Activitățile Curții în 2021
Raportul anual de activitate al Curții de Conturi Europene

Curtea de Conturi Europeană

Cuvântul-înainte al președintelui

Stimate cititor,

În 2021, pandemia de COVID-19 a continuat să aibă un impact puternic în Uniunea Europeană și în statele membre ale acesteia.

În aceste vremuri dificile, UE pune la dispoziție o asistență financiară pe o scară fără precedent. Pe lângă resursele bugetare tradiționale convenite ca parte a cadrului financiar multianual (CFM) 2021‑2027, UE a lansat inițiativa Next Generation EU (NGEU), un pachet de redresare constituit din fonduri suplimentare bazate pe titluri de creanță.

În acest context, instituția noastră a adoptat în luna ianuarie a anului trecut o nouă strategie pentru perioada 2021‑2025, în cadrul căreia ne vom concentra asupra a trei obiective strategice. Acestea ne vor ghida eforturile în ceea ce privește auditul finanțelor UE în anii următori, modificările necesare în organizarea instituției și utilizarea resurselor Curții într-un mod eficace și eficient.

Prezentul raport de activitate oferă o imagine de ansamblu a activității desfășurate de Curte în 2021, care a fost primul an de punere în aplicare a noii strategii. De asemenea, raportul conține informații cu privire la managementul și personalul Curții, la sprijinul pentru audit și la finanțele instituției.

În pofida pandemiei în curs, am menținut continuitatea activității pe tot parcursul anului și ne-am adaptat în permanență la condițiile de muncă în schimbare.

În 2021, am publicat toate rapoartele anuale în termenele oficiale. Am publicat, de asemenea, 32 de rapoarte speciale și documente de analiză, păstrând întârzierile în limite rezonabile.

Cetățenii UE, precum și părțile interesate instituționale și partenerii noștri atât de la nivelul UE, cât și de la nivelul statelor membre pot conta în continuare pe rapoarte obiective și independente din partea Curții, axate pe chestiuni esențiale pentru viitorul UE, în care vom sublinia ce anume funcționează bine, vom atrage atenția asupra aspectelor care nu funcționează așa cum ar trebui și vom recomanda schimbări.

Instituția noastră își exprimă solidaritatea cu Ucraina. Am condamnat cu fermitate invazia Ucrainei de către Rusia și am organizat ajutor umanitar pentru victimele agresiunii Rusiei. Europa traversează vremuri dificile în acest moment. Acum mai mult ca oricând, UE trebuie să dea dovadă de unitate.

Sperăm că informațiile din raportul de activitate prezentat în acest an vă vor fi utile.

2021 pe scurt

Activitățile Curții

Activitatea în timpul pandemiei de COVID-19

Continuitatea activităților în timpul pandemiei de COVID-19

Curtea a continuat în 2021 să își desfășoare activitatea în limitele impuse de restricțiile de călătorie și în materie de sănătate publică legate de pandemia de COVID-19. Capacitatea sa de a efectua audituri la fața locului a continuat să fie restrânsă în mod semnificativ. Am continuat să transformăm modul în care lucrăm și să ne adaptăm la noua situație.

Personalul instituției a reușit să se adapteze în permanență la condițiile de muncă în schimbare și a învățat rapid cum să folosească noi instrumente. A devenit clar faptul că ne putem modifica rapid metodele de lucru atunci când este necesar, continuând totodată să asigurăm un serviciu eficace de audit public în UE.

Am reușit să publicăm în timp util rapoarte de audit, avize și documente de analiză. Am ajuns la concluzii pertinente și am formulat recomandări relevante, uneori în urma unor activități desfășurate în întregime în format virtual. În viitor, vom depune eforturi pentru a aplica cu succes experiența acumulată în ultimii doi ani și pentru a spori valoarea adăugată și eficiența vizitelor noastre la fața locului, combinându-le cu activități virtuale.

Noua strategie a Curții pentru perioada 2021–2025

De mai mulți ani, Curtea utilizează strategii multianuale pentru a trasa o traiectorie pe termen lung pentru activitatea sa de audit, pentru a promova inițiative de schimbare organizațională în vederea îmbunătățirii continue și pentru a rămâne în avangarda evoluțiilor din domeniul auditului în sectorul public.

2021: primul an al noii strategii

Sfârșitul anului 2021 a marcat încheierea primului an al noii strategii a Curții pentru perioada 2021‑2025. Obiectivele strategice ale instituției pentru această perioadă de cinci ani sunt îmbunătățirea răspunderii de gestiune, a transparenței și a mecanismelor de audit pentru toate tipurile de acțiuni ale UE; direcționarea auditurilor către domeniile și subiectele în legătură cu care Curtea poate aduce cea mai mare valoare adăugată; și furnizarea unei asigurări de audit solide într-un mediu plin de provocări și în schimbare.

Pentru a pune în practică strategia, Curtea a convenit asupra unor măsuri de punere în aplicare pentru fiecare scop și obiectiv, a atribuit responsabilități și a stabilit termene. Anul acesta am înregistrat progrese importante în ceea ce privește mai multe acțiuni, în special:

• reexaminarea raportului anual al Curții și a abordării cu privire la auditul care stă la baza declarației de asigurare;
• elaborarea unei abordări strategice de audit pentru inițiativa Next Generation EU (NGEU), inclusiv pentru Mecanismul de redresare și reziliență (MRR);
• elaborarea unui plan de acțiune împotriva fraudei;
• revizuirea sistemului de programare a activității;
• stabilirea unor indicatori de performanță relevanți pentru a monitoriza punerea în aplicare a strategiei;
• formularea unei noi strategii de comunicare.

Auditul performanței și al regularității acțiunilor UE

Auditul performanței, auditul financiar și auditul de conformitate

Auditurile desfășurate de Curte pun la dispoziția cetățenilor UE, precum și a factorilor de decizie de la nivelul UE rapoarte independente și obiective cu privire la aspecte-cheie pentru viitorul UE. Aceste rapoarte pun în evidență ce anume funcționează bine și atrag atenția asupra aspectelor care nu funcționează.

Toate auditurile pe care le efectuează Curtea respectă standardele de audit pentru sectorul public acceptate la nivel internațional.

Programul de activitate

Programul de activitate 2022+

Programul de activitate 2022+ al Curții, care a fost publicat în decembrie 2021, evidențiază prioritățile de audit ale instituției pentru următorii ani și prezintă detalii privind cele 79 de rapoarte speciale și documente de analiză pe care aceasta intenționează să le publice începând din 2022.

Peste două treimi din noile sarcini de audit pentru 2022 sunt îndeaproape aliniate la direcțiile stabilite în strategia Curții pentru perioada 2021‑2025, în special pentru a viza domenii și subiecte în care putem aduce cea mai mare valoare adăugată. Cele patru domenii strategice sunt: competitivitatea economică a Uniunii; reziliența în raport cu amenințările la adresa securității Uniunii și respectarea valorilor europene precum libertatea, democrația și statul de drept; schimbările climatice, mediul și resursele naturale; politicile fiscal-bugetare și finanțele publice în Uniune. În plus, Curtea intenționează să publice 16 rapoarte cu privire la aspecte legate de răspunsul UE la pandemia de COVID-19, cum ar fi achiziționarea de vaccinuri, precum și la o serie de audituri vizând Mecanismul de redresare și reziliență [inițiativa Next Generation EU (NGEU)].

Programul activităților de audit este elaborat de Curte în mod independent, dar nu în izolare. Curtea se consultă în acest sens cu părțile interesate instituționale, în special cu Parlamentul European. Din 2015, când Curtea a inițiat pentru prima dată acest dialog, numărul de sugestii venite din partea comisiilor parlamentare a crescut constant: de la 37 de sugestii în 2015 la 164 de sugestii de audit primite pentru programul de activitate 2022+. Aproape două treimi dintre aceste sugestii sunt preluate integral sau parțial în activități aflate în curs ori în activități viitoare. Unele au fost deja acoperite în rapoarte publicate recent de Curte. Pentru prima dată, am primit, de asemenea, opt idei de audit suplimentare prezentate de zece reprezentanțe permanente ale statelor membre.

Activitatea de audit pe teren

Cea mai mare parte din activitatea de audit a Curții se desfășoară la sediul nostru din Luxemburg. În condiții normale, auditorii noștri efectuează un număr mare de vizite la Comisia Europeană – principala entitate auditată de Curte – și la alte instituții ale UE, precum și la agenții și organisme, la autorități naționale, regionale și locale din statele membre, la delegații ale UE în țări terțe și la organizații internaționale care gestionează fonduri ale UE.

De asemenea, în mod normal, auditorii efectuează vizite la fața locului la beneficiari ai fondurilor UE, atât în interiorul Uniunii, cât și în afara frontierelor acesteia. Prin intermediul acestor verificări, auditorii urmăresc pista de audit și obțin probe de audit directe de la părțile implicate în gestionarea politicilor și a programelor UE sau în colectarea și plata fondurilor UE, precum și de la beneficiari. În 2021, majoritatea acestor controale au avut loc în format virtual.

Curtea depune toate eforturile pentru a adopta auditurile selectate într-un interval de timp de 13 luni, în conformitate cu obiectivul stabilit în Regulamentul financiar al UE.

2021: Restricțiile impuse în contextul pandemiei de COVID-19 continuă să limiteze verificările la fața locului

Echipele de audit ale Curții sunt formate, în general, din doi sau din trei auditori, iar durata unei vizite de audit poate varia de la câteva zile până la două săptămâni. Verificările la fața locului efectuate în interiorul UE sunt în general coordonate cu instituțiile supreme de audit din statele membre în cauză.

În cea mai mare parte a anului 2021, restricțiile de călătorie și măsurile de sănătate publică (închiderea frontierelor, regulile de carantină, cerințele de testare etc.) au continuat să restrângă posibilitățile Curții de a desfășura activități de audit pe teren.

Prin urmare, comparativ cu anii de dinainte de pandemie, auditorii Curții au efectuat mult mai puține zile de audit la fața locului. Aceștia au petrecut în total 857 de zile în statele membre și în afara UE, față de 1 190 de zile în 2020 și 3 605 zile în 2019. În plus, auditorii au petrecut 299 de zile de audit la instituțiile UE, la agențiile descentralizate și la alte organisme din UE, la întreprinderile comune, la organizații internaționale, cum ar fi ONU sau OCDE, și la societăți private de audit. Cifrele corespunzătoare pentru 2020 și 2019 au fost de 627 și, respectiv, 2 504 zile.

