Curtea de Conturi Europeană 2018 Raport de activitate

Curtea de Conturi Europeană

Colegiul membrilor Curții de Conturi Europene la 1 mai 2018.

Cuvântul-înainte al președintelui

Stimate cititor,

Strategia Curții pentru perioada 2018‑2020 urmărește să promoveze un climat de încredere în Uniunea Europeană, în rândul cetățenilor acesteia, prin intermediul auditului independent desfășurat de Curte. Curtea continuă să se axeze pe evaluarea performanței acțiunilor UE, pe comunicarea unor mesaje clare către publicul său și pe sporirea valorii activității sale pentru părțile interesate.

Prezentul raport de activitate oferă o imagine de ansamblu asupra activității desfășurate de Curte în 2018, an în care aceasta a publicat un număr record de rapoarte speciale, documente de analiză și avize. De asemenea, raportul conține informații cu privire la personalul, la gestiunea și la finanțele Curții.

Rapoartele Curții furnizează o evaluare imparțială a politicilor și a programelor UE, precum și a calității gestiunii financiare a fondurilor UE pe tot cuprinsul Uniunii și în afara acesteia. Curtea verifică dacă cheltuielile UE sunt efectuate în conformitate cu normele în vigoare și dacă politicile și programele acesteia prezintă un raport optim costuri-beneficii.

Așteptăm cu interes să lucrăm cu viitorul Parlament European și cu Comisia în vederea îmbunătățirii în continuare a gestiunii financiare a Uniunii și în vederea asigurării faptului că UE obține rezultatele pe care și le-a propus.

Privind spre viitor, acest raport ilustrează faptul că instituția noastră este hotărâtă să își continue procesul de reorganizare, pentru a putea face față provocărilor viitoare și pentru a rămâne în prima linie a evoluțiilor din auditul sectorului public.

Klaus-Heiner Lehne
Președinte

2018 pe scurt

Activitățile Curții

Strategia

2018 este primul an din strategia actuală a Curții, care acoperă perioada 2018‑2020. În cursul acestor trei ani, Curtea urmărește să atingă următoarele obiective strategice:

• creșterea valorii adăugate a declarației de asigurare în contextul gestiunii financiare actuale a UE;
• punerea unui accent mai mare pe aspectele legate de performanță ale acțiunilor UE;
• transmiterea unor mesaje clare către public.

De asemenea, Curtea a convenit să reorienteze serviciile sale într-o măsură mai adecvată în funcție de produsele sale.

Pentru a pune în aplicare această strategie, Curtea a stabilit un plan de acțiune menit să acopere aceste obiective și care să o ajute să rămână în prima linie a evoluțiilor din auditul sectorului public. Toate aceste acțiuni se aflau în derulare la sfârșitul exercițiului 2018. Totodată, Curtea a dispus deja efectuarea unei evaluări inter pares independente având ca obiect punerea în aplicare a strategiei sale, evaluare care urmează să fie finalizată spre sfârșitul anului 2019 – pentru mai multe informații, a se vedea capitolul privind răspunderea de gestiune.

Accent pe comunicarea produselor Curții

Comunicarea este cheia succesului în atingerea obiectivului strategic al Curții privind transmiterea unor mesaje clare către public: autoritățile politice ale UE și cele din statele membre responsabile de controlul și de gestiunea politicilor și a programelor UE, celelalte instituții supreme de audit, întreprinderile și organizațiile sectoriale, mediul academic și, nu în ultimul rând, publicul larg – principala parte interesată.

În 2018, Curtea s-a bucurat de o creștere semnificativă a interesului din partea mass-mediei în legătură cu activitatea sa. Acoperirea mediatică a fost deosebit de mare pentru rapoartele speciale ale Curții, care au fost din ce în ce mai mult discutate atât pe canale mass-media naționale, cât și pe cele specializate pe teme legate de UE – pentru mai multe informații, a se vedea capitolul referitor la prezența în mass-media.

Produse de comunicare noi și produse îmbunătățite

Analize preliminare de audit

În a doua jumătate a anului 2017, Curtea a demarat un proiect-pilot care constă în informarea publicului cu privire la o activitate de audit viitoare sau începută recent.

În 2018, Curtea a publicat 12 analize preliminare de audit (cunoscute anterior sub denumirea de „note de informare”), care sunt concepute ca o sursă de informații pentru cei interesați de politica sau de programele care sunt auditate. Informațiile au la bază activitățile pregătitoare întreprinse înainte de începerea unei sarcini de audit în curs.

Analizele preliminare de audit au contribuit la menținerea unui număr de publicații stabil și echilibrat pe parcursul anului: în 2018, pentru prima dată, nu a fost nicio lună în care Curtea să nu fi publicat un document. În 2019, Curtea va continua să publice aceste produse de comunicare.

Journal

În timp ce rapoartele de audit ale Curții prezintă constatările și recomandările acesteia vizând îmbunătățirea gestiunii financiare a UE, Journal este axat pe modul în care Curtea își desfășoară activitatea și pe aceia care elaborează rapoartele Curții în diferite domenii.

Această publicație a trecut recent printr-o schimbare de imagine, iar selecția temelor abordate a fost consolidată. În prezent, Curtea consacră fiecărei ediții câte o temă generală diferită.

În 2018, Journal s-a concentrat pe teme precum asistența pentru preaderare din partea UE, finanțarea și auditul Parlamentului European, guvernanța economică și financiară a UE, precum și pe rapoartele speciale ale Curții, pe programul de activitate, pe cooperarea internațională și pe activități prospective menite să pregătească instituția noastră pentru a face față provocărilor viitoare.

Descărcări

Audit

Curtea desfășoară diferite tipuri de audit, care vizează diferite domenii ale bugetului UE:

• audituri ale performanței cu privire la eficacitatea, eficiența și economicitatea politicilor și programelor UE. Aceste audituri axate pe raportul costuri-beneficii vizează aspecte specifice legate de gestiune sau de buget. Curtea selectează și concepe aceste sarcini de audit luând în considerare riscurile existente la adresa performanței sau a conformității și nivelul de venituri sau de cheltuieli implicat, precum și interesul existent în mediul politic și în rândul publicului larg;
• audituri financiare și audituri de conformitate cu privire la fiabilitatea conturilor anuale și la legalitatea și regularitatea operațiunilor monetare subiacente (în special în vederea declarației de asigurare), precum și evaluări ale conformității sistemelor sau a operațiunilor din domenii bugetare specifice cu normele și reglementările care li se aplică. Curtea aplică o metodă de eșantionare statistică, conform căreia fiecare euro cheltuit are șanse egale de a fi selectat în vederea auditului.

Auditurile Curții sunt axate pe subiecte care reflectă problemele cu care se confruntă UE, cum ar fi utilizarea sustenabilă și ecologică a resurselor naturale, creșterea economică și incluziunea, provocările legate de migrație și dezvoltarea la nivel mondial, piața unică și uniunea bancară și asigurarea răspunderii de gestiune și a eficienței Uniunii Europene.

Pe baza probelor colectate în cadrul activităților sale de audit, Curtea prezintă în rapoartele sale concluzii clare cu privire la gradul de îndeplinire a obiectivelor de politică ale UE și cu privire la situația contabilă și la gestiunea financiară a bugetului UE. Curtea poate astfel să furnizeze recomandări practice, care vizează un bun raport costuri-eficacitate.

Curtea își desfășoară auditurile în conformitate cu standardele de audit pentru sectorul public acceptate la nivel internațional. În cadrul activității sale de audit, Curtea parcurge pașii următori:

Planificarea activității

Membrii Curții convin asupra programelor de activitate în fiecare an.

În ianuarie 2018, președintele Curții, domnul Lehne, a prezentat programul de activitate al Curții pentru 2018 în cadrul reuniunii Conferinței președinților de comisie a Parlamentului European și a invitat toate comisiile acestuia din urmă să își prezinte sugestiile cu privire la temele de audit potențiale pentru programul de activitate pentru 2019, ca parte a procesului anual de consultare cu părțile interesate.

În octombrie 2018, Curtea a publicat programul său de activitate pentru 2019, primul care face parte din noua strategie, în care a prezentat prioritățile sale de audit și a furnizat detalii cu privire la cele 36 de rapoarte și de documente de analiză pe care intenționează să le publice în cursul acestui an. Aceste sarcini de audit acopereau, cel puțin parțial, 29 dintre cele 69 de sugestii (42 %) formulate de Parlamentul European (32 % în 2017).

