Sprijinul din FEDR pentru competitivitatea IMM‑urilor: Deficiențele de concepție reduc eficacitatea finanțării

Sinteză

I Întreprinderile mici și mijlocii (IMM-urile) reprezintă un element central al economiei UE și politicile UE urmăresc creșterea competitivității acestora. Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) contribuie la acest obiectiv. Îmbunătățirea competitivității IMM-urilor a fost al doilea cel mai mare obiectiv tematic al FEDR pentru perioada de programare 2014‑2020, cu un buget de aproximativ 40,3 miliarde de euro.

II Curtea a examinat dacă FEDR a contribuit la îmbunătățirea competitivității IMM‑urilor în perioada 2014‑2020, evaluând modul în care programele FEDR, cererile de propuneri de programe și procedurile de selecție au răspuns nevoilor IMM-urilor, asigurând faptul că IMM-urile beneficiare și-au sporit competitivitatea. Curtea a selectat programe ale FEDR care abordează obiectivul tematic 3 – „Îmbunătățirea competitivității IMM-urilor” în Germania, în Italia, în Polonia și în Portugalia. În total, eșantionul Curții a cuprins 24 de proiecte.

III În perioada 2014‑2020, statele membre nu au fost obligate să alinieze măsurile privind competitivitatea IMM-urilor care figurau în programele FEDR la strategiile naționale/regionale.

IV Până la sfârșitul anului 2019, FEDR planificase să sprijine în mod direct 0,8 milioane de IMM-uri dintre cele aproape 25 de milioane existente în total în întreaga UE (3,3 %). Auditul Curții a arătat că statele membre au adoptat abordări diferite în materie de finanțare prin intermediul programelor lor naționale sau regionale aferente FEDR. Mai multe state membre urmăreau mai degrabă să finanțeze un număr mare de IMM-uri decât să abordeze principalii factori care limitează competitivitatea acestora. La rândul său, acest lucru a avut adesea drept consecință proiecte la scară mică ce nu dispuneau de masa critică de finanțare necesară pentru a produce o schimbare reală în ceea ce privește competitivitatea IMM-urilor.

V Per ansamblu, în cazul celor patru state membre care au făcut obiectul acestui audit, Curtea concluzionează că sprijinul acordat prin FEDR în perioada 2014‑2020 a stimulat disponibilitatea IMM-urilor de a investi. Eficacitatea acestuia în creșterea competitivității lor a fost însă afectată de deficiențe ale abordării în materie de finanțare adoptate de autoritățile de management ale statelor membre. În special, Curtea a constatat următoarele:

• În cadrul majorității programelor FEDR, cererile de propuneri de proiecte nu au reușit să înlăture toate obstacolele relevante în calea competitivității cu care se confruntau IMM-urile beneficiare. În schimb, acestea au cofinanțat pur și simplu investiții productive specifice, cum ar fi achiziționarea de utilaje noi. În consecință, în multe cazuri, proiectele din cadrul FEDR nu au condus la îmbunătățiri demonstrabile ale situației concurențiale a IMM-urilor în ceea ce privește operațiunile acestora și poziția lor pe piață, internaționalizarea, situația lor financiară sau capacitatea lor de inovare.
• Finanțarea proiectelor din FEDR s-a realizat în principal prin cereri de propuneri și proceduri de selecție neconcurențiale, în cadrul cărora fiecare propunere ce îndeplinea criteriile minime de selecție a primit finanțare.
• Finanțarea prin FEDR a luat mai degrabă forma unor granturi decât a unor instrumente financiare, și anume forme de sprijin rambursabile, cum ar fi împrumuturi, garanții sau participații la capital. Cu toate acestea, niciunul dintre IMM-urile auditate nu a menționat dificultăți legate de accesul la finanțare ca fiind un factor important de limitare a competitivității. Utilizarea unor forme de sprijin rambursabile ar fi permis fondului să sprijine mai multe întreprinderi.

VI În timp ce unele IMM-uri beneficiare incluse în eșantionul Curții au reușit să își îmbunătățească competitivitatea datorită proiectului finanțat din FEDR, majoritatea nu au reușit acest lucru. Unele dintre aceste IMM-uri ar fi făcut aceeași investiție chiar și fără finanțare din partea UE. În unele cazuri, finanțarea din FEDR a afectat negativ perspectivele economice ale IMM-urilor nebeneficiare care concurau pe aceleași piețe ca IMM-urile beneficiare. Acest lucru a redus efectul global al sprijinului acordat de UE.

VII Curtea și-a formulat constatările în contextul lansării următoarei generații de programe aferente FEDR pentru perioada 2021‑2027 și recomandă Comisiei să invite și să sprijine statele membre:

• să revizuiască concepția cererilor de propuneri în cadrul FEDR;
• să revizuiască procedurile de selecție din cadrul FEDR pentru acordarea de granturi; și
• să acorde prioritate utilizării ajutorului rambursabil pentru competitivitatea IMM-urilor.

Acest lucru ar trebui să ajute Comisia și statele membre să utilizeze mai bine fondurile FEDR pentru a spori competitivitatea IMM-urilor în perioada de programare 2021‑2027.

Introducere

Întreprinderile mici și mijlocii în UE

01 În 2018, în statele membre UE-28 existau aproape 25 de milioane de întreprinderi. Aproape toate (99,8 %) erau clasificate ca IMM-uri (întreprinderi mici și mijlocii) și 92,9 % aveau mai puțin de 10 angajați. IMM-urile își desfășoară activitatea în aproape toate sectoarele economice și în medii locale și naționale foarte diferite. Acestea pot fi întreprinderi nou-înființate inovatoare sau întreprinderi tradiționale. De asemenea, ele pot avea diverse structuri de proprietate (a se vedea caseta 1).

02 IMM-urile reprezintă o sursă importantă de locuri de muncă și de creștere economică, întrucât ocupă 63 % din forța de muncă din UE și generează 52 % din valoarea adăugată în UE (a se vedea tabelul 1). În 2018, cifrele au variat de la un stat membru la altul, Italia având cel mai mare număr de IMM-uri (3,7 milioane) și Malta cel mai mic număr (31 700).

Politica UE privind IMM-urile se axează pe competitivitate

03 În conformitate cu principiul subsidiarității¹, statele membre și Comisia împart responsabilitatea pentru sprijinirea IMM-urilor. Această politică a UE se bazează pe articolul 173 din TFUE², care vizează consolidarea competitivității IMM-urilor prin inițiative de îmbunătățire a mediului de afaceri și de creștere a productivității unei baze industriale care are potențialul de a concura la nivel mondial, asigurând în același timp crearea de locuri de muncă și utilizarea eficientă a resurselor. Responsabilitatea pentru punerea în aplicare a politicilor cu privire la IMM-uri revine, în primul rând, statelor membre. Comisia sprijină IMM-urile prin inițiative de reglementare, prin finanțare din partea UE, prin creșterea gradului de conștientizare și prin schimburi de bune practici.

04 Principalul cadru strategic al politicii UE de sprijinire a IMM-urilor pentru perioada 2014‑2020 este „Small Business Act” pentru Europa (SBA)³, care vizează îmbunătățirea mediului de afaceri în care își desfășoară activitatea IMM-urile. Acest cadru a fost extins prin:

• inițiativa privind întreprinderile nou-înființate și extinderea acestora⁴ din 2016; și
• strategia pentru IMM-uri⁵ din 2020, care a crescut accentul pus pe sprijinirea IMM-urilor în ceea ce privește tranziția verde și cea digitală.

05 În sfârșit, IMM-urile sunt de asemenea luate în considerare în politici de nivel mai general, cum ar fi politica industrială a UE⁶, Strategia Europa 2020⁷ și, mai recent, Pactul verde european⁸.

IMM-urile își pierd competitivitatea în raport cu întreprinderile mari

06 Comisia descrie competitivitatea unei întreprinderi ca fiind capacitatea de a obține un avantaj pe piață prin reducerea costurilor, creșterea productivității, îmbunătățirea, diferențierea și inovarea în ceea ce privește calitatea produselor/serviciilor, precum și prin îmbunătățirea comercializării și a imaginii mărcii⁹.

07 Principalul indicator pentru a măsura competitivitatea unei întreprinderi este productivitatea acesteia. În plus, există și alte modalități de evaluare a competitivității¹⁰:

• competitivitatea trecută sau actuală poate fi măsurată prin intermediul profitabilității întreprinderii, al cotei sale de piață, inclusiv exporturile, al supraviețuirii și al creșterii acesteia;
• alți indicatori reflectă natura dinamică a piețelor și măsoară potențialul de competitivitate viitoare, în special în ceea ce privește capacitatea întreprinderii în domeniul cercetării, dezvoltării și inovării (CD&I).

08 Pentru întreaga UE, statisticile Eurostat¹¹ arată că, în perioada 2011‑2018, competitivitatea IMM-urilor (adică a întreprinderilor cu mai puțin de 250 de angajați) a scăzut semnificativ în raport cu întreprinderile mari. Trei indicatori esențiali ilustrează această tendință:

• creșterea cifrei de afaceri a fost de opt ori mai mică pentru IMM-uri decât pentru întreprinderile mari, ceea ce a dus la o pierdere considerabilă din cota de piață a IMM-urilor (a se vedea figura 1);

• aproape toate noile locuri de muncă au fost create de întreprinderile mari, astfel încât ponderea IMM-urilor în totalul locurilor de muncă a scăzut de la 67 % la 63 % (a se vedea figura 2);

• valoarea adăugată, care reflectă veniturile din operațiuni, a crescut cu 11 % în întreprinderile mari, dar a stagnat pentru IMM-uri. Prin urmare, în 2018, IMM-urile au reprezentat 52 % din valoarea adăugată, comparativ cu 58 % în 2011 (a se vedea figura 3).

