Platforma europeană de consiliere în materie de investiții:
lansată cu scopul de a stimula investițiile în UE, impactul platformei rămâne limitat

Sinteză

I

Platforma europeană de consiliere în materie de investiții a fost constituită în 2015, alături de Fondul european pentru investiții strategice, ca parte a Planului de investiții pentru Europa conceput cu scopul de a stimula investițiile în urma crizei economice. Rolul platformei este de a sprijini investițiile în economia reală prin furnizarea, pentru promotorii de proiecte, de servicii de consiliere suplimentare față de cele deja disponibile în cadrul altor programe ale UE. Platforma funcționează ca un parteneriat între Comisie și Banca Europeană de Investiții și își desfășoară activitatea în cooperare cu bănci sau instituții naționale de promovare și cu Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare.

II

Obiectivul auditului Curții a fost de a evalua dacă platforma s-a dovedit a fi un instrument eficace pentru stimularea investițiilor. În special, Curtea a examinat dacă platforma:

1. a fost constituită în mod adecvat pentru a răspunde nevoii de servicii de consiliere suplimentare față de cele deja disponibile din alte surse ale UE;
2. a funcționat așa cum era prevăzut pentru a-și atinge obiectivele, inclusiv în ceea ce privește cooperarea cu partenerii; și dacă
3. a contribuit la îmbunătățirea ofertei de proiecte adecvate pentru investiții.

III

Auditul Curții a acoperit activitatea platformei în perioada cuprinsă între lansarea acesteia în 2015 și decembrie 2018. Curtea a examinat o serie de documente privind platforma, a desfășurat interviuri cu membri ai personalului serviciilor relevante din cadrul BEI și din cadrul Comisiei, a analizat datele de gestiune ale platformei, a examinat un eșantion de misiuni de sprijin consultativ ale platformei și a efectuat sondaje în rândul băncilor și instituțiilor naționale de promovare care cooperează cu platforma și în rândul beneficiarilor finali ai serviciilor de consiliere sprijinite de platformă.

IV

În iunie 2018, Comisia a propus programul InvestEU pentru perioada de programare 2021‑2027, inclusiv o Platformă de consiliere InvestEU care să înlocuiască platforma existentă și o serie de alte inițiative de consiliere ale UE gestionate centralizat. Raportul de față conține o analiză și recomandări pertinente pentru noua platformă planificată.

V

Curtea concluzionează că, până la sfârșitul anului 2018, platforma nu se dovedise încă a fi un instrument eficace pentru stimularea investițiilor. S-a constatat că platforma a fost constituită ca un instrument „axat pe cerere” pentru care s-a efectuat în prealabil o evaluare limitată a nevoilor de consiliere la care platforma urma să răspundă, a volumului probabil al cererilor pe care urma să le primească sau a cuantumului resurselor de care urma să aibă nevoie. În cele din urmă, în raport cu resursele aflate la dispoziția sa, platforma a primit puține cereri de sprijin care s-ar fi putut concretiza în misiuni.

VI

De asemenea, Curtea a constatat că platforma și-a îndeplinit în mare măsură obiectivul de a furniza servicii de consiliere personalizate care au produs un grad ridicat de satisfacție în rândul beneficiarilor. Cu toate acestea, platforma nu dispunea de o strategie suficient de clară și nici nu stabilise criteriile și procedurile pentru direcționarea sprijinului acolo unde ar putea aduce cea mai mare valoare adăugată la oferta de proiecte de investiții, chiar dacă majoritatea informațiilor necesare în acest sens erau consemnate. Curtea a constatat că unii beneficiari au pus sub semnul întrebării adiționalitatea sprijinului oferit de platformă în raport cu alte surse de consiliere și că doar puțin peste 1 % din operațiunile financiare sprijinite de Fondul european pentru investiții strategice în perioada respectivă au beneficiat de o misiune din partea platformei. Deși majoritatea misiunilor au fost efectuate într-adevăr în sectoarele și în statele membre cu prioritate ridicată, puține erau legate de sectoarele prioritare pentru statele membre identificate ca având nevoile cele mai stringente în materie de consiliere. Astfel, ar fi fost necesară o abordare mai proactivă, pentru o mai bună concentrare asupra nevoilor globale neacoperite în materie de consiliere. Mai mult, în pofida eforturilor platformei, cooperarea cu partenerii vizând ameliorarea acoperirii geografice a evoluat într-un ritm lent din cauza complexității juridice și din cauza gradului variat de disponibilitate și de capacitate de cooperare manifestat de băncile naționale de promovare.

VII

În fine, dovezile identificate de Curte care să demonstreze că platforma a adus o contribuție semnificativă la oferta de proiecte adecvate pentru investiții până la sfârșitul anului 2018 au fost limitate. Platforma nu dispunea de proceduri suficiente pentru o urmărire subsecventă a investițiilor rezultate din misiunile acesteia din perioada vizată, ceea ce a îngreunat monitorizarea și evaluarea performanței platformei sub acest aspect. De asemenea, până la sfârșitul anului 2018, platforma finalizase prea puține misiuni pentru a fi adus o contribuție semnificativă la stimularea investițiilor. În plus, întrucât sprijinul oferit de platformă a vizat în principal proiecte aflate într-o etapă incipientă, efectele acestuia ar putea fi vizibile doar pe termen mai lung.

VIII

Pe baza observațiilor sale, Curtea formulează următoarele recomandări:

• promovarea unei extinderi mai mari a activităților platformei;
• o mai bună direcționare a sprijinului platformei către priorități;
• îmbunătățirea măsurării performanței.

IX

Nu în ultimul rând, Curtea recomandă integrarea lecțiilor învățate din platformă în Platforma de consiliere InvestEU din cadrul programului InvestEU pentru perioada 2021‑2027.

Introducere

01

În noiembrie 2014, Comisia Europeană (Comisia) și Banca Europeană de Investiții (BEI) au lansat Planul de investiții pentru Europa¹, ca răspuns la declinul investițiilor în Europa manifestat de la începutul crizei financiare și economice din 2008. Planul de investiții pentru Europa era format din trei „piloni”:

• Fondul european pentru investiții strategice (FEIS)², care pune la dispoziție finanțare pentru investiții cu sprijinul unei garanții de la bugetul UE;
• Platforma europeană de consiliere în materie de investiții (denumită în continuare „platforma”), care oferă asistență tehnică atât promotorilor de proiecte privați, cât și celor publici, alături de Portalul european pentru proiecte de investiții (PEPI) – o platformă online menită să ajute promotorii de proiecte din UE să atragă investitori;
• măsuri concepute să înlăture barierele ce stau în calea investițiilor în toată Europa și să amelioreze climatul investițional european.

02

Al doilea pilon al Planului de investiții pentru Europa urmărea să asigure faptul că finanțarea investițiilor va produce beneficii în economia reală, prin promovarea și dezvoltarea ofertei de proiecte adecvate pentru investiții. În 2015, UE a publicat un regulament de instituire a FEIS, a platformei și a PEPI³. Conform acestui regulament, platforma avea ca obiectiv completarea actualelor servicii de consultanță ale BEI și ale Comisiei „pentru a oferi sprijin consultativ în vederea identificării, pregătirii și dezvoltării proiectelor de investiții, și acționează ca platformă unică de consultanță tehnică pentru finanțarea proiectelor în cadrul Uniunii”. Platforma a fost concepută cu scopul de a oferi sprijin pentru prioritățile de politică ale FEIS, care includ energia, infrastructura de transport, mediul și utilizarea eficientă a resurselor, pentru IMM-uri, precum și pentru a-i asista pe promotorii de proiecte, acolo unde este cazul, în demersurile acestora de a îndeplini criteriile de eligibilitate în vederea utilizării garanției UE în cadrul FEIS⁴. Regulamentul privind FEIS prevedea, în plus, ca platforma să coopereze cu servicii similare de la nivelul Uniunii, precum și de la nivel național, regional și local, pentru a asigura o acoperire extinsă și schimbul de cunoștințe, mai ales în ceea ce privește pregătirea proiectelor.

03

În cadrul financiar multianual (CFM) 2014‑2020, UE furniza deja sprijin consultativ printr-o gamă largă de inițiative. Inițiativele existente în materie de consiliere pentru investiții difereau între ele din punctul de vedere al sectorului de politică vizat, al sumelor implicate, al entității care furniza asistență și din punctul de vedere al taxelor percepute de la beneficiari. În ansamblu, bugetul pus la dispoziția acestor inițiative pentru a fi utilizat sub formă de sprijin consultativ s-a ridicat la 100 de milioane de euro pe an (a se vedea anexa I pentru mai multe detalii). Aceasta înseamnă 700 de milioane de euro pe parcursul celor șapte ani ai CFM 2014‑2020. Platforma a fost constituită la jumătatea anului 2015 cu scopul de a oferi servicii de consiliere suplimentare față de cele deja disponibile⁵.

04

Platforma funcționează ca un parteneriat între Comisie și BEI. Mecanismele platformei sunt stabilite într-un acord-cadru de parteneriat semnat pe baza Acordului-cadru financiar și administrativ existent, care a fost încheiat în 2014 între UE și BEI. Platforma este ce de a treia sursă majoră de asistență tehnică a UE care furnizează servicii de consiliere, după Asistența comună în vederea sprijinirii proiectelor în regiunile europene (JASPERS) și Asistența europeană pentru energie locală (ELENA). Bugetul UE acoperă 75 % din bugetul anual al platformei, până la suma de 20 de milioane de euro, restul de 25 % fiind asigurat de BEI, până la suma de 6,6 milioane de euro. Bugetul și programele de activitate ale platformei sunt stabilite în acorduri de grant specifice anuale, care sunt, de regulă, executate pe o perioadă de trei până la patru ani. Platforma este condusă de un comitet de coordonare format din patru persoane: doi reprezentanți ai Comisiei și doi reprezentanți ai BEI. Comitetul de coordonare este responsabil de revizuirea strategiei și a politicii, de supervizarea activităților platformei, de raportarea către părțile interesate, de elaborarea ofertei de servicii și de aprobarea politicii tarifare. O echipă formată din membri ai personalului BEI asigură funcționarea zilnică a platformei. BEI întocmește în fiecare an un raport privind activitățile și bugetul platformei, pe care îl transmite Parlamentului European, Consiliului și Comisiei.

05

Platforma gestionează cererile de servicii de consiliere (figura 1). Platforma primește cereri de consiliere fie în mod direct, prin intermediul propriului site web, fie din „surse specializate”, și anume serviciile BEI, bănci sau instituții naționale de promovare sau Comisia. Echipa de sprijin a platformei înregistrează cererile și decide cu privire la modul în care se va răspunde la fiecare dintre acestea („selecție”). Platforma poate solicita informații suplimentare, poate redirecționa cererile de informații generale către cel mai relevant furnizor de servicii din UE, din cadrul BEI sau de pe plan local („redirecționare”), poate organiza un răspuns mai aprofundat la cereri care implică o anumită contribuție din partea serviciilor BEI („consiliere sumară”) sau poate aloca resurse ale platformei și solicita consultanță din partea serviciilor BEI sau din partea unor consultanți externi („misiune”). Misiunile pot avea legătură cu un anumit proiect de investiții sau cu un grup de astfel de proiecte („misiuni specifice proiectelor”) sau pot contribui la un nivel mai general la oferta de proiecte adecvate pentru investiții („misiuni nespecifice proiectelor”). De asemenea, platforma urmărește să coopereze cu bănci și instituții naționale de promovare pentru a atrage cereri de sprijin și pentru a oferi servicii de consiliere pe plan local. În plus, platforma furnizează sprijin pentru programul de consiliere destinat întreprinderilor mici în patru state membre (Bulgaria, Croația, Grecia și România), gestionat de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD).

06

Sprijinul furnizat de platformă este disponibil atât pentru promotorii de proiecte din sectorul public, cât și pentru cei din sectorul privat, inclusiv pentru bănci sau instituții naționale de promovare, pentru platforme sau fonduri de investiții și pentru entități publice regionale și locale. Serviciile furnizate de platformă promotorilor de proiecte din sectorul public sunt gratuite și taxele percepute de la întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) sunt plafonate la o treime din costuri. Caseta 1 conține un exemplu de misiune specifică unui proiect.

