UE în 2022

Introducere

În 2022, într-un moment în care economia mondială începea să se redreseze în urma pandemiei de COVID-19, lumea s-a confruntat cu o nouă criză geopolitică. La 24 februarie 2022, la aproape 8 ani de la anexarea ilegală a Crimeei și a Sevastopolului, Rusia a lansat un război de agresiune împotriva Ucrainei, cu consecințe devastatoare asupra poporului său, iar pierderile tragice de vieți omenești și distrugerile continuă să crească. Pe lângă faptul că au creat o criză umanitară fără precedent, acțiunile Rusiei au declanșat totodată cea mai gravă criză energetică din Europa de după anii ’70. Această situație a condus, de asemenea, la o creștere a prețurilor la alimente în întreaga lume, exacerbând și mai mult insecuritatea alimentară mondială.

Răspunsul Uniunii Europene a fost unit, hotărât și imediat. Cele 27 de state membre și partenerii lor din întreaga lume au condamnat războiul de agresiune neprovocat și nejustificat, acționând rapid și ferm pentru a izola Rusia din punct de vedere economic și pentru a-i diminua capacitatea de a finanța războiul, prin sancțiuni dure.

Demonstrându-și sprijinul de neclintit pentru Ucraina, Uniunea Europeană și-a intensificat acțiunile de sprijin politic, umanitar și financiar pentru această țară. De asemenea, Uniunea a luat măsura excepțională de activare, pentru prima dată, a Directivei privind protecția temporară, pentru a oferi protecție imediată milioanelor de ucraineni care au fost forțați să își părăsească locuințele.

În același timp, Uniunea Europeană și-a mobilizat toate mijloacele de care dispune pentru a sprijini statele membre în răspunsul lor la consecințele războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și la afluxul masiv de refugiați către țările învecinate.

Războiul de agresiune al Rusiei a declanșat totodată schimbări în arhitectura de securitate europeană. În martie, UE a adoptat Busola strategică pentru a consolida poziția Uniunii Europene în materie de securitate și apărare până în 2030 (a se vedea capitolul 8).

În plus, Comisia Europeană a prezentat un plan inovator, REPowerEU, pentru a contribui la eliminarea dependenței Uniunii de combustibilii fosili din Rusia (a se vedea capitolul 2).

În urma deciziei istorice a Consiliului European din iunie 2022, Uniunea Europeană a acordat Ucrainei statutul de țară candidată (a se vedea capitolul 8).

Solidaritatea cu Ucraina

Un răspuns imediat și unit

Uniunea Europeană a reacționat prompt la războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. Într-un real spirit de solidaritate între UE și statele sale membre, Uniunea a adoptat în 2022 peste 200 de măsuri ca răspuns la invazie. Acest răspuns a urmat trei direcții: izolarea Rusiei și tragerea la răspundere a acesteia pentru războiul de agresiune, invazie și încălcările dreptului internațional umanitar, inclusiv crimele de război; un set fără precedent de sancțiuni menite să aibă consecințe grave asupra economiei Rusiei și să contracareze capacitatea acesteia de a-și continua războiul de agresiune; și un sprijin amplu pentru Ucraina. În plus, Uniunea Europeană a încetat să mai colaboreze cu autoritățile ruse, continuând, în același timp, să ofere sprijin societății civile, apărătorilor drepturilor omului și mass-mediei independente.

În aprilie, lumea s-a solidarizat pentru a mobiliza 9,1 miliarde EUR în sprijinul persoanelor refugiate în urma invaziei ruse. Această sumă a inclus 1 miliard EUR de la bugetul UE și 1 miliard EUR de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare. Evenimentul de strângere de donații și campania „Stand Up for Ukraine” (Susținem Ucraina) au fost lansate de Comisia Europeană și de guvernul canadian, în parteneriat cu organizația internațională de promovare și apărare a drepturilor civile Global Citizen, ca răspuns la un apel al președintelui Ucrainei, Volodîmîr Zelenski. În semn de recunoaștere a generozității poporului polonez față de refugiați, conferința donatorilor a avut loc la Varșovia, cu participarea președintelui polonez Andrzej Duda.

---

Culoarele de solidaritate UE-Ucraina au creat noi rute logistice pentru a conecta Ucraina cu partenerii comerciali mondiali prin intermediul căilor ferate, rutiere și al căilor navigabile interioare. Ele au devenit un sprijin vital pentru economia ucraineană, făcând posibilă recuperarea unor venituri de peste 15 miliarde EUR atât de necesare fermierilor și întreprinderilor din Ucraina și ajutând Ucraina să își exporte mărfurile, în special cerealele, pentru a garanta securitatea alimentară în țările în curs de dezvoltare (a se vedea capitolul 8). Totodată, culoarele au permis Ucrainei să importe cele necesare – de la ajutor umanitar la hrană pentru animale și îngrășăminte.

---

Platforma pentru reziliența lanțului de aprovizionare și platforma de cooperare între întreprinderi din cadrul culoarelor de solidaritate UE-Ucraina au ajutat companiile ucrainene și europene să facă față perturbărilor lanțurilor de aprovizionare internaționale și să vină cu soluții în sprijinul exporturilor de produse agricole din Ucraina.

---

Coridoarele europene de transport au fost extinse pentru a include Moldova și Ucraina, îmbunătățind astfel conexiunile de transport cu UE. Ambele țări vor avea acces la Mecanismul pentru interconectarea Europei, care poate fi utilizat pentru a sprijini proiectele transfrontaliere în vederea eliminării blocajelor.

Acordurile UE cu Moldova și cu Ucraina vor contribui totodată la facilitarea transportului transfrontalier de mărfuri.

---

Datorită unor noi norme adoptate, toate importurile ucrainene au putut intra în UE fără a fi supuse vreunor taxe vamale sau cote. Restricțiile comerciale impuse Ucrainei înainte de război, de exemplu măsurile antidumping și măsurile de salvgardare, au fost suspendate.

---

Au fost formulate orientări comune care le-au permis autorităților statelor membre să asigure recunoașterea rapidă, echitabilă și flexibilă a calificărilor profesionale ale persoanelor refugiate din Ucraina.

---

Datorită adoptării unor noi norme, ucrainenii refugiați în UE au putut să își utilizeze în continuare permisele de conducere ucrainene în UE, iar cerințele pentru conducătorii auto profesioniști au fost relaxate.

---

Moldova și Ucraina au fost sincronizate cu rețeaua europeană continentală de energie electrică. Ucraina va beneficia, de asemenea, de procedurile de achiziționare în comun de către UE a gazului, a gazului natural lichefiat și a hidrogenului (a se vedea capitolul 2).

---

Operatorii din UE și din Ucraina le-au oferit refugiaților posibilitatea de a efectua apeluri și de a utiliza internetul la prețuri accesibile sau gratuit și au pus la dispoziția ucrainenilor din Europa carduri SIM gratuite pentru servicii mobile.

---

UE a mobilizat 25 de milioane EUR pentru a spori reziliența cibernetică și digitală a Ucrainei, în cadrul pachetului de urgență în valoare de 330 de milioane EUR.

Sancțiuni impuse de Uniunea Europeană

Începând din martie 2014, Uniunea Europeană a impus treptat sancțiuni împotriva Rusiei, inițial ca răspuns la anexarea ilegală a Crimeei și a Sevastopolului și la destabilizarea deliberată a Ucrainei.

De asemenea, Uniunea a limitat accesul Rusiei la piețele sale de capital, de exemplu prin înghețări ale activelor și interdicții de finanțare pentru o serie de bănci rusești, excluderea anumitor bănci din rețeaua SWIFT și limitarea accesului la infrastructura esențială a pieței financiare. Interzicerea tranzacțiilor cu Banca Centrală a Rusiei înseamnă că aceasta nu mai poate avea acces la activele pe care le-a stocat în băncile centrale și în instituțiile private din Uniunea Europeană.

De asemenea, Uniunea Europeană a interzis difuzarea în UE a canalelor mass-media de stat din Rusia, pentru a contracara răspândirea informării greșite și a dezinformării. În plus, UE și-a închis spațiul aerian și porturile pentru aeronavele și navele rusești și a impus o interdicție operatorilor de transport rutier ruși. Alte măsuri au inclus o interdicție privind importurile de țiței din Rusia transportate pe mare, un plafon global al prețului petrolului convenit cu partenerii G7 și interzicerea importului tuturor formelor de cărbune rusesc.

Sancțiunile impuse de Uniunea Europeană și de țările din întreaga lume au început să slăbească baza economică a Rusiei, privând Rusia de tehnologii și piețe critice și limitând capacitatea acesteia de a continua războiul. Se preconizează că, în viitor, creșterea economică a Rusiei va fi semnificativ mai lentă decât în cazul altor piețe emergente, al economiilor în curs de dezvoltare și al economiilor avansate.

• Interzicerea furnizării de servicii de mesagerie financiară (în special SWIFT) pentru 10 bănci rusești
• Restricții ale accesului Rusiei la piețele de capital și la piețele financiare din UE
• Interzicerea tranzacțiilor cu Banca Centrală a Rusiei și cu Banca de Dezvoltare Regională a Rusiei
• Interzicerea furnizării de bancnote euro către Rusia
• Interzicerea tranzacțiilor cu entități publice ruse
• Interzicerea furnizării de servicii de rating de credit entităților ruse
• Interzicerea furnizării de portofele cripto

În noiembrie, Consiliul Uniunii Europene a convenit să extindă lista infracțiunilor incriminate de UE prevăzută la articolul 83 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene pentru a include încălcarea sancțiunilor UE. În urma acestei decizii, Comisia a propus o directivă privind definirea infracțiunilor și a sancțiunilor pentru încălcarea măsurilor restrictive ale Uniunii.

Combaterea dezinformării

În 2022, Uniunea Europeană și-a continuat eforturile pentru dezvoltarea unor instrumente prin care să impună costuri politice, economice și reputaționale persoanelor care comit acțiuni de manipulare a informațiilor și ingerințe prejudiciabile, inclusiv celor care vizează alegerile și spațiile mediatice deschise.

Activitatea Serviciului European de Acțiune Externă a inclus monitorizarea, analizarea și expunerea manipulării informațiilor și a dezinformării de către guvernul rus prin intermediul unei comunicări consolidate și al site-ului EUvsDisinfo.

Uniunea Europeană a extins sprijinul direct pentru eforturile de comunicare strategică ale Ucrainei și a colaborat îndeaproape cu partenerii internaționali care împărtășesc aceeași viziune, în special cu G7 și NATO, pentru a combate propaganda de război. Rețeaua Comisiei împotriva dezinformării a monitorizat și a analizat discursurile false și a recomandat acțiuni și contradiscursuri în rapoartele săptămânale elaborate de Comisie.

Uniunea Europeană colaborează îndeaproape cu platforme online și cu alte părți interesate relevante pentru a combate răspândirea dezinformării. Începând din 2018, Codul de bune practici privind dezinformarea servește drept instrument care le permite actorilor relevanți din sector să convină asupra unor standarde de autoreglementare pentru combaterea dezinformării. În iunie 2022, 34 de semnatari (mari platforme online, emergente și specializate, părți interesate din sectorul publicității, verificatori ai veridicității informațiilor și organizații de cercetare și ale societății civile) au semnat o versiune consolidată a codului. Codul revizuit are scopul de a reduce stimulentele financiare pentru cei care răspândesc dezinformarea, de a asigura transparența publicității politice și de a oferi instrumente adecvate comunității care verifică veridicitatea informațiilor.