09 În plus, puține IMM-uri europene au desfășurat activități comerciale la nivel internațional în 2018, 2,7 % exportând în afara UE și 4,9 % exportând în alte state membre. Prin comparație, 59 % dintre întreprinderile mari au exportat în afara UE și 58 % către alte state membre¹².

Fondurile acordate de UE pentru IMM-uri

FEDR este una dintre cele mai importante surse de finanțare ale UE pentru IMM-uri, cu un obiectiv tematic specific privind competitivitatea

10 Fondurile structurale și de investiții europene (fondurile ESI), în special Fondul european de dezvoltare regională (FEDR), se numără printre cele mai importante programe ale UE care oferă sprijin financiar IMM-urilor. În perioada 2014‑2020, programele finanțate din FEDR au alocat 54,4 miliarde de euro pentru măsuri legate de IMM-uri, prin intermediul priorităților specifice numite „obiective tematice” (sau „OT‑uri”).

11 Majoritatea obiectivelor tematice ale FEDR pentru perioada 2014‑2020 pot contribui în mod direct sau indirect la creșterea competitivității IMM-urilor. Obiectivul tematic 3, intitulat „Îmbunătățirea competitivității IMM-urilor”, este al doilea obiectiv tematic ca mărime în ceea ce privește fondurile FEDR alocate, cu 40,3 miliarde de euro dintr-un total de 201,5 miliarde de euro din bugetul UE până în iunie 2021 (a se vedea figura 4).

12 Anexa I sintetizează diferitele tipuri de măsuri de finanțare a IMM-urilor în cadrul FEDR în funcție de codul de intervenție, în legătură cu mai multe obiective tematice. Obiectivul tematic 3 sprijină în primul rând dezvoltarea potențialului de competitivitate al IMM-urilor, prin abordarea următoarelor priorități de investiții:

• încurajarea antreprenoriatului;
• dezvoltarea de noi modele de afaceri, în special în ceea ce privește internaționalizarea;
• sprijinirea unor capacități avansate de dezvoltare de produse și servicii; și
• sprijinirea capacității IMM-urilor de a crește pe piețele regionale, naționale și internaționale și de a se angaja în procese de inovare.

13 În ansamblu, trei sferturi din finanțarea din FEDR pentru IMM-uri (75 %) le oferă acestora sprijin direct.

14 Grupul BEI și următoarele programe ale UE au furnizat, de asemenea, finanțare: COSME (competitivitatea IMM-urilor)¹³, Orizont 2020 (cercetare și inovare)¹⁴ și Europa creativă (cultură)¹⁵.

Fonduri UE suplimentare eliberate pentru IMM-uri ca răspuns la pandemia de COVID-19

15 În 2020, UE a adoptat regulamentele privind CRII/CRII+¹⁶, astfel încât fondurile rămase din perioada 2014‑2020 să poată fi utilizate într-un mod mai flexibil pentru a atenua impactul economic al pandemiei de COVID-19. De asemenea, aceste inițiative au introdus mecanisme flexibile care permit statelor membre să cheltuiască mai ușor fondurile UE. Până în octombrie 2021, cele mai relevante modificări în acest sens erau următoarele:

• creșterea cuantumului fondurilor acordate din FEDR pentru investiții productive generice prin alocarea unei sume suplimentare de 5,8 miliarde de euro, adică cu 38 % mai mult decât sumele prevăzute în 2019;
• transferul unei sume de 1,6 miliarde de euro (aproximativ 5 %) din fondurile FEDR către regiunile mai dezvoltate¹⁷; și
• accentul pus pe ajutorul sub formă de capital de lucru și pe sprijinirea IMM-urilor aflate în dificultate.

16 În decembrie 2020, Consiliul și Parlamentul European au adoptat propunerea Comisiei privind inițiativa NextGenerationEU (NGEU)¹⁸, care încorporează mecanismul REACT-EU. Acest mecanism urmărește să acopere un potențial deficit de finanțare în anii 2021 și 2022 în așteptarea adoptării programelor pentru perioada 2021‑2027. În octombrie 2021, au fost alocate fonduri FEDR în valoare de 6,6 miliarde de euro (sau 19 % din bugetul total al REACT-EU¹⁹) pentru competitivitatea IMM-urilor și pentru dezvoltarea activităților comerciale ale acestora. Curtea desfășoară în prezent un audit al răspunsului imediat al Comisiei la pandemia de COVID-19 prin intermediul CRII, al CRII+ și al REACT-EU²⁰.

17 Pentru perioada de programare 2021‑2027, UE va continua să finanțeze măsuri de consolidare a competitivității IMM-urilor:

• FEDR²¹ va sprijini competitivitatea IMM-urilor în cadrul aceluiași obiectiv de politică ce vizează CD&I, TIC și consolidarea capacităților;
• REACT-EU a alocat, până în octombrie 2021, o sumă suplimentară de 6,6 miliarde de euro, la prețurile din 2020, pentru finanțarea întreprinderilor din FEDR pentru perioada 2014‑2020;
• programul Orizont Europa a alocat în mod specific 7,1 miliarde de euro pentru inovarea în cadrul IMM-urilor²², iar programul InvestEU va finanța investiții comerciale pentru IMM-uri și pentru întreprinderi cu capitalizare medie; și
• Mecanismul de redresare și reziliență (MRR)²³ va oferi, de asemenea, sprijin IMM‑urilor. Aceste finanțări trebuie să fie alocate până în 2023 și cheltuite până în 2026.

Sfera și abordarea auditului

18 În cadrul auditului său, Curtea a examinat rolul FEDR în ceea ce privește contribuția acestuia la creșterea competitivității IMM-urilor pentru perioada de programare 2014‑2020. În special, ea a evaluat dacă:

• autoritățile de management ale statelor membre au adoptat abordări similare atunci când au conceput măsurile de creștere a competitivității IMM-urilor în cadrul programelor lor naționale și regionale finanțate din FEDR din perspectiva direcționării fondurilor aferente OT 3 și a atingerii obiectivului general privind numărul de întreprinderi beneficiare;
• sprijinul din FEDR a contribuit la creșterea competitivității acestora;
• abordarea în materie de finanțare din FEDR în cele patru state membre vizate a răspuns nevoilor IMM-urilor; și
• în cadrul programelor FEDR, s-au organizat cereri de propuneri și proceduri de selecție, iar fondurile au fost plătite astfel încât să se maximizeze impactul cheltuielilor din FEDR asupra competitivității IMM-urilor.

19 Auditul Curții s-a axat pe perioada 2014‑2020, până la sfârșitul anului 2019:

• Curtea a selectat programe ale FEDR care abordează obiectivul tematic 3 – „Îmbunătățirea competitivității IMM-urilor” în Germania, în Italia, în Polonia și în Portugalia. Acestea au fost cele patru state membre cu cea mai mare sumă în valoare absolută prevăzută în cadrul obiectivului tematic 3 (a se vedea figura 5). În fiecare stat membru, Curtea a examinat două programe operaționale regionale (PO) pentru perioada 2014‑2020. Pentru aceste opt programe, au fost evaluate 16 cereri de propuneri și proceduri de selecție corespunzătoare obiectivului tematic 3. A fost examinat, de asemenea, un program operațional național sau tematic pentru fiecare stat membru, cu scopul de a evalua coordonarea și complementaritatea cu programele operaționale regionale, cu excepția Germaniei, care nu are un program național.
• Pentru fiecare program operațional regional, Curtea a auditat trei proiecte, adică un eșantion total de 24 de proiecte (a se vedea anexa II). Dintre acestea, 22 au sprijinit în mod direct investițiile IMM-urilor și 2 au acordat sprijin unor entități care ofereau asistență IMM-urilor.
• Proiectele au fost selectate astfel încât să ofere exemple care să ilustreze modul de punere în aplicare a cererii de propuneri.

Analiza Curții exclude schemele de urgență instituite în urma pandemiei de COVID-19 (a se vedea punctele 15-16), dar include o examinare a programelor modificate. De asemenea, Curtea a exclus cererile de propuneri și beneficiarii din domeniul turismului, intermediarii financiari, precum și acele măsuri care implicau utilizarea unor instrumente financiare, întrucât a acoperit deja aceste subiecte în cadrul unor audituri anterioare²⁴.

20 În cazul celor 22 de proiecte pentru care FEDR acordase sprijin financiar direct IMM-urilor, Curtea a examinat modul în care evoluase competitivitatea globală a întreprinderilor în urma finalizării proiectelor. În special, ea a evaluat operațiunile și poziția lor pe piață, internaționalizarea²⁵, situația financiară și capacitatea de inovare. Acolo unde a fost posibil, Curtea a utilizat, de asemenea, baze de date pentru a compara performanța IMM-urilor beneficiare cu cea a unor întreprinderi similare (cu o cifră de afaceri și cu un număr de angajați similare și care concurează pe aceeași piață locală și pe aceeași piață regională) (a se vedea punctul 36).

21 Curtea a examinat documente ale Direcției Generale Politică Regională și Urbană (DG REGIO) și ale Direcției Generale Piață Internă, Industrie, Antreprenoriat și IMM-uri (DG GROW) din cadrul Comisiei.

22 Ea a examinat, de asemenea, documentele relevante puse la dispoziție de autoritățile de management, de IMM-urile beneficiare și de terțe părți din cele patru state membre, a analizat rapoarte și a evaluat datele referitoare la proiectele finanțate de UE.

