Programele spațiale Galileo și Copernicus ale UE: serviciile au fost lansate, dar sunt necesare eforturi suplimentare pentru a se asigura utilizarea acestora

Sinteză

Sistemul global de navigație prin satelit Galileo și programul Copernicus de observare a Pământului sunt inițiative emblematice ale politicii spațiale a UE. Acestea permit o navigare și o datare mai precise, furnizează date valoroase despre Pământ și contribuie la monitorizarea mediului, a suprafeței terestre și a oceanelor. Ele implică costuri semnificative și pe termen lung pentru bugetul UE, care s-au ridicat la aproximativ 18 miliarde de euro până la sfârșitul anului 2020.

În Strategia spațială pentru Europa stabilită în 2016, Comisia s-a angajat să exploateze mai bine potențialul programelor spațiale ale UE, prin maximizarea beneficiilor acestora pentru societate și pentru economia UE. Ea a instituit și a finanțat acțiuni specifice pentru a încuraja utilizarea serviciilor, a datelor și a aplicațiilor spațiale și s-a angajat să asigure faptul că legislația UE sprijină utilizarea serviciilor spațiale atunci când acest lucru este justificat și benefic.

Auditul Curții a evaluat măsurile luate de Comisie începând din 2014 pentru a promova utilizarea serviciilor derivate din programele spațiale ale UE, Galileo și Copernicus, în vederea obținerii beneficiilor economice și societale preconizate. Curtea a examinat dacă Comisia: (a) a elaborat o strategie cuprinzătoare și orientată spre viitor pentru promovarea utilizării serviciilor, ținând seama de toți actorii relevanți; (b) a instituit sisteme solide pentru evaluarea beneficiilor aduse de aceste servicii și pentru monitorizarea îndeplinirii obiectivelor strategice ale programelor; (c) a finanțat acțiuni care au contribuit în mod eficace la o utilizare măsurabilă a serviciilor și (d) a luat măsuri adecvate pentru a crea un cadru de reglementare care să sprijine utilizarea serviciilor spațiale.

Acest audit a urmărit să evalueze eficacitatea măsurilor luate de Comisie pentru a promova utilizarea serviciilor spațiale. Curtea preconizează că rezultatele auditului său și recomandările formulate vor aduce o valoare adăugată, ajutând Comisia să promoveze în mod eficace utilizarea serviciilor spațiale ale UE în noul cadru financiar multianual pentru perioada 2021‑2027 și să monitorizeze mai bine îndeplinirea obiectivelor programelor.

Concluzia generală a Curții este că programele spațiale ale UE, Galileo și Copernicus, furnizează servicii și date valoroase, pe care Comisia le-a promovat în diverse moduri, dar că aceasta nu a depus suficiente eforturi pentru a valorifica întregul potențial al programelor și pentru a profita de investițiile semnificative realizate în vederea obținerii beneficiilor preconizate.

Serviciile Galileo îmbunătățesc deja precizia navigației și există o bună valorificare a datelor Copernicus în monitorizarea unor politici ale UE, dar Comisia nu dispune încă de o strategie cuprinzătoare pentru promovarea utilizării programelor spațiale ale UE care să includă toți actorii și toate entitățile relevante la nivelul UE și la nivelul statelor membre. În plus, abordările Comisiei pentru susținerea utilizării programelor sunt legate doar parțial de obiective strategice specifice, măsurabile, acceptate, realiste și încadrate în timp, care să explice în mod clar ce ar trebui realizat.

Comisia nu a tratat caracterul fragmentat al piețelor serviciilor în propria sa abordare și a primit doar un volum redus de informații cu privire la strategiile și la abordările în mod semnificativ divergente ale statelor membre în ceea ce privește utilizarea serviciilor în cadrul administrațiilor lor și sprijinirea utilizării acestor servicii.

La nivelul UE, nu există un cadru statistic conceptual general recunoscut pentru estimarea beneficiilor aduse de serviciile spațiale, iar estimările Comisiei prezintă deficiențe în ceea ce privește metodologia și gradul de acoperire. Acest lucru face dificilă estimarea fiabilă a beneficiilor aduse de programe. Indicatorii-cheie de performanță utilizați furnizează doar informații de bază și nu măsoară gradul de realizare a principalelor obiective ale programelor.

Acțiunile Comisiei au urmărit să sprijine dezvoltarea de noi tehnologii în domeniul navigației, accesul la datele Copernicus și utilizarea acestora, sensibilizarea cu privire la programe și adoptarea lor pe piață. Obiectivele și impactul mai multor acțiuni esențiale nu erau însă clare, iar potențialul de sinergii nu este încă exploatat. În plus, unele caracteristici esențiale ale programului Galileo nu sunt disponibile deocamdată, fapt care poate afecta capacitatea sa de a cuceri piața acestor servicii.

Comisia a adoptat reglementări privind siguranța rutieră și serviciile de urgență pentru a facilita adoptarea programului Galileo, dar în alte domenii sau pentru alte segmente de piață măsurile adoptate sunt în continuare puține. De asemenea, nu s-a efectuat încă o analiză cuprinzătoare pentru a se identifica domeniile în care utilizarea programului Copernicus ar putea fi mai bine încurajată de legislația UE. În sfârșit, Comisia și statele membre nu dispun de o imagine de ansamblu sistematică asupra barierelor de reglementare sau administrative care ar putea împiedica utilizarea serviciilor spațiale.

Pentru a exploata mai bine potențialul programelor spațiale ale UE, Comisia ar trebui:

1. să elaboreze o strategie cuprinzătoare pentru sprijinirea utilizării serviciilor spațiale ale UE;
2. să elaboreze un cadru conceptual pentru estimarea beneficiilor aduse de programele spațiale ale UE și să îmbunătățească măsurarea performanței;
3. să sigure disponibilitatea deplină a programului Galileo și o mai bună direcționare a acțiunilor privind utilizarea serviciilor spațiale ale UE; și
4. să utilizeze mai bine cadrul de reglementare pentru a sprijini utilizarea serviciilor spațiale ale UE.

Introducere

Programele spațiale ale UE

În anii 1990, Uniunea Europeană a început să se implice în dezvoltarea de programe spațiale. Motivul inițial al acestei inițiative a fost acela de a oferi servicii de radionavigație prin satelit pentru rețelele transeuropene de transport. În plus, era nevoie de un sistem global de observare a Pământului prin satelit care să furnizeze informații despre mediu și care să permită înțelegerea și atenuarea efectelor schimbărilor climatice, precum și asigurarea securității civile.

În prezent, UE are trei programe spațiale emblematice:

• Galileo este un sistem global de navigație prin satelit (GNSS) pentru uz civil. Lansat în 1999, programul își propune să furnizeze semnale de navigație și semnale orare foarte precise, independent de alte sisteme existente. În prezent, pe orbită există 26 de sateliți. Începând din 2016, Galileo furnizează servicii inițiale: un semnal deschis pentru aplicații de masă ale radionavigației prin satelit, cum ar fi sistemele de navigație pentru autovehicule sau serviciile de telefonie mobilă, un „serviciu public reglementat” (PRS) pentru utilizatorii din sectorul public din domeniul securității și apărării și un serviciu de căutare și salvare, care contribuie la localizarea și la salvarea mai rapidă a persoanelor aflate în situații de urgență. Se preconizează că în următorii câțiva ani vor fi disponibile mai multe servicii; o a doua generație de sateliți Galileo, dotați cu noi caracteristici, este deja în curs de pregătire și lansarea primilor sateliți din această generație este prevăzută începând cu 2024.
• EGNOS, Serviciul european geostaționar mixt de navigare, furnizează, începând din 2009, servicii de navigație utilizatorilor din aviație, din navigația maritimă și de pe uscat, prin îmbunătățirea preciziei datelor furnizate de Sistemul de poziționare globală (GPS) american. EGNOS constă din trei sateliți geostaționari și 40 de stații terestre¹.
• Copernicus urmărește să furnizeze informații precise și fiabile rezultate din observarea Pământului, în domeniul mediului, al agriculturii, al climei, al securității, al supravegherii maritime și al altor politici ale UE. Este cel mai mare program de acest tip din lume și reprezintă contribuția UE la Rețeaua mondială de sisteme de observare a Pământului (GEOSS)². Copernicus a devenit operațional odată cu lansarea primului său satelit în 2014. În prezent, programul are opt sateliți („Sentinel”) pe orbită, iar în viitor vor fi lansați sateliți Sentinel suplimentari.

Instalarea și exploatarea sistemelor prin satelit ale UE antrenează costuri semnificative și pe termen lung pentru bugetul UE. De la demararea programelor până la sfârșitul anului 2020, cheltuielile totale ale UE s-au ridicat la peste 18 miliarde de euro. Galileo și EGNOS sunt finanțate integral din bugetul UE³. Programul Copernicus este finanțat în proporție de aproximativ două treimi din bugetul UE, Agenția Spațială Europeană (ESA) și alte părți terțe contribuind cu restul costurilor ocazionate de acesta.

Exploatarea sistemelor prin satelit și instalarea de noi sateliți vor genera, de asemenea, costuri semnificative pentru bugetul UE în viitor. Noul program spațial unic, care începe în 2021 și care integrează programele emblematice existente, va necesita un buget de peste 14 miliarde de euro pentru finanțarea operațiunilor Galileo, EGNOS și Copernicus, precum și pentru evoluția ulterioară a acestora până în 2027⁴.

Lanțul valoric al programelor spațiale ale UE

Toate cele trei programe emblematice sunt justificate în primul rând de nevoia UE de a avea acces în mod independent la servicii spațiale care oferă informații privind navigarea, servicii de datare și date de observare a Pământului. Serviciile furnizate de aceste programe ar trebui, de asemenea, să promoveze dezvoltarea piețelor de aplicații și servicii bazate pe observarea Pământului sau care utilizează GNSS, în interiorul și în afara pieței interne a UE. Aceste servicii ar trebui să conducă și la noi oportunități comerciale și să sprijine strategia Europa 2020 și obiectivele sale de creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii⁵.

În lanțul valoric al activităților spațiale, se face de obicei distincție între:

• sectorul din amonte, care acoperă activitățile ce conduc la dezvoltarea infrastructurii spațiale, construirea de sateliți și de stații terestre, instalarea acestora în spațiu și exploatarea lor; și
• sectorul din aval, care acoperă achiziționarea și stocarea de date spațiale, dezvoltarea de produse sau servicii care utilizează semnale ori date sub formă de imagini prin satelit (utilizatori intermediari), precum și utilizatorii finali care utilizează servicii de navigație sau de datare ori aplicații de observare a Pământului în activitățile lor profesionale sau în viața de zi cu zi⁶.

În figura 1 este prezentat acest lanț valoric pentru programele spațiale ale UE.

Sursa: Curtea de Conturi Europeană.

Strategia spațială pentru Europa stabilită în 2016 de Comisie

Pentru a oferi o viziune pe termen lung pentru o politică spațială europeană⁷, în 2016, Comisia a adoptat Strategia sa spațială pentru Europa. Având în vedere investițiile substanțiale realizate în infrastructura spațială și costurile de exploatare semnificative pe care acestea le-au implicat, unul dintre cele patru obiective strategice definite în strategie a fost acela de a exploata mai bine potențialul programelor spațiale ale UE prin maximizarea beneficiilor acestora pentru societate și pentru economia UE. Pornind de la cadrul deja existent pentru programele spațiale ale UE, Comisia s-a angajat în strategia sa să încurajeze utilizarea serviciilor, a datelor și a aplicațiilor spațiale în politicile UE, ori de câte ori acestea oferă soluții eficace⁸. De asemenea, Comisia s-a angajat să asigure faptul că legislația UE sprijină utilizarea serviciilor spațiale atunci când acest lucru este justificat și benefic, în conformitate cu măsurile de însoțire de la nivel național și regional. Parlamentul European a susținut aceste angajamente în două rezoluții⁹.

Finanțarea acordată de UE pentru sprijinirea utilizării serviciilor a fost pusă la dispoziție în cadrul programelor spațiale sau ca parte a Programului-cadru pentru cercetare și inovare Orizont 2020 al UE¹⁰. În total, pentru perioada 2014‑2020, Comisia, Agenția GNSS European (GSA) și entitățile însărcinate cu punerea în aplicare a programului Copernicus și-au asumat angajamente cu o valoare totală de aproximativ 565 de milioane de euro. În figura 2 este prezentată o defalcare a acestei sume pe entități și pe programe.

Sursa: Curtea de Conturi Europeană, pe baza datelor Comisiei (sume angajate până la 30 iunie 2020).

