Combaterea sărăciei în rândul copiilor – Este necesară o mai bună direcționare a sprijinului oferit de Comisie

Sinteză

I

Combaterea sărăciei și a excluziunii sociale se află în centrul Strategiei Europa 2020. Identificarea grupurilor cu risc ridicat de sărăcie sau de excluziune socială, precum și stabilirea motivelor care stau la baza acestei vulnerabilități sunt esențiale pentru a avea succes în acest context. Statisticile pe o perioadă de 10 ani arată un grad mai ridicat de expunere la riscul de sărăcie sau de excluziune socială pentru copii decât pentru restul populației din UE.

II

Acordarea unei atenții speciale copiilor și abordarea ratei actuale ridicate a copiilor care trăiesc în sărăcie sunt aspecte vitale pentru o economie bazată pe cunoaștere, durabilă, eficientă și competitivă, și pentru o societate echitabilă pentru toate generațiile. Beneficiile economice ale investiției în copii depășesc în mod considerabil costurile de finanțare a investițiilor.

III

Responsabilitatea de a lua măsurile corespunzătoare pentru reducerea sărăciei în rândul copiilor revine în primul rând statelor membre și guvernelor naționale. Cu toate acestea, și Comisia are un rol de jucat. Aceasta ar trebui să sprijine și să completeze activitățile statelor membre în combaterea excluziunii sociale și în abordarea problemei sărăciei în rândul copiilor. În acest scop, Comisia are la dispoziție instrumente atât juridice, cât și financiare.

IV

Domeniul sărăciei în rândul copiilor nu a fost auditat anterior de Curte. Prezentul raport ar putea să contribuie la inițiativele viitoare ale Comisiei de sprijinire a eforturilor statelor membre de combatere a sărăciei în rândul copiilor.

V

Obiectivul acestui audit al performanței a fost de a evalua dacă Comisia a contribuit în mod eficace la eforturile statelor membre de a reduce sărăcia în rândul copiilor. Pentru a răspunde la această întrebare principală a auditului, Curtea a examinat dacă instrumentele juridice ale Comisiei – Recomandarea 2013/112/UE a Comisiei din 20 februarie 2013 intitulată „Investiția în copii: ruperea cercului vicios al defavorizării” (denumită în continuare „recomandarea”), Pilonul european al drepturilor sociale și procesul semestrului european – au contribuit la combaterea sărăciei în rândul copiilor. Curtea a examinat, de asemenea, modul în care utilizarea fondurilor UE de către statele membre a contribuit la acest obiectiv.

VI

Deși nu este un instrument cu forță juridică obligatorie, recomandarea a reprezentat o inițiativă pozitivă pentru abordarea într-un mod integrat a problemei sărăciei în rândul copiilor. În pofida acestui lucru, progresele înregistrate în punerea sa în aplicare și impactul asupra politicilor naționale sunt dificil de evaluat întrucât nu au fost stabilite ținte și obiective de etapă măsurabile.

VII

Pilonul european al drepturilor sociale a sporit conștientizarea cu privire la politicile sociale în UE, inclusiv la sărăcia în rândul copiilor, și are potențialul de a direcționa măsurile și finanțarea către combaterea sărăciei în rândul copiilor în perioada de programare 2021‑2027. Totuși, nu există încă un plan de acțiune pentru o punere în aplicare deplină a diferitelor sale principii. Stabilirea unui plan de acțiune este esențială pentru asigurarea unei imagini de ansamblu asupra progreselor înregistrate.

VIII

Procesul semestrului european implică emiterea de recomandări specifice fiecărei țări, în diferite domenii de politică. Curtea a constatat că statele membre au primit recomandări specifice în domenii legate de politicile privind familia și copiii, care pot contribui la reducerea sărăciei în rândul copiilor. Totuși, sărăcia în rândul copiilor este rar abordată în mod explicit, iar metodologia specifică de stabilire a situațiilor în care această problematică ar trebui să fie considerată prioritară în vederea unei posibile recomandări specifice unei țări nu a fost definită în mod clar.

IX

Legislația UE nu alocă în mod direct fonduri pentru combaterea sărăciei în rândul copiilor. Nici Comisia, nici statele membre vizitate nu au putut cuantifica fondurile alocate proiectelor care abordează direct sărăcia în rândul copiilor și, prin urmare, nu au putut evalua eficacitatea acestora.

X

În concluzia sa generală, Curtea recunoaște că sărăcia în rândul copiilor rămâne o chestiune gravă în UE, aproape unul din patru copii fiind în continuare expus riscului de sărăcie sau de excluziune socială. Deși Comisia are doar un rol limitat, este dificil, dacă nu chiar imposibil, să se evalueze dacă inițiativele sale de reducere a sărăciei în rândul copiilor, prin utilizarea instrumentelor juridice și a fondurilor UE, au fost îndeajuns de eficace.

XI

Curtea recomandă Comisiei:

• să includă în Planul său de acțiune pentru Pilonul european al drepturilor sociale acțiuni și obiective privind combaterea sărăciei în rândul copiilor;
• să aibă la dispoziție orientări interne clare pentru identificarea situațiilor care ar putea duce la o posibilă recomandare specifică unei țări legată direct de sărăcia în rândul copiilor, ca parte a analizei sale din cadrul procesului semestrului european;
• să direcționeze și să monitorizeze investițiile legate de combaterea sărăciei în rândul copiilor în perioada de programare 2021‑2027; și
• să se asigure că au fost finalizate etapele necesare și că au fost colectate suficiente date concrete pentru pregătirea viitoarei inițiative de politică privind Garanția europeană pentru copii.
  

Introducere

01

Combaterea sărăciei și a excluziunii sociale se află în centrul Strategiei Europa 2020. Identificarea grupurilor cu risc ridicat de sărăcie sau de excluziune socială, precum și stabilirea motivelor care stau la baza acestei vulnerabilități sunt esențiale pentru a avea succes în această luptă. Se consideră că o persoană este expusă riscului de sărăcie sau de excluziune socială dacă aceasta se află cel puțin în una dintre următoarele situații: este expusă riscului de sărăcie, suferă de deprivare materială severă sau trăiește într-o gospodărie cu o intensitate a muncii scăzută (punctul 77).

02

Potrivit unei analize comparative realizate în funcție de grupa de vârstă pe o perioadă de 10 ani, copiii (0-18 ani) sunt mai expuși riscului de sărăcie sau de excluziune socială decât restul populației din UE (a se vedea figura 1).

03

În 2018, 23 de milioane de copii din UE erau expuși riscului de sărăcie sau de excluziune socială, mai exact unul din patru copii¹. Totuși, nivelurile sărăciei în rândul copiilor variază semnificativ între statele membre. Patru state membre (România, Bulgaria, Grecia și Italia) au înregistrat un procent de copii expuși riscului de sărăcie sau de excluziune socială mai mare de 30 %, ceea ce înseamnă că unul din trei copii era expus riscului de sărăcie sau de excluziune socială. În statele membre care au raportat cele mai scăzute niveluri (Danemarca, Țările de Jos, Republica Cehă și Slovenia), unul din șase copii este expus riscului de sărăcie sau de excluziune socială (a se vedea figura 2).

04

Potrivit prognozei economice a Comisiei pentru 2021, pandemia de COVID-19 a antrenat perturbări semnificative și a afectat perspectivele piețelor europene ale forței de muncă. Se estimează o creștere a ratei șomajului în zona euro de la 7,5 % în 2019 la aproximativ 9,5 % în 2020 și la 8,6 % în 2021. Drept urmare, grupurile vulnerabile ale societății sunt expuse riscului de sărăcie sau de excluziune socială. Este imperativ ca statele membre să își coordoneze activitățile pe plan intern și la nivelul UE pentru a proteja persoanele cele mai expuse riscului.

05

Acordarea unei atenții speciale copiilor și abordarea ratei actuale ridicate a copiilor care trăiesc în sărăcie sunt aspecte vitale pentru o economie bazată pe cunoaștere, durabilă, eficientă și competitivă, și o pentru o societate echitabilă la nivel intergenerațional². Diverse studii au subliniat în repetate rânduri că investirea la un cost financiar relativ redus în timpul copilăriei poate determina câștiguri de-a lungul întregii vieți, nu numai pentru persoanele respective, ci și pentru societăți și economii³. Beneficiile economice ale investițiilor în copii depășesc în mod considerabil costurile de finanțare a investițiilor⁴.

06

Combaterea sărăciei în rândul copiilor are loc, în primul rând, la nivelul statelor membre. Guvernele și alți actori din statele membre derulează o serie de inițiative de politică socială și bunăstare pe care le pot pune în aplicare pentru a sprijini copiii și familiile dezavantajate, precum programe obișnuite de transfer social, furnizarea directă de servicii și resurse sau programe de intervenție specifică.

07

Cu toate acestea, Uniunea Europeană și, în special, Comisia Europeană au un rol de jucat. Aceasta sprijină și completează activitățile statelor membre în combaterea excluziunii sociale. De asemenea, Comisia ar trebui să faciliteze coordonarea acțiunilor statelor membre în toate domeniile politicii sociale care intră sub incidența titlului X – Politica socială din TFUE. În acest scop, Comisia are la dispoziție instrumente atât juridice, cât și financiare.

Sfera și abordarea auditului

08

Curtea a decis să deruleze acest audit întrucât copiii sunt mai expuși riscului de sărăcie sau de excluziune socială decât restul populației. Sărăcia în rândul copiilor reprezintă o provocare pentru multe state membre și poate avea efecte semnificative asupra oportunităților ivite mai târziu în viața de adult, un astfel de efect fiind de exemplu șomajul. Această problemă se află, în prezent, printre prioritățile agendei politice, ca urmare a propunerii Parlamentului European privind o garanție pentru copii în perioada 2021‑2027 (punctele 85-90).

09

Obiectivul acestui audit al performanței a fost de a evalua dacă Comisia a contribuit în mod eficace la eforturile statelor membre de a reduce sărăcia în rândul copiilor. Pentru a răspunde la această întrebare principală a auditului, Curtea a examinat dacă instrumentele juridice ale Comisiei și utilizarea de către statele membre a fondurilor UE au contribuit în mod eficace la eforturile de combatere a sărăciei în rândul copiilor.

10

Auditul Curții a examinat utilizarea și punerea în aplicare a:

• Recomandării 2013/112/UE a Comisiei din 20 februarie 2013 intitulate „Investiția în copii: ruperea cercului vicios al defavorizării” (denumită în continuare „recomandarea”), care promovează o abordare integrată reunind un spectru larg de acțiuni ce ar trebui să contribuie la reducerea sărăciei în rândul copiilor;
• Pilonului european al drepturilor sociale din 2017, care cuprinde 20 de principii, dintre care unele vizează, direct sau indirect, combaterea sărăciei în rândul copiilor;
• procesului semestrului european, în cadrul căruia Comisia analizează politicile sociale ale statelor membre și poate formula recomandări specifice fiecărei țări destinate combaterii sărăciei în rândul copiilor, acolo unde se consideră necesar;
• contribuțiilor financiare ale UE disponibile în temeiul Fondului social european (FSE) în perioada de programare 2014‑2020 pentru combaterea sărăciei în rândul copiilor;
• indicatorilor sărăciei în rândul copiilor la nivelul UE.