23 Curtea a desfășurat interviuri și a transmis chestionare autorităților din statele membre selectate și tuturor celor 24 de beneficiari din eșantionul său și a consultat universități relevante și centre de cercetare pentru IMM-uri, asociații de întreprinderi și alte entități de la nivel regional și național și de la nivelul UE.

24 Din cauza restricțiilor sanitare în vigoare, toate interviurile au fost virtuale, inclusiv cele desfășurate cu IMM-urile beneficiare, și nu a fost posibilă efectuarea de controale la fața locului. Prin urmare, Curtea nu a fost în măsură să evalueze pe deplin realitatea investițiilor cofinanțate. De asemenea, Curtea nu a putut verifica nici exactitatea informațiilor de monitorizare raportate Comisiei de către autoritățile naționale care pun în aplicare programele FEDR.

25 Având în vedere importanța economică a IMM-urilor pentru economia UE și cuantumurile sprijinului FEDR implicat, raportul Curții are potențialul de a aduce o contribuție utilă, de natură să ajute Comisia și statele membre să utilizeze mai bine fondurile alocate din FEDR pentru a spori competitivitatea IMM-urilor în perioada 2021‑2027.

Observații

Utilizarea FEDR de către statele membre pentru a îmbunătăți competitivitatea IMM-urilor nu este suficient de bine direcționată

26 Curtea a examinat modul în care statele membre și-au conceput programele FEDR și abordarea lor în materie de finanțare pentru a sprijini măsurile care vizează creșterea competitivității IMM-urilor. În special, Curtea a examinat dacă abordările statelor membre în materie de finanțare au vizat domeniile cu cel mai mare potențial de creștere, a verificat procentul de IMM-uri care erau prevăzute să beneficieze de finanțare în perioada de programare 2014‑2020, precum și suma medie pe care se putea aștepta să o primească fiecare IMM beneficiar.

Întrucât nu exista obligația ca programele să vizeze domeniile cu cel mai mare potențial de creștere, există riscul ca sprijinul acordat din FEDR să nu atingă masa critică

27 Pentru perioada de programare 2014‑2020, regulamentul privind FEDR nu impunea statelor membre să stabilească strategii privind modul optim de sprijinire a competitivității IMM-urilor lor în cadrul obiectivului tematic 3. Prin comparație, în ceea ce privește finanțarea din FEDR în cadrul obiectivului tematic „cercetare și inovare” (OT 1), statele membre erau obligate să elaboreze strategii de specializare inteligentă (RIS3) ca bază pentru identificarea domeniilor cu cel mai mare potențial de avantaj competitiv și pentru a-și concepe programele în consecință.

28 În ceea ce privește OT 3, Comisia a solicitat statelor membre doar să demonstreze că măsurile lor din cadrul FEDR erau coerente cu cadrul strategic definit de Small Business Act²⁶, care vizează îmbunătățirea mediului de afaceri pentru IMM-uri. Comisia a încurajat statele membre să acorde prioritate domeniilor identificate în RIS3 atunci când alocă fonduri pentru competitivitatea IMM-urilor. Cu toate acestea, întrucât nu exista nicio cerință legală de aliniere a măsurilor din cadrul FEDR la strategiile naționale/regionale privind competitivitatea IMM-urilor, Comisia dispunea doar de mijloace limitate pentru a se asigura că finanțările din FEDR erau direcționate către domeniile cu cel mai mare potențial de creștere.

29 Pentru perioada de programare 2021‑2027, există condiții favorizante pentru finanțarea IMM-urilor în cadrul obiectivelor specifice 1.1 (CD&I) și 1.4 (dezvoltarea competențelor), dar nu a fost prevăzută nicio condiție favorizantă atunci când programele FEDR alocă fonduri pentru obiectivul specific 1.3 (competitivitatea IMM-urilor²⁷).

30 Pentru perioada de programare 2014‑2020, statele membre au adoptat diverse abordări pentru alocarea sprijinului din FEDR vizând competitivitatea IMM-urilor în cadrul OT 3. Luxemburg și Țările de Jos nu au alocat resurse din FEDR pentru competitivitatea IMM-urilor, în timp ce alte țări au alocat în acest scop o proporție semnificativă din finanțarea primită din FEDR. Polonia, Italia și Portugalia au alocat cele mai mari sume în valoare absolută, în timp ce Portugalia, Regatul Unit și Suedia au alocat cea mai mare proporție din fondurile FEDR (a se vedea figura 5).

31 Sprijinul din FEDR pentru perioada 2014‑2020 urmărea să ajungă la 3,3 % din totalul IMM-urilor din UE până în 2023 și la 6,1 % în urma revizuirii din 2020 a programului (a se vedea punctul 33). Până la sfârșitul anului 2019, FEDR sprijinise în mod direct 0,5 milioane de IMM-uri dintre cele aproape 25 de milioane existente în UE (1,9 %).

32 Programele FEDR ale statelor membre au adoptat, de asemenea, abordări diferite în ceea ce privește numărul de IMM-uri finanțate în cadrul obiectivului tematic 3 (a se vedea figura 6): de exemplu, în Irlanda, se preconiza că peste 67 000 de IMM-uri vor primi finanțare în 2019 (sau peste 25 % din totalul IMM-urilor). În cifre absolute, Franța era țara care vizase cel mai mare număr de întreprinderi (aproape 160 000 de IMM-uri). Prin comparație, alte state membre intenționau să sprijine doar câteva sute de întreprinderi, un exemplu în acest sens fiind Austria (435 de IMM-uri finanțate)²⁸.

33 În medie, programele FEDR au acordat circa 42 000 de euro per IMM beneficiar. Analiza Curții ilustrează însă că au existat diferențe semnificative între statele membre în ceea ce privește cuantumul efectiv al finanțării primite de fiecare IMM beneficiar, sumele variind de la aproximativ 392 000 de euro per proiect în Austria până la mai puțin de 1 000 de euro în Irlanda. În total, în 2019, șase state membre ale UE au alocat, în medie, sub 30 000 de euro per proiect (Irlanda, Franța, Danemarca, Suedia, Spania și Regatul Unit). Proiectele cu un cuantum atât de scăzut al finanțării se confruntă cu riscul de a nu atinge masa critică necesară pentru a aduce o schimbare reală în ceea ce privește competitivitatea IMM-urilor.

34 În 2019, punerea în aplicare a programelor FEDR era în plină desfășurare și peste jumătate din IMM-urile vizate primiseră deja sprijin (a se vedea anexa III). Pandemia de COVID-19 a antrenat o revizuire a programelor de sprijinire a IMM-urilor în timpul pandemiei (a se vedea, de asemenea, punctele 15-16). Prin urmare, obiectivele au fost revizuite în sens ascendent și numărul IMM-urilor vizate de sprijin aproape s-a dublat (de la aproximativ 800 000 de IMM-uri în 2019 la 1,5 milioane de IMM-uri în 2020). Această creștere a fost influențată în special de Italia, care a urmărit să sprijine de șase ori mai multe IMM-uri, ceea ce reprezintă o creștere cu peste o jumătate de milion a numărului de întreprinderi pentru care se preconiza acordarea unui sprijin. De asemenea, alte cinci state membre și-au stabilit obiectivele la valori mai mari decât dublul celor anterioare. La data auditului, Curtea nu era încă în măsură să evalueze dacă obiectivele revizuite sunt realiste și dacă statele membre respective vor avea capacitatea de a oferi un sprijin eficace unui număr atât de mare de IMM-uri.

Sprijinul acordat din FEDR nu a îmbunătățit în mod semnificativ competitivitatea IMM-urilor sprijinite

35 Curtea a examinat un eșantion de 22 de proiecte care implicau acordarea de sprijin financiar direct din FEDR pentru IMM-uri, cu scopul de a vedea modul în care evoluase competitivitatea actuală și cea potențială a acestora după finalizarea proiectelor. În ceea ce privește IMM-urile beneficiare, Curtea a evaluat:

• operațiunile acestora și poziția lor pe piață (creșterea vânzărilor, cota de piață, costurile, rentabilitatea, productivitatea muncii);
• internaționalizarea acestora (intensitatea exporturilor, cota de exporturi, prezența pe noi piețe externe);
• situația lor financiară (autonomie financiară, rată de lichiditate); și
• capacitatea lor de inovare (inovare în materie de produse sau servicii, activități de cercetare și dezvoltare).

Curtea a analizat, de asemenea, dacă sprijinul FEDR a vizat factorii de competitivitate în mod cuprinzător, astfel încât IMM-urile să fie pregătite pentru viitor.

36 Acolo unde a fost posibil, Curtea a comparat performanța economică și financiară a IMM-urilor beneficiare cu valorile de referință ale industriei și cu performanța unor întreprinderi similare (în ceea ce privește cifra de afaceri și numărul de angajați) care concurează pe aceeași piață regională sau națională. Pentru această analiză, Curtea a utilizat statistici europene și naționale și baze de date comerciale (pentru mai multe detalii privind indicatorii, a se vedea anexa IV).

Unele dintre IMM-urile examinate – dar nu majoritatea – au profitat de sprijinul acordat din FEDR

37 Sprijinul FEDR a stimulat investițiile în IMM-urile beneficiare incluse în eșantionul Curții: beneficiarii l-au utilizat pentru a-și extinde capacitatea de producție prin achiziționarea de echipamente noi (14 din 22 de proiecte) sau prin extinderea unităților de producție (6 din 22 de proiecte).

