Activitățile Curții
în 2022
Raportul anual de activitate al
Curții de Conturi Europene

Curtea de Conturi Europeană

Cuvântul-înainte al președintelui

Stimate cititor,

În 2022, Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia, încă nevoite să facă față efectelor pandemiei de COVID‑19 și ale schimbărilor climatice rapide, s-a confruntat cu o altă criză: o criză masivă de energie, de securitate și de migrație cauzată de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. Toate aceste evenimente au un impact considerabil asupra cetățenilor Uniunii Europene, a economiei acesteia și a relațiilor sale internaționale.

În aceste vremuri dificile, UE pune la dispoziție o asistență financiară pe o scară fără precedent. Uniunea va putea cheltui în perioada 2021‑2027 o sumă de 1,8 mii de miliarde de euro. Aceasta include până la 0,8 mii de miliarde de euro pentru instrumentul de redresare,NextGenerationEU (NGEU).

În calitatea sa de auditor extern, Curtea furnizează o evaluare imparțială a politicilor și a programelor UE, precum și a calității gestiunii financiare a fondurilor UE pe întreg teritoriul Uniunii și în afara acesteia. Ea verifică dacă cheltuielile UE sunt efectuate în conformitate cu normele aplicabile și dacă politicile și programele acesteia aduc un raport costuri-beneficii optim. Strategia sa pentru perioada 2021‑2025 îi va ghida eforturile în ceea ce privește auditul finanțelor UE în anii următori, modificările necesare în organizarea instituției și utilizarea resurselor Curții într-un mod eficace și eficient.

Prezentul raport de activitate oferă o privire de ansamblu asupra activității și a publicațiilor noastre din 2022, care a fost al doilea an de punere în aplicare a noii strategii. De asemenea, raportul conține informații cu privire la managementul și personalul Curții, la sprijinul pentru audit și la finanțele instituției.

În 2022, toate rapoartele anuale au fost publicate în termenele oficiale. De asemenea, Curtea a publicat 29 de rapoarte speciale și documente de analiză. Nu în ultimul rând, Curtea a emis 8 avize privind noile norme financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, finanțarea planului REPowerEU, o strategie de finanțare diversificată ca metodă generală de împrumut și crearea Fondului pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice, printre altele.

Continuăm să fim solidari cu Ucraina și condamnăm cu fermitate invazia Rusiei în această țară. UE trebuie să continue să dea dovadă de solidaritate și de unitate. În calitate de auditor extern independent al UE, vom face tot posibilul pentru a ne îndeplini în continuare rolul.

Cetățenii UE, precum și părțile interesate instituționale și partenerii noștri atât de la nivelul UE, cât și de la nivelul statelor membre pot conta pe rapoarte obiective și independente din partea Curții, axate pe chestiuni esențiale pentru viitorul UE, în care vom sublinia ce anume funcționează bine, vom atrage atenția asupra aspectelor care nu funcționează așa cum ar trebui și vom recomanda schimbări.

Sperăm că informațiile din raportul de activitate prezentat în acest an vă vor fi utile.

2022 pe scurt

Activitățile Curții

Strategia Curții pentru perioada 2021‑2025

De mai mulți ani, Curtea utilizează strategii multianuale pentru a ghida activitatea sa de audit, pentru a promova inițiative de schimbare organizațională în vederea îmbunătățirii continue și pentru a rămâne în avangarda evoluțiilor din domeniul auditului în sectorul public.

Implementarea strategiei în 2022:
progrese satisfăcătoare

Sfârșitul anului 2022 a marcat încheierea celui de al doilea an al strategiei Curții pentru perioada 2022‑2025. Obiectivele strategice ale instituției pentru această perioadă de cinci ani sunt îmbunătățirea răspunderii de gestiune, a transparenței și a mecanismelor de audit pentru toate tipurile de acțiuni ale UE; direcționarea auditurilor către domeniile și subiectele în legătură cu care Curtea poate aduce cea mai mare valoare adăugată; și furnizarea unei asigurări de audit solide într-un mediu plin de provocări și în schimbare.

Pentru a pune în practică strategia, Curtea a convenit asupra unor măsuri de punere în aplicare pentru fiecare scop și obiectiv, a atribuit responsabilități și a stabilit termene. Anul acesta, Curtea a continuat să înregistreze progrese importante în ceea ce privește mai multe acțiuni, în special:

• selectarea unor sarcini de audit care să acopere în mod corespunzător domeniile strategice;
• inițierea unei serii de audituri privind Mecanismul de redresare și reziliență (MRR), inclusiv prima opinie de audit a Curții privind cheltuielile MRR în conformitate cu abordarea sa strategică pentru inițiativa NextGenerationEU (NGEU);
• actualizarea cadrului utilizat de instituție pentru gestionarea cunoștințelor;
• elaborarea unor abordări strategice de audit privind frauda și statul de drept;
• efectuarea unei analize de productivitate pentru anumite sarcini în vederea identificării domeniilor în care se pot aduce îmbunătățiri;
• formularea unui plan de acțiune pentru cooperarea cu omologii.

Auditul performanței și al regularității acțiunilor UE

Auditul performanței, auditul financiar
și auditul de conformitate

Auditurile desfășurate de Curte pun la dispoziția cetățenilor UE, precum și a factorilor de decizie de la nivelul UE rapoarte independente și obiective cu privire la aspecte-cheie pentru viitorul UE. Aceste rapoarte pun în evidență ce anume funcționează bine, atrag atenția asupra aspectelor care nu funcționează și recomandă modificări.

Toate auditurile pe care le efectuează Curtea respectă standardele de audit pentru sectorul public acceptate la nivel internațional.

Programul de activitate

Programul de activitate 2023+

Programul de activitate 2023+ al Curții, publicat în noiembrie 2022, evidențiază prioritățile de audit ale instituției pentru următorii ani și prezintă detalii privind cele 82 de rapoarte speciale și documente de analiză pe care aceasta intenționează să le publice din 2023 încolo. Acest program de activitate este puternic aliniat la domeniile prioritare stabilite în strategia instituției pentru perioada 2021‑2025.

În cadrul domeniului „Schimbările climatice, mediul și resursele naturale”, intenționăm să desfășurăm 21 de audituri care acoperă o gamă largă de teme, printre care securitatea energetică, poluarea, acțiunile legate de climă și producția durabilă de alimente.

În cadrul domeniului „Reziliența la amenințările la adresa securității Uniunii și respectarea valorilor europene ale libertății, democrației și statului de drept”, avem planificate 14 sarcini precum egalitatea pentru persoanele cu dizabilități, statul de drept, mobilitatea militară și ajutorul pentru refugiați.

În cadrul domeniului „Competitivitatea economică a Uniunii”, intenționăm să publicăm 12 rapoarte care vizează, printre altele, digitalizarea școlilor, transportul pe bază de hidrogen și inteligența artificială.

În cadrul domeniului „Politicile fiscal-bugetare și finanțele publice ale Uniunii”, avem planificate 7 sarcini, pe teme precum supravegherea bancară în UE, investițiile străine directe și recuperarea fondurilor UE.

Instrumentul de redresare, și anume inițiativa NextGenerationEU (NGEU), care pune la dispoziție o sumă de până la 0,8 mii de miliarde de euro ce trebuie cheltuiți într-o perioadă scurtă, este, de asemenea, o prioritate pe agenda noastră. Intenționăm să publicăm 12 rapoarte de audit care examinează NGEU, acoperind în principal Mecanismul de redresare și reziliență.

Programul activităților de audit este elaborat de Curte în mod independent, dar nu în izolare. Curtea se consultă în acest sens cu părțile interesate instituționale, în special cu Parlamentul European. Comisiile parlamentare au prezentat 131 de sugestii de audit pentru Programul de activitate 2023+. Aproape două treimi dintre aceste sugestii sunt preluate integral sau parțial în activități aflate în curs ori în activități viitoare sau au fost deja acoperite în rapoarte publicate recent de Curte. Am primit, de asemenea, 8 idei de audit suplimentare de la 9 reprezentanțe permanente ale statelor membre. Curtea nu cooperează doar cu instituțiile UE. În 2022, am primit, de asemenea, 29 de propuneri de audit din partea a șase parlamente naționale. Acestea vizau provocări actuale cu care se confruntă UE și statele sale membre.

Activitatea de audit pe teren

Cea mai mare parte din activitatea de audit a Curții se desfășoară la sediul nostru din Luxemburg. Totodată, auditorii Curții efectuează un număr mare de vizite la Comisia Europeană – principala entitate auditată de Curte – și la alte instituții ale UE, precum și la agenții și organisme, la autorități naționale, regionale și locale din statele membre, la delegații ale UE în țări terțe și la organizații internaționale care gestionează fonduri ale UE.

De asemenea, auditorii efectuează vizite la fața locului la beneficiari ai fondurilor UE, atât în interiorul Uniunii, cât și în afara frontierelor acesteia. Prin intermediul acestor verificări, auditorii urmăresc pista de audit și obțin probe de audit directe de la părțile implicate în gestionarea politicilor și a programelor UE sau în colectarea și plata fondurilor UE, precum și de la beneficiari. În 2022, în urma relaxării restricțiilor legate de pandemia de COVID‑19, ne-am intensificat în mod substanțial controalele la fața locului, dar unele dintre acestea s-au desfășurat totuși în format virtual. În viitor, vom depune eforturi pentru a aplica cu succes experiența acumulată în anii de pandemie și pentru a spori valoarea adăugată și eficiența vizitelor noastre la fața locului, combinându-le cu activități virtuale.

Controalele la fața locului

Echipele de audit ale Curții sunt formate, în general, din doi sau din trei auditori, iar durata unei vizite de audit poate varia de la câteva zile până la două săptămâni. Verificările la fața locului efectuate în interiorul UE sunt în general coordonate cu instituțiile supreme de audit din statele membre în cauză.

În 2022, numărul vizitelor la fața locului a crescut în comparație cu ultimii doi ani, în care se aplicau încă restricții de călătorie și de sănătate publică legate de COVID. Auditorii au petrecut în total 2 039 de zile în statele membre și în afara UE, în comparație cu 857 de zile în 2021, 1 190 de zile în 2020 și 3 605 zile în 2019. În plus, auditorii au petrecut 945 de zile la instituțiile UE, la agențiile descentralizate și la alte organisme din UE, la întreprinderile comune, la organizații internaționale, cum ar fi Organizația Națiunilor Unite sau Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD), și la societăți private de audit. Cifrele corespunzătoare pentru 2021, 2020 și 2019 au fost de 299, 627 și, respectiv, 2 504 zile.