11

Principala entitate auditată a fost Comisia Europeană. În plus, Curtea a efectuat vizite la autoritățile naționale de resort din Germania, Italia, Polonia și România, precum și organizații internaționale și neguvernamentale care activează în domeniul combaterii sărăciei în rândul copiilor, scopul pe care l-a urmărit fiind acela de a obține mai multe informații și a afla care este perspectiva acestor organizații asupra chestiunii analizate. Criteriile pentru selectarea statelor membre au inclus, printre altele, ratele sărăciei în rândul copiilor și alocarea potențială din FSE pentru combaterea acestui fenomen. Țările vizitate sunt rezultatul unei selecții echilibrate care a inclus atât rate ridicate și scăzute de sărăcie în rândul copiilor, cât și alocări ridicate și scăzute din FSE.

12

Activitatea de audit a inclus o analiză a reglementărilor, a strategiilor, a documentelor de politică, a orientărilor, a evaluărilor, a rapoartelor de monitorizare și a documentelor interne, precum și a documentelor publicate de autorități naționale, de organisme de cercetare, de mediul academic și de organizații neguvernamentale.

13

Activitatea Curții include, de asemenea, elemente prospective prin care aceasta intenționează să contribuie la discuția în curs referitoare la o garanție pentru copii. Trebuie remarcat, de asemenea, faptul că activitatea de audit a Curții a fost finalizată înainte de declanșarea pandemiei de COVID-19 și, drept urmare, prezentul raport nu ține seama de evoluțiile în materie de politici sau de alte modificări care au apărut ca răspuns la pandemia actuală.

Observații

Recomandarea a fost o inițiativă pozitivă, dar impactul său este dificil, dacă nu chiar imposibil, de evaluat

Recomandarea a reprezentat o încercare pozitivă de a aborda sărăcia în rândul copiilor într-un mod holistic

14

Comisia a adoptat Recomandarea în 2013, în urma unei inițiative a Consiliului European și a consultărilor cu autoritățile și cu organizațiile de experți din statele membre. Documentul a fost adoptat în cadrul pachetului privind investițiile sociale⁵, care constituie răspunsul adus de Comisie pentru a ajuta statele membre să abordeze riscul de sărăcie sau de excluziune socială aflat în creștere în urma crizei din 2008. Scopul recomandării este de a promova o abordare integrată, bazată pe trei piloni, care vizează accesul la resursele adecvate, accesul la servicii accesibile financiar și de calitate și dreptul de participare al copiilor, cu accent pe copii și familiile lor (a se vedea figura 3).

15

Deși nu are forță juridică obligatorie, recomandarea a reprezentat o inițiativă pozitivă pentru abordarea problemei sărăciei în rândul copiilor într-un mod integrat. Aceasta își propune să încurajeze statele membre să organizeze și să pună în aplicare politici de combatere a sărăciei și a excluziunii sociale în rândul copiilor prin strategii multidimensionale, urmând o listă de principii orizontale. Recomandarea solicită, de asemenea, statelor membre să stabilească mecanismele de guvernanță, de punere în aplicare și de monitorizare necesare, pentru a se asigura că politicile abordează în mod eficace sărăcia și excluziunea socială în rândul copiilor, precum și pentru a utiliza pe deplin instrumentele UE relevante, inclusiv fondurile UE.

16

Din cauza caracterului neobligatoriu al recomandării, Comisia nu poate constrânge statele membre să o pună în aplicare, însă poate promova importanța acesteia și îi poate monitoriza punerea în aplicare prin:

• asistența acordată statelor membre în punerea în aplicare a recomandării, prin elaborarea unui plan de acțiune și prin schimbul de bune practici în combaterea sărăciei în rândul copiilor;
• monitorizarea și raportarea progreselor rezultate la nivelul statelor membre, ceea ce ar asigura transparența și comparabilitatea.

Comisia nu a elaborat o foaie de parcurs

17

Principiile din recomandare și diferitele măsuri prevăzute în cei trei piloni ai săi au un domeniu de aplicare general și necesită orientări suplimentare pentru o punere în aplicare eficace. În această privință, Parlamentul European a recomandat Comisiei să elaboreze o foaie de parcurs împreună cu statele membre, pentru punerea în aplicare a abordării pe trei piloni prevăzute în recomandare.

18

Părțile interesate relevante, printre care ONG-uri din domeniul social, autorități publice și organizații pentru apărarea drepturilor, care au participat la „Grupul ad-hoc privind sărăcia și bunăstarea în rândul copiilor”, au comunicat Comisiei aceeași nevoie. Acestea au recomandat elaborarea unei foi de parcurs a UE care să stabilească un plan vizibil, comunicabil, care să prevadă obiective specifice și obiective-cheie de etapă însoțite de calendare și de o alocare concretă a resurselor și care să evidențieze rolul diverșilor actori și nivelurile de guvernanță⁶.

19

Comisia nu a întocmit însă o astfel de foaie de parcurs sau un document echivalent, ratând ocazia de a oferi asistență specifică statelor membre cu privire la modalitatea și la termenul în care acestea ar trebui să pună în aplicare recomandarea.

Platforma online pentru schimbul de bune practici este o inițiativă bună, dar sunt necesare mai multe eforturi pentru a se identifica bunele practici

20

Schimbul de bune practici pe care alte state membre le-au identificat și utilizat ar completa în mod benefic eforturile statelor membre de combatere a sărăciei în rândul copiilor. Comisia a instituit Platforma europeană pentru investiția în copii (EPIC – European Platform for Investing in Children), care ar putea îndeplini acest rol.

21

Comisia a dezvoltat această platformă online pentru schimbul de bune practici de elaborare a politicilor privind copiii și familiile și pentru a stimula cooperarea și învățarea reciprocă în acest domeniu. Platforma există de la data adoptării recomandării. EPIC colectează și diseminează practici inovatoare, bazate pe date concrete, care pot avea un impact pozitiv asupra copiilor și a familiilor în statele membre. Practicile sunt încadrate în unul dintre cei trei piloni ai recomandării și sunt clasificate ca „practici emergente”, „practici promițătoare” sau „bune practici”.

22

La începutul lunii martie 2020, un total de 130 de practici bazate pe date concrete erau disponibile pe site-ul internet al EPIC. Totuși, numai trei dintre acestea erau clasificate ca fiind „bune practici”, toate aparținând celui de al doilea pilon al recomandării (Accesul la servicii accesibile financiar și de calitate). Aceste „bune practici” sunt exemplificate în caseta 1. Nu au fost încărcate și identificate pe platformă bune practici pentru primul și al treilea pilon din recomandare, care vizează accesul la resurse adecvate și, respectiv, dreptul de participare al copiilor.

23

Numărul mic de „bune practici”, cele mai recente inițiate în 2001, precum și lipsa unor astfel de practici pentru primul și al treilea pilon limitează eficacitatea eforturilor platformei EPIC de a facilita punerea în aplicare a recomandării. În plus, Comisia dispune de informații limitate cu privire la adoptarea și punerea în aplicare, în statele membre, a practicilor bazate pe date concrete care pot fi găsite pe platformă.

24

Unele state membre vizitate au informat Curtea că inițiativele naționale eficace iau forma unor programe de transfer social prin care familiile primesc o contribuție monetară directă. În timp, astfel de inițiative pot constitui o povară semnificativă pentru bugetul național. Curtea prezintă un astfel de exemplu în caseta 2.

Monitorizarea și raportarea sunt afectate de informațiile limitate disponibile

25

Monitorizarea eficace a punerii în aplicare a recomandării este un alt instrument pe care Comisia îl poate utiliza pentru a promova relevanța acesteia pentru statele membre. În special, raportarea periodică a progreselor înregistrate în diferite state membre asigură transparența și oferă o bază pentru comparații și încurajare. Totuși, este nevoie în acest sens de indicatori măsurabili și de ținte realiste, precum și de un mecanism adecvat de raportare.

26

În această privință, recomandarea a solicitat statelor membre să consolideze utilizarea abordărilor bazate pe date concrete, valorificând la maximum datele statistice existente, datele administrative și cadrul de monitorizare propus, care constă în 32 de indicatori⁸.

27

Totuși, Curtea a constatat că indicatorii respectivi nu acoperă toate măsurile propuse de recomandare. În cazul celui de al treilea pilon, nu au fost stabiliți indicatori pentru niciuna dintre măsurile care intră sub incidența acestuia.

28

Evoluția punerii în aplicare a recomandării este dificil de evaluat din cauza lipsei de ținte măsurabile și de obiective de etapă. Comisia și statele membre au analizat posibilitatea stabilirii unor astfel de ținte, însă, în cele din urmă, statele membre nu au susținut acest demers.

29

În pofida acestor limitări, există cel puțin unele informații, disponibile prin intermediul Comitetului pentru protecție socială (CPS), din care Comisia face parte. CPS este un comitet consultativ în materie de politici pentru miniștrii din cadrul Consiliului Ocuparea Forței de Muncă, Politică Socială, Sănătate și Consumatori (EPSCO). Beneficiind de expertiza în materie de politici a Comisiei și de sprijin analitic și administrativ din partea acesteia, CPS are ca sarcini monitorizarea situației sociale și elaborarea de politici de protecție socială în statele membre și în UE. Acesta prezintă o actualizare anuală prin intermediul publicației „Thematic portfolio of Investing in children” pentru majoritatea indicatorilor enumerați în cadrul de monitorizare din recomandare.

Este dificil, dacă nu chiar imposibil, să se măsoare impactul direct, cantitativ, al recomandării

30

Pentru a fi eficace, punerea în aplicare a recomandării ar trebui să urmeze o strategie/o politică națională de combatere a sărăciei în rândul copiilor, care să identifice atât domeniile în care statul membru consideră că trebuie să se implice în primul rând pentru a combate sărăcia în rândul copiilor, cât și modalitățile de acțiune. Existența și conținutul unei astfel de strategii ar constitui, de asemenea, un indiciu privind impactul recomandării.

31

În urma solicitării adresate de Comisie, Rețeaua europeană de politici sociale (ESPN – European Social Policy Network) a elaborat un studiu cu privire la politicile naționale pentru a măsura progresele înregistrate de statele membre în punerea în aplicare a recomandării⁹. Acest studiu a adus informații concrete și comparabile pentru fiecare stat membru, precum și pentru alte șapte țări.

32

Constatarea generală a analizei ESPN este că progresele modeste înregistrate în direcția evidențiată în recomandare sunt, în multe țări, insuficiente în raport cu amploarea problemei. Experții au subliniat că multe dintre țările cu niveluri ridicate sau foarte ridicate de sărăcie sau de excluziune socială în rândul copiilor au consemnat progrese limitate în majoritatea domeniilor, iar unele dintre țări și-au slăbit, de fapt, abordarea în mai multe domenii. Țările care dispuneau deja de politici și programe solide și care aveau niveluri scăzute de sărăcie sau de excluziune socială în rândul copiilor le-au menținut în mare parte.

33

Studiul a consemnat și faptul că este dificil, dacă nu imposibil, să se evalueze măsura în care îmbunătățirile individuale pot fi atribuite recomandării, dar a indicat evoluții limitate ale politicilor naționale în multe țări. Deși acest fapt nu este surprinzător pentru statele membre în care ratele sărăciei în rândul copiilor sunt scăzute sau medii, experții au semnalat o preocupare deosebită cu privire la faptul că multe dintre statele membre cu rate ridicate sau foarte ridicate nu s-au îndreptat către o abordare mai integrată și multidimensională. Această concluzie coroborează constatările Curții din cele patru state membre pe care le-a vizitat (Germania, Italia, Polonia, România).

34

Studiul a formulat recomandări fără caracter obligatoriu¹⁰, care insistau asupra urgenței și a eficacității punerii în aplicare a recomandării. Totuși, Comisia nu le-a dat curs.

