
Asistența acordată de UE în Myanmar/Birmania
Informații despre raport Curtea a examinat sprijinul pentru dezvoltare acordat de UE în Myanmar/Birmania și a concluzionat că acesta fusese parțial eficace. UE a jucat un rol de prim-plan în sprijinirea priorităților de dezvoltare și finanțarea pe care a alocat-o pentru această țară era semnificativă. Cu toate acestea, Curtea raportează o serie de deficiențe la nivelul evaluării de către Comisie a nevoilor existente și la nivelul implementării asistenței din partea UE.
Pe baza observațiilor din prezentul raport, Curtea formulează un număr de recomandări menite să îmbunătățească gestiunea ajutorului pentru dezvoltare acordat în această țară.
Sinteză
IMyanmar/Birmania traversa o perioadă de tranziție majoră și dificilă din punct de vedere economic și politic în perioada care a făcut obiectul auditului Curții. Eforturile de dezvoltare erau subminate de o serie de factori precum dezastre naturale, conflicte de natură etnică și o capacitate limitată a autorităților și a actorilor de pe plan local.
IICurtea a evaluat dacă sprijinul acordat de UE în Myanmar/Birmania fusese eficace. În acest sens, în cadrul auditului s-a examinat dacă Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) și Comisia au sprijinit priorități de dezvoltare bine stabilite. De asemenea, a fost evaluat modul în care Comisia a gestionat ajutorul pentru dezvoltare acordat de UE și dacă acesta din urmă și-a atins obiectivele. Auditul s-a axat pe cheltuieli angajate în perioada 2012-2016 în cadrul Instrumentului de cooperare pentru dezvoltare (IDC), după venirea la putere, în 2011, a unui guvern civil. UE a alocat, în total, aproximativ un miliard de euro pentru perioada 2012-2020.
IIICurtea a concluzionat că sprijinul pentru dezvoltare acordat de UE în Myanmar/Birmania fusese parțial eficace. UE a jucat un rol important și de prim-plan în sprijinirea priorităților de dezvoltare și finanțarea pe care a alocat-o pentru această țară era semnificativă. În pofida unui context dificil, în care structura instituțională, progresele procesului de pace și ritmul reformelor erau incerte, UE a răspuns în mod activ la nevoile țării. Cu toate acestea, Curtea raportează o serie de deficiențe la nivelul evaluării de către Comisie a nevoilor existente și la nivelul implementării asistenței din partea UE.
IVDecizia Comisiei de a se concentra pe patru sectoare nu era în concordanță cu Agenda schimbării din 2011, iar capacitatea delegației UE de a face față volumului de muncă semnificativ nu a fost evaluată. Comisia nu a evaluat în mod suficient prioritățile geografice din interiorul țării. Mobilizarea de venituri interne nu figura printre prioritățile luate în considerare, deși constituie un factor esențial pentru dezvoltarea țării. Programarea comună între UE și diferitele state membre care a avut loc în baza Strategiei de programare comună 2014-2016 a reprezentat un pas înainte.
VGestionarea ajutorului pentru dezvoltare acordat de UE a fost, în general, satisfăcătoare. Acțiunile abordau prioritățile de dezvoltare ale țării, însă existau unele întârzieri. Modalitatea de acordare a ajutorului aleasă de Comisie era rezonabilă. Cu toate acestea, nu exista nicio documentație care să vină în sprijinul justificării cuantumului stabilit pentru finanțarea alocată fiecărui sector și fiecărei acțiuni. Procesul de implementare a suferit întârzieri și deoarece programul de acțiune anual pe 2016 nu a mai fost până la urmă adoptat.
VIImplementarea programelor din cadrul fondurilor fiduciare gestionate de ONU a fost afectată de întârzieri și de rata lentă de absorbție a bugetului pentru realizarea activităților din cadrul programelor respective. Aceste fonduri fiduciare au acumulat solduri importante de numerar, însă Comisia nu s-a asigurat că dobânda generată de contribuția din partea UE este reținută în scopul acțiunilor finanțate. Dispozițiile privind controlul costurilor din cadrul contractelor încheiate între UE și ONU au avut un impact limitat.
VIIÎn perioada 2012-2016, Comisia a recurs pe scară largă la dispozițiile privind declararea situațiilor de urgență pentru a putea încheia contracte prin atribuire directă cu partenerii de implementare. Eliminarea cerinței privind organizarea de cereri de propuneri a redus transparența procedurii de selecție și risca să aibă un efect negativ asupra raportului cost-eficacitate al proiectelor.
VIIIGradul de obținere a rezultatelor urmărite varia în rândul proiectelor auditate. Numai jumătate din acestea au obținut realizările planificate, în principal din cauza întârzierilor care au afectat implementarea lor. Efectele și sustenabilitatea rezultatelor nu au putut fi evaluate în cazul a aproximativ jumătate dintre proiectele auditate, din cauza întârzierilor survenite în implementarea activităților programelor. S-au constatat deficiențe și în ceea ce privește monitorizarea proiectelor și calitatea indicatorilor acestora.
IXPe baza observațiilor din prezentul raport, Curtea formulează un număr de recomandări menite să îmbunătățească gestiunea ajutorului pentru dezvoltare acordat în Myanmar/Birmania. Curtea invită Comisia/SEAE:
- să îmbunătățească direcționarea către domeniile care au nevoie de sprijin astfel încât să se obțină un impact mai mare al ajutorului;
- să consolideze coordonarea cu DG ECHO;
- să justifice și să documenteze alocarea financiară pentru diferitele sectoare și acțiuni;
- să amelioreze raportul cost-eficacitate al acțiunilor cu donatori multipli;
- să îmbunătățească gestionarea proiectelor și să se asigure că acțiunile UE beneficiază de o vizibilitate mai mare.
Introducere
01După mai multe decenii de regim autoritar, Myanmar/Birmania cunoaște în prezent o perioadă de tranziție economică și politică, sub conducerea unui guvern civil care a fost învestit în martie 2011. Acest guvern a lansat o serie de reforme menite să schimbe situația politică, democratică și socioeconomică a țării.
02În ceea ce privește situația economică, produsul intern brut (PIB) a crescut cu o rată medie anuală de 7,5 %1. Forța de muncă este tânără și țara este bogată în resurse naturale precum gaz, lemn, aur și pietre prețioase. Situată geografic între piețele reprezentate de China și India, cele mai populate două țări din lume, Myanmar/Birmania se bucură de o creștere semnificativă a investițiilor directe.
03Populația este formată din numeroase grupuri etnice, dintre care unele sunt prinse în strânsoarea unor războaie civile ce durează de mai mulți ani. Tensiunile interetnice și interreligioase sunt încă prezente. Guvernul a semnat un acord național de încetare a focului cu unele grupuri etnice armate, însă procesul de pace avansează lent. Tensiuni etnice continuă să existe în state locuite de alte grupuri etnice decât grupul Bamar, în special în regiunile de frontieră din statele Shan, Kachin și Rakhine (a se vedea harta din anexa I).
04În 2016 și în 2017, au avut loc noi izbucniri de violență împotriva minorității musulmane Rohingya din statul Rakhine (a se vedea harta din anexa I), comunitate care a devenit efectiv apatridă la intrarea în vigoare a Legii privind cetățenia birmană în 1982. Episoadele repetate de violență accentuează starea de conflict și îngreunează eforturile de dezvoltare și de asistență umanitară din regiune.
05Având drept scop încurajarea procesului de reformă, UE a suspendat, în aprilie 2012, sancțiunile care fuseseră impuse guvernului și, până în 2013, a ridicat toate embargourile existente, în afară de cel privind armamentul. De asemenea, UE a deschis un birou la Yangon, care a devenit, în 2013, o delegație UE de sine stătătoare.
06Concluziile Consiliului din 22 iulie 2013 privind cadrul global al politicii și al sprijinului Uniunii Europene pentru Myanmar/Birmania stau la baza relațiilor bilaterale dintre UE și această țară. Obiectivele strategice ale acestui cadru sunt (1) sprijinirea păcii și a reconcilierii naționale, (2) sprijinirea construirii unei democrații funcționale, (3) promovarea dezvoltării și a comerțului și (4) sprijinirea reintegrării acestei țări în comunitatea internațională.
07În noiembrie 2013, a avut loc o reuniune a Grupului operativ UE-Myanmar/Birmania, cu scopul de a prezenta guvernului din această țară mijloacele și instrumentele pe care UE le are la dispoziție pentru a sprijini democratizarea. O serie de forumuri care au avut loc ulterior și care au fost prezidate de Catherine Ashton, fostul Înalt Reprezentant al UE, și de U Soe Thane, unul dintre miniștrii din Cabinetul președintelui acestei țări, au avut drept scop adâncirea relației bilaterale în mai multe domenii, cum ar fi asistența pentru dezvoltare, societatea civilă, procesul de pace și comerțul și investițiile.
08Reuniunea Grupului operativ a fost urmată de dialoguri în domeniul drepturilor omului desfășurate între UE și Myanmar/Birmania cu privire la modul în care asistența UE ar putea sprijini eforturile de consolidare a respectării drepturilor omului, a bunei guvernanțe și a statului de drept pe teren. UE s-a oferit să sprijine guvernul din Myanmar/Birmania în ceea ce privește ratificarea convențiilor și a instrumentelor internaționale privind drepturile omului. Totodată, UE a desfășurat o misiune de observare a alegerilor generale din 8 noiembrie 2015.