În același timp, am utilizat într-o măsură sporită auditul de la distanță și am colectat probe prin mijloace electronice. Pentru a interacționa cu entitățile auditate, au fost utilizate din ce în ce mai mult soluții de videoconferință și alte tehnologii ale informației, cum ar fi transferul securizat de date și de documente.

Rapoartele Curții

Rapoartele de audit, documentele de analiză și avizele Curții reprezintă o verigă esențială a lanțului de asigurare a răspunderii pentru gestiunea finanțelor UE. Toate aceste documente ajută Parlamentul European și Consiliul să monitorizeze și să controleze realizarea obiectivelor de politică ale UE, precum și să solicite celor responsabili să dea seamă pentru gestiunea bugetului UE, în special în contextul procedurii anuale de descărcare de gestiune.

Rapoarte speciale și documente de analiză

În 2022, Curtea a publicat 29 de rapoarte speciale și documente de analiză care abordează multe dintre provocările cu care se confruntă UE în diferitele domenii vizate de cheltuielile și politicile sale. Printre acestea s-au numărat acțiunile climatice, eficiența energetică, rețelele 5G, securitatea cibernetică, frauda în cadrul PAC și statul de drept, pentru a menționa doar câteva. Trei dintre rapoartele publicate au fost legate de COVID‑19, mai precis de libera circulație în UE în timpul pandemiei, de reziliența instituțiilor UE și, respectiv, de achizițiile de vaccinuri. A fost finalizat, de asemenea, primul raport special al Curții privind inițiativa UE de redresare NextGenerationEU, subiectul acoperit fiind evaluarea de către Comisie a planurilor naționale de redresare și reziliență.

Paginile următoare conțin informații detaliate cu privire la activitatea Curții și sunt prezentate exemple de rapoarte speciale din 2022 care acoperă diferite domenii de politică.

¹ Această denumire nu aduce atingere pozițiilor privind statutul și este conformă cu Rezoluția Consiliului de Securitate al ONU 1244/1999 privind situația referitoare la Kosovo (UNSCR 1244/1999), precum și cu Avizul Curții Internaționale de Justiție (CIJ) privind Declarația de independență a Kosovoului (Advisory Opinion on the question of the „Accordance with international law of the unilateral declaration of independence in respect of Kosovo) din 22 iulie 2010.

Rapoartele anuale și rapoartele anuale specifice

Rapoartele anuale prezintă în principal rezultatele activităților desfășurate de Curte în vederea formulării declarației de asigurare cu privire la bugetul Uniunii Europene, la Mecanismul de redresare și reziliență și la bugetul fondurilor europene de dezvoltare (FED), dar acoperă și aspecte legate de performanță și de gestiunea bugetară și financiară.

Rapoartele anuale specifice prezintă activitățile anuale de audit desfășurate de Curte cu privire la agențiile UE și la alte organisme ale Uniunii, la întreprinderile comune și la Școlile Europene.

De asemenea, Curtea publică un raport privind datoriile contingente rezultate ca urmare a activităților întreprinse de Comitetul Unic de Rezoluție (SRB).

Raportul anual privind bugetul UE pentru exercițiul financiar 2021

În fiecare an, Curtea auditează veniturile și cheltuielile UE, examinând fiabilitatea conturilor anuale și dacă operațiunile de venituri și de cheltuieli subiacente conturilor sunt realizate cu respectarea normelor financiare, atât la nivelul UE, cât și la nivelul statelor membre.

De asemenea, Curtea evaluează în mod specific fiecare domeniu major al bugetului UE, pe baza (sub)rubricilor din cadrul financiar multianual (CFM), precum și Mecanismul de redresare și reziliență. Totodată, Curtea analizează de ce și unde se produc erori, formulează recomandări de ameliorare și examinează dacă recomandările sale anterioare au fost puse în aplicare, precum și modul în care acestea au fost implementate.

Această activitate amplă stă la baza declarației de asigurare pe care Curtea are obligația de a o furniza Parlamentului European și Consiliului în conformitate cu mandatul său prevăzut în Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.

Bugetul UE:
opinie favorabilă privind conturile și veniturile

Pentru exercițiul financiar 2021, Curtea a emis o „opinie favorabilă” cu privire la conturile și la veniturile UE.

Bugetul UE: opinie contrară
privind cheltuielile

În 2021, cheltuielile UE s-au ridicat la un total de 181,5 miliarde de euro, ceea ce reprezintă 1,3 % din veniturile naționale brute combinate ale UE-27.

Pentru exercițiul financiar 2021, Curtea a emis o „opinie contrară” cu privire la cheltuielile UE.

Rată de eroare estimată la 3,0 %
(cheltuielile bugetare din 2021)

Pentru exercițiul financiar 2021, Curtea a estimat că nivelul de eroare pentru cheltuielile bugetare se situează între 2,2 % și 3,8 %. Valoarea mediană a acestui interval, cunoscută sub denumirea de „rată de eroare cea mai probabilă”, a crescut față de anul anterior, de la 2,7 % la 3,0 %.

Notă: pentru estimarea nivelului de eroare, Curtea utilizează tehnici statistice standard. Curtea are în proporție de 95 % certitudinea că nivelul de eroare în cadrul populației se situează între limita inferioară și cea superioară a nivelului de eroare.

Încă o dată, o proporție de peste 50 % din populația de audit
reprezentată de cheltuielile bugetare ale UE
a fost afectată de un nivel semnificativ de eroare

Pentru exercițiul financiar 2021, cheltuielile cu risc ridicat au reprezentat 63,2 % din populația auditată de Curte, în comparație cu 59 % în exercițiul precedent. Nivelul de eroare estimat de Curte pentru cheltuielile cu risc ridicat a fost de 4,7 %, în comparație cu 4,0 % pentru exercițiul financiar 2020.

Rubricile CFM cele mai predispuse la erori:
Piața unică, inovare și sectorul digital
și Coeziune, reziliență și valori

Pentru exercițiul financiar 2021, subrubrica CFM intitulată Piața unică, inovare și sectorul digital a fost cea mai predispusă la erori, urmată de rubrica Coeziune, reziliență și valori.

MRR: prima opinie
cu privire la cheltuieli

În 2021, pentru prima dată, activitatea Curții a acoperit cheltuielile aferente MRR, pentru care a fost emisă o opinie separată. Acest lucru reflectă faptul că MRR este un instrument temporar pus în aplicare și finanțat într-un mod fundamental diferit față de cheltuielile bugetare obișnuite din CFM. Populația auditată era reprezentată de singura plată efectuată în 2021, către Spania, în valoare de 11,5 miliarde de euro. Cererea de plată a Spaniei a inclus 52 de jaloane, pe care acest stat membru le considera ca fiind îndeplinite.

Curtea a exprimat o opinie favorabilă cu privire la cheltuielile din MRR. Ea și-a bazat evaluarea pe condiția stabilită pentru plată, și anume îndeplinirea în mod satisfăcător a jaloanelor și a țintelor. Prin urmare, Curtea a examinat dacă Comisia colectase dovezi suficiente și adecvate pentru a-și susține evaluarea cu privire la această condiție. Respectarea altor norme ale UE și a altor norme naționale nu face parte din această evaluare. Ansamblul probelor de audit pe care Curtea le-a obținut indică faptul că unul dintre cele 52 de jaloane asociate primei plăți către Spania nu a fost îndeplinit. Comisia nu definise încă o metodă de cuantificare a impactului neatingerii unui jalon sau a unei ținte. În opinia Curții, eroarea nu este semnificativă.

Cazurile care prezentau suspiciuni de fraudă
au fost raportate către OLAF și EPPO

În calitate de auditor extern al UE, Curtea de Conturi Europeană nu are mandatul de a investiga cazuri în care există suspiciuni de fraudă. Prin urmare, auditurile pe care le efectuează Curtea nu sunt concepute în mod expres pentru a detecta frauda. Atunci când auditorii noștri detectează cazuri în care suspectează că a avut loc o activitate frauduloasă, acestea sunt raportate autorităților competente.

În 2022, Curtea a raportat către Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) 14 cazuri de suspiciune de fraudă, în urma identificării lor în cursul activității sale de audit. Șase dintre aceste cazuri au fost semnalate și Parchetului European (EPPO) În 2021, Curtea a raportat 15 cazuri de suspiciuni de fraudă către OLAF și 2 dintre acestea către EPPO. Raportul anual al Curții privind bugetul UE oferă informații suplimentare cu privire la natura cazurilor de suspiciune de fraudă și la recuperările financiare ulterioare recomandate de OLAF.

Raportul anual privind performanța

Raportul anual privind performanța:
ultimul an al exercițiului-pilot al Curții

Raportul anual al Curții a fost împărțit în două componente separate în cadrul unui exercițiu-pilot, care s-a încheiat odată cu Raportul anual pentru exercițiul financiar 2021. A doua parte a raportului anual acoperă performanța programelor de cheltuieli din cadrul bugetului UE.

Principala temă a raportului pe 2021 privind performanța a fost integrarea a cinci priorități de politică orizontale în bugetul UE:

1. combaterea schimbărilor climatice;
2. conservarea biodiversității;
3. egalitatea de gen;
4. obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU; și
5. tranziția digitală.

Curtea a examinat dacă Comisia a integrat prioritățile de politică orizontale în bugetul UE, dacă a urmărit cheltuielile realizate în scopul acestora și dacă a raportat cu exactitate cu privire la rezultate.

De asemenea, s-a examinat dacă Comisia a aplicat un cadru de performanță adecvat pentru a măsura sprijinul acordat de la bugetul UE pentru prioritățile transversale ale celor 11 programe selectate.

Mai mult, Curtea a examinat situația acțiunilor întreprinse în urma recomandărilor pe care le-a formulat în rapoarte speciale publicate în 2018.

