2019 Auditul bugetului UE – pe scurt

Prezentarea rapoartelor anuale pe 2019 ale Curții de Conturi Europene

Câteva cuvinte despre documentul intitulat „2019: Auditul bugetului UE – pe scurt” Documentul intitulat „2019: Auditul bugetului UE – pe scurt” conține o prezentare generală a rapoartelor anuale ale Curții pe 2019 referitoare la bugetul general al UE și la Fondul european de dezvoltare, în care figurează declarația de asigurare a Curții cu privire la fiabilitatea conturilor și la legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente acestora. Totodată, acest document reia cele mai importante constatări formulate de Curte cu privire la venituri și la principalele domenii de cheltuieli aferente bugetului UE și Fondului european de dezvoltare, precum și constatări legate de gestiunea bugetară și financiară și de situația punerii în aplicare a recomandărilor formulate de Curte în trecut.

Textul integral al rapoartelor este disponibil pe site-ul eca.europa.eu.

Curtea de Conturi Europeană este auditorul extern independent al Uniunii Europene. Curtea avertizează cu privire la riscurile existente, oferă asigurare, evidențiază existența atât a deficiențelor, cât și a bunelor practici și formulează recomandări adresate factorilor de decizie și organelor legislative din UE cu privire la îmbunătățirea gestionării politicilor și a programelor UE. Prin activitatea sa, Curtea se asigură de faptul că cetățenii Uniunii Europene știu cum le sunt cheltuiți banii.

Această publicație este disponibilă în 23 de limbi și în următorul format:
PDF
PDF General Report

Cuvântul-înainte al președintelui

Raportul nostru anual referitor la exercițiul financiar 2019, penultimul raport de acest tip pentru perioada 2014‑2020, a fost finalizat într-un moment dificil pentru UE și pentru statele membre ale acesteia. De la declanșarea pandemiei de COVID-19, Curtea de Conturi Europeană, în calitatea sa de auditor extern al UE, a făcut tot posibilul pentru a putea oferi în continuare un serviciu eficace de audit public în UE.

În opinia Curții, așa cum a fost cazul și pentru exercițiile anterioare, conturile UE prezintă o imagine corectă și fidelă a situației financiare a UE. Curtea emite o opinie de audit favorabilă cu privire la fiabilitatea conturilor Uniunii Europene aferente exercițiului 2019. Veniturile din 2019 erau conforme cu legile și reglementările aplicabile și nu au fost afectate de un nivel semnificativ de eroare.

Pentru 2019, rata de eroare globală estimată de Curte cu privire la cheltuielile auditate este de 2,7 % (2,6 % pentru 2018).

Domenii importante de cheltuieli ale UE au înregistrat anumite evoluții pozitive. În cazul rubricilor pentru care Curtea formulează o apreciere specifică, situația se prezintă după cum urmează: pentru rubrica Administrație, nivelul de eroare se situează sub pragul de semnificație; pentru rubrica Resurse naturale, având în vedere nivelul de eroare estimat (1,9 %) și alte probe disponibile, Curtea consideră că acest nivel se apropie de pragul de semnificație. Trebuie subliniat faptul că plățile directe, care reprezintă 70 % din cheltuielile de la rubrica Resurse naturale, prezentau un nivel de eroare cu mult inferior pragului de semnificație. În același timp, restul cheltuielilor de la rubrica Resurse naturale, precum și subrubricile Coeziune și Competitivitate continuă să fie afectate de un nivel semnificativ de eroare.

De mai mulți ani, Curtea auditează veniturile și cheltuielile UE făcând o distincție între domeniile bugetare pentru care consideră că riscul la adresa legalității și regularității este ridicat și cele pentru care acest risc este considerat scăzut. În cazul ultimelor trei exerciții, Curtea a emis o opinie cu rezerve pentru cheltuieli. Potrivit standardelor internaționale de audit, Curtea a putut emite o astfel de opinie deoarece a considerat că erorile nu aveau un caracter generalizat și se limitau, în principal, la cheltuielile cu risc ridicat.

Din cauza modului în care bugetul UE este conceput și evoluează în timp, ponderea cheltuielilor cu risc ridicat în cadrul populației auditate a crescut de la 61 de miliarde de euro în 2018 la 66,9 miliarde de euro. În 2019, aceste cheltuieli reprezentau o parte substanțială – și anume aproximativ 53 % – din populația auditată de Curte pentru 2019. În același timp, cheltuielile cu risc ridicat continuă să fie afectate de erori semnificative: Curtea estimează că nivelul de eroare pentru acest tip de cheltuieli este de 4,9 % (4,5 % în 2018). În acest context, Curtea emite o opinie contrară cu privire la cheltuieli.

În iulie 2020, Consiliul European a ajuns la un acord politic cu privire la cadrul financiar multianual pentru perioada 2021‑2027 și la instrumentul temporar de redresare denumit Next Generation EU. Acest acord marchează o schimbare istorică în finanțele UE. UE va cheltui mult mai mult decât în perioada anterioară de șapte ani pentru a aborda impactul economic și social al crizei provocate de pandemia de COVID-19, volumul plăților UE urmând să fie aproape dublu în primii ani. În aceste vremuri de criză, este vital ca banii cheltuiți de UE să producă rezultate rapid și să demonstreze astfel valoarea adăugată a cooperării și a solidarității europene.

O gestionare riguroasă și eficace a finanțelor UE va căpăta deci o importanță și mai mare decât până acum. Acest lucru presupune o responsabilitate sporită, atât pentru Comisia Europeană, cât și pentru statele membre, dar și pentru noi, aici la Curtea de Conturi Europeană. În anii ce vin, Curtea va continua să joace un rol activ și vizibil în sprijinirea răspunderii de gestiune și a transparenței pentru toate formele de finanțare din partea UE, examinând atât bugetul UE, cât și sprijinul financiar pus la dispoziție prin instrumentul Next Generation EU.

Klaus-Heiner LEHNE
Președintele Curții de Conturi Europene

Rezultate globale

Principalele constatări

Declarația de asigurare privind exercițiul 2019, în rezumat

Curtea de Conturi Europeană exprimă o opinie de audit favorabilă cu privire la fiabilitatea conturilor Uniunii Europene aferente exercițiului 2019.

Veniturile aferente exercițiului 2019 au fost conforme cu legile și reglementările aplicabile și nu au fost afectate de un nivel semnificativ de eroare.

Opinia Curții privind cheltuielile pentru exercițiul financiar 2019 este o opinie contrară.

  • Per ansamblu, nivelul de eroare estimat în cadrul cheltuielilor din bugetul UE pentru 2019 a fost de 2,7 % (2,6 % în 2018). Cheltuielile cu risc ridicat (bazate în principal pe rambursare), care fac adesea obiectul unor norme complexe, au fost afectate de un nivel semnificativ de eroare, de 4,9 % (4,5 % în 2018). În 2019, în principal datorită unei creșteri înregistrate în domeniul Coeziune, proporția acestui tip de cheltuieli a crescut la 53,1 %, reprezentând o parte substanțială a populației de audit a Curții. Spre deosebire de ultimele trei exerciții, eroarea este prin urmare generalizată, această observație stând la baza opiniei contrare referitoare la cheltuieli.
  • Deficiențele de la nivelul controalelor ex post afectează informațiile Comisiei Europene cu privire la regularitate. Acest lucru se reflectă în estimările Comisiei referitoare la „riscul la momentul plății”, care sunt mai scăzute decât nivelurile de eroare estimate de Curte pentru Coeziune și pentru Competitivitate. Pentru Resurse naturale, estimarea Comisiei cu privire la riscul la momentul plății este în concordanță cu estimarea Curții.
  • În 2019, a existat o creștere semnificativă a cererilor de plată pentru fondurile structurale și de investiții europene (fondurile ESI) în cadrul domeniului Coeziune. În același timp, în al șaselea an al cadrului financiar multianual (CFM) 2014‑2020, utilizarea sau „absorbția” fondurilor ESI de către statele membre a continuat să fie mai lentă decât se prevăzuse. Acest lucru a contribuit la o creștere a nivelului angajamentelor restante pentru fondurile ESI.
  • Curtea raportează toate cazurile de suspiciuni de fraudă detectate în cursul activităților sale de audit către oficiul de luptă antifraudă al UE (OLAF). Dintre cele 747 de operațiuni examinate în vederea declarației de asigurare pentru exercițiul 2019, s-au detașat 9 astfel de cazuri.

Textul integral al Raportului anual pe 2019 referitor la execuția bugetului UE și cel al Raportului anual pe 2019 referitor la activitățile finanțate de Al optulea, Al nouălea, Al zecelea și Al unsprezecelea fond european de dezvoltare sunt disponibile pe site-ul web (eca.europa.eu).

Ce a auditat Curtea

Bugetul UE aferent exercițiului 2019, în cifre

Parlamentul European și Consiliul adoptă un buget anual al UE, în cadrul unui buget pe termen mai lung convenit pentru o perioadă de mai mulți ani (așa-numitul „cadru financiar multianual” sau CFM). Actuala perioadă acoperită de CFM este cuprinsă între 2014 și 2020.

Responsabilitatea finală pentru asigurarea faptului că bugetul este cheltuit în mod corespunzător revine Comisiei. În 2019, cheltuielile s-au ridicat la un total de 159,1 miliarde de euro, ceea ce reprezintă 2,1 % din totalul cheltuielilor administrațiilor publice din statele membre ale UE și 1,0 % din venitul național brut din UE.

De unde provin banii?

Veniturile din 2019 s-au ridicat în total la 163,9 miliarde de euro. Bugetul UE este finanțat din mai multe surse. Partea cea mai importantă (105,5 miliarde de euro) este finanțată de statele membre, proporțional cu venitul lor național brut (VNB). Alte surse includ taxe vamale (21,4 miliarde de euro), contribuția bazată pe taxa pe valoarea adăugată colectată de statele membre (17,8 miliarde de euro) și, de exemplu, contribuțiile și restituirile care decurg din acordurile și programele Uniunii Europene (12,6 miliarde de euro).

În ce scopuri sunt utilizați banii?

Bugetul UE este cheltuit într-o gamă variată de domenii, cum ar fi:

  • promovarea dezvoltării economice a regiunilor mai slabe din punct de vedere structural
  • promovarea inovării și a cercetării
  • proiecte de infrastructură de transport
  • formare profesională pentru șomeri
  • agricultură și promovarea biodiversității
  • combaterea schimbărilor climatice
  • gestionarea frontierelor
  • ajutoare pentru țările învecinate și în curs de dezvoltare.

Aproximativ două treimi din buget sunt cheltuite prin așa-numitul mecanism de „gestiune partajată”, în cadrul căruia statele membre distribuie fondurile, selectează proiecte și gestionează cheltuielile UE (de exemplu, acesta este cazul cheltuielilor din domeniul coeziunii și din domeniul resurselor naturale).

Declarația de asigurare a Curții cu privire la bugetul U

În fiecare an, Curtea auditează veniturile și cheltuielile UE, examinând fiabilitatea conturilor anuale și conformitatea operațiunilor subiacente de venituri și de cheltuieli cu normele UE și cu normele naționale.

Această activitate stă la baza declarației de asigurare pe care Curtea o prezintă Parlamentului European și Consiliului în conformitate cu articolul 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE). Curtea examinează cheltuielile la momentul la care destinatarii finali ai fondurilor acordate de UE au întreprins activități sau au înregistrat costuri și la care Comisia a acceptat cheltuielile respective. În practică, aceasta înseamnă că populația de operațiuni auditată de Curte cuprinde plăți intermediare și plăți finale. Curtea nu a examinat plățile de prefinanțare, cu excepția cazurilor în care acestea fuseseră validate și închise în 2019.

Populația auditată pentru exercițiul 2019 s-a ridicat la 126,1 miliarde de euro. Figura 1 prezintă plățile din 2019, pe rubrică din CFM, precum și populația care a făcut obiectul auditului Curții.

Figura 1

Plățile din 2019 și populația auditată

În 2019, domeniul Resurse naturale a avut cea mai mare pondere în populația de audit globală examinată de Curte (47 %), fiind urmat de Coeziune (23 %) și de Competitivitate (13 %).

Pentru informații suplimentare cu privire la abordarea de audit și la procesul în urma căruia Curtea și-a formulat opinia referitoare la cheltuieli, a se vedea secțiunea intitulată „Context”.

Care au fost constatările Curții

Conturile UE prezintă o imagine corectă și fidelă

Conturile UE pentru 2019 prezintă în mod fidel, sub toate aspectele semnificative, rezultatele financiare ale UE și situația activelor și a pasivelor acesteia la sfârșitul exercițiului, în conformitate cu standardele internaționale de contabilitate pentru sectorul public.