09UE a alocat o sumă de peste un miliard de euro pentru perioada 2007-2020 (a se vedea tabelul 1), în principal în cadrul unor instrumente bilaterale, regionale și tematice2.
(în milioane de euro) | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|
Sursa | 2007-2011 | 2012-2013 | Pachet special 2012-2013 | Total 2007-2013 | 2014-2020 | Total 2007-2020 |
Instrumentul de cooperare pentru dezvoltare | ||||||
Pachet financiar bilateral | 32.0 | 93.0 | 125.0 | 688.0 | 813.0 | |
Programe tematice | 43.9 | 7.7 | 34.0 | 85.6 | 20.6* | 106.2 |
Programe regionale | 17.0 | 3.8 | 20.0 | 40.8 | 35.9* | 76.7 |
Alte instrumente (IdS, IEDDO, ICI+) | 2.2 | 28.9 | 3.7 | 34.8 | 1.8 | 36.6 |
Total | 95.1 | 40.4 | 150.7 | 286.2 | 746.3 | 1,032.5 |
* Finanțare alocată până în 2017.
Sursa: programele indicative multianuale aferente perioadelor 2007-2013 și 2014-2020 și programele de acțiune anuale aferente perioadei 2007-2015.
10În cadrul programului indicativ multianual aferent perioadei 2007-2013, UE a furnizat finanțare bilaterală pentru două sectoare prioritare, și anume educația și sănătatea. Instrumentele tematice și finanțarea regională s-au concentrat în primul rând pe programul privind securitatea alimentară și pe cel privind ajutorul pentru persoanele dezrădăcinate.
11În 2012, pentru a susține dinamica reformelor, UE a continuat să acorde asistență printr-un „pachet special”, a cărui valoare se ridica la 150 de milioane de euro. Dată fiind această finanțare, sprijinul bilateral a fost extins pentru a include două noi sectoare prioritare: consolidarea păcii și comerțul.
12În cadrul programului indicativ multianual aferent perioadei 2014-2020, s-a acordat o finanțare bilaterală în cuantum total de 688 de milioane de euro pentru patru sectoare prioritare, și anume dezvoltarea rurală, educația, guvernanța și consolidarea păcii. Dacă se ia în calcul și asistența acordată în cadrul unor programe și instrumente tematice și regionale, finanțarea UE pentru Myanmar/Birmania se ridică, pe perioada de șapte ani, la 746,3 milioane de euro. Figura 1 prezintă finanțarea alocată pentru fiecare sector în perioada 2007-2020.
Figura 1
Alocarea finanțării bilaterale, regionale și tematice pentru fiecare sector în cadrul ICD (în milioane de euro)
Sursa: programele indicative multianuale aferente perioadelor 2007-2013 și 2014-2020 și programele de acțiune anuale aferente perioadei 2007-2015.
Fondurile au fost implementate atât prin gestiune directă, cât și prin gestiune indirectă3. În 2016, 63 %4 din finanțarea acordată de UE pentru această țară a fost canalizată, în cadrul gestiunii indirecte, în cea mai mare parte prin intermediul unor agenții ale ONU. Au fost utilizate următoarele fonduri fiduciare: Fondul fiduciar pentru mijloace de subzistență și securitatea alimentară (LIFT), Programul pentru un învățământ de bază de calitate (QBEP), Fondul pentru trei obiective de dezvoltare ale mileniului (3MDG) și Fondul comun pentru pace (JPF). Procentajul contribuțiilor UE la aceste fonduri varia între 11 % și 37 % (pentru mai multe detalii, a se vedea anexa II). Cheltuielile efectuate în gestiune directă, constând în principal în granturi, reprezentau 37 % din portofoliul total.
14Țara a beneficiat de sprijin din partea mai multor donatori. În perioada 2012-2016, angajamentele donatorilor, indiferent de sursă, s-au ridicat în total la peste 8 miliarde de dolari americani. Pe lângă ajutorul din partea UE, țara a beneficiat de angajamente din partea Japoniei (3,3 miliarde de dolari americani), a Băncii Mondiale (1 miliard de dolari americani), a Regatului Unit (593 de milioane de dolari americani) și a Statelor Unite (477 de milioane de dolari americani)5.
Sfera și abordarea auditului
15În cadrul auditului său, Curtea a examinat dacă sprijinul acordat de UE în Myanmar/Birmania a fost eficace, urmărind să răspundă la următoarele trei întrebări:
- Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) și Comisia au sprijinit priorități de dezvoltare bine stabilite?
- A gestionat Comisia în mod adecvat ajutorul pentru dezvoltare al UE?
- Sprijinul pentru dezvoltare acordat de UE și-a îndeplinit obiectivele urmărite?
Auditul a acoperit cheltuieli angajate în perioada 2012-2016 și finanțate în cadrul ICD. Curtea a examinat 20 de proiecte, dintre care 11 erau implementate prin gestiune indirectă (zece dintre acestea fiind gestionate prin fonduri fiduciare6 și unul fiind implementat de către o agenție dintr-un stat membru7) și nouă, prin gestiune directă8. În anexa III sunt prezentate detalii referitoare la proiectele auditate.
17Activitatea de audit a inclus o examinare a unor probe de natură documentară, cum ar fi documente de programare și rapoarte de monitorizare și evaluare, o misiune la fața locului și discuții cu membri ai personalului din cadrul Direcției Generale Cooperare Internațională și Dezvoltare (DG DEVCO), al SEAE, al delegației UE și al Direcției Generale Protecție Civilă și Operațiuni Umanitare Europene (DG ECHO), precum și cu reprezentanți ai statelor membre ale UE în Myanmar/Birmania, cu alți donatori și cu parteneri de implementare. De asemenea, au fost luate în considerare rapoarte de audit, de verificare9 și de monitorizare axată pe rezultate (ROM) întocmite de alte organisme.
Observații
În pofida anumitor deficiențe, UE a jucat un rol de prim-plan în sprijinirea priorităților stabilite în materie de dezvoltare
18Pentru a putea răspunde la prima întrebare de audit (a se vedea punctul 15), Curtea a evaluat dacă SEAE și Comisia abordaseră nevoile țării. De asemenea, Curtea a evaluat dacă prioritățile de dezvoltare stabilite de Comisie erau suficient de focalizate și dacă acestea fuseseră coordonate cu alți donatori.
SEAE și Comisia au abordat nevoile cu care țara se confrunta
19SEAE și Comisia au reacționat prompt la schimbările politice din Myanmar/Birmania și au inițiat un dialog privind drepturile omului, au desfășurat o misiune de observare a alegerilor și s-au angajat în procesul de consolidare a păcii. Delegația UE în Myanmar/Birmania a fost creată în 2013. În pofida provocărilor întâmpinate pe plan local și a faptului că delegația UE era o structură nouă, SEAE și Comisia au stabilit rapid un dialog activ în materie de politici cu autoritățile naționale și s-au asigurat că are loc un proces amplu de colectare de informații.
20Guvernul din Myanmar/Birmania nu a convenit asupra unui plan național pentru dezvoltarea țării. Nevoile cu care aceasta se confrunta erau importante și acopereau numeroase domenii, inclusiv menținerea păcii, educația, sănătatea, dezvoltarea agriculturii, guvernanța și capacitatea instituțională. Sectoarele care urmau să fie sprijinite au fost selectate în urma unei consultări cu părțile interesate și guvernul considera că selecția rezultată se încadra în prioritățile sale generale în materie de dezvoltare. UE a alocat o finanțare semnificativă pentru sprijinirea priorităților de dezvoltare ale țării (a se vedea punctul 9).
Alegerea priorităților de dezvoltare nu a fost suficient de focalizată
21SEAE și Comisia au specificat, în cadrul programelor indicative multianuale pentru Myanmar/Birmania, prioritățile de dezvoltare și finanțările alocate. Programarea trebuia să fie în concordanță cu prioritățile globale ale politicii UE în materie de dezvoltare și să contribuie la punerea în aplicare a Agendei schimbării din 201110. Ea trebuia totodată să asigure o coerență și o complementaritate între diverșii donatori, precum și alinierea la prioritățile guvernului.
22Obiectivul principal al Agendei schimbării din 2011 era de a spori în mod semnificativ impactul și eficacitatea politicii UE în materie de dezvoltare. Aceasta susținea o implicare a UE în maximum trei sectoare prioritare, astfel încât să se asigure atât un impact mai mare al asistenței acordate, cât și un efect de levier mai important al acesteia. Decizia Comisiei de a mări numărul de sectoare prioritare de la două la patru (a se vedea punctele 10-12) nu era clar justificată în raport cu propriile sale orientări operaționale și nu lua în calcul capacitatea delegației UE de a face față unui portofoliu atât de mare în materie de dezvoltare, în condițiile unui mediu de lucru complex.
23Mai mult, Comisia nu a evaluat în mod suficient prioritățile geografice din punctul de vedere al regiunilor care să fie vizate. De exemplu, primul studiu privind nevoile specifice ale statului Rakhine (a se vedea punctul 4) nu a fost realizat decât abia în 2017. Stabilirea în acest fel a priorităților ar fi putut spori impactul sprijinului UE.