Raportul anual referitor la fondurile europene de dezvoltare privind exercițiul financiar 2021

FED:
opinie favorabilă privind conturile și veniturile,
dar opinie contrară privind cheltuielile

Fondurile europene de dezvoltare (FED), lansate în 1959, au fost principalele instrumente prin care UE a furnizat ajutor în cadrul cooperării pentru dezvoltare țărilor din Africa, zona Caraibilor și Pacific (ACP) și țărilor și teritoriilor de peste mări (TTPM). Fondurile sunt finanțate de statele membre ale UE și sunt gestionate în afara bugetului UE de către Comisia Europeană și de către Banca Europeană de Investiții (BEI). Până la închiderea lor, ele vor continua să fie executate separat și să facă obiectul unei raportări distincte.

În cadrul financiar multianual 2021‑2027, ajutorul pentru cooperarea pentru dezvoltare acordat țărilor ACP și TTPM este finanțat din bugetul UE.

În 2021, cheltuielile din FED au fost de 3,4 miliarde de euro.

La fel ca în anii precedenți, Curtea a emis o „opinie favorabilă” atât cu privire la conturile FED, cât și la veniturile aferente, dar o „opinie contrară” privind cheltuielile FED pentru exercițiul financiar 2021. Nivelul de eroare estimat de Curte pentru cheltuieli a fost de 4,6 % (3,8 % pentru exercițiul financiar 2020).

Rapoartele anuale specifice privind agențiile UE

Agențiile UE sunt entități juridice distincte, înființate cu scopul de a efectua sarcini specifice de natură tehnică, științifică sau de gestionare care ajută instituțiile UE să definească și să pună în aplicare politici. În total, există 44 de agenții.

Pentru exercițiul financiar 2021,
au fost emise opinii favorabile
pentru toate agențiile UE, cu excepția uneia

În exercițiul financiar 2021, bugetul total al tuturor agențiilor aflate sub mandatul Curții (cu excepția SRB) a fost de 4,1 miliarde de euro, echivalentul a 2,5 % din bugetul general al UE pentru 2021. Pentru exercițiul financiar 2020, aceste cifre au fost de 3,7 miliarde de euro și, respectiv, 2,2 %.

În ansamblu, auditul desfășurat de Curte cu privire la agenții a confirmat rezultatele pozitive raportate în anii precedenți. Curtea a emis „opinii favorabile” cu privire la conturile a 44 de agenții, precum și cu privire la venituri. Curtea a validat plățile subiacente conturilor tuturor agențiilor, cu excepția Agenției pentru Gestionarea Operațională a Sistemelor Informatice la Scară Largă în Spațiul de Libertate, Securitate și Justiție (eu-LISA). Pentru această agenție, Curtea a emis o opinie cu rezerve, în principal din cauza neregulilor în procedurile de achiziții.

Raportul anual specific privind întreprinderile comune pentru exercițiul financiar 2021

Întreprinderile comune sunt parteneriate public-privat ale UE, încheiate între Comisia Europeană și diferite sectoare industriale și, în unele cazuri, instituții de cercetare, organizații interguvernamentale sau state membre participante. Principala lor misiune este de a promova transpunerea cunoștințelor științifice în inovații revoluționare comercializabile, în cadrul unei viziuni strategice împărtășite atât de industriile de profil, cât și de parteneri din domeniul cercetării.

În 2021, Consiliul a adoptat noi regulamente prin care au fost instituite 11 întreprinderi comune pentru punerea în aplicare a acțiunilor din cadrul programelor Orizont Europa și Europa digitală, programele multianuale pentru cercetare și inovare din perioada financiară 2021‑2027. Aceste întreprinderi comune implementează agendele lor specifice de cercetare și inovare în domeniile transporturilor, energiei, sănătății, bioindustriilor, tehnologiilor digitale esențiale, supercalculului și sistemelor de rețea inteligentă.

Opt dintre cele 11 funcționau deja în cadrul programului anterior (Orizont 2020) și vor continua să funcționeze în cadrul noilor programe, dar ca entități juridice noi, cu denumiri noi și cu mandate extinse sau ușor modificate. Pe lângă întreprinderile comune deja în activitate, au fost create trei întreprinderi comune noi: întreprinderea comună „Rețele și servicii inteligente”, întreprinderea comună „Sănătatea la nivel mondial” și Centrul european de competențe în materie de securitate cibernetică. Curtea va audita aceste trei întreprinderi comune noi doar după ce își vor fi obținut autonomia financiară, lucru preconizat să aibă loc în 2023.

Pe lângă acestea, există o altă întreprindere comună, „Fusion for Energy”, care este finanțată de Euratom și răspunde de contribuția Europei la reactorul termonuclear experimental internațional (ITER).

Pentru exercițiul financiar 2021,
au fost emise opinii favorabile
pentru toate întreprinderile comune

Pentru exercițiul financiar 2021, Curtea a exprimat „opinii favorabile” privind conturile, veniturile și plățile pentru toate întreprinderile comune.

Cu toate acestea, la fel ca în anii precedenți, opinia de audit exprimată de Curte cu privire la conturile anuale pentru 2021 ale întreprinderii comune „Fusion for Energy” (F4E) a inclus un paragraf de evidențiere a unor aspecte, în principal pentru a atrage atenția asupra riscului unor creșteri suplimentare ale costurilor și asupra riscului apariției altor întârzieri în implementarea proiectului ITER.

Raportul anual specific privind Școlile Europene și raportul anual specific privind datoriile contingente ale Comitetului Unic de Rezoluție

Pentru exercițiul financiar 2021, Curtea a publicat raportul său anual de examinare a conturilor consolidate anuale ale celor 13 Școli Europene. Deși nu a identificat erori semnificative în conturi în urma examinării realizate, Curtea nu a fost totuși în măsură să confirme că gestiunea financiară a Școlilor era pe deplin conformă cu regulamentul financiar al acestora și cu regulamentele lor privind personalul.

De asemenea, Curtea raportează anual cu privire la datoriile contingente ale Comitetului Unic de Rezoluție (SRB), ale Consiliului sau ale Comisiei care rezultă din îndeplinirea sarcinilor care le revin în temeiul Regulamentului privind mecanismul unic de rezoluție. În raportul său cu privire la exercițiul financiar 2021, Curtea concluzionează că nu a sesizat niciun element care să o determine să creadă că datoriile contingente rezultate ca urmare a îndeplinirii sarcinilor în materie de rezoluție care revin SRB, Comisiei și Consiliului sunt afectate de denaturări semnificative.

Rapoartele anuale ale Curții:
începutul procedurii de descărcare de gestiune
de către Parlamentul European

Publicarea rapoartelor anuale ale Curții marchează totodată debutul procedurii de acordare a descărcării de gestiune, în cursul căreia Parlamentul European decide – la recomandarea Consiliului – dacă Comisia și alte organisme au gestionat în mod satisfăcător bugetul UE. În caz afirmativ, Parlamentul le acordă o descărcare de gestiune.

În octombrie 2022, Curtea a demarat prezentarea rapoartelor anuale pe 2021 în fața Comisiei pentru control bugetar a Parlamentului European și în fața Comitetului bugetar al Consiliului. Ulterior, rapoartele au fost prezentate și Parlamentului European în cadrul sesiunii plenare a acestuia, precum și Consiliului Afaceri Economice și Financiare.

În plus, în cursul anului 2022, Curtea a prezentat rapoartele sale anuale parlamentelor naționale/regionale și guvernelor din 21 de state membre.

Avize

Examinarea propunerilor
legislative ale Comisiei

În calitate de auditor extern independent al UE, Curtea contribuie la îmbunătățirea gestiunii financiare prin publicarea unor avize cu privire la propuneri ale Comisiei privind acte legislative noi sau de modificare a legislației existente. Atunci când aceste propuneri implică un impact financiar semnificativ, legislația UE impune consultarea Curții. Și alte instituții pot solicita Curții să emită avize cu privire la anumite chestiuni. Toate avizele Curții sunt prezentate Parlamentului European și Consiliului.

În 2022, Curtea a publicat opt astfel de avize. Acestea se refereau în principal la propunerile legislative ale Comisiei care priveau: modificarea normelor financiare aplicabile bugetului general al Uniunii; introducerea unor noi norme privind statutul și finanțarea partidelor politice europene și a fundațiilor politice europene; posibilitatea oferită statelor membre de a-și utiliza planurile naționale de redresare și reziliență (PNRR-urile) pentru a finanța planul REPowerEU; stabilirea unei strategii de finanțare diversificate ca metodă generală de împrumut; și crearea Fondului pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice.

ECA Journal (Jurnalul Curții)

Fiecare ediție a Jurnalului Curții conține articole care tratează o temă specifică, cel mai adesea din perspectiva auditului, semnate de colaboratori care lucrează în cadrul instituțiilor UE sau în afara acestora.

În 2022, au fost publicat două ediții, intitulate Cohesion and Next Generation EU: concord or clash și The EU Recovery and Resilience Facility: a jump to a resilient Europe?.

Conferințe și webinare

În 2022, Curtea a (co)organizat, de asemenea, o serie de conferințe și webinare, care au fost deschise părților interesate.

Iată două exemple:

Webinarul Curții de Conturi Europene
privind o schimbare de paradigmă pentru UE Seminarul Curții de Conturi Europene
privind combaterea spălării banilor

Transformarea digitală a auditului

Curtea continuă să îmbunătățească eficiența proceselor sale de audit prin intensificarea integrării și a interoperabilității sistemelor sale existente. În paralel, au fost implementate activități de automatizare, de audit al sistemelor informatice și de analiză avansată a datelor, ca parte a planului său de dezvoltare pentru o mai bună utilizare a tehnologiei în serviciul auditului. De asemenea, Curtea și-a continuat activitățile de inovare menite să identifice tehnologii emergente care pot fi utilizate în moduri noi pentru a sprijini activitatea de audit.

Reuniuni și evenimente în format hibrid

Pandemia a redus barierele tehnologice și psihologice ale persoanelor și ale organizațiilor în raport cu munca și interacțiunile de la distanță, îmbunătățind în același timp nivelul lor de competențe digitale. Curtea nu a făcut excepție. Reuniunile de la distanță sau în format hibrid sunt utilizate în prezent în mod regulat pentru activitatea sa, în special cu părțile interesate externe, cum ar fi entitățile auditate și alte organisme ale UE și internaționale, reducându-se astfel numărul de misiuni la nivelul necesar pentru atingerea obiectivelor instituției.