Pilonul european al drepturilor sociale: o inițiativă socială progresivă și cuprinzătoare, cu principii de natură foarte generală referitoare la copii

35

La 17 noiembrie 2017, Parlamentul European, Consiliul și Comisia au proclamat împreună Pilonul european al drepturilor sociale¹¹ în cadrul Summitului social pentru creștere și locuri de muncă echitabile de la Göteborg. Comisia și statele membre sunt responsabile în comun pentru punerea în aplicare a acestuia. Pilonul european al drepturilor sociale reprezintă un alt instrument fără forță juridică obligatorie care poate fi utilizat pentru combaterea sărăciei în rândul copiilor, dar a cărui punere în aplicare nu poate fi impusă de Comisie statelor membre.

36

Pilonul european al drepturilor sociale este conceput ca un cadru menit să ofere cetățenilor o Europă mai echitabilă, cu o puternică dimensiune socială. Acesta cuprinde 20 de principii formulate, în mare parte, ca drepturi care vizează să declanșeze activități legislative și nelegislative la nivel de stat membru.

37

Cele 20 de principii au scopul de a sprijini piețe ale muncii și sisteme de protecție socială incluzive și funcționale și sunt împărțite în trei categorii: (i) egalitatea de șanse și accesul pe piața forței de muncă, (ii) condiții de muncă echitabile, (iii) protecția și incluziunea socială.

38

Pilonul este însoțit de un „tablou de bord social” care monitorizează punerea sa în aplicare, prin urmărirea tendințelor și a performanțelor din statele membre în 12 domenii, și care contribuie la procesul semestrului european.

Drepturile copilului sunt acoperite de un principiu specific în Pilonul european al drepturilor sociale

39

Dintre cele 20 de principii ale Pilonului european al drepturilor sociale, unul, și anume principiul 11 (Îngrijirea copilului și sprijinul pentru copii) din categoria „Protecție și incluziune socială”, menționează în mod explicit nevoia de a investi în copii, indicând faptul că:

• copiii au dreptul la servicii de educație și de îngrijire a copiilor preșcolari, care să fie de calitate și accesibile din punct de vedere financiar;
• copiii au dreptul la protecție împotriva sărăciei. Copiii care provin din medii defavorizate au dreptul la măsuri specifice vizând creșterea egalității de șanse.

40

O serie de alte principii sunt relevante pentru copii și ar putea influența, atât direct, cât și indirect, sărăcia în rândul copiilor (de exemplu, principiile legate de educație, echilibrul între viața profesională și cea privată, protecția socială și sănătatea), însă acestea nu se referă în mod specific la copii.

41

Pilonul european al drepturilor sociale a sporit conștientizarea cu privire la politicile sociale în UE, inclusiv la sărăcia în rândul copiilor. În special, un demers în acest sens a constat în actualizarea liniilor directoare privind ocuparea forței de muncă. Acestea reprezintă priorități și obiective comune pentru politicile de ocupare a forței de muncă și sunt propuse de Comisia Europeană, fiind apoi aprobate de guvernele naționale și adoptate de Consiliul UE. În 2018, liniile directoare privind ocuparea forței de muncă au fost actualizate pentru a ține seama de principiile din pilon. Ele stabilesc sfera și direcția coordonării politicilor statelor membre și contribuie la procesul semestrului european.

42

Totuși, Curtea constată că Pilonul european al drepturilor sociale nu consacră decât principii generale deja incluse în recomandare, într-un mod mai detaliat, sub forma unor măsuri specifice.

• În ceea ce privește prima parte a principiului 11 referitoare la serviciile de educație și de îngrijire a copiilor preșcolari accesibile din punct de vedere financiar, măsurile existau deja înainte de adoptarea Pilonului european al drepturilor sociale. Recomandarea solicită strategii integrate pentru abordarea sărăciei în rândul copiilor, care să cuprindă serviciile de educație și de îngrijire a copiilor preșcolari.
• A doua parte a principiului 11 se referă la dreptul copiilor la protecție împotriva sărăciei. Recomandarea prevede accesul copiilor la resurse și servicii cuprinzătoare și integrate, un aspect care ar aborda acest drept.

Ar fi util ca pilonul european al drepturilor sociale să se sprijine pe un plan de acțiune

43

Atunci când a aprobat Pilonul european al drepturilor sociale, Consiliul European¹² a clarificat faptul că acesta ar trebui pus în aplicare atât la nivelul Uniunii, cât și la nivelul statelor membre, Comisia și statele membre împărțind responsabilitatea în acest sens. Deși multe dintre instrumentele de aplicare a pilonului se află în mâinile statelor membre, dar și ale partenerilor sociali și ale societății civile, instituțiile UE – și, în special, Comisia Europeană – își pot aduce contribuția prin stabilirea cadrului strategic și a direcției de urmat.

44

Orientările politice pentru Comisia Europeană 2019‑2024 includ intenția de a „propun[e] un plan de acțiune pentru punerea în aplicare integrală a Pilonului european al drepturilor sociale”¹³. În ianuarie 2020, Comisia a prezentat o comunicare¹⁴ în care a stabilit calea de urmat către un astfel de plan de acțiune și a lansat o amplă discuție cu toate țările, regiunile și toți partenerii relevanți din UE. Planul de acțiune urma să fie prezentat la începutul anului 2021, la aproape patru ani după adoptarea sa, și va impune luarea de măsuri de către actorii de la toate nivelurile: european, național, regional și local. Acest plan de acțiune prevăzut reprezintă o evoluție binevenită, dar trebuie insistat asupra faptului că aplicarea sa este importantă pentru obținerea unei imagini de ansamblu cu privire la progresele înregistrate în punerea în aplicare a diverselor principii, inclusiv a principiului 11 privind drepturile copiilor.

Pilonul european al drepturilor sociale va avea, probabil, un rol proeminent în perioada de programare 2021-2027

45

Regulamentul propus pentru Fondul social european Plus (FSE+) pentru perioada 2021‑2027 se axează pe investițiile în oameni și sprijină punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale. În plus, o Europă mai socială care pune în aplicare Pilonul european al drepturilor sociale este inclusă în unul dintre cele cinci obiective de politică identificate în propunerea de regulament privind dispozițiile comune (RDC) pentru perioada 2021‑2027¹⁵.

46

Potrivit propunerii, pentru a se asigura că dimensiunea socială a Europei, astfel cum este prevăzută în Pilonul european al drepturilor sociale, este promovată în mod corespunzător, statele membre ar trebui să aloce pentru promovarea incluziunii sociale cel puțin 25 % din resursele lor naționale provenind din componenta FSE+ în gestiune partajată¹⁶. Domeniul de politică al incluziunii sociale cuprinde o trimitere la copii, însă nu sunt încă propuse ținte specifice sau un anumit nivel de sprijin care să fie alocat în acest scop.

47

Propunerea de regulament privind FSE+ indică faptul că statele membre ar trebui să ia în considerare principiile și drepturile prevăzute în Pilonul european al drepturilor sociale. Acest nou accent pus pe Pilonul european al drepturilor sociale în perioada de programare 2021‑2027 are potențialul de a direcționa măsurile și finanțarea către combaterea sărăciei în rândul copiilor.

Recomandările specifice fiecărei țări adresate în cadrul semestrului european rareori abordează în mod explicit sărăcia în rândul copiilor

Progrese limitate în direcția atingerii țintelor privind reducerea sărăciei stabilite pentru 2020

48

Introdus în 2010, semestrul european este un ciclu anual de coordonare a politicilor economice și fiscale, conceput în mod special pentru a coordona eforturile naționale de realizare a obiectivelor Strategiei Europa 2020 pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii. Prin urmare, acest proces contribuie la atingerea obiectivului principal privind sărăcia și excluziunea socială de „a se reduce cu cel puțin 20 de milioane numărul persoanelor amenințate de sărăcie sau de excluziune socială până în 2020, în comparație cu anul 2008”.

49

Măsura în care acest obiectiv va fi atins depinde în mare parte de statele membre. Acestea trebuie să își stabilească propriile ținte naționale privind sărăcia în cadrul programelor lor naționale de reformă (PNR). Curtea constată că, chiar și în cazul în care toate țintele naționale sunt atinse până în 2020, numărul total de persoane care au ieșit din sărăcie nu va atinge ținta de 20 de milioane prevăzută în Strategia Europa 2020 (a se vedea anexa I cu detalii pentru fiecare stat membru).

50

Datele Eurostat¹⁷ indică faptul că, în 2018, 109,2 milioane de persoane erau încă expuse riscului de sărăcie sau de excluziune socială. Reducerea generală pentru UE-28 este de 7,15 milioane de persoane care au ieșit din sărăcie, comparativ cu 2008, ceea ce înseamnă că progresele realizate au fost limitate până în prezent și că este puțin probabil ca țintele pentru 2020 să fie atinse.

Recomandările specifice fiecărei țări includ aspecte legate de sărăcia în rândul copiilor, însă procesul aferent trebuie să fie mai bine clarificat

51

Sărăcia în rândul copiilor intră în categoria „sărăcie și excluziune socială” din Strategia Europa 2020 și, prin urmare, face parte din procesul anual al semestrului european al Comisiei, care implică următoarele cinci etape principale:

1. Comisia elaborează rapoarte de țară pentru fiecare stat membru;
2. statele membre își prezintă programele naționale de reformă (politici economice) și programele de stabilitate sau de convergență (privind politicile bugetare);
3. Comisia propune recomandări specifice fiecărei țări;
4. Consiliul adoptă recomandările specifice, care sunt adresate statelor membre și care ar trebui să fie puse în aplicare prin intermediul procesului de elaborare de politici de la nivel național;
5. Comisia monitorizează punerea în aplicare subsecventă a recomandărilor specifice fiecărei țări.

52

Rapoartele de țară reprezintă punctul de pornire al procesului semestrului european. Acestea conțin o evaluare a situației economice a fiecărui stat membru, precum și a progreselor realizate în vederea îndeplinirii obiectivelor Strategiei Europa 2020. Recomandările specifice fiecărei țări abordează, în general, aspectele identificate în rapoartele de țară.

53

Curtea a examinat rapoartele de țară din 2019 pentru șase state membre, dintre care trei au înregistrat cea mai ridicată rată a riscului de sărăcie sau de excluziune socială pentru copii în 2018¹⁸. Curtea a constatat că Comisia a evaluat în mod coerent sărăcia în rândul copiilor în cadrul acestor rapoarte și a identificat-o ca aspect problematic, după caz.

54

Un criteriu important în etapa ulterioară, când Comisia are în vedere un proiect de recomandare specifică fiecărei țări vizând sărăcia în rândul copiilor, este să se evalueze dacă rata UE a riscului de sărăcie sau de excluziune socială pentru copii este „ridicată” sau „foarte ridicată”. Curtea observă că pragurile interne utilizate pentru clasificarea ratelor sărăciei în rândul copiilor ca „ridicate” variază, în anii examinați (2015‑2017), de la 28 % la 31 %. Aceste valori depășesc nivelurile medii din UE cuprinse între 24,3 % și 27,1 % pentru perioada respectivă și au un impact asupra alegerii statelor membre care sunt avute în vedere pentru o posibilă recomandare specifică legată în mod direct de sărăcia în rândul copiilor.

55

Pentru perioada 2015‑2017, Curtea a identificat 28 de cazuri în care diferite state membre înregistrau o rată a riscului de sărăcie sau de excluziune socială care se încadra în categoria „ridicată” sau „foarte ridicată” pentru anii relevanți (a se vedea figura 4). În plus, dintre cele 14 state membre avute în vedere în 2015, două au cunoscut o deteriorare a acestei rate în 2016 (Bulgaria, România).