38 Majoritatea IMM-urilor auditate au înregistrat mici modificări progresive în ceea ce privește competitivitatea, dar nu toți factorii de competitivitate, cum ar fi capacitatea de export și cea de cercetare și dezvoltare, s-au îmbunătățit. Caseta 2 ilustrează contribuția adusă de proiectele finanțate din FEDR la competitivitatea a două IMM-uri beneficiare. Ambele proiecte au permis IMM-urilor să rămână pe piață prin îmbunătățiri progresive, în pofida concurenței intense.

39 Evaluarea globală a Curții arată că majoritatea proiectelor examinate au condus, în cel mai bun caz, la îmbunătățiri progresive ale anumitor produse, servicii sau procese în cadrul IMM-ului beneficiar. Deși este posibil ca sprijinul acordat din FEDR să fi îmbunătățit anumite aspecte, el nu a condus la o schimbare semnificativă în ceea ce privește competitivitatea globală a IMM-urilor. Acest lucru ridică semne de întrebare cu privire la beneficiile sprijinului acordat din FEDR (a se vedea punctele 40-46).

Profitabilitatea a crescut în aproape jumătate dintre IMM-urile beneficiare

40 Finanțarea din FEDR a contribuit la creșterea vânzărilor în 14 dintre cele 22 de IMM-uri incluse în eșantion, în timp ce în 10 dintre acestea s-a înregistrat o creștere a profitabilității. Celelalte trei criterii utilizate de Curte pentru a evalua operațiunile IMM-urilor și poziția acestora pe piață au arătat îmbunătățiri mai mici. Un sfert și-au îmbunătățit cota de piață, în timp ce aproximativ o treime și-au redus costurile și/sau și-au îmbunătățit productivitatea muncii (a se vedea figura 7). Majoritatea IMM-urilor beneficiare intervievate au precizat că, adesea, efectele factorilor externi (noile produse și mărci care intră pe piață, tendințele în schimbare ale pieței, reorganizările interne) au cântărit mai greu, în general, decât impactul proiectului.

Doar puțin peste o treime din IMM-urile analizate au înregistrat o creștere a activităților de export

41 Nu toate IMM-urile sunt orientate către export. Înainte de începerea proiectului finanțat din FEDR, 17 dintre cele 22 de IMM-uri incluse în eșantion își vindeau produsele în principal pe piața locală, regională sau națională. Jumătate dintre acestea exportau mai puțin de 10 % din vânzări sau nu exportau deloc.

42 Analiza Curții a arătat că 9 dintre cele 22 de IMM-uri beneficiare și-au crescut expunerea internațională ca urmare a sprijinului acordat din FEDR. Dintre acestea, 7 IMM-uri au reușit să își sporească intensitatea exporturilor, 5 și-au mărit cota de vânzări internaționale și 4 au reușit să intre pe noi piețe străine (a se vedea figura 8).

43 Atunci când întreprinderile au încercat să pună în aplicare inițiative specifice de extindere sau de diversificare pentru a ajunge pe noi piețe internaționale, acest lucru nu a dus întotdeauna la creșterea exporturilor. Inițiativele respective au constat în principal în proiecte care implicau participarea IMM-urilor la târguri comerciale. Ele nu au fost însă completate de o strategie de internaționalizare sau de pătrundere pe piața exporturilor și nici de o analiză aprofundată a piețelor vizate sau de formarea personalului în domeniul comerțului internațional.

Mai puțin de o treime dintre IMM-urile beneficiare și-au îmbunătățit situația financiară

44 Analiza Curții a arătat, de asemenea, că 8 dintre cele 22 de IMM-uri incluse în eșantionul său și-au îmbunătățit indicatorii financiari. Acestea și-au îmbunătățit capacitatea de a-și îndeplini angajamentele pe termen lung (autonomie financiară), iar șase și-au îmbunătățit, de asemenea, capacitatea de plată a datoriilor pe termen scurt (rata de lichiditate). Situația financiară a celorlalte IMM-uri fie nu a prezentat nicio schimbare semnificativă, fie s-a înrăutățit după încheierea proiectului (a se vedea figura 9).

Aproape toate proiectele au urmărit inovarea în materie de produse/servicii, însă puține au utilizat CD&I

45 Dintre cele 22 de proiecte, 21 au investit în inovare, în principal în produsele sau serviciile lor, dar și în procese. Majoritatea proiectelor au adus o inovare progresivă, prin achiziționarea de echipamente noi care au permis IMM-urilor să dezvolte caracteristicile tehnice specifice ale produselor lor actuale. În nouă cazuri, Curtea a considerat că proiectul finanțat prin FEDR are potențialul de a crește competitivitatea IMM-urilor (a se vedea figura 10). În șase dintre cele nouă cazuri, IMM-urile au dezvoltat produse care nu existau încă pe piața pe care își desfășurau activitatea (unul dintre aceste produse face obiectul unui brevet înregistrat pentru a proteja proprietatea intelectuală asupra acestuia).

46 Trei proiecte finanțate prin FEDR au avut, de asemenea, un impact pozitiv asupra capacității de cercetare și dezvoltare pe termen lung a IMM-urilor beneficiare (a se vedea figura 10). Restul de 19 proiecte nu au abordat acest factor esențial, limitând astfel competitivitatea IMM-urilor. Curtea a observat, de asemenea, că marea majoritate a IMM-urilor incluse în eșantionul său nu au cooperat cu alte entități în materie de cercetare, dezvoltare și inovare (a se vedea punctul 62).

Sprijinul acordat din FEDR a avut ca rezultat „efecte de deplasare” în mai multe cazuri

47 Normele UE privind ajutoarele de stat vizează limitarea denaturării concurenței și a oricăror efecte negative ale intervenției publice²⁹. Sprijinul acordat prin FEDR pentru a spori competitivitatea IMM-urilor constituie un avantaj pentru un anumit număr de întreprinderi beneficiare ale unor granturi acordate de autoritățile publice din fonduri de stat. Ajutoarele acordate prin FEDR pot fi însă exceptate de la normele privind ajutoarele de stat în cazul în care autoritățile competente consideră că acestea nu denaturează concurența³⁰.

48 Curtea a identificat cinci cazuri în care este posibil ca sprijinul acordat prin FEDR să fi afectat negativ perspectivele economice ale IMM-urilor nebeneficiare care concurau pe aceleași piețe și, prin urmare, competitivitatea globală a IMM-urilor, pentru două cazuri specifice (a se vedea caseta 3). Acest fenomen este cunoscut sub denumirea de „efect de deplasare”, iar riscul este deosebit de ridicat atunci când sprijinul vizează IMM-uri care își desfășoară activitatea în principal pe piețe locale și/sau regionale.

Sprijinirea unor proiecte autonome limitează impactul potențial al FEDR

49 Curtea a evaluat dacă abordarea în materie de finanțare adoptată, în cadrul programelor aferente FEDR, de cele patru state membre auditate a permis să se răspundă nevoilor IMM-urilor și dacă aceasta contribuise la creșterea competitivității lor.

Majoritatea sprijinului din FEDR a fost alocat unor proiecte autonome, fără a aborda principalii factori care limitează competitivitatea IMM-urilor

50 Per ansamblu, pentru perioada de programare 2014‑2020 și pentru mai multe obiective tematice combinate, 40,6 miliarde de euro (75 % din totalul finanțărilor acordate prin FEDR) au fost alocați pentru sprijinirea IMM-urilor prin intermediul unor proiecte autonome care vizau IMM-uri individuale (a se vedea anexa I). Analiza Curții cu privire la un eșantion de 11 programe FEDR, 24 de proiecte sprijinite din FEDR în cadrul obiectivului tematic 3 și 16 cereri de propuneri aferente (a se vedea și punctul 63) arată că aceste proiecte au generat doar efecte limitate de propagare. Aceasta înseamnă că beneficiile sprijinului acordat prin FEDR IMM-urilor individuale examinate nu s-au extins la IMM-urile care nu au beneficiat de niciun sprijin financiar direct.

51 De asemenea, Curtea a solicitat IMM-urilor incluse în eșantionul său să identifice principalii factori care le împiedică să își sporească competitivitatea (a se vedea figura 11). Majoritatea acestor IMM-uri au răspuns că existau mai multe obstacole. Cele mai frecvent menționate au fost dificultățile în a găsi lucrători calificați, obstacolele în materie de reglementare și sarcina administrativă. Aceste rezultate reflectă constatările altor studii recente realizate de Comisie, de BCE și de BEI³¹.

52 Curtea a constatat că, în cazul tuturor celor opt programe regionale finanțate din FEDR pe care le-a examinat, proiectele abordau, în general, un factor specific de competitivitate, fără a aborda nevoile întreprinderilor într-un sens mai larg. Acest lucru riscă să afecteze eficacitatea sprijinului acordat prin FEDR.

53 Majoritatea proiectelor incluse în eșantionul Curții s-au axat pe achiziționarea de noi utilaje de producție sau de echipamente mai avansate din punct de vedere tehnologic. Acest lucru a permis beneficiarilor să obțină o creștere a capacității de producție și să fabrice produse de o calitate superioară și cu caracteristici mai avansate. Totuși, nu toate proiectele au abordat în mod suficient nevoile esențiale pentru a asigura eficacitatea proiectelor și, în unele cazuri, IMM-urile au ajuns să investească resurse importante fără a-și îmbunătăți competitivitatea globală (a se vedea exemplul din caseta 4).

54 Analiza Curții a arătat, de asemenea, că niciunul dintre proiectele auditate nu a abordat problema accesului la lucrători calificați (care, potrivit IMM-urilor incluse în eșantionul Curții, era principalul factor care le limita competitivitatea). De exemplu, niciun proiect nu a combinat sprijinul pentru investiții cu perfecționarea competențelor disponibile în cadrul întreprinderii. Deși aceste din urmă activități sunt în general sprijinite de FSE, Curtea a observat că două cereri de propuneri au oferit posibilitatea de a combina într-un singur proiect sprijinul acordat prin FEDR și pe cel acordat prin FSE.