În același timp, Curtea a compensat verificările limitate la fața locului prin utilizarea intensificată a auditului de la distanță și prin colectarea de probe pe cale electronică. Pentru a interacționa cu entitățile auditate, au fost utilizate din ce în ce mai mult soluții de videoconferință și alte tehnologii ale informației, cum ar fi transferul securizat de date și de documente.

Rapoartele Curții

Rapoartele de audit, documentele de analiză și avizele Curții reprezintă o verigă esențială a lanțului de asigurare a răspunderii pentru gestiunea finanțelor UE. Toate aceste documente ajută Parlamentul European și Consiliul să monitorizeze și să controleze realizarea obiectivelor de politică ale UE, precum și să solicite celor responsabili să dea seamă pentru gestiunea bugetului UE, în special în contextul procedurii anuale de descărcare de gestiune.

Rapoarte speciale și documente de analiză

În 2021, Curtea a publicat 32 de rapoarte speciale și documente de analiză care abordează multe dintre provocările cu care se confruntă UE în diferitele domenii vizate de cheltuielile și politicile sale. Printre acestea s-au numărat acțiunile climatice, mediul, digitalizarea, migrația, uniunea piețelor de capital și statul de drept, pentru a menționa doar câteva. Două dintre rapoarte au fost legate de pandemia de COVID-19: unul s-a aplecat asupra răspunsului UE în materie de sănătate publică, iar celălalt se referea la drepturile pasagerilor aerieni. De asemenea, Curtea a început să examineze inițiativa de redresare Next Generation EU, în special Mecanismul de redresare și reziliență.

În paginile următoare sunt oferite informații detaliate cu privire la activitatea Curții și sunt prezentate exemple de rapoarte speciale din 2021 care acoperă diferite domenii de politică.

Rapoartele anuale și rapoartele anuale specifice

Rapoartele anuale prezintă în principal rezultatele activităților desfășurate de Curte în vederea formulării declarației de asigurare cu privire la bugetul Uniunii Europene și la bugetul fondurilor europene de dezvoltare (FED), dar acoperă și aspecte legate de performanță și de gestiunea bugetară și financiară.

Rapoartele anuale specifice prezintă activitățile anuale de audit desfășurate de Curte cu privire la agențiile UE și la alte organisme ale Uniunii, la întreprinderile comune și la Școlile Europene.

De asemenea, Curtea publică un raport privind datoriile contingente rezultate ca urmare a activităților întreprinse de Comitetul Unic de Rezoluție (SRB).

Raportul anual privind bugetul UE pentru exercițiul financiar 2020

În fiecare an, Curtea auditează veniturile și cheltuielile UE, examinând fiabilitatea conturilor anuale și dacă operațiunile de venituri și de cheltuieli subiacente conturilor sunt realizate cu respectarea normelor financiare, atât la nivelul UE, cât și la nivelul statelor membre.

De asemenea, Curtea evaluează în mod specific fiecare domeniu major al bugetului UE, pe baza (sub)rubricilor din cadrul financiar multianual (CFM). Totodată, Curtea analizează de ce și unde se produc erori, formulează recomandări de ameliorare și examinează dacă recomandările sale anterioare au fost puse în aplicare, precum și modul în care acestea au fost implementate.

Această activitate amplă stă la baza declarației de asigurare pe care Curtea are obligația de a o furniza Parlamentului European și Consiliului în conformitate cu mandatul său prevăzut în Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE).

Bugetul UE: opinie favorabilă privind conturile și veniturile

Pentru exercițiul financiar 2020, Curtea a emis o „opinie favorabilă” cu privire la conturile și la veniturile UE.

Bugetul UE: opinie contrară privind cheltuielile

În 2020, cheltuielile UE s-au ridicat la un total de 173,3 miliarde de euro, ceea ce reprezintă 1,1 % din veniturile naționale brute combinate ale UE-27 plus Regatul Unit.

Auditorii Curții au testat un eșantion de 728 de plăți efectuate către beneficiari din toate domeniile de cheltuieli, dintr-o populație de audit totală de aproximativ 148 de miliarde de euro. Altfel spus, au fost evaluate diverse cazuri în care fondurile UE fuseseră utilizate pentru a furniza sprijin pentru proiecte majore de infrastructură, IMM-uri, organizații de cercetare, fermieri sau studenți din statele membre ale UE ori pentru beneficiari din țări terțe.

Pentru exercițiul financiar 2020, Curtea a emis o „opinie contrară” cu privire la cheltuielile UE.

Rată de eroare estimată la 2,7 % (cheltuielile din 2020)

Pentru exercițiul financiar 2020, Curtea a estimat că nivelul de eroare pentru ansamblul cheltuielilor se situează între 1,8 % și 3,6 %. Valoarea mediană a acestui interval, așa-numita „rată de eroare cea mai probabilă”, este de 2,7 %, la fel ca pentru exercițiul financiar 2019.

Încă o dată, peste 50 % din populația de audit a Curții era afectată de un nivel semnificativ de eroare

Pentru exercițiul financiar 2020, cheltuielile cu risc ridicat au reprezentat 59 % din populația auditată de Curte, în comparație cu 53 % în exercițiul precedent. Nivelul de eroare estimat de Curte pentru cheltuielile cu risc ridicat a fost de 4,0 %, în comparație cu 4,9 % pentru exercițiul financiar 2019.

Rubricile din CFM cele mai predispuse la erori: Competitivitate pentru creștere și locuri de muncă și Coeziune economică, socială și teritorială

Pentru exercițiul financiar 2020, subrubrica CFM intitulată Competitivitate pentru creștere economică și locuri de muncă a fost cea mai predispusă la erori, urmată de rubrica Coeziune economică, socială și teritorială.

Cazuri care prezentau suspiciuni de fraudă au fost raportate către OLAF și EPPO

În calitate de auditor extern al UE, Curtea de Conturi Europeană nu are mandatul de a investiga cazuri în care există suspiciuni de fraudă. Prin urmare, auditurile pe care le efectuează Curtea nu sunt concepute în mod expres pentru a detecta frauda. Cu toate acestea, auditorii săi identifică cu regularitate cazuri în care suspectează existența unei activități frauduloase.

Curtea a raportat către OLAF 15 cazuri de suspiciune de fraudă, în urma identificării lor în cursul activității sale de audit din 2021. În 2020, Curtea a raportat șase astfel de cazuri. Raportul anual al Curții privind bugetul UE oferă informații suplimentare cu privire la natura acestor cazuri de suspiciune de fraudă și la recuperările financiare ulterioare recomandate de OLAF.

În iunie 2021, Curtea a început de asemenea să coopereze cu Parchetul European (EPPO) în baza unui acord administrativ semnat la 3 septembrie 2021. Curtea a raportat către EPPO două cazuri pe care le-a identificat în cursul activității sale de audit în 2021.

Raportul anual privind performanța

Raportul anual privind performanța: un proiect-pilot de doi ani

Raportul anual al Curții a fost împărțit în două componente separate în cadrul unui exercițiu-pilot cu o durată de doi ani, care a demarat odată cu Raportul anual pentru exercițiul financiar 2019. A doua parte a raportului anual acoperă performanța programelor de cheltuieli din cadrul bugetului UE.

Curtea a examinat dacă și în ce mod Comisia și colegiuitorii au utilizat învățămintele desprinse din cadrele financiare multianuale (CFM) anterioare pentru a îmbunătăți modul în care sunt concepute noile programe de cheltuieli din perioada 2021‑2027 și performanța acestora.

Au fost examinate, de asemenea, rezultatele obținute de programele UE desfășurate în contextul CFM 2014‑2020. Scopul Curții a fost de a determina cât de multe informații relevante referitoare la performanță erau disponibile și, pe baza acestor informații, de a evalua cât de bună a fost efectiv performanța programelor de cheltuieli ale UE.

În acest context, Curtea a analizat raportul anual privind gestiunea și performanța, care este principalul raport de nivel înalt al Comisiei privind performanța bugetului UE.

De asemenea, Curtea a examinat situația acțiunilor întreprinse în urma recomandărilor pe care le-a formulat în rapoarte speciale publicate în 2017.

Raportul anual referitor la fondurile europene de dezvoltare privind exercițiul financiar 2020

FED: opinie favorabilă privind conturile și veniturile, opinie contrară privind cheltuielile

Fondurile europene de dezvoltare (FED), lansate în 1959, erau principalele instrumente prin care UE a furnizat ajutor în cadrul cooperării pentru dezvoltare. Obiectivul acestor fonduri consta în eradicarea sărăciei și în promovarea dezvoltării durabile și a integrării țărilor din Africa, zona Caraibilor și Pacific (ACP) și a țărilor și teritoriilor de peste mări (TTPM) în economia mondială. Fondurile sunt finanțate de statele membre ale UE și sunt gestionate în afara bugetului UE de către Comisia Europeană și de către Banca Europeană de Investiții (BEI). Până la închiderea lor, ele vor continua să fie executate separat și să facă obiectul unei raportări distincte.

În cadrul financiar multianual 2021‑2027, ajutorul pentru cooperarea pentru dezvoltare acordat țărilor ACP și TTPM este finanțat din bugetul UE.

La fel ca în anii precedenți, Curtea a emis o „opinie favorabilă” atât cu privire la conturile FED, cât și la veniturile aferente, dar o „opinie contrară” privind cheltuielile FED pentru exercițiul financiar 2020. Nivelul de eroare estimat de Curte pentru cheltuieli a fost de 3,8 % (3,5 % pentru exercițiul financiar 2019).

Rapoartele anuale specifice privind agențiile UE

Agențiile UE sunt entități juridice distincte, înființate cu scopul de a efectua sarcini specifice de natură tehnică, științifică sau de gestionare care ajută instituțiile UE să definească și să pună în aplicare politici. În total, există 43 de agenții.

Pentru exercițiul financiar 2020, opinie favorabilă privind toate agențiile UE, cu excepția a trei dintre ele

În exercițiul financiar 2020, bugetul total al tuturor agențiilor aflate sub mandatul Curții (cu excepția SRB) a fost de 3,7 miliarde de euro, echivalentul a 2,2 % din bugetul general al UE pentru 2020. Pentru exercițiul financiar 2019, aceste cifre au fost de 3,3 miliarde de euro și, respectiv, 2,2 %.