Auditurile Curții vor continua să abordeze preocupări majore, cum ar fi utilizarea sustenabilă a resurselor naturale, creșterea și incluziunea, migrația, securitatea și dezvoltarea la nivel mondial, piața unică și răspunderea de gestiune și eficiența Uniunii Europene, pentru a stabili în ce măsură UE își îndeplinește promisiunile.

Activitățile de teren

Cea mai mare parte din activitatea de audit a Curții se desfășoară la sediul acesteia din Luxemburg.

În același timp, auditorii Curții efectuează un număr mare de vizite la Comisia Europeană – principala entitate auditată de Curte – și la alte instituții, agenții și organisme sau delegații ale UE, la autorități naționale, regionale și locale din statele membre și la organizații internaționale care gestionează fonduri ale UE.

De asemenea, auditorii efectuează verificări la fața locului la beneficiari ai fondurilor UE, atât în interiorul Uniunii, cât și în afara frontierelor acesteia. Prin intermediul acestor verificări, auditorii urmăresc pista de audit și obțin probe de audit directe de la părțile implicate în gestionarea politicilor și a programelor UE sau în colectarea și plata fondurilor UE, precum și de la beneficiarii care primesc aceste fonduri.

Frecvența și intensitatea activității de audit efectuate în diferitele state membre și în țările beneficiare depinde de tipul de audit desfășurat. În 2018, activitatea de audit desfășurată de auditorii Curții a acoperit 3 761 de zile (3 670 în 2017) de audit la fața locului, atât în statele membre, cât și în afara UE.

Echipele de audit sunt formate, în general, din doi sau din trei auditori, iar durata unei vizite de audit poate varia de la câteva zile până la două săptămâni. Verificările la fața locului efectuate în interiorul UE se desfășoară adesea în colaborare cu instituțiile supreme de audit din statele membre în cauză.

În plus, activitatea de audit la fața locului desfășurată de auditorii Curții a acoperit 2 723 de zile (2 300 în 2017) de audit la instituțiile UE din Bruxelles și din Luxemburg, la sediile agențiilor și ale altor organisme descentralizate de pe întreg teritoriul UE, precum și la sediile unor organizații internaționale, cum ar fi ONU sau OCDE, și ale unor societăți private de audit. Curtea utilizează din ce în ce mai mult videoconferințele și alte tehnologii ale informației, cum ar fi transferul securizat de date și de documente pentru obținerea și validarea probelor sale de audit.

Zile de vizite de audit efectuate în 2018 în state membre ale UE și în țări terțe

Notă: este posibil ca totalurile să varieze din cauza rotunjirilor.

Combaterea fraudei îndreptate împotriva bugetului UE

Curtea cooperează îndeaproape cu Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) în combaterea fraudei împotriva bugetului UE. Astfel, Curtea transmite OLAF orice suspiciune de fraudă, corupție sau altă activitate ilegală care aduce atingere intereselor financiare ale UE și care este identificată în cursul activității sale de audit. Aceste cazuri semnalate sunt examinate apoi de OLAF, care decide dacă să deschidă sau nu o investigație, cooperând, dacă este necesar, cu autoritățile din statul membru respectiv.

Deși auditurile Curții nu sunt concepute să detecteze în mod specific frauda, există situații în care apar suspiciuni cu privire la posibile activități neconforme cu reglementările sau frauduloase. În 2018, Curtea a semnalat OLAF nouă cazuri de suspiciuni de fraudă (13 cazuri în 2017) identificate în cursul activităților sale de audit.

În rapoartele sale anuale referitoare la bugetul UE, Curtea furnizează informații suplimentare cu privire la natura cazurilor de suspiciuni de fraudă transferate către OLAF și la recuperările recomandate de OLAF în legătură cu cazurile respective.

Publicații

Rapoartele de audit, documentele de analiză și avizele Curții reprezintă o verigă esențială a lanțului de asigurare a răspunderii pentru gestiunea finanțelor UE. Toate aceste documente ajută Parlamentul European și Consiliul UE să monitorizeze și să controleze realizarea obiectivelor de politică ale UE, precum și să solicite celor responsabili să dea seamă pentru gestiunea bugetului UE – în special în contextul procedurii anuale de descărcare de gestiune. Principala instituție responsabilă în acest sens este Comisia Europeană, însă celelalte instituții și organe ale Uniunii sunt și ele vizate. Autoritățile naționale, regionale și locale din statele membre joacă, de asemenea, un rol major în domeniile care fac obiectul gestiunii partajate, cum ar fi agricultura și coeziunea, ele fiind responsabile de modul în care este utilizată cea mai mare parte a bugetului UE.

Numărul de rapoarte speciale și de documente de analiză publicate în perioada 2015‑2018

Portofoliul de publicații al Curții cuprinde:

Rapoarte anuale și rapoarte speciale:

• rapoarte speciale, care prezintă rezultatele unor audituri selectate ce au ca obiect domenii specifice de cheltuieli sau de politici ori aspecte bugetare sau de gestiune;
• rapoarte anuale, în care sunt prezentate în principal rezultatele auditurilor financiare și de conformitate realizate de Curte cu privire la bugetul Uniunii Europene și cu privire la fondurile europene de dezvoltare, dar care pot conține și aspecte legate de gestiunea bugetară și de performanță;
• rapoarte anuale specifice, care sunt publicate separat și se referă la agențiile, la organismele descentralizate și la întreprinderile comune ale UE.

Avize și documente de analiză:

• avize cu privire la acte legislative noi sau actualizate care au un impact semnificativ asupra gestiunii financiare, acestea fiind elaborate fie în mod obligatoriu, în temeiul Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), fie la cererea altei instituții sau din inițiativa Curții;
• documente de informare: documente care descriu și analizează politici sau diverse aspecte legate de gestiune și care sunt axate pe teme specifice;
• analize panoramice: documente similare documentelor de informare, însă axate pe domenii de politică sau pe aspecte de gestiune vaste și complexe, adeseori examinate dintr-o perspectivă transversală;
• studii de caz rapide: constată situația de fapt existentă în legătură cu anumite chestiuni sau probleme specifice foarte bine delimitate, incluzând, dacă este necesar, o analiză utilă pentru înțelegerea situației de fapt respective.

În sfârșit, analizele preliminare de audit prezintă informații de fond cu privire la o sarcină de audit viitoare sau în curs – pentru mai multe informații, a se consulta capitolul privind comunicarea produselor Curții.

Toate publicațiile Curții sunt disponibile pe site-ul web al acesteia (eca.europa.eu) și sunt enumerate la sfârșitul acestui raport.

Rapoartele speciale

În concordanță cu strategia sa pentru perioada 2018‑2020, Curtea a sporit accentul pus pe evaluarea performanței acțiunilor UE pentru a se asigura că banii cetățenilor UE sunt utilizați în mod optim. În 2018, Curtea a publicat 35 de rapoarte speciale (28 în 2017) cu privire la diferite domenii de cheltuieli, abordând provocările cu care se confruntă UE, inclusiv cele legate de poluarea atmosferică, de rețeaua feroviară de mare viteză, de Instrumentul pentru refugiații din Turcia, de supravegherea bancară și de finanțarea acordată ONG-urilor.

În aceste rapoarte speciale, Curtea examinează dacă obiectivele politicilor și ale programelor UE pe care le-a selectat au fost îndeplinite, dacă rezultatele au fost obținute în mod eficace și eficient și dacă finanțarea din partea UE are o valoare adăugată, cu alte cuvinte dacă această finanțare a produs mai mult decât s-ar fi putut obține exclusiv prin acțiuni de nivel național. De asemenea, Curtea formulează recomandări, identificând modalități prin care să se realizeze economii, să se lucreze mai bine, să se evite risipa sau modalități în care să se obțină un raport costuri-eficacitate mai bun în realizarea obiectivelor de politică urmărite. În raportul de față, vom pune accentul pe două dintre rapoartele speciale ale Curții din 2018, și anume raportul privind rețeaua feroviară de mare viteză din UE și raportul privind Instrumentul pentru refugiații din Turcia.

Curtea depune toate eforturile pentru ca rapoartele sale speciale să fie publicate într-un orizont de timp de 13 luni, în conformitate cu Regulamentul financiar al UE.