56

Curtea a constatat că toate statele membre cu o rată a riscului de sărăcie sau de excluziune socială evaluată ca „ridicată” sau „foarte ridicată” de către Comisie¹⁹ au primit recomandări specifice în alte domenii referitoare la politicile privind familia și copiii, de exemplu în domeniul „adecvării protecției sociale reprezentate de sprijinul pentru venit”. Aceste recomandări specifice pot contribui la reducerea sărăciei în rândul copiilor. S-a observat că un stat membru, Irlanda, a primit o astfel de recomandare referitoare în mod explicit la sărăcia în rândul copiilor în perioada 2016‑2019 (a se vedea caseta 3).

57

Serviciile Comisiei au explicat, în acest context, că definirea și propunerea de recomandări specifice fiecărei țări depind nu numai de rata riscului de expunere la sărăcie sau de excluziune socială în rândul copiilor, ci și de:

1. abordarea anterioară – sau nu – a provocării (problemei) în cadrul semestrului european;
2. demararea punerii în aplicare a recomandărilor deja adoptate;
3. schimbarea circumstanțelor în statul membru, cu referire, după caz, la indicatorii legați în mod indirect de sărăcia în rândul copiilor;
4. alte provocări presante cu care statul membru s-ar putea confrunta (numărul de recomandări specifice care pot fi propuse unui stat membru într-un an este limitat).

58

Deși Comisia analizează sărăcia în rândul copiilor atunci când pregătește rapoartele de țară în cadrul procesului aferent semestrului european, metodologia specifică de stabilire a situațiilor în care această problematică ar trebui să fie considerată prioritară în vederea unei posibile recomandări specifice unei țări nu a fost definită în mod clar.

Eficacitatea finanțării din partea UE în perioada 2014‑2020 pentru combaterea sărăciei în rândul copiilor nu poate fi evaluată

59

Procesul de stabilire a modului în care statele membre utilizează și alocă fondurile UE reprezintă o altă modalitate prin care Comisia poate contribui la combaterea sărăciei în rândul copiilor. Comisia poate exercita un impact în trei dintre etapele acestui proces. Prima etapă este elaborarea Regulamentului privind dispozițiile comune (RDC), a doua etapă vizează acordurile de parteneriat (AP), iar a treia are loc prin programele operaționale (PO), ultimele două etape derulându-se la nivel de stat membru. Curtea ilustrează acest proces pentru perioada de programare actuală în figura 5.

RDC aplicabil pentru fondurile ESI nu vizează în mod direct sărăcia în rândul copiilor

60

RDC²¹ stabilește dispoziții comune pentru șapte fonduri cu gestiune partajată. Acesta prevede normele principale care reglementează fondurile pentru perioada 2014‑2020. RDC conține dispoziții-cheie privind programarea obiectivelor politicii de coeziune și cheltuielile corespunzătoare pentru perioada 2014‑2020.

61

Prin rolul său în formularea propunerii de RDC, Comisia poate influența alocarea și utilizarea ulterioară a fondurilor structurale și de investiții europene (fondurile ESI) pentru a contribui la combaterea sărăciei în rândul copiilor. Unul dintre principalele instrumente ale RDC în acest scop constă în stabilirea obiectivelor tematice (OT) și a priorităților de investiții relevante.

62

Obiectivele tematice sunt definite în RDC și prezintă obiectivele care ar trebui sprijinite de fondurile ESI. RDC identifică 11 obiective tematice, care definesc sectoarele și domeniile de intervenție în care sprijinul UE, prin fondurile ESI, poate aduce cea mai mare valoare adăugată. Obiectivele tematice²² sunt defalcate în priorități de investiții²³.

63

RDC este completat de regulamentele specifice fondurilor, care vizează Fondul social european (FSE) și Fondul european de dezvoltare regională (FEDR). În total, există 57 de priorități de investiții prevăzute în regulamentele specifice privind FSE și FEDR. Niciuna dintre aceste priorități nu este consacrată în mod specific abordării problemei sărăciei în rândul copiilor.

64

Pentru perioada 2014‑2020, RDC a introdus, de asemenea, un nou instrument care vizează să sporească eficacitatea intervențiilor din fondurile ESI, și anume „condiționalitățile ex ante”. Condiționalitățile ex ante stabilesc cerințe minime la începutul punerii în aplicare a programelor și includ cerințe strategice și de reglementare pe care statele membre trebuie să le îndeplinească înainte de a primi fonduri din partea UE. Pentru condiționalitățile ex ante legate de sărăcie, a se vedea caseta 4.

65

Condiționalitatea ex ante legată de OT 9 privind sărăcia „Promovarea incluziunii sociale, combaterea sărăciei și a oricărei forme de discriminare” este considerată ca fiind îndeplinită în cazul în care statul membru a instituit un „cadru strategic de politică națională pentru reducerea sărăciei, care vizează incluziunea activă”. Toate statele membre vizitate au adoptat strategii de combatere a sărăciei ca răspuns la condiționalitatea ex ante 9.1, iar Comisia a luat notă de faptul că, în cazul celor patru state membre vizitate, condiționalitatea ex ante 9.1 a fost îndeplinită.

66

Totuși, criteriile pentru îndeplinirea condiționalității ex ante privind incluziunea socială nu impun statelor membre să stabilească ținte pentru reducerea sărăciei și nici nu specifică grupurile vulnerabile care să fie vizate, inclusiv copiii. Legislația UE nu alocă fonduri în mod direct pentru combaterea sărăciei în rândul copiilor.

Valoarea fondurilor ESI care abordează în mod direct sărăcia în rândul copiilor nu este cunoscută

67

Acordurile de parteneriat reprezintă planurile de investiții strategice ale statelor membre ale UE, în care se indică prioritățile lor naționale în materie de cheltuieli pentru fondurile structurale și de investiții europene pe o perioadă de șapte ani. Acordurile de parteneriat cuprind țintele și obiectivele tematice care trebuie urmărite de un stat membru și care vizează nevoile sale specifice de investiții și de dezvoltare. Aceste ținte sunt detaliate în programele operaționale individuale conexe. Condițiile în funcție de care poate fi măsurată performanța acestor programe ar trebui să fie adecvate și să stabilească indicatori relevanți care să permită evaluarea eficacității lor.

68

Acordurile de parteneriat acoperă întreaga perioadă de programare și înglobează toate cele cinci fonduri ESI. La nivelul fiecărui stat membru există un singur acord de parteneriat, care este elaborat pe baza programelor naționale de reformă ce prezintă politicile și măsurile adoptate de statul în cauză pentru a susține creșterea economică și ocuparea forței de muncă și pentru a atinge obiectivele Strategiei Europa 2020, pe baza celor mai recente recomandări specifice adresate și pe baza recomandărilor relevante ale Consiliului.

69

Acordul de parteneriat face obiectul aprobării de către Comisie și cuprinde informații privind nevoile de dezvoltare ale statului membru, obiectivele tematice selectate, o listă a programelor operaționale pentru statul membru, o sinteză a evaluărilor ex ante și o sinteză a evaluării condiționalităților ex ante, printre altele.

70

Acordurile de parteneriat pentru cele patru state membre vizitate stabilesc ținte de reducere a sărăciei în general, dar niciunul nu prevedea în mod explicit ținte pentru reducerea sărăciei în rândul copiilor.

71

Curtea a evaluat cinci programe operaționale și a încercat să identifice fondurile alocate pentru abordarea problemei sărăciei în rândul copiilor. Copiii afectați de sărăcie nu constituie însă un grup-țintă explicit pentru intervențiile din fondurile ESI și nu există criterii de selecție/condiții de eligibilitate orizontale care să vizeze sprijinul financiar pentru copiii expuși riscului de sărăcie sau de excluziune socială. Ca atare, nu se poate stabili dacă aceste intervenții au adus beneficii în mod direct copiilor expuși riscului de sărăcie sau de excluziune socială²⁴. Figura 6 indică valoarea maximă a finanțării din partea UE care, conform datelor autorităților naționale, poate fi disponibilă în cadrul celor cinci programe operaționale din eșantion pentru abordarea, printre altele, a sărăciei în rândul copiilor.

72

Cu toate acestea, nu erau disponibile informații privind cuantumul din aceste fonduri ESI utilizat pentru abordarea directă a problemei sărăciei în rândul copiilor. Toate programele operaționale examinate includ măsuri care ar trebui să contribuie în mod pozitiv, dar indirect, la combaterea sărăciei în rândul copiilor. Aceste măsuri includ fonduri care vizează promovarea ocupării forței de muncă sau incluziunea persoanelor expuse riscului de sărăcie în vederea îmbunătățirii participării acestora pe piața muncii.

73

În plus, măsurile legate de sănătate și de educație, deși nu vizează în mod specific copiii expuși riscului de sărăcie sau de excluziune socială, ar putea fi utile în mod indirect pentru aceștia. O astfel de combinație de măsuri indirecte este ilustrată în caseta 5.

74

Date fiind limitările descrise mai sus, Comisia nu poate cuantifica fondurile alocate proiectelor care abordează direct sărăcia în rândul copiilor și, prin urmare, nu poate evalua eficacitatea lor. La această problemă se adăuga lipsa de obiective și de ținte în acordurile de parteneriat și în programele operaționale selectate care să indice realizările vizate în acest domeniu. În plus, ori de câte ori sunt adoptați indicatori de rezultat, aceștia sunt specifici programului și nu demonstrează cu claritate modul în care investițiile finanțate aduc beneficii copiilor expuși riscului de sărăcie sau de excluziune socială.

Indicatorii reflectă în mod diferit situația sărăciei în rândul copiilor

75

Indicatorii pertinenți oferă informații relevante factorilor de decizie și persoanelor care pun în aplicare politicile. Ei pun la dispoziția acestora informații referitoare la eficacitatea practică a unei politici și le permit să ia măsuri de remediere, dacă sunt necesare.

Rata riscului de sărăcie sau de excluziune socială (AROPE) permite compararea riscului de sărăcie sau de excluziune socială între statele membre

76

Indicatorul care măsoară sărăcia în UE și care constituie indicatorul principal pentru monitorizarea țintei privind sărăcia prevăzute în Strategia Europa 2020 este AROPE – acronimul termenului „at risk of poverty or social exclusion” (în risc de sărăcie sau de excluziune socială).

77

AROPE este un indicator multidimensional compus din trei indicatori secundari. Aceștia au o importanță egală și se pot suprapune parțial. AROPE indică numărul total de persoane care se află cel puțin în una dintre următoarele situații (persoanele aflate în mai mult de una dintre situații sunt luate în calcul o singură dată):

• persoană expusă riscului de sărăcie – procentul de persoane cu un venit disponibil (după transferul social) sub pragul riscului de sărăcie, care este stabilit la 60 % din mediana națională a venitului disponibil după transferurile sociale;
• deprivare materială severă – incapacitatea de a-și permite unele articole considerate dezirabile sau necesare pentru a duce o viață adecvată indică rata de deprivare materială. Indicatorul măsoară procentul din populație care nu își poate permite cel puțin patru din nouă articole de pe o listă care cuprinde anumite bunuri sau servicii de uz casnic. Rata deprivării materiale severe este definită ca fiind incapacitatea – forțată – de a plăti cel puțin pentru patru dintre elementele incluse pe listă;
• traiul în gospodării cu intensitate foarte scăzută a muncii – acest indicator se referă la numărul de persoane care trăiesc într-o gospodărie în care membrii de vârstă activă au lucrat sub 20 % din potențialul lor total în ultimele 12 luni. Gospodăriile formate numai din copii, elevi/studenți cu vârste sub 25 de ani și/sau persoane în vârstă de cel puțin 60 de ani sunt complet excluse din calculul indicatorului.