Prin urmare, Curtea este în măsură să formuleze o opinie favorabilă privind fiabilitatea conturilor, așa cum a fost cazul pentru fiecare exercițiu financiar începând cu 2007.

Operațiunile de venituri aferente exercițiului 2019 sunt conforme cu legile și reglementările aplicabile

Curtea a concluzionat că veniturile nu sunt afectate de un nivel semnificativ de eroare. În plus, ea a examinat anumite sisteme aferente veniturilor și le-a evaluat ca fiind eficace per ansamblu, cu excepția unor controale interne esențiale în materie de resurse proprii tradiționale evaluate la nivelul Comisiei și în anumite state membre, pe care Curtea le-a considerat ca fiind parțial eficace. De asemenea, au fost identificate deficiențe importante la nivelul controalelor efectuate de statele membre în vederea reducerii deficitului de colectare a taxelor vamale, deficiențe în legătură cu care UE trebuie să ia măsuri.

Nivelul de eroare estimat de Curte pentru 2019 a crescut

Pentru ansamblul cheltuielilor, Curtea estimează că nivelul de eroare este cuprins între 1,8 % și 3,6 %. Valoarea mediană a acestui interval, așa-numita „rată de eroare cea mai probabilă”, este de 2,7 % (a se vedea figura 2). Aceasta reprezintă o creștere față de cei doi ani precedenți (2,4 % în 2017 și 2,6 % în 2018).

Figura 2

Nivelul de eroare estimat pentru ansamblul bugetului UE (2015-2019)

Notă:

pentru estimarea nivelului de eroare, au fost utilizate tehnici statistice standard. Curtea are în proporție de 95 % certitudinea că nivelul de eroare din cadrul populației se situează în intervalul dintre limita inferioară și cea superioară a nivelului de eroare (pentru mai multe detalii, a se vedea anexa 1.1 la capitolul 1 din Raportul anual pe 2019).

Peste jumătate din populația auditată de Curte este afectată de un nivel semnificativ de eroare

În 2019, Curtea a constatat încă o dată că modul în care cheltuielile sunt debursate are un impact asupra riscului de eroare. În acest context, se face distincție între plățile cu risc ridicat, bazate în principal pe rambursarea costurilor, și plățile cu risc scăzut, bazate în principal pe drepturi la plată (a se vedea caseta de mai jos).

Diferența dintre plățile bazate pe drepturi la plată și cele bazate pe rambursarea costurilor

Cheltuielile UE se caracterizează prin existența a două tipuri de cheltuieli, care prezintă profiluri de risc diferite:

  • plățile bazate pe drepturi la plată, care se întemeiază pe îndeplinirea anumitor condiții (mai puțin complexe) de către beneficiari: aceste plăți includ bursele de studiu și bursele de cercetare (în domeniul Competitivitate), ajutoarele directe pentru fermieri (în domeniul Resurse naturale) și salariile și pensiile personalului UE (în domeniul Administrație);
  • plățile bazate pe rambursarea costurilor, în cadrul cărora UE rambursează costuri eligibile pentru activități eligibile (care implică norme mai complexe): aceste plăți includ proiectele de cercetare (în domeniul Competitivitate), investițiile din domeniul dezvoltării rurale și regionale (în domeniul Coeziune și în domeniul Resurse naturale) și proiectele de ajutor pentru dezvoltare (în domeniul Europa în lume).

Cele mai frecvente erori întâlnite în rândul cheltuielilor cu risc ridicat au fost:

  • neeligibilitatea proiectelor și încălcările normelor privind piața internă (în special nerespectarea normelor în materie de achiziții publice) în domeniul Coeziune;
  • neeligibilitatea beneficiarilor, a activităților sau a costurilor pentru „Dezvoltare rurală, măsuri de piață, mediu, acțiuni climatice și pescuit”, reprezentând aproximativ 30 % din plățile aferente domeniului Resurse naturale;
  • neeligibilitatea costurilor din domeniul cercetării, care acoperă programe reprezentând aproximativ 55 % din plățile aferente domeniului Competitivitate;
  • nerespectarea normelor privind achizițiile publice, proceduri neconforme de atribuite a granturilor, absența documentelor justificative și neeligibilitatea costurilor în domeniul Europa în lume.

În 2019, ponderea cheltuielilor cu risc ridicat a crescut în comparație cu ultimii trei ani și reprezenta majoritatea populației auditate de Curte (53 %). Această creștere se explică în principal prin majorarea cu 4,8 miliarde de euro a populației auditate pentru domeniul Coeziune. Nivelul de eroare estimat de Curte pentru cheltuielile cu risc ridicat a fost de 4,9 % (4,5 % în 2018).

Rata de eroare cea mai probabilă estimată pentru cheltuielile cu risc scăzut (care reprezentau restul de 47 % din populația auditată de Curte și includeau în principal plăți bazate pe drepturi la plată) se situa sub pragul de semnificație de 2 % utilizat de Curte (a se vedea figura 3).

Figura 3

Ratele de eroare reflectă nivelul de risc

Figura 4 prezintă o comparație între nivelurile de eroae estimate pentru diferitele domenii de cheltuieli în perioada 2015‑2019. Mai multe informații privind rezultatele Curții sunt prezentate în secțiunea intitulată „O privire mai atentă asupra veniturilor și a domeniilor de cheltuieli” și în capitolele corespunzătoare din Raportul anual pe 2019.

Figura 4

Nivelurile de eroare estimate de Curte pentru anumite domenii selectate de cheltuieli ale UE (2015-2019)

Notă:

nivelul de eroare estimat se bazează pe erorile cuantificabile detectate în urma activității Curții, în special în urma testării unui eșantion de operațiuni. Pentru selectarea eșantionului și pentru estimarea nivelului de eroare, au fost utilizate tehnici statistice standard (a se vedea anexa 1.1 la capitolul 1 din Raportul anual pe 2019).

Comparație între nivelul de eroare estimat de Comisie și cel estimat de Curte

Fiecare direcție generală (DG) din cadrul Comisiei elaborează un raport anual de activitate. Acesta include o declarație în care directorul general oferă asigurarea că raportul prezintă în mod corespunzător informațiile financiare și că operațiunile aflate sub responsabilitatea sa sunt conforme cu legile și reglementările. În acest scop, toate direcțiile generale furnizează estimări ale nivelurilor de eroare prezente în cheltuielile lor.

În ceea ce privește rubricile din CFM pentru care Curtea prezintă o apreciere specifică, estimările Comisiei au fost comparate cu nivelurile de eroare estimate de Curte.

Comparația arată că, pentru Competitivitate și pentru Coeziune, cifrele Comisiei sunt mai mici decât estimările Curții. Acest lucru reflectă deficiențele constatate de Curte la nivelul auditurilor ex post, care sunt o parte esențială a sistemului de control. Curtea prezintă mai multe detalii cu privire la aceste deficiențe în secțiunile care se ocupă de diferitele rubrici ale CFM.

Per ansamblu, estimarea Comisiei pentru 2019 cu privire la riscul la momentul plății este de 2,0 %. Acest procent se situează în partea inferioară a intervalului calculat de Curte pentru estimările sale cu privire la nivelul de eroare (interval care variază între 1,8 % și 3,6 %).

Curtea a informat OLAF cu privire la nouă cazuri în care există suspiciuni de fraudă

Persoanele care comit fraudă sunt persoane care falsifică un document sau ascund informații cu scopul de a obține un avantaj financiar sau un alt avantaj economic. Nivelul de eroare pe care Curtea îl estimează în legătură cu bugetul UE nu constituie, prin urmare, un indiciu al existenței fraudei ori al lipsei de eficiență la nivelul cheltuielilor sau al unei utilizări nejudicioase a resurselor financiare. Este vorba mai degrabă despre o estimare a sumelor care nu au fost utilizate în conformitate cu normele și reglementările aplicabile și care, prin urmare, nu ar fi trebuit să fie plătite.

Curtea raportează toate cazurile de suspiciuni de fraudă detectate în cursul activităților sale de audit către oficiul de luptă antifraudă al UE (OLAF), care decide ulterior dacă să investigheze și să urmărească aceste cazuri, inclusiv în cooperare cu autoritățile judiciare din statele membre atunci când acest lucru este necesar. În 2019, dintre cele 747 de operațiuni pe care le-a examinat în vederea declarației de asigurare pentru 2019, Curtea a transmis către OLAF 9 cazuri în care existau suspiciuni de fraudă. Acest număr de cazuri este similar celui raportat în anii anteriori. OLAF a inițiat anchete în cinci dintre aceste cazuri. În celelalte patru cazuri, OLAF a decis că nu va deschide o anchetă.

Doriți să aflați mai multe informații? Capitolul 1 din Raportul anual pe 2019 conține informații complete privind principalele constatări ale Curții. Textul integral al raportului anual este disponibil pe site-ul web al Curții (eca.europa.eu).

Gestiunea bugetară și financiară în 2019

Bugetul disponibil a fost executat aproape în totalitate

Regulamentul privind CFM stabilește cuantumuri maxime pentru fiecare dintre cei șapte ani ai acestui cadru (așa-numitele „plafoane CFM”). Pentru obligațiile financiare noi ale UE (creditele de angajament) și pentru plățile care pot fi efectuate din bugetul UE (creditele de plată) sunt stabilite plafoane separate.

Figura 5

Execuția bugetară în 2019

Creditele de angajament au fost utilizate aproape în totalitate în 2019: 165,2 miliarde de euro din bugetul final de 166,2 miliarde de euro (99,4 %). Situație autorizată de articolul 3 alineatul (2) din Regulamentul privind CFM, aceste credite și utilizarea lor au depășit ușor plafonul CFM (164,1 miliarde de euro). Depășirea a fost cauzată în principal de utilizarea instrumentelor speciale (cum ar fi rezerva pentru ajutoare de urgență, Fondul de solidaritate al Uniunii Europene, Instrumentul de flexibilitate, Fondul european de ajustare la globalizare, marja pentru situații neprevăzute, flexibilitatea specială în vederea abordării șomajului în rândul tinerilor și consolidării cercetării, precum și marja globală pentru angajamente).

Pentru 2019, plafonul CFM prevedea credite de plată disponibile în valoare de 166,7 miliarde de euro, iar bugetul final al autorității bugetare prevedea 148,5 miliarde de euro. Suma plătită a fost de 146,2 miliarde de euro, cu 19 miliarde de euro mai puțin decât suma angajată.

Nivelul angajamentelor restante continuă să crească

Cuantumul aferent angajamentelor restante a continuat să crească, ajungând la 298,0 miliarde de euro la sfârșitul exercițiului 2019 (a se vedea figura 6). În 2019, acest cuantum corespundea unui număr de 2,7 ani de credite de angajament, o creștere față de 2,3 ani în 2012, exercițiul corespondent din CFM anterior. Nivelul fără precedent al angajamentelor restante are la bază două cauze principale: creditele de angajament care depășesc în mod sistematic creditele de plată și faptul că nevoile de plată sunt amânate pentru următorul CFM, în principal din cauza întârzierilor înregistrate în execuția fondurilor ESI.

Figura 6

Situația angajamentelor restante la sfârșitul exercițiului (2007-2019)

Absorbție mai lentă a fondurilor ESI decât în CFM anterior

La sfârșitul exercițiului 2019, rata de absorbție cumulată din fondurile ESI era în continuare inferioară celei din CFM anterior: doar 40 % din totalul alocărilor de fonduri ESI (465 de miliarde de euro) pentru actualul CFM fuseseră plătite, în comparație cu 46 % până la sfârșitul exercițiului 2012, care este exercițiul corespondent din CFM precedent. Doar nouă state membre înregistrau rate de absorbție mai ridicate în CFM curent decât în cel anterior (a se vedea figura 7).

Figura 7

Rata de absorbție per stat membru: 2019 în comparație cu 2012

Mai puțin de o cincime din sprijinul UE direcționat prin intermediul instrumentelor financiare aflate în gestiune partajată a ajuns la destinatarii finali

Instrumentele financiare care fac obiectul gestiunii partajate reprezintă un mecanism prin care se acordă sprijin financiar (împrumuturi, garanții și investiții de capital) de la bugetul UE. Prin acest tip de instrumente a fost angajat în CFM 2014‑2020 un cuantum total de 16,9 miliarde de euro (a se vedea figura 8). Până la începutul anului 2019, fuseseră debursate către aceste instrumente 7,0 miliarde de euro. Din această sumă, 2,8 miliarde de euro au ajuns la destinatari finali sub formă de împrumuturi, garanții și investiții de capital. Rezultă de aici că, până la începutul celui de al șaselea an al actualului CFM, la destinatarii finali ajunsese doar aproximativ 17 % din totalul fondurilor ESI angajate prin instrumente financiare aflate în gestiune partajată.