Răspunsul la criza umanitară

De la începutul războiului de agresiune al Rusiei, nevoile umanitare din Ucraina au crescut la niveluri fără precedent. Până la sfârșitul anului 2022, peste 13 milioane de persoane din această țară beneficiaseră de asistență umanitară. Din suma totală a asistenței financiare furnizate Ucrainei, sprijinul umanitar a inclus 485 de milioane de euro alocate programelor de ajutor umanitar în sprijinul civililor afectați de conflictul armat din Ucraina și 38 de milioane de euro pentru Moldova, la rândul său grav afectată de război. Finanțarea umanitară din partea Uniunii Europene a oferit un sprijin vital, inclusiv acces la bunuri și servicii de bază, cum ar fi educația, asistența medicală și alimentele. O sumă suplimentară de 200 de milioane de euro a fost acordată pentru a sprijini persoanele strămutate în Ucraina.

Prima prioritate a UE a fost protejarea populației civile din Ucraina. În colaborare cu autoritățile de protecție civilă ucrainene, Comisia a inițiat cea mai mare și mai complexă operațiune desfășurată vreodată în cadrul Mecanismului de protecție civilă al UE pentru a asigura furnizarea celei mai urgente asistențe nemonetare Ucrainei și țărilor învecinate, precum și evacuarea în condiții de siguranță a persoanelor care fug din calea conflictului armat. Până la sfârșitul anului, valoarea celor aproape 78 000 de tone de asistență furnizată de statele membre ale Uniunii și de țările terțe care contribuie la mecanism, combinată cu asistența provenită din rezervele rescEU, s-a ridicat la aproximativ o jumătate de miliard de euro.

Comisia, împreună cu statele membre și cu Biroul regional pentru Europa al Organizației Mondiale a Sănătății, a înființat centre de triaj la frontiera cu Ucraina și în statele membre cele mai afectate, pentru a accelera transferurile, inclusiv cele medicale. Operatorii europeni de transport au intervenit la începutul războiului pentru a le oferi refugiaților din Ucraina transport gratuit către țările europene.

Mecanismul de protecție civilă al UE a coordonat evacuările medicale ale civililor ucraineni și ale pacienților militari care aveau nevoie de tratament continuu sau de asistență medicală de urgență către țări din Uniunea Europeană și Norvegia. Comisia a înființat centre logistice pentru a direcționa asistența europeană și a sprijini partenerii umanitari pe teren. Printre acestea se numără centrele medicale deschise la Jasionka (Polonia), la Iași (România) și la Košice (Slovacia) pentru a asigura evacuarea în siguranță a pacienților și a se pregăti pentru primirea unui aflux mare de pacienți în țările învecinate cu Uniunea Europeană. Operațiunile de evacuare au fost sprijinite de noul avion de evacuare medicală rescEU finanțat de Uniunea Europeană și găzduit de Norvegia. Până la sfârșitul anului, peste 1 670 de pacienți fuseseră transferați în spitale din 19 țări europene.

Într-o demonstrație exemplară a solidarității europene cu Ucraina și cu poporul său, toate cele 27 de state membre, împreună cu Macedonia de Nord, Norvegia și Turcia, au oferit ajutor Ucrainei în cadrul mecanismului de protecție civilă al UE pe tot parcursul anului. A fost creată o rezervă suplimentară de articole necesare de urgență, cum ar fi echipamente medicale și adăposturi temporare, pentru a centraliza produsele donate de societăți private.

30 de țări au oferit asistență

Peste 77 500 de tone de asistență nemonetară a fost donată

1 260 de generatoare de curent electric

1 105 transformatoare

185 de ambulanțe

125 de vehicule pentru stingerea incendiilor

129 de vehicule grele

33 de poduri de pontoane și poduri Bailey

Războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei a exercitat presiuni și asupra sistemelor de sănătate ale statelor membre, care au furnizat asistență medicală persoanelor strămutate în Uniunea Europeană. În temeiul unui acord cu UE, Federația Internațională a Societăților de Cruce Roșie și Semilună Roșie a fost în măsură să ofere asistență psihologică și sprijin emoțional persoanelor strămutate în Ucraina, în Uniune și în țările din Spațiul Economic European.

Agenția Europeană pentru Medicamente și Autoritatea pentru Pregătire și Răspuns în caz de Urgență Sanitară din cadrul Comisiei au monitorizat îndeaproape aprovizionarea cu medicamente și echipamente medicale importante, inclusiv vaccinuri pentru uz pediatric și pentru alte boli infecțioase, pentru a evita orice probleme legate de lanțul de aprovizionare. Un sprijin suplimentar, sub forma supravegherii apelor reziduale pentru depistarea a diferiți agenți patogeni, a fost acordat, de asemenea, statelor membre care găzduiesc refugiați. Comisia a coordonat aceste acțiuni cu parteneri internaționali, cum ar fi Organizația Mondială a Sănătății.

Atacurile persistente și deliberate ale Rusiei asupra infrastructurii energetice a Ucrainei au afectat grav sistemul energetic al țării. Uniunea Europeană, împreună cu statele sale membre și cu societăți private, a furnizat Ucrainei echipamente energetice de urgență în valoare de mai multe milioane de euro. În plus, au fost colectate 32 de milioane de euro pentru a acoperi nevoile cele mai urgente prin intermediul Fondului de sprijin energetic pentru Ucraina înființat de Comunitatea Energiei la cererea Comisiei. În decembrie, președinta von der Leyen a anunțat că Uniunea Europeană va mobiliza aproximativ 30 de milioane de euro pentru a achiziționa până la 30 de milioane de becuri cu consum redus pentru Ucraina.

Totodată, Uniunea Europeană a furnizat contramăsuri și echipamente de combatere a amenințărilor chimice, biologice, radiologice și nucleare în valoare de peste 40 de milioane de euro din rezervele rescEU și a alocat 13 milioane de euro pentru refacerea laboratoarelor de la Cernobîl deteriorate de ocupanții ruși.

Primirea persoanelor care fug din calea conflictului armat

Pentru prima dată în istorie și cu o rapiditate fără precedent, la 4 martie, Uniunea Europeană a activat Directiva privind protecția temporară pentru a oferi un ajutor urgent și eficient. Pe lângă acordarea de protecție persoanelor care fug din calea războiului de agresiune al Rusiei, inclusiv acordarea unui statut juridic clar și a unui permis de ședere într-un stat membru al Uniunii, UE a oferit, de asemenea, acces la educație, asistență socială, locuri de muncă, asistență medicală și locuințe.

Comisia a înființat Platforma de solidaritate a UE ca punct central pentru monitorizarea nevoilor și coordonarea răspunsului operațional. Platforma, care este disponibilă și în limbile ucraineană și rusă, a permis statelor membre ale Uniunii să facă schimb de informații esențiale referitoare la sosirea a milioane de persoane strămutate în țările europene. În martie, Comisia a prezentat un plan în 10 puncte pentru consolidarea coordonării europene în materie de primire a refugiaților.

De asemenea, Comisia a lansat o campanie de comunicare pentru a informa refugiații cu privire la drepturile lor și la sursele fiabile de informații atunci când călătoresc în Uniunea Europeană. Până la sfârșitul anului 2022, aproximativ 4,5 milioane de persoane au fost înregistrate oficial pentru protecție temporară în statele membre ale UE.

Educația în vremuri de război

Războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei a avut consecințe grave asupra sistemului de învățământ al acesteia din urmă, afectând elevii, studenții și profesorii și cauzând daune mai multor mii de structuri administrative și educaționale. Cu sprijinul Uniunii Europene, Unicef a furnizat materiale educaționale și a organizat cursuri de formare pentru profesori în ceea ce privește educația pentru dobândirea de competențe necesare în viața cotidiană și sprijinul emoțional.

Potrivit estimărilor Uniunii Europene, aproximativ o treime din refugiații din Ucraina erau copii de vârstă școlară. Acești copii au primit aceleași drepturi și beneficiază de aceeași protecție ca și copiii care sunt cetățeni ai UE. Aproximativ o jumătate de milion de copii ucraineni erau integrați în sistemele școlare în 20 de state membre la începutul noului an școlar, în luna septembrie.

Comisia a sprijinit sistemele naționale de educație printr-un manual practic pentru anul școlar 2022/2023, orientări privind recunoașterea rapidă a calificărilor academice ucrainene, învățare reciprocă, platforme online și mecanisme de finanțare flexibile în cadrul programului Erasmus+, care sprijină educația, formarea, tineretul și sportul în Europa.

În iunie, Comisia a invitat statele membre să își revizuiască cererile de ajutor pentru anul școlar 2022/2023 în cadrul programului UE pentru școli pentru a răspunde nevoilor copiilor ucraineni strămutați. Programul sprijină distribuirea de fructe, legume, lapte și anumite produse lactate elevilor, de la grădiniță la liceu. O sumă totală de 2,9 milioane de euro a fost ulterior redistribuită acestor țări.

În plus, Comisia a lansat programul MSCA4Ukraine, finanțat în cadrul acțiunilor Marie Skłodowska-Curie, cu un buget de 25 de milioane de euro pentru sprijinirea cercetătorilor care au fugit din calea războiului. Astfel, aceștia și-au putut continua activitatea în cadrul unor organizații academice și neacademice din statele membre ale Uniunii și din țările asociate programului Orizont Europa, păstrându-și în același timp legăturile cu comunitățile de cercetare și inovare din Ucraina.

În 2022, UE a alocat 100 de milioane EUR pentru reabilitarea școlilor ucrainene avariate și a donat 14 milioane EUR pentru achiziționarea și transportul de autobuze școlare pentru copiii din Ucraina. Comisia a organizat în același timp o campanie de solidaritate, făcând apel la entități publice și private să doneze autobuze școlare pentru Ucraina. Până în decembrie, 240 de autobuze din statele membre ale UE erau în drum spre Ucraina, prin intermediul Mecanismului de protecție civilă al Uniunii.

VIDEO Autobuze pentru viitoarea generație a Ucrainei.

Sprijin pentru statele membre ale Uniunii Europene

Uniunea Europeană a acționat cu rapiditate și solidaritate pentru a sprijini statele membre care au primit și au oferit cazare persoanelor care fugeau din Ucraina, punând imediat la dispoziție 3,5 miliarde de euro din instrumentul de răspuns la criza provocată de pandemie „Asistență de redresare pentru coeziune și teritoriile Europei” (REACT-EU). Statele membre și regiunile acestora au fost, de asemenea, în măsură să redirecționeze finanțarea existentă pentru a oferi asistență materială de bază, cum ar fi alimente și îmbrăcăminte, prin intermediul inițiativei „Acțiunea de coeziune pentru refugiații din Europa” (CARE). Pentru a extinde și mai mult acest sprijin, în luna iunie, Comisia a prezentat propunerea de asistență flexibilă pentru teritorii (FAST-CARE) pentru a ajuta statele membre să ofere sprijin refugiaților. În total, sunt disponibile până la 17 miliarde de euro în cadrul CARE pentru perioada 2014-2020 (inclusiv REACT-EU, menționat mai sus) și până la 17 miliarde de euro în cadrul FAST-CARE pentru perioada 2021-2027.

Fondurile pentru afaceri interne din perioada 2014-2020 și 2021-2027 au fost, de asemenea, disponibile pentru a ajuta statele membre ale Uniunii să primească persoanele care fug din Ucraina. În plus, 400 de milioane de euro au fost puse la dispoziția statelor membre din prima linie pentru a contribui la acoperirea costurilor adăposturilor, alimentelor și asistenței medicale și pentru a sprijini managementul frontierelor.

Nouă state membre au solicitat sprijin prin intermediul Instrumentului de sprijin tehnic al UE pentru punerea în aplicare a Directivei privind protecția temporară, în special pentru a ajuta persoanele care au fugit din Ucraina să își găsească locuri de muncă în Uniune și a adapta programele școlare la nevoile elevilor ucraineni.

După suspendarea programelor de cooperare cu Rusia și cu aliatul său Belarus, Uniunea Europeană a transferat 26,2 milioane de euro, prevăzute inițial pentru proiecte cu aceste două țări, pentru a consolida cooperarea statelor membre cu Ucraina și Moldova.