07

În urma examinării primilor doi ani de punere în aplicare a Regulamentului privind FEIS, UE a decis să prelungească perioada de aplicare a FEIS și să extindă sfera de acoperire a acestui fond, astfel încât regulamentul a fost modificat în decembrie 2017 (FEIS 2.0)⁶. Regulamentul privind FEIS 2.0 a introdus o serie de dispoziții legate de platformă. Noile dispoziții referitoare la platformă subliniau nevoia unui sprijin specific axat pe structurarea proiectelor, pe utilizarea unor instrumente financiare inovatoare și a parteneriatelor de tip public-privat, precum și pe platforme de investiții care să reunească mai multe state membre sau regiuni. De asemenea, prin aceste dispoziții, s-a făcut apel la o abordare mai proactivă din partea platformei, în vederea încurajării ofertei de proiecte în cadrul FEIS în statele membre care se confruntă cu dificultăți, precum și la punerea accentului pe prioritățile de politică, cum ar fi acțiunile în domeniul climatic, economia circulară, sectorul digital și investițiile transfrontaliere.

08

În iunie 2018, Comisia a propus programul InvestEU ca parte din pachetul de propuneri pentru următorul CFM⁷. Proiectul de regulament prevede ca Platforma de consiliere InvestEU, gestionată și susținută de Comisie, în cooperare cu BEI în calitate de partener principal, să înlocuiască platforma și alte 12 inițiative de consiliere în perioada 2014‑2020 a CFM. Scopul propunerii este de a simplifica și de a raționaliza inițiativele de consiliere existente ale UE pentru sprijinirea investițiilor, inițiative aflate sub gestiune centralizată. Noua platformă ar urma să dispună de un buget de aproximativ 72 de milioane de euro pe an.

Sfera și abordarea auditului

09

Obiectivul auditului Curții a fost de a evalua dacă platforma s-a dovedit a fi un instrument eficace pentru stimularea investițiilor. În special, Curtea a examinat dacă platforma:

1. a fost constituită în mod adecvat pentru a răspunde nevoii de servicii de consiliere suplimentare față de cele deja disponibile din alte surse ale UE;
2. a funcționat așa cum era prevăzut pentru a-și atinge obiectivele, inclusiv în ceea ce privește cooperarea cu partenerii; și dacă
3. a contribuit la sporirea ofertei de proiecte adecvate pentru investiții.

10

Auditul s-a axat pe modul în care platforma a fost constituită și pe modul în care aceasta a funcționat până la sfârșitul anului 2018. Sprijinul pus la dispoziția platformei de la bugetul UE în perioada 2015‑2018 s-a ridicat la aproape 70 de milioane de euro. Auditul a acoperit doar o parte din cel de al doilea pilon al Planului de investiții pentru Europa. Curtea nu a inclus și Portalul european pentru proiecte de investiții (PEPI) în auditul său. Platforma este doar una dintre diferitele surse de asistență tehnică ale UE (anexa I).

11

Analiza, concluziile și recomandările din acest raport prezintă relevanță pentru Platforma de consiliere InvestEU planificată pentru perioada 2021‑2027. Aceasta din urmă va dispune de competențe mai extinse și de resurse mai importante decât platforma actuală.

12

Constatările Curții se sprijină pe examinări ale unor documente esențiale privind platforma și ale inițiativelor de consiliere anterioare, pe interviuri cu membri ai personalului BEI și cu funcționari din cadrul Comisiei, pe o analiză a datelor de gestiune ale platformei, pe o examinare a unui eșantion de cereri prelucrate de platformă și pe sondaje desfășurate în rândul băncilor și instituțiilor naționale de promovare care cooperează cu platforma și în rândul beneficiarilor platformei care au primit un sprijin consultativ considerabil din partea acesteia (pentru mai multe detalii legate de metodologie, a se vedea anexa II).

Observații

Platforma a fost constituită ca un instrument „axat pe cerere” pentru care s-a efectuat în prealabil o evaluare limitată

13

Pentru a examina dacă platforma a fost constituită în mod adecvat pentru a răspunde nevoii de servicii de consiliere suplimentare, Curtea a analizat evaluările pregătitoare efectuate, precum și activitatea ulterioară a platformei și modul în care au fost utilizate resursele. Curtea consideră că, pentru a orienta activitățile platformei și pentru a putea stabili un buget corespunzător pentru aceasta, Comisia ar fi trebuit să procedeze la o analiză prealabilă a următoarelor elemente:

1. nevoile în materie de consiliere care nu erau acoperite și la care platforma trebuia să răspundă, inclusiv cele neacoperite de alte inițiative de consiliere ale UE anterioare (cu alte cuvinte, pentru a se garanta că sprijinul oferit de platformă urma să vină în completarea altor servicii de consiliere disponibile⁸); și
2. cererea potențială, și anume numărul probabil de cereri pe care platforma urma să îl primească și care ar fi eligibile pentru sprijin din partea acesteia.

Evaluarea efectuată înainte de constituirea platformei a fost limitată

14

În principiu, toate propunerile de activități care generează cheltuieli de la bugetul UE trebuie să facă obiectul unei evaluări ex ante specifice⁹. În ianuarie 2015, propunerea legislativă a Comisiei privind FEIS a fost însoțită de un raport al Grupului operativ special privind investițiile în UE (format din reprezentanți ai statelor membre, Comisie și BEI), care sublinia nevoia generală de servicii de consiliere suplimentare la nivelul UE. Curtea a constatat că nu a avut loc nicio evaluare ex ante oficială specifică platformei înainte ca aceasta să înceapă să funcționeze, evaluare care să stabilească nevoile financiare ale noii inițiative.

15

Lipsa unei astfel de evaluări prealabile s-a reflectat în dispozițiile referitoare la platformă din Regulamentul privind FEIS. Chiar dacă regulamentul a stabilit un buget pentru a fi pus la dispoziția platformei, acesta nu a specificat și valori-țintă sau așteptări în ceea ce privește nivelul dorit de servicii de consiliere în funcție de zona geografică, de sectorul de politică sau de activitatea platformei, și nici abordarea care ar trebui urmată pentru a răspunde nevoilor în materie de consiliere.

16

La scurt timp de la înființarea platformei, Comitetul de coordonare al acesteia a luat măsuri prompte pentru a identifica nevoile de consiliere neacoperite din UE prin lansarea unui studiu¹⁰. Obiectivul studiului era de a sprijini BEI și Comisia în stabilirea unei strategii pe termen mediu-lung al cărei obiectiv specific era de a ajuta platforma să stabilească priorități, inclusiv referitor la „domeniile, modalitatea și direcția în care resursele să fie utilizate”. Studiul a permis identificarea statelor membre ale UE care se confruntau cu cele mai stringente nevoi în materie de consiliere la nivel de sectoare (tabelul 1). Una dintre concluziile principale ale studiului a fost că la baza decalajului dintre nevoile și cererea de servicii de consiliere se aflau în primul rând dificultățile cu care se confruntau promotorii de proiecte în ceea ce privește accesul la astfel de servicii, plata pentru serviciile respective și identificarea unui furnizor de servicii. Această concluzie a semnalat necesitatea ca platforma să ia măsuri în mod activ pentru a remedia problema legată de acces. Majoritatea țărilor considerate a fi o prioritate absolută erau și cele acoperite de politica de coeziune și identificate ca având cea mai mică rată de absorbție a FEIS¹¹.

17

În ceea ce privește garantarea faptului că sprijinul oferit de platformă urma să vină în completarea serviciilor de consiliere disponibile în cadrul altor programe ale UE, examinarea Curții privind cadrul juridic și contractual al platformei a arătat că această complementaritate a platformei cu serviciile de consiliere respective nu a fost definită în mod clar atunci când platforma a început să funcționeze. Regulamentul privind FEIS nu descria lacunele în materie de consiliere generate de serviciile de consiliere preexistente din cadrul altor programe ale UE, lacune pe care platforma urma să le remedieze. În ceea ce privește cadrul contractual al platformei, Curtea a constatat doar două circumstanțe clar identificate în care sprijinul oferit de platformă era considerat a fi în plus față de alte inițiative de consiliere existente. Acestea priveau facilitatea Asistență europeană pentru energie locală (ELENA), pentru investiții în domeniul eficienței energetice, al energiei din surse regenerabile și al transporturilor, și mandatul serviciilor de consiliere pentru cercetare și inovare din cadrul InnovFin, pentru investiții legate de cercetare.

18

În opinia Curții, Comisia și BEI au creat platforma ca un instrument „axat pe cerere” pentru care s-a efectuat în prealabil o evaluare limitată a nevoilor de consiliere la care platforma urma să răspundă, a volumului probabil al cererilor pe care urma să le primească sau a cuantumului resurselor de care urma să aibă nevoie. Cu alte cuvinte, platforma a început să funcționeze pornind de la ipoteza că cererile de sprijin pe care urma să le primească ar reflecta, în mare parte, nevoi neacoperite în materie de consiliere.

Până la sfârșitul anului 2018, în raport cu resursele aflate la dispoziția sa, platforma primise puține cereri de sprijin care s-ar fi putut concretiza în misiuni

19

Contribuția platformei la stimularea investițiilor depinde, în mare măsură, de numărul de cereri primite de aceasta și de ponderea cererilor care erau eligibile pentru sprijin și care s-au concretizat, în consecință, în misiuni.

20

Platforma a primit 1 091 de cereri, aceasta însemnând mai puțin de o cerere pe zi în medie, în perioada cuprinsă între jumătatea anului 2015 și sfârșitul anului 2018. Cea mai mare parte a cererilor proveneau în mod direct de la promotori de proiecte prin intermediul site-ului platformei (41 %), restul provenind de la serviciile BEI, de la BERD, de la bănci sau instituții naționale de promovare și de la Comisie („surse specializate”). Deși numărul total de cereri primite a crescut în fiecare an, numărul cererilor primite prin intermediul site-ului platformei a scăzut (figura 2). O parte din această scădere a fost consecința direcționării cererilor în mod automat către alte servicii, în urma reconfigurării site-ului în 2017. În același timp, s-a înregistrat o creștere a numărului de cereri primite din surse specializate, în special din partea serviciilor BEI.

21

Majoritatea cererilor primite în perioada vizată nu s-au concretizat în misiuni de sprijin din partea platformei. Dintre cele 1 091 de cereri primite, în jur de 22 % se aflau în etapa de selecție la 31 decembrie 2018, fie în curs de evaluare, fie în așteptarea unor informații suplimentare, și aproximativ 52 % fuseseră evaluate ca fiind cereri de „redirecționat” sau cereri pentru care urma să se furnizeze „consiliere sumară”. Platforma a lansat misiuni pentru 26 % din cererile primite (285 de cereri din 1 091 – figura 3). Ponderea cererilor care au dus la inițierea unor misiuni depindea de sursa acestora. Cererile primite prin intermediul site-ului aveau o probabilitate semnificativ mai mică de a se concretiza în misiuni decât cele primite din surse specializate. Mai puțin de 3 % din cererile primite prin intermediul site-ului platformei au dus la inițierea unor misiuni (14 din 447). Chiar și după introducerea, începând cu 2017, a redirecționării automate a unora dintre cererile primite prin intermediul site-ului, puține dintre cererile primite pe această cale au dus la inițierea unor misiuni (4,1 % în 2018). În schimb, aproximativ 27 % din cererile primite din surse specializate s-au concretizat în misiuni. Într-o anumită măsură, acest lucru reflecta faptul că sursele specializate efectuaseră deja un anumit volum de preselecție înainte de a direcționa cererile către platformă pentru a beneficia de sprijin. BERD a efectuat o selecție a tuturor cererilor de sprijin primite, înainte de a le raporta ca misiuni către platformă. Platforma nu deținea informații cu privire la numărul de cereri primite de BERD și, prin urmare, nici cu privire la procentajul de cereri care s-a concretizat în misiuni.