Figura 8

Plăți efectuate către destinatari finali din instrumentele financiare care fac obiectul gestiunii partajate

Principalele riscuri pentru bugetul UE în anii următori

Este posibil ca creditele de plată să nu fie suficiente pentru a acoperi cheltuielile anticipate din 2020 legate de pandemia de COVID-19

În luna mai 2020, Parlamentul European și Consiliul au adoptat mai multe modificări ale bugetului UE pentru 2020 și au instituit o serie de măsuri care pun la dispoziție lichidități suplimentare și o flexibilitate excepțională pentru cheltuielile din cadrul fondurilor ESI, cu scopul de a se răspunde efectelor economice ale pandemiei de COVID-19.

Una dintre aceste măsuri implică anticiparea în 2020 și în 2021 a unor credite de plată în valoare de 14,6 miliarde de euro pentru măsuri legate de COVID-19, din care 8,5 miliarde de euro vor fi puse la dispoziție în 2020. Având în vedere suma totală disponibilă din fondurile ESI care poate fi angajată și plătită pentru cheltuieli legate de COVID-19 în 2020, există riscul ca creditele de plată disponibile pentru 2020 să nu fie suficiente pentru a acoperi toate nevoile.

Riscul total raportat de Comisie nu ține seama de fondul de garantare al FEIS

Comisia raportează anual cu privire la riscurile suportate de bugetul UE în ceea ce privește împrumuturile acoperite direct de la buget și operațiunile financiare acoperite de o garanție. La 31 decembrie 2019, Comisia a raportat că:

  • riscul total combinat pentru aceste tipuri de operațiuni era estimat la 72,7 miliarde de euro, acoperind atât capitalul, cât și dobânzile;
  • riscul anual (adică suma maximă pe care UE ar trebui să o plătească într-un exercițiu financiar dacă toate aceste operațiuni ar intra în stare de nerambursare) se ridica la 4,5 miliarde de euro.

Cuantumul corespunzător riscului total raportat de Comisie nu include operațiunile legate de FEIS. La 31 decembrie 2019, expunerea bugetului UE la posibile plăți viitoare în legătură cu garanția FEIS se ridica la 22 de miliarde de euro în termeni de operațiuni semnate, din care fusese vărsată suma de 17,7 miliarde de euro. Dacă această sumă plătită se adaugă la riscul total al Comisiei, acesta ar crește semnificativ, la 90,5 miliarde de euro (90,3 miliarde de euro la 31 decembrie 2018) (a se vedea figura 9).

Figura 9

Expunerea bugetului UE

Expunerea viitoare a bugetului UE trebuie reevaluată

Articolul 210 alineatul (3) din Regulamentul financiar prevede că datoriile contingente care rezultă din garanțiile bugetare sau asistența financiară suportate de bugetul UE pot fi considerate sustenabile dacă evoluția lor multianuală preconizată rămâne între limitele prevăzute de regulamentul de stabilire a cadrului financiar multianual și sub plafonul creditelor anuale de plată. În prezent, aceste limite și plafoane sunt respectate. Totuși, pentru a atenua recesiunea economică preconizată ca urmare a crizei provocate de pandemia de COVID-19, este posibil să fie necesare mult mai multe împrumuturi și garanții din bugetul UE în anii următori. Există, de asemenea, un risc crescut de incapacitate a beneficiarilor de a rambursa împrumuturile respective sau un risc de executare a garanțiilor.

Mandatul de audit al Curții acoperă doar o parte din operațiunile BEI

Grupul BEI – format din Banca European de Investiții (BEI) și Fondul European de Investiții (FEI) – contribuie la îndeplinirea obiectivelor UE printr-o combinație de operațiuni finanțate sau susținute cu fonduri de la bugetul UE, pe de o parte, și de resurse proprii ale grupului, pe de altă parte. Rolul Grupului BEI în sprijinirea politicilor UE a crescut în mod considerabil în cele mai recente cadre financiare multianuale, pe măsură ce utilizarea instrumentelor financiare s-a intensificat.

În prezent, Curtea auditează operațiunile Grupului BEI pe baza unui acord tripartit între Comisie, BEI și Curte. Acest acord se aplică operațiunilor de împrumut care intră în sfera mandatului conferit băncii de către Uniunea Europeană și operațiunilor pe care banca le gestionează și care sunt contractate în baza bugetului general al UE și garantate de acesta din urmă. Acordul va expira în 2020, un nou acord fiind în curs de negociere.

Cu toate acestea, în prezent, o mare parte din operațiunile BEI, mai exact cele care nu sunt finanțate sau garantate de la bugetul UE, se află în afara mandatului de audit al Curții și, prin urmare, nu sunt acoperite nici de acest acord tripartit. Având în vedere contribuția importantă a acestor operațiuni la realizarea obiectivelor UE, precum și rolul tot mai important al BEI în execuția bugetului UE, Curtea consideră că o examinare externă independentă a regularității și a performanței lor ar fi benefică.

Recomandările Curții

Curtea recomandă Comisiei:

  • să urmărească îndeaproape nevoile de plată și să ia măsuri, în limitele mandatului său instituțional, pentru a asigura disponibilitatea creditelor de plată ținând seama de nevoile excepționale generate de criza provocată de pandemia de COVID-19;
  • să includă toate riscurile legate de operațiunile de creditare și de garantare în raportările sale cu privire la expunerea bugetului UE, inclusiv riscurile generate de fondul de garantare al FEIS;
  • să reevalueze dacă mecanismele existente de reducere a expunerii la risc a bugetului UE sunt suficiente și adecvate în contextul crizei provocate de pandemia de COVID-19.

Totodată, Curtea recomandă ca Parlamentul European și Consiliul să solicite BEI să permită Curții să auditeze toate activitățile de finanțare ale BEI, inclusiv pe cele care nu intră în sfera unui mandat specific conferit de UE.

Doriți să aflați mai multe informații? Capitolul 2 din Raportul anual pe 2019 conține informații complete privind principalele constatări legate de gestiunea bugetară și financiară.

O privire mai atentă asupra veniturilor și a domeniilor de cheltuieli

Veniturile

163,9 miliarde de euro

Ce a auditat Curtea

Auditul Curții a acoperit partea de venituri din bugetul UE, care finanțează cheltuielile UE. Curtea a examinat anumite sisteme-cheie de control utilizate pentru gestionarea resurselor proprii, precum și un eșantion de operațiuni aferente veniturilor.

Contribuțiile statelor membre bazate pe venitul național brut (VNB) al acestora au reprezentat 64 % din veniturile totale ale UE în 2019, în timp ce veniturile din taxa pe valoarea adăugată (TVA) au reprezentat 11 %. Aceste contribuții se calculează pe baza statisticilor macroeconomice și a estimărilor furnizate de statele membre.

Resursele proprii tradiționale, constând în taxe vamale la import colectate de administrațiile statelor membre în contul UE, au asigurat 13 % din veniturile Uniunii. Restul de 12 % au provenit din alte surse (de exemplu, contribuții și restituiri care decurg din acordurile și programele UE, dobânzi de întârziere și amenzi, precum și alte venituri).

Care au fost constatările Curții

Suma care a făcut obiectul auditului Afectată de un nivel semnificativ de eroare?
163,9 miliarde de euro Nu – nu a fost afectată de un nivel semnificativ de eroare în 2019 și nici în 2018
Măsuri preventive și corective

Per ansamblu, sistemele examinate aferente veniturilor erau eficace, în timp ce controale interne esențiale în materie de resurse proprii tradiționale pe care Curtea le-a evaluat la nivelul Comisiei și în anumite state membre erau parțial eficace. De asemenea, au fost identificate deficiențe importante la nivelul controalelor efectuate de statele membre în vederea reducerii deficitului de colectare a taxelor vamale, deficiențe în legătură cu care UE trebuie să ia măsuri.

La fel ca anul trecut, Curtea a identificat o serie de deficiențe în ceea ce privește gestionarea de către statele membre a taxelor vamale constatate, dar necolectate încă. Acestea includeau, în special, întârzieri în notificarea datoriilor vamale și executarea tardivă a recuperării unor astfel de datorii. De asemenea, Curtea a subliniat încă o dată faptul că, în ceea ce privește resursele proprii bazate pe TVA și resursele proprii tradiționale, Comisia este prea lentă în soluționarea deficiențelor pe care le-a detectat în statele membre.

În plus, Curtea a observat două neajunsuri importante la nivelul controalelor efectuate de statele membre în vederea reducerii deficitului de colectare a taxelor vamale, fiind vorba aici de sumele a căror plată a fost eludată și care nu sunt reflectate în sistemele contabile utilizate de statele membre pentru resursele proprii tradiționale. Primul neajuns se referă la o lipsă de armonizare la nivelul UE a modului în care sunt efectuate controalele vamale pentru reducerea riscului de subevaluare a importurilor în întreaga uniune vamală. Cel de al doilea se referă la faptul că statele membre nu sunt în măsură să identifice operatorii economici care prezintă cel mai ridicat grad de risc la nivelul UE în vederea efectuării de audituri ulterioare acordării liberului de vamă.

Pentru al patrulea an consecutiv, Comisia a formulat, în raportul său anual de activitate, o rezervă cu privire la exactitatea valorii resurselor proprii tradiționale colectate. Această rezervă ține seama de cazurile detectate în Regatul Unit care priveau subevaluarea produselor textile și de încălțăminte de către importatori din China. Întrucât Regatul Unit a refuzat să acopere pierderile estimate, în valoare de 2,1 miliarde de euro, Comisia a sesizat Curtea de Justiție în martie 2019. Procesul este în desfășurare.

Comisia și-a încheiat în aprilie 2020 ciclul multianual de verificare care vizează VNB-ul statelor membre și a formulat o serie de rezerve cu privire la modul în care statele membre au compilat datele VNB.

Recomandările Curții

Curtea recomandă Comisiei:

  • să ofere statelor membre sprijin regulat în ceea ce privește selectarea importatorilor cu cel mai ridicat grad risc în vederea auditurilor ulterioare acordării liberului de vamă, în special prin colectarea și analizarea datelor de import relevante la nivelul UE și prin transmiterea rezultatelor analizei sale către statele membre;
  • să instituie proceduri mai solide de monitorizare și de urmărire a acțiunilor întreprinse, inclusiv stabilind termene-limită, în vederea soluționării deficiențelor identificate în statele membre cu privire la resursele proprii tradiționale.

Doriți să aflați mai multe informații? Capitolul 3 din Raportul anual pe 2019 conține informații complete referitoare la auditul Curții cu privire la veniturile UE.

Competitivitate pentru creștere și locuri de muncă

Cheltuieli totale: 21,7 miliarde de euro

Ce a auditat Curtea

Programele de cheltuieli din acest domeniu de politică joacă un rol important în ceea ce privește stimularea creșterii, crearea de locuri de muncă în UE și promovarea unei societăți inclusive. Programul pentru cercetare și inovare Orizont 2020 (și predecesorul său, Al șaptelea program-cadru), alături de programul Erasmus+ pentru educație, formare, tineret și sport, reprezintă cea mai mare parte a cheltuielilor. Alte programe oferă finanțare pentru programul spațial Galileo (sistemul global de navigație prin satelit al UE), pentru Mecanismul pentru interconectarea Europei (MIE) și pentru reactorul termonuclear internațional (ITER).

Pentru exercițiul 2019, au fost auditate în acest domeniu cheltuieli în valoare de 16,7 miliarde de euro (a se vedea figura 1). Cea mai mare parte a acestor cheltuieli a fost gestionată în mod direct de Comisie. Comisia efectuează plăți în avans către beneficiari publici sau privați la momentul semnării unui acord de grant sau a unei decizii de finanțare și, pe măsură ce proiectele cofinanțate ale acestora progresează, rambursează o parte din costurile totale declarate de beneficiari, deducând plățile în avans.

Programele pentru cercetare și inovare au reprezentat aproape jumătate (46 %) din cheltuielile auditate de Curte în 2019.

Care au fost constatările Curții

Suma care a făcut obiectul auditului Afectată de un nivel semnificativ de eroare? Nivelul de eroare estimat cel mai probabil
16,7 miliarde de euro Da 4,0 % (2 % în 2018)

Per ansamblu, Curtea estimează că nivelul de eroare care afectează domeniul Competitivitate este semnificativ.

În 2019, 51 dintre cele 130 de operațiuni examinate de Curte au fost afectate de erori.

Majoritatea erorilor erau legate de costuri neeligibile, cum ar fi costuri cu personalul supradeclarate sau rambursarea unor cheltuieli de deplasare care fie nu erau legate de proiectul UE auditat, fie nu fuseseră suportate efectiv. Curtea a identificat de asemenea cazuri în care criteriile de selecție stabilite în anunțul de participare sau în documentația de atribuire erau discriminatorii.