De asemenea, Uniunea a introdus modificări ale cadrului juridic pentru 15 programe de cooperare transfrontalieră și transnațională perturbate de războiul de agresiune al Rusiei. Aceste modificări au fost efectuate pentru a asigura faptul că proiectele care sprijină statele membre și sunt în beneficiul ucrainenilor și al moldovenilor pot fi implementate în continuare. Printre acestea s-au numărat proiecte de sprijinire a refugiaților.

• Flexibilitatea deplină și simplificarea tuturor fondurilor de coeziune
• 30 % din finanțare destinată autorităților locale și organizațiilor societății civile
• Flexibilitate în implementarea proiectelor întârziate din cauza deficitului de materii prime și de forță de muncă
• Sprijin simplificat de 100 EUR per refugiat pe săptămână timp de 26 de săptămâni
• Suplimentare cu 3,5 miliarde EUR a prefinanțării pentru coeziune

Sprijinirea fermierilor și a pescarilor

Acțiunile de sprijinire a fermierilor celor mai afectați de război din Uniunea Europeană au inclus un pachet excepțional de ajutoare în valoare de 500 de milioane de euro. Fermierii europeni au primit un sprijin sporit prin intermediul fondurilor de dezvoltare rurală, ceea ce a permis statelor membre să plătească fermierilor și întreprinderilor agroalimentare afectate o sumă forfetară unică. În plus, se preconizează că relaxarea temporară a regulilor privind rotația culturilor pentru 2022/2023, care vizează maximizarea producției de cereale, va repune în producție aproximativ 1,5 milioane de hectare.

Utilizarea de către Rusia a propriilor exporturi de energie ca armă a înrăutățit situația deja dificilă de pe piața îngrășămintelor ca urmare a pandemiei de COVID-19. Nivelul record al prețurilor gazelor a condus la o creștere cu aproximativ 149 % a costului îngrășămintelor pe bază de azot în septembrie 2022, comparativ cu anul precedent. Ca răspuns la această situație, Comisia a prezentat o gamă largă de inițiative menite să asigure disponibilitatea și accesibilitatea îngrășămintelor în Uniunea Europeană și la nivel mondial. Măsurile de sprijinire a fermierilor au inclus un ajutor financiar țintit, de exemplu un sprijin specific în temeiul cadrului temporar de criză pentru ajutoarele de stat, sprijin pentru utilizarea unor îngrășăminte alternative și lansarea unui observator al pieței îngrășămintelor pentru a spori transparența pieței.

Operatorii din sectorul pescuitului și acvaculturii din Uniunea Europeană au fost, la rândul lor, grav afectați din cauza creșterii prețurilor la energie și materii prime. Pentru a ajuta acest sector aflat în dificultate, Uniunea Europeană a activat Fondul european pentru afaceri maritime, pescuit și acvacultură pentru a sprijini operatorii și a introduce măsuri specifice de criză. Aceste inițiative le completează pe cele disponibile în temeiul cadrului temporar de criză pentru ajutoarele de stat, care a fost adoptat pentru a ajuta întreprinderile din Uniune să facă față prețurilor ridicate la energie și altor consecințe ale războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei (a se vedea capitolul 2 pentru mai multe informații).

Sprijin pentru investigarea și urmărirea penală a crimelor de război

Uniunea Europeană a luat o serie de măsuri pentru a trage la răspundere factorii de decizie din Rusia pentru încălcările grave ale dreptului internațional al drepturilor omului și ale dreptului internațional umanitar în Ucraina.

În martie, toate statele membre ale Uniunii, împreună cu alte țări partenere, au decis să sesizeze în mod colectiv Curtea Penală Internațională cu privire la situația din Ucraina. Continuând să sprijine activitatea Curții, Uniunea Europeană și-a exprimat disponibilitatea de a colabora cu comunitatea internațională în vederea înființării unui tribunal internațional ad-hoc sau a unui tribunal „hibrid” pentru a investiga și a urmări penal crima de agresiune a Rusiei.

Până la sfârșitul anului 2022, Ucraina și 14 state membre ale Uniunii Europene au lansat anchete privind crimele internaționale comise de Rusia în Ucraina. Unele dintre aceste state membre colaborează deja direct cu Ucraina și cu Agenția Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Justiție Penală (Eurojust) prin intermediul echipei comune de anchetă înființate pentru a colecta probe și a investiga crimele de război și crimele împotriva umanității. Mandatul Eurojust a fost consolidat în iunie 2022, ceea ce i-a permis să păstreze, să analizeze și să stocheze probe privind crimele internaționale.

De asemenea, Uniunea Europeană a modificat mandatul Misiunii UE de consiliere pentru reforma sectorului securității civile în Ucraina pentru a-i permite să ofere în plus sprijin autorităților ucrainene în investigarea și urmărirea penală a tuturor crimelor internaționale comise în contextul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei.

Agenția Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Aplicare a Legii (Europol) a creat un grup operativ special pentru colectarea și analizarea informațiilor disponibile public pentru a ajuta Ucraina și Curtea Penală Internațională să monitorizeze conținutul online.

În noiembrie 2022, Comisia a prezentat statelor membre diferite opțiuni pentru a asigura faptul că Rusia plătește pentru atrocitățile comise în timpul agresiunii sale neprovocate împotriva Ucrainei. Pe termen scurt, Comisia a propus crearea unei noi structuri financiare care să gestioneze activele publice rusești înghețate și imobilizate, să le investească și să utilizeze veniturile pentru Ucraina. Pe termen mai lung, după ridicarea sancțiunilor, aceste fonduri ar putea fi utilizate pentru a asigura despăgubirea integrală de către Rusia pentru daunele cauzate Ucrainei.

Reconstrucția Ucrainei

Războiul de agresiune al Rusiei a cauzat deja distrugeri masive în orașele și comunitățile din Ucraina, costurile reconstrucției fiind estimate de Banca Mondială la aproape 600 de miliarde de euro. Va fi necesar un efort internațional colectiv pentru a ajuta Ucraina să își reconstruiască țara și economia.

În ceea ce privește reconstrucția pe termen lung, la 25 octombrie, Comisia și președinția G7 au organizat în comun o Conferință internațională la nivel de experți privind redresarea, reconstrucția și modernizarea Ucrainei, la Berlin (Germania). Pe baza discuțiilor care au avut loc la Lugano (Elveția) la 4 și 5 iulie în cadrul Conferinței privind redresarea Ucrainei, Conferința de la Berlin a oferit consiliere suplimentară din partea experților cu privire la procesul de redresare. Rezultatul conferinței va contribui la dezvoltarea unei platforme internaționale de coordonare, așa cum a propus Comisia în luna mai. În decembrie, liderii G7 au convenit să instituie o astfel de Platformă multiinstituțională de coordonare a donatorilor, împreună cu Ucraina și cu partenerii internaționali și în strânsă coordonare cu organizațiile internaționale și instituțiile financiare internaționale relevante. Platforma va juca un rol esențial pentru corelarea nevoilor cu resursele pentru eforturile de reparare, redresare și reconstrucție ale Ucrainei. Aceasta va fi coprezidată de Uniunea Europeană, Ucraina și SUA și va fi asistată în activitatea sa de Secretariatul tehnic, cu un birou la Bruxelles, găzduit de Comisie, și un birou la Kiev, găzduit de guvernul Ucrainei.

Introducere

Tripla criză a schimbărilor climatice, a pierderii biodiversității și a poluării reprezintă o provocare stringentă, care necesită acțiuni imediate. Pactul verde european rămâne foaia de parcurs a Uniunii Europene pentru abordarea acestor urgențe.

Pe lângă toate acestea, două evenimente mondiale istorice – pandemia de COVID-19 și războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei – nu au făcut decât să întărească angajamentul Uniunii de a menține direcția tranziției verzi și de a accelera ritmul schimbării.

Intensitatea tot mai mare a fenomenelor meteorologice extreme din 2022 a evidențiat necesitatea unor acțiuni suplimentare la nivel european și la nivel internațional pentru combaterea schimbărilor climatice, creșterea rezilienței la secetă și refacerea ecosistemelor. Printre alte inițiative s-au numărat norme mai stricte privind poluanții, reducerea utilizării pesticidelor chimice, combaterea deșeurilor de ambalaje și construirea unui viitor mai sustenabil.

Realizarea obiectivelor Pactului verde european

Strategia de creștere pe termen lung a Uniunii Europene este sinonimă cu asigurarea neutralității climatice a Europei până în 2050. Acest obiectiv este înscris în Legea europeană a climei, alături de angajamentul obligatoriu din punct de vedere juridic de a reduce emisiile nete de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55 % până în 2030, comparativ cu nivelurile din 1990. Pactul verde european este planul Uniunii pentru a ajunge acolo. În 2022, Uniunea Europeană și-a continuat acțiunile îndrăznețe pentru a-și atinge obiectivele climatice.

O piatră de temelie a politicii europene de combatere a schimbărilor climatice și instrumentul său esențial pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră într-un mod eficient din punctul de vedere al costurilor este schema UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS), o piață în cadrul căreia participanții pot să comercializeze între ei certificate de emisii plafonate pentru o eficiență maximă. În 2022, propunerea Comisiei privind revizuirea EU ETS a fost aprobată de Parlamentul European și de Consiliul Uniunii Europene. Totodată, s-a ajuns la un acord politic cu privire la propunerile referitoare la emisii și la eliminarea dioxidului de carbon în sectorul exploatării terenurilor, schimbării utilizării terenurilor și al silviculturii, la crearea unui fond pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice și la tranziția către autoturisme și camionete cu emisii zero până în 2035.

Acțiuni la nivel mondial pentru planetă

În 2022, Grupul interguvernamental privind schimbările climatice, principalul organism internațional pentru evaluarea schimbărilor climatice, a publicat trei rapoarte care confirmă că lumea se încălzește rapid din cauza influenței umane și a stabilit traiectorii pentru adaptare și atenuare. UE a continuat să colaboreze cu partenerii internaționali cu privire la modalitățile de a realiza schimbări mai profunde, prin consolidarea obiectivelor sectoriale, prin atingerea anumitor obiective la nivelul întregii economii și prin prezentarea unor strategii de reducere la zero a nivelului net al emisiilor.

În cadrul Adunării ONU pentru Mediu din martie, diplomația europeană a obținut susținere în favoarea unui acord mondial obligatoriu din punct de vedere juridic pentru combaterea poluării cu materiale plastice. Încheierea negocierilor este prevăzută să aibă loc până în 2024. Viitorul acord va urmări să consolideze inițiativele și acordurile existente, în special în etapele de concepție și producție ale ciclului de viață al materialelor plastice. Toate părțile interesate trebuie să își reunească eforturile în cadrul acordului pentru a atinge obiectivul global al eliminării scurgerilor de deșeuri de plastic în mediu.

Conferințele ONU privind schimbările climatice și mediul

În iunie 2022, în cadrul conferințelor părților (COP) la convențiile de la Basel, Rotterdam și Stockholm ale ONU – acorduri de mediu care au obiectivul comun de a proteja sănătatea umană și mediul împotriva substanțelor chimice și a deșeurilor periculoase –, s-au înregistrat progrese în ceea ce privește buna gestionare a substanțelor chimice și a deșeurilor. Este vorba, printre altele, despre o decizie importantă referitoare la controlul comerțului mondial cu deșeuri electronice și prevenirea abandonării necontrolate a acestora. Uniunea Europeană a propus, de asemenea, elaborarea unor standarde globale privind gestionarea pneurilor uzate, o sursă majoră de microparticule de plastic. Au fost lansate noi apeluri pentru eliminarea până în 2025 a bifenililor policlorurați, substanțe chimice prezente masiv în echipamentele electrice vechi și în uleiuri.

În perspectiva Conferinței anuale a ONU privind schimbările climatice, COP27, de la Sharm el-Sheikh (Egipt), Uniunea s-a angajat în negocieri constructive pentru a stimula acțiunile climatice la nivel mondial, în conformitate cu obiectivul de încălzire globală de maximum 1,5 °C prevăzut în Acordul de la Paris.

