula și a consolida cunoștințe privind domeniile de audit ale Curții/politicile UE, în cooperare cu camerele de audit. În 2023, Curtea a organizat mai multe sesiuni de formare cu privire la diferite politici pentru toate camerele de audit, acoperind subiecte prioritare identificate la începutul anului.

De asemenea, Curtea a continuat să își formeze personalul cu privire la NextGenerationEU (NGEU) și la Mecanismul de redresare și reziliență (MRR). Cea mai notabilă inițiativă în acest sens a constat într-un curs de formare de două zile privind MRR, oferit în cooperare cu Institutul European de Administrație Publică. În plus, au fost organizate sesiuni privind riscurile, provocările și oportunitățile legate de MRR, precum și dezbateri cu privire la acest mecanism, în cadrul cărora experți externi și-au prezentat opiniile cu privire la subiecte legate de MRR.

În iunie 2023, Curtea și-a actualizat programul de formare privind utilizarea datelor și a tehnologiei în audit. La sfârșitul lunii noiembrie a avut loc o sesiune-pilot privind introducerea inteligenței artificiale, care va fi urmată de alte sesiuni în 2024.

Un nou cadru de competențe
pentru auditori

În februarie 2023, Curtea a lansat un proiect pentru a defini un nou cadru de competențe pentru auditorii săi. Acesta va descrie competențele fundamentale pentru îndeplinirea cu succes a sarcinilor auditorilor Curții care desfășoară audituri financiare, audituri de conformitate și audituri ale performanței. Noul cadru se bazează pe orientările INTOSAI și pe contribuțiile primite de Curte în urma consultării a 15 instituții supreme de audit. Proiectul se află pe ultima sută de metri și se estimează că va fi finalizat în prima jumătate a anului 2024. Cadrul de competențe va constitui o bază pentru evaluarea nevoilor de învățare și dezvoltare și va structura oferta de formare profesională pentru activitatea de bază a Curții în jurul principalelor competențelor necesare.

Traduceri

În 2023, au fost traduse și revizuite peste 208 000 de pagini (203 700 în 2022), care includ 12 900 de pagini externalizate. Echipele lingvistice utilizează atât instrumente asistate de calculator, cât și tehnologii de traducere automată pentru a optimiza procesul de traducere. Au fost pregătite 52 de publicații, prin aplicarea și controlarea standardelor editoriale și de identitate vizuală ale Curții. De asemenea, traducătorii noștri au participat la activitățile de audit ale Curții, oferind asistență lingvistică în cursul vizitelor de audit și al reuniunilor hibride sau online, precum și pentru redactarea rapoartelor, cu scopul de a asigura o exprimare clară. În plus, traducătorii au fost implicați în activități de comunicare, oferind consultanță lingvistică și îmbunătățind calitatea prin adaptarea mesajelor la publicul-țintă, de exemplu prin adaptare culturală.

Securitatea cibernetică

Securitatea cibernetică:
amenințări din ce în ce mai importante
pentru securitatea cibernetică

Echipa de securitate informatică din cadrul Curții are sarcina de a proteja securitatea serviciilor informatice ale instituției. Această sarcină este îndeplinită cu sprijinul Centrului interinstituțional de răspuns la incidente de securitate cibernetică, CERT-UE. Sprijinul acordat de acest centru s-a dovedit a fi deosebit de util în gestionarea incidentului cibernetic care a avut loc în iulie 2023, când securitatea unuia dintre gateway-urile Curții nu a mai putut fi garantată. Totuși, investigațiile aprofundate nu au evidențiat nicio încălcare a securității datelor și niciun alt sistem compromis.

Punerea în aplicare a planului de securitate cibernetică 2022‑2024 a progresat, numeroase acțiuni fiind deja realizate sau în curs de desfășurare. Una dintre cele mai relevante măsuri puse în aplicare a fost înlocuirea soluției VPN cu o tehnologie de acces la distanță de tip Zero-Trust.

Phishingul a continuat să fie cea mai gravă amenințare cibernetică. Curtea a consolidat soluțiile de securitate a e-mailurilor pentru a face față mai bine e-mailurilor răuvoitoare.

În 2023 au avut loc mai multe campanii de phishing, inclusiv o campanie organizată la nivel interinstituțional și condusă de Curte. S-a observat o creștere a numărului de angajați ai Curții care au identificat și au raportat mesajele de phishing. De asemenea, Curtea a început să utilizeze un nou instrument care permite desfășurarea unor campanii specifice de phishing.

Sensibilizarea personalului Curții în domeniul securității cibernetice a rămas unul dintre principalele obiective ale echipei ISO. Pe lângă forme tradiționale de comunicare, cum ar fi sesiuni de instruire și buletine informative, au fost publicate mai multe materiale video în format interviu, deoarece acestea s-au dovedit a fi o tehnică de comunicare eficace și modernă.