Indicatorul de lipsuri materiale ale copiilor se axează în mod specific pe situația acestora

78

Ca parte a inițiativei UE de combatere a sărăciei în rândul copiilor, Comisia a anunțat în 2013 demararea pregătirilor pentru un indicator privind deprivarea materială specifică copiilor. La fel ca în cazul unui indicator privind deprivarea materială (cum ar fi unul dintre indicatorii secundari ai AROPE), indicatorul de lipsuri materiale ale copiilor reprezintă procentul copiilor cu vârste cuprinse între 1 și 15 ani care duc lipsă de articole de zi cu zi, deoarece nu sunt accesibile ca preț. Lista de 17 elemente conține articole specifice copiilor, păstrând unele articole de gospodărie din indicatorul privind deprivarea materială aplicabil la nivelul întregii populații. Copiii vor fi clasificați ca defavorizați dacă duc lipsă de cel puțin trei dintre cele 17 articole incluse pe listă (a se vedea anexa II).

79

În martie 2018, la cinci ani de la data la care a fost anunțat, indicatorul privind deprivarea materială specifică copiilor a fost, în cele din urmă, adoptat de Comitetul pentru protecție socială. În iulie 2019, au fost publicate primele (și, până în prezent, singurele) date privind lipsurile materiale ale copiilor (date colectate pe baza unui sondaj). Acestea se refereau doar la 2014, întrucât alte date nu erau disponibile. Indicatorul de lipsuri materiale ale copiilor nu va fi disponibil în fiecare an, ci la fiecare trei ani și începând cu 2021²⁵.

80

Atunci când, pentru aceeași grupă de vârstă, se compară indicatorul privind deprivarea materială specifică copiilor cu indicatorul secundar al deprivării materiale din AROPE (indicatorul privind deprivarea materială severă) (a se vedea anexa II) indicatorul de lipsuri materiale ale copiilor arată, pentru toate statele membre, valori mai ridicate decât indicatorul privind deprivarea materială (a se vedea figura 7).

81

Atât nevoile, cât și nivelurile de trai ale copiilor pot fi diferite de cele ale adulților, chiar și în cadrul aceleiași gospodării. Întrucât este mai axat pe situația copiilor, indicatorul privind deprivarea materială specifică copiilor oferă o imagine diferită și mai precisă a nivelului efectiv de sărăcie în rândul copiilor.

Măsurarea sărăciei în rândul copiilor diferă între statele membre

82

Un indicator este reprezentarea unei tendințe care urmărește modificările măsurabile dintr-un domeniu de politică de-a lungul timpului. AROPE este indicatorul principal pentru măsurarea sărăciei prevăzut în Strategia Europa 2020. Principalul avantaj al AROPE este acela că permite comparația între statele membre și în timp, ca urmare a colectării sale standardizate în Sistemul Statistic European.

83

Totuși, în toate statele membre vizitate, autoritățile naționale au o serie de indicatori proprii, pe care îi consideră relevanți pentru situația lor națională și pe care îi utilizează în strategiile și politicile lor, precum și în scopul monitorizării. Drept urmare, există informații diferite cu privire la nivelul sărăciei generale și la nivelul sărăciei în rândul copiilor în statele membre (a se vedea caseta 6).

84

Diversitatea indicatorilor și a informațiilor privind sărăcia în rândul copiilor la nivelul statelor membre, care se bazează pe date naționale nearmonizate, îngreunează evaluarea de către părțile interesate a situației privind sărăcia în rândul copiilor.

Informațiile care vor fi utilizate pentru inițiativa de politică privind Garanția europeană pentru copii trebuie să fie suficiente

Garanția pentru copii propusă de Parlamentul European

85

În aprilie 2019, Parlamentul European a modificat propunerea de regulament privind FSE+ pentru perioada de programare 2021‑2027²⁶ și a propus introducerea unui sistem de garanție europeană pentru copii²⁷ în vederea abordării problemei sărăciei în rândul acestei categorii. Propunerea modificată referitoare la FSE+ include cerința ca fiecare stat membru să aloce 5 % din resursele sale provenite din FSE+ pentru măsuri de combatere a sărăciei în rândul copiilor. Aceste resurse ar putea contribui de asemenea, în mod direct, la implementarea viitoarei garanții pentru copii.

86

În 2018, Comisia a început implementarea primei etape a Acțiunii pregătitoare pentru garanția pentru copii cerute de Parlamentul European.

• Această primă etapă, care consta într-un studiu de fezabilitate, a fost finalizată în aprilie 2020. Studiul și-a propus să analizeze fezabilitatea unei garanții pentru copii, axându-se pe condițiile necesare implementării unui astfel de sistem, și să evalueze dacă aceasta ar aduce sau nu o valoare adăugată la cadrele naționale și ale UE existente, prezentând astfel utilitate ca instrument suplimentar.
• A doua etapă a Acțiunii pregătitoare constă într-un studiu economic și de fezabilitate care analizează costurile și beneficiile unei garanții pentru copiii expuși riscului de sărăcie sau de excluziune socială în UE. Studiul ar urma să fie finalizat în mai 2021.
• A treia etapă va consta în implementarea de către UNICEF a trei până la cinci proiecte-pilot la nivel local în statele membre și va dura până în 2022. A treia etapă va consta într-o serie de proiecte-pilot care vor fi implementate în patru state membre. Ea va include, de asemenea, o serie de analize în profunzime ale politicilor și programelor naționale, precum și elaborarea de planuri naționale de acțiune în domeniul sărăciei și excluziunii sociale a copiilor în mai multe state membre.

87

Acțiunea pregătitoare pentru garanția pentru copii, în special studiul de fezabilitate din prima etapă și studiul economic de fezabilitate din a doua etapă, va contribui la elaborarea inițiativei de politică. Ambele etape necesită colectarea și colaționarea de informații care să fie exhaustive, actualizate și de o calitate adecvată. Altfel, există riscul ca măsurile adecvate să nu poată fi luate și ca fondurile necesare să nu fie disponibile.

88

Prima etapă a studiului nu oferă o imagine de ansamblu cuprinzătoare și nici exemple ale acțiunilor finanțate de FSE care au fost eficace în combaterea sărăciei în rândul copiilor. Deși există o imagine generală a finanțării disponibile prin fondurile ESI, cifrele prezentate sunt numai estimări deoarece studiul conchide că investițiile în copii nu sunt clar vizibile în cadrul strategic și de monitorizare al majorității fondurilor UE.

89

Prin urmare, având în vedere informațiile disponibile în prezent din prima etapă a Acțiunii pregătitoare pentru garanția pentru copii (studiul de fezabilitate), este dificil să se ia o decizie în cunoștință de cauză cu privire la modul în care ar trebui să fie concepută garanția pentru copii, inclusiv cu privire la măsurile și fondurile necesare pentru a se obține un impact pozitiv asupra nivelului de sărăcie în rândul copiilor din UE și pentru a se asigura implicarea statelor membre.

90

În plus, Curtea constată că finalizarea celei de a treia etape (pilot) va avea loc cel mai devreme în 2022, și anume atunci când noua perioadă de programare ar trebui să fi fost deja demarată în circumstanțe normale, iar programele operaționale FSE relevante vor fi fost adoptate.

Concluzii și recomandări

91

Sărăcia în rândul copiilor rămâne o chestiune gravă în UE, aproape unul din patru copii fiind în continuare expus riscului de sărăcie sau de excluziune socială.

92

Combaterea sărăciei în rândul copiilor ține, în primul rând, de competența statelor membre, dar și Comisia are un rol de jucat. Deși relevanța instrumentelor sale neobligatorii este limitată prin natura lor, Comisia dispune de instrumente mai puternice, precum procesul semestrului european și direcționarea fondurilor UE prin acordurile de parteneriat și prin programele operaționale. Totuși, din cauza lipsei de informații legate direct de sărăcia în rândul copiilor, este dificil, dacă nu chiar imposibil, să se evalueze în ce măsură a fost eficace contribuția acestor instrumente la eforturile statelor membre de reducere a sărăciei în rândul copiilor.

Recomandarea a fost o inițiativă pozitivă, dar impactul său este dificil, dacă nu chiar imposibil, de evaluat

93

Deși nu are caracter obligatoriu din punct de vedere juridic, recomandarea a reprezentat o inițiativă pozitivă pentru abordarea problemei sărăciei în rândul copiilor într-un mod holistic, prin intermediul unei abordări integrate (punctele 14 și 15). Comisia a oferit o anumită asistență specifică statelor membre pentru punerea sa în aplicare, însă recomandarea nu a fost însoțită de o foaie de parcurs a UE care să fi stabilit un plan de punere în aplicare vizibil și comunicabil pentru statele membre (punctele 18 și 19). Platforma EPIC conține puține informații privind bune practici referitoare la modul în care statele membre combat sărăcia în rândul copiilor (punctul 22).

94

Progresele înregistrate în punerea în aplicare a recomandării nu pot fi evaluate întrucât nu au fost stabilite ținte și obiective de etapă măsurabile (punctul 28). Studiul ESPN din 2017, efectuat la solicitarea Comisiei, a confirmat faptul că este dificil, dacă nu imposibil, să se evalueze măsura în care îmbunătățirile aduse politicilor naționale ale statelor membre pot fi atribuite recomandării, dar a indicat existența unor evoluții limitate în multe țări (punctul 33).

Pilonul european al drepturilor sociale: o inițiativă socială progresivă și cuprinzătoare, cu principii de natură foarte generală referitoare la copii

95

Pilonul european al drepturilor sociale a sporit conștientizarea cu privire la politicile sociale în UE, inclusiv la sărăcia în rândul copiilor. Totuși, principiul 11 are un caracter general și este deja inclus în recomandare, într-un mod mai detaliat, sub forma unor măsuri specifice (punctele 40-42).

96

Un plan de acțiune va fi prezentat pentru punerea deplină în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale la începutul anului 2021. Acest plan de acțiune prevăzut reprezintă o evoluție binevenită, dar trebuie insistat asupra faptului că aplicarea sa este esențială pentru obținerea unei imagini de ansamblu cu privire la progresele înregistrate în punerea în aplicare a principiilor (punctul 44).

97

Punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale este inclusă în unul dintre cele cinci obiective de politică identificate în propunerea de RDC pentru perioada 2021‑2027. Acest nou accent pus pe Pilonul european al drepturilor sociale în perioada de programare 2021‑2027 are potențialul de a direcționa măsurile și finanțarea către combaterea sărăciei în rândul copiilor (punctele 45-47).

Recomandarea 1 – Planul de acțiune pentru Pilonul european al drepturilor sociale ar trebui să includă sărăcia în rândul copiilor

Comisia ar trebui să includă în planul său de acțiune pentru Pilonul european al drepturilor sociale acțiuni și obiective vizând combaterea sărăciei în rândul copiilor.

Data-țintă pentru punerea în aplicare a recomandării: începutul perioadei 2021-2027 a CFM.

Recomandările specifice fiecărei țări adresate în cadrul semestrului european rareori abordează în mod explicit sărăcia în rândul copiilor

98

Semestrul european a fost conceput pentru a coordona eforturile naționale de atingere a obiectivelor Strategiei Europa 2020 pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii. Progresele înregistrate până în prezent în direcția îndeplinirii obiectivului de reducere cu 20 de milioane a numărului de persoane amenințate de sărăcie până în 2020 sugerează că este puțin probabil ca acest obiectiv să fie atins (punctele 48-50).