Sălile de reuniune au fost echipate cu soluții de videoconferință de ultimă generație și au fost puse la dispoziție în același timp soluții portabile, care permit desfășurarea de reuniuni de grup oriunde în clădirile instituției.

În fine, o sală de ședințe a fost transformată într-un studio TV virtual, pentru a permite înregistrarea și difuzarea în flux de înaltă calitate a briefingurilor de presă, a conferințelor hibride cu interpretare sau a altor evenimente educaționale sau de informare, sprijinind astfel activitățile de comunicare ale instituției.

Integrarea digitală
și automatizarea

Soluția introdusă cu câțiva ani în urmă pentru schimbul securizat de documente și date cu entitățile auditate, ECAFiles, a fost integrată în sistemul nostru principal de management al auditului, ASSYST, și în sistemul care gestionează procesul de confirmare a constatărilor, CLEAR, simplificându-se și îmbunătățindu-se astfel comunicarea cu entitățile auditate pe tot parcursul auditului.

Pentru cazurile în care accesul prin aplicații la bazele de date ale entităților auditate nu era posibil, Curtea a lansat serviciul de automatizare robotică a proceselor în 2021. Acesta permitea să se evite descărcarea, salvarea și verificarea manuală a documentelor din bazele de date, cu condiția ca acestea să fie puse la dispoziție în formatul utilizabil necesar.

Servicii de analiză
avansată a datelor

Noua echipă creată în 2021 pentru D.A.T.A. (Data and Technology for Audit) a continuat să lucreze la punerea în aplicare a planului de dezvoltare pentru o mai bună utilizare a tehnologiei în sprijinul obiectivelor de audit ale Curții.

Membrii echipei D.A.T.A. au colaborat îndeaproape cu echipele de audit pentru a înțelege procesele și nevoile lor specifice. În funcție de complexitatea nevoilor identificate, activitatea a variat de la activități de consiliere pe termen scurt la participarea deplină la sarcinile de audit.

Echipa D.A.T.A. a condus sau a participat la mai multe proiecte la nivelul Curții prin: furnizarea de experți în date pentru grupul operativ NGEU; crearea unei comunități de știință a datelor pentru auditori; evaluarea și fezabilitatea unui nou motor de căutare semantică pentru producția proprie a Curții.

De asemenea, a fost creată o „infrastructură pentru știința datelor” care să permită prelucrarea datelor și tehnici avansate de analiză și vizualizare, în principal pentru seturile de date nestructurate și pentru Big Data.

În paralel, serviciul de IT al Curții a lansat în octombrie 2022 „depozitul de date ca serviciu”. Acesta permite utilizatorilor să proceseze și să analizeze date structurate cu grade diferite de autonomie, de la obținerea de rapoarte predefinite pentru utilizatorii elementari până la prelucrarea datelor și crearea de rapoarte și vizualizări ad hoc pentru utilizatorii experți.

Inovare

Curtea și-a continuat cooperarea cu instituțiile supreme de audit din statele membre ale UE în domeniul tehnologiei și al inovării în serviciul auditului în contextul rețelei și al platformei TiNA. Unsprezece evenimente online TiNA au avut loc pe diverse teme, de la auditarea securității cibernetice și transferul securizat de date până la utilizarea unor instrumente specifice pentru analiza datelor și process mining.

Curtea a continuat să se implice activ în Grupul pentru tehnologii emergente din cadrul Comitetului interinstituțional pentru transformare digitală, care lucrează la introducerea unor tehnologii precum inteligența artificială, realitatea augmentată sau blockchain în instituțiile UE. A fost inițiată o propunere pentru un proiect comun de valorificare a tehnologiilor registrelor distribuite pentru o securizare și mai bună a schimburilor cu entitățile auditate.

Relații instituționale

Curtea colaborează îndeaproape cu Parlamentul European, cu Consiliul, cu parlamentele naționale/regionale și cu guvernele statelor membre, întrucât impactul activității sale depinde, într-o mare măsură, de modul în care aceste instituții utilizează constatările sale de audit și recomandările pe care le formulează.

Parlamentul European

În 2022, Parlamentul European a reluat treptat participarea fizică regulată a altor instituții și organe la reuniunile sale plenare și ale comisiilor parlamentare. Prin urmare, numărul total de intervenții ale Curții, care au fost în cea mai mare parte cu prezență fizică în 2022, a scăzut ușor la 134, comparativ cu 147 în 2021 (toate de la distanță).

Comisiile și organismele Parlamentului European, în special Comisia pentru control bugetar (CONT), invită periodic membrii Curții și echipele de audit să prezinte rezultatele activității lor în cadrul reuniunilor pe care le organizează.

În total, în cursul anului 2022, membrii Curții au prezentat în fața CONT 16 rapoarte speciale și un document de analiză. Aceștia au participat, de asemenea, la 16 audieri publice ale Comisiei CONT privind descărcarea de gestiune pentru 2021, inclusiv la prezentarea Raportului anual pe 2021 de către președintele Curții, domnul Tony Murphy.

În plus, membrii Curții au susținut 27 de prezentări privind diferite rapoarte speciale și documente de analiză în fața altor 14 comisii ale Parlamentului European, în special în cadrul reuniunilor comune cu alte comisii interesate.

În martie 2022, Conferința președinților de comisie l-a invitat pe președintele Curții la un schimb de opinii cu privire la programul de activitate 2022+ și la o consultare legată de Programul de activitate 2023+. Fostul președinte al Curții, domnul Klaus‑Heiner Lehne, a participat la sesiunea plenară a Parlamentului European legată de descărcarea de gestiune pentru 2020, care a avut loc în luna mai. În octombrie, președintele Curții, domnul Tony Murphy, s-a întâlnit cu președinta Parlamentului European, doamna Roberta Metsola, și a prezentat în plenul Parlamentului Raportul anual pe 2021. Membrii Curții care fac parte din Camera II s-au întâlnit, de asemenea, cu coordonatorii Comisiei REGI în iunie pentru a discuta despre continuarea cooperării, iar Comisia CONT a efectuat o vizită la Curte în noiembrie pentru un schimb de opinii cu colegiul instituției.

Consiliul Uniunii Europene

Numărul total de intervenții ale Curții a crescut substanțial la 82 în 2022, față de 68 în 2021.

Ca regulă, grupurile de pregătire ale Consiliului tratează toate rapoartele speciale ale Curții la scurt timp după publicarea acestora, dar nu neapărat și toate documentele de analiză și avizele. În 2022, Curtea a prezentat 26 de rapoarte speciale și 3 avize în fața a 19 comitete și grupuri de lucru ale Consiliului.

În 2022, reprezentanții Curții au participat, de asemenea, la 29 de reuniuni consacrate descărcării de gestiune pentru bugetul UE aferent exercițiilor financiare 2020 și 2021. În plus, Comitetul bugetar al Consiliului a invitat conducerea Curții să își prezinte Programul de activitate 2023+ și proiectul de buget pentru 2023.

Președinția Consiliului
Franța: ianuarie-iunie 2022
Republica Cehă: iulie-decembrie 2022

Datorită relaxării restricțiilor legate de COVID‑19, reprezentanții Curții au putut din nou să participe cu prezență fizică la majoritatea reuniunilor cu Consiliul UE. Unele interacțiuni au avut loc însă tot de la distanță. Noul mod de lucru ne-a permis, de asemenea, să organizăm mai multe interacțiuni cu Consiliul UE, cum ar fi informări tehnice specifice cu privire la unele rapoarte, destinate reprezentanțelor permanente pe lângă UE.

În iulie 2022, fostul președinte al Curții, domnul Klaus‑Heiner Lehne, s-a întâlnit cu prim-ministrul ceh și cu miniștrii afacerilor UE și finanțelor din Republica Cehă pentru a discuta prioritățile Președinției Consiliului. Doamna Iliana Ivanova și domnul Jan Gregor, membri ai Curții, au participat în septembrie la o reuniune informală cu miniștrii responsabili pentru politica de coeziune. Președintele Curții, domnul Tony Murphy, s-a întâlnit atât cu prim-ministrul suedez, cât și cu ministrul de finanțe din această țară în luna noiembrie. În decembrie 2022, domnul Tony Murphy, președintele Curții, și domnul Jan Gregor, membru al Curții, s-au întâlnit cu ministrul ceh al finanțelor, în calitatea acestuia de președinte al ECOFIN, înainte de prezentarea Raportului anual pe 2021 în fața miniștrilor de finanțe din UE. În plus, membrii Curții și personalul de conducere au participat în 2022 la 14 reuniuni cu reprezentanți ai reprezentanțelor permanente pe lângă UE.

Parlamentele naționale/regionale și guvernele statelor membre

Reuniuni cu
parlamentele naționale/regionale

În cursul anului 2022, membrii și personalul din cadrul Curții au prezentat activitatea instituției în cadrul a 88 de reuniuni cu parlamentele naționale/regionale din 20 de state membre.

Reuniuni cu
guvernele statelor membre

În 2022, membrii și conducerea Curții au prezentat activitatea instituției în cadrul a 133 de reuniuni cu guverne și organisme guvernamentale din 22 de state membre.

Comisia Europeană

Schimburi de opinii cu entitățile auditate
la cel mai înalt nivel

Membrii Curții și comisarii au contacte bilaterale regulate cu privire la sarcinile de audit planificate și în curs de desfășurare.

Conform unei practici consacrate de mulți ani, membrii Curții participă de asemenea la o reuniune anuală cu omologii lor din cadrul Comisiei Europene. Aceste reuniuni oferă prilejul de a face un bilanț și de a reflecta la modalități de îmbunătățire în continuare a cooperării.

Cooperarea cu alte instituții supreme de audit

Comitetul de contact al instituțiilor supreme de audit din UE

Cooperarea Curții cu instituțiile supreme de audit din cele 27 de state membre are loc, în principal, în cadrul Comitetului de contact al instituțiilor supreme de audit din UE. Acest forum facilitează dialogul și schimbul de opinii între instituțiile supreme de audit din statele membre ale UE și Curtea de Conturi Europeană.