Curtea a finalizat, de asemenea, integrarea în SECABC, un sistem găzduit de Comisia Europeană, care facilitează schimbul de e-mailuri criptate între instituțiile, organele și agențiile UE.

Alte acțiuni includ activarea opțiunii „do not forward” („nu trimite mai departe”) în Outlook și interzicerea aplicației TikTok.

În fine, Curtea s-a implicat activ în elaborarea noului regulament interinstituțional în materie de securitate cibernetică și aplică deja numeroase dispoziții ale acestuia.

Clădirile

Un spațiu de lucru inclusiv,
sigur și prietenos cu mediul

Credem cu tărie că un spațiu de lucru satisfăcător este esențial pentru atingerea obiectivelor strategice ale instituției. Impactul direct asupra stării de bine a personalului contribuie la atractivitatea Curții ca angajator.

Ne propunem să asigurăm un spațiu de muncă sustenabil, în care întregul personal să poată evolua într-un mediu colaborativ, axat pe starea de bine, sigur, inclusiv și care respectă mediul înconjurător.

În prezent, Curtea are în proprietate trei clădiri în cartierul Kirchberg din Luxembourg („K1”, „K2” și „K3”), care funcționează ca o singură entitate tehnică integrată. De asemenea, Curtea închiriază în Luxemburg spații de birouri pentru centrul său de recuperare a datelor informatice în caz de dezastru.

Managementul de mediu

În calitate de instituție a UE, Curtea are datoria de a aplica principiile unui bun management de mediu în toate activitățile sale. Prin urmare, instituția și-a asumat angajamentul de a reduce în mod constant impactul său asupra mediului. În fiecare an, Curtea monitorizează și analizează emisiile de gaze cu efect de seră generate de activitățile sale.

Curtea este onorată să dețină certificarea EMAS (Sistemul de management de mediu și audit). Instituția aplică cu succes un sistem de management de mediu conform cu EMAS și îndeplinește în integralitate cerințele de certificare ISO 14001:2015.

În urma reînnoirii cu succes a certificării EMAS până în 2025, auditul anual extern de verificare EMAS a avut loc în octombrie 2023. Rezultatele au fost pozitive, nu s-au constatat neconformități și au fost identificate numeroase bune practici.

În fine, a fost aprobat un nou plan de acțiune EMAS pentru perioada 2023‑2025.

Cum facem față crizei energetice

În urma planului Comisiei și al Consiliului intitulat „Să economisim gazele pentru siguranță la iarnă”, Curtea a luat mai multe măsuri pentru a face față crizei energetice. A fost atinsă o reducere de 21 % pentru perioada 2022‑2023 în comparație cu consumul mediu din ultimii cinci ani.

Instituția noastră continuă să țină seama, de asemenea, de recomandarea guvernului luxemburghez privind limitarea la 20°C a temperaturii în clădirile exploatate de autoritățile publice.

În urma auditului energetic al clădirilor Curții desfășurat în 2022, au fost luate măsurile necesare pentru a reduce consumul de energie în clădiri. De exemplu, în vara anului 2023, a fost mărită temperatura în zonele climatizate, sistemele de ventilație și de răcire din unele zone ale clădirilor au fost oprite, iar iluminatul pe coridoare și în casa scărilor în clădirile K1 și K2 a fost redus la nivelul minim necesar pentru a asigura securitatea.

Foaie de parcurs
pentru reducerea emisiilor
până în 2030

În 2022, a fost realizat un studiu privind potențialul de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră generate de Curte. Reducerile potențiale de emisii au fost evaluate pe baza calculelor anuale ale amprentei de carbon și a ideilor colectate în urma consultării tuturor departamentelor și personalului instituției în primăvara anului 2022. Echipele operaționale au identificat și au evaluat 371 de idei pentru reducerea emisiilor, proces care a condus la trei foi de parcurs. Pe baza acestui exercițiu de reflecție, Curtea a adoptat un nou program de mediu pentru perioada 2023‑2025.

Raportarea privind durabilitatea

În 2023, a fost publicat cel de al doilea raport al Curții privind durabilitatea, referitor la anul 2022. Raportarea privind durabilitatea corespunde unui exercițiu de evaluare, măsurare și raportare a modului în care o organizație abordează și gestionează impactul său semnificativ asupra economiei, a societății și a mediului. Raportul privind durabilitatea oferă o imagine de ansamblu a impactului operațiunilor instituției noastre. Acesta prezintă totodată modul în care Curtea examinează în auditurile sale dacă fondurile UE sprijină o creștere durabilă și favorabilă incluziunii în Europa și în întreaga lume. De asemenea, raportul aduce informații cu privire la impactul structurii instituției și la modul în care operăm din punct de vedere administrativ pentru a îndeplini această misiune.

Raportul pe 2023 al Curții privind durabilitatea este anexat la prezentul raport.