În Egipt, sub conducerea vicepreședintelui executiv Frans Timmermans, Uniunea Europeană s-a aflat în fruntea apelului lansat tuturor părților participante la COP27 de a lua măsuri urgente pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, dar și pentru adaptarea la consecințele inevitabile ale schimbărilor climatice în deceniile următoare.

Conferința a adoptat un program de lucru privind atenuarea schimbărilor climatice pentru a stabili obiective mai ambițioase și a accelera implementarea. Recunoscând necesitatea urgentă de a intensifica acțiunile la nivel mondial și de a sprijini cele mai vulnerabile țări în curs de dezvoltare afectate de schimbările climatice, Uniunea Europeană a sprijinit crearea unui nou fond care să contribuie la prevenirea, reducerea la minimum și gestionarea pierderilor și a daunelor. Se pun astfel bazele unei solidarități sporite între cei aflați în dificultate și cei în măsură să ajute. UE și Uniunea Africană au anunțat o inițiativă a „Echipei Europa” privind adaptarea și reziliența la schimbările climatice în Africa, în cadrul Global Gateway (a se vedea capitolul 8), care mobilizează 1 miliard de euro.

În cadrul evenimentului au mai avut loc lansarea unui parteneriat pentru păduri între Uniunea Europeană și cinci țări partenere (Guyana, Mongolia, Republica Congo, Uganda și Zambia), precum și anunțarea unui ambițios plan de investiții pe termen lung pentru o tranziție energetică justă în Africa de Sud. Uniunea Europeană a încheiat două parteneriate strategice importante privind materiile prime durabile și hidrogenul din surse regenerabile, unul cu Namibia și celălalt cu Kazahstanul, și și-a intensificat cooperarea cu Egiptul în ceea ce privește tranziția către o energie curată, cooperare care a inclus un parteneriat strategic privind hidrogenul din surse regenerabile.

© Convenția Organizației Națiunilor Unite pentru combaterea deșertificării

#ForOurPlanet este o nouă campanie a UE lansată în 2022 în contextul COP27 și al COP15, care va reveni anual pentru a mobiliza sprijin la nivel mondial în favoarea naturii și a politicilor climatice în anii următori.

Cea de a 15-a sesiune a Convenției ONU pentru combaterea deșertificării, care a avut loc în mai, a condus la adoptarea a 38 de decizii care subliniază rolul gestionării durabile a terenurilor în abordarea mai multor crize. Principalul rezultat a fost un angajament global de a stimula reziliența la secetă și de a investi în refacerea terenurilor pentru asigurarea prosperității în viitor.

Uniunea Europeană a pledat cu fermitate pentru rolul jucat de refacerea ecosistemelor, de reîmpădurire și de soluțiile bazate pe natură în protecția terenurilor și a solurilor și a subliniat legătura critică dintre protejarea naturii și abordarea impactului secetei și al schimbărilor climatice.

În 2022, un alt eveniment la care s-a reunit întreaga lume a fost cea mai mare conferință privind biodiversitatea din ultimii zece ani, organizată în vederea unui acord asupra unui nou cadru global privind biodiversitatea. Conferința ONU privind biodiversitatea (COP15), programată inițial pentru 2020, a avut loc în două părți din cauza pandemiei de COVID-19. Prima parte a avut loc cu participare virtuală la Kunming (China), în perioada 11-15 octombrie 2021, unde părțile și-au reafirmat angajamentul de a concretiza viziunea pentru 2050 privind „Viața în armonie cu natura” și s-a încheiat cu adoptarea Declarației de la Kunming. Pentru a doua parte a conferinței, care a avut loc la Montreal (Canada), în perioada 7-19 decembrie 2022, s-au reunit 196 de țări cu scopul de a ajunge la un acord global privind protecția naturii și a planetei, cu obiective pe termen lung până în 2050 și etape pentru 2030. Sub conducerea comisarului Sinkevičius, Uniunea Europeană va colabora cu toate părțile în scopul încheierii unui acord mondial ambițios menit să protejeze, să refacă și să utilizeze în mod sustenabil biodiversitatea și ecosistemele și să investească în ele.

În cadrul celei de a 19-a reuniuni a Conferinței părților la Convenția privind comerțul internațional cu specii ale faunei și florei sălbatice pe cale de dispariție (Conferința mondială privind speciile sălbatice de faună și floră), care a avut loc în Panama City (Panama), în perioada 14-25 noiembrie 2022, Uniunea a contribuit activ la obținerea unor rezultate esențiale care să permită comerțul durabil cu peste 500 de specii nou incluse pe listă. Acest lucru este crucial pentru combaterea pierderii biodiversității la nivel mondial, care ne amenință sănătatea, securitatea alimentară și mijloacele de subzistență.

Date privind pierderea biodiversității

Un milion de specii riscă să dispară.

Oamenii au schimbat radical trei sferturi din suprafața terestră.

75 % din culturile de pe glob depind de polenizatori.

Jumătate din produsul intern brut la nivel mondial depinde de natură.

70 % dintre medicamentele pentru tratamentul cancerului sunt naturale sau inspirate de natură.

Protejarea și refacerea naturii Europei

Condiții meteorologice extreme

Europa a cunoscut niveluri record de secetă în 2022. Conform previziunilor Observatorului european al secetei, randamentul culturilor s-a redus semnificativ pe întregul continent, iar producția de energie a scăzut din cauza nivelului redus de energie hidroelectrică generată.

Viața acvatică și transportul cu șlepurile au avut, de asemenea, de suferit din cauza nivelurilor mai scăzute ca oricând ale apei în râurile mari. În timpul verii, s-au înregistrat niveluri ridicate de secetă pe 60 % din teritoriul Uniunii, ceea ce a dus la pierderi în materie de culturi și infrastructură ca urmare a incendiilor forestiere. Alături de măsurile de protecție civilă, costurile s-au ridicat la peste 2,4 miliarde de euro pentru Uniune.

Temperaturile ridicate și lipsa acută a precipitațiilor au afectat aproape toate râurile din Europa, împiedicând producția de energie și transportul fluvial.

Aceste fenomene meteorologice extreme pot fi evitate în viitor prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și prin măsuri de combatere a crizei climatice. Pachetul de propuneri Fit for 55 al Uniunii Europene stabilește obiective ambițioase în acest domeniu. Totodată, Strategia UE privind adaptarea la schimbările climatice va contribui la îmbunătățirea rezilienței cetățenilor, fermierilor și întreprinderilor europene în fața condițiilor meteorologice extreme.

Conform hărții din septembrie 2022 a indicatorului combinat privind seceta, 35 % din teritoriul Uniunii era la nivelul de avertizare și 25 % la nivelul de alertă. Cele mai mari deficite de umiditate a solului au fost înregistrate în Europa de Vest (Belgia, Franța, Germania, Țările de Jos, Spania, Regatul Unit și așa mai departe) și în țările din estul și sud-estul Europei. Stresul vegetației cauzat de deficitul de umiditate a solului și de deficitul de vegetație a afectat aproape întregul teritoriu al Uniunii Europene. Într-o mai mică măsură, deficitul de precipitații a fost distribuit uniform pe întreg teritoriul Uniunii. În părțile sudice ale Greciei, Spaniei și Italiei, precum și în unele părți din Europa de Est, condițiile au revenit complet la normal. Recuperarea temporară a umidității și a vegetației solului era nesemnificativă la momentul respectiv.

Protejarea pădurilor și a faunei și florei sălbatice

Incendiile forestiere au reprezentat, de asemenea, o problemă gravă în 2022, înregistrându-se un record de peste 800 000 de hectare arse în Europa în acest an. Echipele de salvare au apelat la serviciul de cartografiere pentru situații de urgență al Copernicus, care utilizează imagini prin satelit și alte date geospațiale pentru a ajuta țări precum Grecia, Spania, Franța și Portugalia, precum și unele țări din afara UE, să combată incendiile din cursul verii.

Sistemul european de informații privind incendiile forestiere a observat că sezonul incendiilor s-a extins dincolo de lunile obișnuite, și anume iulie, august și septembrie, multe evenimente critice având loc mai târziu în cursul anului. Chiar și zonele neafectate de obicei în trecut – cum ar fi Europa Centrală și de Nord – s-au confruntat mai frecvent cu incendii forestiere. În plus, având în vedere că 38 % din suprafața arsă în 2022 se găsește în zonele protejate Natura 2000, pierderile de biodiversitate intangibilă au accentuat fragilitatea ecosistemelor. Fondul de solidaritate al UE, înființat inițial în 2002 pentru a oferi sprijin financiar pentru reconstrucția zonelor afectate de dezastre naturale, a fost mobilizat din nou în 2022 ca răspuns la daunele cauzate de incendiile forestiere în întreaga Europă.

Pădurile joacă un rol esențial în protejarea ecosistemelor și a biodiversității europene. Ele sunt, de asemenea, foarte importante pentru captarea carbonului care ar fi altfel eliberat în atmosferă și ar agrava schimbările climatice. Într-un singur an, incendiile forestiere au dus la pierderi economice estimate la peste 2 miliarde de euro, cu peste 25 de milioane de tone de CO₂ emise în atmosferă. În septembrie, în discursul său privind starea Uniunii, președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, a anunțat o dublare a capacităților aeriene ale UE de stingere a incendiilor, care urmează să fie puse la dispoziție pentru următorul sezon de incendii forestiere.

În noiembrie, Comisia Europeană a propus primul cadru voluntar la nivelul UE pentru certificarea fiabilă a eliminărilor de înaltă calitate de dioxid de carbon. Dacă va fi adoptat, acest instrument va contribui la combaterea schimbărilor climatice și la atingerea obiectivelor UE privind clima, mediul și reducerea la zero a poluării.

Până la sfârșitul anului 2022, în UE au fost plantați aproape 9,5 milioane de copaci, în cadrul campaniei „3 miliarde de copaci”. Acest angajament face parte din Strategia UE privind biodiversitatea pentru 2030 și din Strategia UE pentru păduri pentru 2030, prin care Uniunea Europeană și-a propus să planteze cel puțin 3 miliarde de copaci până în 2030, respectând în același timp principiile ecologice.

Planul de acțiune, care face parte și el din Strategia privind biodiversitatea, urmărește să garanteze că acțiunea UE împotriva traficului cu specii sălbatice de faună și floră răspunde în mod cuprinzător provocărilor actuale. Acesta se bazează pe patru priorități: abordarea factorilor determinanți ai traficului cu specii sălbatice de faună și floră, explorarea unor noi instrumente juridice și de politică, consolidarea aplicării legii și promovarea cooperării la nivel mondial.

În vederea atingerii obiectivului neutralității climatice până în 2050, UE trebuie să își reducă emisiile la minimum, dar reducerea lor la zero nu este posibilă. Pentru a compensa emisiile rămase, UE va trebui să elimine în fiecare an din atmosferă câteva sute de milioane de tone de CO₂.

Printre tipurile de eliminare a carbonului care ar putea fi certificate în temeiul cadrului propus se numără următoarele:

Sechestrarea carbonului în solurile agricole, de exemplu refacerea pădurilor și a solurilor și gestionarea zonelor umede și a turbăriilor.

Stocarea permanentă, cum ar fi bioenergia cu captarea și stocarea dioxidului de carbon sau captarea și stocarea directă a carbonului din aer.

Stocarea carbonului în produse și materiale durabile, cum ar fi construcțiile pe bază de lemn.

Datorită cadrului de certificare al UE, aceste oportunități vor fi accesibile unui număr mai mare de întreprinderi, fermieri, silvicultori și alte părți interesate, care vor putea solicita o certificare armonizată și fiabilă.

În iunie 2022, Comisia a adoptat un pachet de propuneri pentru refacerea ecosistemelor degradate, acesta fiind un pas esențial pentru evitarea prăbușirii ecosistemelor și pentru prevenirea celor mai grave efecte ale schimbărilor climatice și ale pierderii biodiversității. De asemenea, Comisia se află în proces de modernizare a legislației, pentru a asigura disponibilitatea unor semințe și a unui material de reproducere a plantelor diverse și de calitate, în vederea îndeplinirii obiectivelor în materie de sustenabilitate, adaptare la schimbările climatice și biodiversitate.