Gestionarea programelor spațiale ale UE

Comisia, ESA și diverse alte entități ale UE și din afara acesteia participă la gestionarea programelor spațiale ale UE în cooperare cu statele membre.

Rolul Comisiei

Responsabilitatea de ansamblu cu privire la programele spațiale ale UE revine Comisiei. Ea supraveghează punerea în aplicare a acestora și elaborează programele de lucru anuale pentru Galileo și pentru Copernicus. De asemenea, gestionează în mod direct unele dintre acțiunile de sprijinire a utilizării serviciilor Galileo și Copernicus.

Pentru ambele programe, Comisia prezidează un comitet compus din reprezentanți ai statelor membre și din delegați ai entităților direct implicate în programe, pentru a asigura coordonarea acestora. Pentru Copernicus, un grup de lucru specific („Forumul utilizatorilor”) asistă comitetul în ceea ce privește identificarea cerințelor utilizatorilor, verificarea conformității serviciilor și coordonarea utilizatorilor din sectorul public.

Rolul Agenției Spațiale Europene

Agenția Spațială Europeană (ESA) este o organizație interguvernamentală înființată în 1975, cu o vastă expertiză în domeniul spațial¹¹. Deși nu este un organism al UE, aceasta joacă un rol esențial în programele UE, oferind expertiză în coordonarea tehnică a programelor și în conceperea, dezvoltarea, achiziționarea și exploatarea de sisteme prin satelit¹². În paralel, ESA are propriile programe, care sprijină dezvoltarea tehnologiilor de poziționare, de navigație și de datare ce utilizează semnale de la GNSS și care promovează utilizarea observării Pământului în aplicații științifice sau comerciale.

Rolul Agenției GNSS European

GSA, o agenție a UE, este responsabilă de supravegherea infrastructurilor, de asigurarea furnizării serviciilor și de monitorizarea și dezvoltarea piețelor pentru Galileo și pentru EGNOS. De asemenea, aceasta a gestionat programul privind elementele fundamentale care a sprijinit dezvoltarea de chipseturi, de antene și de receptoare pregătite pentru comercializare, utilizate pentru Galileo și pentru EGNOS, precum și proiecte în cadrul programului Orizont 2020 al UE pentru aceste două sisteme. În cadrul noului program spațial, o nouă Agenție a Uniunii Europene pentru Programul Spațial va înlocui și va succeda GSA. Printre responsabilitățile acesteia se numără promovarea utilizării serviciilor oferite de Galileo, de EGNOS și de Copernicus.

Entitățile însărcinate cu punerea în aplicare a programului Copernicus și serviciile acestora

Programul Copernicus este alcătuit din trei componente a căror gestionare a fost încredințată diferitor entități ale UE și din afara acesteia (a se vedea figura 3):

• coordonarea tehnică, exploatarea sateliților Sentinel, precum și coordonarea misiunilor contribuitoare ale ESA, ale statelor membre sau ale altor parteneri internaționali („componenta spațială”) și punerea la dispoziție de date brute. Responsabilitatea pentru această componentă este împărțită între ESA și Organizația Europeană pentru Exploatarea Sateliților Meteorologici (EUMETSAT), o altă organizație din afara UE. EUMETSAT va gestiona și viitoarele misiuni Sentinel 4, 5 și 6;
• furnizarea serviciilor Copernicus („componenta servicii”) și
• colectarea de date auxiliare de la sistemele de monitorizare terestre, maritime sau aeriene („componenta in situ”), pentru care statele membre sunt responsabile sau care provin de la contribuitori voluntari.

Sursa: Comisia Europeană.

Serviciile Copernicus sunt produse sau aplicații de date legate de monitorizarea suprafeței terestre, a mediului marin, a atmosferei și a schimbărilor climatice, de gestionarea situațiilor de urgență și de aplicații de securitate. Acestea constau în combinarea datelor primare provenite de la sateliții Sentinel și de la alți sateliți cu date auxiliare. Există peste 500 de astfel de produse, iar numărul lor este în continuă evoluție (a se vedea exemplele din caseta 1). Utilizatorii datelor primare și ai produselor sunt în principal experți care le combină cu alte date. Ei le utilizează în scopuri de cercetare sau le transformă în aplicații pentru utilizatori finali, cum ar fi autoritățile publice, întreprinderile sau consumatorii. Datele și serviciile Copernicus sunt finanțate de program, dar sunt furnizate gratuit și ar trebui, ca regulă, să nu interfereze cu ofertele de servicii comerciale.

Caseta 1

Exemple de produse Copernicus

Corine Land Cover (CLC)

Baza de date CLC furnizează informații armonizate privind ocuparea și utilizarea terenurilor pentru toate statele membre. Datele CLC sunt utilizate, de exemplu, pentru dezvoltarea de aplicații sau pentru efectuarea de analize în sprijinul amenajării urbane sau spațiale ori pentru produse geospațiale, cum ar fi programele informatice de navigație.

Serviciul de analiză și de prognoză privind valurile pentru Marea Mediterană

Produsul furnizează o analiză a valurilor și prognoze privind valurile pentru Marea Mediterană. Datele sunt utilizate, de exemplu, pentru aplicații ce vin în sprijinul autorităților portuare, al misiunilor de căutare și de salvare sau al operatorilor de nave comerciale.

Surse: serviciul Copernicus de monitorizare a suprafeței terestre, serviciul Copernicus de monitorizare a mediului marin.

Rolul statelor membre

Statele membre joacă un rol important în utilizarea serviciilor spațiale ale UE. Acestea lucrează în parteneriat cu UE și cu celelalte entități, dar pot adopta propriile strategii sau programe spațiale și pot desfășura propriile acțiuni pentru a sprijini utilizarea serviciilor furnizate de programele spațiale ale UE, fără a avea obligația de a le coordona cu Comisia. Serviciul public reglementat (PRS) Galileo (a se vedea punctul 02) răspunde în mod direct nevoilor autorităților naționale. Împreună cu instituțiile și cu organismele UE, precum și cu alte instituții și organisme internaționale, autoritățile naționale, regionale sau locale europene cărora li s-au încredințat definirea, implementarea, asigurarea respectării sau monitorizarea unui serviciu public sau a unei politici publice constituie „utilizatorii de bază” ai Copernicus¹³.

Sfera și abordarea auditului

Auditul a urmărit să evalueze eficacitatea măsurilor luate de Comisie pentru a promova utilizarea serviciilor derivate din programele spațiale ale UE, în vederea obținerii beneficiilor economice și societale preconizate ale acestor servicii.

În special, Curtea a examinat dacă Comisia:

1. a elaborat o strategie cuprinzătoare și orientată spre viitor pentru promovarea utilizării serviciilor furnizate de programele spațiale ale UE, luând în considerare toți actorii relevanți;
2. a instituit sisteme solide pentru evaluarea beneficiilor oferite de programele spațiale ale UE și pentru monitorizarea îndeplinirii obiectivelor strategice;
3. a luat măsuri eficace pentru creșterea gradului de utilizare a serviciilor;
4. a luat măsuri adecvate în vederea creării unui cadru de reglementare care să sprijine utilizarea serviciilor furnizate de Copernicus și de Galileo.

Rezultatele acestui audit și recomandările vor aduce o valoare adăugată, ajutând Comisia să promoveze într-un mod mai eficace, în noul cadru financiar multianual pentru perioada 2021‑2027, utilizarea serviciilor spațiale furnizate de programele spațiale Galileo și Copernicus și să monitorizeze mai bine îndeplinirea obiectivelor conexe asociate programelor.

În acest context, Curtea a examinat abordările și acțiunile întreprinse de Comisie, de GSA și de entitățile însărcinate cu punerea în aplicare a programului Copernicus pentru a sprijini utilizarea serviciilor furnizate de programele spațiale Galileo și Copernicus.

Curtea a auditat un eșantion de 30 de acțiuni finanțate începând din 2014. Eșantionul a acoperit atât acțiuni importante întreprinse de Comisie și de celelalte entități pentru a îmbunătăți în mod semnificativ utilizarea serviciilor spațiale ale UE, cât și granturi legate de proiecte și acordate în cadrul programului Orizont 2020 al UE. În plus, Curtea a recurs la serviciile unor experți externi pentru a evalua calitatea proiectelor și pentru a beneficia de asistență tehnică generală.

De asemenea, Curtea a avut întâlniri cu reprezentanți ai entităților responsabile de coordonarea și de punerea în aplicare a politicilor spațiale naționale în Republica Cehă, în Germania, în Franța și în Italia. Aceste state membre au fost selectate din grupul de țări care adoptaseră propriile strategii sau planuri de sprijinire a utilizării serviciilor spațiale furnizate de programele spațiale ale UE. Curtea s-a întâlnit și cu reprezentanți ai diferitor organizații ale părților interesate care reprezintă industriile europene din aval¹⁴.

Sfera auditului nu a acoperit nici programul EGNOS, care privește un domeniu foarte specific și are o importanță limitată din punct de vedere financiar, nici acțiunile legate de utilizarea PRS Galileo, care face obiectul unor dispoziții și acțiuni specifice.

Observații

Nu a fost încă elaborată o strategie cuprinzătoare a UE care să acopere utilizarea serviciilor spațiale

Unele dintre obiectivele privind utilizarea serviciilor spațiale ale UE nu erau suficient de bine definite

Așa cum s-a arătat mai sus (a se vedea punctul 05), ambele programe spațiale ale UE sunt strâns legate de obiectivul de promovare a creșterii piețelor destinate aplicațiilor și serviciilor bazate pe GNSS și pe observarea Pământului și, prin urmare, sprijină realizarea obiectivelor de politică generale de creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii. Cu toate acestea, întrucât cadrul juridic care reglementează programele definește aceste obiective doar într-un mod foarte general, Curtea a examinat dacă Comisia elaborase o strategie cuprinzătoare și orientată spre viitor, care să țină seama de toți actorii relevanți, pentru a sprijini utilizarea serviciilor și dacă aceasta definise ținte și rezultate realiste.

Strategia spațială din 2016 (a se vedea punctul 07) descrie în termeni foarte generali obiectivele și acțiunile de sprijinire a utilizării serviciilor Galileo și Copernicus: Comisia s-a străduit să „maximizeze beneficiile oferite de programele spațiale ale UE, să conecteze mai bine sectorul spațial cu alte politici și domenii economice de la nivelul UE și din toate statele membre și să optimizeze beneficiile pe care spațiul le oferă societății și economiei Uniunii în general”¹⁵. Aceasta a menționat, de asemenea, unele acțiuni generale care trebuie întreprinse pentru a atinge acest obiectiv, cum ar fi introducerea programului Galileo pe piețe specifice sau desfășurarea de campanii de informare, sprijinirea rețelelor de utilizatori ai Copernicus și îmbunătățirea accesului la datele Copernicus¹⁶.

În cadrul strategiei, Comisia nu a definit beneficiile care urmau a fi obținute și nu a stabilit ținte sau priorități clare, pentru a explica ce se poate înțelege în mod realist prin „maximizarea” beneficiilor. De asemenea, Comisia nu a stabilit un interval de timp în care aceste beneficii ar trebui să se materializeze și nici nu a definit indicatori adecvați care să îi permită să monitorizeze realizarea beneficiilor. Acest lucru a îngreunat încă de la început evaluarea măsurii în care acțiunile întreprinse au permis îndeplinirea obiectivelor strategice și au produs rezultatele dorite.

Abordarea Comisiei în ceea ce privește promovarea adoptării programelor Galileo și Copernicus este doar parțial sprijinită cu ținte măsurabile

Pentru ambele programe spațiale, Comisia elaborează programe anuale de lucru care includ planuri de punere în aplicare conținând informații detaliate despre acțiunile și bugetele aferente acestora¹⁷. Scopul programelor anuale de lucru este de a permite finanțarea acțiunilor și monitorizarea activităților legate de programe care sunt întreprinse de Comisie, de GSA și de entitățile însărcinate cu punerea în aplicare a programului Copernicus.

În cazul programului Galileo, Comisia nu a elaborat încă o strategie cuprinzătoare pentru a sprijini utilizarea acestuia. În plus, deși programul anual de lucru menționează obiective generale, cum ar fi „creșterea gradului de sensibilizare” sau „consolidarea adoptării pe piață și a standardelor”, și definește principalele acțiuni și etape intermediare, nu există ținte măsurabile pentru multe acțiuni, iar rezultatele obținute nu sunt nici clare, nici încadrate în timp. De exemplu, în programul de lucru pentru 2018, Comisia a dorit „să stimuleze adoptarea pe piață a serviciilor Galileo și EGNOS în afara UE prin proiecte de aplicații și activități de sensibilizare specifice” sau să se asigure că „Galileo și EGNOS au fost abordate în mod adecvat în documentele de politică și au fost încorporate în activitățile de cercetare și dezvoltare din domeniul vehiculelor autonome”. Din programul anual de lucru nu este însă în totalitate clar care erau rezultatele exacte preconizate în ceea ce privește adoptarea pe piață și nici data până la care se aștepta Comisia să obțină aceste rezultate.