22

Nivelul scăzut de misiuni efectuate este reflectat în gradul de utilizare a bugetului platformei, întrucât, în primii trei ani și jumătate de activitate, aceasta a cheltuit doar o mică parte din finanțarea disponibilă (tabelul 2). În total, în perioada 2015‑2018, bugetul UE a pus la dispoziția platformei credite de angajament în valoare de 68,1 milioane de euro. Curtea a constatat că rata de execuție bugetară în primii ani de activitate ai platformei era mai mică decât cea preconizată (doar 36 % în 2015 și 42 % în 2016). Drept urmare, în 2015 și în 2016, Comisia a transferat credite de plată în cuantum de 18 milioane de euro din linia bugetară aferentă platformei către alte linii ale bugetului UE. Cei 43,3 milioane de euro pe care Comisia i-a vărsat în favoarea BEI pentru activitățile platformei în perioada în cauză includeau sume semnificative reprezentând prefinanțări, în conformitate cu cadrul contractual. La 31 decembrie 2018, costurile eligibile reale ale platformei imputabile bugetului UE pentru perioada 2015‑2018 se ridicau la 26,2 milioane de euro, și anume la doar 26 % din sumele disponibile de la bugetul UE.

23

În opinia Curții, platforma a fost constituită pornind de la premisa că platforma ar fi urmat să primească mai multe cereri care s-ar fi putut concretiza în misiuni decât a primit efectiv. Prin urmare, în primii trei ani și jumătate de activitate, platforma a cheltuit doar o mică parte din finanțarea disponibilă.

Platforma a oferit servicii de consiliere de care beneficiarii s-au arătat foarte satisfăcuți, însă acestea nu au fost prestate într-un mod direcționat

24

Principalul obiectiv operațional al platformei era de a oferi sprijin consultativ de înaltă calitate și personalizat pentru a acoperi cererile individuale ale beneficiarilor care reflectă prioritățile sprijinului consultativ. Curtea a examinat dacă:

• diferiții beneficiari erau satisfăcuți de sprijinul primit, acest aspect fiind evaluat prin intermediul unui sondaj;
• misiunile reflectau prioritățile sprijinului consultativ, pe baza unei analize a strategiei, a procedurilor și a informațiilor de gestiune disponibile ale platformei;
• evoluțiile în ceea ce privește cooperarea cu băncile și instituțiile naționale de promovare au contribuit la asigurarea unei acoperiri geografice suficiente a nevoilor în materie de consiliere.

Beneficiarii s-au arătat foarte satisfăcuți de consilierea personalizată primită

25

În perioada 2015‑2018, platforma a pus în aplicare 285 de misiuni pentru beneficiari din sectorul public și din cel privat. O pondere mare din aceste misiuni au fost consacrate furnizării de consiliere tehnică sau financiară în cadrul unor proiecte specifice (88 %). Restul de misiuni au constat în consiliere financiară care nu era legată de proiecte specifice, în cooperarea cu băncile sau instituțiile naționale de promovare și în consiliere cu privire la chestiuni de ordin general (12 %) (figura 4).

26

În răspunsurile la chestionarul Curții¹², beneficiarii au declarat, în general, că satisfacția lor era „ridicată” cu privire la aspectele-cheie ale serviciilor de consiliere primite. Aproape 80 % dintre respondenți au evaluat contribuția platformei la asigurarea unui proces de consiliere fluid ca fiind „mare” sau „foarte mare” și peste 90 % dintre respondenți au confirmat că sprijinul era adaptat la nevoile lor (figura 5).

27

În opinia Curții, în ceea ce privește misiunile realizate, platforma și-a îndeplinit în mare măsură obiectivul de a furniza servicii de consiliere personalizate care au produs un grad ridicat de satisfacție în rândul beneficiarilor.

Platforma nu dispunea de o strategie clară și nici de proceduri clare pentru direcționarea sprijinului

28

Curtea a constatat că, până la 31 decembrie 2018, nu fusese adoptată nicio strategie oficială în ceea ce privește direcționarea sprijinului oferit de platformă, chiar dacă, conform cadrului contractual al acesteia, Comitetul de coordonare avea obligația „de a revizui și de a conveni asupra unei strategii”¹³, iar consultantul extern angajat de Comitetul de coordonare concluzionase că platforma ar trebui să asigure o direcționare a activităților sale¹⁴.

29

În februarie 2018, Comitetul de coordonare a decis că strategia de facto a platformei era reflectată în mod adecvat în programele de activitate anuale ale acesteia¹⁵. Or, Curtea a constatat că programele respective nu explicau în mod suficient modul în care activitățile platformei erau concepute pentru a contribui la stimularea investițiilor și nici nu includeau valori-țintă sau rezultate preconizate care să fie atinse până la sfârșitul perioadei de finanțare (2020) în legătură cu prioritățile stabilite pentru sprijinul consultativ.

30

Platforma a elaborat criterii de examinare a eligibilității cererilor. Cu toate acestea, Curtea a constatat că platforma nu stabilise criterii și proceduri pentru a determina dacă o misiune potențială prezenta o valoare ridicată, medie sau scăzută din punctul de vedere al contribuției sale probabile la oferta de proiecte pentru investiții. Curtea se aștepta ca platforma să fi elaborat, pe baza priorităților stabilite în Regulamentul privind FEIS, criterii clare în funcție de care să poată aprecia valoarea unei misiuni, precum:

• adiționalitatea – Regulamentul privind FEIS prevedea că sprijinul oferit de platformă trebuia să se adauge la inițiativele UE de sprijin consultativ existente;
• tipul de sprijin – politica stabilită de platformă prevedea că ar trebui acordată prioritate în primul rând cererilor specifice unor proiecte și, în al doilea rând, cererilor care nu sunt specifice unor proiecte, dar care ar putea contribui în mod indirect la sporirea ofertei de proiecte pentru investiții¹⁶;
• impactul potențial, în funcție de caracteristicile-cheie ale proiectului (de exemplu, etapa în care se află proiectul și dimensiunea investiției) – proiectele de o amploare mai mare și cu un nivel de maturitate mai ridicat vor avea o probabilitate mai mare de a fi selectate și de a genera o contribuție mai importantă la stimularea investițiilor decât proiectele mai mici, care se află într-o fază de dezvoltare mai puțin avansată;
• sectorul sau zona geografică – misiunile privind statele membre și sectoarele identificate ca fiind prioritare în urma evaluării nevoilor pot fi considerate ca având „o valoare mai ridicată” (punctul 16).

31

Chiar dacă nu a elaborat criterii de examinare a valorii misiunilor potențiale, platforma a înregistrat în cea mai mare parte, dar nu în totalitate, informațiile necesare, în special în ceea ce privește:

• adiționalitatea – descrierile privind misiunile includeau trimiteri la articolele relevante din Regulamentul privind FEIS. Ele nu explicau însă motivele pentru care platforma era cea mai în măsură să efectueze misiunile, și nu celelalte servicii de consiliere existente ale UE. Caseta 2 prezintă un exemplu în care justificarea nu era suficient documentată;

• tipul de sprijin – platforma a înregistrat într-adevăr informații legate de prioritățile pentru care ar trebui furnizat sprijin consultativ și care au fost introduse în Regulamentul privind FEIS 2.0¹⁷ începând cu 2018;
• impactul potențial – gradul de maturitate al proiectelor a început să fie consemnat în sistemele de gestiune doar începând cu al doilea semestru din 2018 și informațiile privind volumul investițiilor nu au fost consemnate în mod sistematic în perioada vizată de audit;
• sectorul și zona geografică – platforma a clasificat în mod adecvat misiunile, în concordanță cu sectoarele de activitate vizate de FEIS și pe state membre.

32

În opinia Curții, platforma nu dispunea de o strategie suficient de clară și nici nu stabilise criteriile și procedurile pentru direcționarea sprijinului acolo unde acesta putea aduce cea mai mare valoare adăugată, chiar dacă majoritatea informațiilor necesare în acest sens erau consemnate.

Misiunile acopereau sectoarele și statele membre prioritare, însă o abordare mai proactivă ar fi fost necesară pentru o mai bună concentrare pe nevoile de consiliere neacoperite

33

Pe baza informațiilor de gestiune disponibile ale platformei și pe baza altor probe de audit, Curtea a analizat măsura în care misiunile platformei reflectau priorități-cheie ale sprijinului consultativ (punctele 30 și 31), în special:

• adiționalitatea în raport cu alte surse de consiliere publice sau private;
• contribuția la oferta de proiecte adecvate pentru investiții, inclusiv:

1. proiecte eligibile pentru sprijin din partea FEIS, precum și proiecte legate de acțiunile climatice, de economia circulară și de sectorul digital și proiecte transfrontaliere; și
2. instrumente financiare, platforme de investiții și parteneriate public-privat;

• acoperirea sectoarelor și a zonelor în care nevoile în materie de consiliere sunt cele mai stringente.

34

Curtea a desfășurat un sondaj în rândul unui eșantion de beneficiari pentru a stabili dacă aceștia ar fi putut obține de la alte entități de consiliere publice sau private sprijinul consultativ pe care l-au primit din partea platformei. Potrivit constatărilor Curții, aproape 50 % dintre respondenți au declarat că ar fi putut obține același sprijin consultativ de la alte entități de consiliere publice sau private.

35

În ceea ce privește oferta de proiecte adecvate pentru investiții, Curtea a constatat că aproape toate misiunile erau specifice unor proiecte (265 din 285, respectiv 92 %). Platforma a înregistrat 55 de misiuni legate de operațiuni financiare ale BEI. 28 de misiuni erau legate de FEIS, din care 12 priveau proiecte care beneficiaseră deja de sprijin din FEIS, cu alte cuvinte operațiunea financiară a BEI fusese aprobată, semnată și lichidată, trei priveau proiecte anulate și 13 priveau proiecte care se aflau în proces de evaluare. În ansamblu, până la sfârșitul anului 2018, puțin peste 1 % din operațiunile financiare sprijinite din FEIS au beneficiat de o misiune din partea platformei (12 din 1 031¹⁸).

36

De asemenea, Curtea a constatat că 45 dintre cele 285 de misiuni au fost efectuate în domeniul acțiunilor climatice (16 %), 9 erau legate de economia circulară (3 %), 16 țineau de sectorul digital (6 %) și 12 priveau proiecte transfrontaliere (4 %). În plus, platforma a desfășurat 30 de misiuni pentru instrumente financiare inovatoare potențiale (17 în 2018), 12 misiuni pentru potențiale platforme de investiții¹⁹ (7 în 2018) și 16 misiuni pentru parteneriate public-privat potențiale (4 în 2018)²⁰. În aceste cazuri, sprijinul oferit de platformă poate fi oferit într-o etapă foarte timpurie, fără să existe vreo garanție că instrumentele, platformele sau parteneriatele respective urmează să fie constituite (caseta 3).

37

Din punctul de vedere al sectoarelor, platforma a clasificat misiunile în concordanță cu sectoarele de activitate vizate de FEIS (figura 6). Majoritatea misiunilor (215 din 285, respectiv 83 %) erau legate de sectoarele cu o prioritate mai ridicată identificate în cadrul evaluării nevoilor, și anume transporturile, energia, mediul și utilizarea eficientă a resurselor, precum și IMM-urile și întreprinderile cu capitalizare medie. Celelalte misiuni priveau sectoare identificate ca având o prioritate mai scăzută. O mare parte dintre misiuni au fost efectuate de BERD pentru IMM-uri în patru țări (133 din 285, respectiv 47 %).

38

În ceea ce privește originea geografică, Curtea a constatat că 58 % din misiuni erau legate de statele membre identificate²¹ ca având cele mai mari nevoi în materie de consiliere (Bulgaria, Croația, Grecia, Ungaria, Lituania, Polonia, România, Slovenia și Slovacia). De asemenea, Curtea a constatat că acest procent se datora în mare parte numărului ridicat de misiuni efectuate de BERD în România, în Bulgaria și în Croația (113). Analiza Curții a arătat că 32 % (49 din 152) din misiunile gestionate în mod direct de BEI priveau statele membre cu cele mai mari nevoi în materie de consiliere (figura 7). Opt misiuni priveau operațiuni sprijinite de FEIS în cinci țări acoperite de politica de coeziune.

39

În timp ce 83 % din misiuni vizau sectoare cu o prioritate ridicată și 58 % priveau state membre cu prioritate absolută identificate în studiul privind nevoile în materie de consiliere (tabelul 1), s-a constatat că 10 % din misiuni erau legate de sectoarele prioritare pentru statele membre cu prioritate absolută (și anume, energia, transporturile, mediul și utilizarea eficientă a resurselor; a se vedea figura 8).

40

În opinia Curții, deși majoritatea misiunilor au fost efectuate într-adevăr în sectoare și în state membre prioritare, o abordare mai proactivă ar fi fost necesară pentru o mai bună concentrare pe nevoile de consiliere globale neacoperite.