24Generarea de venituri publice atât din surse de natură fiscală, cât și din surse de altă natură reprezintă un factor crucial pentru asigurarea unei dezvoltări sustenabile, în special într-o țară bogată în resurse naturale (a se vedea punctul 2). Cu toate acestea, nu s-a acordat atenția cuvenită mobilizării de venituri interne la stabilirea priorităților, deși aceasta este esențială pentru dezvoltarea țării.
Nivelul de coordonare varia
25Odată cu venirea la putere a guvernului civil, Myanmar/Birmania a cunoscut un flux rapid de intrări de fonduri pentru dezvoltare din partea donatorilor (a se vedea punctul 14). Între guvernul țării și partenerii pentru dezvoltare aveau loc, cu regularitate, întâlniri și schimburi de informații, cu scopul de a se asigura coordonarea donatorilor. Aceste întâlniri aveau drept scop îmbunătățirea coerenței și a eficacității ajutorului pentru dezvoltare. UE a jucat un rol activ în forurile de cooperare.
26UE și statele sale membre au elaborat Strategia de programare comună pentru perioada 2014-2016, cu scopul de a promova eficacitatea ajutorului. În ciuda faptului că nu exista un plan de dezvoltare național, programarea comună a avut totuși loc, această reușită reprezentând unul dintre primele astfel de exemple de succes la nivel mondial. Chiar dacă câștigurile în materie de eficacitate a ajutorului au fost modeste din punctul de vedere al reducerii fragmentării acestuia, procesul de programare comună a adus cu sine un nivel ameliorat de transparență, de previzibilitate și de vizibilitate.
27Cu toate acestea, coordonarea dintre DG ECHO și DG DEVCO nu era adecvată. Ajutorul umanitar este extrem de necesar în anumite regiuni din Myanmar/Birmania, cu precădere în statele Rakhine și Kachin. Între 2012 și 2016, Comisia Europeană, prin intermediul DG ECHO, a pus la dispoziție în jur de 95 de milioane de euro pentru programe de ajutor umanitar vizând securitatea alimentară și pentru acordarea de asistență victimelor conflictelor. În pofida implicării active a ambelor direcții generale ale Comisiei în această țară, intervențiile umanitare ale UE nu au fost luate în considerare în mod suficient la elaborarea programelor. De asemenea, nu exista niciun plan comun de implementare care să asigure legătura între ajutorul de urgență, reabilitare și dezvoltare. Au fost identificate unele exemple de cooperare în domeniul ajutorului umanitar și în cel al ajutorului pentru dezvoltare, însă ele reprezentau mai degrabă excepția de la regulă.
28Mai mult, DG ECHO nu a fost inclusă în strategia de programare comună care fusese definită pentru 2014-2016 de către Comisie împreună cu statele membre (punctul 26). S-a ratat în acest fel o ocazie de a se îmbunătăți coordonarea, având în vedere că asistența umanitară este de așteptat în zonele afectate de crize prelungite, așa cum este cazul unor regiuni ale țării. O procedură de schimb de informații între DG DEVCO și DG ECHO a fost adoptată în mod oficial abia în septembrie 2016.
Modul în care Comisia a gestionat ajutorul pentru dezvoltare al UE a fost în general satisfăcător, însă era afectat de unele întârzieri și deficiențe
29Pentru a putea răspunde la a doua întrebare de audit (a se vedea punctul 15), Curtea a evaluat dacă Comisia identificase și implementase în mod adecvat acțiunile și dacă aceasta selectase modalitatea adecvată pentru acordarea ajutorului. De asemenea, Curtea a evaluat dacă acțiunile Comisiei fuseseră coordonate cu cele ale altor donatori și dacă fuseseră monitorizate în mod corespunzător.
Acțiunile erau relevante, însă existau unele regrese
30În cadrul fiecărui program indicativ multianual, Comisia adoptă decizii de finanțare, mai exact programe de acțiune anuale, care definesc acțiunile ce urmează să fie implementate, modalitatea de acordare a ajutorului și cuantumul total al finanțării alocate pentru fiecare acțiune. Acțiunile selectate erau în concordanță cu prioritățile stabilite. Cu toate acestea, chiar dacă sectoarele prioritare și acțiunile care urmau să fie finanțate erau în concordanță cu prioritățile guvernului (a se vedea punctul 20), Comisia nu a documentat în niciun fel raționamentul pe baza căruia a stabilit cuantumul finanțării alocate fiecărui sector din cadrul programului indicativ multianual și fiecărei acțiuni din programele de acțiune anuale.
31Programul de acțiune anual pe 2016 nu a fost adoptat, întrucât unele state membre nu erau în favoarea abordării care fusese propusă înaintea unei reuniuni a Comitetului ICD. Comisia a decis să retragă propunerea respectivă. Neadoptarea programului de acțiune anual pe 2016 a antrenat întârzieri considerabile în punerea în aplicare a acțiunilor planificate, întrucât a fost amânată cheltuirea a 163 de milioane de euro în cadrul programului indicativ multianual, sumă care fusese inițial planificată pentru 2016. Sumele angajate până în aprilie 2017 se ridicau la 380,7 milioane de euro, dintr-un total de aproximativ un miliard de euro alocat pentru perioada 2012-2020 (a se vedea tabelul 1).
32Criteriile operaționale care au fost luate în considerare la selectarea modalităților de furnizare a ajutorului și la elaborarea planului de implementare au fost „volumul de muncă viitor al delegației” și asigurarea unui „mix de modalități de acordare a ajutorului”. Niciunul dintre programele de acțiune anuale examinate nu includea un criteriu privind raportul cost-eficacitate al activităților finanțate. Cu toate acestea, având în vedere opțiunile disponibile, alegerea făcută de Comisie în ceea ce privește modalitatea de acordare a ajutorului era rezonabilă.
33Peste jumătate din sumele angajate au fost alocate prin metoda de gestiune indirectă și au fost canalizate în cea mai mare parte prin fonduri fiduciare gestionate de ONU (a se vedea punctul 13). În acest mod, Comisia a avut posibilitatea de a lucra în strânsă cooperare cu alți donatori și de a se implica în acțiuni de dezvoltare de mare amploare. Această modalitate de ajutor a redus din sarcina care revenea personalului Comisiei, întrucât răspunderea privind gestionarea fondurilor revenea în principal ONU.
Implementarea ajutorului prin fondurile fiduciare a suferit întârzieri în ceea ce privește angajarea și vărsarea fondurilor
34Sumele destinate fondurilor fiduciare au fost angajate și vărsate în mod rapid de către Comisie, însă implementarea programelor care făceau obiectul acestor fonduri gestionate de ONU a cunoscut întârzieri și o rată lentă de absorbție a bugetului pentru realizarea activităților din cadrul lor. Sumele vărsate pentru activitățile programelor din cadrul LIFT s-au situat la doar 53 % din contribuțiile la acest fond (în perioada 2012-2018) și, în cazul fondului 3MDG, la doar 68 % (în perioada 2012-2017). Deși Fondul comun pentru pace a fost instituit în decembrie 2015, doar 3 % din finanțarea pusă la dispoziție în cadrul acestuia fusese efectiv vărsată pentru activitățile programelor11.
35Dată fiind execuția lentă a activităților din cadrul programelor, soldurile în numerar ale fondurilor fiduciare gestionate de ONU erau considerabile. Acestea se ridicau la 74 de milioane de dolari americani pentru LIFT, la 54 de milioane de dolari americani pentru 3MDG și la 18 milioane de dolari americani pentru Fondul comun pentru pace12 13.
36Conform dispozițiilor contractuale semnate între UE și UNOPS (Biroul Națiunilor Unite pentru Servicii de Proiect), agenție a ONU care gestionează trei dintre cele patru fonduri fiduciare din Myanmar/Birmania, aceasta din urmă are dreptul de a reține dobânzile acumulate pentru fondurile avansate de către Comisie. Comisia nu impune nicio obligație ca UNOPS să aloce aceste dobânzi pentru activitățile din cadrul programelor.
Dispozițiile privind controlul costurilor care erau prevăzute în contractele încheiate între UE și ONU au avut un impact limitat
37Dispozițiile contractuale care reglementează finanțarea vărsată de UE către fondurile fiduciare cu donatori multipli gestionate de ONU sunt stipulate în acordurile de contribuție. Ele specifică angajamentele financiare ale ambelor părți. Una dintre clauzele specifice din aceste acorduri de contribuție prevede limitarea costurilor indirecte la 7 % din costurile directe eligibile suportate de fonduri. Întrucât fondurile sunt gestionate de ONU, controlul costurilor ține în principal de responsabilitatea acestei organizații. Cu toate acestea, Comisia are, la rândul ei, obligația de a asigura un raport cost-eficacitate optim în ceea ce privește contribuțiile UE. Una dintre modalitățile utilizate de Comisie în acest sens constă în verificările pe care le efectuează cu privire la fonduri.