99

Un criteriu important atunci când se are în vedere un proiect de recomandare specifică adresată unei țări în legătură cu sărăcia în rândul copiilor este evaluarea Comisiei cu privire la rata UE a riscului de sărăcie sau de excluziune socială în rândul acestei categorii, mai precis dacă aceasta este „ridicată” sau „foarte ridicată”. Pragul intern utilizat în acest scop este stabilit la un nivel care depășește valorile medii înregistrate în UE pentru sărăcia în rândul copiilor în perioada vizată (punctul 54).

100

În perioada 2016‑2019, au fost emise recomandări specifice pentru statele membre în domenii care afectează politicile privind familia și copiii, dar un singur stat membru a primit o recomandare care viza în mod specific sărăcia în rândul copiilor (punctul 56). Serviciile Comisiei au explicat, în acest context, că procesul de definire și propunere de recomandări specifice fiecărei țări depinde nu numai de rata riscului de sărăcie sau de excluziune socială în rândul copiilor, ci presupune și evaluarea unor factori suplimentari (punctul 57). Totuși, metodologia specifică de stabilire a situațiilor în care sărăcia în rândul copiilor ar trebui să fie considerată prioritară în vederea unei posibile recomandări specifice unei țări nu a fost definită în mod clar (punctul 58).

Recomandarea 2 – Analizarea și evaluarea sărăciei în rândul copiilor ar trebui să se bazeze pe orientări interne clare

Comisia ar trebui să dispună de orientări interne clare pentru identificarea situațiilor care ar putea duce la o posibilă recomandare specifică unei țări legată direct de sărăcia în rândul copiilor, ca parte a analizei sale din cadrul procesului semestrului european.

Data-țintă pentru punerea în aplicare a recomandării: începând cu procesul semestrului european din 2021.

Eficacitatea finanțării din partea UE în perioada 2014-2020 pentru combaterea sărăciei în rândul copiilor nu poate fi evaluată

101

Comisia poate influența alocarea fondurilor UE utilizate pentru combaterea sărăciei în rândul copiilor prin modul în care este concepută propunerea de RDC și prin aprobarea de acorduri de parteneriat și de programe operaționale la nivelul statelor membre (punctul 59).

102

RDC definește sectoarele și domeniile de intervenție în care sprijinul UE, prin intermediul fondurilor, poate aduce cea mai mare valoare adăugată. Totuși, investițiile preconizate de RDC nu sunt orientate direct către sărăcia în rândul copiilor (punctele 61-63).

103

Curtea constată că toate programele operaționale examinate includ măsuri care ar putea să contribuie indirect la combaterea sărăciei în rândul copiilor. Cu toate acestea, întrucât nu există vreo prioritate specifică de investiții sau vreun indicator relevant pentru sărăcia în rândul copiilor, nici Comisia, nici statele membre nu au informații referitoare la cuantumul fondurilor ESI utilizate pentru combaterea sărăciei în rândul copiilor în mod direct și nici la realizările obținute în acest domeniu (punctele 71-74).

Recomandarea 3 – Direcționarea investițiilor către combaterea sărăciei în rândul copiilor și monitorizarea acestora, în perioada de programare 2021‑2027

Comisia ar trebui să se asigure că acordurile de parteneriat și programele din perioada 2021‑2027 acordă atenția cuvenită sărăciei în rândul copiilor. Concret, Comisia ar trebui să se asigure că, în cazurile în care finanțarea este alocată pentru combaterea sărăciei în rândul copiilor în mod direct, acest lucru este clar reflectat în logica de intervenție a acordurilor de parteneriat și a programelor.

Comisia ar trebui să stabilească un cadru de monitorizare care să permită înregistrarea realizărilor și a rezultatelor investițiilor realizate din fondurile ESI în perioada 2021‑2027 în scopul combaterii sărăciei tuturor grupelor de vârstă, inclusiv a copiilor.

Data-țintă pentru punerea în aplicare a recomandării: începutul perioadei 2021-2027 a CFM.

Indicatorii reflectă în mod diferit situația sărăciei în rândul copiilor

104

AROPE, indicatorul care măsoară sărăcia în UE, este indicatorul principal pentru monitorizarea țintei privind sărăcia prevăzute în Strategia Europa 2020. Acesta este un indicator multdimensional și este compus din trei indicatori secundari (punctele 76-77).

105

În 2013, Comisia a anunțat demararea pregătirilor pentru un indicator privind deprivarea materială specifică copiilor, care a fost, în cele din urmă, adoptat în 2018. Acesta este axat într-o mai mare măsură pe situația copiilor și, prin urmare, oferă o imagine diferită și mai precisă a nivelurilor efective ale sărăciei în rândul copiilor. Indicatorul va fi însă disponibil la fiecare trei ani și începând cu anul 2021 (punctele 78-81).

106

Principalul avantaj al AROPE este acela că permite comparația între statele membre și în timp. Totuși, în toate statele membre vizitate, autoritățile naționale au o serie de indicatori proprii, pe care îi consideră relevanți pentru situația lor națională. Rezultă de aici o diversitate de indicatori și de informații naționale privind sărăcia în rândul copiilor la nivelul UE, care îngreunează evaluarea situației de către părțile interesate atunci când se utilizează surse de date naționale nearmonizate (punctele 82-84).

Informațiile care vor fi utilizate pentru implementarea inițiativei de politică vizând Garanția europeană pentru copii trebuie să fie suficiente

107

În aprilie 2019, Parlamentul European a modificat propunerea de regulament privind FSE+ pentru perioada de programare 2021‑2027 și a propus introducerea unui sistem de garanție europeană pentru copii, în scopul abordării problemei sărăciei în rândul acestora (punctul 85).

108

În 2018, Comisia a lansat o acțiune pregătitoare în vederea Garanției europene pentru copii. Prima etapă a constat într-un studiu de fezabilitate menit să evalueze fezabilitatea, opțiunile de punere în aplicare și valoarea adăugată a unei astfel de inițiative. Acțiunea pregătitoare se derulează în trei etape distincte. Având în vedere calendarul de desfășurare a acestei acțiuni, va fi dificil să se obțină în timp util informații complete pentru procesul decizional (punctele 85-86).

Recomandarea 4 – Asigurarea faptului că au fost finalizate etapele necesare și că au fost colectate suficiente date concrete pentru pregătirea viitoarei inițiative de politică privind Garanția europeană pentru copii

Comisia ar trebui să asigure că, în vederea dezvoltării unei Garanții europene pentru copii, au fost colaționate și analizate informații suficiente și fiabile privind măsurile și fondurile necesare pentru a se obține un impact pozitiv asupra nivelului de sărăcie în rândul copiilor în UE.

Data-țintă pentru punerea în aplicare a recomandării: începutul perioadei 2021-2027 a CFM.

Prezentul raport a fost adoptat de Camera II, condusă de doamna Iliana Ivanova, membră a Curții de Conturi, la Luxemburg, în ședința sa din 15 iulie 2020.

Anexe

Anexa I – Țintele naționale privind combaterea sărăciei prevăzute în Strategia Europa 2020

UE/stat membru	Sărăcie și excluziune socială
UE-28	Reducerea cu cel puțin 20 de milioane a numărului de persoane amenințate de sărăcie sau de excluziune socială (comparativ cu 2008)*
Belgia	− 380 000 de persoane
Bulgaria	Reducerea cu 260 000 a numărului de persoane care trăiesc în sărăcie monetară
Republica Cehă	− 100 000 de persoane
Danemarca	Reducerea cu 22 000 a numărului de persoane care trăiesc în gospodării cu intensitate foarte scăzută a muncii
Germania	Reducerea cu 20 % a numărului de șomeri pe termen lung (șomeri pe o durată de peste un an), comparativ cu 2008 (echivalând cu o reducere de 320 000 a numărului de șomeri pe termen lung)
Estonia	Reducerea la o rată de 15 % a numărului de persoane care sunt expuse riscului de sărăcie după transferurile sociale (comparativ cu 17,5 % în 2010)
Irlanda	Reducerea cu minimum 200 000 a numărului de persoane în stare de sărăcie combinată (sărăcie cronică, risc de sărăcie sau deprivare materială severă)
Grecia	− 450 000 de persoane
Spania	Între − 1 400 000 și − 1 500 000 de persoane
Franța	− 1 900 000 de persoane (comparativ cu 2007)
Croația	Reducerea la 1 220 000 a numărului de persoane expuse riscului de sărăcie sau de excluziune socială
Italia	− 2 200 000 de persoane
Cipru	− 27 000 de persoane sau reducerea ratei la 19,3 % din populație (comparativ cu 23,3 % în 2008)
Letonia	Reducerea cu 121 000 a numărului de persoane care trăiesc expuse riscului de sărăcie după transferurile sociale și/sau în gospodării cu intensitate foarte scăzută a muncii
Lituania	− 170 000 de persoane și limitarea la 814 000 de persoane în 2020
Luxemburg	− 6 000 de persoane
Ungaria	− 450 000 de persoane
Malta	− 6 560 de persoane
Țările de Jos	Reducerea cu 100 000 a numărului de persoane (cu vârste cuprinse între 0 și 64 de ani) care trăiesc în gospodării fără persoane ocupate în câmpul muncii (comparativ cu 2008)
Austria	− 235 000 de persoane
Polonia	− 1 500 000 de persoane
Portugalia	− 200 000 de persoane
România	− 580 000 de persoane
Slovenia	− 40 000 de persoane
Slovacia	Reducerea la o rată de 17,2 % a numărului de persoane care sunt expuse riscului de sărăcie sau de excluziune socială (comparativ cu 20,6 % în 2008)
Finlanda	Reducerea la 770 00 a numărului de persoane expuse riscului de sărăcie sau de excluziune socială
Suedia	Reducerea cu mult sub 14 % a procentului de femei și bărbați (cu vârste între 20 și 64 de ani) care nu fac parte din populația activă (excepție făcând studenții la zi), sunt șomeri de lungă durată sau în concediu medical de lungă durată
Regatul Unit	Nu este stabilită o țintă în programul național de reformă, însă există ținte cuantificate în temeiul Legii privind sărăcia în rândul copiilor din 2010 și al Strategiei privind sărăcia în rândul copiilor 2011‑2014
Sursă de informații și observații	Ținta UE, astfel cum este stabilită în comunicarea Comisiei Europene intitulată „Bilanțul Strategiei Europa 2020 pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii”, COM(2014) 130 final, Bruxelles, 2014 (p. 15). Termenul „expus riscului de sărăcie sau de excluziune socială”, abreviat AROPE, se referă la situația persoanelor care sunt expuse riscului de sărăcie monetară sau sunt afectate de deprivare materială severă ori trăiesc în gospodării cu o intensitate a muncii foarte scăzută. Numărul total de persoane expuse riscului de sărăcie sau de excluziune socială este mai scăzut decât suma persoanelor din fiecare dintre cele trei forme de sărăcie sau de excluziune socială, întrucât unele persoane sunt afectate simultan de mai multe dintre aceste situații. * 2008 este luat ca an de referință deoarece o mare parte dintre indicatorii sociali care măsoară cele trei dimensiuni ale sărăciei sunt disponibili abia începând cu 2008. Monitorizarea se referă la UE-27, deoarece Croația a aderat la UE în 2013 și datele sunt disponibile numai începând cu 2010. Țintele naționale, astfel cum sunt stabilite în cele mai recente programe naționale de reformă. Definițiile țintelor naționale sunt comparabile cu ținta UE, mai puțin în cazul Bulgariei, Danemarcei, Germaniei, Estoniei, Irlandei, Letoniei, Țărilor de Jos și Suediei (a se vedea observațiile specifice fiecărei țări). Calculul valorilor-țintă diferă de calculul valorii-țintă a UE pentru Estonia, Franța, Croația, Slovacia, Finlanda și Suedia (a se vedea observațiile specifice fiecărei țări).