Accent pe raportul special intitulat

Liniile ferate de mare viteză aduc numeroase beneficii pentru pasageri. Ele reprezintă un mod de transport confortabil, sigur, flexibil și durabil din punctul de vedere al mediului înconjurător. Mai mult, îmbunătățirea conexiunilor între diferitele regiuni ale UE face ca liniile ferate de mare viteză să devină mai competitive, contribuind la integrarea europeană prin creșterea aproprierii dintre oameni.

Abordarea de audit a Curții a fost una din perspectiva pasagerilor, analizând diferitele conexiuni, timpii de călătorie și prețurile pentru călătorii de afaceri și pentru călătorii în scopuri turistice. De asemenea, Curtea a examinat dacă investițiile cofinanțate de UE au avut un bun raport costuri-eficacitate și dacă au fost eficiente, precum și dacă au fost bine concepute și planificate.

Statele vizitate de auditori	Perioada acoperită: 2000‑2017
	10 căi ferate de mare viteză	4 conexiuni transfrontaliere
	30 de proiecte	Peste 5 000 km de linie de cale ferată

Curtea a concluzionat că rețeaua feroviară europeană de mare viteză rămâne un mozaic ineficace de rețele naționale slab conectate. Nu există un plan realist, pe termen lung, pentru a conecta diferitele părți ale rețelei existente a UE, construcția de linii de mare viteză transfrontaliere nu este o prioritate pentru guvernele statelor membre, iar Comisia Europeană nu are competența de a le constrânge în acest sens. În astfel de condiții, valoarea adăugată a cofinanțării din partea UE pentru liniile ferate de mare viteză este redusă. Sunt însă și vești bune: numărul de pasageri care folosesc linii de cale ferată de mare viteză în Europa crește constant, de la aproximativ 15 miliarde de călători-kilometri în 1990 la peste 124 de miliarde de călători-kilometri în 2016.

În ceea ce privește activitățile de diseminare a acestor informații, Curtea a prezentat acest raport în fața Comisiei pentru transport și turism și în fața Comisiei pentru control bugetar ale Parlamentului European, precum și în fața Consiliului UE. Ambele instituții au salutat publicarea raportului și s-au declarat de acord cu concluziile Curții. De asemenea, Curtea a prezentat raportul mai multor administrații naționale și instituții supreme de audit, precum și unor cercetători, anumitor părți interesate din sector și mass-mediei.

Raportul s-a bucurat de o mediatizare considerabilă în întreaga UE, în special în Spania, în Germania și în presa financiară și specializată pe teme legate de UE, precum și de un interes deosebit pe platformele de comunicare socială.

Accent pe raportul special intitulat

Turcia găzduiește cea mai mare populație de refugiați din lume: aproape 4 milioane de oameni. Această populație include circa 3,5 milioane de sirieni, dintre care majoritatea trăiesc în afara taberelor de refugiați. Instrumentul pentru refugiații din Turcia sprijină atât ajutorul umanitar, cât și asistența fără caracter umanitar pentru refugiați și pentru comunitățile-gazdă, cu o finanțare totală de 6 miliarde de euro din partea UE și a statelor membre ale acesteia. Acordul politic prevede totodată angajamentul Turciei de a pune capăt migrației neregulamentare din Turcia către UE.

Statele vizitate de auditori	Perioada acoperită: ianuarie 2016-martie 2018
	10 proiecte umanitare acoperind nevoile de bază, protecția, sănătatea și educația	33 % din ajutorul umanitar contractat (458 de milioane de euro)	Partenerii responsabili de punerea în aplicare, de exemplu agenții ale ONU, ONG-uri internaționale

Curtea a concluzionat că instrumentul asigurase un răspuns rapid la criza refugiaților. Proiectele umanitare i-au ajutat pe refugiați să își acopere nevoile de bază, dar nu au dus întotdeauna la raportul costuri-eficacitate preconizat și nici la îndeplinirea pe deplin a obiectivului instrumentului de a coordona sprijinul într-un mod eficace. Toate proiectele umanitare auditate au furnizat un sprijin util pentru refugiați. De exemplu, proiectul Emergency Social Safety Net (Plasa de siguranță socială de urgență) a furnizat ajutor în numerar unui număr de 1,3 milioane de refugiați. Cu toate acestea, jumătate dintre ele nu au produs încă rezultatele așteptate, și anume un efect de durată benefic, care să poată fi susținut fără sprijin financiar ulterior. De asemenea, pentru nouă dintre cele zece proiecte auditate, a fost necesară prelungirea duratei acestora.

Mediul de operare dificil a fost principalul factor care împiedica implementarea în timp util a unora dintre proiectele ONG-urilor. Comisia instituise măsuri adecvate pentru monitorizarea proiectelor, însă refuzul autorităților turce de a acorda acces la datele beneficiarilor pentru cele două proiecte de ajutor în numerar cuprinse în eșantionul Curții – în valoare totală de 1,1 miliarde de euro – a împiedicat Comisia și Curtea să îi urmărească pe beneficiarii proiectelor de la înregistrarea acestora până la efectuarea plății.

Curtea a prezentat acest raport în cadrul unei reuniuni comune a Comisiei pentru dezvoltare, a Comisiei pentru afaceri externe și a Comisiei pentru control bugetar din cadrul Parlamentului European și, ulterior, Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne. Raportul a fost prezentat și Grupului de lucru pentru extindere și țări aflate în proces de negociere a aderării la UE, precum și mass-mediei.

Acesta a suscitat un interes semnificativ din partea mass-mediei, îndeosebi în Germania, dar și în Danemarca, în Austria, în țările Benelux și în țările mediteraneene, precum și în presa specializată pe teme legate de UE.

Rapoartele anuale

Raportul anual pe 2017 privind bugetul UE

În fiecare an, Curtea auditează veniturile și cheltuielile din bugetul UE, examinând fiabilitatea conturilor anuale și măsura în care operațiunile de venituri și de cheltuieli sunt realizate cu respectarea normelor financiare, atât la nivelul UE, cât și la nivelul statelor membre. De asemenea, Curtea evaluează în mod specific fiecare domeniu major al bugetului UE, pe baza rubricilor din cadrul financiar multianual (CFM) 2014‑2020, și prezintă informații referitoare la gestiunea bugetară și financiară, precum și la elemente de performanță. Totodată, Curtea analizează cauzele aflate la baza erorilor, formulează recomandări de ameliorare și examinează dacă recomandările sale anterioare au fost puse în aplicare, precum și modul în care acestea au fost implementate.

Pentru cel mai recent raport anual al Curții, referitor la execuția bugetului privind exercițiul financiar 2017, Curtea a selectat și a testat circa 700 de plăți efectuate către beneficiari din toate domeniile de cheltuieli, în valoare totală de aproximativ 100 de miliarde de euro. Altfel spus, au fost evaluate circa 700 de cazuri diferite în care fondurile UE fuseseră utilizate pentru a furniza sprijin pentru proiecte majore de infrastructură, IMM-uri, organizații de cercetare, fermieri sau studenți din statele membre ale UE ori pentru beneficiari din țări din afara UE.

Această activitate amplă stă la baza declarației de asigurare pe care Curtea are obligația de a o furniza Parlamentului European și Consiliului în conformitate cu mandatul acesteia prevăzut la articolul 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE). La fel ca în anii precedenți, Curtea a emis o „opinie favorabilă” cu privire la conturi și la veniturile UE. Mai mult, pentru al doilea an consecutiv, Curtea a fost în măsură să exprime o „opinie cu rezerve” (și nu o „opinie contrară”) cu privire la cheltuielile UE.

O parte considerabilă a cheltuielilor din 2017 pe care Curtea le-a auditat nu au fost afectate de un nivel semnificativ de eroare. Mai mult, nivelul de eroare estimat pentru plățile efectuate în 2017 a fost de 2,4 %, în scădere față de nivelul de 3,1 % înregistrat în 2016 și față de nivelul de 3,8 % din 2015.

Nivelurile de eroare estimate pentru principalele domenii de cheltuieli
ale UE (2015‑2017)

Publicarea raportului anual al Curții constituie punctul de plecare al procedurii de acordare de către Parlamentul European a descărcării de gestiune, în cursul căreia colegiuitorul și autoritatea bugetară ale UE decid – la recomandarea Consiliului – dacă Comisia și alte organisme au gestionat în mod satisfăcător bugetul UE și, în caz afirmativ, le acordă o „descărcare de gestiune”.