Introducere

01 Prezenta anexă descrie eforturile pe care Curtea de Conturi Europeană le depune în permanență pentru a fi o instituție sustenabilă. La selectarea elementelor care să fie incluse în acest raport, Curtea s-a inspirat din standardele Inițiativei de Raportare Globală¹ (Global Reporting Initiative – GRI), pe care le-a adaptat la contextul și la caracteristicile sale de instituție publică. Anexa descrie modul în care instituția noastră abordează impactul economic, social și de mediu al activității sale, atât pe plan intern, cât și pe plan extern.

02 Acesta este cel de al treilea raport al Curții cu privire la durabilitate. Primul raport referitor la anul 2021 este disponibil aici, iar al doilea, referitor la 2022, poate fi consultat aici. Vă invităm să consultați cele două rapoarte anterioare pentru un plus de informații complementare raportului referitor la 2023.

03 La momentul elaborării acestui document, anumite date – în special cele privind consumul de resurse – nu erau încă disponibile. În astfel de situații, au fost utilizate cifrele aferente anului 2022.

04 Mai multe informații cu privire la activitățile și la rapoartele noastre de audit pot fi găsite pe site-ul www.eca.europa.eu. De asemenea:

• ne puteți urmări pe X (ex-Twitter)
• ne puteți vizita paginile LinkedIn și Facebook
• ne puteți urmări materialele video de pe YouTube.

¹ Inițiativa de Raportare Globală este o organizație internațională non-profit. GRI elaborează orientări privind raportarea în materie de durabilitate, care sunt disponibile gratuit, pentru a permite întreprinderilor și organizațiilor să raporteze cu privire la performanța lor sub aspect economic, social, de mediu și din perspectiva guvernanței. Cadrul GRI pentru raportarea în materie de durabilitate ajută întreprinderile să identifice, să colecteze și să raporteze aceste informații într-un mod clar și comparabil.

Aspecte economice

Performanța economică

05 Dispozițiile financiare aplicabile Curții sunt stabilite în Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene². În 2023, bugetul Curții a fost de 175,1 milioane de euro (162,1 milioane de euro în 2022), iar rata de execuție a fost de 98 % (față de 98,5 % în 2022 și 97 % în 2021). Bugetul Curții reprezintă aproximativ 1,5 % din cheltuielile administrative totale ale UE (mai puțin de 0,1 % din totalul cheltuielilor UE).

06 Conturile anuale ale Curții sunt întocmite de contabilul acesteia și sunt auditate în fiecare an de către un auditor extern. Conturile anuale auditate, împreună cu rapoartele auditorului extern, sunt transmise Comisiei Europene în vederea consolidării, precum și Parlamentului European și Consiliului.

07 Raportul anual privind gestiunea bugetară și financiară prezintă o imagine de ansamblu asupra execuției bugetului instituției și explică evenimentele care au avut un impact semnificativ asupra activităților sale. Acest raport este transmis Comisiei Europene, Parlamentului European și Consiliului.

² Articolele 310-325.

Obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU în contextul UE

08 În calitate de instituție supremă de audit, Curtea de Conturi Europeană poate aduce o contribuție valoroasă, prin intermediul auditurilor sale, la realizarea celor 17 obiective de dezvoltare durabilă (ODD-uri) ale Organizației Națiunilor Unite (ONU). În concordanță cu mandatul și prioritățile sale, Curtea monitorizează punerea în aplicare, urmărește progresele și identifică eventualele îmbunătățiri la nivelul tuturor ODD-urilor.

09 Curtea nu a efectuat niciun audit axat în mod specific pe punerea în aplicare a ODD-urilor, dar a publicat o serie de rapoarte despre subiecte relevante pentru unul sau mai multe dintre acestea. În 2023, Curtea a publicat 35 de rapoarte speciale și documente de analiză. 89 % dintre aceste rapoarte (62 % în 2022) au acoperit subiecte care sunt relevante pentru realizarea ODD-urilor ONU. Tabelul de mai jos prezintă legătura dintre rapoartele Curții și ODD. Informații actualizate periodic cu privire la acest subiect sunt disponibile aici.

Practici în materie de achiziții publice

10 Toate practicile aplicate de Curte pentru achizițiile publice fac obiectul Regulamentului financiar³. Curtea utilizează procedurile de achiziții publice prevăzute de acest regulament atunci când achiziționează bunuri, servicii sau lucrări. Condițiile generale pentru contractele de achiziții de bunuri, de servicii și de lucrări sunt un document public, disponibil pe site-ul nostru, care stabilește relația contractuală dintre Curte și furnizorii, prestatorii de servicii și contractanții săi.

11 În 2023, Curtea a achiziționat bunuri și servicii în valoare totală de 23 426 750,05 euro (5 512 853 de euro în 2022 și 15 215 515 euro în 2021), din care achizițiile de la furnizorii locali s-au ridicat la 21 453 665,05 euro (4 848 701 euro în 2022 și 10 144 812 euro în 2021). Procentul reprezentat de cheltuielile efectuate pe lângă furnizori locali a fost de 91,58 % (88 % în 2022 și 67 % în 2021).