Anexa II – Comparație între articolele incluse pe lista indicatorului privind deprivarea materială severă și lista indicatorului privind deprivarea materială specifică copiilor

Deprivare materială severă	Deprivare materială specifică copiilor
Plata chiriei sau a facturilor la utilități	Copil: Câteva haine noi
Încălzirea adecvată a locuinței	Copil: Două perechi de încălțăminte
Posibilitatea de a face față unor cheltuieli neașteptate	Copil: Fructe și legume proaspete în fiecare zi
O masă cu carne, pește sau un echivalent proteic o dată la două zile	Copil: Carne, pui, pește zilnic
O săptămână de vacanță departe de casă	Copil: Cărți adecvate
Autoturism	Copil: Echipament pentru activități recreative în aer liber
Mașină de spălat rufe	Copil: Jocuri de interior
Televizor color	Copil: Activități recreative
Telefon	Copil: Petreceri
	Copil: Invitarea prietenilor
	Copil: Excursii școlare
	Copil: Vacanță
	Gospodărie: Înlocuirea mobilei vechi
	Gospodărie: Restanțe
	Gospodărie: Internet
	Gospodărie: Încălzirea adecvată a locuinței
	Gospodărie: Autoturism

Anexa III – Procentul din populație (0-17 ani) expusă riscului de sărăcie sau de excluziune socială (AROPE) în UE (2008-2018)

Nu	GEO/ANI	2008	2009	2010	2011	2012	2013	2014	2015	2016	2017	2018
1	Uniunea Europeană	26,5	26,5	27,6	27,3	28,1	27,9	27,8	27,1	26,4	24,9	24,3
2	Zona euro	23,6	24,1	25,2	25,3	25,5	25,0	25,7	25,4	25,3	24,3	23,5
3	Belgia	21,3	20,5	23,2	23,3	22,8	21,9	23,2	23,3	21,6	22,0	23,2
4	Bulgaria	44,2	47,3	49,8	51,8	52,3	51,5	45,2	43,7	45,6	41,6	33,7
5	Republica Cehă	18,6	17,2	18,9	20,0	18,8	16,4	19,5	18,5	17,4	14,2	13,2
6	Danemarca	12,7	14,0	15,1	15,7	14,9	15,4	14,5	15,7	13,9	14,5	15,2
7	Germania	20,1	20,4	21,7	19,9	18,4	19,4	19,6	18,5	19,3	18,0	17,3
8	Estonia	19,4	24,5	24,0	24,8	22,4	22,3	23,8	22,5	21,2	18,8	17,9
9	Irlanda	26,6	31,4	34,1	34,1	33,2	34,4	30,4	29,0	27,3	25,2	23,9
10	Grecia	28,7	30,0	28,7	30,4	35,4	38,1	36,7	37,8	37,5	36,2	33,3
11	Spania	30,1	32,0	33,3	32,2	32,4	32,6	35,8	34,4	32,9	31,3	29,5
12	Franța	21,2	21,2	22,9	23,0	23,2	20,8	21,6	21,2	22,6	22,1	22,9
13	Croația	—	—	29,4	31,1	34,8	29,3	29,0	28,2	26,6	25,8	23,7
14	Italia	28,4	28,7	29,5	31,5	34,1	32,0	32,1	33,5	33,2	32,1	30,6
15	Cipru	21,5	20,2	21,8	23,4	27,5	27,7	24,7	28,9	29,6	25,5	25,5
16	Letonia	32,4	38,4	42,2	44,1	40,0	38,4	35,3	31,3	24,7	23,9	22,5
17	Lituania	29,1	30,8	35,8	34,6	31,9	35,4	28,9	32,7	32,4	31,6	28,0
18	Luxemburg	20,9	23,7	22,3	21,7	24,6	26,0	26,4	23,0	22,7	23,6	23,5
19	Ungaria	33,4	37,2	38,7	40,4	41,9	43,9	41,8	36,1	33,6	31,6	23,8
20	Malta	25,0	26,5	26,7	27,8	31,0	33,0	31,8	28,4	24,0	23,0	22,8
21	Țările de Jos	15,5	17,5	16,9	18,0	16,9	17,0	17,1	16,8	17,6	16,6	15,2
22	Austria	22,9	20,8	22,4	22,1	20,9	22,9	23,3	22,3	20,0	23,0	21,6
23	Polonia	32,9	31,0	30,8	29,8	29,3	29,8	28,2	26,6	24,2	17,9	17,2
24	Portugalia	29,5	28,7	28,7	28,6	27,8	31,7	31,4	29,6	27,0	24,2	21,9
25	România	50,9	50,6	48,1	49,2	52,5	51,4	50,7	46,8	49,2	41,7	38,1
26	Slovenia	15,3	15,1	15,2	17,3	16,4	17,5	17,7	16,6	14,9	15,1	13,1
27	Slovacia	24,3	23,7	25,3	26,0	26,6	25,5	23,6	24,9	24,4	22,5	23,8
28	Finlanda	15,1	14,0	14,2	16,1	14,9	13,0	15,6	14,9	14,7	15,1	16,0
29	Suedia	17,3	18,8	19,2	20,3	19,4	20,2	20,5	19,8	19,9	19,4	20,6
30	Regatul Unit	29,6	27,4	29,7	26,9	31,2	32,6	31,2	30,3	27,2	27,4	29,9

 

Notă: Simbolul — înseamnă că nu sunt disponibile date.

Sursa: Eurostat, date extrase la 20.12.2019.

Acronime

AP: acord de parteneriat

AROP: expus riscului de sărăcie.

AROPE: expus riscului de sărăcie sau excluziune socială.

CPS: Comitetul pentru protecție socială

EPSR: Pilonul european al drepturilor sociale

ESPN: Rețeaua europeană de politici sociale

Fonduri ESI: fonduri structurale și de investiții europene

OT: obiectiv tematic

PNR: program național de reformă

PO: program operațional

RDC: Regulamentul privind dispozițiile comune

Glosar

Acord de parteneriat (AP): acorduri încheiate între Comisia Europeană și fiecare stat membru pentru perioada de programare 2014‑2020. Ele stabilesc modul în care autoritățile naționale intenționează să utilizeze finanțarea acordată prin fondurile structurale și de investiții europene și specifică obiectivele strategice și prioritățile de investiții ale fiecărei țări, puse în relație cu obiectivele globale ale Strategiei Europa 2020 pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii. De asemenea, ele cuprind, printre altele, un rezumat al evaluării îndeplinirii condiționalităților ex ante aplicabile și, dacă acestea nu sunt îndeplinite, acțiunile care trebuie să fie întreprinse, organismele responsabile și calendarul de implementare a acțiunilor în cauză, precum și descrierea metodologiei și a mecanismelor de asigurare a coerenței funcționării cadrului de performanță. Acordurile sunt elaborate de statele membre în dialog cu Comisia și trebuie să fie adoptate de către Comisie.

Comitetul pentru protecție socială (CPS): este un comitet consultativ în materie de politici pentru miniștrii din cadrul Consiliului Ocuparea Forței de Muncă, Politică Socială, Sănătate și Consumatori (EPSCO).

Condiționalitățile ex ante: sunt cerințe bazate pe criterii predefinite stabilite în RDC, considerate a fi condiții prealabile necesare pentru utilizarea eficace și eficientă a finanțării UE alocate pentru toate fondurile ESI. La elaborarea programelor operaționale aferente FEDR, Fondului de coeziune și FSE pentru perioada de programare 2014‑2020, statele membre au obligația de a evalua dacă sunt îndeplinite aceste condiții. În cazul în care ele nu sunt îndeplinite, este necesar să se elaboreze planuri de acțiune pentru a se asigura îndeplinirea lor până la 31 decembrie 2016.

Expunerea la riscul de sărăcie (AROP) este o subcomponentă a AROPE: rata riscului de sărăcie este procentul persoanelor cu un venit disponibil pe adult-echivalent (după transferul social) aflat sub pragul riscului de sărăcie, care este stabilit la 60 % din mediana națională a veniturilor disponibile pe adult-echivalent după transferurile sociale.

Expus riscului de sărăcie sau de excluziune socială (AROPE): rata riscului de sărăcie sau de excluziune socială corespunde numărului de persoane care sunt expuse riscului de sărăcie (AROP) sau sunt afectate de deprivare materială severă ori trăiesc în gospodării cu o intensitate a muncii foarte scăzută. Aceste persoane sunt luate în calcul o singură dată, chiar dacă sunt prezente în mai mulți indicatori secundari. Rata AROPE, procentul de persoane din totalul populației expuse riscului de sărăcie sau de excluziune socială, este indicatorul principal pentru monitorizarea țintei privind sărăcia prevăzute în Strategia Europa 2020.

Fondurile structurale și de investiții europene (fondurile ESI): includ Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime. Acestea sunt gestionate în comun de Comisia Europeană și de țările UE.

Obiectiv tematic (OT): este un element de structurare a acordurilor de parteneriat. El este predefinit prin legislație și reunește obiectivele care ar trebui sprijinite prin fondurile structurale și de investiții europene. Obiectivele tematice stabilesc legătura cu obiectivele strategice de la nivelul UE.

Pilonul european al drepturilor sociale: pilonul european al drepturilor sociale vizează asigurarea unor drepturi noi și mai eficace pentru cetățeni, pe baza a 20 de principii-cheie. Proclamat de Parlamentul European, de Consiliu și de Comisia Europeană în cadrul Summitului social pentru creștere și locuri de muncă echitabile organizat la Göteborg, la 17 noiembrie 2017. Aplicarea principiilor și a drepturilor definite în Pilonul european al drepturilor sociale este o responsabilitate comună a instituțiilor Uniunii Europene, a statelor membre, a partenerilor sociali și a altor părți interesate.

Program operațional (PO): un program operațional stabilește prioritățile și obiectivele specifice ale unui stat membru și descrie modul în care vor fi utilizate fondurile (atât din partea UE, cât și cofinanțarea națională publică și privată) în cursul unei perioade date (în general de șapte ani) pentru finanțarea de proiecte. Programele operaționale pot fi finanțate prin FEDR, prin Fondul de coeziune și/sau prin FSE.

Recomandările specifice fiecărei țări: sunt documente elaborate de Comisia Europeană pentru fiecare țară, în care este analizată situația economică a țării respective și în care sunt formulate recomandări privind măsurile pe care aceasta ar trebui să le adopte într-o perioadă de 12 până la 18 luni.

Sărăcia în rândul copiilor: indică procentul de copii (0-17 ani) din Uniunea Europeană (UE) care sunt expuși riscului de sărăcie sau de excluziune socială (AROPE). Copiii sunt expuși riscului de sărăcie sau de excluziune socială dacă trăiesc în gospodării care îndeplinesc cel puțin una dintre următoarele trei condiții: sunt expuse riscului de sărăcie după transferurile sociale (sărăcie a veniturilor), sunt expuse deprivării materiale severe sau au o intensitate a muncii foarte scăzută.

Semestrul european: un ciclu de coordonare a politicilor economice și bugetare din cadrul UE. Face parte din cadrul de guvernanță economică al Uniunii Europene și vizează în mod specific perioada de șase luni de la începutul fiecărui an, de unde și denumirea sa de „semestru”. În cursul semestrului european, statele membre își aliniază politicile bugetare și economice la obiectivele și la regulile convenite la nivelul UE.