Curtea și-a prezentat raportul anual în fața Comisiei pentru control bugetar a Parlamentului (CONT) la 4 octombrie, în ziua publicării, și, ulterior, în cadrul sesiunii plenare a Parlamentului European, în fața Consiliului (Afaceri Economice și Financiare) și în fața a 14 parlamente și autorități naționale din statele membre.

Domnul Klaus-Heiner Lehne, președintele Curții de Conturi Europene, și domnul Lazaros S. Lazarou, membru al Curții, prezentând raportul anual în sesiunea plenară a Parlamentului European, Strasbourg, noiembrie 2018.

După cum este prezentat în strategia sa pentru perioada 2018‑2020, Curtea a făcut primii pași în direcția schimbării abordării sale de audit în ceea ce privește declarația de asigurare (DAS). Pentru cheltuielile din domeniul coeziunii, Curtea a evaluat cadrul de control și de asigurare pentru perioada 2014‑2020, precum și fiabilitatea informațiilor privind regularitatea furnizate de Comisie. Acest demers a reprezentat un prim pas înspre o posibilă organizare a auditului privind declarația de asigurare sub forma unei misiuni de atestare.

Obiectivul general al acestei abordări modificate și al evoluției către o misiune de atestare este de a ține seama într-o mai mare măsură de diferitele niveluri de control intern care există în cadrul Comisiei Europene și al autorităților din statele membre care gestionează cheltuielile UE. În acest mod, vor putea fi puse în evidență mai clar deficiențele care persistă, atât cele din cadrul Comisiei Europene, cât și cele din statele membre, astfel încât Curtea să poată contribui la promovarea răspunderii de gestiune și la îmbunătățirea în continuare a gestiunii financiare a UE. Curtea va pune în aplicare această abordare numai în cazul în care sunt întrunite condițiile necesare prevăzute în standardele internaționale de audit.

Raportul anual referitor la fondurile europene de dezvoltare

Prin intermediul fondurilor europene de dezvoltare (FED), UE acordă asistență în cadrul cooperării pentru dezvoltare statelor din Africa, zona Caraibilor și Pacific și țărilor și teritoriilor de peste mări. Fondurile sunt finanțate de statele membre ale UE și sunt gestionate în afara cadrului bugetului general al UE de către Comisia Europeană și de către Banca Europeană de Investiții.

În continuare, sunt indicate principalele informații privind opinia de audit a Curții cu privire la fondurile europene de dezvoltare.

Rapoartele anuale specifice

Agenții și alte organisme ale UE

Agențiile UE sunt răspândite pe întreg teritoriul UE și au împreună un număr de aproximativ 11 000 de angajați. În 2017, bugetul total al agențiilor, excluzând Comitetul Unic de Rezoluție, s-a ridicat la 3,5 miliarde de euro, ceea ce reprezintă aproximativ 2,7 % din bugetul general al UE. Bugetul pe 2017 al Comitetului Unic de Rezoluție a fost de 6,6 miliarde de euro și este finanțat prin contribuții din partea instituțiilor de credit.

Agenția Europeană pentru Medicamente (EMA)
de la Londra, care își mută sediul la Amsterdam.

În 2018, Curtea a decis să prezinte rezultatele auditului său financiar privind agențiile UE într-un format mai ușor de utilizat. Curtea a continuat să furnizeze câte o declarație de asigurare pentru fiecare agenție, publicând totodată un raport anual unic care acoperă toate agențiile, inclusiv un document de sinteză intitulat „Auditul agențiilor UE – pe scurt”. De asemenea, ca în fiecare an, Curtea a publicat raportul său anual privind Școlile Europene și raportul privind orice datorie contingentă pentru Comitetul Unic de Rezoluție, Comisie și Consiliu.

Distribuția geografică a agențiilor în statele membre

* În urma deciziei Regatului Unit de a se retrage din UE, Consiliul a hotărât relocarea EMA la Amsterdam și a ABE (Autoritatea Bancară Europeană) la Paris în 2019.

Întreprinderile comune

Întreprinderile comune sunt parteneriate public-privat ale UE cu sectorul industrial, cu grupări din domeniul cercetării, precum și cu statele membre, și ele joacă un rol important în punerea în aplicare a unor aspecte specifice aferente politicii de cercetare a UE. Comisia Europeană este membrul „public” din cadrul întreprinderilor comune și reprezintă UE. Printre membrii „privați” se numără diferiți parteneri din sectorul industrial și din domeniul cercetării. Unul dintre principalele obiective ale întreprinderilor comune constă în a mobiliza contribuții din partea membrilor privați din sectorul industrial și din sectorul cercetării; aceasta este valoarea lor adăugată.

Avize

Curtea contribuie la îmbunătățirea guvernanței financiare a UE și prin intermediul avizelor pe care le publică cu privire la propuneri legislative noi sau de modificare a legislației existente ale Comisiei. Atunci când aceste propuneri implică un impact financiar semnificativ, avizele Curții sunt obligatorii conform legislației UE. Ele sunt utilizate în principal de autoritățile legislative – Parlamentul European și Consiliul – în cadrul activității lor. Alte instituții pot, de asemenea, solicita Curții să emită avize cu privire la anumite chestiuni sau Curtea poate publica astfel de avize din proprie inițiativă.

În 2018, Curtea a publicat un număr record de 10 avize referitoare la diverse domenii ale guvernanței UE. Acestea au vizat, în principal, propunerile legislative ale Comisiei pentru noul cadru financiar multianual (CFM), cum ar fi reforma politicii agricole comune (PAC), dar și eficacitatea Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF) și cooperarea acestuia cu viitorul Parchet European (EPPO), corelarea finanțării din partea UE cu statul de drept, precum și protecția avertizorilor.

Accent pe avizul privind reforma PAC

Atunci când și-a publicat propunerea legislativă privind noua PAC de după 2020, Comisia Europeană a subliniat că obiectivele în materie de mediu și de climă vor constitui o prioritate de prim ordin.

Cu toate acestea, în avizul său privind reforma PAC, Curtea a remarcat faptul că multe dintre opțiunile de politică propuse sunt foarte similare cu actuala PAC. În special, cea mai mare parte a bugetului va continua să finanțeze plățile directe efectuate către fermieri, pe baza numărului de hectare de teren pe care aceștia le dețin sau le utilizează. Curtea a constatat totodată că acest instrument nici nu constituie modalitatea cea mai eficientă de a sprijini venituri fiabile și nici nu este adecvat pentru a răspunde multora dintre preocupările legate de mediu. În plus, Curtea a considerat că estimarea Comisiei privind contribuția PAC la obiectivele UE în domeniul schimbărilor climatice părea a fi nerealistă și a recomandat ca planurile pentru viitoarea PAC să fie mai ecologice, să se bazeze mai riguros pe performanță și să întărească răspunderea de gestiune.

La fel ca în cazul rapoartelor sale, Curtea a prezentat acest aviz comisiilor din cadrul Parlamentului European, mai exact Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală și Comisiei pentru control bugetar, Consiliului, anumitor părți interesate din domeniul agriculturii și din cel al mediului, precum și mass-mediei.

Documentele de analiză: analize panoramice, documente de informare și studii de caz rapide

Analize panoramice

În 2018, Curtea a publicat două analize panoramice: în prima dintre ele, referitoare la punerea în practică a dreptului UE, Curtea a pledat pentru consolidarea supravegherii de către Comisie a aplicării dreptului UE de către statele membre; în cea de a doua, referitoare la mobilitate și transporturi, Curtea a recunoscut că aceste două elemente reprezintă o piatră de temelie a integrării europene. Curtea și-a exprimat însă preocuparea că investițiile în aceste domenii erau deficitare, dat fiind că investițiile reduse în infrastructură frânează modernizarea rețelei de transporturi din UE.

Documente de informare

În 2018, Curtea a publicat șase documente de informare: cinci referitoare la propunerile Comisiei pentru următorul CFM și unul referitor la integrarea migranților în UE. Observațiile formulate de Curte cu privire la CFM s-au axat în special pe procesul propus de stabilire a priorităților UE în materie de cheltuieli, pe flexibilitatea bugetului UE, pe orientarea către performanță și simplificarea administrativă, precum și pe mecanismele de asigurare a răspunderii de gestiune și de audit.