12 Din motive de transparență, practicile și procedurile noastre de achiziții sunt făcute publice. Pe pagina noastră web consacrată acestui subiect pot fi găsite licitațiile organizate de Curte, planificarea contractelor cu valoare mică și medie, listele anuale ale contractelor, precum și condițiile generale pentru contractele de achiziții de bunuri, de servicii și de lucrări încheiate de Curte.

³ Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii.

Combaterea corupției

13 În contextul evaluării operațiunilor din perspectiva riscurilor de corupție, trebuie să se facă o distincție între operațiunile externe și cele interne. „Operațiunile externe” se referă la operațiuni din bugetul UE, pe care Curtea le verifică în cadrul activității sale de audit.

14 În calitate de auditor extern al UE, Curtea de Conturi Europeană nu are mandatul de a investiga cazuri de suspiciuni de fraudă împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene. Cu toate acestea, deși frauda poate fi dificil de detectat în cursul procedurilor obișnuite de audit, activitatea de audit a Curții conduce în fiecare an la identificarea unui număr de cazuri în care există suspiciuni de fraudă. Aceste cazuri sunt raportate către OLAF, Oficiul European de Luptă Antifraudă, prin intermediul mecanismelor și canalelor de cooperare stabilite între cele două organizații. Dacă se consideră necesar, cazurile respective pot fi raportate în același timp Parchetului European (EPPO).

15 În 2023 nu au fost raportate cazuri de fraudă în legătură cu operațiunile interne.

16 În ceea ce privește instruirea preventivă, în 2023 au fost organizate 24 de cursuri de formare privind politicile și procedurile anticorupție (21 în 2022 și 15 în 2021), cu o durată totală de 175 de ore (156 de ore în 2022 și 76 de ore în 2021).

17 La aceste evenimente au participat 1 069 de persoane⁴ (612 în 2022 și 1 011 în 2021). Ele au fost deschise întregului personal, inclusiv membrilor Curții.

⁴ Numărul total de participanți.

Aspecte sociale

Forța de muncă

18 Curtea depinde de competențele și de motivația personalului său pentru a atinge obiectivele programului anual de activitate. Recrutarea persoanelor potrivite la momentul potrivit este, prin urmare, o prioritate majoră, iar politicile de implicare a personalului sunt vitale. Tabelul 2 prezintă situația personalului Curții la sfârșitul anului 2023, pe naționalitate și tip de angajat.

La sfârșitul anului 2023, Curtea avea 969 de angajați⁶ (954 în 2022), dintre care 67,4 % erau funcționari (68,2 % în 2022). Personalul instituției este recrutat din toate cele 27 de state membre ale UE și din Regatul Unit. Mai multe informații privind recrutarea în 2023 puteți găsi în secțiunea intitulată „Recrutarea” din partea principală a acestui document.

19 Statisticile referitoare la echilibrul de gen în cadrul Curții pot fi găsite în secțiunea „Egalitatea de șanse” din documentul principal.

20 La 1 ianuarie 2022, Curtea a adoptat un model de lucru hibrid, introducând o abordare flexibilă în ceea ce privește timpul de lucru ca o componentă esențială a gestionării resurselor umane. Această abordare, denumită „flexitime”, este de la acea dată metoda de lucru implicită și permite personalului să obțină un echilibru mai bun între viața profesională și cea privată, ținându-se seama, în același timp, de nevoile serviciului. De asemenea, această metodă de lucru contribuie în mod pozitiv la echilibrul de gen și la eficiența organizațională.

21 Curtea participă la o inițiativă la nivel înalt, lansată de comisarul Johannes Hahn, pentru a spori atractivitatea Luxemburgului ca loc de muncă, cu scopul de a ajunge la un acord cu privire la acțiuni specifice care să fie puse în aplicare de toate instituțiile UE cu sediul în Luxemburg. Instituțiile au convenit să lanseze patru grupuri de lucru care să lucreze la elaborarea a 12 acțiuni specifice. Un grup de lucru este prezidat de directorul pentru resurse umane din cadrul Curții și este format din două subgrupuri de lucru: unul privind comunicarea interinstituțională comună și unul consacrat promovării relațiilor cu mediul academic european. Acesta din urmă este cunoscut și sub denumirea de Rețeaua REA și este condus de Curte.

⁵ Acest tabel prezintă efectivul real de personal care lucra la Curte la 31 decembrie 2023 (857 de funcționari permanenți și agenți temporari, 26 de experți naționali detașați și 86 de agenți contractuali). Tabelul nu îi include pe cei 25 de membri ai Curții. Numărul de posturi permanente și de posturi temporare (care figurează la pagina 50 din documentul principal) este mai mare decât acest număr (882 de posturi) deoarece include posturile vacante de la sfârșitul anului 2023.

⁶ Fără cei 25 de membri ai Curții.