38Personalul însărcinat cu aceste verificări examinează eligibilitatea costurilor declarate de fondurile fiduciare. Conform acordului încheiat între părți, în cazul în care se constată cheltuieli neeligibile pentru finanțare din partea UE, ele nu sunt respinse de la rambursare, ci sunt suportate de către alți donatori, în măsura în care sunt disponibile fonduri suficiente. Este vorba de așa-numita „abordare noțională”. Curtea a identificat situații în care verificările efectuate în numele Comisiei detectaseră costuri neeligibile pentru care a fost aplicată abordarea noțională (a se vedea caseta 1).
Caseta 1
Exemple de situații în care a fost aplicată abordarea noțională
LIFT
În 2012, în urma unei verificări efectuate de Comisie, au fost identificate costuri neeligibile în valoare de 7,35 milioane de euro, care cuprindeau, în principal, plăți în avans și împrumuturi raportate în mod incorect drept cheltuieli. Prin aplicarea abordării noționale, cheltuielile neeligibile totale au fost reduse la 2,44 milioane de euro, întrucât conducerea acestui fond fiduciar raportase că existau fonduri suficiente puse la dispoziție de către alți donatori astfel încât să se acopere suma de 4,91 milioane de euro din costurile stabilite de Comisie ca fiind neeligibile. Ulterior, cea mai mare parte a sumei rămase de 2,44 milioane de euro a fost compensată de către Comisie prin reducerea plăților următoare efectuate către LIFT și, în cele din urmă, soldul rămas de 0,35 milioane de euro a fost recuperat de la UNOPS.
3MDG/3DF
În 2012, Fondul celor trei boli (3DF) și-a încetat activitățile, care au fost preluate de fondul 3MDG. În urma unui exercițiu de verificare desfășurat în 2015 cu privire la fondul 3DF, au fost raportate costuri indirecte neeligibile în cuantum de 640 000 de dolari americani. Plafonul specificat pentru costurile indirecte în acordul de contribuție, și anume de 7 % din costurile directe eligibile, fusese depășit cu această sumă. În urma notificării conducerii fondului cu privire la situația constatată, aceasta a informat Comisia că suma fusese acoperită cu fonduri de la alți donatori.
Exemplele prezentate mai sus ilustrează caracterul limitat al controlului pe care Comisia îl poate exercita asupra raportului cost-eficacitate al fondurilor. În majoritatea cazurilor, costurile identificate ca fiind neeligibile de către Comisie vor fi suportate de alți donatori. Prin urmare, constatările rezultate în urma verificărilor nu vor avea decât un impact redus sau chiar niciun impact asupra raportului cost-eficacitate al fondurilor. Același lucru este valabil și pentru costurile indirecte, în lipsa unui acord între donatori cu privire la aplicarea unei rate procentuale corespunzătoare.
40În situațiile în care un donator este totodată și partener de implementare în cadrul unei acțiuni cu donatori multipli, cum este cazul QBEP (a se vedea anexa II și caseta 2), există un risc semnificativ ca suma cu care costurile indirecte depășesc procentul de 7 % convenit cu UE să fie alocată chiar partenerului de implementare respectiv sau altor donatori.
Caseta 2
Exemplu de costuri indirecte ridicate
În cazul QBEP, costurile indirecte erau de două ori mai mari față de cele prevăzute în contractele încheiate între UE și ONU: pe lângă procentul de 7 % de costuri indirecte incluse în bugetul general al acestui program, un alt procent de 7 % a fost inclus în bugetul de subgrant aferent proiectelor implementate prin ONG-uri internaționale. Costurile plătite în baza acestor subgranturi sunt alocate unor surse de finanțare altele decât UE. Cu toate acestea, raportul cost-eficacitate global al unei acțiuni este diminuat de dubla imputare a costurilor indirecte, indiferent de sursa de finanțare căreia îi sunt acestea alocate.
Procedurile de contractare aplicate în situații de criză au fost utilizate pe o scară prea largă
41Comisia a fost cea care a luat decizii pentru toate proiectele aflate sub gestiune directă, inclusiv cu privire la sfera și bugetul lor, fiind astfel în măsură să monitorizeze îndeaproape progresele realizate pe toată durata de viață a unui proiect. Comisia a recurs, în procesul său de gestiune, la instrumente precum exercițiul de monitorizare axată pe rezultate. Totodată, ea putea să intervină în cursul unui proiect. Cu toate acestea, atât conceperea proiectelor, cât și monitorizarea lor sunt activități solicitante, care necesită timp, mai ales atunci când proiectele sunt numeroase și răspândite pe teritorii vaste greu accesibile. Prin urmare, Comisia a urmărit să finanțeze proiecte mari.
42În perioada 2012-2016, Comisia a recurs la dispozițiile legale care se aplică în cazul declarării unor situații de criză14 pentru a încheia contracte prin atribuire directă cu parteneri de implementare, fără să fie nevoie să organizeze cereri de propuneri. Atunci când erau declarate situații de criză, acest lucru însemna că era vorba de „situații de pericol iminent sau imediat care amenință să escaladeze într-un conflict armat”, granturile și contractele de achiziție putând fi negociate în aceste cazuri fără lansarea unor cereri de propuneri sau a unor proceduri de ofertare15. Inițial, declararea unor situații de criză se aplica exclusiv pentru statele etnice precum Chin, Kachin, Kayah, Kayin, Mon, Shan și Rakhine și pentru regiunea Tanintharyi (a se vedea harta din anexa I). În 2014, Comisia a extins aplicarea declarării situațiilor de criză la toate contractele „care contribuie la obiectivele de consolidare a păcii și a capacității instituționale în Myanmar/Birmania” și a prelungit această decizie în fiecare an. Declararea situațiilor de criză era de înțeles pentru zonele direct afectate de conflicte, însă mai greu de justificat pentru zonele pașnice. Eliminarea cerinței privind organizarea de cereri de propuneri a redus transparența procedurii de selecție și risca să aibă un efect negativ asupra raportului cost-eficacitate al proiectelor.
43Deși Comisia a invocat ea însăși dispozițiile privind declararea unor situații de criză încă din 2012, ea nu a informat partenerii de implementare cu privire la posibilitatea aplicării unor proceduri flexibile decât abia în 2015 și în 2016, nu și în 2013 și în 2014. În timp ce Comisia acorda granturi prin atribuire directă, ea a cerut partenerilor de implementare să aplice proceduri de achiziții contractuale în 2013 și în 2014, chiar și în statele etnice.
Riscul dublei finanțări nu era atenuat în mod suficient
44În urma evaluării gestionării de către Comisie a asistenței pentru dezvoltare, Curtea a constatat că riscul unei duble finanțări era semnificativ în unele cazuri, neexistând nicio măsură de atenuare a acestuia (a se vedea caseta 3).
Caseta 3
Exemple de riscuri de dublă finanțare
Fondul 3MDG acoperă trei componente: (1) sănătatea maternă, sănătatea neonatală și sănătatea copilului; (2) tuberculoza, malaria și HIV/SIDA; (3) sprijinul pentru sisteme. A doua componentă este acoperită și de Fondul global de luptă împotriva HIV/SIDA, a tuberculozei și a malariei, al cărui sediu central se află la Geneva (Elveția) și care desfășoară operațiuni în toată lumea, inclusiv în Myanmar/Birmania. Acest fond este cofinanțat de UE și este gestionat de UNOPS. Finanțarea alocată de 3MDG pentru cea de a doua componentă vizează în mod specific să vină în completarea celei puse la dispoziție de Fondul Global în Myanmar/Birmania și să acopere orice alte lacune. Nu a existat însă nicio evaluare cuprinzătoare a eventualelor lacune și suprapuneri existente între cele două fonduri16. Nu au fost prezentate Consiliului fondului 3MDG sau Comisiei niciun fel de detalii cu privire la domeniile de intervenție și la bugetele aferente fiecăruia dintre cele două fonduri. Nu s-a luat nicio măsură de atenuare a riscului unei duble finanțări.
Într-un alt caz, un ONG local a beneficiat de sprijin UE pentru consolidarea capacităților din patru surse diferite finanțate de UE, nefiind realizată nicio evaluare a unor posibile suprapuneri de finanțare.
În plus, două dintre proiectele auditate indicau o slabă coordonare cu alți donatori în ceea ce privește implementarea lor (a se vedea caseta 4).
Caseta 4
Exemple de oportunități ratate în ceea ce privește coordonarea
În 2012, Banca Mondială a angajat peste 80 de milioane de dolari americani pentru un program național de dezvoltare axat pe comunități (Community Driven Development – CDD). Acest program a fost implementat prin diverse structuri de dezvoltare guvernamentale, inclusiv prin intermediul unor autorități municipale.
Într-una dintre regiuni, UE a finanțat cu cinci milioane de euro un proiect care includea o componentă CDD. Un raport de monitorizare arăta că inițiativele fuseseră implementate prin intermediul acelorași părți interesate de la nivel municipal. Acest lucru a dat naștere la structuri paralele și la suprapuneri importante, chiar dacă comunitățile beneficiau de investiții suplimentare în infrastructură.
Într-o altă regiune, UE a finanțat cu șapte milioane de euro un alt proiect care includea o componentă CDD. Și în acest caz, raportul de monitorizare indica un nivel precar de coordonare în cadrul diferitor sectoare, precum și un risc de suprapuneri.