Curtea a salutat eforturile Comisiei de a moderniza bugetul UE pentru perioada de după 2020, dar, în același timp, a evidențiat mai multe riscuri potențiale, a identificat o serie de deficiențe și a propus îmbunătățiri specifice. În opinia Curții, controlul parlamentar ar trebui să se bazeze pe mecanisme solide de asigurare a răspunderii de gestiune și, ca regulă generală, Curtea de Conturi Europeană ar trebui să fie numită auditor extern pentru toate organismele instituite de Uniunea Europeană.

Studii de caz rapide

În 2018, Curtea a publicat un studiu de caz rapid referitor la coeziune, în care a constatat că rambursarea taxei pe valoarea adăugată (TVA) în acest domeniu este expusă la erori și utilizarea fondurilor UE în acest scop nu este întotdeauna optimă. Curtea a susținut că, în perioada de după 2020, organismele publice nu ar mai trebui să beneficieze de rambursarea TVA-ului aferent cheltuielilor cofinanțate de UE.

Evenimente importante

În cursul anului 2018, Curtea a fost implicată, atât în calitate de organizator, cât și de participant, în mai multe evenimente care i-au permis să își facă cunoscute punctele de vedere cu privire la modalitățile de promovare a răspunderii de gestiune și a transparenței, precum și de îmbunătățire a gestiunii financiare a UE.

Conferința privind instrumentele financiare

În ianuarie 2018, împreună cu Ministerul Finanțelor din Lituania, Curtea a organizat, la Vilnius, o conferință la nivel înalt privind utilizarea instrumentelor financiare. Conferința a servit drept platformă pentru schimbul de opinii și de idei între experți la nivel înalt din instituțiile UE și cele lituaniene, practicieni și alte părți interesate publice și private.

Simpozion privind finanțarea publică a parlamentelor

În martie 2018, Curtea a găzduit, la sediul său, un simpozion internațional de două zile privind finanțarea publică a parlamentelor în Europa, cu scopul de a discuta autonomia parlamentelor și de a studia sistemele bugetare ale statelor europene.

Global Audit Leadership Forum (GALF)

În aprilie 2018, Curtea a găzduit cea de a cincea reuniune a forumului Global Audit Leadership, care a reunit președinții și reprezentanții a aproximativ 20 de instituții supreme de audit din întreaga lume. Discuțiile s-au axat pe practicile și limitările auditurilor performanței într-un context politic, precum și pe provocările și oportunitățile legate de comunicarea constatărilor de audit într-o lume digitală.

Cea de a cincea reuniune a forumului Global Audit Leadership a reunit președinții a peste 20 de instituții supreme de audit din întreaga lume, la Curtea de Conturi Europeană, în aprilie 2018.

Ziua Europei – Zilele porților deschise ale instituțiilor UE

În mai 2018, Curtea a participat la evenimentele organizate cu ocazia Zilei Europei la Bruxelles, la Strasbourg și la Luxemburg. Cu această ocazie, auditorii au oferit informații vizitatorilor standurilor de informare ale instituției noastre cu privire la rolul și la activitatea Curții și cu privire la modul în care aceasta își desfășoară auditurile, pe baza propriei experiențe. Curtea va continua să organizeze Zilele porților deschise și va lua parte la evenimente publice, pentru a intra în contact cu cetățenii UE.

Simpozion privind buna administrație publică

În septembrie 2018, Curtea a participat la un simpozion pe tema obiectivelor de dezvoltare durabilă ale ONU și pe tema guvernanței publice, intitulat Good Public Administration and Benefits for Citizens – The Role of Parliamentary Control Bodies, care a fost organizat de Curtea de Audit a Austriei, de Secretariatul INTOSAI și de Avocatul Poporului din Austria.

Conferința privind aplicarea dreptului UE

În septembrie 2018, Curtea a găzduit o conferință pe tema aplicării dreptului UE, în cadrul căreia s-a discutat nevoia de transparență, de asigurare a răspunderii de gestiune și de audit, în contextul publicării analizei sale panoramice privind punerea în practică a dreptului UE. Acest eveniment a avut loc la sediul Comitetului Regiunilor din Bruxelles.

Conferința privind comerțul electronic și impozitarea

În octombrie 2018, Curtea a găzduit o conferință având ca subiect provocările legate de comerțul electronic și de impozitare în epoca digitală. Vorbitorii și participanții la dezbateri au discutat despre riscurile modelului actual de impozitare privind TVA-ul din cadrul comerțului electronic și au sugerat modele alternative de impozitare având la bază tehnologii moderne, precum tehnologia blockchain.

Conferința Autorității Europene de Asigurări și Pensii Ocupaționale
(EIOPA)

În noiembrie 2018, Curtea a participat la cea de a opta conferință anuală a EIOPA de la Frankfurt. Conferința a reunit peste 400 de participanți din sectorul serviciilor financiare, din mediul academic, din partea organizațiilor pentru consumatori, a mass-mediei, a unor organizații internaționale, a unor organisme ale UE și din partea unor autorități naționale. Curtea a prezentat activitatea pe care a desfășurat-o în cadrul auditului său privind supravegherea și stabilitatea financiară a sectorului european al asigurărilor, acesta fiind subiectul raportului său special privind EIOPA publicat în 2018.

COP24

În decembrie 2018, Curtea a participat la Conferința Organizației Națiunilor Unite privind schimbările climatice (COP24) de la Katowice. Curtea a prezentat activitatea pe care a desfășurat-o în cadrul auditului său privind calitatea aerului și impactul acesteia asupra schimbărilor climatice și viceversa și a discutat despre provocările create de deșertificare și de degradarea terenurilor în UE – ambele teme au făcut obiectul a două rapoarte speciale publicate de Curte în 2018.

Domnul Janusz Wojciechowski, membru al Curții de Conturi Europene, prezentând raportul special al Curții privind calitatea aerului, decembrie 2018, Katowice.

Back to School („Înapoi la școală”)

Pe parcursul anului, mai mulți angajați ai Curții au luat parte la programul Back to School, derulat de instituțiile UE. 17 membri ai personalului Curții au efectuat vizite la fostele lor școli gimnaziale și liceale în șapte state membre, cu ocazia cărora au oferit elevilor informații cu privire la UE, la rolul instituției noastre, la posibilitățile de a studia în UE și la munca în instituțiile UE. 

Relațiile cu părțile interesate instituționale

Curtea colaborează îndeaproape cu Parlamentul European, cu Consiliul Uniunii Europene și cu parlamentele naționale, întrucât impactul activității sale depinde, într-o mare măsură, de modul în care aceste instituții utilizează rezultatele auditurilor sale și recomandările pe care le formulează.

Parlamentul European

Membrii Curții și echipele de audit ale acesteia sunt invitați în mod regulat să prezinte constatările și recomandările Curții în fața Comisiei pentru control bugetar a Parlamentului European, precum și în fața altor comisii și organisme parlamentare. În 2018, Curtea a prezentat în fața Parlamentului European 33 de rapoarte speciale, patru avize și șase documente de analiză. În total, Curtea a participat la 74 de reuniuni ale Comisiei pentru control bugetar (60 în 2017) și la 38 de reuniuni ale altor 13 comisii și organisme de lucru ale Parlamentului European, precum și la o reuniune cu un grup parlamentar.

Reuniunea anuală comună a Curții de Conturi Europene și a Comisiei pentru control bugetar a Parlamentului European a avut loc în februarie 2018. În aprilie 2018, domnul Lehne, președintele Curții, a luat parte la dezbaterea care a avut loc în plenul Parlamentului European cu privire la descărcarea de gestiune pentru 2016. În octombrie 2018, domnul Lehne a prezentat Raportul anual pe 2017 în fața Comisiei pentru control bugetar și în sesiunea plenară a Parlamentului.

Consiliul

În cursul anului 2018, Curtea a participat la 21 de reuniuni ale Comitetului bugetar, principalul interlocutor al Curții în relația cu Consiliul. În plus, au avut loc 44 de prezentări în fața altor grupuri de pregătire relevante ale Consiliului (27 în 2017). În total, în cursul anului, Curtea a prezentat în fața Consiliului 37 de rapoarte speciale, patru avize și trei documente de analiză (27 în 2017).

În ianuarie 2018, în cursul Președinției bulgare a Consiliului, domnul Lehne, președintele Curții, s-a întâlnit cu ministrul adjunct de finanțe al Bulgariei pentru a discuta anumite constatări de audit relevante, în lumina procedurii de descărcare de gestiune pentru exercițiul 2016.