În ansamblu, auditul desfășurat de Curte cu privire la agenții a confirmat rezultatele pozitive raportate în anii precedenți. Curtea a emis „opinii favorabile” cu privire la conturile a 41 de agenții, precum și cu privire la venituri. Curtea a validat plățile subiacente conturilor tuturor agențiilor, cu excepția Agenției pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei (ACER), a Agenției pentru Gestionarea Operațională a Sistemelor Informatice la Scară Largă în Spațiul de Libertate, Securitate și Justiție (eu-LISA) și a Agenției pentru Securitate Cibernetică (ENISA). În cazul acestor trei agenții, Curtea a emis opinii cu rezerve, în principal din cauza neregulilor constatate în cadrul procedurilor de achiziții publice și a lacunelor din procedura de delegare pentru ordonanțarea operațiunilor bugetare.

Raportul anual specific privind întreprinderile comune pentru exercițiul financiar 2020

Întreprinderile comune sunt parteneriate public-privat ale UE cu sectorul industrial, cu grupări din domeniul cercetării și cu statele membre și joacă un rol important în a sprijini proiecte orientate către piață în domenii strategice de cercetare și inovare, contribuind astfel la punerea în aplicare a politicii UE pentru cercetare.

Opt dintre cele nouă întreprinderi comune pun în aplicare acțiuni specifice de cercetare și inovare din cadrul programului Orizont 2020 în domeniul transporturilor, al energiei, al sănătății, al bioindustriilor, al componentelor și sistemelor electronice și în domeniul cercetării digitale. Cea de a noua întreprindere comună, Fusion for Energy, este finanțată de Euratom și răspunde de contribuția Europei la reactorul termonuclear experimental internațional (ITER).

Opinie favorabilă pentru toate întreprinderile comune în exercițiul financiar 2020

Pentru exercițiul financiar 2020, Curtea a exprimat „opinii favorabile” privind conturile, veniturile și plățile pentru toate întreprinderile comune.

Cu toate acestea, la fel ca în anii precedenți, opinia de audit exprimată de Curte cu privire la conturile anuale pentru 2020 ale întreprinderii comune Fusion for Energy (F4E) a inclus paragrafe de evidențiere a unor aspecte, în principal pentru a atrage atenția asupra riscului unor creșteri suplimentare ale costurilor și asupra riscului apariției altor întârzieri în implementarea proiectului ITER.

Raportul anual specific privind Școlile Europene și raportul anual specific privind datoriile contingente ale Comitetului Unic de Rezoluție

Curtea a publicat raportul său anual de examinare a conturilor consolidate anuale ale celor 13 Școli Europene pentru exercițiul financiar 2020. Deși nu a identificat erori semnificative în conturi în urma examinării realizate, Curtea nu a fost totuși în măsură să confirme că gestiunea financiară a Școlilor era pe deplin conformă cu regulamentul financiar al acestora și cu regulamentele lor privind personalul.

De asemenea, Curtea raportează anual cu privire la datoriile contingente ale Comitetului Unic de Rezoluție (SRB), ale Consiliului sau ale Comisiei care rezultă din îndeplinirea sarcinilor care le revin în temeiul Regulamentului privind mecanismul unic de rezoluție. În raportul său privind exercițiul financiar 2020, Curtea concluzionează că SRB și Comisia au depus eforturi rezonabile pentru a prezenta datorii contingente în cazul în care aveau motive să facă acest lucru.

Începutul procedurii de descărcare de gestiune de către Parlamentul European

Publicarea rapoartelor anuale ale Curții marchează totodată debutul procedurii de acordare a descărcării de gestiune, în cursul căreia Parlamentul European decide – la recomandarea Consiliului – dacă Comisia și alte organisme au gestionat în mod satisfăcător bugetul UE. În caz afirmativ, Parlamentul le acordă o descărcare de gestiune.

În octombrie 2021, Curtea a început să prezinte rapoartele anuale pe 2020 în fața Comisiei pentru control bugetar a Parlamentului European și în fața Comitetului bugetar al Consiliului. Ulterior, rapoartele au fost prezentate și Parlamentului European în cadrul sesiunii plenare a acestuia, precum și Consiliului Afaceri Economice și Financiare.

În plus, în cursul anului 2021, Curtea a prezentat rapoartele sale anuale parlamentelor naționale și guvernelor din 20 de state membre.

Avize

Examinarea propunerilor Comisiei privind rezerva de ajustare la Brexit și punerea la dispoziție a resurselor proprii

În calitate de auditor extern independent al UE, Curtea contribuie la îmbunătățirea gestiunii financiare prin publicarea unor avize cu privire la propuneri ale Comisiei privind acte legislative noi sau de modificare a legislației existente. Atunci când aceste propuneri implică un impact financiar semnificativ, legislația UE impune consultarea Curții. Și alte instituții pot solicita Curții să emită avize cu privire la anumite chestiuni. Toate avizele Curții sunt prezentate Parlamentului European și Consiliului.

În 2021, Curtea a publicat două astfel de avize. Primul se referă la o propunere legislativă de instituire a rezervei de ajustare la Brexit. Al doilea privește modificarea normelor existente care vizează creșterea previzibilității pentru statele membre și clarificarea procedurilor de soluționare a litigiilor legate de punerea la dispoziție a resurselor proprii.

Alte produse de comunicare

Analize preliminare de audit

Analizele preliminare de audit furnizează informații cu privire la o activitate de audit (al performanței) în curs. Ele se bazează pe activitățile pregătitoare întreprinse și sunt concepute să servească drept sursă de informații pentru cei interesați de politica și/sau de programul auditat.

În 2021, Curtea a publicat șase analize preliminare de audit (14 în 2020).

Jurnalul Curții de Conturi Europene

Fiecare ediție a Jurnalului Curții conține articole care tratează o temă specifică, cel mai adesea din perspectiva auditului, semnate de colaboratori care lucrează în cadrul instituțiilor UE sau în afara acestora.

În 2021, Curtea a publicat trei ediții, care s-au aplecat asupra următoarelor subiecte: elaborarea de strategii într-o lume în schimbare rapidă, noile perspective create de noua PAC și gestionarea dezastrelor și a crizelor.

Conferințe și webinare

În 2021, Curtea a (co)organizat, de asemenea, o serie de conferințe și webinare. Majoritatea acestor evenimente au fost și în acest an organizate de la distanță și au fost deschise părților interesate.

Cinci exemple de astfel de evenimente sunt prezentate în cele ce urmează.

Conferința comună a Tribunal de Contas (Portugalia) și a Curții de Conturi Europene pe teme legate de UE

În timpul președinției portugheze a UE, Curtea de Conturi a Portugaliei (Tribunal de Contas) și Curtea de Conturi Europeană au organizat la Lisabona, în 21 și 22 iunie 2021, o conferință cu tema „Fondurile europene – control, gestiune și răspundere”. A fost prima astfel de reuniune cu prezență fizică de la declanșarea pandemiei de COVID-19 la începutul anului 2020. Delegațiilor celor două instituții supreme de audit s-au întâlnit cu reprezentanți la nivel înalt ai Portugaliei și au discutat următoarele subiecte: prioritățile și provocările în contextul cadrului financiar multianual și al Planului de redresare și reziliență; finanțările europene și tranziția climatică; viitorul digital; sustenabilitatea finanțelor publice; și gestiunea și controlul fondurilor europene.

Guvernanța financiară în UE

În data de 9 iulie 2021, Curtea a găzduit o conferință virtuală la nivel înalt pe tema guvernanței financiare în UE. Obiectivul acesteia a fost de a încuraja discuțiile cu privire la reziliența sectorului financiar din UE și la cât de pregătit este acesta să facă față crizei următoare și să susțină redresarea economică. Domnul Valdis Dombrovskis, vicepreședintele executiv al Comisiei, a deschis conferința, la care au participat distinși vorbitori și experți din instituții ale UE, din organizații internaționale, din statele membre, din sectorul financiar și din mediul academic.

Pandemia de COVID-19 și efectele sale asupra viitorului Europei

La 6 octombrie 2021, Curtea de Conturi Europeană a organizat un atelier hibrid ca prilej de reflecție asupra Conferinței privind viitorul Europei. Acest eveniment s-a desfășurat cu participarea doamnei Federica Mogherini, rector al Colegiului Europei și fosta Înaltă Reprezentantă a UE pentru afaceri externe și vicepreședintă a Comisiei Europene. Doamna Mogherini a insistat asupra mai multor aspecte ale pandemiei, care, în opinia sa, vor influența discuțiile privind viitorul Europei. Personalul Curții a fost invitat să își exprime ideile cu privire la viitorul Europei, nu numai din perspectiva unui auditor, ci și în calitate de cetățeni ai UE.

Dezvoltarea piețelor de capital în țările baltice

În data de 1 octombrie 2021, a avut loc la Vilnius a opta Conferință internațională privind piețele financiare, intitulată „Dezvoltarea piețelor de capital în țările baltice”. Evenimentul s-a bazat pe recomandările și concluziile formulate în Raportul special nr. 25/2020 al Curții de Conturi Europene: Uniunea piețelor de capital – Un demaraj lent în direcția unui obiectiv ambițios. Numeroși vorbitori la nivel înalt, printre care doamna Ingrida Šimonytė, prim-ministrul Republicii Lituania, și domnul Werner Hoyer, președintele Băncii Europene de Investiții, s-au întâlnit pentru a discuta despre modalitățile optime de dezvoltare a unei piețe unice pentru capital, de natură să pună la dispoziția cetățenilor, a întreprinderilor și a guvernelor posibilități eficace de investiții și de finanțare.

Conferința COP privind schimbările climatice

În cadrul Conferinței ONU din 2021 privind schimbările climatice, desfășurată la Glasgow – așa-numitul summit COP26 –, Curtea a cogăzduit două evenimente organizate în marja conferinței: o discuție organizată împreună cu EUROSAI pe tema contribuțiilor auditorilor externi la transpunerea în practică a ambițiilor în materie de climă și un eveniment organizat împreună cu Banca Europeană de Investiții (BEI) referitor la direcționarea finanțării către adaptarea la schimbările climatice. Doamna Eva Lindström, membră a Curții, a prezentat rezultatele unui audit referitor la finanțarea durabilă, iar domnul Ambroise Fayolle, vicepreședinte al BEI, a prezentat noul plan al băncii în materie de adaptare la schimbările climatice.