Monitorizarea acțiunilor finanțate de UE a fost afectată de deficiențe și vizibilitatea UE era redusă
46Acțiunile Comisiei erau monitorizate, declarate și evaluate prin intermediul raportării la nivel de proiect, al vizitelor la fața locului, al rapoartelor de monitorizare axată pe rezultate, al evaluărilor și al auditurilor. Monitorizarea a cunoscut o îmbunătățire în anii ulteriori creării delegației UE, însă prezenta în continuare unele deficiențe.
47Era imposibil să se evalueze dacă realizările și efectele stabilite la nivelul programelor de acțiune anuale fuseseră atinse, din două cauze, și anume: unele dintre programele examinate nu aveau stabiliți indicatori de realizare sau de efecte pe baza cărora acțiunile să poată fi evaluate, iar acolo unde erau disponibili indicatori, nu existau date agregate cu privire la realizările și efectele diverselor acțiuni desfășurate în fiecare sector de intervenție din cadrul programelor respective.
48Unele dintre programele de acțiune anuale prevăd constituirea unui comitet de monitorizare a performanței acțiunilor finanțate. În cazurile auditate de Curte, acest comitet fie nu fusese instituit, fie fusese instituit cu întârziere. Mai mult, Curtea a detectat deficiențe la nivel de monitorizare pentru 50 % din proiectele auditate (a se vedea anexa IV), din care jumătate erau proiecte gestionate prin fond fiduciar.
Comisia nu a reacționat în mod prompt la constatările rezultate în urma rapoartelor misiunilor de verificare
49Comisia este membră a consiliilor fondurilor LIFT, 3MDG și JFP, precum și a comitetului director al QBEP. De asemenea, ea efectuează misiuni de verificare la agenții ale ONU. Comisia a inițiat cu întârziere misiuni de verificare și nu a reacționat prompt la rezultatele rapoartelor rezultate în urma acestora (a se vedea caseta 5).
Caseta 5
Misiuni de verificare
LIFT
În urma unei misiuni de verificare efectuate în 2012, Comisia a detectat costuri neeligibile în sumă de 7,35 milioane de euro. Soldul final restant nu a fost recuperat decât cinci ani mai târziu, și anume în ianuarie 2017.
3MDG/3DF
Deși activitățile fondului 3DF au fost închise treptat în 2012, prima misiune de verificare a avut loc abia în 2015, rezultatele acesteia fiind publicate în 2016, deci la patru ani de la închiderea activităților. Nu s-a efectuat nicio misiune de verificare pentru fondul 3MDG.
Vizibilitatea UE era redusă
50Rapoartele misiunilor de verificare și rapoartele de monitorizare semnalau un nivel scăzut de vizibilitate a acțiunilor finanțate de UE. Acest nivel a putut fi evaluat în zece dintre proiectele auditate, el nefiind pe deplin conform cu dispozițiile contractuale în opt cazuri (a se vedea anexa IV).
51Printre avantajele fondurilor fiduciare ale UE se numără vizibilitatea sporită. În calitate de inițiatoare a Fondului comun pentru pace, Comisia a jucat un rol major în conceperea și constituirea acestuia. Inițial, Comisia avusese în vedere opțiunea unui fond fiduciar al UE, însă, ulterior, a trebuit să excludă în mod oficial această opțiune din studiul conceptual al fondului, deoarece nu reușise să convingă ceilalți finanțatori potențiali cu privire la avantajele acestei soluții.
Îndeplinirea obiectivelor era afectată de întârzierile survenite în procesul de implementare
52Pentru a putea răspunde la a treia întrebare de audit (a se vedea punctul 15), Curtea a evaluat dacă acțiunile desfășurate au dus la obținerea realizărilor planificate și la producerea efectelor scontate. Mai multe detalii cu privire la proiectele auditate sunt prezentate în anexa III, iar anexa IV redă o imagine de ansamblu a evaluării proiectelor la nivel individual.
S-au obținut unele rezultate bune, în pofida contextului dificil
53Obiectivele proiectelor finanțate de UE erau de a aduce un răspuns rapid și flexibil într-o serie de domenii relevante pentru tranziția politică din Myanmar/Birmania, precum și de a sprijini dezvoltarea politicilor referitoare la unele aspecte economice și sociale. O serie de factori atât interni, cât și externi au avut un impact negativ asupra gradului de obținere a rezultatelor preconizate și au subminat eficacitatea proiectelor finanțate. În pofida contextului dificil, o parte dintre proiectele care au făcut obiectul auditului Curții au obținut rezultate bune (a se vedea caseta 6).
Caseta 6
Exemple de proiecte care au obținut rezultate bune
LIFT – proiect de microfinanțare
Scopul acestui proiect era de a crește accesul la împrumuturi și la alte servicii financiare pentru un număr de peste 100 000 de clienți cu venituri mici din țară, dintre care cel puțin jumătate erau femei sau locuiau în zone rurale. LIFT acorda instituțiilor de microfinanțare sprijinul necesar pentru ca acestea să poată funcționa și să își continue serviciile prestate. Proiectul a fost unul de succes, întrucât au existat multe persoane care au recurs la această finanțare pentru a demara o activitate nouă sau pentru a-și extinde activitățile existente.
3MDG – proiect de sprijinire a sănătății materne și a sănătății copilului
Sectorul de sănătate al țării este afectat de modul inadecvat în care sunt efectuate cheltuielile publice și rata mortalității materne și a celei infantile sunt foarte ridicate. Proiectul finanțat de fondul 3MDG a sprijinit asigurarea de servicii medicale de urgență pentru femeile însărcinate și pentru copiii cu vârsta sub cinci ani. Pacienții beneficiau de plăți care acopereau costurile cu transportul, alimentele și tratamentul. Proiectul are potențialul de a contribui în mod semnificativ la reducerea mortalității materne și a celei infantile.
Project 20
Acest proiect a constat în construcția și îmbunătățirea unor structuri educaționale amplasate în diverse locații din statul Rakhine și destinate copiilor din comunitățile Rohingya și Rakhine, indiferent dacă era vorba de copii strămutați sau nu în interiorul țării. La momentul vizitei de audit a Curții, deși era prea devreme să se evalueze efectele scontate, proiectul livra deja realizările conform planificării.
Întârzierile și deficiențele existente au afectat implementarea proiectelor
54Unele dintre realizările preconizate ale proiectelor auditate au fost obținute la timp, dar nu același lucru s-a întâmplat pentru multe dintre ele. În total, 75 % din proiectele auditate au fost afectate de întârzieri în ceea ce privește implementarea lor (a se vedea anexa IV).
55Atât în cazul proiectelor gestionate prin fondurile fiduciare ale ONU, cât și în cel al proiectelor aflate sub gestiune directă, s-a constatat că majoritatea erau relevante în raport cu obiectivele definite. Cu toate acestea, existau unele neajunsuri în această privință pentru un sfert din proiectele auditate (a se vedea caseta 7).
Caseta 7
Exemplu de proiect doar parțial relevant în raport cu obiectivele definite
Obiectivul unui proiect important pentru consolidarea capacităților la nivel instituțional a fost acela de a crește soliditatea instituțiilor publice și a actorilor nestatali. Cu toate acestea, pe lângă faptul că sfera și livrabilele proiectului erau prea generale, ele nu erau nici în concordanță totală cu sectoarele prioritare, întrucât se refereau și la domenii precum „mediul” și programul „Erasmus”.
Obiectivele majorității proiectelor auditate îndeplineau criteriile SMART (ceea ce înseamnă că erau precise, măsurabile, realizabile, relevante și delimitate în timp), însă, pentru jumătate din proiectele care au făcut obiectul auditului Curții, indicatorii erau neadecvați. În general, nu fuseseră stabilite nici valori de referință și nici valori-țintă pentru aceste proiecte, fapt ce a îngreunat monitorizarea de către Comisie a ratei de implementare, precum și evaluarea măsurii în care obiectivele fuseseră atinse.
57Majoritatea proiectelor auditate au obținut o parte sau totalitatea realizărilor planificate. Cu toate acestea, pentru aproape jumătate din proiectele auditate, Curtea nu a fost în măsură să evalueze efectele și sustenabilitatea rezultatelor, din cauza întârzierilor în punerea în aplicare a activităților programelor. Numai pentru o treime din proiectele auditate exista probabilitatea ca efectele scontate să fie obținute în viitor.
58În rapoartele sale de monitorizare axată pe rezultate, Comisia a evaluat eficacitatea proiectelor care făceau obiectul gestiunii directe din sectoarele vizate ca fiind, în general, „bună”, însă sustenabilitatea medie era evaluată ca fiind „problematică”.
Sprijinul furnizat în statul Rakhine nu a dus la obținerea unor rezultate semnificative
59Din cuantumul total de 380,7 milioane de euro reprezentând angajamentul financiar pentru Myanmar/Birmania (a se vedea punctul 31), 38,8 milioane de euro au fost alocați statului Rakhine. Alocarea financiară care vizează statul Rakhine a fost decisă pe baza învățămintelor dobândite de un număr mic de parteneri de implementare. Rezultatele preconizate pentru majoritatea proiectelor care erau incluse în eșantionul Curții și care erau implementate în statul Rakhine nu fuseseră obținute decât parțial (a se vedea caseta 8).