În martie 2018, domnul Lehne și domnul Neven Mates, membrul Curții responsabil de raportul special al acesteia referitor la procedura privind dezechilibrele macroeconomice, au prezentat raportul respectiv miniștrilor de finanțe ai statelor membre ale UE în cadrul reuniunii ECOFIN. Aceasta a fost prima dată când un raport special a fost prezentat în fața Consiliului ECOFIN, care este format din miniștrii de finanțe ai statelor membre.

De asemenea, domnul Lehne a prezentat Raportul anual pe 2017 al Curții în cadrul reuniunii ECOFIN din noiembrie, în cursul Președinției austriece a Consiliului. Înaintea acestei reuniuni, domnul Lehne s-a întâlnit cu ministrul federal de finanțe al Austriei, acesta din urmă în calitatea sa de președinte al ECOFIN, și cu ministrul finanțelor publice al României – statul membru care a preluat Președinția Consiliului la începutul anului 2019 – pentru a discuta Raportul anual pe 2017 al Curții și procedura de descărcare de gestiune aferentă și pentru a-i informa pe aceștia cu privire la alte activități relevante ale Curții.

Guvernele și parlamentele statelor membre

În cursul anului, domnul Lehne a vizitat mai multe state membre ale UE – Austria, Bulgaria, Republica Cehă, Irlanda și România, unde s-a întâlnit cu înalți reprezentanți ai guvernelor. Aceste vizite au fost uneori combinate cu participarea la un eveniment de stat oficial sau la o conferință la nivel înalt.

În plus, membrii Curții au prezentat Raportul anual pe 2017 în fața parlamentelor naționale și/sau a altor autorități naționale din 14 state membre. Mai mult, Curtea a depus eforturi suplimentare pentru a prezenta o parte dintre rapoartele sale speciale în fața comisiilor parlamentare relevante din cadrul unor parlamente naționale. De asemenea, delegații de reprezentanți ai parlamentelor naționale efectuează vizite ocazionale la Curte și aceasta va continua să exploreze modalități prin care să consolideze și mai mult cooperarea cu parlamentele naționale.

Întâlnire între domnul Lehne, președintele Curții de Conturi
Europene, domnul George Pufan, membru al Curții,
și domnul Klaus Iohannis, președintele României,
octombrie 2018, București.

Cooperarea cu instituțiile supreme de audit

Instituțiile supreme de audit din statele membre ale UE

Cooperarea Curții cu instituțiile supreme de audit din UE are loc, în principal, în cadrul Comitetului de contact format din președinții instituțiilor supreme de audit din UE. În octombrie 2018, Curtea a participat în mod activ la reuniunea anuală a Comitetului de contact, găzduită și prezidată de instituția supremă de audit a Croației. Discuțiile principale s-au axat pe interacțiunea cu cetățenii și pe deschiderea către public a instituțiilor supreme de audit.

Domnul Klaus-Heiner Lehne, președintele Curții, luând cuvântul în fața președinților instituțiilor supreme de audit din UE, în cadrul reuniunii anuale a Comitetului de contact care a avut loc la Dubrovnik, Croația, în octombrie 2018.

În noiembrie 2018, împreună cu președinții celor 28 de instituții supreme de audit ale UE, Curtea a lansat un apel către guverne și către parlamentele naționale, precum și către Parlamentul European, Consiliu și Comisie, să remedieze o serie de deficiențe legate de dispozițiile în materie de audit și de asigurare a răspunderii privind supravegherea bancară în UE.

De asemenea, Curtea a contribuit și a participat la activitățile mai multor grupuri de lucru ale Comitetului de contact, cum ar fi Grupul de lucru pentru activitățile privind taxa pe valoarea adăugată, Rețeaua de audit în domeniul politicii fiscale, Rețeaua de audit cu privire la Strategia Europa 2020 și Grupul operativ privind uniunea bancară europeană, precum și la alte activități din domeniul raportării financiare în sectorul public și al auditului achizițiilor publice.

În plus, Curtea a coordonat publicarea primului compendiu de audit al Comitetului de contact, intitulat „Șomajul în rândul tinerilor și integrarea tinerilor pe piața muncii”, care are la bază rapoarte de audit elaborate de 14 instituții supreme de audit din UE între 2013 și 2017. Compendiul este un nou tip de publicații, menit să amelioreze transmiterea mesajelor relevante de audit către părțile interesate ale Comitetului de contact și către publicul mai larg. 

INTOSAI/EUROSAI

În cursul anului 2018, Curtea a continuat să se implice în mod activ și să contribuie la activitățile Organizației Internaționale a Instituțiilor Supreme de Audit (INTOSAI), în special în calitate de vicepreședinte al Comitetului pentru standarde profesionale (începând din decembrie 2016) și de membru al subcomitetelor privind auditul financiar și contabilitatea, auditul de conformitate și, respectiv, auditul performanței. De asemenea, Curtea a participat în mod activ la activitățile altor grupuri de lucru ale INTOSAI, în special la cele ale Subcomitetului pentru evaluările inter pares din cadrul INTOSAI, ale Grupului de lucru pentru auditul de mediu, ale Grupului de lucru pentru modernizarea financiară și reforma în materie de reglementare și ale Grupului operativ pentru profesionalizarea auditorilor din cadrul INTOSAI.

În același timp, Curtea s-a implicat în mod activ în activitățile Organizației Europene a Instituțiilor Supreme de Audit (EUROSAI), care este grupul regional european al INTOSAI, în special în activitățile Grupului de lucru pentru auditul de mediu, ale Grupului de lucru pentru tehnologiile informației și ale Grupului operativ privind auditul și etica, precum și în mai multe ateliere și seminare.

Instituțiile supreme de audit din țările candidate și din țările potențial candidate la UE

În paralel, Curtea sprijină instituțiile supreme de audit din țările candidate și din cele potențial candidate la aderarea la UE (Albania, Bosnia și Herțegovina, Kosovo¹, Muntenegru, Macedonia de Nord, Serbia și Turcia), în principal prin intermediul unei rețele similare Comitetului de contact și prin intermediul sprijinului acordat de aceasta pentru activități coordonate de OCDE. Pe parcursul anului 2018, șapte auditori din cadrul instituțiilor supreme de audit care fac parte din rețea au luat parte la programul de stagii al Curții. De asemenea, Curtea a contribuit în mod activ la mai multe reuniuni și activități ale acestei rețele, care au abordat subiecte precum auditul financiar și auditul informatic.

• Această denumire nu aduce atingere pozițiilor privind statutul și este conformă cu rezoluția RCSONU 1244 și cu Avizul CIJ privind declarația de independență a Kosovo.

Gestiunea Curții

Colegiul membrilor

Membrii Curții de Conturi Europene sunt numiți pentru un mandat reînnoibil de șase ani. Ei își exercită îndatoririle în deplină independență și în interesul general al UE. La preluarea mandatului, membrii depun un jurământ în acest sens în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene.

Colegiul este format din câte un membru din fiecare stat membru. Fiecare dintre membri este numit de Consiliul UE, după consultarea Parlamentului European, în urma nominalizării de către guvernele naționale respective. Curtea nu are niciun rol în procesul de nominalizare sau de numire a membrilor.

În 2018, Consiliul a numit patru noi membri:

• doamna Eva Lindström (Suedia), domnul Tony Murphy (Irlanda) și domnul Hannu Takkula (Finlanda) începând cu 1 martie 2018, și doamna Annemie Turtelboom (Belgia) începând cu 1 mai 2018.

De asemenea, Consiliul a reînnoit mandatele a cinci membri aflați în exercițiu:

• domnul Pietro Russo (Italia), domnul Baudilio Tomé Muguruza (Spania), doamna Bettina Jakobsen (Danemarca) și domnul João Figueiredo (Portugalia), până la 29 februarie 2024, și doamna Iliana Ivanova (Bulgaria) până la 31 decembrie 2024.

Colegiul membrilor Curții s-a reunit de 18 ori în 2018 (de 21 de ori în 2017).

Reuniunea colegiului membrilor Curții, 28 februarie 2019, Luxemburg.

Președinte

Președintele Curții este ales de către membri și din rândul acestora pentru o perioadă reînnoibilă de trei ani și își asumă rolul de primus inter pares (primul între egali). Președintele este responsabil de strategia instituției, de programare și de gestionarea performanței, de comunicare și de relația cu mass-media, de chestiunile juridice și de auditul intern. De asemenea, președintele reprezintă instituția în relațiile externe ale acesteia. Domnul Klaus-Heiner Lehne a fost ales președinte al Curții în septembrie 2016.