Inovare și audit digital

Curtea și-a intensificat eforturile de a valorifica în mod optim în audituri tehnologia modernă și noile tehnici, cu scopul de a alimenta cu informații mai multe și de mai bună calitate procesul de asigurare a răspunderii pentru actul de gestiune. De asemenea, strategia Curții pentru perioada 2021‑2025 stabilește ca prioritate de prim-plan o utilizare sporită a tehnologiei și a datelor în serviciul auditului.

Planul de dezvoltare pentru o utilizare sporită a datelor și a tehnologiei în audit

În iulie 2021, Curtea a adoptat un plan de dezvoltare pentru o utilizare sporită a datelor și a tehnologiei în audit. Acesta stabilește ținte și obiective pentru următorii cinci ani în vederea unei mai bune utilizări a tehnologiei în sprijinul obiectivelor de audit ale Curții.

DATA: o nouă echipă în serviciul auditului

În urma adoptării acestui plan, Curtea a creat o nouă echipă, denumită D.A.T.A. (date și tehnologii pentru audit). DATA este o echipă centralizată de experți – în principal specialiști în domeniul volumelor mari de date și auditori în domeniul IT – care sprijină echipele de audit și este responsabilă pentru punerea în aplicare a planului de dezvoltare la nivelul Curții.

În cursul anului 2021, această echipă a fost constituită prin recrutare externă și internă, în special prin includerea experților în date din cadrul ECALab, laboratorul de inovare al Curții. Echipa DATA reprezintă următorul pas în extinderea proiectelor-pilot și a serviciilor anterioare ale ECALab.

Inovare și tehnologii emergente

Deși atenția Curții s-a deplasat către soluții concrete pentru auditori la o scară mai largă, nevoia de cercetare și inovare rămâne considerabilă. Prin intermediul ECALab și al echipei DATA, Curtea a continuat să exploreze tehnologii precum text mining, process mining și inteligența artificială. De exemplu, a fost creat un serviciu de automatizare robotică a proceselor (RPA), care să asigure o colectare centralizată și automatizată a probelor de audit cu scopul de a îmbunătăți viteza și fiabilitatea în descărcarea documentelor justificative. Serviciul RPA a fost utilizat în 17 sarcini de audit.

Instituția a fost implicată activ în Grupul pentru tehnologii emergente din cadrul Comitetului interinstituțional pentru transformare digitală, care lucrează la introducerea unor tehnologii precum inteligența artificială, realitatea augmentată sau blockchain în instituțiile UE. În septembrie 2021, Curtea a decis să se concentreze asupra colaborării cu alte instituții și organisme ale UE pentru a dezvolta o abordare vizând utilizarea tehnologiilor registrelor distribuite pentru a răspunde nevoilor specifice ale instituției.

ECALab a continuat, de asemenea, să promoveze schimbul de cunoștințe la nivel internațional prin intermediul TiNA, o rețea lansată de Curte care reunește profesioniști din instituțiile supreme de audit din statele membre pentru a face schimb de opinii și a colabora în domeniul tehnologiei și inovării pentru audit.

Relații instituționale

Curtea colaborează îndeaproape cu Parlamentul European, cu Consiliul, cu parlamentele naționale și cu guvernele statelor membre, întrucât impactul activității sale depinde, într-o mare măsură, de modul în care aceste instituții utilizează constatările sale de audit și recomandările pe care le formulează.

Parlamentul European

În martie 2021, Conferința președinților de comisie (CPC) a invitat președintele Curții la un schimb de opinii cu privire la strategia instituției pentru perioada 2021‑2025 și la programele de activitate 2021+ și 2022+.

Membrii Curții și echipele de audit sunt invitate cu regularitate la reuniunile comisiilor și ale organelor Parlamentului European, în special în fața Comisiei pentru control bugetar (CONT), pentru a prezenta rezultatele activității Curții.

În cea mai mare parte a anului 2021, Parlamentul European a continuat să își organizeze reuniunile plenare și reuniunile comisiilor în format hibrid. În pofida restricțiilor legate de pandemie, Curtea a avut 147 de intervenții în fața Parlamentului European, cel mai mare număr anual înregistrat vreodată.

În ansamblu, în cursul anului 2021, membrii Curții au prezentat în fața CONT 19 rapoarte speciale și 4 documente de analiză. Membrii raportori au participat, de asemenea, la 13 audieri ale Comisiei CONT privind descărcarea de gestiune pentru exercițiul financiar 2020 și la 5 audieri privind descărcarea de gestiune pentru exercițiul financiar 2019.

În plus, membrii au susținut 46 de prezentări cu privire la rapoarte speciale, documente de analiză și avize în fața a 17 alte comisii ale Parlamentului European. Unele dintre aceste prezentări au avut loc în cadrul unor reuniuni comune, atunci când mai multe comisii erau interesate de același raport.

Consiliul Uniunii Europene

Ca regulă, grupurile de pregătire ale Consiliului tratează toate rapoartele speciale ale Curții la scurt timp după publicarea acestora, dar nu neapărat și toate documentele de analiză și avizele. În 2021, Curtea a prezentat 28 de rapoarte speciale și 1 aviz în fața a două comitete ale Consiliului (Comitetul economic și financiar și Comitetul pentru servicii financiare) și în cadrul a 18 grupuri de lucru ale Consiliului.

În 2021, președintele Curții, domnul Klaus-Heiner Lehne, și alți membri ai Curții au participat, de asemenea, la șase reuniuni cu reprezentanți permanenți pe lângă Uniunea Europeană. În plus, Comitetul bugetar al Consiliului a invitat conducerea Curții să prezinte strategia instituției pentru perioada 2021‑2025, programele de activitate 2021+ și 2022+, strategia digitală pentru auditarea agențiilor și proiectul de buget pentru 2022.

Președinția Consiliului
Portugalia: ianuarie-iunie 2021
Slovenia: iulie-decembrie 2021

Majoritatea reuniunilor Consiliului UE au avut loc de la distanță. Cu toate acestea, membrii Curții au participat la unele reuniuni cu prezență fizică, de exemplu:

• în aprilie 2021, în cadrul unei reuniuni informale a Consiliului miniștrilor mediului din UE, desfășurată la Lisabona, domnul João Figueiredo, membru al Curții, a prezentat mesajele-cheie referitoare la activitatea instituției noastre în domeniul mediului;
• în noiembrie 2021, domnul Klaus-Heiner Lehne, președintele Curții, și domnul Tony Murphy, membru al Curții, s-au întâlnit cu ministrul sloven al finanțelor, în calitatea acestuia de președinte al ECOFIN, înainte de prezentarea raportului anual pe 2020 în fața miniștrilor de finanțe din UE.

Parlamentele naționale și guvernele statelor membre

Reuniuni cu parlamentele naționale

În 2021, în pofida restricțiilor impuse în contextul pandemiei în curs, Curtea și-a prezentat activitatea în cadrul a 97 de reuniuni cu parlamentele naționale din 21 de state membre. Aceste reuniuni au avut loc în principal cu prezență fizică (80 de reuniuni s-au desfășurat în persoană, iar 17 au fost reuniuni virtuale).

Reuniuni cu guvernele statelor membre

În 2021, membrii și conducerea Curții au prezentat activitatea instituției în cadrul a 107 reuniuni cu guverne și organisme guvernamentale din 20 de state membre. Aceste reuniuni au avut loc în principal cu prezență fizică (81 de reuniuni s-au desfășurat în persoană, iar 26 au fost reuniuni virtuale).

Comisia Europeană

Schimb de opinii cu entitățile auditate la cel mai înalt nivel

Membrii Curții și comisarii au contacte bilaterale regulate cu privire la sarcinile de audit planificate și în curs de desfășurare.

Conform unei practici consacrate de mulți ani, membrii Curții participă de asemenea la o reuniune anuală cu omologii lor din cadrul Comisiei Europene.

În 2021 însă, din cauza pandemiei de COVID-19, s-a convenit asupra amânării acestei reuniuni anuale.

Cooperarea cu alte instituții supreme de audit

Comitetul de contact al instituțiilor supreme de audit din UE

Cooperarea Curții cu instituțiile supreme de audit din cele 27 de state membre are loc, în principal, în cadrul Comitetului de contact al instituțiilor supreme de audit din UE. Acest forum facilitează dialogul și schimbul de opinii între instituțiile supreme de audit din statele membre ale UE și Curtea de Conturi Europeană.

În 2021, Curtea a inițiat – împreună cu instituțiile supreme de audit din Belgia și Germania – o activitate de cooperare privind punerea în aplicare a instrumentului Next Generation EU, în special în ceea ce privește auditarea implementării Mecanismului de redresare și reziliență și a planurilor naționale de redresare și reziliență la nivelul UE și la nivel național. Inițiativa Curții a fost foarte bine primită: auditori și manageri de audit din 18 instituții supreme de audit din UE au profitat de posibilitatea de a se întâlni în mod regulat și de a discuta aspecte pertinente și abordări în materie de audit.

Reuniunea anuală a fost amânată

În condiții normale, Comitetul de contact se reunește anual. Din cauza pandemiei de COVID-19 însă, reuniunea anuală planificată să aibă loc în octombrie 2020 a fost amânată pentru 2022. Curtea a organizat o reuniune online intermediară, care a avut loc în noiembrie 2021.

Compendiul de audit referitor la răspunsul la pandemia de COVID-19 a fost publicat în luna iulie 2021

În iulie 2021, în numele Comitetului de contact, Curtea a publicat un compendiu de audit referitor la provocările legate de pandemia de COVID-19. Raportul prezintă informații cu privire la impactul pandemiei și la răspunsul adus la nivel național și supranațional și conține o trecere în revistă a activităților de audit relevante desfășurate și publicate în 2020 de instituțiile supreme de audit din UE.

Aceasta este cea de a patra ediție a compendiului de audit, care a devenit o publicație anuală a Comitetului de contact.