În 2022, Curtea a continuat inițiativa „EU Network Audit on COVID‑19”, care a condus la publicarea pe site-ul internet al Comitetului de contact a unei serii de fișe informative privind activitățile relevante desfășurate de instituțiile supreme de audit în 2020 și în 2021 pe această temă. De asemenea, Curtea a continuat activitatea de cooperare privind auditarea punerii în aplicare a Mecanismului de redresare și reziliență și a planurilor naționale de redresare și reziliență. În legătură cu acest din urmă subiect, manageri din serviciile de audit și auditori reprezentând 22 de instituții supreme de audit din UE s-au întâlnit în mod regulat și au discutat despre auditurile lor finalizate, în curs sau planificate referitoare la NGEU.

Reuniunea anuală din 2022

În mai 2022, Curtea a găzduit reuniunea anuală a Comitetului de contact. Aceasta a fost prima reuniune cu prezență fizică a șefilor instituțiilor supreme de audit din UE din 2019 încoace (în noiembrie 2021, a avut loc un eveniment la nivel înalt organizat online). Discuțiile principale s-au axat pe sarcinile și provocările strategice cu care se confruntă instituțiile supreme de audit din UE în ceea ce privește evaluarea valorii adăugate a Mecanismului de redresare și reziliență la nivel național și la nivelul UE.

Instituțiile supreme de audit din țările candidate și din țările potențial candidate la aderarea la UE

De asemenea, Curtea sprijină instituțiile supreme de audit ale țărilor candidate la aderarea la UE (Albania, Moldova, Muntenegru, Macedonia de Nord, Serbia, Turcia și Ucraina) și ale țărilor potențial candidate (Bosnia și Herțegovina, Kosovo²).

În 2022, Curtea a sprijinit SIGMA (Sprijin pentru îmbunătățirea guvernanței și a gestionării), o inițiativă comună a OCDE și a Uniunii Europene, în organizarea la Paris a unei reuniuni a Rețelei instituțiilor supreme de audit din țările candidate și din țările potențial candidate.

² Această denumire nu aduce atingere pozițiilor privind statutul și este conformă cu Rezoluția Consiliului de Securitate al ONU 1244/1999 privind situația referitoare la Kosovo (UNSCR 1244/1999), precum și cu Avizul Curții Internaționale de Justiție (CIJ) privind Declarația de independență a Kosovoului (Advisory Opinion on the question of the „Accordance with international law of the unilateral declaration of independence in respect of Kosovo) din 22 iulie 2010.

INTOSAI

În 2022, Curtea a continuat să se implice activ în activitățile Organizației Internaționale a Instituțiilor Supreme de Audit (INTOSAI). În calitate de vicepreședinte al Comitetului pentru standarde profesionale (CSP), Curtea a contribuit la activitățile Grupului operativ pentru planificare strategică al INTOSAI și a colaborat activ cu ceilalți președinți ai comitetelor care se ocupă de obiectivele urmărite de organizație. De asemenea, Curtea a găzduit în luna septembrie cea de a 21-a reuniune a Comitetului director al CSP, în cadrul căreia a fost adoptat cu succes raportul privind modernizarea cadrului de standarde, elaborat sub coordonarea Curții.

În noiembrie 2022, Curtea a participat la cel de al XXIV-lea Congres INTOSAI (INCOSAI) organizat la Rio de Janeiro. Acest congres are loc o dată la trei ani și acționează ca organ suprem al INTOSAI, unde se iau cele mai importante decizii administrative ale organizației. În cadrul congresului, a fost adoptat Planul strategic al INTOSAI pentru perioada 2023‑2028, iar Curtea a preluat de la instituția supremă de audit din Brazilia rolul de președinte al CSP. În această calitate, Curtea a devenit membru al Comitetului director al INTOSAI.

Curtea a luat parte, de asemenea, la subcomitetele CSP și la activitățile și proiectele altor grupuri de lucru ale INTOSAI, în special cele pentru auditul de mediu, pentru tehnologiile de lucru cu volume mari de date, pentru modernizarea financiară și reforma în materie de reglementare sau pentru evaluarea politicilor și a programelor publice. În plus, Curtea a condus proiectul de actualizare a ISSAI 140 privind managementul calității în instituțiile supreme de audit și a colaborat cu Inițiativa de dezvoltare INTOSAI (IDI) în vederea elaborării unor orientări pentru implementarea noului standard.

EUROSAI

Curtea s-a implicat totodată în mod activ în activitățile Organizației Europene a Instituțiilor Supreme de Audit (EUROSAI), care este grupul regional european al INTOSAI. Ea a participat în special la activitățile grupurilor de lucru pentru auditul de mediu, pentru tehnologiile informației și pentru auditul fondurilor alocate în caz de catastrofe și dezastre, precum și la activitățile Rețelei pentru etică.

În 2022, instituția noastră și-a continuat activitatea în cadrul grupului de proiect cu tematica Preparing for future risks and climate crisis: Time for audit to take a long-term view? (pe care îl coordonează împreună cu Oficiul de Audit din Regatul Unit), în contextul portofoliului intitulat Forward thinking and emerging issues („O gândire prospectivă și probleme emergente”). În plus, Curtea a contribuit în mod activ la grupul de proiect privind auditul răspunsului la pandemia de COVID‑19.

Managementul Curții

Membrii

Curtea de Conturi Europeană funcționează sub forma unui organ colegial compus din membri, câte unul din fiecare stat membru. Fiecare dintre membri este numit de Consiliu, după consultarea Parlamentului European, în urma nominalizării de către guvernul național respectiv. Curtea nu are niciun rol în procesul de nominalizare sau de numire a membrilor săi.

Membrii Curții sunt numiți pentru un mandat reînnoibil de șase ani și își exercită atribuțiile în deplină independență și în interesul general al UE. La preluarea mandatului, membrii își asumă un angajament solemn în acest sens în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene.

În 2022, Consiliul a numit un nou membru sloven, Jorg Kristijan Petrovič (de la 7 mai), un nou membru neerlandez, Stef Blok (de la 1 septembrie), un nou membru maltez, George Marius Hyzler (de la 1 octombrie), un nou membru cipriot, Lefteris Christoforou (de la 2 noiembrie) și un nou membru lituanian, Laima Liucija Andrikienė (de la 16 noiembrie). În plus, Consiliul a reînnoit mandatul membrului ceh, Jan Gregor, al membrului leton, Mihails Kozlovs, și al membrului polonez, Marek Opioła, pentru o perioadă suplimentară de șase ani (începând de la 7 mai).

Domnul Alex Brenninkmeijer, membrul nerlandez al Curții, a încetat din viață la 14 aprilie 2022.

Procedura de numire pentru un noul membru portughez era încă în curs de desfășurare la sfârșitul anului 2022.

În 2022 au avut loc 25 de reuniuni ale colegiului. Rata de prezență la aceste reuniuni a fost de 93 %. Membrii au participat de asemenea la ședințe ale camerelor și ale diferitor comitete (a se vedea, de asemenea, Camerele de audit și comitetele).

Seminarul Curții din 2022:
creșterea eficienței
și utilizarea optimă a resurselor instituției
în auditurile viitoare

O dată pe an, membrii Curții, secretarul general și directorii participă la un seminar de două zile pentru a discuta chestiuni importante legate de strategia pe termen lung a instituției și de funcționarea și organizarea sa.

La seminarul Curții din 2022, membrii au discutat următoarele subiecte majore:

• modalități de a obține câștiguri suplimentare de eficiență și de productivitate în elaborarea rapoartelor speciale;
• aspecte legate de aplicarea practică a Codului de conduită al Curții; și
• Programul de activitate 2023+.

Președintele

Președintele este responsabil de strategia instituției, de planificare și de gestionarea performanței, de comunicare și de relația cu mass-media, de relațiile instituționale, de chestiunile juridice și de auditul intern. De asemenea, președintele reprezintă instituția în relațiile externe ale acesteia.

Președintele este ales de către membri, din rândul acestora, pentru un mandat de trei ani, cu posibilitate de reînnoire. Persoana aleasă își asumă apoi rolul de primus inter pares, prezidează reuniunile colegiului și se asigură că deciziile acestuia sunt puse în aplicare.

În data de 1 octombrie 2022, domnul Tony Murphy l-a înlocuit pe domnul Klaus‑Heiner Lehne în funcția de președinte al Curții de Conturi Europene.

Camerele de audit și comitetele

Fiecare membru este repartizat în una dintre cele cinci camere de audit, în cadrul cărora sunt adoptate majoritatea rapoartelor de audit, a documentelor de analiză și a avizelor Curții. Camerele repartizează sarcinile de audit între diverșii membrii care le compun. Fiecare membru este responsabil pentru propriile sarcini de audit în fața camerei și în fața colegiului. Activitatea de audit este realizată de auditori profesioniști care lucrează pentru direcțiile atașate camerelor de audit.

Membrii fiecărei camere de audit aleg un decan pentru un mandat de doi ani, care poate fi reînnoit. De la 11 octombrie 2022, decanii celor cinci camere de audit ale Curții sunt: Joëlle Elvinger, Annemie Turtelboom, Bettina Jakobsen, Mihails Kozlovs și Jan Gregor.

Comitetul pentru controlul calității auditului (AQCC) se ocupă de politicile, de standardele și de metodologia de audit a Curții, de sprijinul pentru audit, de dezvoltarea auditului și de controlul calității auditului. Acesta este alcătuit din câte un membru din fiecare cameră de audit și este prezidat, de la 2 noiembrie 2022, de doamna Iliana Ivanova.

Comitetul administrativ și, după caz, colegiul membrilor, ambele prezidate de președinte, iau decizii cu privire la aspectele strategice și administrative mai ample. Comitetul administrativ este alcătuit din președinte, decanii camerelor, președintele Comitetului pentru controlul calității auditului (AQCC) și membrul pentru relații instituționale (de la 10 octombrie 2022, doamna Eva Lindström).

În 2022 au avut loc 113 reuniuni ale camerelor, 15 reuniuni ale Comitetului administrativ și 9 reuniuni ale AQCC. Rata de prezență la aceste reuniuni a fost de 95 %, 94 % și, respectiv, 89 %.

Alte comitete includ Comitetul pentru etică (prezidat de doamna Joëlle Elvinger), Comitetul pentru auditul intern (prezidat de domnul Hannu Takkula) și Grupul consultativ în materie de prospectivă (prezidat de doamna Helga Berger).