55 Curtea a examinat, de asemenea, dacă autoritățile de management erau proactive în a găsi cele mai bune modalități de a identifica și de a răspunde nevoilor IMM-urilor pentru a crește competitivitatea acestora. Analiza Curții sugerează că majoritatea cererilor de propuneri examinate ar fi putut avea o abordare mai cuprinzătoare, de natură să permită tratarea în același timp a mai multor obstacole aflate în calea competitivității IMM-urilor. De exemplu, majoritatea cererilor de propuneri impuneau IMM-urilor să includă în cererea lor de finanțare un plan de afaceri care să identifice nevoile și provocările specifice cu care se confruntau.

56 Curtea a constatat însă că majoritatea autorităților de management nu au utilizat aceste planuri de afaceri pentru a propune un pachet de sprijin financiar și nefinanciar. În schimb, ele au utilizat planurile în principal pentru a evalua relevanța investiției propuse.

57 Majoritatea cererilor de propuneri nu au permis prezentarea unor propuneri de proiecte care să abordeze simultan diferite componente ale competitivității IMM-urilor (de exemplu, CD&I, inovarea productivă, calificarea și internaționalizarea). Doar 3 dintre cele 14 cereri de propuneri examinate au vizat abordarea unor factori diferiți (a se vedea exemplul din caseta 5). Acest lucru a însemnat că IMM-urile trebuiau să participe la diferite cereri de propuneri separate în cazul în care doreau să abordeze o serie de factori care le limitau competitivitatea.

58 Autoritățile de management nu au încercat nici să conceapă cereri de propuneri care să combine sprijinul financiar și pe cel nefinanciar, cu o singură excepție (a se vedea caseta 6).

Accent limitat pus pe capacitatea de inovare și de cercetare a IMM-urilor

Obiective lipsite de ambiție pentru finanțarea prin FEDR a unor produse noi pentru întreprindere sau noi pentru piață

59 Până în 2020, obiectivul FEDR era de a sprijini 23 153 de întreprinderi să lanseze produse noi pentru întreprindere³² și 8 209 întreprinderi să lanseze produse noi pentru piață³³ până în 2023. Aceasta înseamnă că doar aproximativ 2 % din numărul de IMM-uri beneficiare vor primi finanțare din FEDR în perioada 2014‑2020.

60 Majoritatea cererilor examinate de Curte au ajutat IMM-urile să dezvolte produse, servicii sau procese inovatoare pentru întreprindere (a se vedea punctul 45). Acestea nu au stimulat însă în mod eficace IMM-urile să lanseze produse noi pentru piață, să dezvolte C&D sau să colaboreze cu entități din afara mediului de afaceri. Caseta 7 ilustrează unul dintre puținele exemple din eșantionul Curții în care s-a pus un accent puternic pe CD&I.

O treime dintre IMM-urile beneficiare examinate au cooperat cu instituții de cercetare

61 Cooperarea cu instituții de cercetare are potențialul de a aborda unul dintre principalele puncte slabe care afectează competitivitatea IMM-urilor, și anume transferul insuficient al rezultatelor obținute în urma cercetării, dezvoltării și inovării către produse sau servicii destinate comercializării. Curtea a constatat că 6 dintre cele 22 de IMM-uri incluse în eșantionul său au declarat că cooperaseră deja cu instituții de cercetare sau participaseră la proiecte colective de CD&I (a se vedea exemplul din caseta 8).

Proiectele care sprijină mai multe IMM-uri reprezintă excepția, deși numeroase IMM-uri beneficiază de servicii de consultanță

62 Proiectele colective, care răspund nevoilor comune ale mai multor IMM-uri și le oferă oportunități, au potențialul de a permite IMM-urilor să își partajeze riscurile și costurile, să își reducă aversiunea față de risc și să își atingă mai rapid obiectivele. Cu toate acestea, analiza Curții a arătat că doar câteva proiecte din eșantionul său au fost implementate de grupuri de întreprinderi sau de grupuri formate din alte entități (de exemplu, asociații de întreprinderi, centre tehnologice etc.). Caseta 9 oferă exemplul unui astfel de proiect colectiv, cu efecte de propagare pozitive asupra unui număr mare de alte IMM-uri.

63 IMM-urile intervievate de Curte au subliniat necesitatea unor acțiuni colective pentru promovarea sau protejarea producției locale, dar au identificat o valoare adăugată redusă în rețelele de întreprinderi. Niciunul nu considera că accesul la astfel de rețele reprezintă un avantaj competitiv.

64 În comparație cu întreprinderile mari, structurile interne de gestionare ale IMM-urilor sunt mai puțin cuprinzătoare și mai puțin dezvoltate. Prin urmare, una dintre principalele nevoi ale IMM-urilor este accesul la consiliere de înaltă calitate, la îndrumare (coaching) și la oportunități de colaborare în rețea³⁴ (a se vedea exemplul din caseta 10).

65 În 2019, FEDR a oferit sprijin nefinanciar (servicii de consiliere, orientare și consultanță) pentru 44 % dintre întreprinderile sprijinite (382 000 din 861 600 de întreprinderi). În 2020, din cauza reprogramării și a creșterii rezultate a numărului de IMM-uri sprijinite prin FEDR, această pondere a scăzut la 27 % (aproximativ 400 000 din 1,5 milioane de IMM-uri)³⁵.

Procedurile de selecție din cadrul FEDR nu sunt suficient de competitive și cea mai mare parte a sprijinului este acordat mai degrabă sub formă de granturi decât sub formă de ajutoare rambursabile

66 Autoritățile de management care implementează programele FEDR în statele membre sunt responsabile de selectarea operațiunilor³⁶. În acest demers, ele ar trebui să se asigure că operațiunile contribuie la atingerea obiectivelor specifice și a rezultatelor din cadrul priorității în cauză. Tipul de cerere de propuneri (concurențială sau neconcurențială) ar trebui să fie ales în funcție de obiectivul specific și de rezultatele preconizate ale sprijinului. În special, Regulamentul privind dispozițiile comune pentru perioada 2021‑2027 impune ca criteriile de selecție aplicate să maximizeze valoarea adăugată a contribuției fondurilor ESI.

67 Curtea a examinat modul în care programele FEDR își organizaseră procedurile de selecție și a analizat dacă acestea permiteau acordarea de fonduri din partea UE numai pentru propunerile de proiecte cele mai merituoase. Curtea a verificat, de asemenea, măsura în care programele au utilizat diferite forme de finanțare din FEDR a proiectelor pentru competitivitatea IMM-urilor, inclusiv instrumente financiare (și anume ajutoare rambursabile, cum ar fi împrumuturi, garanții sau participații la capital) și granturi, precum și dacă au analizat tipul de finanțare de care aveau nevoie IMM-urile beneficiare.

Procedurile de selecție din cadrul majorității programelor finanțate din FEDR nu sunt concepute pentru a acorda finanțare celor mai competitive propuneri de proiecte

68 Analiza Curții a arătat că cele mai multe dintre cererile de propuneri auditate nu au asigurat concurența între solicitanți, deoarece marea majoritate a propunerilor trebuiau doar să îndeplinească cerințele minime de selecție (a se vedea caseta 11). În cazul majorității cererilor de propuneri, au fost selectate toate proiectele care au obținut numărul minim de puncte, indiferent de punctajul acordat altor proiecte. Curtea a subliniat deja, într-un raport anterior, lipsa concurenței între propunerile de proiecte în cadrul procedurilor de selecție³⁷.

69 Calendarul cererilor de propuneri este un alt factor care poate împiedica selectarea celor mai promițătoare proiecte.

• Cererile de propuneri închise (adică procedurile limitate în timp) stimulează întreprinderile să depună cereri mai degrabă atunci când sunt disponibile fonduri decât atunci când au nevoie de fonduri. Acest lucru este deosebit de important din perspectiva sprijinirii inovării, deoarece cererile de propuneri închise pot fi inadecvate pentru a răspunde nevoilor întreprinderilor în materie de inovare periodică și de sincronizare cu tendințele pieței³⁸. Majoritatea cererilor de propuneri auditate au fost cereri închise.
• Cererile de propuneri deschise, care se desfășoară în mod continuu, selectând și finanțând proiecte în permanență, nu asigură concurența între propuneri. Toate proiectele care obțin punctajul minim necesar pentru a fi selectate primesc finanțare atât timp cât există fonduri disponibile, fapt care face ca momentul depunerii proiectului să constituie o considerație mai puternică decât meritul acestuia.

Cererile de propuneri deschise cu termene intermediare au potențialul de a depăși aceste dezavantaje, asigurând în același timp concurența între propuneri și finanțarea proiectelor cu cel mai mare punctaj.

FEDR sprijină competitivitatea IMM-urilor în principal prin granturi, în condițiile în care instrumentele financiare și ajutoarele rambursabile ar putea fi mai eficace

70 Timp de mulți ani, Comisia a sfătuit autoritățile de management din statele membre să nu acorde IMM-urilor doar granturi, deoarece există indicii că sprijinul UE este la fel de eficace (sau aproape la fel de eficace) atunci când grantul este redus sau înlocuit cu instrumente financiare (și anume, ajutoare rambursabile, cum ar fi împrumuturile sau garanțiile)³⁹.

71 Cu toate acestea, pentru perioada de programare 2014‑2020, granturile au rămas de departe cea mai utilizată formă de sprijin financiar direct pentru competitivitatea IMM-urilor. Per ansamblu, acestea au reprezentat 66 % din totalul fondurilor alocate din FEDR în acest scop (a se vedea figura 12).