Egalitatea de șanse, diversitatea și incluziunea

22 Curtea este un angajator care aplică o politică de egalitate de șanse și urmărește să ofere personalului egalitatea de șanse în carieră la toate nivelurile instituției. Principiul egalității de șanse este consacrat la articolul 1 din Statutul funcționarilor, care interzice discriminarea de orice fel. Acest principiu include, de asemenea, egalitatea deplină între bărbați și femei la locul de muncă.

23 În 2023, Curtea a continuat în mod activ să pună în aplicare politica sa privind diversitatea și incluziunea, lansată în 2021. Printre măsurile luate se numără publicarea la nivel intern a unei actualizări a orientărilor privind egalitatea de șanse pentru personal, lansarea diferitor cereri de exprimare a interesului pentru recrutarea de mediatori și de consilieri confidențiali, atât interni, cât și externi, precum și actualizarea orientărilor privind revenirea la locul de muncă după un concediu medical de lungă durată. De la începutul anului 2023, Curtea oferă personalului, de asemenea, „prim ajutor pentru sănătate mintală”.

24 Tot în 2023, Curtea a devenit membră a rețelei International Dual Career Network (IDCN) din Luxemburg, o organizație mondială care are rolul de a sprijini dezvoltarea profesională și bunăstarea partenerilor de viață ai angajaților. IDCN oferă o gamă largă de servicii, de la informații despre piața locală a forței de muncă și asistență pentru elaborarea CV-ului, la organizarea de evenimente de networking și facilitarea accesului la rețele profesionale locale prin intermediul altor membri ai IDCN. Partenerii de viață ai angajaților Curții care locuiesc în Luxemburg pot adera la IDCN.

25 Anul acesta, Curtea a fost nominalizată pentru un premiu al Ombudsmanului pentru bună administrare, în semn de recunoaștere a Săptămânii de sensibilizare cu privire la dizabilități organizată de instituția noastră (categoria: Excelență în diversitate și incluziune). Premiul Ombudsmanului European pentru bună administrare recunoaște eforturile organismelor UE care produc un impact pozitiv vizibil și direct asupra vieții oamenilor din Europa și nu numai. Scopul este de a face cunoscute aceste exemple în rândul unui public mai larg și de a disemina bunele practici în cadrul instituțiilor.

26 În 2023 nu au fost raportate incidente de discriminare.

Libertatea de asociere și negocierea colectivă

27 Toți membrii personalului fac obiectul Statutului funcționarilor Uniunii Europene și Regimului aplicabil celorlalți agenți ai Uniunii Europene.

28 Personalul Curții se bucură de libertatea de asociere. Aceasta este reglementată de un acord-cadru cu sindicatele, care a fost semnat în 2018. Printre altele, acordul acoperă rolul și funcțiile sindicatelor și procedurile de conciliere, precum și dreptul la grevă al personalului. Până în prezent, singurul sindicat care a semnat acest acord este Union Syndicale Luxembourg (USL).

29 Personalul este reprezentat, de asemenea, de Comitetul pentru personal, care cuprinde angajați din diferite grade și grupe de funcții. Comitetul pentru personal poate discuta cu administrația orice problemă ridicată de personalul instituției.

30 Articolul 9 din Statutul funcționarilor conține dispoziții privind instituirea unui comitet pentru personal și prevede consultarea acestuia în mai multe domenii, cum ar fi promovările, certificarea și pensionarea anticipată. Comitetul pentru personal este, de asemenea, reprezentat în diferite comitete consultative (Formare profesională, IT și informații, Sănătate și securitate și Catering). În plus, acesta își dă avizul cu privire la anumite aspecte administrative, cum ar fi concursurile interne, recrutarea, reînnoirea contractelor, reîncadrarea în grad și misiunile.

31 În 2023, salariul minim de intrare oferit de Curte era cel propus agenților contractuali din grupa de funcții I gradul 3 treapta 3 și corespundea unui salariu lunar de 3 119,25 euro. Prin comparație, salariul minim lunar în Luxemburg pentru un lucrător calificat a fost în 2023 de 3 085,11 euro.

Formare și educație

32 De la pandemie încoace și în condițiile unui mediu de lucru hibrid, formarea profesională oferită de Curte combină instruirea online și cursurile cu prezență fizică. În 2023, Curtea a organizat în total 544 de activități de învățare (663 în 2022) acoperind o gamă largă de subiecte, cu un total de 12 041 de participanți (16 014 în anul precedent). Mai multe informații privind activitățile de formare profesională puteți găsi în secțiunea intitulată „Formare profesională” din partea principală a acestui document.

Aspecte de mediu

Politica de mediu a Curții

33 Curtea a adoptat prima sa politică de mediu (EMAS) în 2014. Acest proces se bazează pe un ciclu de trei ani. La sfârșitul anului 2022, cel de al treilea ciclu EMAS al Curții s-a încheiat cu succes, prin reînnoirea certificării EMAS⁷ pentru următorii trei ani.