Domnul Klaus-Heiner Lehne, președintele Curții, luând cuvântul în cadrul reuniunii anuale a colegiului membrilor Curții și a colegiului comisarilor, februarie 2018, Luxemburg.

Președintele și membrii

Camerele de audit și comitetele

Fiecare membru este repartizat în una dintre cele cinci camere de audit ale Curții, în cadrul cărora sunt elaborate și adoptate majoritatea rapoartelor de audit, a documentelor de analiză și a avizelor Curții. Activitatea fiecărei camere este orientată în funcție de o tematică proprie bazată pe diferitele politici ale UE. Camerele sunt conduse de un decan, ales din rândul membrilor camerei respective și de către aceștia. Fiecare membru este responsabil de sarcinile sale de audit și este asistat de un cabinet. Activitatea de audit este desfășurată de auditori profesioniști care lucrează în cadrul direcțiilor camerelor de audit.

Începând din decembrie 2018, decanii celor cinci camere de audit ale Curții sunt: domnul Nikolaos Milionis, doamna Iliana Ivanova, doamna Bettina Jakobsen, domnul Neven Mates și domnul Lazaros S. Lazarou. Doamna Danièle Lamarque a prezidat Comitetul pentru controlul calității auditului, domnul Oscar Herics a condus Comitetul de etică al Curții, iar domnul Samo Jereb a condus Comitetul de audit al Curții. Domnul Rimantas Šadžius a fost membrul responsabil de relațiile instituționale.

Deciziile cu privire la aspecte mai largi de ordin strategic și administrativ sunt luate de Comitetul administrativ și, dacă este cazul, de colegiul membrilor, ambele fiind prezidate de președinte.

Curtea cuprinde 10 direcții care acoperă diferitele domenii de activitate ale acesteia: cinci direcții sunt atașate camerelor de audit, o direcție este atașată comitetului de control al calității auditului, una președinției și trei secretariatului general.

Secretarul general și directorii

Măsurarea performanței

Începând din 2008, Curtea a utilizat indicatori-cheie de performanță pentru a informa conducerea instituției cu privire la progresele realizate în vederea atingerii obiectivelor sale, pentru a veni în sprijinul procesului decizional și pentru a oferi părților interesate informații privind performanța sa. Odată cu stabilirea strategiei sale pentru perioada 2018‑2020, Curtea a actualizat și setul de indicatori-cheie de performanță aferenți perioadei respective. Prin urmare, 2018 este primul an pentru care s-a putut realiza o raportare cu privire la acești indicatori.

Setul de cinci indicatori-cheie de performanță oferă o imagine de ansamblu asupra performanței organizației noastre în ceea ce privește diseminarea, impactul și percepția asupra activității Curții.

• ICP 1 – Punerea în aplicare a recomandărilor Curții
• ICP 2 – Feedbackul părților interesate cu privire la activitatea Curții
• ICP 3 – Intervențiile Curții în fața Parlamentului European, în fața Consiliului și în fața parlamentelor naționale
• ICP 4 – Numărul de rapoarte speciale (și de produse similare) publicate
• ICP 5 – Prezența Curții în mass-media

Numărul de rapoarte speciale și de produse similare publicate

Curtea monitorizează numărul și calendarul rapoartelor publicate pe parcursul anului. În acest mod, se poate determina acuratețea planificării în cadrul Curții.

În 2018, Curtea a publicat 44 de rapoarte (35 de rapoarte speciale, șase documente de informare, două analize panoramice și un studiu de caz rapid), în raport cu cele 47 de rapoarte planificate pentru anul în cauză. Curtea a emis 10 avize, care se adaugă la auditurile selectate și planificate în programul de activitate al Curții.

Rapoarte speciale și produse similare

Intervențiile în fața Parlamentului European, a Consiliului UE și a parlamentelor naționale

Majoritatea rapoartelor de audit ale Curții sunt prezentate în fața comisiilor relevante ale Parlamentului European și în fața Consiliului Uniunii Europene. În plus, majoritatea membrilor Curții prezintă rapoartele anuale ale acesteia în fața parlamentului statului membru pe care îl reprezintă.

În 2018, reprezentanții Curții au avut 133 de intervenții în fața Parlamentului European (91 în 2017), 65 în fața Consiliului (47 în 2017) și 50 în fața parlamentelor naționale (19 în 2017). Aceste cifre indică o creștere semnificativă în comparație cu 2017.

Intervențiile Curții în 2018: Parlamentul European, Consiliul și
parlamentele naționale

Prezența în mass-media

În 2018, Curtea și-a intensificat contactele cu presa și cu părțile interesate, altele decât cele instituționale, precum și prezența pe platformele de comunicare socială. Curtea

• a publicat 76 de comunicate de presă în 23 de limbi oficiale ale UE (57 în 2017); și
• a ținut 20 de conferințe de presă la Bruxelles (16 în 2017), inclusiv conferințe de prezentare a raportului anual, organizate în mod specific pentru anumite sectoare sau țări.

De asemenea, Curtea a organizat vizite pe teren pentru jurnaliști din Bruxelles și din statele membre, precum și mai multe prezentări cu privire la rapoarte selectate în atenția părților interesate din sectorul respectiv, în atenția ONG-urilor și în atenția unor grupuri de reflecție.

Vizită de presă pe teren a unor jurnaliști din statele membre, noiembrie 2018, Luxemburg.

Curtea monitorizează acoperirea mediatică a activității sale și a instituției în sine, aceasta putând varia în mod semnificativ în funcție de tematică și de complexitatea rapoartelor. În același timp, Curtea consideră că este necesar să recunoască faptul că interesul mass-mediei față de publicațiile sale poate fi puternic influențat de factori externi. De exemplu, dacă data publicării unui raport al Curții coincide cu un eveniment important sau cu o evoluție importantă a unei politici, acest lucru poate spori considerabil interesul publicului pentru subiectul respectiv.

Per ansamblu, acoperirea mediatică, inclusiv pe platformele de comunicare socială, aproape s-a triplat, de la aproximativ 15 500 de articole online și de mențiuni pe platformele de comunicare socială în 2017 la peste 44 000 în 2018. În 2018, postările efectuate de pe conturile oficiale ale Curții pe platformele de comunicare socială cu privire la publicațiile acesteia au fost vizualizate de circa 11 milioane de ori, ceea ce înseamnă de aproape 18 ori mai mult în comparație cu 2017.

În ceea ce privește comunicarea și acoperirea mediatică, rapoartele speciale sunt în prezent în mod clar produsul emblematic al Curții: 12 dintre cele 15 publicații de top ale Curții din 2018 au fost rapoarte speciale.

În 2018, au fost publicate peste 11 000 de articole online cu privire la rapoartele speciale ale Curții, mai mult decât dublul numărului înregistrat în 2017. Cu titlu comparativ, în 2013, când Curtea a început să monitorizeze acoperirea mediatică, au fost publicate 1 500 de articole online.

În același timp, s-a constatat o creștere cu 60 % a mediei acoperirii mediatice per raport special în comparație cu 2017. Aceasta înseamnă că acoperirea mediatică a Curții a crescut nu numai datorită numărului mare de rapoarte, ci și datorită interesului sporit pentru publicațiile acesteia.

Acoperirea mediatică: rapoarte anuale, rapoarte speciale și Curtea în general

Rapoartele speciale care au atras cea mai mare atenție mediatică în 2018 au fost cele privind rețeaua feroviară europeană de mare viteză, eficiența operațională a gestionării crizelor bancare de către BCE și Instrumentul pentru refugiații din Turcia.

Curtea gestionează cinci conturi pe platformele de comunicare socială:

* Numărul de vizualizări ale postărilor Curții.

Pe parcursul anului, Curtea a asistat la o creștere exponențială în ceea ce privește expunerea și implicarea sa pe platformele de comunicare socială – în special pe Facebook, pe Twitter și pe LinkedIn –, care au devenit o parte indispensabilă a activității Curții în materie de comunicare și care îi permit acesteia să aibă un contact direct cu cetățenii. Numărul celor care urmăresc conturile Curții a crescut, la fel ca și numărul de vizualizări ale postărilor acesteia (cu alte cuvinte, „afișările” postărilor Curții).