GSA a adoptat o strategie de dezvoltare a pieței și a stabilit, în documentele sale de programare multianuală, obiective strategice specifice, măsurabile, acceptate, realiste și încadrate în timp, ca parte a cadrului său performanță impus de calitatea sa de agenție a UE. De asemenea, GSA a definit ținte și rezultate clare pentru activitățile sale. Având în vedere rolul său în Programul Galileo, strategia s-a concentrat pe dezvoltarea de piețe pentru serviciile GNSS în Europa, ceea ce reprezintă doar o parte a pieței potențiale.

În cazul Copernicus, Comisia nu a elaborat încă o strategie cuprinzătoare pentru a sprijini utilizarea acestuia. În 2016 însă, pentru a completa activitățile entităților însărcinate cu punerea în aplicare a programului Copernicus și pe baza unei analize a lacunelor și a nevoilor de intervenție¹⁸, Comisia a creat un cadru pentru activitățile de favorizare a adoptării programului Copernicus de către utilizatori, care avea următoarele obiective: (I) creșterea gradului de sensibilizare, (II) facilitarea accesului la datele și la serviciile Copernicus, (III) sprijinirea actorilor din aval și (IV) valorificarea acțiunilor desfășurate de Comisie împreună cu statele membre și cu entitățile însărcinate cu punerea în aplicare a programului Copernicus. Cadrul menționat definea și un set de acțiuni esențiale menite să sprijine adoptarea acestui program¹⁹. Majoritatea acestor acțiuni au fost integrate în programul anual de lucru al Copernicus. Pentru multe dintre acestea însă, programul respectiv a definit rezultatele preconizate doar în termeni vagi, cum ar fi „creșterea gradului de sensibilizare” sau „îmbunătățirea vizibilității”. Comisia nu a elaborat documente de programare suplimentare care să explice ce dorea să obțină prin „implicarea părților interesate de la nivel național, regional sau local” sau prin „promovarea dimensiunii transsectoriale a programului Copernicus” (a se vedea tabelul 1).

În 2019, Comisia a instituit programul-pilot InnovFin Space Equity Pilot (ISEP) în cadrul Instrumentului financiar de capitaluri proprii unic al UE, pentru a încuraja investițiile în fondurile de capital ale căror strategii vizează tehnologiile spațiale din amonte și din aval, comercializarea acestora și adoptarea lor pe piață. Proiectele legate de spațiu ar putea fi de asemenea eligibile pentru finanțare în cadrul Fondului european pentru investiții strategice (FEIS), care însă, până la încheierea auditului, sprijinise doar proiecte din industria spațială din amonte, sau în cadrul Programului UE pentru competitivitatea întreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii (COSME)²⁰, precum și, în temeiul strategiilor naționale de specializare inteligentă, în cadrul Fondului european de dezvoltare regională²¹. Totuși, întrucât aceste instrumente de finanțare nu au fost special concepute pentru a sprijini utilizarea serviciilor spațiale ale UE, ele nu sunt monitorizate în acest scop și, prin urmare, contribuția lor la utilizarea serviciilor menționate nu este cunoscută.

Comisia utilizează în mod corespunzător datele Copernicus în cadrul monitorizării politicilor, dar încă nu a elaborat o strategie cuprinzătoare pentru a consolida și mai mult utilizarea acestora

În 2015, Comisia a efectuat un exercițiu de inventariere pentru a identifica utilizări potențiale ale datelor Copernicus în cadrul Comisiei, de exemplu pentru monitorizarea politicilor sau pentru promovarea utilizării observării Pământului în textele legislative ale UE.

În 2019, o evaluare internă efectuată de Centrul Comun de Cercetare al Comisiei (JRC) a arătat că, deși multe servicii ale Comisiei au recunoscut beneficiile monitorizării globale și au utilizat datele în scopul efectuării unor analize, ele nu au exploatat pe deplin datele și informațiile Copernicus și pe cele legate de observarea Pământului²². Cu toate acestea, până în prezent, evaluarea, care nu a inclus agenții sau alte organisme ale UE, nu a fost urmată de o analiză mai aprofundată a lacunelor, iar Comisia nu a elaborat încă o strategie care să acopere toate domeniile de politică relevante, pentru a spori în continuare utilizarea datelor Copernicus și a altor date de observare a Pământului în cadrul Comisiei și al altor instituții sau organisme ale UE.

Rolul entităților însărcinate cu punerea în aplicare a programului Copernicus în sprijinirea adoptării acestuia nu era clar definit și abordările lor erau diferite

Regulamentul 377/2014 impune entităților însărcinate cu punerea în aplicare a programului Copernicus să asigure adoptarea acestuia de către sectorul public. În perioada 2014‑2020, aceste entități au dispus de un buget total de aproximativ 43 de milioane de euro pentru sprijinirea adoptării programului (a se vedea figura 4).

Sursa: Curtea de Conturi Europeană, pe baza datelor Comisiei (sume angajate până la 30 iunie 2020).

Curtea a constatat că acordurile de delegare încheiate între Comisie și entitățile însărcinate cu punerea în aplicare a programului Copernicus nu definesc în mod clar sarcinile acestora în ceea ce privește sprijinirea adoptării programului. Bugetele disponibile pentru activitățile de promovare au variat semnificativ, la fel ca abordările entităților în ceea ce privește promovarea serviciilor și a produselor Copernicus. De exemplu, entitatea responsabilă de serviciul Copernicus de monitorizare a mediului marin (CMEMS), Mercator Océan International, a aprobat o strategie de promovare a adoptării de către utilizatori, prin care a încercat să extindă acest serviciu la noi comunități de utilizatori. De asemenea, entitatea dispunea de un buget specific pentru a sprijini identificarea cazurilor demonstrative (și anume, proiecte mici, independente, referitoare la aplicații în aval) care promovau CMEMS.

Pe de altă parte, Agenția Europeană de Mediu, care este responsabilă de componenta paneuropeană a serviciului Copernicus de monitorizare a suprafeței terestre (CLMS), nu deținea o strategie de promovare a adoptării și dispunea doar de un buget foarte limitat pentru promovarea acestor servicii, deși această componentă este foarte importantă pentru adoptarea programului²³. De asemenea, ea nu dispunea de informații suficiente cu privire la identitatea utilizatorilor serviciilor și la utilizarea datelor de către aceștia.

Strategiile statelor membre de promovare a adoptării programelor sunt slab coordonate

Statele membre și ESA sunt parteneri apropiați în cadrul programelor spațiale ale UE, dar nu au obligația de a-și coordona propriile strategii sau măsuri spațiale cu Comisia sau cu GSA. Deși cooperarea dintre ESA, care a instituit un program de sprijinire a dezvoltării tehnologiilor de poziționare, de navigație și de datare, și GSA este foarte strânsă, înainte de 2019 GSA a primit doar un volum redus de informații cu privire la strategiile și la acțiunile statelor membre în materie de sprijinire a utilizării serviciilor Galileo.

În 2019, GSA a analizat informațiile disponibile cu privire la programele spațiale naționale ale statelor membre și a constatat că 18 state membre dispuneau de o strategie spațială națională²⁴. Deși 4 state membre adoptaseră programe naționale specifice pentru a sprijini utilizarea serviciilor Galileo și EGNOS, ele nu își coordonaseră programele cu GSA²⁵. GSA și statele membre nu au convenit încă asupra niciunei foi de parcurs comune în vederea concentrării eforturilor asupra segmentelor care aveau cea mai mare nevoie de sprijin din partea UE sau pentru a valorifica eforturile naționale.

În cazul Copernicus, statele membre joacă un rol important, întrucât autoritățile naționale, regionale și locale sunt utilizatori de bază ai programului. În analiza sa din 2016²⁶, Comisia a constatat existența unor diferențe semnificative între statele membre în ceea ce privește stadiile lor de dezvoltare. Deși Comisia a întreprins o serie de acțiuni, acestea nu au făcut parte dintr-o abordare strategică cuprinzătoare pentru a răspunde în mod specific diferitor nevoi în cadrul concepției acțiunilor sale de sprijinire a adoptării programului. Acest lucru se reflectă și în rezultatele evaluării impactului efectuate de Comisie în 2018, în care se arată că Copernicus nu a reușit să atragă suficienți utilizatori potențiali din afara comunităților tradiționale de utilizatori de servicii spațiale și în care se identifică necesitatea de a consolida integrarea datelor spațiale în alte domenii de politică și sectoare economice²⁷.

Furnizorii europeni de aplicații care utilizează date de observare a Pământului sunt constituiți dintr-un număr foarte limitat de actori de dimensiuni mai mari și dintr-un număr mare de microîntreprinderi și întreprinderi mici și mijlocii specializate²⁸. În ceea ce privește cererea, în 2016, sectorul public a reprezentat mai mult de jumătate din piața europeană din aval în materie de observare a Pământului. Cu toate acestea, cererea este foarte fragmentată, multe autorități naționale, regionale sau locale fiind potențiali utilizatori ai serviciilor spațiale. Acest lucru ar putea constitui un obstacol în calea utilizării eficiente din punctul de vedere al costurilor a serviciilor spațiale în rândul autorităților publice și al statelor membre.

În cele patru state membre selectate, Curtea a constatat diferențe semnificative în ceea ce privește modul în care autoritățile integraseră programele spațiale ale UE în politicile naționale și susținuseră adoptarea acestora (a se vedea caseta 2).

Aceste inițiative naționale erau promițătoare în ceea ce privește intensificarea utilizării aplicațiilor spațiale, dar ele rămân limitate la statele membre în cauză și nu vizau în mod specific piața UE. Curtea a constatat că Comisia nu dispunea de o imagine de ansamblu actualizată a situației generale a acestor inițiative naționale și că nu le luase în considerare în propria sa abordare strategică.

Programele spațiale ale UE oferă beneficii, dar volumul de informații cu privire la amploarea acestor beneficii este redus

Nu există niciun cadru conceptual recunoscut pentru evaluarea beneficiilor aduse de serviciile spațiale

Furnizarea de servicii spațiale este asociată cu o serie de beneficii economice și societale. Aceste beneficii provin atât din sectorul situat în amonte, cât și din cel situat în aval (a se vedea figura 5):

Sursa: Curtea de Conturi Europeană.

Nu există niciun cadru conceptual recunoscut pentru estimarea beneficiilor în domeniul infrastructurii spațiale și niciun sistem structurat de compilare a datelor statistice privind beneficiile aduse de serviciile spațiale. De asemenea, nu există nicio definiție oficială a lanțului valoric al economiei spațiale și nicio definiție acceptată a „activităților din aval”.

În 2012, Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) a publicat un manual privind măsurarea economiei spațiale, care propune o serie de metode și de surse, precum și un set de indicatori³¹. Deși Comisia a utilizat unele informații din acest manual, nu le-a considerat adecvate pentru măsurarea economiei spațiale a UE și a urmat o abordare proprie pentru a determina beneficiile socioeconomice aduse de programele Copernicus și Galileo, similară celor utilizate de alți actori din sectorul spațial european. În lipsa unui cadru conceptual consacrat, este dificil să se efectueze o estimare fiabilă a beneficiilor aduse de serviciile spațiale, să se compare acestea cu alte sectoare economice sau să se elaboreze o analiză a raportului costuri-beneficii cu privire la programele spațiale.

Metodologia utilizată de Comisie pentru determinarea beneficiilor aduse de serviciile spațiale prezintă deficiențe

În 2018, Comisia a declarat că impactul serviciilor furnizate de programele spațiale ale UE asupra creșterii economice și a ocupării forței de muncă în UE va depăși în cele din urmă investițiile publice substanțiale realizate în aceste programe³². Comisia a susținut această declarație prin mai multe studii, care au estimat beneficiile rezultate din programele spațiale ale UE. Astfel de estimări sunt de asemenea importante pentru evaluarea impactului noilor programe spațiale. Astfel, estimarea beneficiilor aduse de programe ar trebui să se bazeze pe o metodologie solidă și, după caz, consecventă, precum și pe date realiste. Curtea a examinat dacă Comisia a aplicat în mod consecvent o metodologie riguroasă pentru cele două programe și dacă sursele de date utilizate în cadrul studiilor erau fiabile.