Exemplu – costuri cu personalul neeligibile

Într-un proiect finanțat prin programul Orizont 2020, contribuțiile la asigurările sociale calculate de beneficiar au fost mai mari decât cele plătite efectiv. În plus, beneficiarul calculase costurile aferente unui membru al personalului pe baza unui tarif orar supraestimat.

Măsuri preventive și corective

Comisia aplicase măsuri corective care au redus nivelul de eroare estimat de Curte pentru acest capitol cu 0,65 puncte procentuale.

Erau însă disponibile suficiente informații care ar fi permis prevenirea sau detectarea și corectarea erorilor în alte opt cazuri în care Curtea a identificat și cuantificat erori. Dacă aceste informații ar fi fost utilizate pentru corectarea erorilor, nivelul de eroare estimat de Curte ar fi fost cu 1,1 puncte procentuale mai mic.

Programul Orizont 2020

Normele privind declararea costurilor cu personalul în cadrul programului Orizont 2020 sunt complexe, în pofida eforturilor de simplificare depuse. În special, calculul costurilor cu personalul rămâne o sursă majoră de erori, iar metodologia de calcul a devenit mai complexă în anumite privințe decât în cadrul programelor anterioare pentru cercetare. În aproape toate operațiunile din domeniul cercetării care au fost afectate de erori, tariful orar (sau lunar) nu fusese calculat în mod corect.

Curtea a semnalat în trecut ameliorări în concepția programului și în strategia de control a Comisiei utilizată pentru Orizont 2020. Simplificarea a ușurat viața participanților și a contribuit la reducerea riscului de eroare, de exemplu prin stabilirea unei rate forfetare generale pentru costurile indirecte.

O strategie de stimulare a cercetării europene constă în creșterea participării sectorului privat, în special a întreprinderilor nou-înființate și a IMM-urilor. Curtea a constatat însă că proiectele puse în aplicare de aceste tipuri de beneficiari erau mai susceptibile să fie afectate de erori, ceea ce indică necesitatea unei mai bune informări și a unor îndrumări suplimentare.

Evaluarea activității altor auditori

Ca parte a activității sale, Curtea a examinat auditurile efectuate atât de Comisie, cât și de auditorii externi care lucrează în numele acesteia. În unele dintre dosarele examinate au fost observate deficiențe în ceea ce privește documentarea activităților de audit desfășurate, coerența eșantionării și modul de raportare, precum și în ceea ce privește calitatea procedurilor de audit. În ultimii doi ani, Curtea nu a fost în măsură să se bazeze pe concluziile unui număr de 17 audituri dintre cele 40 examinate.

CRaportările Comisiei cu privire la regularitatea cheltuielilor din domeniul Competitivitate

Anul trecut, Curtea a raportat o problemă legată de metoda Comisiei de calculare a unei rate de eroare reprezentative pentru programul Orizont 2020. Ca urmare, Comisia a recalculat rata de eroare pe care o estimase. Astfel, rata de eroare raportată pentru Orizont 2020 în 2019 era cu 0,34 puncte procentuale mai mare decât ar fi fost în baza abordării anterioare.

Curtea salută această acțiune promptă de remediere, dar este de părere că aceasta nu ia în considerare problemele rămase în ceea ce privește auditurile ex post ale Comisiei și implică faptul că rata de eroare a Comisiei pentru programul Orizont 2020 rămâne subestimată.

Recomandările Curții

Curtea recomandă Comisiei:

  • să efectueze mai multe controale direcționate cu privire la declarațiile de cheltuieli prezentate de IMM-uri și să își intensifice campania de informare și de îndrumare cu privire la normele de finanțare aplicabile programului Orizont 2020, cu un accent deosebit pe IMM-uri;
  • să desfășoare o campanie prin care să reamintească tuturor beneficiarilor programului Orizont 2020 normele aplicabile pentru calcularea și declararea costurilor cu personalul;
  • să simplifice în continuare normele privind costurile cu personalul în contextul următoarei generații de programe pentru cercetare (Orizont Europa);
  • în ceea ce privește programul Orizont 2020:
    • să remedieze deficiențele legate de documentarea activității de audit desfășurate, de coerența eșantionării și de calitatea procedurilor de audit; și
    • să ia măsuri corespunzătoare pentru a se asigura că auditorii cunosc pe deplin normele aplicabile și să verifice calitatea muncii acestora.

Doriți să aflați mai multe informații? Capitolul 4 din Raportul anual pe 2019 conține informații complete referitoare la auditul Curții cu privire la cheltuielile UE aferente domeniului Competitivitate pentru creștere și locuri de muncă.

Coeziune economică, socială și teritorială

Cheltuieli totale: 53,8 miliarde de euro

Ce a auditat Curtea

Cheltuielile aferente acestei subrubrici vizează consolidarea competitivității și reducerea decalajelor de dezvoltare dintre diferitele state membre și regiuni ale UE. Finanțarea este asigurată prin Fondul european de dezvoltare regională (FEDR), Fondul de coeziune, Fondul social european (FSE) și prin alte programe, cum ar fi Instrumentul european de vecinătate, Fondul de ajutor european pentru cele mai defavorizate persoane (FEAD) și Mecanismul pentru interconectarea Europei (MIE).

Gestionarea majorității cheltuielilor este partajată între Comisie și statele membre. UE cofinanțează programe operaționale multianuale, din care sunt finanțate proiecte. În cadrul Comisiei, Direcția Generală Politică Regională și Urbană (DG REGIO) este responsabilă pentru punerea în aplicare a FEDR și a Fondului de coeziune, iar Direcția Generală Ocuparea Forței de Muncă, Afaceri Sociale și Incluziune (DG EMPL) este responsabilă pentru punerea în aplicare a FSE.

Cheltuielile auditate de Curte în acest domeniu pentru Raportul anual pe 2019 se ridicau la 28,4 miliarde de euro (23,6 miliarde de euro pentru 2018) (a se vedea figura 1). În conformitate cu abordarea Curții, această sumă a inclus cheltuieli în valoare de 26,7 miliarde de euro efectuate în anii precedenți, dar care fuseseră acceptate sau validate și închise de Comisie în 2019. Plățile efectuate în 2019 în legătură cu cheltuieli pe care Comisia nu le acceptase încă s-au ridicat la 52 de miliarde de euro și nu au făcut parte din populația auditată de Curte.

Care au fost constatările Curții

Suma care a făcut obiectul auditului Afectată de un nivel semnificativ de eroare? Nivelul de eroare estimat cel mai probabil
28,4 miliarde de euro Da 4,4 % (5,0 % în 2018)

Per ansamblu, Curtea estimează că nivelul de eroare care afectează domeniul Coeziune economică, socială și teritorială este semnificativ.

În 2019, Curtea a testat 236 de operațiuni, dintre care 220 fuseseră deja verificate de autoritățile de audit din statele membre înainte ca cheltuielile să fie declarate Comisiei ca fiind eligibile. În cazul a 29 dintre aceste operațiuni, au fost identificate erori care nu fuseseră detectate în urma verificărilor respective. Adăugând aceste erori la cele 64 de erori detectate anterior de către autoritățile de audit și ținând seama de corecțiile financiare aferente aplicate ulterior de către autoritățile responsabile de programe (corecții în valoare totală de 334 de milioane de euro pentru perioadele de programare 2007‑2013 și 2014‑2020 luate împreună), Curtea estimează că nivelul rezidual de eroare este de 4,4 %.

Categoriile care au contribuit în cea mai mare măsură la nivelul de eroare estimat de Curte sunt proiectele neeligibile și încălcările normelor privind piața internă (cum ar fi nerespectarea normelor în materie de achiziții publice și a celor privind ajutoarele de stat), urmate de cheltuielile neeligibile. Numărul și impactul erorilor detectate demonstrează că riscul inerent de eroare este ridicat în acest domeniu și că, adeseori, controalele efectuate de autoritățile de management tot nu sunt eficace în prevenirea sau detectarea neregulilor care afectează cheltuielile declarate de beneficiari.

Exemplu de proiect neeligibil

În Portugalia, o autoritate locală a solicitat cofinanțare din partea UE pentru costurile de construire a unei căi pietonale urbane. Contractul a fost atribuit în 2015, fiind prevăzută o perioadă de patru luni pentru finalizare. În realitate, proiectul era deja finalizat din punct de vedere fizic la data depunerii cererii de finanțare. Această situație contravine condițiilor de eligibilitate, care nu permit finanțarea proiectelor deja finalizate.

Alte două cazuri de nerespectare a articolului 65 alineatul (6) din Regulamentul de stabilire a dispozițiilor comune au fost identificate de Curte în Italia.

Evaluarea activității autorităților de audit

Autoritățile de audit din statele membre joacă un rol esențial în cadrul de asigurare și control în domeniul coeziunii, în special pentru a se asigura că ratele de eroare reziduală rămân sub pragul de semnificație de 2 %.

Anul acesta, Curtea a examinat activitatea a 18 din 116 autorități de audit, în legătură cu 20 de pachete de asigurare pentru perioada 2014‑2020 și cu 4 pachete de închidere pentru perioada 2007‑2013. În toate aceste cazuri, autoritățile de audit raportaseră o rată de eroare reziduală mai mică de 2 %. Erorile nedetectate de autoritățile de audit au avut însă un impact asupra ratelor de eroare reziduală raportate și implicau faptul că, în realitate, acestea depășeau 2 % în cazul a 9 dintre cele 20 de pachete de asigurare pentru perioada 2014‑2020. Comisia a ajuns la rezultate similare pentru 8 dintre aceste pachete.

În ultimii trei ani în care a examinat activitatea autorităților de audit, Curtea a constatat că aproximativ jumătate din pachetele de asigurare examinate (atât din perspectiva numărului lor, cât și în ceea ce privește cheltuielile acoperite) raportaseră în mod incorect rate de eroare reziduală mai mici de 2 %. Curtea nu se va putea baza pe activitatea autorităților de audit și pe ratele de eroare reziduală raportate până nu vor fi aduse îmbunătățiri semnificative. Eforturile comune ale Comisiei și ale autorităților de audit, care au dus la elaborarea unei „note de bune practici” pentru documentarea activității autorităților de audit, reprezintă un prim pas în vederea îmbunătățirii situației.

Raportările Direcției Generale Politică Regională și Urbană (DG REGIO) și ale Direcției Generale Ocuparea Forței de Muncă, Afaceri Sociale și Incluziune (DG EMPL) cu privire la regularitatea cheltuielilor din domeniul Coeziune

Rapoartele anuale de activitate sunt principalele instrumente pe care direcțiile generale din cadrul Comisiei le utilizează pentru a informa dacă dispun de o asigurare rezonabilă că procedurile de control ale statelor membre asigură regularitatea cheltuielilor.

Direcțiile generale din cadrul Comisiei formulează o rezervă în raportul anual de activitate cu privire la un program operațional dacă deficiențele de la nivelul sistemului de gestiune și de control al statului membru în cauză reprezintă un risc semnificativ pentru bugetul UE. În acest scop, ele ar trebui să țină seama de toate informațiile disponibile la momentul evaluării, inclusiv de ratele de eroare raportate de autoritățile de audit. Curtea a constatat însă că aceste rate de eroare erau în mare parte rate provizorii pentru cheltuielile incluse în conturile anuale pe care Comisia nu le acceptase încă. Prin urmare, este posibil ca rezervele să nu acopere toate riscurile semnificative.

De asemenea, direcțiile generale ale Comisiei prezintă o rată de eroare în rapoartele anuale de activitate ca indicator-cheie de performanță (KPI) cu privire la regularitate. În 2019, DG REGIO a raportat un KPI care depășea pragul de semnificație de 2 %, iar DG EMPL a raportat un KPI situat sub acest nivel. În raportul său anual pe 2018, Curtea a ajuns la concluzia că, din diverse motive, KPI ar trebui să fie considerat o rată minimă și că este posibil ca, în anii următori, Comisia să continue să desfășoare activități suplimentare înainte ca acesta să devină final. Comisia a confirmat că această situație este valabilă și pentru 2019.

Comisia a utilizat aceste rate de eroare în Raportul anual pe 2019 privind gestionarea și performanța bugetului UE pentru a prezenta informații cu privire la regularitate în domeniul politicii de coeziune. Ea a raportat un risc general la momentul plății situat între 2,2 % și 3,1 %, ceea ce confirmă un nivel semnificativ de eroare în acest domeniu. Totuși, din cauza deficiențelor de la nivelul activității autorităților de audit și a problemelor identificate de Curte în ceea ce privește ratele de eroare reziduală prezentate în rapoartele anuale de activitate ale celor două direcții generale, Curtea consideră că ratele agregate din raportul anual privind gestionarea și performanța bugetului UE sunt subestimate și, în prezent, nu se poate baza pe ele.