72 Analiza Curții a arătat că 18 dintre cele 22 de IMM-uri beneficiare incluse în eșantionul său au beneficiat exclusiv de granturi. În acest context, Curtea a identificat o abordare inovatoare în Portugalia, care combină granturi și ajutoare rambursabile pentru a stimula IMM-urile beneficiare să depășească obiectivele proiectelor, cu condiția ca acestea să fie suficient de ambițioase (a se vedea caseta 12).

73 Atunci când au fost întrebate, niciunul dintre IMM-uri nu a declarat că accesul la capital ar constitui un posibil obstacol în calea competitivității (a se vedea figura 11). Totuși, acestea au primit granturi pentru achiziționarea de mașini noi, cu potențial de reducere a costurilor, chiar dacă împrumuturi cu dobândă zero sau cu dobândă scăzută ar fi putut acoperi integral investiția sau cel puțin o parte din aceasta. Acest lucru ar fi permis optimizarea fondurilor FEDR disponibile și sprijinirea unui număr semnificativ mai mare de IMM-uri.

Majoritatea IMM-urilor beneficiare ar fi făcut investiții similare chiar și fără finanțare din FEDR sau din alte fonduri publice

74 Analiza Curții a arătat, de asemenea, că 19 dintre cele 22 de IMM-uri ar fi realizat investiții identice sau similare chiar și fără finanțare din FEDR sau din alte fonduri publice (a se vedea punctul 50). Două IMM-uri au declarat că ar fi investit exact în același mod, în timp ce 17 au declarat că ar fi investit mai târziu sau ar fi redus amploarea investiției.

75 Numai trei dintre IMM-urile beneficiare au declarat că nu ar fi realizat investiția fără ajutor public. Acest lucru confirmă riscul de efect de balast în acest tip de scheme de sprijin din FEDR, identificat deja în rapoarte anterioare ale Curții⁴⁰. Efectul de balast poate fi prevenit numai dacă finanțarea vizează proiecte pe care entitatea privată nu le-ar pune altfel în aplicare, deoarece costurile ar depăși beneficiile financiare.

Concluzii și recomandări

76 În perioada de programare 2014‑2020, regulamentul privind FEDR nu impunea statelor membre să alinieze măsurile privind competitivitatea IMM-urilor care figurau în programele FEDR la strategiile naționale/regionale. Prin urmare, Comisia dispunea doar de mijloace limitate pentru a se asigura că finanțările din FEDR erau direcționate către domeniile cu cel mai mare potențial de creștere (a se vedea punctele 26-29).

77 Până la sfârșitul anului 2019, ultimul an înainte de izbucnirea pandemiei de COVID-19, FEDR planificase să acorde sprijin direct unui număr de 0,8 milioane de IMM-uri dintre cele aproape 25 de milioane existente în total în întreaga UE (3,3 %). Curtea a constatat că abordările statelor membre au variat, unele direcționând sprijinul din FEDR către câteva sute de întreprinderi, în timp ce altele distribuiau finanțarea pe o scară mai largă. În Irlanda, de exemplu, se preconiza că FEDR va oferi finanțare unui număr de peste 67 000 de IMM-uri (adică mai mult de 25 % din totalul IMM-urilor din țară), în timp ce programul FEDR austriac a sprijinit doar 435 de întreprinderi. În consecință, valoarea finanțării per IMM variază foarte mult de la un stat membru la altul. Atunci când programele FEDR distribuie fondurile disponibile către prea multe IMM-uri, există un risc potențial ridicat ca sprijinul acordat din FEDR să nu atingă masa critică necesară pentru a determina o schimbare reală în ceea ce privește competitivitatea IMM-urilor (a se vedea punctele 30-33).

78 În 2020, ca răspuns la pandemia de COVID-19, multe state membre și-au reprogramat programele FEDR în contextul inițiativelor CRII/CRII+ și REACT-EU. Această reprogramare a condus la o finanțare suplimentară pentru IMM-uri, precum și la o creștere semnificativă a numărului de IMM-uri vizate. Acest lucru este valabil în special în Italia, unde sprijinul din FEDR vizează în prezent peste 630 000 de IMM-uri (adică peste o jumătate de milion de întreprinderi suplimentare) (a se vedea punctul 34).

79 În cele patru state membre auditate, sprijinul acordat prin FEDR pentru competitivitatea IMM-urilor în perioada 2014‑2020 a stimulat disponibilitatea acestora de a investi. Eficacitatea acestuia în creșterea competitivității lor a fost însă afectată de următoarele deficiențe ale abordării în materie de finanțare adoptate de autoritățile de management ale statelor membre (a se vedea punctele 35-48).

• Majoritatea cererilor de propuneri de proiecte nu au abordat toate obstacolele relevante în calea competitivității cu care se confruntau IMM-urile beneficiare, ci doar au cofinanțat investiții productive specifice (cum ar fi achiziționarea de utilaje noi). În multe dintre cazurile examinate, proiectele finanțate din FEDR nu au condus la îmbunătățiri demonstrabile ale situației concurențiale a IMM-urilor în ceea ce privește operațiunile acestora și poziția lor pe piață, internaționalizarea, situația financiară sau capacitatea de inovare.
• Cererile de propuneri au servit rareori la finanțarea unor investiții în alte procese cu valoare adăugată pentru a spori competitivitatea IMM-urilor pe termen lung (de exemplu, creșterea capacităților IMM-urilor în materie de CD&I sau pătrunderea acestora pe piețe noi). Puține proiecte au oferit IMM-urilor servicii de consiliere adaptate pentru a depăși obstacolele specifice în calea competitivității.
• Proiectele au sprijinit în principal mai degrabă IMM-uri individuale decât grupuri de întreprinderi, limitând astfel raza de acțiune a FEDR în ceea ce privește IMM-urile.
• Finanțarea proiectelor s-a realizat în principal prin cereri de propuneri și proceduri de selecție neconcurențiale, în cadrul cărora fiecare propunere ce îndeplinea criteriile minime de selecție a primit finanțare.
• Finanțarea a luat mai degrabă forma unor granturi decât a unor instrumente de sprijin rambursabile (cum ar fi împrumuturile sau garanțiile). Cu toate acestea, niciunul dintre IMM-urile auditate nu a menționat dificultăți legate de accesul la finanțare ca fiind un obstacol important în calea creșterii competitivității. Utilizarea unor forme de sprijin rambursabile ar fi permis fondului să sprijine mai multe întreprinderi.

80 De asemenea, Curtea a constatat că mai multe IMM-uri beneficiare ar fi realizat aceleași investiții chiar și fără finanțare din partea UE. În unele cazuri, sprijinul acordat din FEDR a afectat negativ perspectivele economice ale IMM-urilor nebeneficiare care concurau pe aceeași piață regională sau națională ca IMM-urile beneficiare. Acest lucru a redus efectul global net al sprijinului acordat de UE (a se vedea punctele 49-75).

Recomandarea 1 – Revizuirea concepției cererilor de propuneri în cadrul FEDR

Comisia ar trebui să invite și să sprijine statele membre să conceapă cereri de propuneri care să încurajeze prezentarea de propuneri mai susceptibile de a fi eficace în ceea ce privește creșterea competitivității IMM-urilor. În practică, acest lucru ar însemna organizarea de cereri de propuneri care urmăresc:

1. abordarea mai multor factori care limitează competitivitatea în cadrul unui proiect. Aceasta ar putea consta, de exemplu, în combinarea cercetării și inovării cu investițiile, în sprijin pentru formare și consolidarea capacităților, în conceperea unei strategii privind piețele de export etc.;
2. consolidarea cooperării dintre IMM-uri și alte organisme (de exemplu, alte IMM-uri, asociații de întreprinderi, universități/organizații de cercetare);
3. sprijinirea participării IMM-urilor la servicii de consiliere și la rețele (cum ar fi, de exemplu, Rețeaua întreprinderilor europene, organizațiile de clustere, centrele de inovare și de dezvoltare a afacerilor, Rețeaua europeană a centrelor de inovare și de dezvoltare a afacerilor etc.).

Data-țintă pentru punerea în aplicare a recomandării: până la sfârșitul anului 2023.

Recomandarea 2 – Revizuirea procedurilor de selecție pentru acordarea granturilor în cadrul FEDR

Comisia ar trebui să invite și să sprijine statele membre să revizuiască procedurile de selecție din cadrul FEDR, în special pentru finanțarea prin granturi, cu scopul de a selecta proiecte:

1. printr-un proces neconcurențial numai atunci când acest lucru este justificat corespunzător; și
2. pe baza unor criterii și praguri de selecție ambițioase, pentru a obține cel mai bun raport între valoarea sprijinului, activitățile desfășurate și atingerea obiectivelor.

Data-țintă pentru punerea în aplicare a recomandării: până la sfârșitul anului 2023.

Recomandarea 3 – Utilizarea cu prioritate a ajutorului rambursabil pentru a susține competitivitatea IMM-urilor

Comisia ar trebui să invite și să sprijine statele membre astfel încât:

1. instrumentele financiare, și anume ajutoarele rambursabile, cum ar fi împrumuturile, garanțiile sau participațiile la capital, să fie utilizate cu prioritate pentru finanțarea competitivității IMM-urilor;
2. granturile să fie utilizate numai în cazurile în care există o nevoie clară (cum ar fi contracararea disfuncționalităților pieței) sau în care utilizarea de granturi este necesară pentru atingerea unor obiective de politică specifice (de exemplu, standarde mai bune pentru o economie circulară, verde și mai justă). Ori de câte ori este posibil, granturile ar trebui să fie acordate împreună cu instrumente financiare.