Beneficiile economice ale programelor spațiale pot fi exprimate prin valoarea adăugată brută (VAB) a întreprinderilor care își desfășoară activitatea în sectorul spațial situat în amonte și în cel situat în aval. VAB corespunde valorii generate în sectorul producției și poate fi măsurată prin însumarea tuturor veniturilor obținute în procesul producției de bunuri și de servicii, la care se adaugă impozitele pe producție și importuri și din care se deduc subvențiile. Or, metoda utilizată de Comisie pentru a estima veniturile generate atât de Copernicus, cât și de Galileo nu a fost în conformitate cu cadrul conceptual stabilit în Regulamentul (UE) nr. 549/2013, utilizat pentru calcularea produsului intern brut (PIB) în UE³³, și, prin urmare, a condus la o măsurare inexactă a acestui tip de beneficiu.

Metodologia de calcul al beneficiilor aduse de programul Galileo era diferită de cea utilizată pentru programul Copernicus. Beneficiilor nemonetare, cum ar fi contribuția la atenuarea schimbărilor climatice sau viețile salvate datorită GNSS, le-au fost atribuite valori monetare, fapt care a condus la evaluări diferite ale acelorași beneficii. În caseta 3 sunt prezentate exemple de deficiențe în ceea ce privește calcularea beneficiilor rezultate din programele spațiale ale UE. Prin urmare, impactul economic asupra creșterii economice și asupra locurilor de muncă ar putea fi subestimat, în timp ce beneficiile globale reale ale programelor ar putea fi supraestimate.

Comisia nu dispune de informații și de indicatori-cheie de performanță relevanți pentru a monitoriza adoptarea programelor

Atât Regulamentul nr. 1285/2013 privind programele Galileo și EGNOS și Regulamentul nr. 377/2014 privind programul Copernicus, cât și noul regulament de instituire a programului spațial al UE impun Comisiei să asigure o monitorizare constantă a performanței. Acestea definesc, de asemenea, indicatori de performanță de bază³⁴. Pe lângă aspectele tehnice, cum ar fi disponibilitatea serviciilor sau a datelor, Comisia trebuie să monitorizeze constant impactul serviciilor asupra diferitelor sectoare ale economiei și să evalueze dacă cota de piață a industriilor UE crește efectiv pe piața mondială în aval a navigației prin satelit și pe piața serviciilor de observare a Pământului. Acest lucru necesită definirea unor indicatori relevanți, ca bază pentru evaluarea efectelor programelor.

În ceea ce privește programul Galileo, GSA furnizează în general indicatori-cheie de performanță utili și consecvenți în ansamblu, care arată progresele înregistrate. În timp însă, numărul acestora a crescut la 97 de indicatori de realizare și de rezultat, ceea ce a făcut ca monitorizarea lor să fie complexă. Unii indicatori nu sunt prezentați într-un context relevant, ceea ce face ca interpretarea lor să fie dificilă. De exemplu, indicatorul care arată numărul de întreprinderi ce comercializează produse utilizând programul Galileo evidențiază variațiile anuale, dar nu măsoară cota de piață reprezentată de aceste societăți pe piața respectivă. În plus, nu există indicatori care să arate costurile și beneficiile rezultate din eforturile depuse de GSA pentru a dezvolta anumite piețe mai degrabă decât altele, în funcție de importanța lor strategică și economică. La data încheierii acestui audit, GSA lucra deja la elaborarea unui nou set de indicatori, mai simplu.

În ceea ce privește utilizarea serviciilor Copernicus, Comisia monitorizează o serie de parametri esențiali, cum ar fi numărul tot mai mare de utilizatori ai Copernicus înregistrați la ESA sau la celelalte entități însărcinate cu punerea în aplicare a programului, volumele de date descărcate sau numărul de cursuri de formare sau de evenimente de promovare organizate. Totuși, există doar informații parțiale cu privire la numărul de utilizatori, deoarece aceștia se pot înregistra și pe platforme naționale de distribuție a datelor sau la entități terțe. De asemenea, ESA și celelalte entități însărcinate cu punerea în aplicare a programului întâmpină dificultăți în a colecta informații cu privire la utilizatorii efectivi ai datelor Copernicus și la scopurile pentru care le utilizează aceștia. Comisia nu a definit în mod clar indicatorii-cheie de performanță referitori la adoptarea programului Copernicus destinați entităților însărcinate cu punerea în aplicare a acestuia, iar raportarea informațiilor comunicate de aceste entități nu a fost armonizată. De asemenea, era dificil să se concluzioneze cu privire la utilizarea efectivă a serviciilor pe baza numărului de evenimente de formare sau de promovare organizate.

Regulamentul 377/2014 impunea Comisiei să monitorizeze utilizarea datelor și a informațiilor Copernicus prin intermediul unor indicatori de rezultat specifici. Printre aceștia se numără utilizatorii de bază, cum ar fi autoritățile naționale, regionale sau locale, pătrunderea pe piață, extinderea piețelor existente, crearea de noi piețe și competitivitatea operatorilor europeni situați în aval³⁵. Diversitatea aplicațiilor posibile ale programului Copernicus îngreunează însă colectarea de către Comisie a unor date agregate adecvate care să sprijine acești indicatori. În 2019, Comisia a publicat un raport de piață în care arăta că, în 2017, aproximativ 72 % din întreprinderile de observare a Pământului din Europa utilizau deja date sau servicii Copernicus, comparativ cu 66 % în 2016³⁶, dar existau foarte puține informații cu privire la măsura în care utilizatorii de bază utilizau Copernicus sau la măsura în care serviciile contribuiseră la consolidarea competitivității operatorilor europeni situați în aval.

S-au înregistrat progrese considerabile în ceea ce privește facilitarea utilizării serviciilor Galileo, dar încă nu se pot obține toate beneficiile din cauza lipsei unor elemente esențiale

După GPS și GLONASS-ul rusesc, Galileo este al treilea GNSS care furnizează servicii de navigație și de datare. La data lansării serviciilor inițiale, în 2016, Galileo înregistrase deja o întârziere de opt ani în comparație cu planurile inițiale³⁷. GPS avea un avantaj semnificativ în calitatea sa de prim GNSS deschis la nivel mondial și este utilizat de majoritatea dispozitivelor receptoare. Deși serviciile Galileo s-au dovedit a fi mai precise decât celelalte servicii GNSS, după un incident major care s-a soldat cu o indisponibilitate de șase zile în 2019, părțile relevante (GSA, Comisia și ESA) au fost nevoite să lucreze în mod sistematic la elaborarea de măsuri pentru a crește stabilitatea, robustețea și reziliența Galileo. În plus, alți furnizori ar putea atinge în curând un nivel similar de precizie. O nouă generație de sateliți GPS, cu o precizie îmbunătățită, este în curs de instalare în spațiu și se preconizează că aceștia vor deveni operaționali în anii următori.

În acest context, GSA a trebuit să identifice segmentele de piață cele mai relevante pentru serviciile Galileo și să conceapă acțiuni de dezvoltare a acestor piețe. Curtea a analizat dacă GSA efectuase o cercetare de piață eficace și dacă acțiunile sale răspundeau unor nevoi clar stabilite, dacă acestea vizau sprijinirea adoptării programelor și dacă aveau un impact măsurabil asupra utilizării serviciilor Galileo.

Succesul viitor al serviciilor Galileo depinde în special de disponibilitatea anumitor elemente esențiale

Curtea a constatat că GSA identificase în mod eficace segmentele de piață esențiale în prezent pentru serviciile GNSS, cum ar fi telefoanele inteligente, producătorii de automobile sau producătorii de echipamente de topografie, precum și cerințele acestora.

GSA a stabilit relații strânse cu producătorii de echipamente din întreaga lume și a promovat disponibilitatea pe piață a unor cipuri și receptoare compatibile cu Galileo. O realizare majoră a constat în faptul că, în 2020, principalii furnizori, reprezentând peste 95 % din piața chipseturilor GNSS, produceau cipuri și module compatibile cu Galileo, precum și în faptul că, în multe segmente de piață, sunt disponibile receptoare compatibile cu Galileo și în general interoperabile cu celelalte GNSS. Acest lucru contribuie la îmbunătățirea preciziei globale a navigației, dar nu înseamnă că echipamentele sau receptoarele acordă prioritate Galileo pentru achiziția de semnal. GPS are în continuare o prezență puternică pe piață și va mai trece timp până când majoritatea utilizatorilor vor adopta tehnologii compatibile cu Galileo în diferitele segmente de piață.

Serviciul de mare precizie (High Accuracy Service – HAS) și un serviciu de autentificare a mesajelor de navigație (Navigation Message Authentication Service – OSNMA) sunt elemente esențiale („factori de diferențiere”) ale Galileo. OSNMA constă într-o semnătură digitală a semnalelor de navigație, menită să asigure autenticitatea acestora. Un serviciu de autentificare comercial (Commercial Authentication Service – CAS), care să furnizeze un semnal Galileo criptat, ar urma să fie pus la dispoziție pentru a proteja împotriva atacurilor prin reluarea semnalului. Astfel de servicii nu sunt furnizate de alte GNSS-uri și, prin urmare, constituie un argument de vânzare specific programului Galileo. De asemenea, CAS este singurul serviciu Galileo pe care Comisia intenționa să îl pună la dispoziție contra unei taxe și care ar putea astfel genera venituri pentru bugetul UE.

Deși era prevăzut ca Galileo să fie pe deplin operațional până la sfârșitul anului 2020, programul nu a ajuns încă în această etapă. Atât dezvoltarea HAS, cât și cea a OSNMA au acumulat întârzieri suplimentare. Testarea este planificată pentru 2021, cu scopul de a permite industriilor să valideze receptoare compatibile, dar este posibil ca serviciile să nu fie disponibile înainte de 2024. CAS este încă în curs de definire și nu este clar când va fi operațional. Deși acest lucru nu împiedică dezvoltarea de piețe potențiale, el poate afecta capacitatea Galileo de a cuceri piața acestor servicii și, prin urmare, de a valorifica investițiile respective în Galileo înainte ca alte GNSS-uri să furnizeze servicii similare.

Acțiunile de sprijinire a evoluției și a utilizării serviciilor Galileo sunt de bună calitate, dar există în continuare riscuri pentru utilizarea eficace a acestora

Începând din 2014, GSA a efectuat cheltuieli în valoare de aproximativ 22 de milioane de euro pentru dezvoltarea pieței și pentru sprijinirea utilizării serviciilor Galileo și EGNOS. Până la jumătatea anului 2020, GSA a acordat, de asemenea, granturi în valoare de 141 de milioane de euro pentru 79 de proiecte finanțate în cadrul programului Orizont 2020 și a finanțat un sprijin în valoare de aproximativ 41 de milioane de euro pentru 14 proiecte în cadrul programului său privind elementele fundamentale.

Curtea a observat că pot trece mai mult de patru ani de la publicarea cererilor de propuneri pentru un proiect până la finalizarea acestuia. Curtea consideră că, pe piețele tehnologiilor aflate în evoluție rapidă, există un risc general ca rezultatele proiectelor să fie depășite din punct de vedere tehnologic chiar înainte de a fi disponibile.

Ca parte a eșantionului său (a se vedea punctul 21), Curtea a examinat opt acțiuni care erau finalizate la data auditului și care fuseseră sprijinite de GSA în cadrul programului Orizont 2020, în cadrul programului privind elementele fundamentale sau în cadrul acțiunii sale de dezvoltare a piețelor. Curtea a constatat că, în general, acțiunile răspundeau unei nevoi tehnice clar stabilite sau vizau o piață promițătoare, erau de o calitate tehnică adecvată și permiteau atingerea obiectivelor în ceea ce privește realizările și termenele. Totuși, unele piețe sunt încă în curs de dezvoltare, iar contribuția proiectelor la adoptarea programelor poate fi evaluată doar pe termen mai lung. În alte cazuri, adoptarea acestora poate depinde de capacitatea potențialilor clienți ai unor soluții inovatoare de a dispune de finanțarea necesară (a se vedea caseta 4).

Acțiunile Comisiei menite să sprijine utilizarea datelor Copernicus erau fragmentate, iar sinergiile nu erau exploatate

Mai multe acțiuni esențiale ale Comisiei aveau obiective neclare, erau fragmentate și nu dispuneau de finanțare

Începând din 2014, Comisia a sprijinit în mod direct adoptarea programului Copernicus cu aproximativ 30 de milioane de euro. În plus, s-au pus la dispoziție aproximativ 83 de milioane de euro pentru facilitarea unor noi modalități de acces la datele Copernicus. Pentru a sprijini adoptarea programului Copernicus în cadrul programului Orizont 2020, au fost acordate granturi în valoare de 194 de milioane de euro pentru 79 de proiecte cu un accent specific pe adoptarea serviciilor Copernicus pe piață și pe evoluția acestora. Ca parte a eșantionului său, Curtea a examinat șase acțiuni esențiale sprijinite în mod direct de Comisie (a se vedea punctul 30) și opt proiecte finanțate în cadrul programului Orizont 2020, care aveau ca obiect sprijinirea adoptării programului și care fuseseră finalizate până la data auditului Curții.