34 Prin această politică, Curtea s-a angajat:

• să ia măsuri pentru prevenirea poluării și pentru reducerea emisiilor de dioxid de carbon;
• să promoveze utilizarea eficientă a energiei și să ia măsuri pentru a reduce consumul de energie electrică și de apă;
• să asigure o utilizare mai eficientă a hârtiei pentru a reduce consumul;
• să includă criterii de mediu în procedurile sale de achiziții publice;
• să introducă bune practici în ceea ce privește gestionarea deșeurilor;
• să încurajeze întregul personal să adopte un comportament durabil și să contribuie în mod activ la atingerea obiectivelor urmărite prin politica de mediu.

35 Astfel, în martie 2023, Curtea a stabilit obiective noi și ambițioase pentru perioada 2023‑2025, inclusiv un plan de acțiune actualizat.

⁷ Curtea respectă cerințele de certificare prevăzute de standardul de calitate ISO 14001:2015 (Sistemul de management de mediu) convenit la nivel internațional și dispune de o certificare oficială ISO 14001.

Rezumatul rezultatelor în materie de mediu

36 Curtea monitorizează periodic consumul de utilități și ia diverse măsuri pentru a-l reduce. De exemplu, au fost luate mai multe măsuri pentru a reduce consumul de energie: modernizarea sistemelor de ventilație, înlocuirea treptată a becurilor convenționale cu becuri LED cu consum mai scăzut și reducerea timpului de ventilație și de răcire în lunile de vară.

37 În general, cifrele privind consumul de utilități devin disponibile în al doilea trimestru al anului următor. Altfel spus, la momentul elaborării prezentului raport, cifrele pentru 2023 nu erau încă disponibile. Curtea a ales în acest caz să compare evoluția consumului între 2021 și 2022.

38 Creșterile semnificative înregistrate de indicatorii privind apa, generarea de deșeuri și consumul de hârtie sunt legate de revenirea personalului la birou după ridicarea restricțiilor impuse în contextul pandemiei de COVID‑19. Pe măsură ce personalul a revenit treptat la birou, numărul de mese pregătite în cantina instituției a crescut, la fel și consumul de apă și cantitatea de deșeuri generată.

39 Ca parte a eforturilor sale de mediu, Curtea își monitorizează amprenta de carbon, cu scopul de a o reduce. Emisiile de gaze cu efect de seră s-au ridicat în 2022 la 7 989 tCO_2(e), o scădere de 25 % față de 2014. Această reducere este o consecință directă a planurilor de acțiune anterioare ale Curții.

⁸ ENI: membru al personalului echivalent normă întreagă.

⁹ Parametrii de măsurare nu sunt echivalenți între 2014 și 2022.

Biodiversitatea

40 Impactul activităților Curții asupra biodiversității este limitat. Cu toate acestea, instituția noastră monitorizează și evaluează impactul pe care îl are, din perspectiva gravității, a frecvenței și a nivelului de control. Dacă o problemă devine semnificativă, luăm măsuri pentru a atenua eventualele riscuri asociate.

41 În 2023, Curtea a efectuat o analiză detaliată a impactului activității și al clădirilor sale asupra biodiversității. S-a constatat că cel mai mare impact este legat de mobilitate și de utilizarea clădirilor. Principalele surse ale acestui impact erau deplasările profesionale (în principal misiuni de audit la fața locului) și deplasarea zilnică la birou. A doua sursă ca importanță era legată de utilizarea clădirilor, mai precis de consumul de energie, de utilizarea echipamentelor, de resursele și echipamentele informatice și de serviciile de catering.

42 Pentru a contrabalansa impactul negativ, Curtea depune eforturi pentru a obține un impact pozitiv asupra biodiversității prin mai multe acțiuni și proiecte care, deși pot părea modeste, contribuie în mod semnificativ la sensibilizarea personalului. În 2023, au avut loc, de exemplu, următoarele acțiuni:

• activități ale eco-comunității din cadrul Curții: voluntari din rândul personalului se ocupă de o grădină comunitară la sediul Curții și au creat o bibliotecă de semințe; a fost semnat un parteneriat cu un ONG, natur&ëmwelt Fondation Hëllef fir d´Natur, și au fost plantați copaci într-o pădure locală (aproximativ 1 000 de copaci au fost plantați ca parte a două acțiuni diferite); au fost organizate mai multe ateliere de reparare a obiectelor, denumite „Repair cafés”, în cadrul cărora voluntari au reparat pentru colegii lor diverse obiecte de uz casnic stricate;
• apicultură: mai multe colonii de albine au continuat să fie îngrijite cu succes la Curte și, grație lor, instituția noastră se poate mândri cu propria miere. Această activitate este gestionată de voluntari. Mierea produsă este oferită drept cadou în scopuri de protocol;
• pentru prima dată, Curtea și-a stabilit un obiectiv măsurabil în materie de biodiversitate în noul său plan de acțiune pentru mediu, cu scopul de a extinde spațiile verzi cu 1 % până la sfârșitul anului 2025;
• Curtea a organizat primul atelier privind biodiversitatea pentru a sensibiliza personalul cu privire la impactul pierderii biodiversității și a propus membrilor personalului o vizită ghidată a turnului de apă situat în Ban de Gasperich, care să îi ajute să înțeleagă mai bine diverse aspecte legate de gestionarea apei.