VIDEO Participanții la Săptămâna verde a UE din 2022 discutând despre Legea privind refacerea naturii, iunie 2022.

Programul LIFE este instrumentul de finanțare al UE pentru mediu și politici climatice. El este în derulare din anul 1992 și a cofinanțat peste 5 500 de proiecte în întreaga UE și dincolo de granițele acesteia. După ce s-a alăturat programului în iunie 2022, Ucraina poate beneficia acum și de această finanțare. Cu alte cuvinte, Ucraina poate primi sprijin pentru refacerea mediului în urma daunelor grave provocate de războiul de agresiune al Rusiei – de la poluare și distrugerea ecosistemelor la alte efecte pe termen lung. Pe termen scurt, programul LIFE poate sprijini eforturile de reconstrucție ale Ucrainei prin analizarea nevoilor și poate contribui la eforturile de decontaminare a solului și a apei, inclusiv prin soluții bazate pe natură. Ucraina este a doua țară din afara UE care se alătură programului LIFE, după Islanda.

Către reducerea la zero a poluării

În concordanță cu obiectivul ambițios de a înlătura efectele dăunătoare ale poluării până în 2050, Comisia a propus în octombrie norme mai stricte pentru poluanții din aerul înconjurător și din apele de suprafață și subterane, precum și pentru tratarea apelor uzate urbane. În cele din urmă, aceste norme vor îmbunătăți sănătatea publică, reducând decesele premature și costurile cu asistența medicală pe termen lung.

Calitatea aerului

Noile norme propuse:

• vor stabili standarde intermediare privind calitatea aerului în UE pentru 2030, mai bine aliniate la orientările Organizației Mondiale a Sănătății;
• vor reduce cu peste 75 % în 10 ani numărul deceselor cauzate de nivelurile principalului poluant PM_2.5,care depășesc orientările Organizației Mondiale a Sănătății;
• vor garanta că persoanele a căror sănătate are de suferit din cauza poluării aerului au dreptul de a fi despăgubite în cazul încălcării normelor UE privind calitatea aerului și dreptul de a fi reprezentate de o organizație neguvernamentală prin acțiuni colective pentru repararea daunelor;
• vor costa mai puțin de 0,1 % din produsul intern brut, acest cost fiind de cel puțin șapte ori mai mic în raport cu beneficiile potențiale aduse economiei și societății.

Calitatea apei

Noile propuneri stabilesc:

• standarde noi și mai stricte pentru o serie de substanțe nocive care se găsesc în apele de suprafață și în apele subterane;
• obligația statelor membre de a lua măsuri pentru a reduce prezența acestor poluanți;
• o tratare a apelor reziduale mai eficientă din punctul de vedere al costurilor și mai echitabilă, în conformitate cu principiul „poluatorul plătește”;
• măsuri preventive pentru industrie (utilizarea unor substanțe chimice industriale diferite sau în număr mai mic) și pentru fermieri (de exemplu, utilizarea unor pesticide mai puțin dăunătoare sau în număr mai mic).

Propunerile răspund totodată cererilor specifice formulate în cadrul Conferinței privind viitorul Europei (a se vedea capitolul 9), unde cetățenii au solicitat o reducere drastică a utilizării pesticidelor și a îngrășămintelor chimice și dezvoltarea unei agriculturi sustenabile.

În plus, Uniunea Europeană și statele mediteraneene au prezentat cu succes Organizației Maritime Internaționale o propunere de desemnare a unei zone de control al emisiilor de sulf în Marea Mediterană. Scopul inițiativei este de a îmbunătăți calitatea aerului și a apei prin reducerea poluanților pe bază de sulf proveniți din transportul maritim.

Propunerea de regulament privind utilizarea durabilă a produselor de protecție a plantelor introduce măsuri menite să reducă amprenta de mediu a sistemului alimentar al UE și să contribuie la atenuarea pierderilor economice deja suferite din cauza schimbărilor climatice și a pierderii biodiversității. Ea urmărește o reducere cu 50 % a utilizării pesticidelor chimice și a pesticidelor mai periculoase până în 2030 și introducerea unor metode mai ecologice de combatere a dăunătorilor. Vor fi interzise toate pesticidele în zonele verzi urbane, inclusiv parcuri sau grădini publice, terenuri de joacă, școli, zone recreative sau sportive, trasee publice și zone protejate, în conformitate cu Natura 2000.

Reducerea emisiilor generate de transporturi și a emisiilor industriale

În 2022, Uniunea Europeană a lansat și Alianța industrială pentru lanțul valoric al combustibililor din surse regenerabile și cu emisii scăzute de dioxid de carbon, o nouă inițiativă menită să stimuleze producția și furnizarea de combustibili din surse regenerabile și cu emisii scăzute de dioxid de carbon în aviație și în transportul naval. Activitatea alianței va fi importantă pentru asigurarea combustibililor alternativi necesari în sectoarele greu de decarbonizat, cum ar fi aviația și transportul maritim. De asemenea, s-au înregistrat progrese în ceea ce privește elaborarea de norme pentru utilizarea combustibililor alternativi în aceste sectoare. Dacă vor fi adoptate cu succes în 2023, aceste norme vor stabili o traiectorie clară pentru decarbonizarea sectoarelor vizate.

Propunerea Comisiei de modernizare a Directivei privind emisiile industriale va reduce semnificativ emisiile nocive provenite de la instalațiile industriale și de la cele mai mari exploatații zootehnice din Europa, oferind în același timp siguranță pe termen lung în ceea ce privește investițiile, încurajând inovarea și sporind independența energetică și la nivel de resurse în Europa. Revizuirea pornește de la directiva existentă, care vizează aproximativ 50 000 de instalații agroindustriale mari din Europa. Acestea trebuie să respecte anumite limite ale emisiilor prin aplicarea celor mai bune tehnici disponibile stabilite de industrie, de experții naționali și europeni și de societatea civilă. Noile norme se referă și la acordarea mai eficace de autorizații și la un sprijin specific pentru inovare acordat pionierilor și pentru investițiile industriei în economia circulară. Acest lucru va consolida legăturile dintre reducerea poluării și decarbonizare și va spori transparența și participarea publicului la procesul de autorizare.

Comisia a mai prezentat, în luna noiembrie, o propunere privind noi standarde de emisii. Aceste noi standarde Euro 7 au scopul de a garanta reducerea considerabilă a poluării provenite de la autoturisme, camionete, camioane și autobuze, în special în orașele în care problemele de poluare a aerului sunt deosebit de îngrijorătoare, și pentru o perioadă mult mai lungă decât cea prevăzută de normele actuale. Propunerea vizează emisiile provenite de la țevile de eșapament, frâne și pneuri. Ea contribuie, în același timp, la atingerea noilor standarde mai stricte de calitate a aerului. În plus, Registrul European al Poluanților Emiși și Transferați va fi transformat într-un portal al UE privind emisiile industriale, unde cetățenii se pot informa în legătură cu activitățile poluante din imediata lor vecinătate.

Ce aduce nou Regulamentul Euro 7?

Pentru toate autoturismele, camionetele, camioanele și autobuzele

Limite ale emisiilor provenite de la frâne

Norme privind poluarea cu microplastice cauzată de pneuri

Vehiculele trebuie să respecte normele privind emisiile pentru o perioadă mai lungă

Încercări mai eficace privind emisiile

Monitorizarea digitală a conformității

Îmbunătățirea testelor de supraveghere a pieței

Pentru vehiculele echipate cu motor cu ardere internă

Limite de emisii neutre din punctul de vedere al combustibililor și al tehnologiei

Reglementarea poluanților suplimentari

Încercări în trafic cu o gamă mai largă de condiții de conducere

Pentru vehiculele electrice și vehiculele hibride reîncărcabile

Cerințe de durabilitate a bateriilor

Un impuls pentru agricultura ecologică și alimentele de calitate

Agricultura durabilă și reducerea utilizării pesticidelor sunt esențiale pentru garantarea securității alimentare pe termen lung. În 2021, statele membre și-au prezentat planurile de reformă a politicii agricole comune în urma recomandărilor Comisiei. În august 2022, Comisia a aprobat oficial aceste planuri strategice privind politica agricolă comună, care prezintă modul în care fiecare stat membru intenționează să utilizeze plățile directe și intervențiile economice pentru a sprijini dezvoltarea rurală. Noua legislație, care urmează să intre în vigoare în 2023, va crea condițiile necesare pentru o politică agricolă mai echitabilă, mai ecologică și mai eficientă. Obiectivul său va fi să asigure un viitor sustenabil pentru fermierii europeni, să ofere un sprijin mai bine direcționat fermelor mai mici și să permită o mai mare flexibilitate pentru statele membre ale UE în ceea ce privește adaptarea măsurilor la condițiile locale.

În martie, Comisia a adoptat o propunere de consolidare a sistemului de protecție a indicațiilor geografice, inclusiv a denumirilor produselor agricole, ale vinurilor și ale băuturilor spirtoase. Sistemul indicațiilor geografice protejează denumirile unor produse specifice pentru a promova calitățile și caracteristicile unice sau reputația legată de originea lor geografică, precum și expertiza tradițională asociată producției lor.

Ceremonia inaugurală a premiilor europene pentru producția ecologică a avut loc la Bruxelles (Belgia) cu ocazia Zilei europene a agriculturii ecologice, în septembrie 2022. Toți cei opt câștigători – din Belgia, Germania, Spania, Franța, Croația, Italia, Austria și Suedia – reprezintă creșterea și inovarea sectorului ecologic european și contribuția acestuia la reducerea impactului agriculturii asupra climei și mediului.

Un stil de viață sustenabil

Orașele și cetățenii joacă un rol esențial în crearea unei Europe verzi și sustenabile. Uniunea Europeană urmărește să susțină autoritățile locale și proiectele puse în mișcare de oameni pentru a concepe împreună această nouă lume, cu ajutorul sprijinului financiar și al inițiativelor de mediu.

În 2022, 100 de primari din întreaga Uniune Europeană au semnat Acordul privind orașele verzi, prin care orașele lor se angajau să acționeze în cinci domenii ale managementului de mediu: aer, apă, natură și biodiversitate, economie circulară și deșeuri și zgomot. Această inițiativă europeană își propune să facă orașele mai curate, mai verzi și mai sănătoase.

Anunțată pentru prima dată în 2020, inițiativa privind noul Bauhaus european reunește cetățeni, experți, întreprinderi și instituții pentru a regândi un mod de viață sustenabil în Europa și în afara acesteia. Pe lângă crearea unei platforme de experimentare și conectare, inițiativa sprijină schimbările pozitive, propunând totodată proiecte frumoase, sustenabile și incluzive, cu acces la finanțare din partea UE.

Pentru a sprijini inovarea urbană și capacitățile și cunoștințele de care au nevoie orașele pentru a construi un viitor sustenabil, a fost instituită Inițiativa europeană privind dezvoltarea urbană în cadrul Fondului european de dezvoltare regională. Prima cerere de propuneri, publicată în octombrie, a pus la dispoziție fonduri europene în valoare de 50 de milioane de euro pentru a sprijini proiecte inovatoare în cadrul noului Bauhaus european în orașele din Uniunea Europeană. Orașele au fost invitate să prezinte idei de proiecte privind economia circulară și neutralitatea emisiilor de dioxid de carbon, conservarea patrimoniului cultural, adaptarea clădirilor pentru a se ajunge la soluții locative la prețuri accesibile și regenerarea spațiilor urbane în conformitate cu valorile noului Bauhaus european privind sustenabilitatea, incluziunea și estetica.