În pofida eforturilor platformei, cooperarea cu băncile și instituțiile naționale de promovare în vederea îmbunătățirii acoperirii geografice s-a dezvoltat într-un ritm lent

41

Una dintre modalitățile esențiale prin care platforma își putea îndeplini obiectivul de a remedia lacunele în materie de răspuns la nevoile de consiliere în statele membre era de a lucra în cooperare cu parteneri de la nivel local. În acest sens, platforma a depus eforturi pentru a dezvolta o rețea de acorduri cu instituții partenere locale, în special cu băncile sau instituțiile naționale de promovare din statele membre și cu BERD. Scopul unei astfel de cooperări era de a încuraja schimbul de informații, de a îmbunătăți oferta de cereri adresate platformei și de a consolida oferta de servicii de consiliere de pe plan local. Curtea a examinat modul în care cooperarea cu băncile sau instituțiile naționale de promovare și cu BERD a progresat în perioada respectivă.

42

Regulamentul privind FEIS²² cuprindea dispoziții legate de eforturile platformei de a încheia acorduri de cooperare cu o bancă sau o instituție națională de promovare din fiecare stat membru sau de a oferi un sprijin consultativ proactiv statelor membre în care nu există o bancă sau o instituție națională de promovare. Acordul-cadru de parteneriat încheiat între Comisie și BEI prevedea că această cooperare cu băncile și instituțiile naționale de promovare are loc în ceea ce privește:

1. schimbul și diseminarea de cunoștințe și de bune practici;
2. rolul acestora de punct de intrare la nivel local pentru beneficiarii potențiali ai platformei; și
3. furnizarea de servicii de consiliere în numele platformei.

43

La 31 decembrie 2018, Curtea a constatat că platforma semnase 25 de acorduri de cooperare, sub forma unor memorandumuri de înțelegere, cu bănci și instituții naționale de promovare din 20 de state membre (anexa III), în care era specificat nivelul de cooperare cu platforma. Figura 9 descrie natura cooperării acoperite de memorandumuri. În cinci state membre, platforma semnase memorandumuri de înțelegere cu două bănci sau instituții naționale de promovare (Bulgaria, Franța, Germania, Lituania și Polonia). Cele opt state membre cu care nu existau memorandumuri de înțelegere erau: Cipru, Danemarca, Estonia, Grecia, Luxemburg, Malta, România și Regatul Unit. Semnarea unui memorandum de înțelegere a ajutat la oficializarea schimbului de cunoștințe în legătură cu activitățile platformei. În răspunsurile lor la chestionarul Curții, băncile și instituțiile naționale de promovare au explicat, în cele mai multe cazuri, că motivul principal care a stat la baza semnării unui memorandum de înțelegere era faptul că acesta oferă posibilitatea unui schimb de cunoștințe și de bune practici. În acest sens, acțiunea principală pusă în aplicare în cadrul acestei cooperări a fost organizarea de evenimente de comunicare pentru a crește vizibilitatea activităților platformei. Șapte din 20 de bănci și instituții naționale de promovare au indicat că, până la 31 decembrie 2018, nu avusese loc nicio activitate în materie de cooperare.

44

Deși băncile și instituțiile naționale de promovare au avut o contribuție relativ redusă la oferta de cereri primite de platformă în perioada 2015‑2018 (62 din 1 091, respectiv 6 %), s-a observat o tendință ascendentă a numărului acestora în perioada respectivă, de la trei cereri în 2015 la 28 de cereri în 2018. Cererile au provenit din 18 state membre, însă aproape 80 % din acestea au fost formulate de bănci și instituții naționale de promovare din nouă state membre (Croația, Cehia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovacia și Slovenia). În total, până la 31 decembrie 2018, platforma a considerat că 17 dintre aceste cereri puteau fi misiuni eligibile pentru sprijin ulterior din partea sa (11 % din misiunile gestionate în mod direct de BEI).

45

Unul dintre motivele care explică progresul lent în dezvoltarea cooperării a fost reprezentat de dificultățile legate de instituirea unui cadru contractual corespunzător. Curtea a constatat că, pentru a se putea încheia acorduri între BEI și băncile sau instituțiile naționale de promovare în vederea furnizării de servicii de consiliere din partea platformei, cu finanțare de la bugetul UE, erau necesare modificări ale acordurilor contractuale dintre UE și BEI. Acesta a fost în special cazul modificării acordului-cadru de parteneriat în mai 2017. În plus, acordul de grant specific din 2016 a fost modificat în decembrie 2017 pentru a se defini termenii și condițiile furnizării sprijinului financiar oferit de platformă băncilor și instituțiilor naționale de promovare, inclusiv cerințele ca acestea din urmă să țină evidențe suficiente pentru ca BEI să fie în măsură să verifice modul în care a fost utilizat sprijinul oferit de platformă.

46

Un alt motiv care explică progresul lent al dezvoltării cooperării este faptul că băncile și instituțiile naționale de promovare trebuiau să își construiască o capacitate suficientă pentru a putea procesa cererile și pentru a furniza serviciile platformei pe plan local. Platforma a luat o serie de măsuri pentru a remedia această problemă. Bugetul platformei pentru 2016 a inclus suma de 7 milioane de euro destinată sprijinirii și acoperirii nevoilor în materie de consolidare a capacităților băncilor și instituțiilor naționale de promovare, precum și susținerii prestării serviciilor de consiliere pe plan local²³. Platforma a invitat băncile și instituțiile naționale de promovare să propună inițiative prin intermediul unei „cereri de propuneri”. Platforma s-a arătat dispusă să finanțeze până la 75 % din costurile de personal și costurile de consultanță eligibile ale propunerilor acceptate. Propunerile puteau include următoarele:

• furnizarea de servicii de consiliere în materie de investiții în numele platformei;
• crearea sau dezvoltarea unei capacități organizaționale; și
• transferul de cunoștințe pentru dezvoltarea capacității locale în materie de consiliere.

47

Cererea de propuneri pentru consolidarea capacităților a fost lansată în decembrie 2017. Platforma a invitat băncile și instituțiile naționale de promovare să prezinte propuneri pentru inițiative cu valori cuprinse între 100 000 de euro și 500 000 de euro fiecare. Platforma intenționa să mențină deschisă cererea de propuneri până în iunie 2020, sub rezerva disponibilității în continuare a finanțării. Acceptarea propunerilor urma să aibă loc o dată la trei luni. Prima rundă de propuneri a fost primită în februarie 2018. Nouă bănci și instituții naționale de promovare au depus propuneri, iar șase dintre acestea au primit o evaluare pozitivă și solicitanții câștigători au fost invitați să negocieze un acord de finanțare. Din cauza negocierilor îndelungate implicate, până la 31 decembrie 2018 fusese semnat un singur acord de finanțare. Până la finalul anului 2018 nu fuseseră efectuate niciun fel de costuri.

48

În urma examinării procedurilor de evaluare aferente cererii de propuneri, Curtea a constatat că anumite criterii de evaluare esențiale nu au jucat un rol decisiv în evaluarea propunerilor. De exemplu, în cazul singurului acord de finanțare semnat până la sfârșitul anului 2018, solicitantul câștigător a obținut mai puțin de jumătate din punctele disponibile pentru criteriul „maturitatea propunerii și rezultatele preconizate”, care împreună au reprezentat mai puțin de 20 % din punctajul total acordat. Riscul este ca sprijinul acordat să aibă doar un impact redus asupra prestării de servicii de consiliere pe plan local.

49

În ceea ce privește BERD, în martie 2017, BEI a semnat un acord referitor la sprijinul furnizat de platformă pentru programul de consiliere al BERD pentru întreprinderile mici. Inițial, sprijinul furnizat de platformă pentru acest program urmărea să încurajeze dezvoltarea economică și competitivitatea în sectorul IMM-urilor în Bulgaria, în Grecia și în România. Croația a fost inclusă ulterior, în urma unei noi modificări aduse Acordului de grant specific din 2016²⁴. Pentru ca BERD să își poată îndeplini rolul în acest context, Comisia și BEI au fost nevoite să modifice acordul-cadru de parteneriat și Acordul de grant specific din 2016 care reglementează activitatea platformei. Aceste modificări au sporit complexitatea globală a cadrului juridic și contractual al platformei. Platforma a prevăzut în buget 5,0 milioane de euro pentru cooperarea cu BERD, din care aceasta din urmă angajase 2,4 milioane de euro până la sfârșitul anului 2018.

50

În opinia Curții, complexitatea juridică și gradul variat al disponibilității și al capacității băncilor și instituțiilor naționale de a coopera au contribuit la încetinirea progresului către îmbunătățirea acoperirii geografice a cererii și a furnizării de servicii de consiliere sprijinite de platformă. Odată stabilită, cooperarea cu BERD a generat un număr semnificativ de misiuni în sectorul IMM-urilor și în cele patru țări vizate (figura 6 și figura 7).

Dovezile care demonstrează că platforma a adus o contribuție semnificativă la sporirea ofertei de proiecte adecvate pentru investiții erau limitate

51

Pentru a produce un impact, platforma trebuia să crească oferta de proiecte adecvate pentru investiții. Principalul mijloc prin care acest obiectiv putea fi atins era finalizarea misiunilor. Curtea a examinat probele disponibile cu privire la impactul sprijinului oferit de platformă asupra ofertei de proiecte de investiții, în special în ceea ce privește FEIS²⁵.

Urmărirea subsecventă insuficientă a investițiilor rezultate în urma misiunilor platformei

52

Procedurile platformei prevedeau doar monitorizarea finalizării misiunilor („realizările”), nu și urmărirea aspectului dacă misiunile au dus la crearea unor proiecte adecvate pentru investiții („rezultatele”) (caseta 4). Odată convenită misiunea, consultantul din partea platformei stabilea un contact cu serviciul relevant din cadrul BEI pentru a se asigura de îndeplinirea corespunzătoare a misiunii. Consultantul din partea platformei era responsabil de verificarea finalizării la timp și în limita bugetului disponibil a misiunii, în timp ce serviciul specializat al BEI răspundea de furnizarea sprijinului și de comunicarea cu beneficiarul. Platforma nu verifica în mod sistematic, la nivelul serviciilor BEI și la nivelul beneficiarilor, dacă proiectul primise finanțare prin BEI, prin FEIS sau din alte surse și nici dacă investiția avusese loc în final. În special, platforma nu dispunea de nicio modalitate prin care să determine numărul de misiuni finalizate care au atras și alți investitori în afară de BEI.

53

În octombrie 2018, platforma a început să trimită un formular de feedback tuturor beneficiarilor care utilizaseră sprijinul său. Acest formular acoperea mai multe aspecte legate de satisfacția beneficiarului cu privire la serviciul de consiliere, cum ar fi măsura în care s-a răspuns nevoilor beneficiarului, calitatea expertizei furnizate și informații cu privire la ceea ce s-a întâmplat ulterior cu proiectul. Până la momentul auditului, platforma nu analizase feedbackul primit de la beneficiari.

54

În iulie 2017, platforma a elaborat o serie de indicatori-cheie de performanță și de monitorizare, pe care i-a revizuit și actualizat în februarie 2018 pentru a include noile priorități ale Regulamentului privind FEIS 2.0 adoptat în decembrie 2017. Curtea a constatat că cinci dintre cei opt indicatori-cheie de realizare și toți cei șase indicatori de rezultat ai platformei erau afectați de unele limitări (a se vedea anexa V pentru mai multe detalii). De asemenea, conform constatărilor Curții, cadrul nu includea indicatori referitori la utilizarea de instrumente financiare inovatoare și de parteneriate public-privat, care se numărau printre prioritățile adăugate în Regulamentul privind FEIS 2.0.

55

În opinia Curții, platforma nu dispunea de proceduri suficiente pentru o urmărire subsecventă a investițiilor rezultate din misiunile realizate în legătură cu proiecte specifice în perioada vizată. Din cauza lipsei de informații privind rezultatele misiunilor și din cauza limitărilor care afectează o parte din indicatori, monitorizarea și evaluarea performanței platformei sub acest aspect s-au dovedit a fi dificile.