Conducerea de nivel superior a Curții este alcătuită din secretarul general și din directori. Există în total 10 direcții: 5 atașate camerelor de audit, una atașată Comitetului pentru controlul calității auditului (AQCC), una atașată Președinției și 3 direcții atașate Secretariatului general.

Măsurarea performanței

Curtea utilizează un set de indicatori-cheie de performanță pentru a informa conducerea instituției cu privire la progresele realizate în vederea atingerii obiectivelor sale strategice, pentru a veni în sprijinul procesului decizional și pentru a oferi părților interesate instituționale informații privind performanța sa. Indicatorii-cheie de performanță au fost actualizați pentru a sprijini strategia instituției pentru perioada 2021‑2025. Următorul set de indicatori-cheie de performanță oferă o imagine de ansamblu asupra performanței organizației în ceea ce privește diseminarea și impactul activităților sale și percepția asupra acestora:

• numărul de rapoarte publicate (față de planificare);
• prezența în mass-media;
• impactul activității Curții și percepția asupra acesteia (feedback de la părțile interesate);
• intervențiile în fața altor instituții, a parlamentelor naționale/regionale și a guvernelor statelor membre, precum și activitățile internaționale;
• punerea în aplicare a recomandărilor Curții.

29 de rapoarte publicate în 2022

Curtea a publicat 29 de rapoarte, comparativ cu 32 în 2021. Acestea au inclus 28 de rapoarte speciale și un document de analiză.

Prezența în mass-media

2022: creștere semnificativă
a acoperirii mediatice

În 2022, Curtea a contorizat aproximativ 130 000 de articole online și postări pe platformele de comunicare socială legate de rapoartele sale de audit, de alte publicații sau de instituție în general. Această cifră reprezintă o creștere semnificativă a acoperirii în comparație cu anii precedenți (2021: 67 000; 2020: 32 000).

Acoperirea mediatică poate varia considerabil în funcție de tematica și complexitatea rapoartelor. Factorii externi, cum ar fi un eveniment important sau evoluții majore ale politicilor, pot influența, de asemenea, interesul mass-mediei față de publicațiile Curții. În plus, în perioade de urgență, cum ar fi pandemia de COVID‑19 sau războiul de agresiune purtat de Rusia în Ucraina, atenția mass-mediei se concentrează în special pe materiale legate de criza respectivă.

Interacțiunea cu presa

Începând cu perioada de restricții de deplasare a persoanelor impusă în contextul pandemiei de COVID‑19, Curtea și-a promovat publicațiile în format virtual, ceea ce a permis intensificarea contactelor cu jurnaliștii.

În 2022, au fost publicate 41 de comunicate de presă în 24 de limbi ale UE, precum și note de informare, informări de presă și declarații în format audio în anumite limbi (care puteau fi utilizate ca atare). De asemenea, Curtea a acordat mai multe interviuri principalelor canale media din Europa, acoperind posturi de radio, canale de televiziune și presa scrisă. În plus, au fost organizate 14 briefinguri de presă online, precum și 9 briefinguri suplimentare organizate pentru anumite țări cu privire la raportul anual. În total, briefingurile Curții au atras 350 de jurnaliști, majoritatea reprezentând principalele canale media naționale din statele membre ale UE.

Un milion și jumătate de vizite
pe site-ul Curții

În 2022, s-au înregistrat peste un milion și jumătate de vizite pe site-ul Curții, cu aproximativ 600 000 de vizitatori unici.

2022: numărul de urmăritori
pe platformele sociale
a continuat să crească

Așa cum se prezenta situația la sfârșitul anului 2022, peste 45 000 de persoane urmăreau cele trei conturi ale Curții pe platformele sociale (Twitter, LinkedIn, Facebook), o cifră în creștere față de 39 000 de persoane în 2021.

Impactul activității Curții și percepția asupra acesteia

82 % dintre respondenții
la sondajele Curții consideră că
rapoartele noastre sunt utile pentru activitatea lor

Curtea evaluează utilitatea și impactul probabil al activităților sale, așa cum sunt percepute de cititorii rapoartelor sale din cadrul Parlamentului European, al Consiliului, al Comisiei, al agențiilor UE, al reprezentanțelor permanente ale statelor membre, al agențiilor și al instituțiilor supreme de audit din statele membre, al ONG-urilor, al mediului academic, al mass-mediei și al altor organisme.

Începând din 2018, Curtea efectuează sondaje electronice anonimizate pentru a le solicita cititorilor săi un feedback calitativ cu privire la anumite rapoarte, precum și sugestii generale pentru activitatea instituției.

În 2022, 82 % dintre cei aproximativ 450 de respondenți considerau că rapoartele Curții erau utile pentru activitatea lor și 78 % erau de părere că acestea aveau un impact. Aceste rezultate sunt similare cu cele de anul trecut (2021: 83 % și, respectiv, 79 %).

Intervențiile Curții în fața altor instituții, a parlamentelor naționale/regionale și a guvernelor statelor membre, precum și activitățile internaționale

Nivel ridicat de interacțiune
cu părțile interesate

Per ansamblu, în 2022, interacțiunea cu părțile interesate de la nivel european și internațional a atins din nou un nivel ridicat. Curtea a prezentat rezultatele activității sale în 437 de ocazii, în cadrul comisiilor Parlamentului European, al grupurilor de pregătire ale Consiliului și în fața parlamentelor naționale/regionale și a guvernelor statelor membre (419 în 2021).

În plus, instituția a participat la 178 de activități internaționale. Acestea au inclus activități ale organizațiilor internaționale de audit public, în special INTOSAI și EUROSAI, precum și evenimente bilaterale cu alte instituții supreme de audit, conferințe, reuniuni și activități care vizau un public mai larg (154 în 2021).

Punerea în aplicare a recomandărilor Curții

Aproape toate recomandările
formulate de Curte în 2018
au fost puse în aplicare

Curtea măsoară punerea în aplicare a recomandărilor sale pe baza urmăririi subsecvente realizate de auditori. Pentru 2022, ea a analizat recomandările pe care le-a adresat Comisiei și altor instituții în rapoartele publicate în 2018.

În urma analizei, s-a constatat că, în ceea ce privește recomandările analizate, 100 % dintre cele 14 formulate în Raportul anual pe 2018 al Curții și 85 % dintre cele 325 formulate în rapoartele speciale publicate în 2018 fuseseră puse în aplicare fie integral, fie în majoritatea privințelor sau în anumite privințe.

Sprijinul pentru activitățile de audit

Metodologia de audit

AWARE

Platforma digitală internă AWARE (Accessible Web-based Audit Resource) descrie metodologia și orientările de audit aplicate de Curte. Anul trecut, această platformă a fost pusă la dispoziție pesite-ul nostru web. Ea oferă publicului un punct unic de acces la metodologia și orientările de audit ale Curții.

Formare profesională

2022: obiectivele în materie de
formare profesională au fost depășite

În 2022, obiectivul pe care și l-a stabilit Curtea în materie de zile de formare profesională (cinci zile de formare pe an, fiind excluse cursurile de limbi străine, pentru auditori, în conformitate cu recomandările Federației Internaționale a Contabililor, și două zile pentru personalul din afara activității de audit) a fost din nou depășit.

Auditorii Curții au participat, în medie, la 6,9 zile de formare non-lingvistică (8,5 în 2021 și 5,4 în 2020), din care 5,0 zile corespundeau unor formări în domeniul activității de bază a instituției (audit). Personalul din alte servicii decât cele de audit a participat, în medie, la 3,6 zile de formare (4,2 în 2021 și 3,1 în 2020). Scăderea de la un an la altul a acestor doi indicatori poate fi explicată prin revenirea treptată la formarea în sala de curs/față în față, care oferă o experiență de învățare mai bună, dar are, prin definiție, o capacitate mai mică decât alternativele online.

Formări adaptate pentru auditori

Curtea se străduiește constant să propună o ofertă bogată de formare, dar acordă totuși o atenție deosebită formării în domeniul activității de bază a instituției (audit). Aceasta s-a concretizat într-o serie de cursuri și inițiative noi, cum ar fi cele descrise mai jos.

• Formări în domenii de politică: una dintre principalele priorități pentru 2022 a fost de a acumula și a consolida cunoștințe privind domeniile de audit ale Curții/politicile UE, în cooperare cu camerele de audit. În cadrul acestei inițiative au fost organizate 12 sesiuni.
• Un nou domeniu care a beneficiat de o atenție deosebită a fost reprezentat de NextGenerationEU (NGEU) și, în special, de Mecanismul de redresare și reziliență (RRF). Cea mai notabilă inițiativă în acest sens a constat într-un curs de formare de două zile privind MRR, pe care îl oferim în cooperare cu Institutul European de Administrație Publică. În total, au fost organizate șase ediții ale acestui curs online menit să ajute participanții să înțeleagă detaliile și particularitățile Regulamentului privind MRR și punerea în aplicare a planurilor naționale de redresare și reziliență ale statelor membre.
• Noi programe de formare pentru coordonatorii de audit și privind utilizarea datelor și a tehnologiei în serviciul auditului: a fost finalizat cadrul de competențe pentru coordonatorii de audit, care a servit drept bază pentru elaborarea unui program de formare special, structurat în jurul celor trei competențe-cheie pe care coordonatorii de audit ar trebui să le dețină: managementul de proiect, comunicarea eficace și leadershipul. În cooperare cu echipa D.A.T.A, a fost demarată o inițiativă de perfecționare a competențelor auditorilor Curții în ceea ce privește utilizarea datelor și a tehnologiei.

Formare și sensibilizare
cu privire la noul mediu hibrid

Au fost organizate cursuri de formare pentru personal și manageri cu privire la munca în noua realitate hibridă, în urma intrării în vigoare în aprilie 2022 a noii decizii privind munca în format hibrid. Programul „Înapoi la birou” s-a desfășurat în perioada iunie-octombrie și a inclus diferite activități, cum ar fi cursuri de formare, prezentări, ateliere de lucru și un concurs de fotografie. În noiembrie 2022 a avut loc un curs obligatoriu pentru manageri.

Curtea și-a continuat programul de formare pentru consilieri în carieră, mentori, facilitatori interni și persoane de contact cărora personalul li se poate adresa în mod confidențial. De asemenea, a fost lansat un nou program intern de îndrumare cu privire la reziliență.