Câștigătorii premiilor noului Bauhaus european din 2022 au fost anunțați la primul festival al noului Bauhaus european, care a avut loc în iunie și a reunit oameni din întreaga Uniune Europeană pentru a sărbători și a partaja abordări creative, pornind de la bază, legate de tranziția verde. Au fost premiate proiecte din 15 state membre diferite.

Pentru a evidenția spiritul inovator al tinerilor, premiile noului Bauhaus european acordă distincția „Rising Star” proiectelor dezvoltate de persoane sub 30 de ani. În completarea Anului european al tineretului 2022, noul Bauhaus european a constituit un obiectiv prioritar pentru DiscoverEU, o inițiativă anuală care ajută tinerii de 18 ani să călătorească gratuit în întreaga Europă. În acest context, un itinerariu al noului Bauhaus european a fost conceput pentru participanți.

VIDEO Grădinile viitorului, un proiect din Cipru care transformă o zonă abandonată din Nicosia, capitala divizată politic a țării, într-o grădină comunitară, a câștigat votul public.

Împreună cu Coaliția „Educație pentru climă”, UE a anunțat un apel pentru transformarea spațiilor de învățare, cu scopul de a crea o rețea care să transforme spațiile de învățare în întreaga societate.

Ca răspuns la conflictul armat din Ucraina, experții noului Bauhaus european analizează nevoile locative de urgență și concep locuințe sustenabile în vederea pregătirii pentru reconstrucția de după război (a se vedea capitolul 1).

VIDEO Proiectul privind conceptul FOLK, lansat în Polonia, vizează revigorarea arhitecturii rurale tradiționale și conservarea patrimoniului cultural polonez.

O mobilitate sustenabilă și inteligentă

Comisia a lansat oficial Alianța pentru aviația cu emisii zero, o inițiativă europeană voluntară între părțile interesate din sectorul public și sectorul privat vizând pregătirea de aeronave electrice și pe bază de hidrogen pentru uz comercial. Cu un număr estimat de 26 000 de aeronave cu emisii zero până în 2050, alianța își va îndeplini angajamentul de a alinia sectorul aviației la obiectivele ambițioase ale Uniunii Europene în materie de climă.

Pentru a garanta siguranța sporită a autoturismelor și a altor vehicule, stabilind totodată un cadru pentru vehiculele automatizate, Regulamentul privind siguranța generală a vehiculelor a intrat în vigoare în 2022. Primul de acest tip din lume, cadrul protejează consumatorii și își propune, de asemenea, să stimuleze inovarea și să îmbunătățească competitivitatea industriei europene a autovehiculelor.

În cadrul Mecanismului pentru interconectarea Europei 2021-2027, instrumentul de finanțare al Uniunii care sprijină Pactul verde, Comisia investește într-o gamă largă de proiecte de infrastructură de transport în întreaga UE. Acestea vizează îmbunătățirea infrastructurii transfrontaliere și promovarea noilor tehnologii. Printre exemple se numără tunelul Lyon-Torino, legătura fixă Fehmarn Belt și proiectul Rail Baltica.

Pentru a adapta infrastructura de transport a Europei atât la nivel civil, cât și la nivel de apărare, Comisia a adoptat un plan de acțiune privind mobilitatea militară și a devansat procesul de acordare a granturilor pentru proiectele care sprijină mobilitatea militară. Alte proiecte vor contribui la crearea unei infrastructuri pentru creșterea preconizată a mobilității eficiente din punct de vedere energetic și cu emisii zero.

În total, sunt disponibile granturi în valoare de 25,8 miliarde de euro în cadrul Mecanismului pentru interconectarea Europei pentru cofinanțarea proiectelor privind rețeaua transeuropeană de transport în statele membre ale UE.

În urma Anului european al căilor ferate 2021, Uniunea Europeană a început implementarea noului său plan de acțiune pentru stimularea transportului feroviar de călători pe distanțe lungi și transfrontalier. Comisia a invitat întreprinderile feroviare, administratorii de infrastructură și autoritățile naționale să propună servicii pilot transfrontaliere care să abordeze obstacolele rămase în calea transportului feroviar transfrontalier. Tranziția către un transport sustenabil, care face parte din pachetul cuprinzător al Pactului verde, va garanta că economia și comunitățile Uniunii Europene pot prospera într-un mediu sănătos și sigur, cu mult după 2050.

În 2018, traficul de călători a reprezentat 7 % din traficul transfrontalier din Uniune, în timp ce traficul de marfă a reprezentat 52 %. În 2019, existau 2804 trenuri convenționale transfrontaliere de călători pe distanțe lungi pe săptămână, în creștere de la 2545 în 2001, iar numărul de trenuri de călători transfrontaliere de mare viteză pe distanțe lungi aproape s-a dublat, de la 637 pe săptămână în 2001 la 1244 pe săptămână în 2019. S-a înregistrat o scădere semnificativă a numărului de trenuri de călători transfrontaliere de noapte, de la 1257 pe săptămână în 2001 la 445 pe săptămână în 2019. În ansamblu, s-a înregistrat o creștere de 95 % a serviciilor transfrontaliere de mare viteză, o scădere cu 65 % a trenurilor transfrontaliere de noapte și o creștere cu 1 % a serviciilor transfrontaliere combinate.

Introducere

În strânsă legătură cu obiectivul UE de neutralitate climatică este viziunea Uniunii pentru intrarea Europei în era digitală. Planul său pe 10 ani, cunoscut și sub denumirea de deceniul digital, include obiective pentru digitalizarea serviciilor publice și a întreprinderilor, crearea de infrastructuri digitale cum sunt 5G și supercalculatoarele și asigurarea faptului că cetățenii UE dispun de competențele necesare pentru a naviga cu încredere în mediul digital. Programul de politică pentru 2030 privind deceniul digital, adoptat de Uniunea Europeană în 2022, va asigura atingerea acestor obiective de către statele membre.

Deceniul digital al Europei va fi o eră a tranzițiilor inovatoare către o lume mai sigură și mai sustenabilă. În acest scop, în 2022, Uniunea Europeană a luat măsuri pentru a actualiza normele în materie de securitate cibernetică, pentru a recunoaște drepturile digitale și pentru a spori responsabilitatea furnizorilor de servicii digitale, creând în același timp infrastructura digitală necesară și sprijinind dezvoltarea competențelor digitale. De asemenea, ea a propus noi norme pentru un acces mai echitabil la date și a înregistrat progrese în ceea ce privește reglementarea digitalizării diferitelor sectoare.

Digitalizarea pentru cetățeni

O abordare axată pe factorul uman a digitalizării se află în centrul deceniului digital al Uniunii Europene. Aceasta înseamnă că drepturile și libertățile persoanelor trebuie respectate în mediul online în același mod în care sunt respectate în mediul offline. În 2022, Uniunea Europeană a adoptat Declarația privind drepturile și principiile digitale pentru deceniul digital, care stabilește puncte de referință clare pentru a asigura faptul că cetățenii sunt protejați și responsabilizați atunci când interacționează cu noile tehnologii.

Primul principiu este acela că oamenii sunt preocuparea principală. Tehnologiile digitale ar trebui să protejeze drepturile cetățenilor, să sprijine democrația și să garanteze că toți actorii digitali acționează în mod responsabil și în condiții de siguranță. UE promovează aceste valori în întreaga lume. Al doilea principiu este solidaritatea și incluziunea. Tehnologia ar trebui să unească oamenii, nu să-i dezbine. Toată lumea ar trebui să aibă acces la internet, la competențe digitale, la servicii publice digitale și la condiții de muncă echitabile. Al treilea principiu este libertatea de alegere. Cetățenii ar trebui să beneficieze de un mediu online echitabil, să fie protejați de conținuturi ilicite și prejudiciabile și să aibă acces la mijloacele necesare pentru a interacționa cu tehnologii noi și în evoluție, cum ar fi inteligența artificială.

Securitate cibernetică și reziliență

Pe măsură ce europenii petrec mai mult timp online, iar societatea devine din ce în ce mai interconectată, amenințările cibernetice devin tot mai frecvente și potențial mai periculoase. Războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei reprezintă, de asemenea, o amenințare unică la adresa apărării cibernetice a Europei.

În 2022, Uniunea Europeană a actualizat legislația privind măsurile necesare pentru a atinge un nivel comun ridicat de securitate cibernetică în toate statele membre. Publicate în decembrie 2022, noile norme, cunoscute sub denumirea de Directiva NIS2, au înlocuit Directiva anterioară privind securitatea rețelelor și a sistemelor informatice (NIS) la 16 ianuarie 2023. Pentru a contribui la creșterea nivelului general de securitate cibernetică în Europa, noile norme extind lista entităților și sectoarelor critice care trebuie să ia măsuri de gestionare a riscurilor.

Furnizorii de rețele sau servicii publice de comunicații electronice

Gestionarea apelor uzate și a deșeurilor

Fabricarea anumitor produse critice (cum ar fi produsele farmaceutice, dispozitivele medicale și substanțele chimice)

Produsele alimentare

Serviciile digitale (cum ar fi platformele de servicii de socializare în rețea și serviciile de centre de date)

Industria spațială

Serviciile poștale și de curierat

Administrația publică

Imagini © Adobe Stock

Infrastructurile critice, cum ar fi cablurile submarine și conductele pentru transport și comunicații, sunt adesea strâns legate de numeroase servicii digitale diferite și, prin urmare, trebuie protejate. Sabotarea gazoductelor Nord Stream și alte incidente au evidențiat faptul că reziliența infrastructurii critice a Uniunii este amenințată. Legislația aprobată recent va oferi în curând Uniunii Europene un cadru juridic actualizat și cuprinzător pentru a consolida reziliența fizică și cibernetică a infrastructurilor critice.

Având în vedere evoluția rapidă a peisajului amenințărilor, Comisia Europeană a propus consolidarea capacității de alertă timpurie și de răspuns la perturbările infrastructurii critice prin intermediul mecanismului de protecție civilă al Uniunii. Propunerea pledează, de asemenea, în favoarea consolidării cooperării cu partenerii-cheie și cu țările învecinate pe tema rezilienței infrastructurii critice.

În ceea ce privește produsele digitale pe care le folosim în viața noastră de zi cu zi, în septembrie 2022, Comisia a propus un nou Act privind reziliența cibernetică. Numeroase produse, cum sunt monitoarele pentru copii, dispozitivele inteligente sau difuzoarele cu activare vocală, au în prezent un nivel scăzut de securitate cibernetică, fapt care duce la vulnerabilități generalizate și la actualizări de securitate inconsecvente. În plus, este adesea dificil pentru utilizatori să afle dacă anumite produse sunt sigure împotriva amenințărilor cibernetice. Noua propunere va asigura îmbunătățirea de către producători a securității produselor lor și a transparenței proprietăților de securitate.

Regulamentul privind serviciile digitale și Regulamentul privind piețele digitale

Platformele online reprezintă un alt element-cheie al lumii digitale de astăzi. Acestea le permit oamenilor să comunice, să obțină informații și să facă cumpărături online. În același timp, ele pot prezenta și riscuri legate de conținutul ilegal sau dăunător și de practicile de piață neloiale. Acesta este motivul pentru care Uniunea Europeană a introdus Regulamentul privind serviciile digitale și Regulamentul privind piețele digitale, care au intrat în vigoare în noiembrie 2022.

Regulamentul privind serviciile digitale va stabili un nou standard fără precedent pentru responsabilitatea platformelor online și a motoarelor de căutare în ceea ce privește conținutul ilegal și dăunător. Când va deveni aplicabil pentru prima oară pentru platforme online foarte mari și pentru motoare de căutare online foarte mari, în toamna anului 2023, și pentru toate celelalte platforme în februarie 2024, acest regulament va oferi o mai bună protecție utilizatorilor de internet și drepturilor lor fundamentale în mediul online. Furnizorii vor beneficia de un set unic de norme privind piața internă, iar platformele mai mici vor putea să se extindă mai ușor.