Rețeaua pentru tehnologie și inovare în serviciul auditului

Platforma de schimb de cunoștințe și colaborare cu alte instituții supreme de audit din UE privind tehnologia și inovarea în serviciul auditului (TiNA), pe care Curtea a lansat-o în noiembrie 2020, are în prezent 498 de utilizatori înregistrați de la 26 de instituții supreme de audit din UE, de la Comisie și de la Curtea de Conturi Europeană.

Rețeaua a organizat 12 evenimente online în direct pe teme precum automatizarea robotică a proceselor, process mining, tehnologia blockchain și securitatea cibernetică, cu o medie de 60 de participanți la fiecare sesiune.

Instituțiile supreme de audit din țările candidate și din țările potențial candidate la aderarea la UE

De asemenea, Curtea sprijină instituțiile supreme de audit din țările candidate și din cele potențial candidate la aderarea la UE (Albania, Bosnia și Herțegovina, Kosovo^[*], Muntenegru, Macedonia de Nord, Serbia și Turcia).

În 2021, Curtea a sprijinit SIGMA (Sprijin pentru îmbunătățirea guvernanței și a gestionării), o inițiativă comună a OCDE și a Uniunii Europene, în organizarea de ateliere privind auditul cheltuielilor publice legate de COVID-19.

^[*] Această denumire nu aduce atingere pozițiilor privind statutul și este conformă cu RCSONU 1244/1999, precum și cu Avizul CIJ privind Declarația de independență a Kosovoului.

INTOSAI

În 2021, Curtea a continuat să se implice activ în activitățile Organizației Internaționale a Instituțiilor Supreme de Audit (INTOSAI). În calitate de vicepreședinte al Comitetului pentru standarde profesionale (CSP), Curtea a contribuit la activitățile Grupului operativ pentru planificare strategică al INTOSAI și a colaborat activ cu ceilalți președinți ai comitetelor care se ocupă de obiectivele urmărite de organizație. În noiembrie 2021, Curtea a participat la reuniunea virtuală a Consiliului de conducere al INTOSAI.

Curtea a luat parte, de asemenea, la subcomitetele CSP și la activitățile și proiectele altor grupuri de lucru ale INTOSAI, în special cele pentru auditul de mediu, pentru tehnologiile de lucru cu volume mari de date, pentru modernizarea financiară și reforma în materie de reglementare sau pentru evaluarea politicilor și a programelor publice. De asemenea, Curtea a participat la activitățile Grupului operativ pentru profesionalizarea auditorilor din cadrul INTOSAI și la Inițiativa de dezvoltare din cadrul INTOSAI.

EUROSAI

Curtea s-a implicat totodată în mod activ în activitățile Organizației Europene a Instituțiilor Supreme de Audit (EUROSAI), care este grupul regional european al INTOSAI. Curtea a participat în special la activitățile grupurilor de lucru pentru auditul de mediu, pentru tehnologiile informației și pentru auditul fondurilor alocate în caz de catastrofe și dezastre, precum și la activitățile Grupului operativ privind auditul și etica.

În 2021, Curtea și-a continuat activitatea în cadrul grupului de proiect cu tematica Preparing for future risks and climate crisis: Time for audit to take a long-term view? (pe care îl coordonează împreună cu Oficiul de Audit din Regatul Unit) în contextul portofoliului intitulat Forward thinking and emerging issues („O gândire prospectivă și probleme emergente”). Totodată, instituția noastră a contribuit în mod activ la grupul de proiect privind auditul răspunsului la pandemia de COVID-19.

Împreună cu EUROSAI, Curtea a organizat în marja COP26 un eveniment pe tema „Transpunerea acțiunilor climatice în rezultate”.

Managementul Curții

Membrii

Curtea de Conturi Europeană funcționează sub forma unui organ colegial compus din membri, câte unul din fiecare stat membru. Fiecare dintre membri este numit de Consiliu, după consultarea Parlamentului European, în urma nominalizării de către guvernul național respectiv. Curtea nu are niciun rol în procesul de nominalizare sau de numire a membrilor săi.

Membrii Curții sunt numiți pentru un mandat reînnoibil de șase ani și își exercită atribuțiile în deplină independență și în interesul general al UE. La preluarea mandatului, membrii își asumă un angajament solemn în acest sens în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene.

În 2021, Consiliul a numit un nou membru polonez, în persoana domnului Marek Opioła, pentru a finaliza, începând cu 1 februarie 2021, mandatul fostului membru Janusz Wojciechowski. Domnul Wojciechowski a fost numit comisar european pentru agricultură în 2019.

Domnul João Figueiredo, membrul portughez al Curții, a încetat din viață la 29 iunie 2021. Procedura de numire pentru finalizarea mandatului său era încă în curs de desfășurare la sfârșitul anului 2021.

În 2021, colegiul s-a reunit de 20 de ori. Din cauza pandemiei, majoritatea acestor reuniuni au avut loc în format hibrid, unii membri participând de la sediul Curții, iar alții de la distanță. Rata de prezență la aceste reuniuni a fost de 97 %. Membrii au participat de asemenea la ședințe ale camerelor și ale diferitor comitete (a se vedea, de asemenea, Camerele de audit și comitetele).

Seminarul din 2021 al Curții de Conturi Europene: accent pus pe NGEU, pe strategia de comunicare și pe programul de activitate 2022+

O dată pe an, membrii Curții, secretarul general și directorii participă la un seminar de două zile pentru a discuta chestiuni importante legate de strategia pe termen lung a instituției și de funcționarea și organizarea sa.

La seminarul Curții din 2021, membrii au discutat următoarele subiecte majore:

• viitorul declarației de asigurare;
• instrumentulNext Generation EU;
• viitorul raportului privind performanța;
• învățămintele desprinse în urma crizei provocate de pandemia de COVID-19;
• implicarea Curții în Conferința privind viitorul Europei;
• strategia de comunicare a Curții; și
• programul de activitate 2022+.

Președintele

Președintele este responsabil de strategia instituției, de planificare și de gestionarea performanței, de comunicare și de relația cu mass-media, de relațiile instituționale, de chestiunile juridice și de auditul intern. De asemenea, președintele reprezintă instituția în relațiile externe ale acesteia.

Președintele este ales de către membri, din rândul acestora, pentru un mandat de trei ani, cu posibilitate de reînnoire. Persoana aleasă își asumă apoi rolul de primus inter pares, prezidează reuniunile Curții și se asigură că deciziile Curții sunt puse în aplicare.

Domnul Klaus-Heiner Lehne a fost ales președinte al Curții în septembrie 2016 și apoi reales în septembrie 2019.

Camerele de audit și comitetele

Fiecare membru este repartizat în una dintre cele cinci camere de audit, în cadrul cărora sunt adoptate majoritatea rapoartelor de audit, a documentelor de analiză și a avizelor Curții. Camerele repartizează sarcinile de audit între diverșii membrii care le compun. Fiecare membru este responsabil pentru propriile sarcini de audit în fața camerei și în fața Curții. Activitatea de audit este realizată de auditori profesioniști care lucrează pentru direcțiile atașate camerelor de audit.

Membrii fiecărei camere de audit aleg un decan pentru un mandat de doi ani, care poate fi reînnoit. Începând din decembrie 2021, decanii celor cinci camere de audit ale Curții sunt: Samo Jereb, Iliana Ivanova, Bettina Jakobsen, Mihails Kozlovs și Tony Murphy.

Comitetul pentru controlul calității auditului (AQCC) se ocupă de politicile, de standardele și de metodologia de audit a Curții, de sprijinul pentru audit, de dezvoltarea auditului și de controlul calității auditului. Acesta este alcătuit din câte un membru din fiecare cameră de audit și este prezidat de domnul Jan Gregor.

Comitetul administrativ și, după caz, colegiul membrilor, ambele prezidate de președinte, iau decizii cu privire la aspectele strategice și administrative mai ample. Comitetul administrativ este alcătuit din președinte, decanii camerelor, președintele Comitetului pentru controlul calității auditului (AQCC) și membrul pentru relații instituționale (domnul Rimantas Šadžius, conform situației din decembrie 2021).

În 2021 au avut loc 95 de ședințe ale camerelor, 12 reuniuni ale Comitetului administrativ și 9 reuniuni ale AQCC. Din cauza pandemiei, majoritatea acestor reuniuni au avut loc în format hibrid. Rata de prezență la aceste reuniuni a fost de 98 %, 96 % și, respectiv, 96 %.

Alte comitete includ Comitetul de etică (prezidat de doamna Joëlle Elvinger), Comitetul pentru auditul intern (prezidat de doamna Ivana Maletić) și Grupul consultativ în materie de prospectivă (prezidat de doamna Helga Berger, conform situației din decembrie 2021).

Conducerea de nivel superior a Curții este alcătuită din secretarul general și din directori. Există în total 10 direcții: 5 atașate camerelor de audit, una atașată Comitetului pentru controlul calității auditului (AQCC), una atașată Președinției și 3 direcții atașate Secretariatului general.

La 1 ianuarie 2021, domnul Zacharias Kolias și-a preluat atribuțiile de secretar general al Curții pentru un mandat de șase ani.

Măsurarea performanței

Curtea utilizează un set de indicatori-cheie de performanță pentru a informa conducerea instituției cu privire la progresele realizate în vederea atingerii obiectivelor sale strategice, pentru a veni în sprijinul procesului decizional și pentru a oferi părților interesate instituționale informații privind performanța sa. Indicatorii-cheie de performanță au fost actualizați pentru a sprijini strategia instituției pentru perioada 2021‑2025. Următorul set de cinci indicatori-cheie de performanță oferă o imagine de ansamblu asupra performanței organizației în ceea ce privește diseminarea și impactul activităților sale și percepția asupra acestora:

• numărul de rapoarte publicate (față de planificare);
• prezența în mass-media;
• impactul activității Curții și percepția asupra acesteia (feedback de la părțile interesate);
• intervențiile în fața altor instituții, a parlamentelor naționale și a guvernelor statelor membre, precum și activitățile internaționale;
• punerea în aplicare a recomandărilor Curții.

32 de rapoarte publicate în 2021, în pofida restricțiilor legate de pandemia de COVID-19

În 2021, în pofida circumstanțelor dificile cauzate de pandemie, Curtea a publicat 32 de rapoarte, același număr ca în 2020. Dintre acestea, 27 erau rapoarte speciale, iar 5, documente de analiză. Au fost publicate deci cu opt rapoarte mai puțin decât cele 40 planificate în programul de activitate 2021+, întrucât unele dintre audituri au suferit întârzieri în cursul anului.