Data-țintă pentru punerea în aplicare a recomandării: până la sfârșitul anului 2023.

Prezentul raport a fost adoptat de Camera II, condusă de doamna Iliana Ivanova, membră a Curții de Conturi, la Luxemburg, în data de 6 aprilie 2022.

Anexe

Anexa I – Perioada 2014‑2020: finanțarea din FEDR pentru IMM-uri în funcție de codul de intervenție (în milioane de euro)

Anexa II – Lista proiectelor selectate

Anexa III – Finanțarea din FEDR pentru obiectivul tematic 3 și numărul planificat/efectiv de IMM-uri care urmează să beneficieze de sprijin până în 2023 per stat membru (situația la sfârșitul anului 2019); modificări efectuate în 2020 ca răspuns la pandemia de COVID-19

Anexa IV – Indicatori utilizați pentru a evalua o schimbare la nivelul competitivității unui IMM

Acronime

C&D: Cercetare și dezvoltare

CD&I: Cercetare, dezvoltare și inovare

FEDR: Fondul european de dezvoltare regională

Fondurile ESI: fondurile structurale și de investiții europene

FSE: Fondul social european

IMM: întreprindere mică sau mijlocie

MRR: Mecanismul de redresare și reziliență

NGEU: Instrumentul NextGenerationEU

Obiectivul tematic 3: Îmbunătățirea competitivității IMM-urilor

OT 1: Consolidarea cercetării, a dezvoltării tehnologice și a inovării

OT: obiectiv tematic

PO: program operațional

RIS3: Strategie de specializare inteligentă

Glosar

Autoritate de management: autoritate (publică sau privată) națională, regională sau locală desemnată de un stat membru să gestioneze un program finanțat de UE.

Cadru financiar multianual: plan de cheltuieli al UE care stabilește prioritățile (pe baza obiectivelor de politică) și plafoanele, în cadrul a șase rubrici principale, în general pentru o perioadă de șapte ani. Acesta reprezintă structura în care sunt stabilite bugetele anuale ale UE și fixează plafoane pentru fiecare categorie de cheltuieli. Actualul CFM acoperă perioada 2021‑2027, în timp ce CFM anterior acoperea perioada 2014‑2020.

Competitivitate: în ceea ce privește o întreprindere, un avantaj obținut prin reducerea costurilor, o creștere a productivității, îmbunătățirea, diferențierea și inovarea în ceea ce privește produsele și serviciile, precum și prin îmbunătățirea comercializării și a imaginii mărcii.

Condiție favorizantă: o condiție prealabilă pentru punerea în aplicare eficace și eficientă a obiectivelor specifice.

Efect de balast: o situație în care o activitate finanțată de UE ar fi fost întreprinsă chiar și în lipsa unui ajutor public.

Efect de deplasare: îmbunătățirea performanței unei întreprinderi mici sau mijlocii ca urmare a unui sprijin public, în detrimentul concurenților săi.

Fondul european de dezvoltare regională: un fond al UE care consolidează coeziunea economică și socială în UE prin finanțarea de investiții menite să reducă dezechilibrele dintre regiuni.

Fondurile structurale și de investiții europene: cele cinci fonduri principale ale UE care, împreună, sprijină dezvoltarea economică pe tot teritoriul UE: Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime.

Întreprindere: o entitate care desfășoară o activitate economică.

Mecanismul de redresare și reziliență: mecanismul de sprijin financiar al UE destinat să atenueze impactul economic și social al pandemiei de COVID-19 și să stimuleze redresarea, promovând totodată transformarea verde și digitală.

Obiectiv tematic: rezultatul global preconizat al unei priorități de investiții, defalcat pe obiective specifice în scopul implementării.

Perioadă de programare: perioada în care un program de cheltuieli al UE este planificat și pus în aplicare.

Program operațional: cadrul de bază pentru implementarea proiectelor de coeziune finanțate de UE într-o perioadă dată, reflectând prioritățile și obiectivele stabilite în acordurile de parteneriat încheiate între Comisie și fiecare stat membru.

Strategie de specializare inteligentă: o strategie națională sau regională care stabilește priorități în vederea obținerii unui avantaj competitiv prin dezvoltarea și corelarea punctelor forte în materie de cercetare și inovare cu nevoile întreprinderilor și prin încurajarea convergenței performanțelor în materie de inovare.

Răspunsurile Comisiei

https://www.eca.europa.eu/ro/Pages/DocItem.aspx?did=61108

Calendar

https://www.eca.europa.eu/ro/Pages/DocItem.aspx?did=61108

Echipa de audit

Rapoartele speciale ale Curții de Conturi Europene prezintă rezultatele auditurilor sale cu privire la politicile și programele UE sau la diverse aspecte legate de gestiune aferente unor domenii bugetare specifice. Curtea de Conturi Europeană selectează și concepe aceste sarcini de audit astfel încât impactul lor să fie maxim, luând în considerare riscurile la adresa performanței sau a conformității, nivelul de venituri sau de cheltuieli implicat, evoluțiile viitoare și interesul politic și public.

Acest audit al performanței a fost efectuat de Camera de audit II – cameră specializată pe domeniile de cheltuieli aferente investițiilor pentru coeziune, creștere și incluziune – condusă de doamna Iliana Ivanova, membră a Curții de Conturi Europene. Auditul a fost condus de domnul Pietro Russo, membru al Curții de Conturi Europene, sprijinit de: Chiara Cipriani, șefă de cabinet, și Benjamin Jakob, atașat în cadrul cabinetului; Niels-Erik Brokopp, manager principal; Enrico Grassi, coordonator; Angela Ramallo Ros, Angelika Zych și Sara Pimentel, auditori.

De la stânga la dreapta: Sara Pimentel, Enrico Grassi, Pietro Russo, Angela Ramallo Ros, Benjamin Jakob, Niels-Erik Brokopp.

Note

¹ Articolul 5 din TUE.

² Articolul 173 din TFUE („Uniunea și statele membre asigură condițiile necesare competitivității industriei Uniunii”).

³ „Gândiți mai întâi la scară mică”: Prioritate pentru IMM-uri – Un „Small Business Act” pentru Europa, COM(2008) 394 final din 25 iunie 2008, și documentul de revizuire a acestei comunicări, COM(2011) 78 final din 23 februarie 2011.

⁴ Viitorii lideri ai Europei: inițiativa privind întreprinderile nou-înființate și extinderea acestora, COM(2016) 733 final.

⁵ O strategie pentru IMM-uri pentru o Europă sustenabilă și digitală, COM(2020) 103 final.

⁶ O politică industrială integrată adaptată erei globalizării – Atribuirea celui mai important rol competitivității și sustenabilității, COM(2010) 614 final din 28 octombrie 2010, versiunea sa actualizată, O nouă strategie industrială pentru Europa, COM(2020) 102 final din 10 martie 2020, și Actualizarea noii Strategii industriale 2020: construirea unei piețe unice mai puternice pentru a sprijini redresarea Europei, COM(2021) 350 final din 5 mai 2021.

⁷ Europa 2020 – O strategie europeană pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii, COM(2010) 2020 final din 3 martie 2010.

⁸ Pactul verde european, COM(2019) 640 final din 11 decembrie 2019.

⁹ Comisia Europeană, Draft thematic guidance fiche for desk officers on SME competitiveness, versiunea 2 din 13 martie 2014.

¹⁰ A se vedea, de exemplu, raportul comandat de Comisie intitulat Background documents for the European Semester – Measuring Competitiveness, Ref. Ares(2018)1159686 din 1 martie 2018.

¹¹ Statisticile Eurostat sunt disponibile numai pentru întreprinderi de diferite dimensiuni, stabilite în funcție de numărul de angajați.

¹² Pe baza datelor Eurostat privind activitatea comercială, care clasifică întreprinderile pe categorii de mărime.

¹³ Regulamentul (UE) nr. 1287/2013 de instituire a unui program pentru competitivitatea întreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii (JO L 347, 20.12.2013, p. 33).

¹⁴ Regulamentul (UE) nr. 1291/2013 de instituire a Programului-cadru pentru cercetare și inovare – Orizont 2020 (JO L 347, 20.12.2013, p. 104).

¹⁵ Regulamentul (UE) nr. 1295/2013 privind instituirea programului „Europa creativă” (JO L 347, 20.12.2013, p. 221).

¹⁶ Regulamentul (UE) 2020/460 de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1301/2013 și nr. 1303/2013, 30.3.2020 (Inițiativa pentru investiții ca reacție la coronavirus – CRII) și Regulamentul (UE) 2020/558, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1301/2013 și nr. 1303/2013 în ceea ce privește măsuri specifice de asigurare a unei flexibilități excepționale pentru utilizarea fondurilor structurale și de investiții europene ca reacție la epidemia de COVID-19, 23.4.2020 (Inițiativa plus pentru investiții ca reacție la coronavirus – CRII+).

¹⁷ Tabloul de bord al Comisiei privind criza provocată de coronavirus: „Răspunsul politicii de coeziune a UE la criză”.

¹⁸ Comunicarea Comisiei intitulată „Acum este momentul Europei: să reparăm prejudiciile aduse de criză și să pregătim viitorul pentru noua generație”, COM(2020) 456 final din 27 mai 2020.

¹⁹ Portalul de date deschise, tabloul de bord REACT-EU.

²⁰ Curtea de Conturi Europeană, Programul de activitate 2022+, decembrie 2021.

²¹ Regulamentul (UE) 2021/1058 din 24 iunie 2021 (JO L 231, 30.6.2021, p. 60).