Până la finalul anului 2018 fuseseră finalizate doar câteva misiuni ale platformei

56

Curtea a constatat că platforma finalizase doar 89 de misiuni de consiliere până la sfârșitul anului 2018: 27 dintre acestea au fost gestionate în mod direct de serviciile BEI, în cea mai mare parte pentru beneficiari din sectorul public, și 62 au fost desfășurate în cooperare cu BERD pentru IMM-uri, în sectorul privat. În medie, misiunile gestionate de BEI au costat aproximativ 85 000 de euro și au necesitat puțin peste 14 luni pentru a fi finalizate, iar misiunile gestionate de BERD au costat aproximativ 18 000 de euro și au necesitat mai puțin de 6 luni pentru a fi finalizate. În cazul a 32 dintre cele 89 de misiuni care fuseseră finalizate și în legătură cu care erau disponibile informații, valoarea medie estimată a investiției aferente unei misiuni finalizate și gestionate de BEI era de 301 milioane de euro, în comparație cu 1,3 milioane de euro estimați pentru misiunile finalizate legate de IMM-uri și efectuate în cooperare cu BERD. Trei misiuni finalizate priveau operațiuni aferente FEIS care fuseseră aprobate sau semnate până la 31 decembrie 2018.

57

Majoritatea misiunilor finalizate erau legate de IMM-uri în România (51 din 89, respectiv 57 %), dat fiind numărul mare de misiuni efectuate în această țară în cooperare cu BERD. În ceea ce privește cele 27 de misiuni finalizate și gestionate în mod direct de serviciile BEI, numărul cel mai ridicat de astfel de misiuni care au fost efectuate într-un stat membru a fost patru (în Polonia) și în 13 state membre nu se finalizase nicio misiune până la 31 decembrie 2018.

58

Marea majoritate a misiunilor finalizate au fost legate de proiecte specifice (85 din 89, respectiv 96 %) și cea mai mare parte dintre acestea au implicat consiliere de natură tehnică pentru proiecte aflate într-un stadiu incipient (77 din 85). Prin urmare, nu există certitudinea că aceste proiecte vor atrage, în ultimă instanță, investiții.

59

În opinia Curții, platforma efectuase prea puține misiuni pentru ca impactul asupra ofertei de proiecte adecvate pentru investiții să fi fost semnificativ până la sfârșitul anului 2018, trei dintre misiuni fiind legate de operațiuni aprobate sau semnate în cadrul FEIS. Misiunile finalizate au fost concentrate în mare măsură în sectorul IMM-urilor din România și din Bulgaria. Întrucât sprijinul oferit de platformă a vizat în principal proiecte aflate într-o etapă incipientă, efectele acestuia ar putea fi vizibile doar pe termen mai lung. În schimb, misiunile individuale pot contribui la investiții semnificative cu valori mult mai mari decât costul furnizării serviciului de consiliere în cauză.

Concluzii și recomandări

60

Concluziile Curții se referă la constituirea platformei și la funcționarea acesteia până la sfârșitul anului 2018. Curtea concluzionează că, până la data respectivă, platforma nu se dovedise încă a fi un instrument eficace pentru stimularea investițiilor în UE.

61

S-a constatat că platforma a fost constituită ca un instrument „axat pe cerere” pentru care s-a efectuat în prealabil o evaluare limitată a nevoilor de consiliere la care platforma urma să răspundă, a volumului probabil al cererilor pe care urma să le primească sau a cuantumului resurselor de care urma să aibă nevoie. În cele din urmă, în raport cu resursele aflate la dispoziția sa, platforma a primit puține cereri de sprijin care s-ar fi putut concretiza în misiuni. În special, numărul de cereri primite în mod direct prin intermediul site-ului platformei sau din partea băncilor și a instituțiilor naționale de promovare a generat puține misiuni care să necesite sprijin din partea platformei (punctele 13-23).

Recomandarea 1 – Promovarea unei extinderi mai mari a activităților platformei

Comitetul de coordonare al platformei ar trebui să dezvolte și mai mult cooperarea cu băncile și instituțiile naționale de promovare cu scopul de a îmbunătăți accesul pe plan local la sprijinul oferit de platformă.

Data-țintă pentru punerea în aplicare a recomandării: în perioada rămasă pentru implementarea platformei (până la sfârșitul anului 2020).

62

Curtea a constatat că platforma și-a îndeplinit în mare măsură obiectivul de a furniza servicii de consiliere personalizate care au produs un grad ridicat de satisfacție în rândul beneficiarilor sprijinului acordat de aceasta. Cu toate acestea, platforma nu dispunea de o strategie suficient de clară și nici nu stabilise criteriile și procedurile pentru direcționarea sprijinului acolo unde acesta putea aduce cea mai mare valoare adăugată, chiar dacă majoritatea informațiilor necesare în acest sens erau consemnate. Curtea a constatat că unii beneficiari au pus sub semnul întrebării adiționalitatea sprijinului oferit de platformă în raport cu alte surse de consiliere și că doar puțin peste 1 % din operațiunile financiare sprijinite de FEIS în perioada respectivă au beneficiat de o misiune din partea platformei. Deși majoritatea misiunilor au fost efectuate într-adevăr în sectoarele și în statele membre cu prioritate ridicată, puține erau legate de sectoarele prioritare pentru statele membre identificate ca având nevoile cele mai stringente în materie de consiliere. Astfel, ar fi fost necesară o abordare mai proactivă, pentru o mai bună concentrare asupra nevoilor globale neacoperite în materie de consiliere. Mai mult, în pofida eforturilor platformei, cooperarea cu partenerii în vederea îmbunătățirii acoperii geografice a evoluat într-un ritm lent din cauza complexității juridice și din cauza gradului variat de disponibilitate și de capacitate de cooperare manifestat de băncile și instituțiile naționale de promovare. Odată stabilită, cooperarea cu BERD a generat un număr semnificativ de misiuni în sectorul IMM-urilor în cele patru țări vizate (punctele 25-50).

Recomandarea 2 – O mai bună direcționare a sprijinului către priorități

Comitetul de coordonare al platformei ar trebui să depună eforturi în vederea unei mai bune direcționări a sprijinului și a resurselor sale prin:

1. definirea criteriilor specifice pentru evaluarea valorii sprijinului consultativ, inclusiv adiționalitatea în raport cu alte programe ale UE, tipul de sprijin, impactul potențial asupra investițiilor, precum și sectoarele și zonele geografice vizate;
2. consolidarea procedurilor de selecție pentru a se determina valoarea misiunilor potențiale, cu scopul de a maximiza contribuția platformei la prioritățile identificate pentru sprijinul consultativ;
3. dezvoltarea în continuare a cooperării cu băncile și instituțiile naționale de promovare, pentru a îmbunătăți acoperirea geografică a cererii și a furnizării de servicii de consiliere sprijinite de platformă.

Data-țintă pentru implementarea recomandării: în perioada rămasă pentru punerea în aplicare a platformei (până la sfârșitul anului 2020).

63

În plus, Curtea a constatat că platforma nu dispunea de proceduri suficiente pentru o urmărire subsecventă a investițiilor rezultate din misiunile realizate de platformă în perioada vizată. Din cauza lipsei de informații privind rezultatele misiunilor și din cauza limitărilor care afectează o parte din indicatorii de performanță ai platformei, monitorizarea și evaluarea performanței platformei sub acest aspect s-au dovedit a fi dificile. În orice caz, până la sfârșitul anului 2018, platforma finalizase prea puține misiuni pentru ca impactul asupra ofertei de proiecte adecvate pentru investiții să fi fost semnificativ. În ansamblu, până la sfârșitul anului 2018, platforma finalizase doar 89 de misiuni, trei dintre acestea fiind legate de operațiuni aprobate sau semnate în cadrul FEIS. Misiunile finalizate au fost concentrate în mare măsură în sectorul IMM-urilor din România și din Bulgaria. Majoritatea misiunilor priveau etapele incipiente ale ciclului de investiții al proiectelor, astfel încât este posibil ca efectele lor să se manifeste doar pe termen mai lung. Misiunile individuale pot contribui de asemenea la investiții semnificative cu valori mult mai mari decât costul furnizării serviciului de consiliere în cauză. În ansamblu, Curtea a identificat puține dovezi care să demonstreze că platforma a adus o contribuție semnificativă la oferta de proiecte adecvate pentru investiții până la sfârșitul anului 2018 (punctele 53-59).

Recomandarea 3 – Îmbunătățirea măsurării performanței

Pentru a monitoriza și a îmbunătăți performanța platformei, Comitetul de coordonare ar trebui:

1. să urmărească rezultatele furnizării sprijinului consultativ (cu alte cuvinte, să urmărească dacă misiunile duc la proiecte adecvate pentru investiții);
2. să elaboreze indicatori și, acolo unde este cazul, valori-țintă cu privire la rezultate;
3. să compare costurile efective ale fiecărei misiuni finalizate de platformă cu privire proiecte specifice cu rezultatele acesteia din punctul de vedere al investițiilor preconizate, cu scopul de a contribui la evaluarea performanței platformei.

Data-țintă pentru punerea în aplicare a recomandării: în perioada rămasă pentru implementarea platformei [până la sfârșitul anului 2020 și, pentru recomandarea 3 litera (iii), până la sfârșitul anului 2021].

64

În fine, auditul Curții a arătat că deficiențele legate de constituirea platformei s-au dovedit a fi dificil de remediat în etapa de implementare și că ele au afectat performanța. Conform propunerii formulate pentru programul InvestEU 2021‑2027, Platforma de consiliere InvestEU, care este gestionată și găzduită de Comisie, va acoperi 13 inițiative de consiliere ale UE disponibile în prezent, aflate sub gestiune centralizată, inclusiv platforma actuală. Propunerea urmărește să simplifice și să îmbunătățească mecanismele existente prin care serviciile de consiliere vizând sprijinirea investițiilor sunt furnizate și coordonate.

Recomandarea 4 – Încorporarea lecțiilor învățate din platforma actuală în Platforma de consiliere InvestEU

Pentru a se asigura o tranziție optimă între cele două inițiative și pentru a încorpora principalele lecții învățate din funcționarea platformei în viitoarea Platformă de consiliere InvestEU, Comisia ar trebui:

1. să evalueze nevoile de consiliere, precum și cererea probabilă de inițiative de consiliere personalizate, pe baza experienței acumulate în perioada 2015‑2020;
2. să direcționeze asistența consultativă către nevoile neacoperite și către dezvoltarea unor proiecte care ar putea fi sprijinite cu ajutorul garanției InvestEU;
3. să se sprijine pe cooperarea directă cu băncile și instituțiile naționale de promovare pentru a îmbunătăți acoperirea geografică în ceea ce privește nevoile de consiliere;
4. să dezvolte o abordare mai proactivă prin intermediul prezenței la nivel local, în vederea generării de cereri de servicii de consiliere;
5. să consolideze accesul la servicii de consiliere prin dezvoltarea site-ului noii platforme de consiliere InvestEU și prin promovarea utilizării acesteia; și
6. să dezvolte un cadru corespunzător pentru monitorizarea performanței, care să acopere costurile și beneficiile furnizării serviciilor de consiliere.

Data-țintă pentru punerea în aplicare a recomandării: până la sfârșitul anului 2021.

Prezentul raport a fost adoptat de Camera V, condusă de domnul Tony Murphy, membru al Curții de Conturi, la Luxemburg, în ședința sa din 31 martie 2020.