Caseta 8
Proiect vizând securitatea alimentară în statul Rakhine
LIFT a sprijinit un proiect vizând securitatea alimentară în statul Rakhine. Încă de la demararea sa, în 2013, proiectul a obținut rezultate slabe, atât din cauza unor:
- factori externi, cum ar fi atacurile violente care au vizat o serie de ONG-uri internaționale, cât și a unor
- deficiențe interne, cum ar fi capacitatea redusă de implementare la fața locului și cooperarea slabă dintre partenerii de implementare.
Conducerea fondului LIFT era la curent cu această situație, dar, după ce proiectul s-a încheiat, LIFT a contractat aceiași parteneri pentru a continua implementarea proiectului, nefiind organizată nicio cerere de propuneri.
Obiectivul Fondului comun pentru pace nou-înființat este de a sprijini un proces de pace inclusiv și asumat la nivel național în Myanmar/Birmania (a se vedea anexa II). Cu toate acestea, cea mai mare componentă a fondului nu include în sfera sa și statul Rakhine, ceea ce înseamnă o oportunitate ratată pentru această regiune, care este extrem de vulnerabilă.
Concluzii și recomandări
61Între anii 2012-2016, Myanmar/Birmania a traversat o perioadă de tranziție politică și economică. Eforturile de dezvoltare erau subminate de o serie de factori precum dezastre naturale, conflicte de natură etnică și o capacitate limitată a autorităților și a actorilor de pe plan local.
62În cadrul auditului său, Curtea a examinat dacă sprijinul acordat de UE în Myanmar/Birmania a fost eficace. Curtea a concluzionat că sprijinul pentru dezvoltare acordat de UE în această țară fusese parțial eficace. Într-un context dificil, UE a jucat un rol important și de prim-plan în sprijinirea priorităților de dezvoltare și finanțarea pe care a alocat-o pentru această țară era semnificativă. Cu toate acestea, Curtea raportează o serie de deficiențe la nivelul evaluării de către Comisie a nevoilor existente și la nivelul implementării asistenței din partea UE.
63Decizia Comisiei de a se concentra pe patru sectoare nu era în concordanță cu Agenda schimbării din 2011 și nici cu propriile orientări operaționale și nu ținea seama de capacitatea delegației UE de a face față volumului de muncă semnificativ. Nu a existat nicio evaluare a priorităților geografice în interiorul țării. Generarea de venituri interne nu a fost luată în considerare la stabilirea priorităților de dezvoltare (a se vedea punctele 22-24).
Recomandarea 1 – Este necesară concentrarea sprijinului, astfel încât să se obțină un impact mai mare
Comisia și SEAE ar trebui:
- să se axeze pe cel mult trei domenii specifice de intervenție sau, în cazul în care are în vedere mai multe sectoare, să aibă o justificare în acest sens;
- să promoveze mobilizarea de venituri interne;
- să ierarhizeze prioritățile în funcție de cele mai stringente nevoi de la nivel regional și în funcție de nivelul de sprijin furnizat de alți donatori, pe o bază geografică pentru această țară.
Data-țintă pentru punerea în aplicare a recomandării: următoarea perioadă de programare începând cu 2020.
64Programarea comună între UE și diferitele state membre care a avut loc în baza Strategiei de programare comună 2014-2016 a reprezentat un pas înainte (a se vedea punctul 26). Coordonarea dintre direcțiile generale care gestionează ajutorul pentru dezvoltare și asistența umanitară în zonele de criză prelungită nu a funcționat bine. Comisia nu a elaborat un plan comun de implementare care să asigure legătura dintre ajutorul de urgență, reabilitare și dezvoltare (a se vedea punctul 27).
Recomandarea 2 – Coordonarea intervențiilor
Comisia ar trebui:
- să elaboreze, împreună cu DG ECHO, un plan de implementare care să asigure legătura între ajutorul de urgență, reabilitare și dezvoltare, în special în zonele de criză prelungită;
- să includă ajutorul umanitar în noul document de programare elaborat împreună cu statele membre ale UE (Strategia de programare comună).
Data-țintă pentru punerea în aplicare a recomandării: sfârșitul anului 2018.
65Gestionarea ajutorului pentru dezvoltare acordat de UE a fost, în general, satisfăcătoare. Acțiunile abordau prioritățile de dezvoltare ale țării, însă existau unele întârzieri. Modalitatea de acordare a ajutorului aleasă de Comisie era rezonabilă. Cu toate acestea, nu exista nicio documentație care să vină în sprijinul justificării cuantumului stabilit pentru finanțarea care să fie alocată fiecărui sector și fiecărei acțiuni. Procesul de implementare a suferit întârzieri și deoarece programul de acțiune anual pe 2016 nu a mai fost până la urmă adoptat (a se vedea punctele 30-33).
Recomandarea 3 – Implementarea acțiunilor
Comisia ar trebui:
- să justifice și să documenteze finanțarea alocată fiecărui sector prioritar și fiecărei acțiuni.
Data-țintă pentru punerea în aplicare a recomandării: faza de programare a noului program indicativ multianual (2019/2020).
66Implementarea programelor din cadrul fondurilor fiduciare gestionate de ONU a fost afectată de întârzieri și de rata lentă de absorbție a bugetului pentru realizarea activităților din cadrul programelor respective (a se vedea punctul 34). Fondurile fiduciare gestionate de ONU au acumulat solduri importante de numerar, însă Comisia nu s-a asigurat că dobânda generată de contribuția din partea UE este reținută în scopul acțiunilor finanțate (a se vedea punctul 36). Dispozițiile privind controlul costurilor din cadrul contractelor încheiate între UE și ONU au avut un impact limitat (a se vedea punctele 37-40). Comisia nu a reacționat în mod prompt la constatările rapoartelor misiunilor de verificare (a se vedea punctul 49).
Recomandarea 4 – Raportul cost-eficacitate al acțiunilor cu donatori multipli
Comisia ar trebui:
- să depună eforturi în vederea stabilirii de comun acord cu alți donatori a unui nivel adecvat al costurilor indirecte.
Data-țintă pentru punerea în aplicare a recomandării: sfârșitul anului 2018.
67În perioada 2012-2016, Comisia a recurs la dispozițiile privind declararea situațiilor de urgență pentru a putea încheia contracte prin atribuire directă cu partenerii de implementare. Eliminarea pe scară largă a cerinței privind organizarea de cereri de propuneri a redus transparența procedurii de selecție și risca să aibă un efect negativ asupra raportului cost-eficacitate al proiectelor (a se vedea punctele 41-43).
68Monitorizarea s-a îmbunătățit de-a lungul anilor, însă persistau unele deficiențe. Nu existau suficienți indicatori de realizare și de efecte pentru ca acțiunile să poată fi evaluate. Comisia nu s-a asigurat că au fost într-adevăr constituite comitete de monitorizare a performanței în conformitate cu deciziile sale (a se vedea punctul 48). În general, sprijinul UE nu a fost suficient de vizibil (a se vedea punctul 50).
Recomandarea 5 – Monitorizarea acțiunilor
Comisia ar trebui:
- să își consolideze informațiile disponibile, astfel încât realizările și efectele stabilite în programele de acțiune anuale să poată fi mai bine evaluate;
Data-țintă pentru punerea în aplicare a recomandării: 2019.
- să insiste ca dispozițiile privind vizibilitatea acțiunilor UE să fie aplicate.
Data-țintă pentru punerea în aplicare a recomandării: sfârșitul anului 2018.
69Gradul de obținere a rezultatelor urmărite varia în mod semnificativ în rândul proiectelor auditate. Numai jumătate din acestea au obținut realizările planificate, în principal din cauza întârzierilor de la nivelul implementării (a se vedea punctul 54). Proiectele care fuseseră implementate în statul Rakhine și care erau cuprinse în eșantionul Curții nu au reușit să obțină rezultate semnificative (a se vedea punctul 59). Faptul că Fondul comun pentru pace nou-înființat nu include în sfera sa regiunea extrem de vulnerabilă a statului Rakhine constituie o oportunitate nevalorificată (a se vedea punctul 60).
Recomandarea 6 – Obținerea rezultatelor
Comisia ar trebui:
- să îmbunătățească gestionarea proiectelor astfel încât să evite întârzierile în implementarea lor;
- să aibă în vedere din nou posibilitatea includerii statului Rakhine în sfera de competență a Fondului comun pentru pace.
Data-țintă pentru punerea în aplicare a recomandării: sfârșitul anului 2018.
Prezentul raport a fost adoptat de Camera III, condusă de domnul Karel PINXTEN, membru al Curții de Conturi, la Luxemburg, în ședința sa din 12 decembrie 2017.
Pentru Curtea de Conturi

Klaus-Heiner LEHNE
Președinte
Anexe
Anexa I
Myanmar/Birmania: hartă

Anexa II
Fondurile fiduciare gestionate de ONU
Fondul fiduciar pentru mijloace de subzistență și securitatea alimentară (LIFT) este un fond fiduciar cu donatori multipli, care își propune să ajute persoanele sărace și defavorizate din Myanmar/Birmania să iasă din situația de sărăcie și să le sprijine în eliminarea malnutriției și în asigurarea unor mijloace de subzistență. Fondul este gestionat de Biroul Națiunilor Unite pentru Servicii de Proiect (UNOPS).