Acțiuni de sensibilizare

43 Curtea a continuat să organizeze evenimente, conferințe și sesiuni de schimb de cunoștințe pentru personal. De asemenea, instituția noastră își împărtășește cunoștințele și constatările cu celelalte instituții ale UE.

• Curtea a participat la Zilele interinstituționale EMAS ale UE, eveniment unde și-a prezentat raportul pe 2022 privind durabilitatea, raportul privind răspunsul agențiilor UE la criza energetică și raportarea lor în materie de durabilitate, precum și inițiativa „Repair café”.
• În 2023, Curtea a semnat o convenție cu Ministerul Transporturilor din Luxemburg pentru a elabora un plan de mobilitate care să intensifice utilizarea mobilității ușoare de către personal.
• Curtea a început să își monitorizeze mai îndeaproape deșeurile, recurgând la programe informatice specializate și achiziționând cântare electronice.
• Curtea a organizat diverse module de formare în vederea sensibilizării cu privire la mediu pentru personal, inclusiv formări online pentru nou-veniți sub forma unui „climat fresk” (un atelier privind știința fundamentală care explică schimbările climatice) și a unei conferințe privind analiza riscurilor sistemice.

Contact

CURTEA DE CONTURI EUROPEANĂ
12, rue Alcide De Gasperi
1615 Luxembourg
LUXEMBURG

Tel. +352 4398-1
Întrebări: https://eca.europa.eu/ro/contact
Website: https://eca.europa.eu
Twitter: @EUauditors

Numeroase alte informații despre Uniunea Europeană sunt disponibile pe internet pe serverul Europa (https://europa.eu).

Luxemburg: Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, 2024

PDF	ISBN 978-92-849-1979-6	ISSN 2362-9606	doi:10.2865/847302	QJ-AA-24-001-RO-N
HTML	ISBN 978-92-849-1900-0	ISSN 2362-9606	doi:10.2865/655129	QJ-AA-24-001-RO-Q
PRINT	ISBN 978-92-849-1894-2	ISSN 1831-1350	doi:10.2865/346258	QJ-AA-24-001-RO-C

Această publicație este disponibilă în 24 de limbi și în următorul format:

PDF

DREPTURI DE AUTOR

© Uniunea Europeană, 2024

Politica Curții de Conturi Europene referitoare la reutilizare este definită în Decizia nr. 6-2019 a Curții de Conturi Europene privind politica în materie de date deschise și reutilizarea documentelor.

Cu excepția cazului în care se precizează altceva (de exemplu, într-o mențiune separată indicând drepturile de autor), conținutul elaborat de Curtea de Conturi Europeană pentru care UE deține drepturile de autor face obiectul licenței Creative Commons Atribuire 4.0 Internațional (CC BY 4.0). Prin urmare, ca regulă generală, reutilizarea este autorizată cu condiția menționării adecvate a autorilor și a indicării eventualelor modificări. Reutilizatorul conținutului elaborat de Curtea de Conturi Europeană nu poate altera sensul sau mesajul inițial. Curtea de Conturi Europeană nu răspunde pentru eventualele consecințe ale reutilizării.

Este necesar să obțineți o permisiune suplimentară în cazul în care un anumit conținut prezintă persoane fizice ce pot fi identificate, de exemplu, în cazul fotografiilor în care apar membri ai personalului Curții de Conturi Europene sau în cazul în care conținutul include lucrări ale unor terți.

Dacă se obține o astfel de permisiune, ea anulează și înlocuiește permisiunea de natură generală menționată mai sus și va indica în mod clar eventualele restricții de utilizare.

În ceea ce privește următoarele fotografii, reutilizarea lor este permisă numai cu condiția ca deținătorul drepturilor de autor, sursa și, acolo unde sunt menționate, numele fotografilor să fie indicate:

* © Uniunea Europeană, 2023. Sursa: Curtea de Conturi Europeană.

* (al doilea rând, dreapta): © Uniunea Europeană, 2021. Sursa: Comisia Europeană – fotograf: Christophe Licoppe. Arhitecții clădirii: André Polak, Lucien De Vestel și Jean Gilson.

*, *, * © Uniunea Europeană, 2023. Sursa: Curtea de Conturi Europeană.

* © Uniunea Europeană, 2023. Sursa: Parlamentul European / Alexis Haulot.

* © Uniunea Europeană, 2023. Sursa: Comisia Europeană / Christophe Licoppe.

Anexă – Raportul pe 2023 privind durabilitatea

Copertă: © Uniunea Europeană, 2017. Sursa: Curtea de Conturi Europeană. Arhitecții clădirilor: Paul Noël (1988) și Jim Clemes (2004 și 2013).