Anexe

Anexa I – Inițiative de asistență tehnică ale UE, gestionate în mod centralizat, în cadrul financiar multianual actual

Inițiativa de asis­ten­ță teh­ni­că	Res­pon­sa­bi­lul pen­tru asis­ten­ța teh­ni­că	Furni­zo­rul (fur­ni­zo­rii) de asis­ten­ță teh­nică	Baza de calcul a taxei	Par­ta­ja­rea cos­tu­ri­lor UE/BEI		Cos­tu­ri­le aco­pe­ri­te de be­ne­fi­ciar	Suma (de la bugetul UE)	Pe­ri­oa­da de im­ple­men­tare
				UE	BEI		(în euro)
EIAH (platforma)	BEI	BEI/alte instituții financiare (BERD/bănci sau instituții naționale de promovare)/ consultanți externi	Acoperirea costurilor (rate calculate pe baza Acordului-cadru financiar și administra­tiv)	75 %	25 %	Doar beneficiari din sectorul privat, din care IMM-uri în proporție de până la 33 %	110 000 000	2015-2020
ELENA	BEI	Consultanți externi	6 % din asistența tehnică furnizată	100 %	0	Minimum 10 % din asistența tehnică furnizată	279 000 000	2014-2020
Orizont 2020 – cerere privind eficiența energetică – asistență pentru dezvoltarea de proiecte	EASME	Consultanți externi	–				50 000 000	2014-2020
Servicii de consiliere InnovFin	BEI	BEI	Acoperirea costurilor (rate calculate pe baza Acordului-cadru financiar și administra­tiv)	100 %	0	0	28 000 000	2014-2020
Asistența tehnică furnizată de Comisia Europeană în cadrul Fondului european pentru eficiență energetică (EEEF)	Acordul de subdelegare încheiat între BEI și administratorul EEEF (Deutsche Bank)	Consultanți externi	6,5 % din asistența tehnică furnizată	100 %	0	10 % din asistența tehnică alocată	20 000 000	2012-2017
MIE	BEI	BEI/consultanți externi	Acoperirea costurilor (rate calculate pe baza Acordului-cadru financiar și administra­tiv)	90 %	10 %	0	1 262 170 în favoarea JASPERS în 2015 3 000 000 în favoarea JASPERS în 2018	2015-2018
Mecanismul de finanțare a capitalului natural (NCFF)	BEI	Consultanți externi	5 % din contribuția angajată de UE	100 %	0	0 (este posibil ca beneficiarului să i se solicite o contribuție financiară de la caz la caz)	10 000 000	2015‑2019 + (se are în vedere o posibilă prelungire)
PF4EE – Finanțare privată pentru eficiență energetică	BEI	BEI/intermediari financiari	6 % din contribuția angajată de UE	100 %	0	0	3 200 000	2014-2019
Mecanismul de asistență tehnică al EEEF	Administratorul EEEF	Consultanți externi angajați de EEEF	20 % din asistența tehnică debursată	_	_	0	Sub rezerva disponibilității fondurilor (venituri „în cascadă” din EEEF)	2017+
MIE – statele membre	Administrator de infrastructură feroviară/ministere	Consultanți externi	Costuri efective	100 %	0	0	17 021 785	2014-2020
Platforma de specializare inteligentă pentru modernizarea industrială	GROW	Consultanți externi		100 %	–		1 500 000	2018-2020
European City Facility	ENER/EASME	Agenție executivă		–			16 000 000	2019-2023
European Islands Facility	ENER	Extern(i)		–			10 000 000	2018-2020
EaSI – Programul Uniunii Europene pentru ocuparea forței de muncă și inovare socială	EMPL	Consultanți externi					13 000 000
JASPERS	BEI	BEI	Acoperirea costurilor (rate calculate pe baza Acordului-cadru financiar și administra­tiv)	80 %	20 %	0	233 650 000	2014-2020
TOTAL							795 633 955

Anexa II – Metodologia de audit

Constatările Curții sunt fundamentate pe următoarele elemente:

• examinarea documentară a unor documente esențiale legate de platformă și de inițiativele de consiliere preexistente, inclusiv:
• a documentelor privind temeiul juridic și a documentelor de politică;
• a cadrului financiar și contractual;
• a documentelor privind guvernanța (de exemplu, documentele Comitetului de coordonare al platformei);
• a procedurilor de gestiune;
• a programelor anuale de activitate;
• a rapoartelor de activitate;
• interviuri cu membri ai personalului BEI/platformei și cu funcționari din cadrul serviciilor relevante ale Comisiei (DG ECFIN, DG RTD, DG GROW, DG MOVE, DG ENER, DG REGIO);
• o analiză a datelor existente în sistemul de gestiune al platformei la 31 decembrie 2018 referitoare la cererile de servicii de consiliere;
• o examinare a modului în care au fost prelucrate 18 cereri adresate platformei pentru furnizarea de servicii de consiliere, inclusiv 15 cereri pentru care platforma a alocat resurse specifice (misiuni alte platformei).

Nr. elementu­lui din eșantion #	Codul cererii	Anul cererii	Țara	Sectorul-cheie vizat de intervenția de consiliere	Stadiul cererii
1	0021	2015	Slovenia	Dezvoltarea infrastructurilor și a echipamentelor de transport, precum și a tehnologiilor inovatoare de transport	Alocată
2	0263	2016	Portugalia	Dezvoltarea infrastructurilor și a echipamentelor de transport, precum și a tehnologiilor inovatoare de transport	Închisă
3	0228	2016	Cipru	Mediu și utilizarea eficientă a resurselor	Închisă
4	0187	2016	România	Capital uman, cultură și sănătate	Alocată
5	0196	2016	Luxemburg	Dezvoltarea și aplicarea tehnologiilor informației și comunicațiilor	Alocată
6	0608	2017	Irlanda	Cercetare, dezvoltare și inovare	Alocată
7	0414	2017	Bulgaria	Altele	Alocată
8	0440	2017	Nicio țară specifică	Cercetare, dezvoltare și inovare	Alocată
9	0405	2017	Nicio țară specifică	Dezvoltarea sectorului energetic	Alocată
10	0521	2017	Franța	Dezvoltarea infrastructurilor și a echipamentelor de transport, precum și a tehnologiilor inovatoare de transport	Închisă
11	0002ELENA	2017	Danemarca	Mediu și utilizarea eficientă a resurselor	Alocată
12	0594	2017	Franța	Cercetare, dezvoltare și inovare	Alocată
13	0370	2017	Polonia	Mediu și utilizarea eficientă a resurselor	Închisă
14	0437	2017	Polonia	Capital uman, cultură și sănătate	Alocată
15	0843	2018	Franța	Agricultură	Alocată
16	0711	2018	Croația	Altele	Alocată
17	0777	2018	Nicio țară specifică	Mediu și utilizarea eficientă a resurselor	Alocată
18	0016EBRD	2018	România	Dezvoltarea și aplicarea tehnologiilor informației și comunicațiilor	Închisă

• un chestionar adresat băncilor și instituțiilor naționale de promovare care se aflau într-o relație de cooperare cu platforma la 31 decembrie 2018. Chestionarul a fost trimis la 28 februarie 2019 către 25 de bănci și instituții naționale de promovare care cooperează cu platforma. Termenul final pentru transmiterea răspunsurilor a fost 9 aprilie 2019. 20 de instituții din 18 state membre au răspuns la întrebările din chestionarul Curții;
• un chestionar electronic adresat beneficiarilor finali ai sprijinului oferit de platformă în perioada vizată. Curtea a transmis acest chestionar la 4 martie 2019 către 88 de beneficiari finali ai sprijinului oferit de platformă, iar termenul-limită pentru transmiterea răspunsurilor a fost 12 aprilie 2019. Curtea a primit răspunsuri de la 43 de beneficiari ai platformei din 24 de state membre ale UE.

Anexa III – Memorandumurile de înțelegere semnate între BEI și băncile și instituțiile naționale de promovare (2015-2018)

Țara	Denumirea instituției naționale de promovare	Data semnării memorandumului de înțelegere	Nivelul de cooperare26
Austria	Austria Wirtschaftsservice Gesellschaft mbH (AWS)	2016	1
Belgia	Participatiemaatschappij Vlaanderen (PMV)	2018	1
Bulgaria	Fund Manager of Financial Instruments in Bulgaria (FMFIB)	2016	1, 2
Bulgaria	Bulgarian Development Bank (BDB)	2015	1
Croația	Hrvatska Banka za Obnovu i Razvitak (HBOR)	2015	1
Cehia	Českomoravská záruční a rozvojová banka (CMZRB)	2016	1
Finlanda	Finnvera	2017	1, 2
Franța	Bpifrance	2016	1, 3
Franța	Caisse des Dépôts et Consignations (CDC)	2016	1, 2, 3
Germania	NRW.Bank	2017	1
Germania	Kreditanstalt für Wiederaufbau (KfW)	2016	1
Ungaria	Magyar Fejlesztési Bank (MFB)	2015	1, 2, 3
Irlanda	Strategic Banking Corporation of Ireland (SBCI)	2016	1, 2, 3
Italia	Cassa Depositi e Prestiti (CDP)	2016	1, 3
Letonia	Attistibas finansu institûcija Altum (ALTUM)	2015	1, 2, 3
Lituania	Investiciju ir versio garantijos (INVEGA)	2016	1, 2
Lituania	Viešųjų investicijų plėtros agentūra (VIPA)	2016	1, 2, 3
Țările de Jos	Nederlands Investerings Agentschap (NIA)	2016	1
Polonia	Bank Gospodarstwa Krajowego (BGK)	2016	1, 2
Polonia	Związek Banków Polskich, punct de contact național (ZBP)	2016	1, 2
Portugalia	Instituiçâo Financeira de Desenvolvimento (IFD)	2018	1, 2
Slovacia	Slovak Investment Holding (SIH)	2016	1, 2
Slovenia	SID Banka (SID)	2015	1, 2, 3
Spania	Instituto de Credito Oficial (ICO)	2016	2
Suedia	Almi Företagspartner (ALMI)	2016	1

Anexa IV – Cadrul de performanță al platformei

1. indicatori de resurse/activitate privind activitățile platformei (IA) („elementele livrabile”);
2. indicatori de realizare (OI) privind efectele directe ale acestor activități; și
3. indicatori de efect/rezultat (OR) cu privire la ce anume au obținut serviciile de consiliere furnizate beneficiarilor.

Nr. ICP – Indicator de realizare	9 indicatori-cheie de performanță (ICP)	Definiție		12 indicatori-cheie de monitorizare (ICM)	Definiție	Nr. ICM
OI.1	Numărul și distribuția cererilor prelucrate și alocate (inclusiv pentru platformele de investiții) (OI.1)	Măsoară numărul cererilor prelucrate și alocate de platformă (distribuția în funcție de sector, de țară, de promotorul public/privat, de tipul de asistență solicitată)		Proveniența cererilor: site-ul platformei/serviciile BEI/parteneri externi/Comisia Europeană/alte surse (IA.1)	Măsoară sursa de proveniență a cererilor primite de platformă (portal web, BEI, bănci naționale de promovare, Comisia Europeană, alte surse)	IA.1
OI.2	Ponderea și distribuția cererilor care au generat asistență tehnică (inclusiv ponderea estimată a cererilor suplimentare) (OI.2)	Măsoară procentul din cererile alocate care au generat asistență tehnică		Ponderea estimată a proiectelor care ajung în etapa investițiilor și numărul de investiții generate (OR.1)	Măsoară procentul de cereri primite care au ajuns în etapa investițiilor și procentul de cereri primite care s-au concretizat în economia reală	OR.1
				Numărul și volumul de investiții generate (prin FEIS și în afara FEIS)	Măsoară numărul și volumul investițiilor generate de cererile primite de platformă	OR.2
				Numărul de intervenții de sprijin pentru constituirea platformelor de investiții (OR.3)	Măsoară numărul de potențiale platforme de investiții care au beneficiat de consiliere	OR.3
				Numărul de platforme de investiții generate (OR.4)	Măsoară numărul platformelor de investiții generate	OR.4
				Indicator privind adiționalitatea utilizând parametri legați de valoarea adăugată (OR.5)	Măsoară numărul proiectelor care au beneficiat de asistență tehnică din partea platformei pentru fiecare categorie, precum aptitudini, eligibilitate, volum, amploarea/aspectul multidimensional al cererii	OR.5
OI.3	Timpul mediu de reacție după primul contact (OI.3)	Măsoară intervalul de timp cuprins între data primirii cererii și data primului răspuns adresat solicitantului Acesta ar trebui considerat un indicator de activitate		Sondaj privind gradul de satisfacție (OI.7)	Măsoară gradul de satisfacție exprimat de utilizatorii și de beneficiarii platformei prin intermediul unei proceduri de feedback formale	OI.7
OI.4	Numărul de parteneriate externe (OI.4)	Măsoară numărul memorandumurilor de înțelegere semnate sau al acordurilor încheiate cu instituții naționale de promovare/instituții financiare internaționale/statele membre/autorități de management/autorități naționale/altele (de exemplu, asociații)		Numărul de parteneriate externe care devin furnizori de servicii (nivelul 3 de cooperare din memorandumul de înțelegere) (OR.6)	Măsoară numărul de parteneriate externe care au atins nivelul 3 de cooperare în calitate de furnizor de servicii sub egida platformei	OR.6
OI.5	Numărul de evenimente, de reuniuni și de seminare organizate la care participă mai mulți parteneri (OI.5)	Măsoară numărul de evenimente organizate de platformă și numărul de participări ale reprezentanților platformei/departamentului de servicii de consiliere la evenimente externe		Gradul de participare la evenimente, reuniuni și seminare organizate care implică mai mulți parteneri (OI.8)	Măsoară numărul și tipul de participanți la evenimentele, reuniunile și atelierele organizate	OI.8
OI.6	Procentul angajat și utilizat din bugetul anual (OI.6)	Măsoară procentul din bugetul anual care a fost angajat și utilizat		Timpul estimat care este alocat de partenerii platformei în calitate de furnizori de servicii acestui tip de servicii de consiliere legate de platformă (nivelul 3 de cooperare din memorandumul de înțelegere) (OI.9)		OI.9
OI.10	Nivelul de maturitate al proiectelor înainte și după misiunile platformei			Numărul de proiecte sprijinite care au beneficiat și de alte surse de finanțare din partea UE (FEIS, MIE, Orizont 2020) (OI.12)	Măsoară numărul de proiecte sprijinite de platformă care au beneficiat și de alte surse de finanțare din partea UE
OI.11	Numărul de proiecte sprijinite de platformă (de exemplu, legate de acțiunile climatice, de economia circulară, de sectorul digital, de cooperare transfrontalieră)			Reechilibrarea din punct de vedere geografic, în cadrul proiectelor, a raportului dintre statele membre vizate de politica de coeziune și cele nevizate de aceasta	Măsoară distribuția proiectelor care au beneficiat de misiuni din partea platformei pe țări vizate de politica de coeziune și țări nevizate de aceasta
IA.3	Numărul de cereri primite din partea băncilor și instituțiilor naționale de promovare	Măsoară numărul de cereri primite de platformă din partea băncilor și instituțiilor naționale de promovare