Fondul pentru trei obiective de dezvoltare ale mileniului (3MDG) urmărește să reducă incidența celor trei boli transmisibile (HIV/SIDA, tuberculoza și malaria) și să amelioreze starea de sănătate în rândul mamelor și al copiilor din Myanmar/Birmania. Fondul a preluat activitățile Fondului celor trei boli (3DF) în 2012, după ce acesta din urmă și-a încetat activitatea. Fondul 3MDG este gestionat de UNOPS.
Programul pentru un învățământ de bază de calitate (QBEP) a fost constituit cu scopul de a crește accesul echitabil la învățământul de bază și la dezvoltarea copilului în primii ani de viață, în special în comunitățile defavorizate și situate în zone greu accesibile. Este gestionat de Fondul Națiunilor Unite pentru Copii (UNICEF).
Fondul comun pentru pace (JPF) are ca obiectiv sprijinirea unui proces de pace inclusiv și asumat la nivel național în Myanmar/Birmania. A fost constituit în 2015 și este gestionat de UNOPS.
(în milioane de dolari americani) | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|
Domeniul de intervenție | Fondul | Perioada | Contribuțiile donatorilor la fonduri | Contribuția angajată din partea UE | Procentul angajamentelor UE din totalul contribuțiilor donatorilor | La |
Securitate alimentară/ Mijloace de subzistență/ Dezvoltare rurală |
LIFT | 2009-2017 | 439,7 | 130,2 | 30% | 31.1.2017 |
Sănătate | 3MDG | 2012-2017 | 279,6 | 31,5 | 11% | 1.11.2016 |
Educație | QBEP | 2012-2017 | 76,6 | 28,5 | 37% | 31.12.2016 |
Consolidarea păcii | JPF | 2015-2017 | 105,2 | 20,8 | 20% | 28.2.2017 |
Sursa: Curtea de Conturi Europeană.
Anexa III
Eșantionul de proiecte auditate
(milioane) | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|
Nr. contract | Domeniul de intervenție | Contractant | Suma contractată | Suma plătită | Data de început | Data de finalizare a operațiunilor |
Fondul fiduciar pentru mijloace de subzistență și securitatea alimentară (LIFT) | UNOPS | 81,8 EUR | 47,5 EUR | 1.1.2012 | 31.12.2018 | |
1 | Proiect vizând întreprinderi agricole | Societate privată | 18,1 USD | 11 USD | 18.12.2015 | 31.12.2018 |
2 | Proiect vizând securitatea alimentară | ONG | 22,1 USD | 15 USD | 1.3.2013 | 31.12.2015 |
3 | Proiect vizând securitatea alimentară | ONG | 10,5 USD | 4,3 USD | 1.1.2016 | 31.12.2018 |
4 | Proiect de microfinanțare | Agenție a ONU | 7,0 USD | 6,7 USD | 1.11.2012 | 31.12.2018 |
5 | Proiect vizând creșterea accesului pe piață | ONG | 4,0 USD | 3,4 USD | 11.6.2014 | 10.6.2017 |
6 | Proiect vizând securitatea alimentară | ONG | 2,1 USD | 0,8 USD | 10.6.2016 | 31.5.2019 |
Fondul pentru trei obiective de dezvoltare ale mileniului (3MDG) | UNOPS | 27,5 EUR | 22,4 EUR | 1.1.2013 | 31.12.2017 | |
7 | Proiect privind tuberculoza | UNOPS | 13,0 USD | 4,5 USD | 1.10.2014 | 31.12.2017 |
8 | Sănătatea maternă și a copilului | ONG | 6,8 USD | 5,6 USD | 1.7.2014 | 31.12.2017 |
Programul pentru un învățământ de bază de calitate (QBEP) | UNICEF | 22,0 EUR | 21,7 EUR | 1.1.2013 | 30.6.2017 | |
9 | Servicii de îngrijire a copiilor preșcolari | Asociație religioasă | 4,0 USD | 3,1 USD | 23.10.2014 | 30.6.2016 |
10 | Educație preșcolară | ONG | 2,4 USD | 1,3 USD | 15.10.2013 | 20.6.2017 |
(în milioane de euro) | ||||||
11 | Guvernanță | Agenție dintr-un stat membru | 20,0 | 9,4 | 1.8.2015 | 31.7.2019 |
12 | Guvernanță | Societate privată | 12,2 | 2,4 | 1.10.2015 | 30.9.2018 |
13 | Ajutor pentru persoanele dezrădăcinate | ONG | 8,0 | 5,5 | 10.7.2012 | 9.4.2017 |
14 | Consolidarea păcii | Agenție a ONU | 7,0 | 3,8 | 15.3.2015 | 14.3.2019 |
15 | Consolidarea păcii | ONG | 7,0 | 4,4 | 1.2.2015 | 31.7.2018 |
16 | Ajutor pentru persoanele dezrădăcinate | ONG | 5,6 | 5,0 | 29.12.2012 | 14.8.2017 |
17 | Consolidarea păcii | ONG | 5,0 | 2,8 | 1.3.2015 | 31.8.2018 |
18 | Consolidarea păcii | ONG | 5,0 | 1,0 | 1.10.2016 | 30.9.2020 |
19 | Ajutor pentru persoanele dezrădăcinate | ONG | 3,2 | 2,9 | 1.2.2013 | 30.4.2017 |
20 | Consolidarea păcii | Asociație religioasă | 2,0 | 1,6 | 1.1.2015 | 31.12.2017 |
Anexa IV
Evaluarea proiectelor la nivel individual: prezentare de ansamblu
Nr. | Bine selectat | Relevant | CADRUL LOGIC | Bine monitorizat | Conform calendarului/ absorbția bugetului |
Realizări obținute | Probabilitatea de a obține efectele scontate | Sustenabilitatea acțiunii/strategiei de ieșire | Vizibilitatea UE | ||
---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
Obiective SMART | Indicatori RACER | Valori de referință/ valori-țintă |
|||||||||
1 | Parțial | Da | Parțial | Parțial | Nu | Da | Da | Da | Prea devreme | Prea devreme | Parțial |
2 | Da | Da | Parțial | Parțial | Parțial | Nu | Nu | Nu | Nu | Parțial | Nu |
3 | Parțial | Da | Da | Da | Da | Parțial | Parțial | Parțial | Prea devreme | Prea devreme | Parțial |
4 | Nu | Da | Da | Da | Da | Da | Da | Da | Parțial | Parțial | Nu |
5 | Da | Da | Da | Da | Da | Nu | Nu | Nu | Nu | Parțial | Nu |
6 | Da | Da | Nu | Parțial | Parțial | Parțial | Parțial | Parțial | Prea devreme | Prea devreme | Parțial |
7 | Nu | Da | Da | Da | Da | Parțial | Nu | Parțial | Prea devreme | Prea devreme | Nu s-a evaluat |
8 | Da | Da | Da | Da | Da | Da | Parțial | Da | Da | Parțial | Nu s-a evaluat |
9 | Parțial | Parțial | Da | Da | Da | Da | Da | Da | Da | Da | Nu s-a evaluat |
10 | Parțial | Parțial | Da | Da | Da | Da | Da | Da | Da | Prea devreme | Nu |
11 | Da | Da | Da | Nu | Nu | Nu | Parțial | Parțial | Prea devreme | Prea devreme | Nu s-a evaluat |
12 | Da | Parțial | Da | Nu | Nu | Nu | Da | Parțial | Prea devreme | Prea devreme | Nu s-a evaluat |
13 | Da | Da | Da | Parțial | Nu | Parțial | Nu | Parțial | Parțial | Nu | Nu s-a evaluat |
14 | Parțial | Parțial | Da | Parțial | Parțial | Da | Parțial | Parțial | Nu | Parțial | Nu s-a evaluat |
15 | Da | Da | Da | Da | Da | Parțial | Parțial | Da | Prea devreme | Prea devreme | Da |
16 | Parțial | Da | Da | Parțial | Nu | Da | Nu | Parțial | Parțial | Da | Nu s-a evaluat |
17 | Da | Da | Da | Parțial | Parțial | Parțial | Parțial | Da | Da | Da | Parțial |
18 | Parțial | Da | Da | Parțial | Nu se aplică | Prea devreme | Nu | Prea devreme | Prea devreme | Prea devreme | Prea devreme |
19 | Parțial | Parțial | Da | Da | Nu | Da | Parțial | Da | Parțial | Parțial | Nu s-a evaluat |
20 | Da | Da | Da | Da | Parțial | Da | Parțial | Da | Prea devreme | Prea devreme | Da |
Acronime
CDD: Dezvoltare axată pe comunități (Community-Driven Development)
DG DEVCO: Direcția Generală Cooperare Internațională și Dezvoltare
DG ECHO: Direcția Generală Protecție Civilă și Operațiuni Umanitare Europene
ICD: Instrumentul de cooperare pentru dezvoltare
ICI+: Instrumentul pentru cooperarea cu țările industrializate
IcSP: Instrumentul care contribuie la stabilitate și pace [fostul Instrument de stabilitate (IdS)]
IEDDO: Instrumentul european pentru democrație și drepturile omului
JPF: Fondul comun pentru pace (Joint Peace Fund)
LIFT: Fondul fiduciar pentru mijloace de subzistență și securitatea alimentară (Livelihoods and Food Security Trust Fund)
LRRD: Crearea unei legături între ajutorul de urgență, reabilitare și dezvoltare (Linking Relief, Rehabilitation and Development)
ONG: Organizație neguvernamentală
QBEP: Programul pentru un învățământ de bază de calitate (Quality Basic Education Programme)
RACER: Relevant, acceptat, credibil, simplu și solid (Relevant, Accepted, Credible, Easy and Robust)
ROM: Monitorizare axată pe rezultate (Results-Oriented Monitoring)
SEAE: Serviciul European de Acțiune Externă
SMART: Precis, măsurabil, realizabil, relevant și delimitat în timp (Specific, Measurable, Achievable, Relevant, Timely)
SWITCH-Asia: Program finanțat de UE în vederea sprijinirii consumatorilor și a întreprinderilor să treacă la un consum și la o producție sustenabile
UNICEF: Fondul Națiunilor Unite pentru Copii
UNOPS: Biroul Națiunilor Unite pentru Servicii de Proiect
3DF: Fondul celor trei boli (Three Diseases Fund)
3MDG: Fondul pentru trei obiective de dezvoltare ale mileniului (Three Millennium Development Goals Fund)