Pentru a crește gradul de sensibilizare cu privire la programul Copernicus, Comisia a înființat rețelele Copernicus Academies (Academiile Copernicus) și Copernicus Relays (Antenele Copernicus). Obiectivul Copernicus Academies este de a sprijini adoptarea programului de către universități și centre de cercetare, prin furnizarea de materiale de curs și de informații specifice destinate organizațiilor publice de cercetare; rețelele Copernicus Relays urmăresc să asigure o mai bună înțelegere a nevoilor utilizatorilor, creșterea gradului de sensibilizare la nivel național, regional și local, precum și diseminarea de bune practici.

Curtea a constatat că, începând din 2017, Comisia a colaborat cu succes cu peste 160 de membri ai rețelei Copernicus Academies din toate cele 27 de state membre și din unele țări terțe și cu peste 90 de parteneri Copernicus Relays, printre care autorități naționale, agenții guvernamentale, clustere de inovare, întreprinderi care își desfășoară activitatea în sectorul spațial, precum și institute universitare și organizații non-profit. În 2019, programul Copernicus Relays a organizat aproximativ 200 de evenimente de sensibilizare. Partenerii nu primesc însă finanțare directă și nu există informații care să indice dacă aceștia contribuie la o adoptare structurată de către utilizatori, cu impact pe termen lung la nivel național, regional sau local.

Așa cum era prevăzut în Strategia spațială pentru Europa adoptată în 2016, Comisia a acordat sprijin și întreprinderilor nou-înființate. În acest scop, ea a organizat sau a sprijinit financiar premii destinate să recompenseze idei inovatoare [hackathoane (Hackathons) sau mastere (Masters)] și a instituit programele Copernicus Accelerator (Acceleratorul Copernicus) și Copernicus Incubation (programul de incubare Copernicus). Copernicus Accelerator a finanțat anual îndrumarea de către mentori cu experiență a unui număr de aproximativ 40 de întreprinderi inovatoare, în timp ce Copernicus Incubation a sprijinit aproximativ 20 de întreprinderi inovatoare care utilizează Copernicus cu un grant de 50 000 de euro în plus față de sprijinul deja primit de acestea în cadrul altor inițiative de incubare, cum ar fi, de exemplu, incubatoarele de întreprinderi ale ESA. Cu toate acestea, numărul de întreprinderi nou-înființate sprijinite a fost mic, iar Comisia nu și-a clarificat obiectivele urmărite prin sprijinirea acestor programe. Nu a existat nicio monitorizare suplimentară a progreselor înregistrate de întreprinderile nou-înființate după încheierea perioadei de accelerare sau de incubare. Prin urmare, nu este încă posibil să se evalueze dacă aceste două inițiative au contribuit într-un mod eficace și eficient la sprijinirea întreprinderilor nou-înființate.

O altă acțiune esențială, acordul-cadru de parteneriat Caroline Herschel, urmărea o cooperare mai strânsă cu statele membre interesate. În cadrul acestui acord-cadru de parteneriat, entități publice, cum ar fi agenții spațiale sau institute de cercetare din 22 de state membre, propun proiecte Comisiei și acordă granturi pentru a sprijini acțiuni în cadrul a trei obiective specifice („niveluri”), costurile fiind finanțate din bugetul UE în proporție de până la 85 % (a se vedea tabelul 2).

Acordul-cadru de parteneriat Caroline Herschel permite Comisiei să sprijine în mod direct adoptarea programelor împreună cu partenerii naționali și, prin urmare, să valorifice acțiunile Comisiei. Punerea sa în aplicare a fost însă fragmentată, întrucât cele trei niveluri au fost utilizate pentru a finanța numeroase acțiuni izolate și de mică amploare, cum ar fi ateliere, cursuri de formare sau proiecte. Impactul global preconizat și legătura cu strategiile naționale de sprijinire a adoptării programelor au rămas în mare măsură neclare. De exemplu, programul cuprindea acțiuni ce vizau elaborarea unui catalog de bune practici care să servească drept sursă de inspirație pentru noii utilizatori potențiali ai Copernicus în sectorul public sau să crească gradul de sensibilizare cu privire la modul în care serviciile Copernicus ar putea sprijini administrațiile publice. Întrucât utilizarea datelor de observare a Pământului este complexă și necesită expertiză, acțiunile finanțate în cadrul acordului de parteneriat trebuie să fie însoțite de măsuri complementare, cum ar fi angajarea de experți în administrațiile naționale, dar acest lucru nu este asigurat.

Pentru primul an al programului, 2018, Comisia a prevăzut în buget o contribuție de 6 milioane de euro. La data auditului Curții însă, multe proiecte erau întârziate, în principal din cauza semnării cu întârziere a acordurilor sau a contractelor de grant și din cauza întârzierilor legate de mecanismele de prefinanțare. În ceea ce privește acțiunile care figurau în programul anual de lucru pe 2019, finanțarea prevăzută din partea UE, în valoare de 8 milioane de euro, a intervenit numai după o întârziere considerabilă. Prin urmare, acordurile de grant specifice au putut fi semnate abia în septembrie 2020, dată la care finanțarea acțiunilor prevăzute în programul de lucru pe 2020 era încă incertă.

Proiectele finanțate în cadrul programului Orizont 2020 sunt, în general, de bună calitate, dar impactul lor asupra adoptării programului Copernicus nu poate fi evaluat

Programul Orizont 2020 a reprezentat un pilon important în eforturile Comisiei de a sprijini adoptarea programului Copernicus. În partea programului dedicată spațiului erau incluse acțiuni specifice, dar solicitanții care utilizau date de observare a Pământului erau eligibili și în cadrul unor părți ale programelor de lucru ale Orizont 2020 care nu erau legate de spațiu³⁸.

Curtea a examinat cererile de propuneri privind adoptarea programului Copernicus din cadrul programelor de lucru ale Orizont 2020 pentru perioadele 2014‑2015 și 2016‑2017 și a analizat opt proiecte finalizate, pentru a stabili dacă acestea contribuiseră la o utilizare semnificativă a serviciilor Copernicus.

Proiectele examinate de Curte erau realizabile din punct de vedere tehnic și au permis atingerea majorității obiectivelor definite în programele de lucru. Pentru trei dintre cele șase proiecte care vizau în mod specific adoptarea pe piață a fost însă dificil de stabilit dacă beneficiarii reușiseră să dezvolte servicii capabile să genereze o cifră de afaceri importantă pentru participanți sau să obțină o utilizare mult mai largă a programului Copernicus. Curtea a observat de asemenea că, în cazul anumitor cereri de propuneri, impactul preconizat era foarte ambițios, deoarece numărul redus de proiecte finanțate făcea ca atingerea acestui obiectiv să fie puțin probabilă (a se vedea caseta 5).

Comisia facilitează accesul la datele Copernicus, dar potențialul de sinergii nu este exploatat

Accesul adecvat la datele și la produsele Copernicus este esențial pentru a permite o adoptare eficace a serviciilor. Curtea a examinat dacă Comisia dispunea de o abordare sinergică și eficientă din punctul de vedere al costurilor în ceea ce privește furnizarea unui acces de acest tip la datele și la serviciile Copernicus.

ESA și EUMETSAT au creat platforme de date care permit utilizatorilor să descarce datele primare transmise de sateliții Sentinel. Ca parte a infrastructurii, 13 state membre ale UE finanțau și exploatau site-uri oglindă naționale pentru datele Copernicus, segmentele terestre colaborative (CollGS)³⁹, unele dintre acestea propunând servicii suplimentare pentru utilizatorii lor. Entitățile însărcinate cu punerea în aplicare a componentei servicii puneau la dispoziție produsele Copernicus prin intermediul propriilor soluții de acces la date.

Întrucât volumul de date și de informații generate de programul Copernicus reprezenta o provocare pentru descărcarea tradițională de date, în 2016 a fost creat un grup operativ format din reprezentanți ai Comisiei, ai ESA, ai EUMETSAT, ai statelor membre și ai țărilor participante la programul Copernicus. Acest grup operativ a propus punerea în aplicare a unor soluții pentru îmbunătățirea disponibilității datelor și a produselor Copernicus⁴⁰. În cadrul acestei inițiative, Comisia a finanțat crearea serviciilor de acces la date și informații (DIAS). Cu toate acestea, nu a fost realizat un segment terestru integrat, iar datele Copernicus sunt în continuare puse la dispoziție prin intermediul unei serii de platforme exploatate de ESA, de entitățile însărcinate cu punerea în aplicare a programului Copernicus, de statele membre și de operatori privați.

DIAS sunt platforme digitale inovatoare, bazate pe cloud, situate în UE, care permit utilizatorilor să exploateze volume mari de date Copernicus și de alte date spațiale, fără a fi nevoiți să le transfere și să le stocheze în propriile rețele informatice. Scopul a fost de a spori concurența între aceste platforme și cu serviciile existente și de a le combina cu servicii comerciale suplimentare pentru a face ca platformele să fie sustenabile din punct de vedere economic și independente de finanțarea publică pe termen lung.

La înființarea platformelor DIAS, existau incertitudini cu privire la numărul de utilizatori potențiali care ar fi dispuși să plătească pentru servicii și să asigure astfel sustenabilitatea economică a platformelor. În cele din urmă, Comisia a decis să sprijine cinci astfel de platforme până în 2021. Numărul acestora a făcut însă mai dificilă atragerea unui număr suficient de utilizatori pentru a atinge masa critică, pentru a beneficia de efectele de rețea și pentru a concura astfel în mod eficace cu operatorii din afara UE care furnizează servicii similare. De la intrarea în funcțiune a platformelor DIAS la jumătatea anului 2018, utilizarea serviciilor oferite de acestea a rămas foarte redusă în raport cu numărul total al utilizatorilor activi ai Copernicus și doar un număr mic de utilizatori plătește în prezent pentru unele dintre ele. În plus, Comisia nu a promovat suficient utilizarea acestor servicii în cadrul altor instrumente specifice care sprijină adoptarea, cum ar fi Orizont 2020, încurajând beneficiarii să utilizeze acest nou instrument pentru prelucrarea datelor lor.

Comisia nu dispune încă de o strategie privind modul în care ar putea să integreze mai mult accesul la datele Copernicus și prelucrarea acestora, într-un mod eficient din punctul de vedere al costurilor. Doar unul dintre cele 13 segmente terestre colaborative a fost pus în aplicare cu ajutorul unei infrastructuri DIAS, manifestându-și astfel interesul pentru convergență. De asemenea, Comisia nu a clarificat încă modul în care accesul la datele Copernicus și la alte date spațiale, precum și prelucrarea acestora ar fi integrate în inițiativa sa privind Cloudul european pentru știința deschisă⁴¹. Această inițiativă urmărește să remedieze fragmentarea infrastructurilor de date în UE în general, prin dezvoltarea de facilități pentru stocarea, partajarea și reutilizarea datelor științifice și pentru îmbogățirea încrucișată a diferitor seturi de date, inclusiv a datelor de observare a Pământului.

Măsurile de reglementare pot facilita utilizarea serviciilor spațiale ale UE, dar există în continuare lacune

În Strategia spațială pentru Europa adoptată de Comisie în 2016, aceasta s-a angajat, de asemenea, să ia măsuri de reglementare (atunci când acest lucru este justificat și benefic), pentru a introduce Galileo pe piețe sau în zone specifice și, pe termen mai lung, pentru a încuraja adoptarea soluțiilor spațiale prin măsuri de standardizare.

Curtea a evaluat dacă Comisia identificase în mod eficace astfel de oportunități pentru acțiuni de reglementare sau de standardizare cu scopul de a sprijini utilizarea serviciilor spațiale și dacă acționase în consecință. Întrucât dispozițiile juridice existente pot și ele să împiedice utilizarea serviciilor spațiale (de exemplu, normele administrațiilor publice care interzic utilizarea datelor sau a serviciilor spațiale), Curtea a examinat, de asemenea, dacă Comisia și statele membre selectate luaseră măsuri pentru a identifica și a elimina astfel de bariere.