Anexa V – Analiza Curții de Conturi Europene cu privire la indicatorii de monitorizare a rezultatelor și a realizărilor platformei

Indicatorul de realizare al platformei	Descrierea	Limitări
IA.3	„Numărul de cereri primite din partea băncilor și instituțiilor naționale de promovare”	Acest nou indicator nu este legat de Regulamentul modificat privind FEIS și ar fi putut fi definit înainte deoarece măsoară o subcategorie de proveniență a cererilor primite de platformă care este deja acoperită de un alt indicator-cheie de monitorizare (IA.1: „Proveniența cererilor”).
OI.2	„Ponderea și distribuția cererilor care au generat asistență tehnică”	Acest indicator are la bază calculul procentului de „cereri cărora li s-au alocat misiuni” și care au generat furnizarea de asistență tehnică. Alte tipuri de cereri pot mobiliza însă expertiză (de exemplu, informații generale, propunere de cooperare, cerere de finanțare sau de consiliere financiară).
OI.3	„Timpul mediu de reacție”	Acest indicator nu măsoară o realizare a activității platformei. Timpul necesar pentru formularea unui răspuns inițial la o cerere este o unitate de măsură a unui singur element din procesul de furnizare a consilierii.
OI.5	„Procentul angajat și utilizat din bugetul anual”	Acest indicator măsoară mai degrabă o resursă (utilizarea grantului din partea platformei) decât o realizare (serviciile furnizate).
OI.10	„Nivelul de maturitate al proiectelor sprijinite, înainte și după misiunile platformei”	La momentul auditului, nu existau cifre disponibile pentru acest nou indicator (de exemplu, în raportul tehnic pe 2018). Platforma a început să consemneze în sistemele de gestiune informații cu privire la maturitatea proiectelor înainte de misiunile platformei abia în a doua jumătate a anului 2018 (nu a fost consemnată încă nicio informație cu privire la maturitatea proiectelor înregistrată ulterior misiunilor platformei).
OI.11	„Numărul de proiecte sprijinite de platformă (de exemplu, legate de acțiunile climatice, de economia circulară, de sectorul digital, de cooperarea transfrontalieră)”	La momentul auditului, nu existau cifre disponibile pentru acest nou indicator (de exemplu, în raportul tehnic pe 2018). Curtea a constatat însă că utilitatea informațiilor înregistrate este limitată de faptul că nu sunt utilizate coduri separate pentru fiecare prioritate.

Indicatorul de rezultat al platformei	Definiție	Limitări
OR.1	„Ponderea estimată a proiectelor care ajung în etapa investițiilor și numărul de investiții generate”	Acest indicator măsoară procentul de cereri primite care au ajuns în etapa investițiilor și procentul de cereri primite care s-au concretizat într-o investiție reală. Conducerea platformei a raportat că 47 din 104 proiecte pentru care aceasta a acordat sprijin se concretizaseră în investiții reale la 31 decembrie 2018. Cifra raportată nu concordă cu definiția indicatorului și baza de date de gestiune nu conține nicio consemnare care să vină în sprijinul cifrei respective.
OR.2	„Numărul și volumul de investiții generate (prin FEIS și în afara FEIS)”	Conducerea platformei a raportat că, până la 31 decembrie 2018, 16 proiecte generaseră investiții în afara FEIS și 28 de proiecte generaseră investiții prin FEIS. Raportarea nu concordă cu definiția indicatorului (nu este clar la ce se referă „numărul de investiții generate”). Volumul în euro al investițiilor generate nu este consemnat în mod sistematic în baza de date de gestiune și nici nu este inclus în raportul tehnic.
OR.3 și OR.4	„Numărul de intervenții de sprijin pentru constituirea platformelor de investiții” și „Numărul de platforme de investiții generate”	Acești indicatori măsoară numărul de platforme de investiții care au beneficiat de consiliere și care au fost generate. Conducerea platformei raportează că, până la 31 decembrie 2018, 33 de potențiale platforme de investiții beneficiaseră de consiliere, din care 16 fuseseră efectiv generate. Conducerea platformei a raportat, într-o notă explicativă adresată auditorilor Curții, că doar 12 cereri pentru care platforma a intervenit erau legate de crearea potențială a unor platforme de investiții. Conducerea nu ține nicio evidență cu privire la platformele de investiții efectiv generate.
OR.5	„Indicator privind adiționalitatea utilizând parametri legați de valoarea adăugată”	Acest indicator este definit pe baza numărului de misiuni realizate de platformă pentru „fiecare categorie” (de exemplu, aptitudini, eligibilitate, volum, amploarea/aspectul multidimensional al cererii). Nu este clar ce fel de „rezultate” trebuie raportate la acest indicator, dat fiind că secțiunile 2.5.2 și 2.5.3 din raportul tehnic furnizează o analiză statistică a prelucrării cererilor primite.
OR.6	„Numărul de parteneriate externe care devin furnizori de servicii”	Indicatorul măsoară numărul de parteneriate externe care au atins „nivelul 3” de cooperare cu platforma. Acest indicator ar putea fi descris într-un mod mai precis ca măsurând o activitate a platformei.

Anexa VI – Cererile primite de platformă în legătură cu operațiuni aprobate sau semnate de BEI/în cadrul FEIS

Codul cererii primite de platformă	Țară	Sector	Data primirii cererii adresate platformei	Stadiul cererii la 31.12.2018 la nivelul platformei	Data semnării de către BEI/în cadrul FEIS	Data aprobării de către BEI/în cadrul FEIS
858	Polonia	Mediu și utilizarea eficientă a resurselor	25.10.2018	În curs de evaluare	5.9.2018
843	Franța	Agricultură	1.10.2018	Alocată	23.11.2018
815	România	Mediu și utilizarea eficientă a resurselor	13.8.2018	Alocată	17.12.2018
766	Polonia	Dezvoltarea sectorului energetic	22.5.2018	Alocată	2.1.2019
706	Lituania	Mediu și utilizarea eficientă a resurselor	13.3.2018	Alocată		9.10.2018
622	Italia	Mediu și utilizarea eficientă a resurselor	8.12.2017	Alocată	22.5.2019
621	Bulgaria	Dezvoltarea infrastructurilor și a echipamentelor de transport, precum și a tehnologiilor inovatoare de transport	6.12.2017	Închisă (nu a fost inițiată nicio misiune, cererea a fost redirecționată)	20.12.2018
590	Polonia	Capital uman, cultură și sănătate	7.11.2017	Alocată	15.5.2018
565	Franța, Spania, Portugalia	Altele	20.9.2017	Alocată	12.11.2018
461	Belgia	Dezvoltarea sectorului energetic	3.5.2017	Alocată		15.5.2018
437	Polonia	Capital uman, cultură și sănătate	25.4.2017	Alocată	18.10.2017
003	Letonia	Dezvoltarea infrastructurilor și a echipamentelor de transport, precum și a tehnologiilor inovatoare de transport	22.7.2015	Alocată		18.7.2017

Acronime și abrevieri

BEI: Banca Europeană de Investiții

BERD: Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare

CDI: cercetare, dezvoltare și inovare

CEEP: Centrul European de Expertiză în domeniul PPP-urilor

CFM: cadru financiar multianual

EaSI: Programul Uniunii Europene pentru ocuparea forței de muncă și inovare socială

EEEF: Fondul european pentru eficiență energetică

EIAH: Platforma europeană de consiliere în materie de investiții (European Investment Advisory Hub)

ELENA: Asistență europeană pentru energie locală (European Local Energy Assistance)

FAFA: Acordul-cadru financiar și administrativ (Financial and Administrative Framework Agreement) încheiat între UE și BEI

FEIS: Fondul european pentru investiții strategice

Fondurile ESI: fondurile structurale și de investiții europene

FPA: Acordul-cadru de parteneriat încheiat între UE și BEI cu privire la platformă

ICP/ICM: indicatori-cheie de performanță/indicatori-cheie de monitorizare

IFA: Consultanță financiară în domeniul inovării (Innovation Finance Advisory)

IMM: întreprindere mică sau mijlocie

InnovFin: BEI – consultanță privind proiecte de cercetare și inovare

JASPERS: Asistență comună în vederea sprijinirii proiectelor în regiunile europene (Joint Assistance to Support Projects in European Regions)

MIE: Mecanismul pentru interconectarea Europei

Orizont 2020: Programul Orizont 2020

PEPI: Portalul european pentru proiecte de investiții

PF4EE: Instrumentul de finanțare privată pentru eficiența energetică

Platformă: Platforma europeană de consiliere în materie de investiții

PPP: parteneriat public-privat

Regulamentul privind FEIS: Regulamentul (UE) 2015/1017, modificat prin Regulamentul (UE) 2017/2396

UE: Uniunea Europeană

Glosar

Asistență tehnică: sprijin consultativ acordat în vederea consolidării capacității promotorilor și a intermediarilor financiari în cadrul operațiunilor de finanțare și de investiții ale acestora, în toate etapele unui proiect de investiții.

Bănci și instituții naționale de promovare: entități juridice care desfășoară activități financiare cu titlu profesional și cărora un stat membru sau o entitate a unui stat membru de la nivel central, regional sau local le atribuie un mandat de desfășurare a unor activități de dezvoltare sau de promovare.

Bugetul platformei: resursele disponibile pentru a acoperi cheltuielile eligibile ale platformei.

Comitetul de coordonare: platforma este condusă de un comitet de coordonare format din patru persoane: doi reprezentanți ai Comisiei și doi reprezentanți ai BEI. Comitetul de coordonare este responsabil de revizuirea strategiei și a politicii, de supervizarea activităților platformei, de raportarea către părțile interesate, de elaborarea ofertei de servicii și de aprobarea politicii tarifare.

Fondul european pentru investiții strategice (FEIS): mecanism de sprijin pentru investiții, lansat de Banca Europeană de Investiții (BEI) și de Comisie pentru a mobiliza investiții private în proiecte de importanță strategică pentru UE. Este cunoscut și sub denumirea de „Planul Juncker”. În prezent, este integrat în Grupul BEI.

Fondul InvestEU: Fondul InvestEU va fi programul succesor al FEIS și al instrumentelor financiare actuale gestionate centralizat (cu excepția instrumentelor financiare de acțiune externă).

Fondurile structurale și de investiții europene (fondurile ESI): cele cinci fonduri principale ale UE care, împreună, sprijină dezvoltarea economică pe tot teritoriul UE: Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime. Ele sunt reglementate de un set comun de norme.

Instrument financiar: sprijin financiar din partea bugetului UE care poate lua forma unor investiții de capital sau de cvasicapital, a unor împrumuturi ori a unor garanții sau a altor instrumente de partajare a riscurilor.