Note
1 Date ale Băncii Mondiale, 2012-2016.
2 Instrumentele de finanțare pot fi constituite la nivel de țară (bilaterale), la nivel regional sau pot fi axate pe un subiect specific.
3 În cadrul gestiunii directe, Comisia Europeană este responsabilă de totalitatea sarcinilor de execuție a bugetului UE, de care se achită în mod direct fie prin serviciile sale centrale, fie prin intermediul delegațiilor UE. În cadrul gestiunii indirecte, Comisia încredințează sarcini de execuție a bugetului unor organizații internaționale, agențiilor de dezvoltare din statele membre ale UE, țărilor partenere sau altor organisme.
4 Dintr-un total de 438 de milioane de euro ce corespunde totalității contractelor (sursa: Raportul privind gestionarea asistenței externe pe 2016).
5 Ministerul Planificării și al Finanțelor, Departamentul pentru relații economice externe, https://mohinga.info/en/dashboard/location/.
6 Proiectele 1-10.
7 Proiectul 11.
8 Proiectele 12-20.
9 Audit efectuat de Comisie cu privire la diverse agenții ale ONU.
10 Obiectivul principal al acestei agende, adoptată în 2011, este de a spori în mod semnificativ impactul și eficacitatea politicii UE în materie de dezvoltare. A se vedea https://ec.europa.eu/europeaid/policies/european-development-policy/agenda-change_en.
11 La 31 ianuarie 2017 în cazul LIFT, la 1 noiembrie 2016 în cazul 3MDG și la 28 februarie 2017 în cazul Fondului comun pentru pace. Datele variază din cauza diferitelor cicluri de raportare.
12 A se vedea mai sus.
13 UNICEF nu a fost în măsură să pună la dispoziție situații certificate ale fluxurilor de numerar aferente Programului pentru un învățământ de bază de calitate (QBEP).
14 Articolul 190 alineatul (2) din Regulamentul delegat (UE) nr. 1268/2012 al Comisiei din 29 octombrie 2012 privind normele de aplicare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii (JO L 362, 31.12.2012, p. 1).
15 Astfel cum este definit la articolul 128 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 (Regulamentul financiar), la articolul 190 alineatul (2) referitor la granturi din Regulamentul delegat (UE) nr. 1268/2012 al Comisiei din 29 octombrie 2012, la articolul 190 din Regulamentul financiar (nr. 966/2012), la articolul 266 alineatul (1) litera (a) referitor la achizițiile de servicii din Regulamentul delegat (UE) nr. 1268/2012 al Comisiei, la articolul 190 din Regulamentul financiar (nr. 966/2012), la articolul 268 alineatul (1) litera (a) referitor la achizițiile de bunuri din Regulamentul delegat (UE) nr. 1268/2012 al Comisiei, la articolul 190 din Regulamentul financiar (nr. 966/2012) și la articolul 270 alineatul (1) litera (a) referitor la achizițiile de lucrări din Regulamentul delegat (UE) nr. 1268/2012 al Comisiei.
16 Pentru cel mai mare proiect din cadrul acestei componente, analiza inițială efectuată în 2013 arăta că era nevoie de un buget de 0,7 milioane de dolari americani pentru această acțiune, în condițiile în care Fondul Global contribuia deja la ea cu aproximativ 12,7 milioane de dolari americani. Cu toate acestea, în 2014, a fost acordată în favoarea acestei acțiuni suma de 11,4 milioane de dolari americani, cifră care a crescut la 13 milioane de dolari americani în 2015, însă nu s-a explicat în niciun fel motivul pentru care necesarul financiar crescuse atât de mult.
Etapă | Data |
---|---|
Adoptarea planului de audit / Demararea auditului | 22.11.2016 |
Trimiterea oficială către Comisie (sau către o altă entitate auditată) a proiectului de raport | 11.10.2017 |
Adoptarea raportului final după procedura contradictorie | 12.12.2017 |
Primirea răspunsurilor oficiale ale Comisiei și ale SEAE în toate limbile | 20.12.2017 |
Echipa de audit
Rapoartele speciale ale Curții de Conturi Europene prezintă rezultatele unor audituri de conformitate sau ale unor audituri ale performanței care au ca obiect domenii specifice ale bugetului sau aspecte specifice legate de gestiune. Curtea selectează și concepe aceste sarcini de audit astfel încât impactul lor să fie maxim, luând în considerare riscurile existente la adresa performanței sau a conformității, nivelul de venituri sau de cheltuieli implicat, schimbările preconizate și interesul existent în mediul politic și în rândul publicului larg.
Acest audit al performanței a fost efectuat de Camera de audit III din cadrul Curții, cameră specializată pe domeniile de cheltuieli aferente acțiunilor externe, securității și justiției. Membrul raportor, domnul Karel Pinxten, decanul camerei, a fost sprijinit, în cadrul elaborării acestui raport, de Gerard Madden, șeful cabinetului său, de Mila Strahilova, atașat în cadrul cabinetului și coordonatoare a auditului, de Beatrix Lesiewicz, manager principal, și de către Roberto Ruiz Ruiz și Francesco Zoia Bolzonello, auditori. Asistența lingvistică a fost asigurată de Cathryn Lindsay.

Contact
CURTEA DE CONTURI EUROPEANĂ
12, rue Alcide de Gasperi
1615 Luxembourg
LUXEMBOURG
Tel. +352 4398-1
Întrebări: eca.europa.eu/ro/Pages/ContactForm.aspx
Website: eca.europa.eu
Twitter: @EUAuditors
Numeroase alte informații despre Uniunea Europeană sunt disponibile pe internet pe serverul Europa (http://europa.eu).
Luxemburg: Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, 2018
ISBN 978-92-872-8932-2 | ISSN 1977-5806 | doi:10.2865/814521 | QJ-AB-17-025-RO-N | |
HTML | ISBN 978-92-872-8927-8 | ISSN 1977-5806 | doi:10.2865/479187 | QJ-AB-17-025-RO-Q |
© Uniunea Europeană, 2018
Reproducerea textului este autorizată cu condiția menționării sursei. Pentru utilizarea sau reproducerea în orice fel a unor fotografii sau a altor materiale pentru care Uniunea Europeană nu deține drepturile de autor, trebuie să se solicite acordul direct de la deținătorii drepturilor de autor.
CONTACTAȚI UE
În persoană
În întreaga Uniune Europeană există sute de centre de informare Europe Direct. Puteți găsi adresa centrului cel mai apropiat de dumneavoastră la: https://europa.eu/european-union/contact_ro
La telefon sau prin e-mail
Europe Direct este un serviciu care vă oferă răspunsuri la întrebările privind Uniunea Europeană. Puteți accesa acest serviciu:
- apelând numărul gratuit 00 800 6 7 8 9 10 11 (unii operatori pot taxa aceste apeluri);
- apelând numărul standard: +32 22999696; sau
- prin e-mail, la: https://europa.eu/european-union/contact_ro
GĂSIȚI INFORMAȚII DESPRE UE
Online
Informații despre Uniunea Europeană în toate limbile oficiale ale UE sunt disponibile pe site-ul Europa, la: http://europa.eu
Publicații ale UE
Puteți descărca sau comanda publicații ale UE gratuite și contra cost pe site-ul EU Bookshop, la: https://publications.europa.eu/ro/web/general-publications/publications. Mai multe exemplare ale publicațiilor gratuite pot fi obținute contactând Europe Direct sau centrul dumneavoastră local de informare (a se vedea http://europa.eu/contact).
Dreptul UE și documente conexe
Pentru accesul la informații juridice din UE, inclusiv la ansamblul legislației UE începând din 1951 în toate versiunile lingvistice oficiale, accesați site-ul EUR-Lex, la: http://eur-lex.europa.eu
Datele deschise ale UE
Portalul de date deschise al UE (http://data.europa.eu/euodp/ro/home?) oferă acces la seturi de date din UE. Datele pot fi descărcate și reutilizate gratuit, atât în scopuri comerciale, cât și necomerciale.