Recomandările Curții

Curtea a subliniat că două dintre recomandările sale de anul trecut se referă la aspecte pe care le-a identificat din nou și, prin urmare, acestea nu au fost repetate. În plus, Curtea a identificat noi probleme și recomandă Comisiei următoarele:

  • să clarifice ceea ce se înțelege prin operațiuni „încheiate în mod fizic” și/sau „implementate integral”. Acest lucru ar ajuta statele membre să verifice dacă operațiunile respectă prevederile articolului 65 alineatul (6) din Regulamentul de stabilire a dispozițiilor comune și să evite nedetectarea unor operațiuni neeligibile. Ar trebui să se clarifice faptul că această condiție se referă numai la lucrările sau activitățile care sunt necesare pentru a se obține realizările operațiunii, și nu la aspecte financiare și administrative;
  • să analizeze principalele surse ale erorilor nedetectate și să elaboreze, în cooperare cu autoritățile de audit, măsurile necesare pentru a îmbunătăți fiabilitatea ratelor de eroare reziduală raportate.

Doriți să aflați mai multe informații? Capitolul 5 din Raportul anual pe 2019 conține informații complete referitoare la auditul Curții cu privire la cheltuielile UE aferente domeniului Coeziune economică, socială și teritorială.

Resurse naturale

Cheltuieli totale: 59,5 miliarde de euro

Ce a auditat Curtea

Acest domeniu de cheltuieli acoperă politica agricolă comună (PAC), politica comună în domeniul pescuitului și o parte din cheltuielile efectuate de UE pentru mediu și pentru acțiuni climatice.

PAC reprezintă 98 % din cheltuielile aferente domeniului Resurse naturale. Legislația UE stabilește trei obiective generale pentru PAC:

  • producția viabilă de produse alimentare, acordând o atenție deosebită veniturilor agricole, productivității agricole și stabilității prețurilor;
  • gestionarea durabilă a resurselor naturale și acțiunile climatice, acordând o atenție deosebită emisiilor de gaze cu efect de seră, biodiversității, solului și apei; și
  • o dezvoltare teritorială echilibrată în zonele rurale.

Cheltuielile PAC din cadrul Fondului european de garantare agricolă (FEGA) se împart în două mari categorii:

  • plăți directe către fermieri, care sunt finanțate integral de la bugetul UE;
  • măsurile de piață din domeniul agricol, care sunt și ele finanțate integral de la bugetul UE, cu excepția anumitor măsuri cofinanțate de statele membre, cum ar fi măsurile de promovare și programul de încurajare a consumului de fructe, de legume și de lapte în școli.

În plus, PAC sprijină strategii și proiecte de dezvoltare rurală prin Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR). De la începutul perioadei 2014‑2020, FEADR se numără printre fondurile structurale și de investiții europene (fondurile ESI) și face obiectul Regulamentului de stabilire a unor dispoziții comune pentru fondurile ESI.

Pentru exercițiul 2019, au fost auditate în acest domeniu cheltuieli în valoare de 59,4 miliarde de euro (a se vedea figura 1).

Gestiunea PAC este partajată între Comisie și statele membre.

Care au fost constatările Curții

Suma care a făcut obiectul auditului Afectată de un nivel semnificativ de eroare? Nivelul de eroare estimat cel mai probabil
59,4 miliarde de euro Nivel de eroare apropiat de pragul de semnificație 1,9 % (2,4 % în 2018)

Per ansamblu, Curtea estimează că nivelul de eroare care afectează domeniul Resurse naturale se apropie de pragul de semnificație.

Ca și în anii precedenți, în cazul plăților directe care se bazează în principal pe suprafața terenurilor agricole declarate de fermieri și reprezintă 70 % din cheltuielile pentru domeniul Resurse naturale, nivelul de eroare nu a fost semnificativ. Pentru celelalte elemente (dezvoltare rurală, măsuri de piață, pescuit, mediu și acțiuni climatice), rezultatele Curții indică un nivel semnificativ de eroare.

Plățile directe către fermieri: 70 % din cheltuieli

Principalul instrument de gestiune pentru plățile directe este Sistemul integrat de administrare și control (Integrated Administration and Control System – IACS), care include Sistemul de identificare a parcelelor agricole (Land Parcel Identification System – LPIS). IACS a contribuit la reducerea nivelului de eroare aferent plăților directe, LPIS având o contribuție deosebit de importantă în acest sens.

Curtea a verificat 95 de plăți directe și a constatat că 81 nu au fost afectate de erori. Restul operațiunilor erau afectate de erori minore.

Dezvoltare rurală, măsuri de piață, pescuit, mediu și acțiuni climatice: 30 % din cheltuieli

Curtea a constatat că 30 dintre cele 156 de operațiuni examinate în acest domeniu au fost afectate de erori. Principala sursă de eroare a fost neeligibilitatea beneficiarilor, a activităților, a proiectelor sau a costurilor (a se vedea exemplul).

Exemplu – proiect neeligibil într-o zonă rurală

Un beneficiar, a cărui activitate principală era producția vegetală pe o exploatație mai mare de 1 000 de hectare, prezentase o propunere de proiect prin care intenționa să construiască un spațiu de depozitare pentru furaje. Autoritățile naționale au aprobat propunerea în cadrul măsurii privind dezvoltarea exploatațiilor zootehnice și utilizarea tehnologiilor din domeniul energiei din surse regenerabile. Beneficiarul a utilizat însă ajutorul pentru a construi un spațiu de depozitare pentru cereale. Acest lucru contravenea normelor naționale, care prevăd că sprijinul în vederea construcției de spații de depozitare a recoltei era disponibil doar pentru exploatațiile de dimensiuni mai mici.

Raportările Direcției Generale Agricultură și Dezvoltare Rurală (DG AGRI) cu privire la regularitatea cheltuielilor aferente PAC

Directorul fiecărei agenții de plăți transmite DG AGRI o declarație anuală de gestiune cu privire la eficacitatea sistemelor de control ale agenției respective, declarație însoțită de un raport care prezintă controalele administrative și la fața locului efectuate de agenția de plăți (așa-numitele „statistici de control”). Începând din 2015, cu scopul de a furniza o asigurare suplimentară, organismele de certificare au obligația de a exprima o opinie anuală pentru fiecare agenție de plăți cu privire la legalitatea și regularitatea cheltuielilor a căror rambursare a fost solicitată de statele membre.

Pentru a calcula cifra care reprezintă „riscul la momentul plății”, DG AGRI utilizează statisticile de control ale agențiilor de plăți, efectuând ajustări pe baza rezultatelor auditurilor efectuate de organismele de certificare, precum și pe baza propriilor verificări ale sistemelor și ale cheltuielilor agențiilor de plăți. DG AGRI a estimat că, pentru 2019, riscul la momentul plății era de aproximativ 1,9 % pentru ansamblul cheltuielilor PAC. De asemenea, această direcție generală a estimat că riscul la momentul plății era de aproximativ 1,6 % pentru plățile directe, de 2,7 % pentru dezvoltarea rurală și de 2,8 % pentru măsurile de piață.

Potrivit DG AGRI, organismele de certificare au înregistrat o îmbunătățire semnificativă a activității lor în 2019, dar, în același timp, fiabilitatea rezultatelor lor prezintă unele limitări, din cauza deficiențelor modului în care unele dintre ele efectuează eșantionarea și desfășoară controale.

Curtea consideră că sporirea din 2015 a rolului atribuit organismelor de certificare în vederea furnizării unei opinii privind regularitatea cheltuielilor PAC a reprezentat o evoluție pozitivă. Cu toate acestea, în cursul reefectuării controalelor pentru operațiuni care fuseseră deja verificate de organismele de certificare, Curtea a identificat unele domenii în care trebuie aduse îmbunătățiri, asemănătoare ca tip celor identificate de Comisie.

Politici și proceduri antifraudă în cadrul PAC

Frauda reprezintă orice acțiune sau inacțiune având ca scop inducerea în eroare și care duce la plăți necuvenite. Metodologia de audit a Curții este astfel concepută încât să se poată verifica dacă operațiunile auditate conțin sau nu neconformități semnificative, fie că aceste neconformități rezultă din fraudă, fie că rezultă din eroare neintenționată. În fiecare an, în cadrul testelor efectuate pe operațiuni, Curtea detectează cazuri de suspiciune de fraudă la nivelul cheltuielilor aferente PAC.

Atât Comisia, cât și statele membre sunt responsabile pentru remedierea problemelor legate de fraudă care afectează cheltuielile din cadrul PAC. DG AGRI oferă organismelor de gestiune și de control din statele membre cursuri de formare și orientări privind riscurile de fraudă. În plus, oficiul de luptă antifraudă (OLAF) al Comisiei investighează cazurile de suspiciune de fraudă în cooperare cu organele naționale de anchetă.

În februarie 2019, DG AGRI a lansat un proiect-pilot prin care urmărește să încurajeze statele membre să utilizeze Arachne, un instrument informatic cu ajutorul căruia agențiile de plăți pot identifica proiectele, beneficiarii și contractanții expuși riscului de fraudă, de conflicte de interese și de nereguli, în vederea unei evaluări în profunzime. O abordare similară există deja pentru cheltuielile din domeniul coeziunii.

Curtea a constatat că:

  • DG AGRI își actualizase ultima dată analiza riscului de fraudă în 2016;
  • nici OLAF, nici DG AGRI nu au evaluat măsurile luate de statele membre în vederea prevenirii și a combaterii fraudei legate de cheltuielile aferente PAC;
  • conform situației valabile în martie 2020, 12 agenții de plăți din nouă state membre participau la proiectul-pilot Arachne.

Recomandările Curții

Curtea recomandă Comisiei:

  • să își actualizeze mai frecvent analiza privind riscurile de fraudă din cadrul PAC;
  • să procedeze la o analiză a măsurilor de prevenire a fraudei luate de statele membre;
  • să disemineze bunele practici legate de utilizarea instrumentului Arachne cu scopul de a încuraja folosirea acestuia de către agențiile de plăți.

Doriți să aflați mai multe informații? Capitolul 6 din Raportul anual pe 2019 conține informații complete referitoare la auditul Curții cu privire la cheltuielile UE aferente domeniului Resurse naturale.

Securitate și cetățenie

Cheltuieli totale: 3,3 miliarde de euro

Ce a auditat Curtea

Acest domeniu de cheltuieli grupează diferite politici al căror obiectiv comun este de a consolida conceptul de cetățenie europeană prin crearea unui spațiu de libertate, de justiție și de securitate fără frontiere interne.

Gestionarea implementării acțiunilor din cadrul domeniului Securitate și cetățenie este partajată în mare măsură între statele membre și Direcția Generală Migrație și Afaceri Interne (DG HOME) din cadrul Comisiei. Cele mai importante fonduri care țin de această rubrică sunt:

  • Fondul pentru azil, migrație și integrare (FAMI), al cărui obiectiv este de a contribui la gestionarea eficace a fluxurilor de migrație și de a introduce o abordare comună la nivelul UE în materie de azil și imigrație;
  • Fondul pentru securitate internă (FSI), care finanțează cooperarea în materie de aplicare a legii în cadrul UE și gestionarea frontierelor externe ale UE.

În 2019, cele două fonduri au reprezentat aproape jumătate (45 %) din cheltuielile UE în acest domeniu.

Cheltuielile efectuate de 14 agenții descentralizate implicate în punerea în aplicare a unor priorități-cheie ale UE în domeniile migrației și securității, cooperării judiciare și sănătății reprezintă 29 % din total. Curtea raportează separat cu privire la agențiile UE în rapoartele sale anuale specifice și într-un rezumat anual, intitulat „Raportul anual privind agențiile UE pentru exercițiul financiar 2019”.

Pentru exercițiul 2019, au fost auditate în acest domeniu cheltuieli în valoare de 3,0 miliarde de euro (a se vedea figura 1).

Care au fost constatările Curții

În 2019, Curtea a analizat sisteme selectate care acoperă principalele politici din acest domeniu de cheltuieli, inclusiv activități desfășurate de autoritățile naționale de audit în raport cu FAMI și cu FSI, și a examinat un număr mic de operațiuni.

Toate autoritățile de audit examinate elaboraseră și puseseră în aplicare proceduri detaliate de o calitate suficientă pentru a raporta în conformitate cu normele aplicabile. În unele cazuri, cum ar fi în ceea ce privește acoperirea minimă în caz de subeșantionare, Comisia a constatat că activitatea autorităților de audit era insuficientă. Curtea a identificat, la rândul ei, alte deficiențe în activitatea acestor autorități, chiar dacă acestea nu erau semnificative.