În total, în 2021, numărul de publicații ale Curții a fost de 55.

Prezența în mass-media

2021: creștere a acoperirii mediatice

În 2021, Curtea a contorizat aproximativ 67 000 de articole online și postări pe platformele de comunicare socială legate de rapoartele sale de audit, de alte publicații sau de instituție în general. Aceasta reprezintă o creștere semnificativă a acoperirii în comparație cu anii precedenți (2020: 32 000; 2019: 51 000).

Acoperirea mediatică poate varia considerabil în funcție de tematica și complexitatea rapoartelor. Factorii externi, cum ar fi un eveniment important sau evoluții majore ale politicilor, pot influența, de asemenea, interesul mass-mediei față de publicațiile Curții. În plus, în perioade de urgență, cum ar fi pandemia de COVID-19, atenția mass-mediei se concentrează în special pe materiale legate de criza respectivă.

Începând cu perioada de restricții de deplasare a persoanelor impusă în contextul pandemiei de COVID-19, Curtea și-a promovat publicațiile în format virtual, ceea ce a permis intensificarea contactelor cu jurnaliștii. Acest lucru a avut un impact pozitiv asupra acoperirii mediatice.

În comparație cu anii precedenți, interesul pentru rapoartele de audit ale Curții a crescut semnificativ. Interesul mass-mediei a crescut și în ceea ce privește alte publicații ale Curții și instituția în general, înregistrându-se o acoperire mediatică apropiată de nivelurile anterioare pandemiei.

Interacțiunea cu presa

În 2021, au fost publicate 49 de comunicate de presă în 23 de limbi ale UE, precum și note de informare, informări de presă și declarații în format audio în anumite limbi (care puteau fi utilizate ca atare). De asemenea, Curtea a elaborat documente de poziție pentru a fi publicate în ziare influente și a acordat o serie de interviuri principalelor canale media din Europa, acoperind posturi de radio, canale de televiziune și presa scrisă. În plus, Curtea a organizat 26 de briefinguri de presă online, inclusiv briefinguri organizate pentru anumite țări cu privire la raportul anual. În total, briefingurile Curții au atras 527 de jurnaliști, majoritatea reprezentând principalele canale media naționale din statele membre ale UE.

Un milion de vizite pe site-ul Curții

În 2021, s-au înregistrat din nou peste un milion de vizite pe site-ul Curții, cu aproximativ 546 000 de vizitatori unici.

Activitățile pe platformele sociale au încetinit

Platformele de comunicare socială permit Curții să interacționeze în mod direct cu cetățenii. În 2021, pe fondul crizei cauzate de pandemia de COVID-19, Curtea a continuat să își reducă activitatea pe platformele sociale; numărul total al postărilor pe conturile sale cu privire la instituție și la activitatea acesteia a fost de 718 (1 007 postări în 2020).

În 2021, Curtea a continuat să facă trimitere la articole din Jurnalul Curții în postările sale de pe platformele sociale. Astfel, 28 % din acestea reproduceau articole publicate anterior în Jurnalul Curții (32 % în 2020).

2021: numărul de urmăritori pe platformele sociale a continuat să crească

Așa cum se prezenta situația la sfârșitul anului 2021, aproximativ 39 000 de persoane urmăreau cele trei conturi ale Curții pe platformele sociale (Twitter, LinkedIn, Facebook), o cifră în creștere față de 35 000 de persoane în 2020.

Impactul activității Curții și percepția asupra acesteia

83 % dintre respondenții la sondajele Curții consideră că rapoartele acesteia sunt utile pentru activitatea lor

Curtea evaluează utilitatea și impactul probabil al activităților sale, așa cum sunt percepute de cititorii rapoartelor sale din cadrul Parlamentului European, al Consiliului, al Comisiei, al agențiilor UE, al reprezentanțelor permanente ale statelor membre, al agențiilor și al instituțiilor supreme de audit din statele membre, al ONG-urilor, al mediului academic, al mass-mediei și al altor organisme.

Începând din 2018, Curtea efectuează sondaje electronice anonimizate pentru a le solicita cititorilor săi un feedback calitativ cu privire la anumite rapoarte, precum și sugestii generale pentru activitatea instituției.

În 2021, 83 % dintre cei aproape 500 de respondenți considerau că rapoartele Curții erau utile pentru activitatea lor și 79 % erau de părere că acestea aveau un impact. Aceste rezultate sunt similare cu cele de anul trecut (84 % și, respectiv, 75 % în 2020).

Intervențiile în fața altor instituții, a parlamentelor naționale și a guvernelor statelor membre și activitățile internaționale

Creștere importantă a numărului de intervenții

Per ansamblu, în 2021, Curtea a prezentat rezultatele activității sale în 419 ocazii, în cadrul comisiilor Parlamentului European, al grupurilor de pregătire ale Consiliului și în fața parlamentelor naționale și a guvernelor statelor membre.

În plus, instituția a participat la 154 de activități internaționale. Acestea au inclus activități ale organizațiilor internaționale de audit public, în special INTOSAI și EUROSAI, precum și evenimente bilaterale cu alte instituții supreme de audit, conferințe, reuniuni și activități care vizau un public mai larg.

În 2021, Curtea și-a actualizat indicatorii-cheie de performanță în ceea ce privește intervențiile pentru a include guvernele statelor membre și activitățile internaționale.

Per ansamblu, instituția și-a intensificat în mod considerabil interacțiunea cu părțile interesate de la nivel european și internațional, atingând niveluri care le depășesc pe cele dinaintea pandemiei de COVID-19.

Punerea în aplicare a recomandărilor Curții

Aproape toate recomandările formulate de Curte în 2017 au fost puse în aplicare

Curtea măsoară punerea în aplicare a recomandărilor sale pe baza urmăririi subsecvente realizate de auditori. Pentru 2021, Curtea a analizat recomandările formulate în rapoartele sale publicate în 2017.

În urma analizei, s-a constatat că 94 % dintre cele 35 de recomandări formulate în Raportul anual pe 2017 al Curții și 89 % dintre cele 161 de recomandări formulate în rapoartele speciale publicate în 2017 fuseseră puse în aplicare fie integral, fie în majoritatea privințelor sau în anumite privințe.

Sprijinul pentru activitățile de audit

Metodologia de audit

AWARE

În 2021, platforma digitală internă AWARE (Accessible Web-based Audit Resource) a fost pusă la dispoziție pe site-ul web al Curții. Platforma oferă publicului un punct unic de acces la metodologia și orientările de audit ale Curții.

Formare profesională

Consolidarea învățării online

După cum se anticipa, învățarea online s-a impus ca principală metodă de formare în 2021. Pe baza experienței dobândite în anul precedent, instituția a fost în măsură să organizeze un număr record de activități de învățare (616) pe diverse teme, de la audit până la protecția datelor. În câteva ocazii, situația sanitară a permis organizarea de formări în format hibrid sau în săli de curs.

Numărul mare de activități online, la care se adaugă lipsa de restricții privind numărul de participanți, a avut un impact pozitiv asupra indicatorilor referitori la formare, care au crescut semnificativ în comparație cu 2020.

2021: obiectivul pentru formare profesională a fost depășit

Din nou, obiectivul pe care și l-a stabilit Curtea în materie de zile de formare profesională (cinci zile de formare pe an, fiind excluse cursurile de limbi străine, pentru auditori, în conformitate cu recomandările Federației Internaționale a Contabililor, și două zile pentru personalul din afara activității de audit) a fost depășit.

Auditorii Curții au participat, în medie, la 8,5 zile de formare (5,4 în 2020), în timp ce restul personalului a participat, în medie, la 4,2 zile de formare (3,1 în 2020).

Formări adaptate pentru auditori

Prioritatea Curții este de a sprijini activitatea de audit prin formări profesionale relevante și puse la dispoziție în timp util. Prin urmare, am continuat să organizăm cursuri adaptate pe diverse teme. Printre acestea se numără economia circulară, libera circulație în timpul crizei provocate de pandemia de COVID-19, buna guvernanță bugetară, regiunile carbonifere în tranziție, achizițiile publice, noul CFM 2021‑2027, Mecanismul de redresare și reziliență și Codul vamal al UE.

Au fost intensificate activitățile de formare în domeniul fraudei, al eticii și al integrității prin organizarea mai multor cursuri și prezentări pe teme conexe. Formatori și vorbitori de la OLAF, EPPO, Eurojust și Transparency International au fost invitați să își împărtășească cunoștințele și experiența cu personalul Curții.

Programe tematice

La fel ca în 2020, Ziua formării din 2021 a devenit Săptămâna formării (în mediu virtual). Instituția a profitat de ocazia de a depăși frontierele fizice și a invitat vorbitori de pe alte continente. La „Târgul de audit” (Audit Fair) au participat (în ordinea apariției) instituțiile supreme de audit din Australia, Africa de Sud, Brazilia, Japonia și Canada. Alte prezentări foarte interesante au vizat teme precum mediul, comunicarea și analiza datelor.

Octombrie 2021 a fost cea de a noua lună europeană a securității cibernetice, o inițiativă de promovare a securității online și de sensibilizare a cetățenilor UE cu privire la securitatea cibernetică. Curtea a avut onoarea de a găzdui evenimentul de deschidere împreună cu Comisia Europeană. Un amplu program de o lună, pregătit de Curte, a reunit principalii experți în securitate cibernetică din cadrul instituțiilor UE și omologii lor din Luxemburg.

În noiembrie 2021, a fost organizat evenimentul Zilele limbajului clar, primul de acest tip la Curtea de Conturi Europeană. Articulată în jurul Premiilor pentru un limbaj clar, o ceremonie în cadrul căreia sunt celebrate și recompensate cele mai bune rapoarte speciale ale Curții, această săptămână tematică a fost o ocazie de a reflecta asupra problematicii redactării clare și asupra provocărilor cu care ne confruntăm atunci când ne adresăm publicului.