Acțiunile de reglementare au facilitat utilizarea dispozitivelor compatibile cu Galileo, dar sunt necesare acțiuni suplimentare

Serviciile de navigație și de datare prin satelit fac obiectul a numeroase standarde și reglementări tehnice. Acestea pot fi norme ale UE, norme naționale sau standarde stabilite prin acorduri internaționale sau de către organizații de standardizare. Astfel de măsuri pot sprijini utilizarea serviciilor spațiale, deoarece le permit producătorilor de echipamente să își standardizeze produsele și să asigure interoperabilitatea sistemelor. Întrucât sistemele de navigație prin satelit utilizează frecvențe radio, sunt necesare standarde și pentru a proteja semnalele de interferențe.

Comisia a adoptat deja măsuri de reglementare pentru a facilita utilizarea serviciilor Galileo în domeniul siguranței rutiere și în cel al situațiilor de urgență⁴². Aceste inițiative au sprijinit efectiv echiparea autoturismelor și a telefoanelor mobile noi cu chipseturi compatibile cu Galileo, permițând personalului de intervenție în caz de urgență să ajungă mai rapid la locul unui accident. În plus, un standard internațional relevant care privilegiase utilizarea GPS ca semnal de navigație preferat pe dispozitive a fost actualizat în 2020, permițând în prezent producătorilor de dispozitive să aleagă sistemul GNSS preferat, fapt care este probabil să sprijine o utilizare pe scară mai largă a serviciilor Galileo.

În 2017, un studiu al Comisiei a identificat lacune și nevoi viitoare în materie de standardizare pentru a sprijini pătrunderea pe piață a programelor Galileo și EGNOS și a propus foi de parcurs pentru diferite segmente de piață⁴³. De asemenea, Comisia a elaborat un Plan european de radionavigație, care furnizează un inventar al sistemelor de radionavigație existente și emergente și oferă o imagine de ansamblu a legislației UE relevante pentru radionavigație⁴⁴. După consultarea statelor membre, Comisia a definit trei domenii prioritare în care reglementarea sau standardizarea ar putea fi benefice⁴⁵:

• transport inteligent și mobilitate inteligentă: aviație cu pilot, aeronave fără pilot și aeronave autonome, sisteme inteligente de transport rutier, transport maritim și transport feroviar;
• interconectivitate inteligentă: servicii bazate pe geolocalizare (de exemplu, în telefoanele inteligente), dispozitive conectate, cunoscute sub denumirea de „internet al obiectelor” (IoT), și interacțiunea cu administrațiile publice; și
• infrastructuri inteligente: servicii de datare și de sincronizare în infrastructurile critice cum sunt cele energetice, de telecomunicații sau de transport.

Până la data încheierii acestui audit, se înregistraseră progrese moderate: o inventariere a activităților Comisiei și ale GSA în legătură cu elaborarea de standarde pentru produsele și serviciile din aval compatibile cu Galileo a fost inclusă în programul de lucru al Galileo pentru 2020, iar studii și proiecte în domeniul traficului aerian, al transportului rutier și al aplicațiilor maritime sunt în curs. Cu toate acestea, pentru a fi eficace, sunt necesare acțiuni de reglementare complementare specifice în aceste sectoare. În domenii importante de aplicare a GNSS, standardele trebuie să fie adoptate de organisme internaționale, proces care poate fi lung și complex. În domenii relevante (de exemplu transportul rutier și logistica, automobilele autonome sau dronele), reglementările sectoriale specifice sunt încă incomplete sau lipsesc. În prezent, Comisia monitorizează aceste provocări, dar nu există un calendar pentru elaborarea unor reglementări sau a unor norme adecvate pentru fiecare domeniu de intervenție sau segment de piață, facilitând astfel și mai mult adoptarea programului Galileo.

Curtea a observat, de asemenea, că existau puține progrese în domeniul interconectivității inteligente și în cel al conectării administrațiilor publice (în afara PRS): nu există încă norme care să consolideze poziția programului Galileo în ceea ce privește aplicațiile relevante privind internetul obiectelor sau inteligența artificială. În ceea ce privește conectarea cetățenilor la administrația publică, acțiunile Comisiei s-au limitat la fermierii care utilizează navigația prin satelit, în cadrul unui proiect de platformă digitală.

Comisia nu promovează suficient în regulamentele sale utilizarea observării Pământului

O constatare a exercițiului de inventariere realizat de Comisie în 2015 (a se vedea punctul 32) a fost că legislația UE ar putea contribui la punerea în aplicare mai eficientă a politicilor UE și la reducerea sarcinii administrative. Un pas important înainte a fost adoptarea unui temei juridic care să încurajeze statele membre să utilizeze observarea Pământului pentru monitorizarea punerii în aplicare a politicii agricole comune⁴⁶. Curtea a observat însă doar puține progrese în alte sectoare, în care legislația ar putea contribui la o mai bună promovare a utilizării datelor Copernicus și a altor date de observare a Pământului. Până în prezent, doar un număr foarte mic de dispoziții juridice ale UE, cum ar fi cele ale Regulamentului (UE) nr. 2018/841 privind monitorizarea exploatării terenurilor și a silviculturii în scopul îndeplinirii obiectivului UE de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, prevăd valorificarea la maximum a programelor Copernicus și Galileo pentru colectarea de date⁴⁷. În plus, Comisia nu a efectuat o analiză cuprinzătoare cu privire la domeniile în care legislația UE ar putea promova mai bine utilizarea datelor de observare a Pământului.

S-au luat puține măsuri pentru identificarea barierelor de reglementare sau administrative în calea utilizării serviciilor spațiale

Pe lângă standardele tehnice care ar putea împiedica utilizarea întregului potențial al programelor spațiale ale UE (a se vedea punctul 81), pot exista și bariere de reglementare sau administrative în calea utilizării serviciilor de observare a Pământului și a celor de navigație (de exemplu, în domeniul aplicării legii sau în cazul în care normele privind achizițiile publice nu permit utilizarea unor astfel de servicii). În plus, utilizarea noilor tehnologii bazate pe datele transmise de sateliții Sentinel poate necesita modificări importante ale procedurilor administrative și ale sistemelor informatice⁴⁸.

Curtea a constatat că Comisia nu dispunea de o imagine de ansamblu sistematică cu privire la modul în care administrațiile statelor membre utilizau datele spațiale și cu privire la existența unor bariere de reglementare care să împiedice utilizarea acestora. În Italia, autoritățile naționale înființaseră un grup de lucru la nivel înalt pentru a identifica posibilele bariere de reglementare la nivel național și european care ar putea afecta utilizarea produselor și a serviciilor furnizate de Copernicus și de Galileo, dar rezultatele acestei activități nu erau încă disponibile. În Republica Cehă, în Germania și în Franța, autoritățile naționale nu efectuaseră încă o astfel de analiză.

Concluzii și recomandări

Concluzia generală a Curții este că programele spațiale ale UE, Galileo și Copernicus, furnizează servicii și date valoroase, pe care Comisia le-a promovat în diverse moduri, dar că aceasta nu a depus suficiente eforturi pentru a le valorifica pe deplin potențialul. Sunt necesare eforturi suplimentare pentru a valorifica investițiile substanțiale realizate în vederea obținerii beneficiilor societale și economice preconizate și în vederea consolidării astfel a pieței interne a UE.

În Strategia sa spațială pentru Europa, adoptată în 2016, Comisia a urmărit maximizarea beneficiilor economice și societale oferite de programele spațiale europene, dar nu a stabilit ținte și priorități clare, pentru a explica ce se poate înțelege în mod realist prin „maximizare”, și nu a stabilit un calendar pentru atingerea acestor obiective (punctele 24-26).

Nu există încă o strategie cuprinzătoare pentru promovarea adoptării programelor spațiale ale UE, iar abordările Comisiei sunt legate doar parțial de obiective strategice specifice, măsurabile, acceptate, realiste și încadrate în timp, care să explice în mod clar ce ar trebui realizat (punctele 27-31).

Pe plan intern, Comisia valorifică în mod adecvat datele Copernicus în cadrul monitorizării politicilor. Ea nu exploatează însă pe deplin potențialul datelor și nu a elaborat încă o strategie pentru a spori și mai mult utilizarea acestora în cadrul Comisiei și al celorlalte instituții sau organisme ale UE (punctele 32 și 33).

Comisia nu a definit în mod clar rolul pe care ar trebui să îl joace entitățile însărcinate cu punerea în aplicare a programului Copernicus în ceea ce privește sprijinirea adoptării acestuia. În consecință, nu toate entitățile aveau o strategie specifică, iar abordările lor în ceea ce privește sprijinirea adoptării programului erau diferite (punctele 34 și 36).

Comisia și GSA au primit doar un volum redus de informații cu privire la strategiile și abordările statelor membre în ceea ce privește sprijinirea adoptării programelor. Abordările statelor membre selectate erau diferite, dar, în pofida inițiativelor promițătoare de a conecta mai bine sectorul spațial cu actorii din afara acestuia, nu existau analize cuprinzătoare cu privire la domeniile în care serviciile Copernicus ar putea spori eficiența și eficacitatea administrațiilor publice. În plus, Comisia nu a tratat încă structura fragmentată a piețelor de servicii spațiale în propria sa abordare (punctele 37-42).

Pentru a sprijini utilizarea pe scară mai largă a serviciilor spațiale ale UE într-un mod mai eficace, Comisia ar trebui:

1. să elaboreze o strategie cuprinzătoare pentru sprijinirea utilizării serviciilor Galileo și Copernicus, care să includă toți actorii și toate entitățile relevante de la diferitele lor niveluri, să clarifice rolurile acestora și să definească ținte realiste și măsurabile care să fie atinse;
2. să identifice, împreună cu statele membre, domeniile în care serviciile spațiale ale UE ar putea spori eficiența și eficacitatea administrațiilor publice, în vederea abordării structurii fragmentate a piețelor.

Data-țintă pentru punerea în aplicare a recomandării: 2023.

Furnizarea de servicii spațiale este asociată cu o serie de beneficii economice și societale, dar nu există un cadru conceptual și statistic general recunoscut pentru estimarea beneficiilor respective. Acest lucru face dificilă cuantificarea fiabilă a beneficiilor în cauză și punerea lor în perspectivă, în raport cu costurile programelor spațiale (punctele 43-45).

Estimările Comisiei privind beneficiile prezintă deficiențe în ceea ce privește metodologia și gradul de acoperire. Evaluările beneficiilor aduse de cele două programe nu erau comparabile și este posibil ca unele beneficii să fi fost supraestimate sau subestimate (punctele 46-48).

Comisia trebuie să monitorizeze constant, prin intermediul unor indicatori-cheie de performanță relevanți, rezultatele obținute în ceea ce privește punerea în aplicare a programelor. Pentru Galileo, GSA dispune de un sistem în ansamblu consecvent de indicatori de realizare și de rezultat, dar numărul mare al acestora adaugă complexitate, iar interpretarea lor este uneori dificilă. Pentru Copernicus, indicatorii furnizează doar informații de bază cu privire la utilizarea serviciilor și nu oferă indicații cu privire la realizarea obiectivelor-cheie ale programului (punctele 49-52).

Pentru a estima beneficiile economice și societale ale serviciilor spațiale într-un mod mai fiabil și mai consecvent și pentru a asigura o monitorizare mai eficace a îndeplinirii principalelor obiective, Comisia ar trebui:

1. să elaboreze un cadru conceptual pentru estimarea beneficiilor economice și societale ale programelor spațiale ale UE, implicând alte părți interesate, cum ar fi OCDE, ESA și statele membre, și să armonizeze evaluarea beneficiilor programelor spațiale ale UE, pe baza unor metode solide și a unor date fiabile; și
2. să monitorizeze îndeplinirea obiectivelor stabilite de programele spațiale pe baza unui set de indicatori de performanță adecvați.

Data-țintă pentru punerea în aplicare a recomandării: 2024.

S-au înregistrat progrese satisfăcătoare în ceea ce privește facilitarea introducerii de receptoare compatibile cu Galileo și adoptarea programului în multe segmente de piață relevante, dar disponibilitatea unor elemente esențiale ale Galileo este mult întârziată, fapt care poate afecta capacitatea programului de a cuceri piața acestor servicii (punctele 55-58).

Acțiunile întreprinse pentru a sprijini utilizarea serviciilor Galileo au fost de o calitate tehnică adecvată și au permis atingerea obiectivelor în ceea ce privește realizările și termenele. Cu toate acestea, pentru multe dintre proiectele examinate nu se știe încă dacă dezvoltarea de produse inovatoare va duce la o adoptare semnificativă pe piață, care poate fi evaluată doar pe termen mai lung (punctele 59-61).