În ceea ce privește orientările Comisiei adresate autorităților de audit, Curtea a observat că este nevoie de clarificări suplimentare cu privire la abordarea aplicabilă pentru utilizarea eșantionării nestatistice. În plus, Curtea a constatat că unele autorități de audit operau cu definiții diferite ale conceptului de „plată intermediară”. Acest lucru a afectat comparabilitatea rezultatelor auditurilor lor.

Rapoartele anuale de activitate și alte mecanisme de guvernanță

Per ansamblu, informațiile prezentate de DG HOME și de Direcția Generală Justiție și Consumatori (DG JUST) în rapoartele lor anuale de activitate cu privire la regularitatea operațiunilor subiacente confirmă observațiile și concluziile Curții.

Recomandările Curții

Curtea recomandă Comisiei:

  • să emită orientări pentru autoritățile de audit din statele membre cu privire la eșantionare și la calcularea ratei de eroare;
  • să dea dispoziții autorităților de audit să își documenteze în mod corespunzător activitatea.

Doriți să aflați mai multe informații? Capitolul 7 din Raportul anual pe 2019 conține informații complete referitoare la auditul Curții cu privire la cheltuielile UE aferente domeniului Securitate și cetățenie.

Europa în lume

Cheltuieli totale: 10,1 miliarde de euro

Ce a auditat Curtea

Acest domeniu acoperă cheltuielile efectuate în legătură cu politica externă, cu promovarea valorilor UE în străinătate, cu sprijinul pentru țările candidate și pentru țările potențial candidate la aderarea la UE, precum și în legătură cu asistența pentru dezvoltare și ajutorul umanitar acordate țărilor în curs de dezvoltare sau țărilor vecine (sunt excluse însă fondurile europene de dezvoltare).

Cheltuielile din cadrul rubricii Europa în lume sunt executate:

  • în mod direct, de către o serie de direcții generale ale Comisiei, în special Direcția Generală Cooperare Internațională și Dezvoltare (DG DEVCO) și Direcția Generală Vecinătate și Negocieri privind Extinderea (DG NEAR), fie de la serviciile centrale din Bruxelles, fie prin intermediul delegațiilor UE din peste 150 de țări beneficiare;
  • în mod indirect, de către țări beneficiare și organizații internaționale, cu ajutorul unei game largi de instrumente de cooperare și de metode de punere în aplicare.

Pentru exercițiul 2019, au fost auditate în acest domeniu cheltuieli în valoare de 8,2 miliarde de euro (a se vedea figura 1).

Care au fost constatările Curții

În 2019, Curtea a identificat 11 erori care au avut un impact financiar asupra sumelor imputate bugetului UE. De asemenea, au fost identificate alte 11 cazuri de neconformitate cu dispozițiile legale și financiare.

Operațiunile legate de sprijinul bugetar și proiectele puse în aplicare de organizații internaționale în cadrul „abordării noționale” (atunci când o parte din costurile neeligibile pentru finanțare din partea UE pot fi finanțate de alți donatori în cadrul unei măsuri cofinanțate în comun) erau mai puțin predispuse la erori. Curtea nu a detectat nicio eroare în aceste domenii pentru exercițiul 2019.

Studiul DG NEAR cu privire la rata de eroare reziduală

În 2019, DG NEAR a dispus efectuarea în numele său, de către un contractant extern, a celui de al cincilea studiu cu privire la rata de eroare reziduală, cu scopul de a estima, pentru ansamblul sferei sale de competență, nivelul erorilor rămase nedetectate după finalizarea tuturor controalelor de gestiune menite să prevină sau să detecteze și să corecteze erorile.

Pentru al treilea an consecutiv, studiul a estimat că rata globală de eroare reziduală se situează sub pragul de semnificație de 2 % utilizat de Comisie.

Studiul Comisiei privind rata de eroare reziduală nu constituie o misiune de asigurare sau un audit. Curtea are în continuare rezerve cu privire la fiabilitatea rezultatelor studiului.

Factori care denaturează rezultatele studiului Comisiei cu privire la rata de eroare reziduală

  • Limitări ale controalelor privind procedurile de achiziții publice (de exemplu, cu privire la motivele respingerii candidaților ale căror oferte nu au fost câștigătoare, respectarea de către ofertantul câștigător a tuturor criteriilor de selecție și de atribuire sau justificările pentru atribuirea directă).
  • Metoda de estimare a ratei de eroare reziduală, care îi conferă contractantului o marjă largă de interpretare în estimarea erorilor individuale.

În plus, pentru aproximativ jumătate dintre operațiunile incluse în eșantion, studiul privind rata de eroare reziduală se bazează în totalitate sau în parte pe activități anterioare de control. În cazul acestor operațiuni, contractantul procedează la verificări restrânse sau nu efectuează nicio verificare, sprijinindu-se, în schimb, pe activități efectuate anterior. Scopul studiului privind rata de eroare reziduală este de a identifica erorile nedetectate de activitățile anterioare de control. Deoarece se bazează pe aceste activități, studiul nu măsoară pe deplin astfel de erori.

Curtea a subliniat în trecut în rapoartele sale anuale pe 2017 și pe 2018 limitările metodologiei utilizate în cadrul studiului privind rata de eroare reziduală. În consecință, pentru declarațiile de asigurare aferente exercițiilor 2018 și 2019, Curtea a efectuat verificări suplimentare în domeniile în care identificase astfel de limitări. Ea a selectat în mod aleatoriu șase operațiuni din studii anterioare privind rata de eroare reziduală – o medie de două operațiuni pentru fiecare delegație a UE vizitată. Trei dintre acestea erau afectate de erori.

Curtea a recomandat în trecut Comisiei să mărească, în eșantionul privind rata de eroare reziduală, ponderea granturilor aflate în gestiune directă, din cauza riscului relativ ridicat de eroare al acestora. Ca răspuns, DG NEAR a introdus o rată de eroare suplimentară pentru granturile în gestiune directă (așa-numita „rata referitoare la granturi”), dar a aplicat pentru aceasta un nivel de încredere mai scăzut (80 %) decât pentru rata de eroare reziduală în ansamblu (95 %). Ca urmare, deși aceste granturi prezentau un nivel de risc mai ridicat, estimarea erorii care le afectează era mai puțin precisă.

Examinarea raportului anual de activitate al DG NEAR

Curtea a examinat Raportul anual de activitate al DG NEAR pe 2019 și nu a identificat nicio informație care să vină în contradicție cu constatările Curții. DG NEAR nu a făcut însă referire la limitările studiului privind rata de eroare reziduală, care este un element important pentru declarația de asigurare a acestei direcții generale.

Recomandările Curții

Curtea recomandă Comisiei:

  • să prezinte limitările studiului privind rata de eroare reziduală în Raportul anual de activitate al DG NEAR pe 2020 și în rapoartele anuale viitoare ale direcției;
  • să mărească gradul de încredere pe care DG NEAR îl folosește în metodologia sa pentru calcularea ratei referitoare la granturi până la nivelul aplicat restului populației din cadrul studiului privind rata de eroare reziduală, pentru a reflecta cu o mai mare acuratețe riscul mai ridicat al granturilor în gestiune directă;
  • să identifice tipurile recurente de erori, cum ar fi cele legate de TVA și de înregistrarea timpului de lucru, precum și să înăsprească verificările cu privire la aceste erori.

Doriți să aflați mai multe informații? Capitolul 8 din Raportul anual pe 2019 conține informații complete referitoare la auditul Curții cu privire la cheltuielile UE aferente domeniului Europa în lume..

Administrație

Cheltuieli totale: 10,4 miliarde de euro

Ce a auditat Curtea

Auditul Curții a acoperit cheltuielile administrative ale instituțiilor și organelor UE: Parlamentul European, Consiliul European și Consiliul Uniunii Europene, Comisia, Curtea de Justiție, Curtea de Conturi, Comitetul Economic și Social European, Comitetul Regiunilor, Ombudsmanul European, Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor și Serviciul European de Acțiune Externă.

În 2019, instituțiile și organele UE au cheltuit o sumă totală de 10,4 miliarde de euro pentru administrație (a se vedea figura 1). Aceasta includea cheltuielile cu resursele umane (aproximativ 60 % din total), precum și cheltuielile referitoare la clădiri, echipamente, energie, comunicații și tehnologia informației.

Situațiile financiare ale Curții sunt auditate de un auditor extern. În fiecare an, opinia și raportul de audit se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și pe site-ul Curții.

Care au fost constatările Curții

Suma care a făcut obiectul auditului Afectată de un nivel semnificativ de eroare?
10,4 miliarde de euro Nu – nu a fost afectată de un nivel semnificativ de eroare în 2019 și nici în 2018

În 2019, Curtea a examinat anumite sisteme selectate de supraveghere și control ale Comitetului Economic și Social European, ale Comitetului Regiunilor și ale Autorității Europene pentru Protecția Datelor. De asemenea, au fost examinate 45 de operațiuni.

La fel ca în anii precedenți, Curtea estimează că nivelul de eroare se situează sub pragul de semnificație.

Curtea nu a identificat nicio problemă specifică privind Consiliul, Curtea de Justiție, Serviciul European de Acțiune Externă, Comitetul Regiunilor, Ombudsmanul European, Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor sau Curtea de Conturi Europeană. În ceea ce privește Comisia, în comparație cu anii precedenți, au fost identificate mai puține erori legate de costurile cu personalul și de gestionarea alocațiilor familiale de către Oficiul de Administrare și Plată a Drepturilor Individuale (PMO). În cazul Parlamentului European, Curtea a detectat erori într-o plată efectuată către un partid politic. Comitetul Economic și Social European nu a elaborat încă o politică privind funcțiile sensibile în conformitate cu standardele sale de control intern. Comitetul nu a stabilit nicio definiție a posturilor sau a funcțiilor sensibile și nici nu a efectuat o analiză a riscurilor în vederea adoptării unor controale de atenuare și, în cele din urmă, a unei politici de mobilitate internă. Curtea a constatat de asemenea că, din 2014, Comitetul Economic și Social European nu a mai efectuat o evaluare cuprinzătoare a riscurilor.

Mai puțini funcționari ai UE, mai mulți agenți contractuali

Curtea a analizat totodată modul în care situația personalului din instituțiile și organele UE a evoluat între 2012 și 2018. S-a constatat că numărul de posturi pentru funcționari (personal permanent și agenți temporari) fusese redus cu 1 409 (3 %), dar că numărul agenților contractuali a crescut progresiv, de la 8 709 la 11 962. În aceeași perioadă, proporția agenților contractuali în efectivele de personal totale prevăzute a crescut de la 17 % la 22 %.

Numărul de agenți contractuali suplimentari angajați în cursul anului variază în mod semnificativ de la o instituție la alta. Acest lucru reflectă parțial modul în care noile sarcini care decurg din prioritățile în evoluție rapidă și din răspunsul la situații speciale sau urgente, cum ar fi criza migrației, au contribuit la creșterea volumului de muncă în anumite domenii.

Între 2012 și 2018, costurile salariale totale au crescut cu 15 %, de la 4 116 milioane de euro la 4 724 de milioane de euro. Costurile salariale au crescut cu 12 % pentru personalul permanent și pentru agenții temporari și cu 59 % pentru agenții contractuali. Factorii determinanți au fost creșterea efectivelor totale de personal și indexarea anuală a salariilor, promovările în rândul membrilor personalului și creșterile de la o treaptă de salarizare la următoarea în cadrul gradelor. În cazul agenților contractuali, a existat, de asemenea, o creștere a ponderii personalului încadrat în gradele superioare III și IV.

Recomandările Curții

Curtea formulează următoarea recomandare:

  • Comitetul Economic și Social European ar trebui să pună în aplicare o politică de gestionare a funcțiilor sensibile, pe baza unei evaluări cuprinzătoare a riscurilor care să conducă la identificarea unor controale de atenuare ce țin seama de dimensiunea comitetului și de natura activității acestuia.

Doriți să aflați mai multe informații? Capitolul 9 din Raportul anual pe 2019 conține informații complete referitoare la auditul Curții cu privire la cheltuielile UE aferente domeniului Administrație.

Fondurile europene de dezvoltare

Cheltuieli totale: 3,8 miliarde de euro

Ce a auditat Curtea

Lansate în 1959, fondurile europene de dezvoltare (FED) reprezintă principalul instrument prin care Uniunea Europeană furnizează ajutor în cadrul cooperării pentru dezvoltare țărilor din Africa, zona Caraibilor și Pacific (ACP) și țărilor și teritoriilor de peste mări (TTPM). Acordul de parteneriat semnat la Cotonou la 23 iunie 2000 pentru o perioadă de 20 de ani (denumit în continuare „Acordul de la Cotonou”) este cadrul care definește în prezent relațiile UE cu țările ACP și cu țările și teritoriile de peste mări. Acest acord are ca obiectiv principal reducerea și, în cele din urmă, eradicarea sărăciei.