Traduceri

În 2022, au fost traduse și revizuite peste 203 000 de pagini (227 003 în 2021), cifră care include 21 133 de pagini externalizate. De asemenea, traducătorii instituției au participat la activitățile de audit ale Curții, oferind asistență lingvistică în cursul vizitelor de audit și al reuniunilor hibride sau online, precum și pentru redactarea rapoartelor. În plus, traducătorii au fost implicați în activități de comunicare, oferind consultanță lingvistică și îmbunătățind calitatea prin adaptarea mesajelor la publicul-țintă, de exemplu prin adaptare culturală.

Pentru prima dată, toate produsele Curții de Conturi au fost traduse cu promptitudine în limba irlandeză, ceea ce a permis publicarea lor la timp.

Securitatea cibernetică

2022: un an crucial
pentru securitatea cibernetică

Criza provocată de pandemia de COVID‑19 a generat o creștere exponențială a criminalității informatice și a atacurilor cibernetice sponsorizate de diferite state. Echipa de securitate IT din cadrul Curții a avut, mai mult ca niciodată, dificila misiune de a proteja securitatea serviciilor informatice ale instituției. Această sarcină nu ar fi putut fi dusă la capăt fără sprijinul prețios acordat de Centrul interinstituțional de răspuns la incidente de securitate cibernetică, CERT-UE.

Punerea în aplicare a planului de securitate cibernetică 2022‑2024 a demarat cu un număr relevant de acțiuni deja realizate sau în curs de desfășurare. În plus, cu sprijinul CERT-UE, a fost elaborată o foaie de parcurs vizând trecerea la un model de securitate bazat pe încredere zero (Zero Trust), care este unul dintre principiile aflate la baza planului de securitate cibernetică. Primul sistem care implementează această nouă paradigmă este noua platformă de acces de la distanță, care va înlocui în primul trimestru al anului 2023 actuala soluție VPN.

În 2022 au avut loc mai multe campanii de phishing, inclusiv o campanie desfășurată la nivel interinstituțional. Aceste campanii au dat rezultate: s-a înregistrat o creștere a numărului de angajați care au identificat și au raportat mesajele de phishing.

CERT-UE a organizat o sesiune specială pentru conducerea de nivel superior a Curții, în scopul informării cu privire la situația actuală a amenințărilor și la prioritățile strategice care trebuie abordate.

În cursul anului, secretarul general a aprobat o nouă politică privind gestionarea și auditul fișierelor-jurnal. Aceasta este menită să ofere asigurări utilizatorilor și să garanteze transparența în ceea ce privește utilizarea auditului de sistem și a datelor de jurnalizare, asigurând în același timp securitatea sistemelor instituției.

În fine, Curtea s-a implicat activ în elaborarea noilor norme interinstituționale în materie de securitate cibernetică. Acestea sunt în curs de aprobare, dar instituția noastră aplică deja multe dintre dispozițiile prevăzute.

Clădirile

Un spațiu de lucru inclusiv,
sigur și prietenos cu mediul

Credem cu tărie că un spațiu de lucru satisfăcător este esențial pentru atingerea obiectivelor strategice ale instituției. Impactul direct asupra stării de bine a personalului contribuie la atractivitatea Curții ca angajator.

Ne propunem să asigurăm un spațiu de muncă sustenabil, în care întregul personal să poată evolua într-un mediu colaborativ, axat pe starea de bine, sigur, inclusiv și care respectă mediul înconjurător.

În prezent, Curtea are în proprietate trei clădiri („K1”, „K2” și „K3”), care funcționează ca o singură entitate tehnică integrată. De asemenea, Curtea închiriază în Luxemburg spații de birouri pentru centrul său de recuperare a datelor informatice în caz de dezastru.

K1

Clădirea K1, inaugurată în 1988, dispune de birouri pentru un maximum de 310 persoane, precum și de săli de ședință.

Clădirea K1 a fost modernizată în 2008 pentru a fi adusă în conformitate cu cerințele naționale în materie de sănătate, de siguranță și de mediu. În măsura posibilului, tehnologia utilizată în K1 a fost adaptată pentru a fi compatibilă cu cea utilizată în clădirile K2 și K3.

K2

Clădirea K2 a fost inaugurată în 2003. Aceasta găzduiește birouri care pot primi până la 241 de persoane, săli de ședință, o sală de conferință cu cabine de interpretare, săli de videoconferință, o cafeteria și chicinete.

Clădirea K2 a fost renovată pentru a optimiza organizarea spațiilor de lucru și pentru a moderniza instalațiile tehnice în sensul creșterii ecoeficienței lor.

K3

Clădirea K3 a fost inaugurată în 2012. La parter se află cantina, o cafeteria și mai multe săli de formare. În K3 se află de asemenea birouri care pot primi până la 503 persoane, săli de ședință și o sală IT. Clădirea K3 a obținut calificativul „foarte bun” conform BREEAM, aceasta fiind principala metodă recunoscută la nivel mondial pentru evaluarea și certificarea sustenabilității clădirilor.

Managementul de mediu

În calitate de instituție a UE, Curtea are datoria de a aplica principiile unui bun management de mediu în toate activitățile sale. Prin urmare, instituția și-a asumat angajamentul de a reduce în mod constant impactul său asupra mediului. În fiecare an, Curtea monitorizează și analizează emisiile de gaze cu efect de seră generate de activitățile sale.

Curtea este onorată să dețină certificarea EMAS (Sistemul de management de mediu și audit). Instituția aplică cu succes un sistem de management de mediu conform cu EMAS și îndeplinește în integralitate cerințele de certificare ISO 14001:2015.

Auditul extern de verificare EMAS a avut loc în octombrie 2022. Rezultatele au fost pozitive, nu s-au constatat neconformități și au fost identificate numeroase bune practici. Prin urmare, certificarea EMAS a Curții pentru perioada 2023‑2025 a fost aprobată.

Cum facem față crizei energetice

Curtea va lua măsuri suplimentare pentru a reduce cu 15 % consumul de gaze, țintă propusă în iulie anul trecut în planul Comisiei și al Consiliului intitulat „Să economisim gazele pentru siguranță la iarnă”. Ea va ține seama, de asemenea, de recenta recomandare a guvernului luxemburghez privind limitarea la 20°C a temperaturii în clădirile exploatate de autoritățile publice.

În 2022, în urma unui audit energetic al clădirilor Curții, au fost propuse diverse opțiuni de economisire a energiei. Ca rezultat, un plan ambițios de reducere a consumului de energie este în curs de implementare.

Foaie de parcurs pentru
reducerea emisiilor până în 2030

În 2022, am lansat un proiect de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră (GES). Acesta se bazează pe trei factori-cheie:

• reducerea impactului asupra mediului pe care îl au clădirile instituției;
• adoptarea unei mobilități ecologice, ținând seama de necesitatea de a efectua misiuni de audit la fața locului, aceasta fiind un element de sprijin fundamental al activității noastre de audit;
• promovarea sensibilizării și a angajamentului în rândul personalului.

Raportarea cu privire la sustenabilitate

Primul raport al Curții privind sustenabilitatea, referitor la anul 2021, a fost adoptat de colegiu în septembrie 2022. Obiectivul de bază al responsabilității sociale este de a se asigura că activitățile unei organizații au un impact pozitiv asupra societății, a mediului și a economiei. Aceștia sunt cei trei piloni de bază pe care se sprijină responsabilitatea socială sau, altfel spus, sustenabilitatea. Prin urmare, sustenabilitatea se referă la etica activităților unei organizații și la modul în care aceasta funcționează într-un mod viabil pe termen lung.

Sustenabilitatea este însă mai mult decât o simplă „înverzire”. Ea acoperă, de asemenea, impactul economic, etica și guvernanța, respectarea legilor și a reglementărilor și, mai presus de toate, oamenii. La Curtea de Conturi Europeană, considerăm că personalul este cel mai valoros activ al nostru și implementăm o gamă largă de inițiative și acțiuni pentru a optimiza starea de bine a personalului.

Acest raport oferă o imagine de ansamblu a impactului economic, social și de mediu al operațiunilor Curții desfășurate cu scopul de a audita dacă fondurile UE sprijină o creștere durabilă și favorabilă incluziunii în Europa și în întreaga lume. De asemenea, raportul aduce informații cu privire la impactul structurii instituției și la modul în care operăm din punct de vedere administrativ pentru a îndeplini această misiune.

Raportul Curții privind sustenabilitatea va deveni un produs anual, care va fi publicat pe site-ul nostru internet.

Răspunderea de gestiune

Informații financiare

Curtea este finanțată de la bugetul Uniunii Europene, la rubrica de cheltuieli administrative.

În 2022, bugetul instituției s-a ridicat la aproximativ 162,1 milioane de euro.

Bugetul Curții reprezintă aproximativ 1,5 % din cheltuielile administrative totale ale UE (sub 0,1 % din totalul cheltuielilor UE).

Execuția bugetului pentru exercițiul 2022

EXERCIȚIUL FINANCIAR 2022	Credite definitive	Angajamente	% utilizare (angajamente/ credite)	Plăți
Titlul 1: Personalul instituției	(mii de euro)
10 – Membrii instituției	11 590	11 084	96 %	10 630
12 – Funcționari și agenți temporari	120 203	118 984	99 %	118 984
14 – Alți angajați și servicii externe	9 089	9 055	99 %	8 783
162 – Misiuni	1 647	1 647	100 %	1 227
161 + 163 + 165 – Alte cheltuieli privind personalul instituției	2 752	2 564	93 %	2 156
Subtotal titlul 1	145 281	143 334	99 %	141 780
Titlul 2: Clădiri, mobilier, echipamente și cheltuieli de funcționare diverse
20 – Bunuri imobile	4 908	4 9053	99 %	2 274
210 – Tehnologia informației și telecomunicații	8 879	8 879	100 %	5 617
212 + 214 + 216 – Bunuri mobile și cheltuieli conexe	847	783	92 %	534
23 – Cheltuieli administrative curente	540	478	89 %	378
25 – Reuniuni și conferințe	381	185	48 %	138
27 – Informare și publicare	1 305	1 145	88 %	834
Subtotal titlul 2	16 860	16 375	97 %	9 775
Total Curtea de Conturi Europeană	162 141	159 709	99 %	151 555

³ Inclusiv reportarea prin decizie.