Impactul și percepția asupra activității Curții

Curtea evaluează impactul și percepția asupra activității sale pe baza următoarelor elemente: evaluarea realizată de părțile interesate și acțiunile întreprinse în urma recomandărilor sale vizând îmbunătățirea gestiunii financiare a UE.

La începutul anului 2018, Curtea a început să solicite din partea părților interesate (a Parlamentului European, a Consiliului și a Comisiei, a agențiilor UE, a reprezentanțelor permanente ale statelor membre, a agențiilor și a instituțiilor supreme de audit din statele membre, a ONG-urilor, a mediului academic, a mass-mediei și a altor părți) un feedback cu privire la utilitatea și la impactul probabil al rapoartelor sale. Curtea face acest lucru pentru o serie de rapoarte speciale și de documente de analiză, precum și pentru raportul anual, prin intermediul unor chestionare electronice anonime trimise tuturor celor care au primit anterior o copie a rapoartelor respective. Chestionarele oferă totodată părților interesate posibilitatea de a-și exprima feedbackul cu privire la calitatea rapoartelor și de a formula sugestii generale privind activitatea Curții.

Per ansamblu, 87 % dintre respondenți au apreciat că rapoartele Curții erau utile pentru activitatea lor și 78 % au constatat că acestea aveau un impact.

Examinarea situației acțiunilor întreprinse în urma recomandărilor Curții

În 2018, Curtea a început să se bazeze în monitorizarea acestui indicator pe un exercițiu de urmărire subsecventă realizat de auditorii Curții, în locul luărilor de poziție ale Comisiei Europene. Pentru 2018, Curtea a analizat recomandările formulate în Raportul său anual pe 2014 și în rapoartele speciale din 2014.

În urma acestei analize, s-a constatat că 74 % dintre recomandările formulate în Raportul anual pe 2014 al Curții și 94 % dintre recomandările formulate în rapoartele speciale publicate de aceasta în 2014 fuseseră puse în aplicare fie integral, fie în majoritatea privințelor sau numai în anumite privințe.

Implementarea recomandărilor Curții, în funcție de anul formulării

Răspunderea de gestiune

Informații financiare

Curtea de Conturi Europeană este finanțată de la bugetul general al Uniunii Europene în categoria cheltuielilor administrative.

În 2018, bugetul instituției s-a ridicat la aproximativ 146 de milioane de euro. Aceasta reprezintă mai puțin de 0,1 % din totalul cheltuielilor UE sau aproximativ 1,5 % din cheltuielile administrative totale ale UE. Rata de execuție a bugetului pe 2018 a fost de 96 %.

Execuția bugetului pentru exercițiul 2018

Bugetul pentru 2019

Bugetul pentru 2019 înregistrează o creștere de 0,6 % față de bugetul aferent exercițiului 2018.

Auditul intern și auditul extern

Auditul intern

Serviciul de audit intern al Curții consiliază instituția cu privire la modul de gestionare a riscurilor. Acesta furnizează servicii de asigurare și de consultanță independente și obiective, menite să aducă o valoare adăugată și să îmbunătățească performanța Curții. Serviciul raportează către Comitetul de audit intern, format din trei membri ai Curții și dintr-un expert extern. Comitetul monitorizează cu regularitate progresul înregistrat în îndeplinirea diferitor sarcini stabilite în programul anual de activitate al serviciului și asigură independența acestuia.

În 2018, serviciul a auditat sistemele de securitate cibernetică ale Curții și lucrările de construcție destinate să asigure securitatea perimetrului acesteia. De asemenea, acest serviciu a examinat punerea în aplicare a politicii în materie de management al riscurilor și declarațiile anuale ale ordonatorilor de credite. În plus, acesta a monitorizat modul în care au fost puse în aplicare recomandările anterioare ale Curții, pentru a se asigura că planurile de acțiune convenite fuseseră implementate.

În 2018, auditurile efectuate de Serviciul de audit intern nu au evidențiat nicio deficiență care, prin natura sau prin amploarea sa, ar pune în mod grav sub semnul întrebării fiabilitatea globală a sistemelor de control intern instituite de ordonatorul de credite pentru a asigura legalitatea și regularitatea operațiunilor financiare ale Curții.

Curtea informează anual Parlamentul European și Consiliul cu privire la rezultatele activității sale de audit intern.

Auditul extern

Conturile anuale ale Curții de Conturi Europene sunt auditate de către un auditor extern independent. Acest audit extern este un aspect important al eforturilor Curții de a aplica pentru ea însăși aceleași principii de transparență și de asumare a răspunderii pe care le aplică tuturor entităților care fac obiectul auditurilor sale. Raportul auditorului extern – PricewaterhouseCoopers Sàrl – privind conturile Curții de Conturi Europene pentru exercițiul financiar 2017 a fost publicat la data de 17 mai 2018.

Opiniile auditorului extern al Curții — exercițiul financiar 2017

Descărcarea de gestiune

La fel ca toate celelalte instituții ale UE, Curtea face obiectul unei proceduri de descărcare de gestiune. În aprilie 2018, Parlamentul European a acordat Secretarului general descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului aferent exercițiului financiar 2016. Ca în fiecare an, Curtea a analizat cu atenție toate chestiunile ridicate în cursul exercițiului de descărcare de gestiune în ceea ce privește responsabilitățile sale în materie de audit și de gestiune, a luat măsuri corespunzătoare și a raportat în detaliu Parlamentului European cu privire la acțiunile de urmărire întreprinse.

La 26 martie 2019, Parlamentul European a acordat Secretarului general al Curții descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului aferent exercițiului financiar 2017. Cu alte cuvinte, conturile Curții pentru 2017 au fost validate (adică închise și aprobate).

Evaluări inter pares

Evaluările inter pares constau într-o examinare independentă și transparentă a capacităților unei instituții supreme de audit de către alte instituții de acest tip. Fiecare instituție supremă de audit implicată în evaluarea inter pares continuă să respecte independența celorlalte instituții în cursul evaluării respective.

În 2018, Curtea a invitat instituțiile supreme de audit din Estonia (instituția supremă de audit coordonatoare), din Danemarca, din Țările de Jos și din Statele Unite ale Americii pentru a evalua dacă instituția noastră este pe drumul cel bun în ceea ce privește îndeplinirea obiectivelor sale strategice la jumătatea perioadei între 2018 și 2020 și dacă acțiunile întreprinse de aceasta până la momentul respectiv în scopul implementării strategiei sunt susceptibile să ducă la efectele dorite. Se estimează că raportul rezultat în urma evaluării inter pares va fi publicat în 2019.

De asemenea, Curtea a demarat activitățile de pregătire ale evaluării inter pares a instituției supreme de audit din Lituania, în cooperare cu instituția supremă de audit din Polonia și cu cea din Regatul Unit. Principalul obiectiv al acestei evaluări inter pares va fi de a examina dacă abordarea de audit a instituției supreme de audit din Lituania este conformă cu standardele internaționale.

De asemenea, în cursul exercițiului, Curtea a dispus efectuarea unei evaluări externe și independente a cadrului de etică al Curții. Această evaluare este efectuată de instituția supremă de audit din Polonia și de Oficiul Național de Audit din Croația. Se estimează că acest raport va fi disponibil în 2019.

Declarația ordonatorului de credite delegat

Subsemnatul, Secretar general al Curții de Conturi Europene, în calitatea mea de ordonator de credite delegat:

• declar că informațiile conținute în prezentul raport sunt complete și exacte și
• declar că dispun de o asigurare rezonabilă privind faptul că:
• resursele alocate activităților descrise în prezentul raport au fost utilizate în scopul prevăzut și în conformitate cu principiile bunei gestiuni financiare;
• procedurile de control instituite oferă garanțiile necesare în ceea ce privește legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente conturilor și asigură o tratare adecvată a sesizărilor privind fraude sau suspiciuni de fraudă și
• beneficiile controalelor sunt proporționale cu costurile.

Această asigurare se fondează pe evaluarea mea asupra situației și pe informațiile pe care le-am avut la dispoziție, cum ar fi rapoartele și declarațiile ordonatorilor de credite subdelegați, rapoartele auditorului intern și rapoartele auditorului extern pentru exercițiile financiare anterioare.

Declar că nu am cunoștință de niciun fapt care să nu fi fost prezentat în acest raport și care ar putea prejudicia interesele instituției.

Luxemburg, 28 martie 2019

Eduardo Ruiz García
Secretar general