Acțiunile esențiale ale Comisiei legate de programul Copernicus au urmărit creșterea gradului de sensibilizare cu privire la program, sprijinirea întreprinderilor nou-înființate și cooperarea mai strânsă cu statele membre pentru a crește nivelul de adoptare a programului. Obiectivele și impactul mai multora dintre aceste acțiuni nu erau însă clar definite, contribuția lor la o adoptare structurată de către utilizatori nu era clară, iar unele dintre ele nu dispuneau de finanțare (punctele 62-68).

În ceea ce privește acțiunile legate de Copernicus finanțate în cadrul programului Orizont 2020, Comisia a sprijinit, în general, proiecte de bună calitate, dar numărul lor redus a făcut ca obținerea impactului preconizat să fie puțin probabilă. În cazul anumitor proiecte, contribuția acestora la adoptarea programului Copernicus nu era clară (punctele 69-71).

Comisia a facilitat accesul la datele Copernicus și la serviciile bazate pe cloud, dar datele sunt în prezent furnizate prin intermediul mai multor canale. Potențialul de sinergii nu este încă exploatat, iar Comisia nu a clarificat integrarea programului Copernicus în inițiativa privind Cloudul european pentru știința deschisă (punctele 72-77).

Pentru a sprijini mai bine adoptarea programului și pentru a asigura un acces eficient la datele și la produsele spațiale, Comisia ar trebui:

1. să ia măsurile tehnice și juridice necesare pentru ca factorii de diferențiere ai Galileo să fie pe deplin disponibili;
2. să definească în mod clar obiectivele și impactul preconizat al acțiunilor esențiale și să asigure complementaritatea acestora cu acțiunile statelor membre; și
3. să elaboreze, în cooperare cu statele membre și cu alți actori relevanți, un cadru pe termen lung pentru o abordare mai durabilă și mai integrată a accesului la datele și la produsele Copernicus, precum și să depună eforturi pentru integrarea Copernicus în infrastructurile bazate pe cloud ale UE.

Data-țintă pentru punerea în aplicare a recomandării: 2024.

În domeniul siguranței rutiere și al situațiilor de urgență, reglementările Comisiei au contribuit la compatibilitatea dispozitivelor cu Galileo, fapt care promite o utilizare pe scară mai largă a serviciilor Galileo. Totuși, alte acțiuni din domeniile prioritare sunt în continuare în curs de pregătire și nu există încă un calendar care să indice data la care vor exista reglementări sau standarde în fiecare domeniu de politică sau segment de piață (punctele 80-84).

În ceea ce privește observarea Pământului, Comisia nu a promovat suficient integrarea în legislația UE a unor dispoziții care să promoveze utilizarea datelor Copernicus și încă nu a efectuat o analiză cuprinzătoare pentru a identifica domeniile în care legislația UE ar putea promova mai bine utilizarea acestora (punctul 85).

Barierele de reglementare sau administrative pot împiedica utilizarea serviciilor spațiale. Comisia și statele membre selectate nu dispuneau însă de o imagine de ansamblu sistematică cu privire la astfel de bariere și la modul în care puteau fi ele eliminate (punctele 86 și 87).

Pentru a încuraja și a facilita utilizarea pe scară mai largă a serviciilor oferite în cadrul programelor spațiale ale UE, Comisia ar trebui:

1. să efectueze o analiză cu scopul de a identifica domeniile în care legislația sau standardele UE ar putea promova valorificarea la maximum a datelor și a produselor Copernicus;
2. să identifice, împreună cu statele membre, barierele de reglementare și administrative care împiedică utilizarea serviciilor spațiale ale UE, precum și să ofere sprijin statelor membre pentru eliminarea acestor bariere; și
3. să stabilească câte un calendar pentru fiecare segment de piață relevant în care reglementarea sau standardizarea pot facilita utilizarea programului Galileo și să monitorizeze îndeaproape respectarea acestora.

Data-țintă pentru punerea în aplicare a recomandării: 2024.

Prezentul raport a fost adoptat de Camera IV, condusă de domnul Alex Brenninkmeijer, membru al Curții de Conturi, la Luxemburg, la 23 martie 2021.

Pentru Curtea de Conturi

Klaus-Heiner LEHNE
Președinte

Anexe

Anexa I – Bugetul alocat programelor spațiale ale UE

Anexa II – Principalele măsuri prevăzute în strategia spațială pentru Europa stabilită în 2016

Anexa III – Măsuri de reglementare care facilitează utilizarea serviciilor Galileo

Acronime și abrevieri

BEI: Banca Europeană de Investiții

C3S: serviciul Copernicus privind schimbările climatice

CAMS: serviciul Copernicus de monitorizare a atmosferei

CEMS: serviciul Copernicus de gestionare a situațiilor de urgență

CLMS: serviciul Copernicus de monitorizare a suprafeței terestre

CMEMS: serviciul Copernicus de monitorizare a mediului marin

CORINE: Programul de coordonare a informațiilor despre mediu

COSME: Programul UE pentru competitivitatea întreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii

CPMTM: Centrul european pentru prognoze meteorologice pe termen mediu

DIAS: servicii de acces la date și informații (Data and Information Access Services)

EGNOS: Serviciul european geostaționar mixt de navigare

ESA: Agenția Spațială Europeană

EUMETSAT: Organizația Europeană pentru Exploatarea Sateliților Meteorologici

FEI: Fondul European de Investiții

GIS: sistem de informații geografice

GNSS: sistem global de navigație prin satelit

GSA: Agenția GNSS European

IoT: internet al obiectelor

JRC: Centrul Comun de Cercetare

OCDE: Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică

PRS: servicii publice reglementate

Glosar

Copernicus: programul UE de observare și monitorizare a Pământului, în cadrul căruia se colectează și se procesează date provenind de la sateliți și de la senzori de pe Pământ pentru a furniza informații de mediu și de securitate.

Galileo: sistem global de navigație prin satelit creat la nivel european.

Sateliți Sentinel: flotă de sateliți care furnizează date de observare a Pământului în cadrul programului Copernicus.

Segment terestru: toate elementele terestre ale unui sistem spațial, utilizate pentru a controla nava spațială și pentru a retransmite datele.

Serviciul european geostaționar mixt de navigare (EGNOS): sistem de sateliți care amplifică semnalele emise de GPS și le face adecvate pentru aplicații critice de siguranță, cum ar fi cele din domeniul aviației.

Utilizatori de bază ai programului Copernicus: în scopul regulamentului Copernicus, o instituție sau un organism al UE ori o autoritate europeană, națională, regională sau locală însărcinată cu definirea, punerea în aplicare, asigurarea respectării sau monitorizarea unui serviciu public sau a unei politici publice.

Răspunsurile Agenției GNSS European

Rezumat

Agenția GNSS European (GSA) a contribuit semnificativ la utilizarea programului Galileo îmbunătățind cunoașterea pe piață și în rândul utilizatorilor, concepând și aplicând foi de parcurs privind adoptarea lui de către comunitățile de utilizatori și încurajând dezvoltarea de tehnologii și aplicații pentru utilizatori. Galileo a atins aproape două miliarde de utilizatori până la sfârșitul anului 2020. GSA este de acord că activitățile de adoptare a programului Galileo de către piață și utilizatori ar trebui să asigure în continuare utilizarea programului Galileo, să finalizeze adoptarea pe piețe cu cicluri mai lente și pentru factori de diferențiere. GSA va deveni EUSPA și își va extinde rolul în dezvoltarea pieței Copernicus, promovând sinergiile cu Galileo.

GSA este conștientă de faptul că nu există un cadru conceptual și statistic comun pentru estimarea beneficiilor aduse de serviciile spațiale în UE. Prin urmare, GSA a elaborat o metodologie în domeniul GNSS. GSA recunoaște că această metodologie prezintă deficiențe legate de disponibilitatea informațiilor statistice la nivel național, dar consideră că este în continuare solidă. Crearea EUSPA va promova o aliniere metodologică mai strânsă a activităților de monitorizare a pieței și a estimării beneficiilor pentru toate componentele programului spațial.

Observația 29

GSA salută observația Curții de Conturi Europene cu privire la strategia de dezvoltare a pieței care a contribuit într-adevăr la actuala adoptare semnificativă a programului Galileo.

GSA confirmă accentul pus pe Europa, conform mandatului său, dar dorește să sublinieze că multe dintre activitățile GSA au avut o dimensiune internațională. GSA a colaborat cu părți interesate din întreaga lume, de exemplu producători de chipseturi, producători de automobile, companii aeriene, din Europa sau din afara Europei.

Observația 37

Este important de menționat că statele membre nu au obligația de a-și coordona strategiile naționale cu GSA.

Observația 44

GSA este conștientă de faptul că nu există un cadru conceptual și statistic comun pentru estimarea beneficiilor aduse de serviciile spațiale în UE. Prin urmare, în strânsă colaborare cu Comisia Europeană, GSA a elaborat o metodologie în domeniul GNSS.

Observația 47

În ceea ce privește Galileo, în urma schimburilor cu Curtea de Conturi Europeană, metoda de estimare a valorii adăugate brute (VAB) a fost actualizată și este acum, în opinia GSA, mai conformă cu cadrul conceptual de calculare a produsului intern brut (PIB) în UE. Înainte de schimburile cu Curtea de Conturi Europeană, GSA a elaborat o metodă specifică pentru a calcula acest tip de beneficii în efortul de a soluționa problema lipsei unei categorii naționale pentru GNSS în aval.

Observația 48

În ceea ce privește Galileo, GSA a monetizat beneficiile societale, cum sunt reducerea emisiilor, timpul câștigat de șoferi în ambuteiaje, datorită sistemelor de navigație, sau numărul de vieți salvate, conform normelor Comisiei Europene privind evaluarea impactului și utilizând întotdeauna cea mai fiabilă sursă pentru monetizare. Prin urmare, în pofida unor deficiențe, în opinia GSA, estimarea beneficiilor este în continuare solidă, exhaustivă, iar estimările realizate sunt conforme cu cele ale sistemelor GNSS similare.

Observația 56

GSA subliniază că receptoarele și echipamentele acordă prioritate semnalelor de navigație bazate de obicei pe geometria optimă a sateliților.

Concluzia 90

În ceea ce privește Galileo, GSA a adoptat o strategie de dezvoltare a pieței, astfel cum este descrisă la punctul 29 din raportul Curții de Conturi Europene.

Concluzia 93

Vezi răspunsul GSA la punctul 37.

Concluzia 94

Vezi răspunsul GSA la punctul 44.

Concluzia 95

Vezi răspunsul GSA la punctul 48.

Echipa de audit

Rapoartele speciale ale Curții de Conturi Europene prezintă rezultatele auditurilor sale cu privire la politicile și programele UE sau la diverse aspecte legate de gestiune aferente unor domenii bugetare specifice. Curtea de Conturi Europeană selectează și concepe aceste sarcini de audit astfel încât impactul lor să fie maxim, luând în considerare riscurile la adresa performanței sau a conformității, nivelul de venituri sau de cheltuieli implicat, evoluțiile viitoare și interesul politic și public.

Acest audit al performanței a fost efectuat de Camera de audit IV – Reglementarea piețelor și economia competitivă, condusă de domnul Alex Brenninkmeijer, membru al Curții. Auditul a fost condus de domnul Mihails Kozlovs, membru al Curții de Conturi Europene, asistat de: Edite Dzalbe, șefă de cabinet, și de Laura Graudiņa, atașat în cadrul cabinetului; John Sweeney, manager principal; Sven Kölling, coordonator; Agnieszka Plebanowicz, Maria-Isabel Quintela și Aleksandar Latinov, auditori.

Note

¹ Atât normele referitoare la EGNOS, cât și cele referitoare la Galileo sunt prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 1285/2013 din 11 decembrie 2013 privind punerea în aplicare și exploatarea sistemelor europene de radionavigație prin satelit (JO L 347, 20.12.2013, p. 1).

² Programul Copernicus a fost instituit prin Regulamentul (UE) nr. 377/2014 din 3 aprilie 2014 (JO L 122, 24.4.2014, p. 44), pe baza inițiativei anterioare a UE de monitorizare a Pământului, Programul european de observare a Pământului (GMES), instituit prin Regulamentul (UE) nr. 911/2010 din 22 septembrie 2010 (JO L 276, 20.10.2010, p. 1).

³ Pentru mai multe detalii, a se vedea anexa I.

⁴ Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a programului spațial al Uniunii și a Agenției Uniunii Europene pentru Programul spațial și de abrogare a Regulamentelor (UE) nr. 912/2010, (UE) nr. 1285/2013 și (UE) nr. 377/2014 și a Deciziei 541/2014/UE, COM(2018) 447 final, 6 iunie 2018.

⁵ A se vedea articolul 2 din Regulamentul (UE) nr. 1285/2013 și articolul 4 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 377/2014.