Bugetul pentru 2023

Bugetul pentru 2023 reprezintă o creștere de 7,97 % față de bugetul aferent exercițiului 2022.

EXERCIȚIUL FINANCIAR 2022	2023	2022
Titlul 1: Personalul instituției	(mii de euro)
10 – Membrii instituției	11 777	11 715
12 – Funcționari și agenți temporari	131 876	120 838
14 – Alți angajați și servicii externe	9 779	8 444
162 – Misiuni	2 453	2 452
161 + 163 + 165 – Alte cheltuieli privind personalul instituției	2 601	2 732
Subtotal titlul 1	158 486	146 181
Titlul 2: Clădiri, mobilier, echipamente și cheltuieli de funcționare diverse
20 – Bunuri imobile	4 274	3 778
210 – Tehnologia informației și telecomunicații	8 452	8 228
212 + 214 + 216 – Bunuri mobile și cheltuieli conexe	894	944
23 – Cheltuieli administrative curente	588	574
25 – Reuniuni și conferințe	580	675
27 – Informare și publicare	1 786	1 761
Subtotal titlul 2	16 574	15 960
Total Curtea de Conturi Europeană	175 060	162 141

Notă: cifrele raportate se referă la bugetul inițial.

Auditul intern și auditul extern

Auditul intern

Serviciul de audit intern (IAS – Internal Audit Service) al Curții furnizează servicii de asigurare și de consultanță/consiliere independente și obiective, menite să aducă o valoare adăugată și să îmbunătățească funcționarea instituției. IAS asistă Curtea în îndeplinirea strategiei și a obiectivelor sale prin adoptarea unei abordări sistematice și disciplinate pentru a evalua și a îmbunătăți eficacitatea guvernanței, a gestionării riscurilor și a controlului intern în cadrul instituției. Serviciul raportează către Comitetul pentru audit intern, care este format din trei membri ai Curții și dintr-un expert extern. Comitetul monitorizează cu regularitate progresele înregistrate în îndeplinirea diferitelor sarcini stabilite în programul anual de activitate al serviciului și asigură independența acestuia.

În 2022, IAS a continuat să examineze politica de gestionare a riscurilor aplicată de Curte și a prezentat rapoarte pentru două sarcini: „Guvernanța IT” și „Procesul de recrutare”. De asemenea, IAS a finalizat principalele activități de audit pentru alte două sarcini, și anume „Politica în materie de clădiri a Curții – renovarea K2”, și „Procesul de evaluare și de promovare”, rapoartele aferente urmând să fie prezentate în 2023.

În ansamblu, activitatea IAS nu a evidențiat nicio deficiență care, prin natura sau prin amploarea sa, ar putea pune sub semnul întrebării fiabilitatea globală a sistemelor de control intern instituite de ordonatorul de credite delegat pentru a asigura legalitatea și regularitatea operațiunilor financiare ale Curții în 2022.

Auditul extern

Conturile anuale ale Curții sunt auditate de către un auditor extern independent. Acest audit extern este important, întrucât demonstrează că instituția aplică pentru ea însăși aceleași principii de transparență și de asumare a răspunderii pe care le aplică tuturor entităților care fac obiectul auditurilor sale.

Auditorul extern al Curții – societatea ACG Auditing & Consulting Group S.r.l. – a publicat raportul privind conturile Curții pentru exercițiul financiar 2021 în data de 5 mai 2022 și a emis o opinie de audit favorabilă.

Opiniile auditorului extern al Curții — exercițiul financiar 2021

Contact

CURTEA DE CONTURI EUROPEANĂ
12, rue Alcide De Gasperi
1615 Luxembourg
LUXEMBURG

Tel. +352 4398-1
Întrebări: eca.europa.eu/ro/Pages/ContactForm.aspx
Website: eca.europa.eu
Twitter: @EUAuditors

Numeroase alte informații despre Uniunea Europeană sunt disponibile pe internet pe serverul Europa (https://europa.eu).

Luxemburg: Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, 2023

PDF	ISBN 978-92-847-9828-5	ISSN 2362-9606	doi:10.2865/153181	QJ-AA-23-001-RO-N
HTML	ISBN 978-92-847-9820-9	ISSN 2362-9606	doi:10.2865/894723	QJ-AA-23-001-RO-Q
PRINT	ISBN 978-92-847-9823-0	ISSN 1831-1350	doi:10.2865/541300	QJ-AA-23-001-RO-C

Această publicație este disponibilă în 24 de limbi și în următorul format:

PDF

DREPTURI DE AUTOR

© Uniunea Europeană, 2023

Politica Curții de Conturi Europene referitoare la reutilizare este definită în Decizia nr. 6-2019 a Curții de Conturi Europene privind politica în materie de date deschise și reutilizarea documentelor.

Cu excepția cazului în care se precizează altceva (de exemplu, într-o mențiune separată indicând drepturile de autor), conținutul elaborat de Curtea de Conturi Europeană pentru care UE deține drepturile de autor face obiectul licenței Creative Commons Atribuire 4.0 Internațional (CC BY 4.0). Prin urmare, ca regulă generală, reutilizarea este autorizată cu condiția menționării adecvate a autorilor și a indicării eventualelor modificări. Reutilizatorul conținutului elaborat de Curtea de Conturi Europeană nu poate altera sensul sau mesajul inițial. Curtea de Conturi Europeană nu răspunde pentru eventualele consecințe ale reutilizării.

Este necesar să obțineți o permisiune suplimentară în cazul în care un anumit conținut prezintă persoane fizice ce pot fi identificate, de exemplu în cazul fotografiilor în care apar membri ai personalului Curții de Conturi Europene sau în cazul în care conținutul include lucrări ale unor terți.

Dacă se obține o astfel de permisiune, ea anulează și înlocuiește permisiunea de natură generală menționată mai sus și va indica în mod clar eventualele restricții de utilizare.

În ceea ce privește următoarele fotografii, reutilizarea lor este permisă numai cu condiția ca deținătorul drepturilor de autor, sursa și, acolo unde sunt menționate, numele fotografilor să fie indicate:

* © Uniunea Europeană, 2022, sursa: Curtea de Conturi Europeană.

* © Uniunea Europeană, 2022, sursa: Curtea de Conturi Europeană.

* © Uniunea Europeană, 2022, sursa: Curtea de Conturi Europeană.

* © Uniunea Europeană, 2022, sursa: Curtea de Conturi Europeană.

* © Uniunea Europeană, 2022, sursa: Curtea de Conturi Europeană.

* © Uniunea Europeană, 2022, sursa: Curtea de Conturi Europeană.

* © Uniunea Europeană, 2022, sursa: Parlamentul European / Alexis Haulot.

* © GLOBAL VIEW SPRL – fotograf: Simon Schmitt. Arhitecții clădirilor: Paul Noël (1988) și Jim Clemes (2004 și 2013).

Pentru a utiliza sau a reproduce un conținut pentru care UE nu deține drepturile de autor, poate fi necesar să obțineți o permisiune în acest sens direct de la titularii drepturilor de autor.

* (stânga sus): © depositphotos.com/ mrdoomits.

* (dreapta sus): © depositphotos.com/ Xavier Lejeune.

* (pe rândul din mijloc, stânga): © depositphotos.com/ adriaticphoto.

* (pe rândul din mijloc, în centru): © depositphotos.com/ halfpoint.

* (pe rândul din mijloc, dreapta): © depositphotos.com/ fran11.

* (jos): © stock.adobe.com/ denizbayram.

* © stock.adobe.com/ Weyo.

* © shutterstock.com/ jamesteohart.

* © Getty Images / Tonkovic.

* © stock.adobe.com/ Negro Elkha.

* © depositphotos.com/ Tashatuvango.

* © depositphotos.com.

* © shutterstock.com/ Billy Miaron.

Programele informatice sau documentele care fac obiectul unor drepturi de proprietate industrială, cum ar fi brevetele, mărcile, desenele și modelele înregistrate, logourile și denumirile, sunt excluse din politica Curții de Conturi Europene referitoare la reutilizare.

Familia site-urilor instituționale ale Uniunii Europene care sunt incluse în domeniul europa.eu oferă linkuri către site-uri terțe. Deoarece Curtea de Conturi Europeană nu are control asupra acestor site-uri, sunteți încurajați să verificați politica aplicată de ele în ceea ce privește respectarea vieții private și drepturile de autor.

Utilizarea logoului Curții de Conturi Europene

Logoul Curții de Conturi Europene nu poate fi utilizat fără acordul prealabil al Curții de Conturi Europene.

CONTACTAȚI UE

În persoană
În întreaga Uniune Europeană există sute de centre Europe Direct. Puteți găsi adresa centrului cel mai apropiat de dumneavoastră online (european-union.europa.eu/contact-eu/meet-us_ro).

La telefon sau în scris
Europe Direct este un serviciu care vă răspunde la întrebările privind Uniunea Europeană. Puteți accesa acest serviciu:

• apelând numărul gratuit: 00 800 6 7 8 9 10 11 (unii operatori pot taxa aceste apeluri);
• apelând numărul standard: +32 22999696;
• folosind formularul: european-union.europa.eu/contact-eu/write-us_ro.

GĂSIȚI INFORMAȚII DESPRE UE

Online
Informații despre Uniunea Europeană în toate limbile oficiale ale UE sunt disponibile pe site-ul Europa (european-union.europa.eu).

Publicații ale UE
Puteți vizualiza sau comanda publicații ale UE la op.europa.eu/ro/publications. Mai multe exemplare ale publicațiilor gratuite pot fi obținute contactând Europe Direct sau centrul dumneavoastră local de documentare (european-union.europa.eu/contact-eu/meet-us_ro).

Dreptul UE și documente conexe
Pentru accesul la informații juridice din UE, inclusiv la ansamblul legislației UE începând din 1951 în toate versiunile lingvistice oficiale, accesați site-ul EUR-Lex (eur-lex.europa.eu).

Date deschise ale UE
Portalul data.europa.eu oferă acces la seturile de date deschise ale instituțiilor, organismelor și agențiilor UE. Aceste date pot fi descărcate și reutilizate gratuit, atât în scopuri comerciale, cât și necomerciale. Portalul oferă, de asemenea, acces la o multitudine de seturi de date din țările europene.