Pentru exercițiul 2019, cheltuielile care au făcut obiectul auditului în acest domeniu au avut o valoare totală de 3,4 miliarde de euro. Aceste cheltuieli se referă la Al optulea, la Al nouălea, la Al zecelea și la Al unsprezecelea FED.

Fondurile europene de dezvoltare sunt gestionate de Comisie, în afara cadrului bugetului general al UE, principala direcție generală responsabilă fiind Direcția Generală Cooperare Internațională și Dezvoltare (DG DEVCO).

Care au fost constatările Curții

Conturile aferente exercițiului 2019 prezintă în mod fidel situația financiară a fondurilor europene de dezvoltare, rezultatele operațiunilor fondurilor, fluxurile de numerar ale acestora și modificările în structura activelor nete.

Curtea concluzionează, de asemenea, că veniturile fondurilor europene de dezvoltare nu au fost afectate de un nivel semnificativ de eroare.

Suma care a făcut obiectul auditului Afectată de un nivel semnificativ de eroare? Nivelul de eroare estimat cel mai probabil
3,4 miliarde de euro Da 3,5 % (5,2 % în 2018)

Pentru a audita regularitatea operațiunilor, Curtea a examinat un eșantion de 126 de operațiuni reprezentative pentru întreaga gamă de cheltuieli din cadrul FED. Acest eșantion a inclus 17 operațiuni legate de Fondul fiduciar Bêkou și de Fondul fiduciar de urgență pentru Africa, 89 de operațiuni ordonanțate de 19 delegații ale UE și 20 de plăți aprobate de serviciile centrale ale Comisiei.

Întrucât o parte din populația auditată de Curte a fost acoperită de studiul din 2019 al DG DEVCO referitor la rata de eroare reziduală, Curtea a inclus în eșantionul său alte 14 operațiuni cărora le-a aplicat, după ajustare, rezultatele studiului respectiv. Astfel, dimensiunea totală a eșantionului a fost de 140 de operațiuni, lucru care este în conformitate cu modelul de asigurare al Curții. În cazurile în care au fost detectate erori la nivelul operațiunilor, Curtea a analizat sistemele în cauză pentru a identifica eventualele deficiențe.

Ca și în anii precedenți, Comisia și partenerii acesteia responsabili de implementarea proiectelor au comis mai multe erori în cadrul operațiunilor aferente devizelor de program, granturilor și acordurilor de contribuție încheiate cu organizații internaționale și aferente acordurilor de delegare încheiate cu agențiile pentru cooperare din statele membre ale UE decât în cadrul operațiunilor aferente altor forme de sprijin (cum ar fi cele care acoperă contracte de furnizări de lucrări/bunuri/servicii). Dintre cele 65 de operațiuni de acest tip care au fost examinate de Curte, 25 (38 %) conțineau erori cuantificabile, care reprezentau 71,7 % din nivelul de eroare estimat. În două domenii, operațiunile examinate nu conțineau erori. Este vorba de sprijinul bugetar (7 operațiuni auditate) și de operațiuni pentru care fusese aplicată „abordarea noțională”, în cazul proiectelor cu donatori multipli implementate de organizații internaționale (13 operațiuni auditate).

Exemplu – cheltuieli care nu fuseseră efectuate: angajamente prezentate drept cheltuieli

Comisia a încheiat un acord de delegare cu o organizație internațională cu privire la un proiect regional de dezvoltare a sectorului privat implementat în mai multe țări din zona Caraibilor. Valoarea totală a contractului a fost de 27,2 milioane de euro, iar contribuția UE a fost de 23,9 milioane de euro. În urma examinării situației defalcate a cheltuielilor care însoțește raportul financiar, Curtea a observat că sumele raportate nu corespundeau cu contabilitatea subiacentă pentru toate liniile bugetare. Costurile raportate erau cu 2,3 milioane de euro mai mari decât costurile suportate efectiv pentru perioada în cauză. Cea mai mare parte a acestei diferențe se explica prin faptul că beneficiarul prezentase sume angajate pentru cheltuieli viitoare drept cheltuieli deja efectuate, restul diferenței fiind rezultatul diferitor ajustări.

Măsuri preventive și corective

În nouă cazuri de erori care aveau un impact financiar asupra sumelor imputate bugetului UE (și în alte șase cazuri de erori), Comisia dispunea de suficiente informații astfel încât să fi putut preveni sau detecta și corecta erorile respective înainte de acceptarea cheltuielilor. Dacă Comisia ar fi utilizat în mod corespunzător toate informațiile aflate la dispoziția sa, nivelul de eroare estimat ar fi fost cu 1,4 puncte procentuale mai mic. Curtea a identificat alte patru operațiuni afectate de erori pe care auditorii și supervizorii externi ar fi trebuit să le detecteze. Aceste cazuri au contribuit cu 0,4 puncte procentuale la nivelul de eroare estimat.

Studiul DG DEVCO cu privire la rata de eroare reziduală

În 2019, DG DEVCO a dispus efectuarea, de către un contractant extern, a celui de al optulea studiu cu privire la rata de eroare reziduală, cu scopul de a estima, pentru ansamblul sferei sale de competență, nivelul erorilor rămase nedetectate după finalizarea tuturor controalelor de gestiune destinate să prevină sau să detecteze și să corecteze erorile. Pentru acest studiu referitor la exercițiul 2019, DG DEVCO a mărit dimensiunea eșantionului, de la 240 la 480 de operațiuni. Acest lucru i-a permis să prezinte rate de eroare separate, pe de o parte, pentru cheltuielile finanțate de la bugetul general al UE, și, pe de altă parte, pentru cheltuielile finanțate din FED, în plus față de rata de eroare globală pentru ambele tipuri de cheltuieli combinate. Pentru al patrulea an consecutiv, studiul a estimat că rata globală de eroare reziduală se situează sub pragul de semnificație de 2 % utilizat de Comisie.

Studiul referitor la rata de eroare reziduală nu constituie o misiune de asigurare sau un audit. Acest studiu se bazează pe metodologia și pe manualul privind rata de eroare reziduală puse la dispoziție de DG DEVCO. La fel ca în anii precedenți, Curtea a identificat unele limitări care au contribuit la subestimarea ratei de eroare reziduală. Studiile din cei trei ani precedenți prezentau de asemenea deficiențe și raportau o rată de eroare reziduală sub pragul de semnificație.

Factori care denaturează rezultatele studiului Comisiei cu privire la rata de eroare reziduală

  • Limitări ale controalelor privind procedurile de achiziții publice (de exemplu, cu privire la motivele respingerii candidaților ale căror oferte nu au fost câștigătoare, respectarea de către ofertantul câștigător a tuturor criteriilor de selecție și de atribuire sau justificările pentru atribuirea directă).
  • Număr mic de controale la fața locului în țările în care sunt implementate proiectele.
  • Metoda de estimare a ratei de eroare reziduală, care oferă contractantului o marjă largă de apreciere pentru a decide dacă există suficiente motive logistice și juridice care împiedică accesul în timp util la documente în legătură cu o operațiune și, prin urmare, pentru a estima rata de eroare.

În plus, pentru mai mult de jumătate dintre operațiuni (58 %), rata de eroare reziduală se bazează în totalitate sau în parte pe activități anterioare de control. În cazul acestor operațiuni, contractantul procedează la verificări restrânse sau nu efectuează nicio verificare, sprijinindu-se, în schimb, pe activitățile de control efectuate anterior prin cadrul de control al DG DEVCO. Faptul de a se sprijini în mod excesiv pe activități de control anterioare este în contradicție cu scopul studiului privind rata de eroare reziduală, care este tocmai acela de a identifica erorile care au scăpat acestor controale.

Aspecte legate de performanță

Auditul efectuat de Curte i-a permis acesteia nu numai să examineze regularitatea operațiunilor, ci și să formuleze observații cu privire la aspecte legate de performanță ale operațiunilor selectate. Curtea a efectuat verificări, pe baza unui set de întrebări de audit, pentru proiecte care fuseseră finalizate sau erau aproape finalizate și a formulat observații la nivel individual pentru proiectele respective acolo unde s-a considerat că acest lucru este relevant pentru auditul său global.

În cursul vizitelor sale la fața locului, Curtea a observat cazuri în care finanțarea fusese utilizată în mod eficace și contribuise la realizarea obiectivelor proiectului respectiv. Curtea a identificat însă și cazuri în care eficiența și eficacitatea acțiunii fuseseră compromise, deoarece bunurile, serviciile sau lucrările achiziționate nu erau utilizate așa cum fusese prevăzut sau sustenabilitatea proiectului nu fusese asigurată.

Exemplu – sustenabilitatea proiectului nu era asigurată

Comisia a semnat un acord de contribuție cu o organizație internațională pentru un proiect care sprijinea formarea profesională în Côte d'Ivoire. În cursul auditului Curții, s-a constatat că sustenabilitatea proiectului nu fusese asigurată. Începând din 2012, bugetul de funcționare alocat școlilor profesionale de către guvern se diminuase cu 52 %. În aceeași perioadă, efectivul de elevi crescuse cu 130 %. Astfel, finanțarea publică disponibilă nu era suficientă pentru ca școlile să poată asigura întreținerea clădirilor și mentenanța echipamentelor lor și să poată achiziționa consumabilele necesare.

Examinarea raportului anual de activitate al DG DEVCO

Curtea consideră că lipsa rezervelor din Raportul anual de activitate pe 2019 al DG DEVCO este nejustificată și că aceasta rezultă parțial din limitările studiului privind rata de eroare reziduală.

Pe lângă aceasta, Comisia a aplicat, pentru prima dată, o regulă conform căreia se consideră că o rezervă nu este necesară dacă domeniul de cheltuieli pe care aceasta le-ar acoperi reprezintă mai puțin de 5 % din totalul plăților și are un impact financiar sub 5 milioane de euro. În consecință, nu se mai exprimă rezerve în anumite domenii în care acestea ar fi fost formulate în ani anteriori, deși riscul respectiv continuă să existe.

Recomandările Curții

Curtea recomandă Comisiei:

  • să își îmbunătățească în continuare metodologia și manualul utilizate pentru studiul privind rata de eroare reziduală, astfel încât să remedieze problemele identificate în raport, cu scopul de a spori fiabilitatea ratei de eroare raportate în studiul respectiv;
  • să emită rezerve pentru toate domeniile în privința cărora s-a constatat un nivel ridicat de risc, indiferent de ponderea lor din cheltuielile totale și de impactul financiar al acestora.

Doriți să aflați mai multe informații? Informații complete referitoare la auditul Curții privind fondurile europene de dezvoltare sunt prezentate în Raportul anual pe 2019 referitor la activitățile finanțate de Al optulea, Al nouălea, Al zecelea și Al unsprezecelea fond european de dezvoltare.

Context

Organizarea și activitățile Curții de Conturi Europene

Curtea de Conturi Europeană este auditorul extern independent al Uniunii Europene. Curtea își are sediul la Luxemburg. În cadrul instituției își desfășoară activitatea aproximativ 900 de angajați, care îndeplinesc atât roluri specializate, cât și diverse roluri de sprijin și care provin din toate statele membre ale Uniunii.

Misiunea Curții este de a contribui la îmbunătățirea gestiunii administrative și financiare a UE, de a promova răspunderea de gestiune și transparența și de a îndeplini rolul de gardian independent al intereselor financiare ale cetățenilor Uniunii.

Rapoartele de audit și avizele Curții reprezintă o verigă esențială a lanțului de asigurare a răspunderii pentru gestiunea finanțelor UE, ele fiind utilizate pentru a garanta faptul că cei responsabili de implementarea politicilor și a programelor UE – Comisia, alte instituții și organe ale UE și administrațiile din statele membre – dau seamă pentru actul de gestiune.

Curtea avertizează cu privire la riscurile existente, oferă asigurare, semnalează existența atât a deficiențelor, cât și a bunelor practici și formulează recomandări adresate factorilor de decizie și organelor legislative din UE cu privire la modul în care se poate îmbunătăți gestionarea politicilor și a programelor UE. Prin activitatea sa, Curtea se asigură de faptul că cetățenii europeni știu cum le sunt cheltuiți banii.