Tabelul 1 – pictogramele pentru ODD-uri: Drepturi de autor: © Organizația Națiunilor Unite. Toate drepturile rezervate. Conținutul acestei publicații nu a fost aprobat de Organizația Națiunilor Unite și nu reflectă opiniile acesteia și nici ale funcționarilor săi. Pictogramele pentru alte limbi decât limbile oficiale ale ONU au fost fie descărcate de pe Trello, fie au fost create de Curtea de Conturi Europeană. Națiunile Unite nu își asumă răspunderea pentru traducerile textelor care figurează pe pictogramele corespunzătoare ODD-urilor în alte limbi decât limbile oficiale ale ONU.

Pentru a utiliza sau a reproduce un conținut pentru care UE nu deține drepturile de autor, poate fi necesar să obțineți o permisiune în acest sens direct de la titularii drepturilor de autor.

* (primul rând, stânga): ©stock.adobe.com/Rusland.

* (primul rând, dreapta): © stock.adobe.com/kunakorn.

* (al doilea rând, stânga): © shutterstock.com/Artem Kontratiev.

* (al treilea rând, stânga): © stock.adobe.com/katafree.

* (al treilea rând, dreapta): © stock.adobe.com/ufly.

* (al patrulea rând, stânga): © stock.adobe.com/Suheyp.

* (al patrulea rând, dreapta): © stock.adobe.com/Семен Саливанчук.

* © stock.adobe.com/Antony Weerut.

* © stock.adobe.com/phonlamaiphoto.

* © stock.adobe.com/AungMyo.

* © depositphotos.com/XavierLejeune.

* (de la stânga la dreapta, fotografiile de pe coperți): © depositphotos.com/Andrey Popov/Kav777; © depositphotos.com/Salajean.

* © Tribunal de Contas de Portugal (Curtea de Conturi a Portugaliei), 2023. Arhitectul clădirii: Diogo de Boitaca.

* © GLOBAL VIEW SPRL – fotograf: Simon Schmitt. Arhitecții clădirilor: Paul Noël (1988) și Jim Clemes (2004 și 2013).

Anexă – Raportul pe 2023 privind durabilitatea

*, * tabelul și graficele au fost elaborate folosind pictograme de pe site-ul Flaticon.com. © Freepik Company S.L. Toate drepturile rezervate.

Programele informatice sau documentele care fac obiectul unor drepturi de proprietate industrială, cum ar fi brevetele, mărcile, desenele și modelele înregistrate, logourile și denumirile, sunt excluse din politica Curții de Conturi Europene referitoare la reutilizare.

Familia site-urilor instituționale ale Uniunii Europene care sunt incluse în domeniul europa.eu oferă linkuri către site-uri terțe. Deoarece Curtea de Conturi Europeană nu are control asupra acestor site-uri, sunteți încurajați să verificați politica aplicată de ele în ceea ce privește respectarea vieții private și drepturile de autor.

Utilizarea logoului Curții de Conturi Europene

Logoul Curții de Conturi Europene nu poate fi utilizat fără acordul prealabil al Curții de Conturi Europene.

CONTACTAȚI UE

În persoană
În întreaga Uniune Europeană există sute de centre Europe Direct. Puteți găsi adresa centrului cel mai apropiat de dumneavoastră online (european-union.europa.eu/contact-eu/meet-us_ro).

La telefon sau în scris
Europe Direct este un serviciu care vă răspunde la întrebările privind Uniunea Europeană. Puteți accesa acest serviciu:

• apelând numărul gratuit: 00 800 6 7 8 9 10 11 (unii operatori pot taxa aceste apeluri);
• apelând numărul standard: +32 22999696;
• folosind formularul: european-union.europa.eu/contact-eu/write-us_ro.

GĂSIȚI INFORMAȚII DESPRE UE

Online
Informații despre Uniunea Europeană în toate limbile oficiale ale UE sunt disponibile pe site-ul Europa (european-union.europa.eu).

Publicații ale UE
Puteți vizualiza sau comanda publicații ale UE la op.europa.eu/ro/publications. Mai multe exemplare ale publicațiilor gratuite pot fi obținute contactând Europe Direct sau centrul dumneavoastră local de documentare (european-union.europa.eu/contact-eu/meet-us_ro).

Dreptul UE și documente conexe
Pentru accesul la informații juridice din UE, inclusiv la ansamblul legislației UE începând din 1951 în toate versiunile lingvistice oficiale, accesați site-ul EUR-Lex (eur-lex.europa.eu).

Date deschise ale UE
Portalul data.europa.eu oferă acces la seturile de date deschise ale instituțiilor, organismelor și agențiilor UE. Aceste date pot fi descărcate și reutilizate gratuit, atât în scopuri comerciale, cât și necomerciale. Portalul oferă, de asemenea, acces la o multitudine de seturi de date din țările europene.