Formare și sensibilizare cu privire la noul mediu hibrid

Curtea și-a continuat în 2021 programul său de formare pentru consilieri în carieră, mentori, facilitatori interni și persoane de contact cărora personalul li se poate adresa în mod confidențial. Pentru a sprijini personalul în noul mediu hibrid și pentru a contribui la creșterea rezilienței, au fost organizate mai multe prezentări și ateliere pe teme precum COVID-19, singurătatea și comportamentul agresiv la locul de muncă, hărțuirea în perioadele de restricții de deplasare a persoanelor, mindfulness și importanța deconectării în contextul telemuncii.

Traduceri

Au fost traduse și revizuite peste 227 000 de pagini (223 000 în 2020), cifră care include 29 800 de pagini externalizate. De asemenea, traducătorii instituției au participat la activitățile de audit ale Curții, oferind asistență lingvistică în cursul vizitelor de audit și al reuniunilor online, precum și pentru redactarea rapoartelor. În plus, traducătorii au fost implicați în activități de comunicare, oferind consultanță lingvistică și îmbunătățind calitatea prin adaptarea mesajelor la publicul-țintă, de exemplu prin adaptare culturală.

O echipă de limbă irlandeză a fost recrutată și instruită, obiectivul fiind ca aceasta să producă un rezultat similar cu cel al altor echipe lingvistice începând din 2022.

Securitatea informațiilor

2021: un alt an încărcat din perspectiva securității cibernetice

Dat fiind că angajații Curții au rămas pe deplin conectați la dispozitivele lor din cauza pandemiei de COVID-19, securitatea cibernetică a continuat să fie deosebit de relevantă în 2021. Instituția s-a confruntat în mod recurent cu atacuri cibernetice și încălcări ale securității datelor, dar a instalat noi aplicații pentru a asigura o protecție mai solidă.

În urma adoptării anul trecut a noii politici a instituției în materie de clasificare a informațiilor, au fost elaborate orientări privind clasificarea informațiilor Curții, inclusiv orientări privind acordarea accesului la aceste informații prin intermediul unei platforme interne de partajare.

A fost adoptată de asemenea Decizia 41-2021 privind normele de securitate pentru protecția informațiilor UE clasificate. Pentru a obține aprobarea prelucrării de către Curte a informațiilor EU-RESTRICTED, reprezentanți ai Comisiei Europene au fost invitați să efectueze o vizită de evaluare în zona administrativă securizată.

Principalele rezultate pentru această perioadă au fost:

• primele două campanii de phishing simulate la Curte pentru a măsura gradul de sensibilizare a utilizatorilor în domeniul cibernetic;
• adoptarea EU Sign ca soluție oficială de semnătură electronică pentru Curtea de Conturi Europeană. EU Sign este un serviciu de semnătură electronică furnizat de Comisia Europeană;
• instalarea unui nou instrument de protecție a repertoriilor și a fișierelor sensibile.

Anul 2021 a adus provocări în ceea ce privește gestionarea vulnerabilității, din cauza numărului mare de amenințări care au necesitat acțiuni prompte din partea echipelor de IT pentru a remedia deficiențe critice ale software-ului.

Clădirile

În prezent, Curtea are în proprietate trei clădiri (denumite „K1”, „K2” și „K3”), care funcționează ca o singură entitate tehnică integrată. De asemenea, Curtea închiriază în Luxemburg spații de birouri pentru centrul său de recuperare a datelor informatice în caz de dezastru.

Din cauza crizei provocate de pandemia de COVID-19, aproape toți membrii personalului instituției au lucrat de acasă în 2021, iar vizitele externe au fost restricționate pe cât de mult posibil. Majoritatea membrilor personalului s-au vaccinat odată ce vaccinurile au devenit disponibile. Acest lucru, împreună cu o scădere a numărului de noi infecții cu COVID-19 în timpul verii, a permis Curții să solicite personalului să lucreze în mod regulat la sediu în toamnă. La fel ca alte instituții ale UE, Curtea a introdus, începând cu 13 septembrie 2021, o prezență minimă obligatorie de două zile la birou pe săptămână (ca medie pe lună). După apariția variantei Omicron, prezența minimă obligatorie la birou a fost redusă la o zi pe săptămână.

În același timp, instituția a pus în aplicare toate măsurile necesare în materie de sănătate și de siguranță, astfel încât personalul prezent la sediu să poată lucra în cele mai bune condiții posibile până când situația va reveni la normal.

În 2021, sălile de ședință ale Curții au fost adaptate pentru a permite organizarea de reuniuni în format hibrid.

K1

Clădirea K1, inaugurată în 1988, dispune de birouri pentru un maximum de 310 persoane, precum și de săli de ședință. Subsolul clădirii găzduiește spații de parcare, instalații tehnice, zone de depozitare, biblioteca și principala sală pentru arhive, în timp ce ultimul etaj este utilizat în întregime pentru instalații tehnice.

Clădirea K1 a fost modernizată în 2008 pentru a fi adusă în conformitate cu cerințele naționale în materie de sănătate, de siguranță și de mediu. În măsura posibilului, tehnologia utilizată în K1 a fost adaptată pentru a fi compatibilă cu cea utilizată în clădirile K2 și K3.

K2

Clădirea K2 a fost inaugurată în 2003. Subsolul clădirii găzduiește spații de parcare, instalații tehnice, zone de depozitare, precum și centrul de sport. Ultimul etaj este utilizat în întregime pentru instalații tehnice. Restul etajelor sunt utilizate pentru birouri care pot primi până la 241 de persoane, săli de ședință, o sală de conferință cu cabine de interpretare, săli de videoconferință, o cafeteria și chicinete.

Clădirea K2 este în curs de renovare, pentru a optimiza organizarea spațiilor de lucru și pentru a aduce anumite instalații tehnice la standardele actuale. După ce au fost suspendate la începutul crizei provocate de pandemia de COVID-19, lucrările au început în noiembrie 2020 și ar trebui finalizate până la sfârșitul anului 2022.

Potrivit celor convenite de Parlamentul European și de Consiliu în martie 2014, Curtea suportă aceste costuri de modernizare din bugetul rămas după finalizarea proiectului de construcție a clădirii K3 în urmă cu câțiva ani.

K3

Clădirea K3 a fost inaugurată în 2012. Subsolul clădirii găzduiește spații de parcare, instalații tehnice și zone de depozitare, spații de descărcare, instalații de depozitare a deșeurilor, imprimeria, bucătăria și arhivele. La parter se află cantina, o cafeteria și mai multe săli de formare. În K3 se află de asemenea birouri care pot primi până la 503 persoane, săli de ședință și o sală IT. Etajul al șaselea al clădirii găzduiește săli de recepție, o bucătărie și instalații tehnice. Clădirea K3 a obținut calificativul „foarte bun” conform BREEAM, aceasta fiind principala metodă recunoscută la nivel mondial pentru evaluarea și certificarea sustenabilității clădirilor.

Managementul de mediu

În calitate de instituție a UE, Curtea are datoria de a aplica principiile unui bun management de mediu în toate activitățile sale. Prin urmare, instituția și-a asumat angajamentul de a reduce în mod constant impactul său asupra mediului. În fiecare an, Curtea monitorizează și analizează emisiile de gaze cu efect de seră generate de activitățile sale.

Curtea este onorată să dețină certificarea EMAS (Sistemul de management de mediu și audit). Instituția aplică cu succes un sistem de management de mediu conform cu EMAS și îndeplinește în integralitate cerințele de certificare ISO 14001:2015.

Începând din martie 2020, pandemia a avut un efect pozitiv incontestabil asupra indicatorilor noștri de mediu, după cum urmează:

• emisiile de CO₂ generate de călătoriile în scopuri profesionale și de naveta la serviciu au scăzut drastic;
• indicatorii legați direct de prezența personalului la fața locului, cum ar fi consumul de hârtie și apă și producția de deșeuri, au scăzut puternic din cauza telemuncii în masă;
• consumul de energie a scăzut de asemenea, deși într-o măsură mai mică, în perioadele de restricții de deplasare a persoanelor și de ocupare redusă a clădirilor, când personalul a lucrat în principal de la distanță.

Totalul emisiilor de gaze cu efect de seră generate de Curte în 2020 a fost de 6 144 de tone de dioxid de carbon echivalent (tCO₂e), cu 43 % mai puțin față de 2014, anul în care Curtea a început să măsoare emisiile sale de dioxid de carbon.

Raportarea cu privire la sustenabilitate

Curtea va prezenta într-un raport specific eforturile pe care le-a depus în 2021 în vederea sustenabilității.

Răspunderea de gestiune

Informații financiare

Curtea este finanțată de la bugetul Uniunii Europene, la rubrica de cheltuieli administrative.

În 2021, bugetul instituției s-a ridicat la aproximativ 153,7 milioane de euro.

Bugetul Curții reprezintă aproximativ 1,5 % din cheltuielile administrative totale ale UE (sub 0,1 % din totalul cheltuielilor UE).

Execuția bugetului pentru exercițiul 2021

EXERCIȚIUL FINANCIAR 2021	Credite definitive	Angajamente	% utilizare (angajamente/ credite)	Plăți
Titlul 1: Personalul instituției	(mii de euro)
10 – Membrii instituției	10 654	10 138	95 %	10 111
12 – Funcționari și agenți temporari	114 511	112 601	98 %	112 601
14 – Alți angajați și servicii externe	7 835	7 152	91 %	6 861
162 – Misiuni	1 529	383	25 %	266
161 + 163 + 165 – Alte cheltuieli privind personalul instituției	2 660	2 519	95 %	2 144
Subtotal titlul 1	137 189	132 793	97 %	131 983
Titlul 2: Clădiri, mobilier, echipamente și cheltuieli de funcționare diverse
20 – Bunuri imobile	4 306	4 306	100 %	2 282
210 – Tehnologia informației și telecomunicații	9 141	9 141	100 %	4 484
212 + 214 + 216 – Bunuri mobile și cheltuieli conexe	880	837	95 %	470
23 – Cheltuieli administrative curente	385	324	84 %	296
25 – Reuniuni și conferințe	496	90	18 %	69
27 – Informare și publicare	1 325	1 074	81 %	739
Subtotal titlul 2	16 533	15 772	95 %	8 340
Total Curtea de Conturi	153 722	148 565	97 %	140 323

Bugetul pentru 2022

Bugetul pentru 2022 reprezintă o creștere de 5,48 % față de bugetul aferent exercițiului 2021.