În acest context, Regulamentul privind piețele digitale, care se va aplica de la 2 mai 2023, va reduce practicile neloiale ale marilor platforme online, cunoscute sub numele de „gatekeepers” (controlorii fluxului de informație). Toți controlorii fluxului de informație vor fi desemnați până la 6 septembrie 2023 și vor trebui să se conformeze obligațiilor prevăzute în lege până la 6 martie 2024 cel târziu. Regulamentul va stabili obligații și limite pe care aceștia vor trebui să le respecte; de exemplu, controlorii fluxului de informație nu vor mai putea să își claseze propriile produse într-un mod mai favorabil decât produsele similare oferite de terți pe platforma lor.

Reglementarea platformelor de închiriere de locuințe pe termen scurt

Pentru a-i proteja pe turiști, Comisia a propus, de asemenea, sporirea transparenței datelor referitoare la rezervările pentru închirierile de locuințe pe termen scurt, în special în ceea ce privește solicitarea de informații privind proprietatea, adresa și numerele de înregistrare în registrul comerțului. Acest lucru va permite autorităților municipale să colaboreze cu platformele de rezervare pentru a elimina listările neautorizate și pentru a proteja consumatorii împotriva rezervării unor cazări ilegale.

Încă un deceniu de roaming

Datorită noului regulament îmbunătățit privind roamingul, care a intrat în vigoare în iulie 2022, cetățenii pot beneficia de roaming la tarife naționale pentru cel puțin încă 10 ani și de viteze de conexiune mobilă mai bune atunci când călătoresc în străinătate. De asemenea, ei pot primi informații cu privire la serviciile pentru care se aplică taxe suplimentare, pot beneficia de o mai bună protecție împotriva taxelor neașteptate atunci când telefoanele se conectează automat la rețele prin satelit și pot primi informații cu privire la modalități alternative de a contacta serviciile de urgență din străinătate în Uniunea Europeană.

Încărcătoare comune

Datorită noilor norme, consumatorii din Uniunea Europeană vor putea în curând să utilizeze aceeași soluție de încărcare pentru toate dispozitivele lor electronice, fără a mai fi nevoiți să achiziționeze alte încărcătoare pentru fiecare nou dispozitiv. La sfârșitul anului 2024, toate telefoanele mobile, tabletele și camerele vândute în Uniunea Europeană vor trebui să fie echipate cu un port de încărcare USB de tip C. Începând din primăvara anului 2026, această obligație se va aplica și în cazul laptopurilor. Acest lucru le va permite consumatorilor să reducă deșeurile electronice.

Tipurile de dispozitive electronice reglementate de Directiva privind încărcătorul comun sunt telefoanele mobile, mausurile, tastaturile, leptopurile, cititoarele electronice, sistemele portabile de navigație, difuzoarele portabile, căștile sau căștile intraauriculare, consolele de jocuri video portabile, camerele digitale și tabletele.

Imagini © Adobe Stock

Tehnologiile digitale în sprijinul industriei

Conectivitate

O conectivitate sporită stimulează calitatea vieții și economia; totodată, aceasta devine din ce în ce mai importantă pentru un stil de viață sustenabil. Cu toate acestea, există încă un decalaj digital între zonele urbane, rurale și îndepărtate.

Statele membre ale Uniunii s-au angajat să investească aproximativ 130 de miliarde de euro din Mecanismul de redresare și reziliență în măsuri care contribuie la transformarea digitală, inclusiv măsuri legate de conectivitate. Această cifră corespunde unui procent de 26 % din cuantumul total al fondurilor solicitate de statele membre în cadrul mecanismului până la sfârșitul anului 2022 și depășește cu mult cerința minimă de 20 % pentru cheltuielile digitale (a se vedea capitolul 6 pentru mai multe informații privind planurile de redresare și reziliență).

În total, cele 27 de planuri naționale de redresare și reziliență includ măsuri legate de conectivitate în valoare de aproximativ 16,5 miliarde de euro. Scopul este de a dezvolta infrastructura de rețele digitale în următorii 4 ani, inclusiv în regiunile rurale și îndepărtate, pentru a le permite să prospere și pentru a stimula inovarea și sustenabilitatea. Uniunea Europeană va mobiliza totodată investiții în conectivitate prin intermediul noului Fond european de dezvoltare regională, al Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală, al InvestEU și al împrumuturilor din partea Băncii Europene de Investiții.

În 2022, Comisia a lansat, de asemenea, primele cereri de propuneri în cadrul programului Mecanismul pentru interconectarea Europei pentru a îmbunătăți infrastructura de conectivitate a UE. Comisia va cofinanța inițiative menite să doteze principalele rute de transport și comunitățile locale din Europa cu conectivitate 5G, să implementeze sau să modernizeze rețele esențiale care sprijină tehnologiile avansate și să pună bazele creării de platforme digitale operaționale pentru infrastructura de transport și energie în întreaga Uniune Europeană.

Programul Europa digitală

Cu un buget de 7,5 miliarde de euro pentru perioada 2021-2027, programul Europa digitală este primul program de finanțare al Uniunii Europene axat pe furnizarea de tehnologii digitale administrațiilor publice, întreprinderilor și cetățenilor.

În 2022, au fost lansate mai multe cereri de propuneri. Acestea au inclus oportunități de finanțare pentru proiecte privind spațiile de date, infrastructurile blockchain, cursuri de formare pentru competențe digitale avansate, inteligența artificială (IA) și activități de îmbunătățire a cooperării în materie de securitate cibernetică între statele membre și Comisie.

Au fost lansate și cereri de propuneri în legătură cu centrele naționale de calcul de înaltă performanță, implementarea de sisteme și rețele naționale avansate ale infrastructurii de comunicații cuantice și centrele europene de inovare digitală.

Actul european privind cipurile: consolidarea competitivității Europei

Cipurile și semiconductorii sunt elemente constitutive ale tuturor produselor electronice, de la dispozitive inteligente la sisteme spațiale și de apărare. Ele joacă un rol central în economiile de astăzi și în viața noastră de zi cu zi. Penuria recentă de cipuri la nivel mondial a perturbat lanțurile de aprovizionare, a cauzat penurii de produse, de la automobile la dispozitive medicale și, în unele cazuri, chiar a forțat închiderea unor fabrici.

Pentru a preveni astfel de perturbări în viitor, UE a propus Actul european privind cipurile, care va contribui la construirea ecosistemului european al semiconductorilor prin abordarea mai multor obiective strategice. Unul dintre acestea este consolidarea poziției de lider a Uniunii Europene în domeniul cercetării și al tehnologiei, care va consolida capacitatea acesteia de a inova în ceea ce privește proiectarea, fabricarea și încapsularea cipurilor avansate. Totodată, Actul european privind cipurile urmărește să remedieze deficitul de competențe în domeniul tehnologiilor avansate, astfel încât Uniunea Europeană să rămână un loc atractiv pentru talentele mondiale de top din acest domeniu important.

Progresele înregistrate în domeniul Strategiei europene privind datele

Datele – în special cele industriale – contribuie la stimularea economiei digitale, însă potențialul acestora este încă în mare măsură neexploatat. Actul privind datele, propus în 2022, include noi norme referitoare la persoanele care pot utiliza și accesa datele generate în Uniunea Europeană în toate sectoarele economice.

Strategia europeană privind datele 2020 va ajuta Uniunea să devină lider într-o societate bazată pe date. Actul privind guvernanța datelor din 2020 facilitează schimbul de date între sectoare și între statele membre. Actul privind datele din 2022 clarifică cine poate crea valoare pornind de la date. Zece spații europene comune ale datelor, de la industrie la mobilitate, de la Pactul verde european la energie și sănătate. Consumatorii și întreprinderile generează date prin utilizarea de produse și servicii. Datorită Actului privind datele, aceștia vor beneficia de prețuri mai mici pentru serviciile postvânzare și pentru repararea obiectelor conectate. Astăzi, dacă un robot industrial se defectează, numai producătorul poate avea acces la date, iar întreprinderea nu are altă soluție decât să îl solicite pentru reparații. În viitor, utilizatorul ar avea posibilitatea de a solicita ca un serviciu de reparații, care poate fi mai ieftin, să obțină și el acces la date. Consumatorii și întreprinderile vor beneficia, de asemenea, de noi oportunități de utilizare a serviciilor care se bazează pe accesul la aceste date. În prezent, un fermier care deține echipamente de la diferiți producători (tractor, sistem de irigare automată) nu poate externaliza analiza datelor echipamentelor sale. Datele sunt blocate la fiecare producător. În viitor, fermierul ar putea primi consiliere personalizată din partea unei societăți care colectează date de la fiecare echipament. Consumatorii și întreprinderile ar putea avea, de asemenea, acces îmbunătățit la datele colectate sau produse de un dispozitiv. În prezent, dacă proprietarul unui bar dorește să servească cafea mai bună, iar întreprinderea producătoare de mașini de cafea dorește să își îmbunătățească produsul, întreprinderea poate accesa datele produse de mașină pentru a proiecta următoarea generație de mașini de cafea, dar proprietarul barului nu poate accesa nicio informație. Actul privind datele clarifică faptul că, în viitor, ambele părți vor putea accesa toate datele colectate de mașină.

În plus, inițiativa „GreenData4All” va contribui la realizarea transformării verzi și digitale a Europei prin actualizarea normelor Uniunii privind datele geospațiale de mediu și accesul publicului la informațiile despre mediu. Scopul este ca datele să devină mai ușor accesibile pentru inovare și pentru decizii bazate pe dovezi.

Digitalizarea serviciilor de asistență medicală în UE

Datele privind sănătatea oferă informații valoroase furnizorilor de servicii medicale și cercetătorilor. Pandemia de COVID-19 a accelerat dezvoltarea și adoptarea de produse și servicii de sănătate digitale, telesănătatea devenind o practică obișnuită. În plus, aceasta a arătat că datele actualizate, fiabile și FAIR (ușor de găsit, accesibile, interoperabile și reutilizabile) privind sănătatea sunt esențiale pentru furnizarea de asistență medicală eficientă în perioade de criză și pentru dezvoltarea unor tratamente eficace.

Spațiul european al datelor privind sănătatea, propus în mai 2022, este primul spațiu comun al datelor într-un domeniu specific care rezultă din Strategia UE privind datele și face parte integrantă din construirea unei uniuni europene a sănătății, având în centrul său interesele și drepturile persoanei.

Obiectivul este ca cetățenii din Uniunea Europeană să aibă un control sporit asupra datelor lor electronice privind sănătatea și să poată transmite dosarele lor electronice de sănătate unui medic la alegere, chiar și într-un alt stat membru. El va oferi totodată un cadru juridic care constă în mecanisme de guvernanță de încredere ale UE și ale statelor membre și într-un mediu de prelucrare securizat. Acest lucru va permite cercetătorilor, inovatorilor, responsabililor cu elaborarea politicilor și autorităților de reglementare de la nivelul Uniunii și al statelor membre să acceseze date electronice relevante privind sănătatea pentru a îmbunătăți diagnosticarea, tratamentul și bunăstarea persoanelor și va conduce la politici mai bune și bine documentate. Un alt obiectiv este de a contribui la crearea unei veritabile piețe unice pentru produsele și serviciile digitale de sănătate prin armonizarea normelor, sporind astfel eficiența sistemelor de sănătate.

Spațiu

În 2022, s-au făcut aproximativ 500000 de măsurători pe zi, au fost înregistrate 176 de organizații din 22 de state membre, au existat 13608 de apropieri cu grad ridicat de risc, 7 evenimente detectate prin analiza fragmentării, 77 de evenimente detectate prin analiza reintrării și 756 de evenimente de mare interes și au fost monitorizați 310 sateliți.

Un astfel de sistem necesită, de asemenea, o supraveghere și urmărire spațială robustă pentru a contribui la protejarea infrastructurii spațiale. Activ încă din 2016, sistemul UE de supraveghere și urmărire spațială monitorizează în prezent 310 sateliți ai Uniunii, pentru a evita coliziunile în spațiu. Pentru a face față creșterii exponențiale a numărului de sateliți și a cantității de deșeuri aflate pe orbită, Uniunea a adoptat în 2022 o comunicare comună privind o abordare la nivelul UE a gestionării sigure a traficului spațial.