Sistemul Statistic European: parteneriatul dintre autoritatea statistică europeană, și anume Comisia Europeană (Eurostat), și institutele naționale de statistică și alte autorități naționale responsabile în fiecare stat membru pentru elaborarea, producerea și difuzarea statisticilor europene. Acest parteneriat include și țările SEE și AELS. Statele membre colectează date și realizează statistici în scopuri naționale și ale UE. Sistemul Statistic European funcționează ca o rețea în care Eurostat are rolul principal în armonizarea statisticilor, în strânsă cooperare cu autoritățile naționale de statistică.

Strategia Europa 2020: este strategia de creștere a UE, urmărind redresarea acesteia în urma crizei, și acoperă perioada de 10 ani cuprinsă între 2010 și 2020. Strategia are cinci obiective principale care vizează următoarele domenii: ocuparea forței de muncă; cercetare și dezvoltare; climă/energie; educație; incluziune socială și reducerea sărăciei.

Echipa de audit

Rapoartele speciale ale Curții de Conturi Europene prezintă rezultatele auditurilor sale cu privire la politicile și programele UE sau la diverse aspecte legate de gestiune aferente unor domenii bugetare specifice. Curtea de Conturi Europeană selectează și concepe aceste sarcini de audit astfel încât impactul lor să fie maxim, luând în considerare riscurile la adresa performanței sau a conformității, nivelul de venituri sau de cheltuieli implicat, evoluțiile viitoare și interesul politic și public.

Acest audit al performanței a fost efectuat de Camera de audit II – cameră specializată pe domeniile de cheltuieli aferente investițiilor pentru coeziune, creștere și incluziune – condusă de doamna Iliana Ivanova, membră a Curții de Conturi Europene. Auditul a fost coordonat de domnul Tony Murphy, membru al Curții de Conturi Europene, asistat de: Wolfgang Stolz, șef de cabinet, și Brian Murphy, atașat în cadrul cabinetului; Pietro Puricella, manager principal; Michele Zagordo, coordonator; Marija Grguric, Cristina-Ioana Jianu, Agota Krenusz, Annekatrin Langer și Bernard Witkos, auditori; Peter Borsos, asistent de cabinet; Niamh Mahon, secretar de cabinet; Eve Ryan, stagiară în cadrul cabinetului; Hannah Critoph și Zuzanna Filipski au asigurat sprijin lingvistic.

Ca urmare a pandemiei de COVID-19 și a măsurilor stricte de izolare, nu s-a putut furniza o fotografie a echipei de audit.

Note

¹ Eurostat, setul de date privind persoanele expuse riscului de sărăcie sau de excluziune socială („People at risk of poverty or social exclusion”).

² Pachetul privind investițiile sociale, Comunicarea Comisiei intitulată „Către investiții sociale pentru promovarea creșterii și coeziunii – inclusiv implementarea Fondului social european pentru perioada 2014‑2020”, COM(2013) 83 final, 20 februarie 2013, p. 16.

³ UNICEF, A brief review of the social and economic returns to investing in children, iunie 2012, disponibil la: https://www.unicef.org/socialpolicy/files/Investing_in_Children.pdf.

⁴ UNICEF, „Right in Principle and in Practice: A Review of the Social and Economic Returns to Investing in Children”, Social and Economic Working Paper, 2012, p. 33. Lucrare disponibilă la: https://www.unicef.org/socialpolicy/files/Investing_in_Children.pdf.

⁵ Comunicarea Comisiei intitulată „Către investiții sociale pentru promovarea creșterii și coeziunii – inclusiv implementarea Fondului social european pentru perioada 2014‑2020”, COM(2013) 83 final, 20 februarie 2013.

⁶ Comunicare către comisarul László Andor, DG EMPL, Common Proposals for Implementing the Recommendation on Child Poverty and Well-being through a partnership approach, 1 februarie 2013.

⁷ Conform Eurostat, PIB-ul Poloniei în 2018 a fost de 2 120 de miliarde de zloți.

⁸ Anexa la Recomandarea Comisiei 2013/112/UE, intitulată „Investiția în copii: ruperea cercului vicios al defavorizării”.

⁹ Hugh Frazer și Eric Marlier, Progress across Europe in the implementation of the 2013 EU Recommendation on „Investing in children: Breaking the cycle of disadvantage”, A study of national policies, 2017.

¹⁰ Idem, p. 33-35.

¹¹ https://www.socialsummit17.se/.

¹² Reuniunea Consiliului European (14 decembrie 2017) – Concluzii.

¹³ A se vedea documentul „O Uniune mai ambițioasă – Programul meu pentru Europa”, elaborat de candidata la funcția de președinte al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen – Orientări politice pentru următoarea Comisie Europeană 2019‑2024.

¹⁴ COM(2020) 14 final, „O Europă socială puternică pentru tranziții juste”, 14 ianuarie 2020.

¹⁵ COM(2018) 375 final, 2018/0196 (COD), articolul 4.

¹⁶ 2018/0206 (COD), preambulul 22.

¹⁷ A se vedea Eurostat, date extrase la 7.1.2020.

¹⁸ Cele mai ridicate trei rate – România (38,1 %), Bulgaria (33,7 %) și Grecia (33,3 %).
Au fost efectuate vizite în trei state membre – Italia, Germania și Polonia – care nu se numără printre țările cu cele mai ridicate rate.

¹⁹ Cu excepția Greciei, întrucât aceasta nu era inclusă în procesul semestrului european înainte de 2019.

²⁰ COM(2016) 328 final.

²¹ Regulamentul nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013.

²² Articolul 9 din Regulamentul (UE) 1303/2013.

²³ Regulamentul (UE) 1304/2013, articolul 3; Regulamentul (UE) 1301/2013, articolul 5.

²⁴ IT: Programul operațional național „Incluziune” – CCI 2014IT05SFOP001; RO: Programul operațional „Capital uman” – CCI 2014RO05M9OP001; PL: Programul operațional „Cunoștințe – Educație – Creștere” – CCI 2014PL05M9OP001; Programul operațional regional pentru regiunea Varmia-Mazuria 2014PL16M2OP014; DE: Programul operațional Landul Saxonia pentru FSE – CCI 2014DE05SFOP012.

²⁵ Regulamentul (UE) 2019/1700.

²⁶ Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 4 aprilie 2019 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind Fondul social european Plus (FSE+) [COM(2018)0382 – C8-0232/2018 – 2018/0206(COD)].

²⁷ Amendamentul 39, considerentul 22b (nou) din Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 4 aprilie 2019 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind Fondul social european Plus (FSE+) [COM(2018)0382 – C8-0232/2018 – 2018/0206(COD)].

Calendar

Etapa	Data
Adoptarea planului de audit / Demararea auditului	10.4.2019
Trimiterea oficială către Comisie (sau către o altă entitate auditată) a proiectului de raport	4.6.2020
Adoptarea raportului final după procedura contradictorie	15.7.2020
Primirea răspunsurilor oficiale ale Comisiei (sau ale altei entități auditate) în toate versiunile lingvistice	12.8.2020

Contact

CURTEA DE CONTURI EUROPEANĂ
12, rue Alcide De Gasperi
1615 Luxembourg
LUXEMBOURG

Tel. +352 4398-1
Întrebări: eca.europa.eu/ro/Pages/ContactForm.aspx
Website: eca.europa.eu
Twitter: @EUAuditors

Numeroase alte informații despre Uniunea Europeană sunt disponibile pe internet pe serverul Europa (http://europa.eu).

Luxemburg: Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, 2020

PDF	ISBN 978-92-847-5086-3	ISSN 1977-5806	doi:10.2865/649665	QJ-AB-20-017-RO-N
HTML	ISBN 978-92-847-5066-5	ISSN 1977-5806	doi:10.2865/203194	QJ-AB-20-017-RO-Q

DREPTURI DE AUTOR

© Uniunea Europeană, 2020.

Politica Curții de Conturi Europene referitoare la reutilizare este pusă în aplicare prin Decizia nr. 6-2019 a Curții de Conturi Europene privind politica în materie de date deschise și reutilizarea documentelor.

Cu excepția cazului în care se precizează altceva (de exemplu, într-o mențiune separată indicând drepturile de autor), conținutul elaborat de Curtea de Conturi Europeană pentru care UE deține drepturile de autor face obiectul licenței Creative Commons Attribution 4.0 International (CC BY 4.0). Aceasta înseamnă că reutilizarea este autorizată, sub rezerva menționării adecvate a autorilor și a indicării eventualelor modificări. Reutilizatorul nu poate altera sensul sau mesajul inițial al documentelor. Curtea de Conturi Europeană nu răspunde pentru eventualele consecințe ale reutilizării.

Este necesar să obțineți drepturi suplimentare în cazul în care un anumit conținut prezintă persoane fizice ce pot fi identificate, de exemplu în cazul fotografiilor în care apar membri ai personalului Curții de Conturi Europene, sau în cazul în care conținutul include lucrări ale unor terți. Dacă se obține o astfel de autorizație, ea anulează autorizația de natură generală menționată mai sus și va indica în mod clar eventualele restricții de utilizare.

Pentru a utiliza sau a reproduce un conținut pentru care UE nu deține drepturile de autor, poate fi necesar să obțineți o autorizație în acest sens direct de la titularii drepturilor de autor.

Programele informatice sau documentele care fac obiectul unor drepturi de proprietate industrială, cum ar fi brevetele, mărcile comerciale, desenele și modelele înregistrate, logourile și denumirile înregistrate, sunt excluse din politica Curții de Conturi Europene referitoare la reutilizare și nu se acordă nicio licență pentru acestea.

Familia site-urilor instituționale ale Uniunii Europene care sunt incluse în domeniul europa.eu oferă linkuri către site-uri terțe. Deoarece Curtea de Conturi Europeană nu are control asupra acestor site-uri, sunteți încurajați să verificați politica aplicată de ele în ceea ce privește respectarea vieții private și drepturile de autor.

Utilizarea logoului Curții de Conturi Europene

Logoul Curții de Conturi Europene nu poate fi utilizat fără acordul prealabil al Curții de Conturi Europene.

Contactați UE

În persoană
În întreaga Uniune Europeană există sute de centre de informare Europe Direct. Puteți găsi adresa centrului cel mai apropiat de dumneavoastră la: https://europa.eu/european-union/contact_ro

La telefon sau prin e-mail
Europe Direct este un serviciu care vă oferă răspunsuri la întrebările privind Uniunea Europeană. Puteți accesa acest serviciu:

• apelând numărul gratuit 00 800 6 7 8 9 10 11 (unii operatori pot taxa aceste apeluri);
• apelând numărul standard: +32 22999696; sau
• prin e-mail, la: https://europa.eu/european-union/contact_ro

Găsiți informații despre UE

Online
Informații despre Uniunea Europeană în toate limbile oficiale ale UE sunt disponibile pe site-ul Europa, la: https://europa.eu/european-union/index_ro

Publicații ale UE
Puteți descărca sau comanda publicații ale UE gratuite și contra cost la adresa: https://op.europa.eu/ro/publications. Mai multe exemplare ale publicațiilor gratuite pot fi obținute contactând Europe Direct sau centrul dumneavoastră local de informare (a se vedea https://europa.eu/european-union/contact_ro).

Dreptul UE și documente conexe
Pentru accesul la informații juridice din UE, inclusiv la ansamblul legislației UE începând din 1952 în toate versiunile lingvistice oficiale, accesați site-ul EUR-Lex, la: http://eur-lex.europa.eu

Datele deschise ale UE
Portalul de date deschise al UE (http://data.europa.eu/euodp/ro) oferă acces la seturi de date din UE. Datele pot fi descărcate și reutilizate gratuit, atât în scopuri comerciale, cât și necomerciale.