EXERCIȚIUL FINANCIAR 2021	2022	2021
Titlul 1: Personalul instituției	(mii de euro)
10 – Membrii instituției	11 715	10 704
12 – Funcționari și agenți temporari	120 838	114 120
14 – Alți angajați și servicii externe	8 444	7 861
162 – Misiuni	2 452	2 988
161 + 163 + 165 – Alte cheltuieli privind personalul instituției	2 732	2 613
Subtotal titlul 1	146 181	138 286
Titlul 2: Clădiri, mobilier, echipamente și cheltuieli de funcționare diverse
20 – Bunuri imobile	3 778	3 358
210 – Tehnologia informației și telecomunicații	8 228	8 171
212 + 214 + 216 – Bunuri mobile și cheltuieli conexe	944	901
23 – Cheltuieli administrative curente	574	565
25 – Reuniuni și conferințe	675	696
27 – Informare și publicare	1 761	1 745
Subtotal titlul 2	15 960	15 436
Total Curtea de Conturi	162 141	153 722

Notă: cifrele raportate se referă la bugetul inițial.

Auditul intern și auditul extern

Auditul intern

Serviciul de audit intern al Curții consiliază instituția cu privire la modul de gestionare a riscurilor. Acesta furnizează servicii de asigurare și de consultanță independente și obiective, menite să aducă o valoare adăugată și să îmbunătățească funcționarea instituției. Serviciul raportează către Comitetul pentru audit intern, care este format din trei membri ai Curții și dintr-un expert extern. Comitetul monitorizează cu regularitate progresele înregistrate în îndeplinirea diferitelor sarcini stabilite în programul anual de activitate al serviciului și asigură independența acestuia.

În 2021, Serviciul de audit intern a continuat să examineze politica de gestionare a riscurilor aplicată de Curte și a emis rapoarte pentru trei sarcini: „Egalitatea de șanse”, „Gestionarea fraudei” și „Continuitatea activității și măsuri de protecție a personalului în contextul crizei provocate de pandemia de COVID-19”. De asemenea, Serviciul de audit intern a finalizat principalele activități de audit pentru alte două sarcini, și anume „Guvernanța IT”, și „Procesul de recrutare”, rapoartele aferente urmând să fie emise în 2022.

În ansamblu, activitatea Serviciului de audit intern al Curții nu a evidențiat nicio deficiență care, prin natura sau prin amploarea sa, ar putea pune sub semnul întrebării fiabilitatea globală a sistemelor de control intern instituite de ordonatorul de credite delegat pentru a asigura legalitatea și regularitatea operațiunilor financiare ale Curții în 2021.

Auditul extern

Conturile anuale ale Curții sunt auditate de către un auditor extern independent. Acest audit extern este important, întrucât demonstrează că instituția aplică pentru ea însăși aceleași principii de transparență și de asumare a răspunderii pe care le aplică tuturor entităților care fac obiectul auditurilor sale.

Raportul auditorului extern – PricewaterhouseCoopers Sàrl – privind conturile Curții pentru exercițiul financiar 2020 a fost publicat la 6 mai 2021.

Opiniile auditorului extern al Curții — exercițiul financiar 2020

Contact

CURTEA DE CONTURI EUROPEANĂ
12, rue Alcide De Gasperi
1615 Luxembourg
LUXEMBOURG

Tel. +352 4398-1
Întrebări: eca.europa.eu/ro/Pages/ContactForm.aspx
Website: eca.europa.eu
Twitter: @EUAuditors

Numeroase alte informații despre Uniunea Europeană sunt disponibile pe internet pe serverul Europa (https://europa.eu).

Luxemburg: Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, 2022

PDF	ISBN 978-92-847-7461-6	ISSN 2362-9606	doi:10.2865/692743	QJ-AA-22-001-RO-N
HTML	ISBN 978-92-847-7445-6	ISSN 2362-9606	doi:10.2865/494888	QJ-AA-22-001-RO-Q
PRINT	ISBN 978-92-847-7479-1	ISSN 1831-1350	doi:10.2865/995	QJ-AA-22-001-RO-C

Această publicație este disponibilă în 24 de limbi și în următorul format:

PDF

DREPTURI DE AUTOR

© Uniunea Europeană, 2022.

Politica Curții de Conturi Europene referitoare la reutilizare este definită în Decizia nr. 6-2019 a Curții de Conturi Europene privind politica în materie de date deschise și reutilizarea documentelor.

Cu excepția cazului în care se precizează altceva (de exemplu, într-o mențiune separată indicând drepturile de autor), conținutul elaborat de Curtea de Conturi Europeană pentru care UE deține drepturile de autor face obiectul licenței Creative Commons Atribuire 4.0 Internațional (CC BY 4.0). Prin urmare, ca regulă generală, reutilizarea este autorizată cu condiția menționării adecvate a autorilor și a indicării eventualelor modificări. Reutilizatorul conținutului elaborat de Curtea de Conturi Europeană nu poate altera sensul sau mesajul inițial. Curtea de Conturi Europeană nu răspunde pentru eventualele consecințe ale reutilizării.

Este necesar să obțineți o permisiune suplimentară în cazul în care un anumit conținut prezintă persoane fizice ce pot fi identificate, de exemplu în cazul fotografiilor în care apar membri ai personalului Curții de Conturi Europene sau în cazul în care conținutul include lucrări ale unor terți.

Dacă se obține o astfel de permisiune, ea anulează și înlocuiește permisiunea de natură generală menționată mai sus și va indica în mod clar eventualele restricții de utilizare.

În ceea ce privește următoarele fotografii, reutilizarea lor este permisă numai cu condiția ca deținătorul drepturilor de autor, sursa și, acolo unde sunt menționate, numele fotografilor să fie indicate:

* © Uniunea Europeană, 2022, sursa: Curtea de Conturi Europeană.

* © Uniunea Europeană, sursa: Comisia Europeană / Jennifer Jacquemart.

* © Uniunea Europeană, sursa: Comisia Europeană / John Charlton.

* © Uniunea Europeană, sursa: Comisia Europeană / Xavier Lejeune.

* © Uniunea Europeană, sursa: Comisia Europeană / Boryana Katsarova.

* © Uniunea Europeană, 2021, sursa: Curtea de Conturi Europeană.

* © Uniunea Europeană, sursa: Comisia Europeană / Seyllou Diallo / Stefan Heunis.

* © Uniunea Europeană, sursa: Parlamentul European / Daina Le Lardic.

* © Uniunea Europeană, 2022, sursa: Curtea de Conturi Europeană.

* © Uniunea Europeană, 2022, sursa: Curtea de Conturi Europeană.

* © Uniunea Europeană, 2021, sursa: Parlamentul European.

În ceea ce privește următoarele fotografii, reproducerea este autorizată cu condiția menționării sursei:

* © Uniunea Europeană, 2021, sursa: Comitetul de contact al instituțiilor supreme de audit din Uniunea Europeană.

Pentru a utiliza sau a reproduce un conținut pentru care UE nu deține drepturile de autor, poate fi necesar să obțineți o permisiune în acest sens direct de la titularii drepturilor de autor:

* © Getty Images / Xavier Lejeune; © Getty Images / Stadratte; © Getty Images / gorodenkoff.

* © Getty Images / Darwel.

* © Getty Images / RADZONIMO.

* © Getty Images / EmirMemedovski.

* © Getty Images / insta_photos.

* © Getty Images / serts.

* © Getty Images / Jevtic.

* © Getty Images / Denis Suslov.

* © Getty Images / Vertigo3d.

* © Getty Images / typhoonski.

* © Getty Images / tommy.

* © Pixabay / Alexas Fotos; © Getty Images / valio84sl & beijingstory; © Nuno André Ferreira.

* © MicroStockHub/Getty Images.

* © Ministerul Finanțelor din Republica Lituania / Asociația Bancară Lituaniană.

* © UKCOP26.ORG

* © GLOBAL VIEW SPRL – fotograf: Simon Schmitt. Arhitecții clădirilor: Paul Noël (1988) și Jim Clemes (2004 și 2013).

Programele informatice sau documentele care fac obiectul unor drepturi de proprietate industrială, cum ar fi brevetele, mărcile, desenele și modelele înregistrate, logourile și denumirile, sunt excluse din politica Curții de Conturi Europene referitoare la reutilizare.

Familia site-urilor instituționale ale Uniunii Europene care sunt incluse în domeniul europa.eu oferă linkuri către site-uri terțe. Deoarece Curtea de Conturi Europeană nu are control asupra acestor site-uri, sunteți încurajați să verificați politica aplicată de ele în ceea ce privește respectarea vieții private și drepturile de autor.

Utilizarea logoului Curții de Conturi Europene

Logoul Curții de Conturi Europene nu poate fi utilizat fără acordul prealabil al Curții de Conturi Europene.

Contactați UE

În persoană
În întreaga Uniune Europeană există sute de centre de informare Europe Direct. Puteți găsi adresa centrului cel mai apropiat de dumneavoastră la: https://europa.eu/european-union/contact_ro

La telefon sau prin e-mail
Europe Direct este un serviciu care vă oferă răspunsuri la întrebările privind Uniunea Europeană. Puteți accesa acest serviciu:

• apelând numărul gratuit 00 800 6 7 8 9 10 11 (unii operatori pot taxa aceste apeluri);
• apelând numărul standard: +32 22999696; sau
• prin e-mail, la: https://europa.eu/european-union/contact_ro

Găsiți informații despre UE

Online
Informații despre Uniunea Europeană în toate limbile oficiale ale UE sunt disponibile pe site-ul Europa, la: https://europa.eu/european-union/index_ro

Publicații ale UE
Puteți descărca sau comanda publicații ale UE gratuite și contra cost la adresa: https://op.europa.eu/ro/publications. Mai multe exemplare ale publicațiilor gratuite pot fi obținute contactând Europe Direct sau centrul dumneavoastră local de informare (a se vedea https://europa.eu/european-union/contact_ro).

Dreptul UE și documente conexe
Pentru accesul la informații juridice din UE, inclusiv la ansamblul legislației UE începând din 1951 în toate versiunile lingvistice oficiale, accesați site-ul EUR-Lex, la: https://eur-lex.europa.eu

Datele deschise ale UE
Portalul de date deschise al UE (https://data.europa.eu/euodp/ro) oferă acces la seturi de date din UE. Datele pot fi descărcate și reutilizate gratuit, atât în scopuri comerciale, cât și necomerciale.