⁶ A se vedea, de exemplu, OCDE, The Space Economy at a Glance, OECD Publishing, 2007.

⁷ A se vedea articolul 189 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (JO C 326, 26.10.2012, p. 47).

⁸ Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor din 26 octombrie 2016: O strategie spațială pentru Europa [COM(2016) 705 final].

⁹ Rezoluția Parlamentului European din 8 iunie 2016 referitoare la dezvoltarea unei piețe spațiale [2016/2731(RSP)] și Rezoluția Parlamentului European din 12 septembrie 2017 referitoare la Strategia spațială pentru Europa [2016/2325(INI)].

¹⁰ Regulamentul (UE) nr. 1291/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 de instituire a Programului-cadru pentru cercetare și inovare (2014‑2020) – Orizont 2020 și de abrogare a Deciziei nr. 1982/2006/CE (JO L 347, 20.12.2013, p. 104).

¹¹ Statele membre ale ESA sunt Belgia, Republica Cehă, Danemarca, Germania, Estonia, Irlanda, Grecia, Spania, Franța, Italia, Luxemburg, Ungaria, Țările de Jos, Austria, Polonia, Portugalia, România, Finlanda și Suedia și, în calitate de state terțe, Norvegia, Elveția și Regatul Unit. Letonia și Slovenia sunt membri asociați.

¹² Articolul 15 din Regulamentul (UE) nr. 1285/2013 și articolul 10 din Regulamentul (UE) nr. 377/2014.

¹³ Articolul 3 alineatul (9) din Regulamentul (UE) nr. 377/2014.

¹⁴ Asociația Europeană a Întreprinderilor de Teledetecție, Galileo Services și Rețeaua regiunilor europene care utilizează tehnologiile spațiale.

¹⁵ A se vedea COM(2016) 705 final, p. 3.

¹⁶ Pentru o listă a principalelor măsuri prevăzute în Strategia spațială din 2016, a se vedea anexa II.

¹⁷ Articolul 27 din Regulamentul (UE) nr. 1285/2013 și articolul 12 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 377/2014.

¹⁸ Copernicus User Uptake Engaging with public authorities, the private sector and civil society.

¹⁹ DG GROW (2016), Fostering the uptake of Copernicus and space applications; document actualizat în iulie 2017.

²⁰ Regulamentul (UE) nr. 1287/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 de instituire a unui program pentru competitivitatea întreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii (COSME) (2014‑2020) și de abrogare a Deciziei nr. 1639/2006/CE (JO L 347, 20.12.2013, p. 33).

²¹ Regulamentul (UE) nr. 1301/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind Fondul european de dezvoltare regională și dispozițiile specifice aplicabile obiectivului referitor la investițiile pentru creștere economică și locuri de muncă și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1080/2006 (JO L 347, 20.12.2013, p. 289).

²² Copernicus and Earth Observation in Support of EU policies – Part I: Copernicus Uptake in the European Commission, 2020.

²³ Copernicus Market report, 2019, p. 32.

²⁴ Belgia, Bulgaria, Republica Cehă, Danemarca, Germania, Irlanda, Grecia, Franța, Italia, Luxemburg, Ungaria, Malta, Țările de Jos, Austria, Polonia, Portugalia, Finlanda și Suedia.

²⁵ Belgia, Irlanda, Austria și Finlanda.

²⁶ A se vedea nota de subsol 18.

²⁷ Commission Staff Working Document accompanying the proposal for a Regulation of the European Parliament and of the Council establishing the space programme of the Union and the European Union Agency for the Space Programme and repealing Regulations (EU) No 912/2010, (EU) No 1285/2013, (EU) No 377/2014 and Decision 541/2014/EU; SWD(2018) 327 final, 6 iunie 2018, p. 11.

²⁸ Asociația Europeană a Întreprinderilor de Teledetecție, anchetă sectorială, 2020.

²⁹ Plan d’applications satellitaires (2018).

³⁰ Planul strategic Space Economy (2016).

³¹ OCDE, OECD Handbook on Measuring the Space Economy, OECD Publishing, 2012.

³² Impact Assessment accompanying the proposal for a regulation of the European Parliament and of the Council establishing the space programme of the Union and the European Union Agency for the Space Programme and repealing Regulations (EU) No 912/2010, (EU) No 1285/2013, (EU) No 377/2014 and Decision 541/2014/EU; SWD(2018) 327 final, 6 iunie 2018, p. 7.

³³ Regulamentul (UE) nr. 549/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 mai 2013 privind Sistemul european de conturi naționale și regionale din Uniunea Europeană (JO L 174, 26.6.2013, p. 1).

³⁴ Articolele 12 și 34 din Regulamentul (UE) nr. 1285/2013 și articolul 4 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 377/2014. Articolul 101 din viitorul regulament de instituire a programului spațial al UE (a se vedea nota de subsol 4).

³⁵ Articolul 4 alineatul (3) literele (c) și (d) din Regulamentul (UE) nr. 377/2014.

³⁶ Rapoartele privind piața Copernicus, 2016 și 2019, p. 8.

³⁷ A se vedea, de asemenea, Raportul special nr. 7/2009: „Gestionarea etapei de dezvoltare și validare a programului Galileo”.

³⁸ A se vedea capitolul 5 punctul (iii) din programele de lucru bianuale ale Orizont 2020.

³⁹ Belgia, Republica Cehă, Germania, Estonia, Irlanda, Grecia, Franța, Italia, Luxemburg, Austria, Portugalia, România și Finlanda. Spania, Ungaria și Polonia dezvoltau sau plănuiau să creeze și ele platforme naționale.

⁴⁰ Operational Implementation Plan – Proposed approach to implement the roadmap and annexes of the Integrated Ground Segment and Big Data Governance Task Force, 15 iunie 2016.

⁴¹ Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor: Inițiativa europeană în domeniul cloud computingului – Dezvoltarea unei economii competitive bazate pe date și pe cunoaștere în Europa, COM(2016) 178 final din 19 aprilie 2016.

⁴² A se vedea anexa III.

⁴³ Overview of EGNSS downstream standardisation and assessment of gaps and future needs, 1 februarie 2018.

⁴⁴ European Radio Navigation Plan, 9 martie 2018.

⁴⁵ Document de lucru al serviciilor Comisiei — EGNSS downstream standards development, SWD(2019) 454, 20 decembrie 2019.

⁴⁶ Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/746 al Comisiei din 18 mai 2018 de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 809/2014 în ceea ce privește modificarea cererilor unice, a cererilor de plată și a controalelor (JO L 125, 22.5.2018, p. 1).

⁴⁷ Regulamentul (UE) 2018/841 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2018 cu privire la includerea emisiilor de gaze cu efect de seră și a absorbțiilor rezultate din activități legate de exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultură în cadrul de politici privind clima și energia pentru 2030 și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 și a Deciziei nr. 529/2013/UE (JO L 156, 19.6.2018, p. 1).

⁴⁸ Raportul special nr. 4/2020: „Utilizarea noilor tehnologii de imagistică pentru monitorizarea politicii agricole comune: progresele sunt constante per ansamblu, dar mai lente în cazul monitorizării climei și a mediului”.

⁴⁹ Kucera, J., Janssens-Maenhout, G., Brink, A., Greidanus, H., Roggeri, P., Strobl, P., Tartaglia, G., Belward A., M. Dowell, Copernicus and Earth observation in support of EU policies - Part I: Copernicus uptake in the European Commission (Copernicus și observarea Pământului în sprijinul politicilor UE – Partea I: Utilizarea Copernicus în cadrul Comisiei Europene), EUR 30030 EN, Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, Luxemburg, 2020, ISBN 978-92-76-14559-2, doi:10.2760/024084, JRC118879.

⁵⁰ Copernicus Workshop – Fostering synergies in Copernicus user uptake actitivies at European and national level (Atelierul Copernicus – Promovarea sinergiilor în activitățile Copernicus de adoptare de către utilizatori la nivel european și național), 19 iunie 2019.

⁵¹ https://www.nist.gov/news-events/news/2019/10/economic-benefits-global-positioning-system-us-private-sector-study.

⁵² COM(2020) 66 final din 19.2.2020.

Calendar

Contact

CURTEA DE CONTURI EUROPEANĂ
12, rue Alcide De Gasperi
1615 Luxembourg
LUXEMBOURG

Tel. +352 4398-1
Întrebări: eca.europa.eu/ro/Pages/ContactForm.aspx
Website: eca.europa.eu
Twitter: @EUAuditors

Numeroase alte informații despre Uniunea Europeană sunt disponibile pe internet pe serverul Europa (http://europa.eu).

Luxemburg: Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, 2021

DREPTURI DE AUTOR

© Uniunea Europeană, 2021.

Politica Curții de Conturi Europene referitoare la reutilizare este pusă în aplicare prin Decizia nr. 6-2019 a Curții de Conturi Europene privind politica în materie de date deschise și reutilizarea documentelor.

Cu excepția cazului în care se precizează altceva (de exemplu, într-o mențiune separată indicând drepturile de autor), conținutul elaborat de Curtea de Conturi Europeană pentru care UE deține drepturile de autor face obiectul licenței Creative Commons Attribution 4.0 International (CC BY 4.0). Aceasta înseamnă că reutilizarea este autorizată, sub rezerva menționării adecvate a autorilor și a indicării eventualelor modificări. Reutilizatorul nu poate altera sensul sau mesajul inițial al documentelor. Curtea de Conturi Europeană nu răspunde pentru eventualele consecințe ale reutilizării.

Este necesar să obțineți drepturi suplimentare în cazul în care un anumit conținut prezintă persoane fizice ce pot fi identificate, de exemplu în cazul fotografiilor în care apar membri ai personalului Curții de Conturi Europene, sau în cazul în care conținutul include lucrări ale unor terți. Dacă se obține o astfel de autorizație, ea anulează autorizația de natură generală menționată mai sus și va indica în mod clar eventualele restricții de utilizare.

Pentru a utiliza sau a reproduce un conținut pentru care UE nu deține drepturile de autor, poate fi necesar să obțineți o autorizație în acest sens direct de la titularii drepturilor de autor.

Figura 5: pictograme realizate de Pixel perfect pornind de la site-ul https://flaticon.com.

Programele informatice sau documentele care fac obiectul unor drepturi de proprietate industrială, cum ar fi brevetele, mărcile comerciale, desenele și modelele înregistrate, logourile și denumirile înregistrate, sunt excluse din politica Curții de Conturi Europene referitoare la reutilizare și nu se acordă nicio licență pentru acestea.

Familia site-urilor instituționale ale Uniunii Europene care sunt incluse în domeniul europa.eu oferă linkuri către site-uri terțe. Deoarece Curtea de Conturi Europeană nu are control asupra acestor site-uri, sunteți încurajați să verificați politica aplicată de ele în ceea ce privește respectarea vieții private și drepturile de autor.

Utilizarea logoului Curții de Conturi Europene

Logoul Curții de Conturi Europene nu poate fi utilizat fără acordul prealabil al Curții de Conturi Europene.

Contactați UE

În persoană
În întreaga Uniune Europeană există sute de centre de informare Europe Direct. Puteți găsi adresa centrului cel mai apropiat de dumneavoastră la: https://europa.eu/european-union/contact_ro

La telefon sau prin e-mail
Europe Direct este un serviciu care vă oferă răspunsuri la întrebările privind Uniunea Europeană. Puteți accesa acest serviciu:

• apelând numărul gratuit 00 800 6 7 8 9 10 11 (unii operatori pot taxa aceste apeluri);
• apelând numărul standard: +32 22999696; sau
• prin e-mail, la: https://europa.eu/european-union/contact_ro

Găsiți informații despre UE

Online
Informații despre Uniunea Europeană în toate limbile oficiale ale UE sunt disponibile pe site-ul Europa, la: https://europa.eu/european-union/index_ro

Publicații ale UE
Puteți descărca sau comanda publicații ale UE gratuite și contra cost la adresa: https://op.europa.eu/ro/publications. Mai multe exemplare ale publicațiilor gratuite pot fi obținute contactând Europe Direct sau centrul dumneavoastră local de informare (a se vedea https://europa.eu/european-union/contact_ro).

Dreptul UE și documente conexe
Pentru accesul la informații juridice din UE, inclusiv la ansamblul legislației UE începând din 1952 în toate versiunile lingvistice oficiale, accesați site-ul EUR-Lex, la: http://eur-lex.europa.eu

Datele deschise ale UE
Portalul de date deschise al UE (http://data.europa.eu/euodp/ro) oferă acces la seturi de date din UE. Datele pot fi descărcate și reutilizate gratuit, atât în scopuri comerciale, cât și necomerciale.