Instrumentul ELENA: o inițiativă comună a BEI și a Comisiei Europene în cadrul programului Orizont 2020 având ca scop punerea la dispoziție de granturi pentru asistență tehnică în implementarea programelor privind eficiența energetică, producția descentralizată a energiei din surse regenerabile și transportul urban.

JASPERS: parteneriat de asistență tehnică între Comisia Europeană, BEI și BERD, în cadrul căruia țările beneficiare au acces la servicii independente de consultanță pentru pregătirea unor proiecte majore cu un nivel ridicat de calitate care urmează să fie cofinanțate din Fondul european de dezvoltare regională și din Fondul de coeziune.

Parteneriat public-privat: un acord contractual pe termen lung încheiat între guvern și un partener privat, în temeiul căruia acesta din urmă prestează și finanțează un serviciu public și participă la riscurile conexe.

Platforma de consiliere InvestEU: mecanismul care va succeda Platformei europene de consiliere în materie de investiții începând cu 2021 și care se sprijină totodată pe alte inițiative în materie de asistență tehnică (de exemplu, ELENA și serviciile de consiliere InnovFin), cu scopul de a oferi sprijin în concordanță cu obiectivele Fondului InvestEU.

Platformă de investiții: un mecanism special constituit pentru a canaliza finanțarea către mai multe proiecte de investiții din unul și același stat membru, de pe tot teritoriul unei zone geografice date mai vaste sau dintr-un sector anume.

Portalul european pentru proiecte de investiții (PEPI): un portal web găzduit de Comisie, prin intermediul căruia promotori de proiecte din UE – din sectorul public sau privat – pot intra în legătură cu potențiali investitori din întreaga lume.

Programul Operațional „Asistență tehnică”: program al cărui obiectiv este de a consolida capacitatea administrativă a unei țări în eforturile acesteia de a gestiona și de a implementa fondurile structurale și de investiții europene (fondurile ESI).

Servicii de consiliere Innovfin: servicii de consiliere oferite de BEI cu privire la modalitatea de structurare a proiectelor de cercetare și inovare în vederea îmbunătățirii accesului acestora la finanțare. Pe termen lung, acest lucru sporește șansele de implementare ale proiectelor respective. BEI oferă de asemenea consultanță și cu privire la îmbunătățirea condițiilor pentru investiții, prin intermediul unor activități care nu țin în mod specific de proiecte.

Taxele platformei: taxele percepute de BEI pentru serviciile prestate în legătură cu platforma.

Echipa de audit

Rapoartele speciale ale Curții de Conturi Europene prezintă rezultatele auditurilor sale cu privire la politicile și programele UE sau la diverse aspecte legate de gestiune aferente unor domenii bugetare specifice. Curtea de Conturi Europeană selectează și concepe aceste sarcini de audit astfel încât impactul lor să fie maxim, luând în considerare riscurile existente la adresa performanței sau a conformității, nivelul de venituri sau de cheltuieli implicat, evoluțiile viitoare și interesul politic și public.

Acest audit al performanței a fost efectuat de Camera de audit V – Finanțarea și administrarea Uniunii, condusă de domnul Tony Murphy, membru al Curții de Conturi Europene. Auditul a fost condus de doamna Annemie Turtelboom, membră a Curții de Conturi Europene, beneficiind de sprijinul unei echipe formate din: Florence Fornaroli, șefă de cabinet, și Celil Ishik, atașat în cadrul cabinetului; James Mcquade, asistent al directorului; Ralph Otte, manager principal; Felipe Andrés Miguélez, coordonator; Aino Nyholm, Ilias Nikolakopoulos și Martin Puc, auditori.

Ca urmare a pandemiei de COVID-19 și a măsurilor stricte de izolare, nu s-a putut furniza o fotografie a echipei de audit.

Note

¹ COM(2014) 903 final din 26 noiembrie 2014, Bruxelles.

² În 2019, Curtea de Conturi Europeană a publicat un raport special intitulat „Fondul european pentru investiții strategice (FEIS): este nevoie să se acționeze pentru ca FEIS să devină un succes deplin”.

³ Regulamentul (UE) 2015/1017 al Parlamentului European și al Consiliului, modificat prin Regulamentul (UE) 2017/2396 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 345, 27.12.2017, p. 34).

⁴ Articolul 6 din Regulamentul privind FEIS.

⁵ Articolul 14 alineatul (2) din Regulamentul privind FEIS.

⁶ Regulamentul (UE) 2017/2356.

⁷ Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a Programului InvestEU [COM(2018) 439 final].

⁸ Articolul 14 alineatul (2) din Regulamentul privind FEIS.

⁹ Articolul 18 alineatul (1) din Regulamentul delegat (UE) nr. 1268/2012 al Comisiei privind normele de aplicare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii (JO L 362, 31.12.2012, p. 1).

¹⁰ Studiul intitulat Market gap analysis for advisory services under the Hub, PwC, octombrie 2016.

¹¹ Raportul special nr. 03/2019 al Curții de Conturi Europene, pagina 37.

¹² Rata de răspuns la chestionar a fost de 43 de răspunsuri primite din 88 de beneficiari vizați, și anume 48,86 %.

¹³ Articolul 4.3 din Acordul-cadru de parteneriat încheiat între UE și BEI cu privire la platformă.

¹⁴ Studiul intitulat Market gap analysis for advisory services under the Hub, PwC, octombrie 2016.

¹⁵ Procesul-verbal al reuniunii Comitetului de coordonare din februarie 2018.

¹⁶ Principiile și fluxul de lucru al platformei în relația cu direcțiile generale ale Comisiei sau în activitățile desfășurate pentru acestea.

¹⁷ Conform Regulamentului privind FEIS 2.0, printre noile priorități pentru sprijin consultativ se numărau proiectele eligibile pentru sprijin din partea FEIS, proiectele din domeniul acțiunilor climatice, cele din sectorul digital și proiectele transfrontaliere, precum și proiectele care implică instrumente financiare inovatoare, platforme de investiții sau parteneriate public-privat.

¹⁸ Sursa: cifrele BEI cu privire la FEIS – ianuarie 2019.

¹⁹ Definite la articolul 2 alineatul (4) din Regulamentul (UE) 2015/1017.

²⁰ Aceste trei categorii se pot suprapune, astfel încât procentele calculate nu pot fi considerate valide.

²¹ Studiu de evaluare a nevoilor efectuat de PwC pentru platformă.

²² Articolul 14 alineatul (6) din Regulamentul privind FEIS.

²³ Conform Acordului de grant specific din 2016.

²⁴ Anexă nouă la Acordul de grant specific din 2016, referitoare la condițiile de furnizare a sprijinului financiar pus la dispoziție de BEI pentru BERD.

²⁵ Articolul 6 din Regulamentul privind FEIS definește criteriile de eligibilitate aferente FEIS pentru utilizarea garanției UE.

²⁶ Nivelul 1: schimbul și diseminarea de cunoștințe și de bune practici;
Nivelul 2: rolul instituției de punct de intrare la nivel local pentru beneficiarii potențiali ai platformei; și
Nivelul 3: furnizarea de servicii de consiliere în numele platformei.

Calendar

Etapa	Data
Adoptarea planului de audit/Demararea auditului	5.12.2018
Trimiterea oficială către Comisie (sau către o altă entitate auditată) a proiectului de raport	28.1.2020
Adoptarea raportului final după procedura contradictorie	31.3.2020
Primirea răspunsurilor oficiale ale Comisiei (sau ale altei entități auditate) în toate versiunile lingvistice	21.4.2020

Contact

CURTEA DE CONTURI EUROPEANĂ
12, rue Alcide De Gasperi
1615 Luxembourg
LUXEMBOURG

Tel. +352 4398-1
Întrebări: eca.europa.eu/ro/Pages/ContactForm.aspx
Website: eca.europa.eu
Twitter: @EUAuditors

Numeroase alte informații despre Uniunea Europeană sunt disponibile pe internet pe serverul Europa (http://europa.eu).

Luxemburg: Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, 2020

PDF	ISBN 978-92-847-4648-4	ISSN 1977-5806	doi:10.2865/737349	QJ-AB-20-010-RO-N
HTML	ISBN 978-92-847-4633-0	ISSN 1977-5806	doi:10.2865/087820	QJ-AB-20-010-RO-Q

COPYRIGHT

© Uniunea Europeană, 2020.

Politica Curții de Conturi Europene referitoare la reutilizare este pusă în aplicare prin Decizia nr. 6-2019 a Curții de Conturi Europene privind politica în materie de date deschise și reutilizarea documentelor.

Cu excepția cazului în care se precizează altceva (de exemplu, într-o mențiune separată indicând drepturile de autor), conținutul elaborat de Curtea de Conturi Europeană pentru care UE deține drepturile de autor face obiectul licenței Creative Commons Attribution 4.0 International (CC BY 4.0). Aceasta înseamnă că reutilizarea este autorizată, sub rezerva menționării adecvate a autorilor și a indicării eventualelor modificări. Reutilizatorul nu poate altera sensul sau mesajul inițial al documentelor. Curtea de Conturi Europeană nu răspunde pentru eventualele consecințe ale reutilizării.

Este necesar să obțineți drepturi suplimentare în cazul în care un anumit conținut prezintă persoane fizice ce pot fi identificate, de exemplu în cazul fotografiilor în care apar membri ai personalului Curții de Conturi Europene, sau în cazul în care conținutul include lucrări ale unor terți. Dacă se obține o astfel de autorizație, ea anulează autorizația de natură generală menționată mai sus și va indica în mod clar eventualele restricții de utilizare.

Pentru a utiliza sau a reproduce un conținut pentru care UE nu deține drepturile de autor, poate fi necesar să obțineți o autorizație în acest sens direct de la titularii drepturilor de autor:

Figura 9: Harta de fundal © OpenStreetMap contributors autorizați sub licența Creative Commons Attribution-ShareAlike 2.0 (CC BY-SA).

Programele informatice sau documentele care fac obiectul unor drepturi de proprietate industrială, cum ar fi brevetele, mărcile comerciale, desenele și modelele înregistrate, logourile și denumirile înregistrate, sunt excluse din politica Curții de Conturi Europene referitoare la reutilizare și nu se acordă nicio licență pentru acestea.

Familia site-urilor instituționale ale Uniunii Europene care sunt incluse în domeniul europa.eu oferă linkuri către site-uri terțe. Deoarece Curtea de Conturi Europeană nu are control asupra acestor site-uri, sunteți încurajați să verificați politica aplicată de ele în ceea ce privește respectarea vieții private și drepturile de autor.

Utilizarea logoului Curții de Conturi Europene

Logoul Curții de Conturi Europene nu poate fi utilizat fără acordul prealabil al Curții de Conturi Europene.

Contactați UE

În persoană
În întreaga Uniune Europeană există sute de centre de informare Europe Direct. Puteți găsi adresa centrului cel mai apropiat de dumneavoastră la: https://europa.eu/european-union/contact_ro

La telefon sau prin e-mail
Europe Direct este un serviciu care vă oferă răspunsuri la întrebările privind Uniunea Europeană. Puteți accesa acest serviciu:

• apelând numărul gratuit 00 800 6 7 8 9 10 11 (unii operatori pot taxa aceste apeluri);
• apelând numărul standard: +32 22999696; sau
• prin e-mail, la: https://europa.eu/european-union/contact_ro

Găsiți informații despre UE

Online
Informații despre Uniunea Europeană în toate limbile oficiale ale UE sunt disponibile pe site-ul Europa, la: https://europa.eu/european-union/index_ro

Publicații ale UE
Puteți descărca sau comanda publicații ale UE gratuite și contra cost la adresa: https://op.europa.eu/ro/publications. Mai multe exemplare ale publicațiilor gratuite pot fi obținute contactând Europe Direct sau centrul dumneavoastră local de informare (a se vedea https://europa.eu/european-union/contact_ro).

Dreptul UE și documente conexe
Pentru accesul la informații juridice din UE, inclusiv la ansamblul legislației UE începând din 1952 în toate versiunile lingvistice oficiale, accesați site-ul EUR-Lex, la: http://eur-lex.europa.eu

Datele deschise ale UE
Portalul de date deschise al UE (http://data.europa.eu/euodp/ro) oferă acces la seturi de date din UE. Datele pot fi descărcate și reutilizate gratuit, atât în scopuri comerciale, cât și necomerciale.