Documentele elaborate de Curte

Curtea elaborează:

  • rapoarte anuale, în care sunt prezentate în principal rezultatele auditurilor financiare și de conformitate realizate de Curte cu privire la bugetul Uniunii Europene și cu privire la fondurile europene de dezvoltare, dar care pot conține și aspecte legate de gestiunea bugetară și de performanță;
  • rapoarte speciale, care prezintă rezultatele unor audituri selectate ce au ca obiect domenii specifice de cheltuieli sau de politici ori aspecte bugetare sau de gestiune;
  • rapoarte anuale specifice, care se referă la agențiile, organismele descentralizate și întreprinderile comune ale UE;
  • avize cu privire la acte legislative noi sau actualizate care au un impact semnificativ asupra gestiunii financiare, acestea fiind elaborate fie la cererea altei instituții, fie din inițiativa Curții;
  • documente de analiză, care furnizează fie o descriere a unor politici, sisteme, instrumente sau subiecte mai strict delimitate, fie informații cu privire la acestea.

În sfârșit, analizele preliminare de audit ale Curții prezintă informații de fond cu privire la o sarcină de audit viitoare sau în curs.

Prezentare pe scurt a abordării de audit utilizate pentru declarația de asigurare a Curții

Opiniile exprimate de Curte în cadrul declarației de asigurare se bazează pe probe obiective obținute prin intermediul unor teste de audit, în conformitate cu standardele internaționale de audit.

Așa cum se arată în cadrul strategiei sale pentru perioada 2018‑2020, Curtea și-a propus să evalueze diferite opțiuni de utilizare a informațiilor privind legalitatea și regularitatea furnizate de entitățile auditate. Altfel spus, pe viitor, Curtea intenționează să își bazeze opinia de audit pe declarația (de gestiune) a Comisiei, acolo unde este posibil. Au fost întâmpinate însă unele dificultăți, de exemplu în ceea ce privește disponibilitatea în timp util a unor informații fiabile, dificultăți care încetinesc în prezent progresele Curții.

Fiabilitatea conturilor

Conturile anuale ale UE furnizează informații complete și exacte?

Direcțiile generale ale Comisiei generează, în fiecare an, sute de mii de înregistrări contabile, bazate pe date provenite din numeroase surse diferite (inclusiv de la statele membre). Curtea verifică dacă procesele contabile funcționează în mod corespunzător și dacă datele contabile care rezultă în urma acestor procese sunt exhaustive, corect înregistrate și prezentate în mod adecvat în situațiile financiare ale UE. În ceea ce privește auditul fiabilității conturilor, Curtea a aplicat metoda abordării bazate pe atestare încă de la exprimarea primei sale opinii, în 1994.

  • Curtea evaluează sistemul contabil pentru a determina dacă acesta reprezintă sau nu o bază corespunzătoare pentru obținerea de date fiabile.
  • Curtea evaluează principalele proceduri contabile pentru a determina dacă acestea funcționează corect.
  • Curtea procedează la verificări analitice ale datelor contabile pentru a determina dacă acestea sunt prezentate într-un mod coerent și dacă pot fi considerate verosimile.
  • Curtea testează direct un eșantion de înregistrări contabile pentru a determina dacă operațiunile subiacente există efectiv și dacă au fost înregistrate corect.
  • Curtea verifică situațiile financiare pentru a determina dacă acestea prezintă în mod fidel situația financiară.

Regularitatea operațiunilor

Sunt operațiunile de venituri și operațiunile de plăți contabilizate cu titlu de cheltuieli, subiacente conturilor UE, conforme cu normele?

Execuția bugetului UE implică efectuarea a milioane de plăți către beneficiari, atât din Uniunea Europeană, cât și din restul lumii. Majoritatea acestor cheltuieli sunt gestionate de statele membre. Pentru a obține probele de care are nevoie, Curtea evaluează sistemele de administrare și de verificare a operațiunilor de venituri și de plăți contabilizate cu titlu de cheltuieli (și anume plățile finale și plățile în avans validate și închise) și examinează un eșantion de operațiuni.

În cazurile în care condițiile prevăzute de standardele internaționale de audit relevante sunt îndeplinite, Curtea examinează și reefectuează verificările și controalele desfășurate de entitățile responsabile de execuția bugetului UE. Astfel, Curtea ține seama pe deplin de orice măsuri corective luate pe baza acestor verificări.

  • Curtea evaluează sistemele pentru venituri și cheltuieli cu scopul de a determina eficacitatea lor din perspectiva asigurării regularității operațiunilor.
  • Curtea extrage, prin tehnici statistice, eșantioane de operațiuni pe baza cărora au loc testări detaliate efectuate de auditorii Curții. Ea examinează în detaliu operațiunile eșantionate, inclusiv la destinatarii finali (de exemplu fermieri, institute de cercetare sau societăți care furnizează lucrări sau servicii contractate prin proceduri de achiziții publice), scopul fiind de a obține probe care să demonstreze că fiecare eveniment subiacent unei operațiuni este real, că este înregistrat în mod corespunzător și că este conform cu normele care reglementează efectuarea plăților.
  • Curtea procedează la analiza erorilor și le clasifică drept cuantificabile sau necuantificabile. O operațiune este afectată de o eroare cuantificabilă dacă, pe baza normelor, plata nu ar fi trebuit ordonanțată. Curtea extrapolează erorile cuantificabile pentru a obține un nivel de eroare estimat pentru ansamblul bugetului UE și pentru fiecare domeniu care face obiectul unei aprecieri specifice.
  • La exprimarea opiniei sale de audit, Curtea utilizează un prag de semnificație de 2 %. Ea ține seama și de alte informații relevante, cum ar fi rapoartele anuale de activitate și rapoartele altor auditori externi.
  • În cazul în care constată un nivel semnificativ de eroare în rândul operațiunilor auditate, Curtea trebuie să decidă dacă eroarea are un caracter „generalizat”. Existența unui caracter generalizat poate fi decisă din mai multe motive, inclusiv atunci când nivelul semnificativ de eroare afectează o parte substanțială a populației auditate. Într-un astfel de caz, acesta stă la baza unei opinii contrare. Începând din 2016, Curtea identifică domenii cu risc redus și domenii cu risc ridicat în cadrul bugetului UE. În cazul în care cheltuielile cu risc ridicat afectate de un nivel semnificativ de eroare constituie o parte substanțială a populației auditate, Curtea consideră că eroarea este generalizată și, prin urmare, emite o opinie contrară.
  • Constatările se discută, în totalitatea lor, atât cu autoritățile din statele membre, cât și cu reprezentanții Comisiei, pentru a se confirma exactitatea faptelor.

Toate publicațiile Curții sunt disponibile pe site-ul său web: http://www.eca.europa.eu. Mai multe informații cu privire la procesul de audit desfășurat în vederea declarației de asigurare sunt disponibile în anexa 1.1 („Abordarea și metodologia auditului”) la capitolul 1 din Raportul anual pe 2019 al Curții de Conturi Europene.

Contact

CURTEA DE CONTURI EUROPEANĂ
12, rue Alcide De Gasperi
1615 Luxembourg
LUXEMBOURG

Tel. +352 4398-1
Întrebări: eca.europa.eu/ro/Pages/ContactForm.aspx
Website: eca.europa.eu
Twitter: @EUAuditors

Numeroase alte informații despre Uniunea Europeană sunt disponibile pe internet pe serverul Europa (http://europa.eu).

Luxemburg: Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, 2020

PDF ISBN 978-92-847-5286-7 doi:10.2865/40059 QJ-02-20-696-RO-N
HTML ISBN 978-92-847-5262-1 doi:10.2865/167550 QJ-02-20-696-RO-Q

DREPTURI DE AUTOR

© Uniunea Europeană, 2020.

Politica Curții de Conturi Europene referitoare la reutilizare este pusă în aplicare prin Decizia nr. 6-2019 a Curții de Conturi Europene privind politica în materie de date deschise și reutilizarea documentelor.

Cu excepția cazului în care se precizează altceva (de exemplu, într-o mențiune separată indicând drepturile de autor), conținutul elaborat de Curtea de Conturi Europeană pentru care UE deține drepturile de autor face obiectul licenței Creative Commons Attribution 4.0 International (CC BY 4.0). Aceasta înseamnă că reutilizarea este autorizată, sub rezerva menționării adecvate a autorilor și a indicării eventualelor modificări. Reutilizatorul nu poate altera sensul sau mesajul inițial al documentelor. Curtea de Conturi Europeană nu răspunde pentru eventualele consecințe ale reutilizării.

În ceea ce privește următoarele imagini, reutilizarea lor este permisă cu condiția ca deținătorul drepturilor de autor, sursa și numele fotografilor/arhitecților (în cazul în care sunt indicate) să fie menționate:

P. *: © Uniunea Europeană, 2020, Curtea de Conturi Europeană.

P. *: © Uniunea Europeană, 2013, Curtea de Conturi Europeană. Arhitecți: Paul Noël (clădirea K1, 1988) și Jim Clemes (clădirea K2, 2004, și clădirea K3, 2013).

P. *: © Uniunea Europeană, 2018, Parlamentul European / Mathieu Cugnot.

P. * (stânga): © Uniunea Europeană, 2015 / Angelos Tzortzinis.

P. * (dreapta): © Uniunea Europeană, 2011 / Philippe Terasse.

P. *: © Uniunea Europeană, 2020 / Etienne Ansotte.

P. *: © Uniunea Europeană, 2019, Curtea de Conturi Europeană.

P. *: © Uniunea Europeană, 2020, Curtea de Conturi Europeană.


Este necesar să obțineți drepturi suplimentare în cazul în care un anumit conținut prezintă persoane fizice ce pot fi identificate, de exemplu în cazul fotografiilor în care apar membri ai personalului Curții de Conturi Europene sau în cazul în care conținutul include lucrări ale unor terți. Dacă se obține o astfel de autorizație, ea anulează autorizația de natură generală menționată mai sus și va indica în mod clar eventualele restricții de utilizare.

Pentru a utiliza sau a reproduce un conținut pentru care UE nu deține drepturile de autor, poate fi necesar să obțineți o autorizație în acest sens direct de la titularii drepturilor de autor:

P. *: © Shutterstock / Rawpixel.com.

P. *: © Shutterstock / Nopphon_1987.

P. * (stânga sus): © Shutterstock / Pressmaster.

P. * (dreapta sus): © Shutterstock / geniusksy.

P. * (jos): © Shutterstock / MONOPOLY919.

P. * (stânga): © Shutterstock / Jaggat Rashidi.

P. * (dreapta): © Shutterstock / Pagina.

P. * (stânga): © Shutterstock / MMCez.

P. * (dreapta): © Shutterstock / Ekaterina Kondratova.

P. * (stânga): © Shutterstock / stockphoto mania.

P. * (dreapta): © Shutterstock / Riccardo Mayer.


Programele informatice sau documentele care fac obiectul unor drepturi de proprietate industrială, cum ar fi brevetele, mărcile comerciale, desenele și modelele înregistrate, logourile și denumirile înregistrate, sunt excluse din politica Curții de Conturi Europene referitoare la reutilizare și nu se acordă nicio licență pentru acestea.

Familia site-urilor instituționale ale Uniunii Europene care sunt incluse în domeniul europa.eu oferă linkuri către site-uri terțe. Deoarece Curtea de Conturi Europeană nu are control asupra acestor site-uri, sunteți încurajați să verificați politica aplicată de ele în ceea ce privește respectarea vieții private și drepturile de autor.

Utilizarea logoului Curții de Conturi Europene

Logoul Curții de Conturi Europene nu poate fi utilizat fără acordul prealabil al Curții de Conturi Europene.

Contactați UE

În persoană
În întreaga Uniune Europeană există sute de centre de informare Europe Direct. Puteți găsi adresa centrului cel mai apropiat de dumneavoastră la: https://europa.eu/european-union/contact_ro

La telefon sau prin e-mail
Europe Direct este un serviciu care vă oferă răspunsuri la întrebările privind Uniunea Europeană. Puteți accesa acest serviciu:

Găsiți informații despre UE

Online
Informații despre Uniunea Europeană în toate limbile oficiale ale UE sunt disponibile pe site-ul Europa, la: https://europa.eu/european-union/index_ro

Publicații ale UE
Puteți descărca sau comanda publicații ale UE gratuite și contra cost la adresa: https://op.europa.eu/ro/publications. Mai multe exemplare ale publicațiilor gratuite pot fi obținute contactând Europe Direct sau centrul dumneavoastră local de informare (a se vedea https://europa.eu/european-union/contact_ro).

Dreptul UE și documente conexe
Pentru accesul la informații juridice din UE, inclusiv la ansamblul legislației UE începând din 1952 în toate versiunile lingvistice oficiale, accesați site-ul EUR-Lex, la: http://eur-lex.europa.eu

Datele deschise ale UE
Portalul de date deschise al UE (http://data.europa.eu/euodp/ro) oferă acces la seturi de date din UE. Datele pot fi descărcate și reutilizate gratuit, atât în scopuri comerciale, cât și necomerciale.