²² Regulamentul (UE) 2021/695 din 28 aprilie 2021 de instituire a programului Orizont Europa. 70 % din bugetul alocat Consiliului european pentru inovare.

²³ Regulamentul (UE) 2021/241 din 12 februarie 2021 de instituire a Mecanismului de redresare și reziliență (JO L 57, 18.2.2021, p. 17): „creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii, inclusiv coeziune economică, locuri de muncă, productivitate, competitivitate, cercetare, dezvoltare și inovare, precum și o piață internă funcțională, cu IMM-uri puternice”.

²⁴ Raportul special nr. 19/2016: „Execuția bugetului UE prin instrumente financiare” și Raportul special nr. 27/2021: „Sprijinul UE pentru turism: este nevoie de o orientare strategică nouă și de o abordare mai bună în materie de finanțare”.

²⁵ A se vedea, de asemenea, Raportul special nr. 7/2022: „Instrumente pentru internaționalizarea IMM-urilor”.

²⁶ Condiționalitatea ex ante 3.1: „Au fost efectuate acțiuni specifice pentru a sprijini promovarea spiritului antreprenorial luând în considerare Actul privind micile întreprinderi (Small Business Act).

²⁷ Articolul 15 și anexa IV privind condițiile favorizante tematice la Regulamentul (UE) 2021/1060 de stabilire a dispozițiilor comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european Plus, Fondul de coeziune, Fondul pentru o tranziție justă și Fondul european pentru afaceri maritime, pescuit și acvacultură (JO L 231, 30.6.2021, p. 159).

²⁸ Indicatorul comun FEDR intitulat „Toate întreprinderile care beneficiază de sprijin” (CO01). Date provenind de pe Portalul de date deschise privind fondurile ESI.

²⁹ Capitolul 1 din Titlul VII al TFUE și Regulamentul nr. 994/98 al Consiliului din 7 mai 1998 privind regulamentele de exceptare pe categorii de ajutoare de stat.

³⁰ A se vedea normele privind „ajutoarele de minimis” (Regulamentul nr. 1407/2013 al Comisiei din 18 decembrie 2013 privind ajutoarele de minimis – JO L 352, 24.12.2013, p. 1) și Regulamentul general de exceptare pe categorii de ajutoare (Regulamentul nr. 651/2014 al Comisiei din 17 iunie 2014 de declarare a anumitor categorii de ajutoare compatibile cu piața internă – JO L 187, 26.6.2014, p. 1).

³¹ Comisia Europeană, Eurobarometrul Flash 486, SMEs, start-ups, scale-ups and entrepreneurship, septembrie 2020; Banca Centrală Europeană, Survey on the access to finance of enterprises (SAFE), iunie 2021; Banca Europeană de Investiții, Regional Cohesion in Europe 2020‑2021 – Insights from the EIB Investment Survey, septembrie 2021.

³² Obiectiv stabilit în 2020 pentru 2023 în ceea ce privește indicatorul de realizare comun CO28 – „Cercetare, inovare: Număr de întreprinderi cărora li s-a acordat sprijin în vederea introducerii de produse noi pentru întreprindere” legat de OT 3.

³³ Obiectiv stabilit în 2020 pentru 2023 în ceea ce privește indicatorul de realizare comun CO28 – „Cercetare, inovare: Număr de întreprinderi cărora li s-a acordat sprijin în vederea introducerii de produse noi pe piață” legat de OT 3.

³⁴ Comisia Europeană, Ex-post evaluation of Cohesion Policy programmes 2007-2013, Support to SMEs – Increasing Research and Innovation in SMEs and SME Development, februarie 2016.

³⁵ Portalul de date deschise privind fondurile ESI. Obiectiv stabilit în 2020 pentru 2023 privind indicatorul de realizare comun CO04 –„Număr de întreprinderi care beneficiază de sprijin nefinanciar (consiliere)” legat de OT 3.

³⁶ Articolul 125 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 de stabilire a unor dispoziții comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime (JO L 347, 20.12.2013, p. 320).

³⁷ Raportul special nr. 21/2018: „Selecția și monitorizarea proiectelor în cadrul FEDR și al FSE în perioada 2014‑2020 continuă să se axeze în principal pe realizări”.

³⁸ Comisia Europeană, Regional policy for smart growth of SMEs, Guide for Managing Authorities and bodies in charge of the development and implementation of Research and Innovation Strategies for Smart Specialisation, 2013.

³⁹ Comisia Europeană, DG REGIO, What are counterfactual impact evaluations teaching us about enterprise and innovation support, 2012.

⁴⁰ Raportul special nr. 4/2011: „Auditul Fondului de garantare pentru IMM-uri”, Raportul anual referitor la execuția bugetului privind exercițiul financiar 2013 (JO C 398, 12.11.2014, p. 1-288) și Raportul special nr. 8/2018: „Sprijinul acordat de UE pentru investiții productive în întreprinderi – trebuie pus un accent mai mare pe durabilitate”.

Contact

CURTEA DE CONTURI EUROPEANĂ
12, rue Alcide De Gasperi
1615 Luxembourg
LUXEMBOURG

Tel. +352 4398-1
Întrebări: eca.europa.eu/ro/Pages/ContactForm.aspx
Website: eca.europa.eu
Twitter: @EUAuditors

Numeroase alte informații despre Uniunea Europeană sunt disponibile pe internet pe serverul Europa (https://europa.eu).

Luxemburg: Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, 2022

PDF	ISBN 978-92-847-7969-7	ISSN 1977-5806	doi:10.2865/380415	QJ-AB-22-010-RO-N
HTML	ISBN 978-92-847-7957-4	ISSN 1977-5806	doi:10.2865/947477	QJ-AB-22-010-RO-Q

DREPTURI DE AUTOR

© Uniunea Europeană, 2022

Politica Curții de Conturi Europene referitoare la reutilizare este definită în Decizia nr. 6-2019 a Curții de Conturi Europene privind politica în materie de date deschise și reutilizarea documentelor.

Cu excepția cazului în care se precizează altceva (de exemplu, într-o mențiune separată indicând drepturile de autor), conținutul elaborat de Curtea de Conturi Europeană pentru care UE deține drepturile de autor face obiectul licenței Creative Commons Atribuire 4.0 Internațional (CC BY 4.0). Prin urmare, ca regulă generală, reutilizarea este autorizată cu condiția menționării adecvate a autorilor și a indicării eventualelor modificări. Reutilizatorul conținutului elaborat de Curtea de Conturi Europeană nu poate altera sensul sau mesajul inițial. Curtea de Conturi Europeană nu răspunde pentru eventualele consecințe ale reutilizării.

Este necesar să obțineți o permisiune suplimentară în cazul în care un anumit conținut prezintă persoane fizice ce pot fi identificate, de exemplu în cazul fotografiilor în care apar membri ai personalului Curții de Conturi Europene sau în cazul în care conținutul include lucrări ale unor terți.

Dacă se obține o astfel de permisiune, ea anulează și înlocuiește permisiunea de natură generală menționată mai sus și va indica în mod clar eventualele restricții de utilizare.

Pentru a utiliza sau a reproduce un conținut pentru care UE nu deține drepturile de autor, poate fi necesar să obțineți o permisiune în acest sens direct de la titularii drepturilor de autor.

Programele informatice sau documentele care fac obiectul unor drepturi de proprietate industrială, cum ar fi brevetele, mărcile, desenele și modelele înregistrate, logourile și denumirile, sunt excluse din politica Curții de Conturi Europene referitoare la reutilizare.

Familia site-urilor instituționale ale Uniunii Europene care sunt incluse în domeniul europa.eu oferă linkuri către site-uri terțe. Deoarece Curtea de Conturi Europeană nu are control asupra acestor site-uri, sunteți încurajați să verificați politica aplicată de ele în ceea ce privește respectarea vieții private și drepturile de autor.

Utilizarea logoului Curții de Conturi Europene

Logoul Curții de Conturi Europene nu poate fi utilizat fără acordul prealabil al Curții de Conturi Europene.

Contactați UE

În persoană
În întreaga Uniune Europeană există sute de centre de informare Europe Direct. Puteți găsi adresa centrului cel mai apropiat de dumneavoastră la: https://europa.eu/european-union/contact_ro

La telefon sau prin e-mail
Europe Direct este un serviciu care vă oferă răspunsuri la întrebările privind Uniunea Europeană. Puteți accesa acest serviciu:

• apelând numărul gratuit 00 800 6 7 8 9 10 11 (unii operatori pot taxa aceste apeluri);
• apelând numărul standard: +32 22999696; sau
• prin e-mail, la: https://europa.eu/european-union/contact_ro

Găsiți informații despre UE

Online
Informații despre Uniunea Europeană în toate limbile oficiale ale UE sunt disponibile pe site-ul Europa, la: https://europa.eu/european-union/index_ro

Publicații ale UE
Puteți descărca sau comanda publicații ale UE gratuite și contra cost la adresa: https://op.europa.eu/ro/publications. Mai multe exemplare ale publicațiilor gratuite pot fi obținute contactând Europe Direct sau centrul dumneavoastră local de informare (a se vedea https://europa.eu/european-union/contact_ro).

Dreptul UE și documente conexe
Pentru accesul la informații juridice din UE, inclusiv la ansamblul legislației UE începând din 1951 în toate versiunile lingvistice oficiale, accesați site-ul EUR-Lex, la: https://eur-lex.europa.eu

Datele deschise ale UE
Portalul de date deschise al UE (https://data.europa.eu/ro) oferă acces la seturi de date din UE. Datele pot fi descărcate și reutilizate gratuit, atât în scopuri comerciale, cât și necomerciale.