Spațiul joacă un rol important și în ceea ce privește apărarea. În conformitate cu Planul de acțiune privind sinergiile dintre industria civilă, industria de apărare și industria spațială, foaia de parcurs a UE privind tehnologiile critice pentru securitate și apărare informează cetățenii și părțile interesate cu privire la cele mai recente inițiative privind tehnologiile și legăturile acestora cu securitatea și apărarea. Aceasta stabilește obiectivul de a reduce dependențele strategice ale Uniunii Europene în ceea ce privește tehnologiile critice și lanțurile valorice pentru securitate și apărare.

Strategia 2.0 privind dronele

Așa cum s-a anunțat în Strategia pentru o mobilitate durabilă și inteligentă în luna noiembrie, Uniunea Europeană a lansat Strategia 2.0 privind dronele. Strategia prevede 19 măsuri pentru dezvoltarea unui ecosistem de drone sigur și sustenabil până în 2030. Printre acestea se numără norme comune privind navigabilitatea, cerințele de formare pentru piloți, sprijinirea cercetării și inovării și definirea criteriilor pentru o etichetă voluntară a dronelor aprobate în materie de securitate cibernetică. Scopul este, de asemenea, de a extinde utilizarea dronelor pentru transportul de pasageri și de mărfuri, supravegherea infrastructurii critice, monitorizarea deversărilor de petrol, precum și pentru securitate și apărare, sporind totodată acceptarea socială prin abordarea preocupărilor legate de zgomot, de siguranță și de protecția vieții private.

Educația digitală

Educația digitală și competențele digitale

Pentru a putea beneficia de tranziție, cetățenii trebuie să aibă competențele care îi vor ajuta să prospere în lumea digitală. Indicele economiei și societății digitale pentru 2022 a arătat că doar 54 % dintre cetățenii europeni cu vârste cuprinse între 16 și 74 de ani au competențe digitale de bază, în timp ce obiectivul deceniului digital este de 80 % până în 2030. Acest lucru demonstrează nevoia urgentă de a lua mai multe măsuri pentru a dezvolta seturile de competențe digitale ale europenilor. Platforma pentru competențe și locuri de muncă în sectorul digital, lansată în acest an, își propune să elimine acest decalaj.

De asemenea, Uniunea Europeană a colaborat cu statele membre pentru a identifica provocările legate de oferirea unei educații și a unor competențe digitale de înaltă calitate pentru toți. Rezultatul acestor discuții va fi integrat în Planul de acțiune pentru educația digitală. În 2022, UE a continuat să ofere orientări pentru profesori și educatori cu privire la dezinformare și la utilizarea etică a inteligenței artificiale și a datelor în procesul de predare, ambele fiind elemente importante ale alfabetizării digitale. În urma înființării Centrului european pentru educația digitală, în iunie 2022 a fost creată o comunitate în care cadrele didactice pot face schimb de bune practici.

UE a ajutat un număr de 10 000 de fete din întreaga Europă să dobândească competențe digitale și antreprenoriale prin intermediul inițiativei Girls Go Circular.

În martie 2022, UE a găzduit primul Forum al părților interesate din domeniul educației digitale.

Cea de a 10-a ediție a Săptămânii UE a programării a avut loc în perioada 8-23 octombrie 2022, când au fost organizate 75 070 de activități în 77 de țări.

Imagini © Adobe Stock

Supercalculatoare și inteligență artificială

Supercalculatoare

Un ecosistem de supercalculatoare de talie mondială în Europa este esențial pentru promovarea excelenței științifice și a puterii industriale. O rețea de supercalculatoare ar asigura, de asemenea, suveranitatea tehnologică a Uniunii Europene, ceea ce înseamnă că aceasta ar avea dreptul de proprietate asupra tehnologiilor sale digitale importante.

În iunie 2022, întreprinderea comună pentru calculul european de înaltă performanță (IC EuroHPC) – o entitate juridică ce permite țărilor participante să își pună în comun resursele pentru crearea de supercalculatoare – a inaugurat supercalculatorul LUMI la Kajaani (Finlanda). Acest eveniment a fost urmat, în noiembrie 2022, de inaugurarea supercalculatorului Leonardo la Bologna (Italia). LUMI și Leonardo sunt cele mai rapide supercalculatoare din Europa și se situează pe locul al treilea și, respectiv, al patrulea în clasamentul celor mai rapide supercalculatoare din lume.

Puterea lor de calcul vine în completarea supercalculatoarelor existente ale întreprinderii comune EuroHPC: Discoverer în Bulgaria, Karolina în Cehia, MeluXina în Luxemburg și Vega în Slovenia. Alte două supercalculatoare EuroHPC sunt în curs de punere în funcțiune: MareNostrum5 la Barcelona (Spania), și Deucalion în Portugalia.

În 2022, s-a anunțat că primul supercalculator exascale al Europei, Jupiter, va fi găzduit în Centrul de supercalcul Jülich din Germania. Capacitatea exascale reprezintă o etapă tehnologică majoră pentru Uniunea Europeană și promovează puternic excelența științifică europeană. Acest lucru va aduce beneficii tehnologiilor complementare, cum ar fi informatica cuantică, gemenii digitali și volumele mari de date.

În octombrie 2022, au fost selectate șase situri din Uniunea Europeană pentru a găzdui și a exploata primele calculatoare cuantice: Cehia, Germania, Spania, Franța, Italia și Polonia. Calculatoarele cuantice sunt capabile să efectueze calcule care sunt prea complexe pentru calculatoarele convenționale.

Inteligență artificială

IA este una dintre cele mai importante tehnologii emergente: ea se află deja în centrul multora dintre instrumentele pe care le utilizăm zilnic, cum ar fi algoritmii platformelor de comunicare socială, și va permite introducerea de noi tehnologii, de exemplu vehiculele autonome.

În 2022, Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene au continuat negocierile cu privire la propunerea de Act privind inteligența artificială, care vizează introducerea unui cadru de reglementare comun pentru IA. Comisia și guvernul Spaniei au prezentat un proiect-pilot al primului spațiu de testare în materie de reglementare privind IA, care permite întreprinderilor să exploreze efectele normelor cadrului asupra anumitor proiecte de IA într-un mediu controlat. Aceasta va contribui la asigurarea punerii în aplicare a legislației în termen de 2 ani. Testele au început în octombrie 2022, iar rezultatele vor fi publicate în a doua jumătate a anului 2023.

Finanțe digitale

Actul legislativ privind reziliența operațională digitală

Anul 2022 a marcat o etapă importantă în ceea ce privește pachetul privind finanțele digitale: Actul legislativ privind reziliența operațională digitală a fost publicat la 14 decembrie 2022 și a intrat în vigoare la 16 ianuarie 2023. Sectorul financiar se bazează din ce în ce mai mult pe software și digitalizare și, ca atare, riscurile legate de tehnologiile informației și comunicațiilor (TIC) sunt în creștere. Noua legislație le va permite societăților financiare să facă față amenințărilor legate de TIC. Băncile, bursele de valori, casele de compensare și alte societăți financiare vor trebui să respecte standarde stricte pentru a preveni și a limita impactul incidentelor legate de TIC. Acordul introduce, de asemenea, un cadru de supraveghere a furnizorilor de servicii care furnizează servicii critice, cum ar fi cloud computing, instituțiilor financiare.

Printre caracteristicile unei strategii privind finanțele digitale pentru Europa se numără: o piață unică digitală pentru serviciile financiare, un cadru de reglementare care să faciliteze inovarea, abordarea riscurilor transformării digitale și un spațiu european al datelor financiare care să promoveze inovarea bazată pe date.

Regulamentul privind criptoactivele

Uniunea Europeană se numără printre primele jurisdicții majore din lume care elaborează un cadru de reglementare cuprinzător pentru normele privind criptoactivele, și anume propunerea de regulament privind piețele criptoactivelor. Noile norme vor oferi un cadru juridic clar pentru criptoactivele care nu sunt deja reglementate de alte acte legislative financiare ale UE, protejând astfel consumatorii, integritatea pieței și stabilitatea financiară.

Pentru „criptomonedele stabile”, și anume criptomonedele care sunt mai puțin volatile decât criptomonedele clasice, acordul prevede cerințe stricte privind înființarea, autorizarea și gestionarea rezervelor, inclusiv supravegherea de către UE a „criptomonedelor stabile” semnificative de importanță sistemică. Furnizorii de servicii de criptoactive vor trebui, de asemenea, să fie autorizați în Uniunea Europeană, putând ulterior să își furnizeze serviciile în întreaga Uniune.

În plus, colegiuitorii au convenit asupra propunerii de modificare a Regulamentului privind transferurile de fonduri. Acordul prevede obligația tuturor prestatorilor de servicii de criptoactive implicați în transferuri de criptoactive de a colecta date privind inițiatorii și beneficiarii transferurilor de criptoactive pe care le efectuează și de a le pune la dispoziția autorităților competente responsabile cu combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului. Aceste noi norme vor îmbunătăți în mod semnificativ monitorizarea și trasabilitatea transferurilor de criptoactive și vor asigura respectarea măsurilor pertinente conform recomandărilor Grupului de Acțiune Financiară Internațională.

Introducere

În 2022, planul de redresare al Uniunii Europene NextGenerationEU a continuat să producă rezultate pe teren, finanțând măsuri importante de stimulare a rezilienței economiei și societății și de accelerare a dublei tranziții verzi și digitale.

După o primă jumătate a anului puternică, creșterea economică a Uniunii a început să încetinească, iar inflația a început să crească, aceasta fiind una dintre consecințele războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. În pofida provocărilor, piața forței de muncă a continuat să funcționeze cu bune rezultate.

Dat fiind că perspectivele economice sunt incerte din cauza riscurilor legate de aprovizionarea viitoare cu gaze, Uniunea Europeană și-a accelerat tranziția către o energie curată pentru a pune capăt dependenței sale de combustibilii fosili din Rusia. În același timp, Uniunea și-a continuat activitatea de consolidare a rezilienței pieței unice și de sprijinire a industriei și a întreprinderilor pe calea neutralității climatice.

Creșterea economică a Europei

Tendințe

Economia Uniunii Europene a intrat într-o fază marcată de provocări în a doua jumătate a anului 2022. Șocurile provocate de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei au afectat economia Uniunii atât direct, cât și indirect, plasând-o pe o traiectorie de creștere redusă și de inflație sporită. Creșterea rapidă a prețurilor la energie și produse alimentare a erodat puterea de cumpărare a gospodăriilor din întreaga Uniune.

Deși războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei a avut un efect grav asupra anumitor sectoare ale economiei UE, piața forței de muncă a continuat să funcționeze cu bune rezultate, beneficiind de scheme privind reducerea timpului de muncă sprijinite de inițiativa SURE (Support to mitigate Unemployment Risks in an Emergency, sprijin pentru atenuarea riscurilor de șomaj într-o situație de urgență). În 2022, șomajul a atins niveluri scăzute record de 6,2 %.

În general, economia UE va continua să se extindă, dar într-un ritm mult mai lent decât se preconizase anterior. Previziunile privind activitatea economică și inflația depind în continuare în mare măsură de evoluția războiului și de impactul acestuia asupra aprovizionării cu gaze a Europei.

În acest context, implementarea rapidă a Mecanismului de redresare și reziliență (MRR) în valoare de 723,8 miliarde de euro aflat în centrul planului de redresare NextGenerationEU rămâne prioritară, deoarece ea oferă Europei exact ceea ce are nevoie în prezent.

Un nou capitol pentru planurile naționale de redresare și reziliență

Mecanismul de redresare și reziliență, care este instrumentul-cheie central al NextGenerationEU, a fost conceput pentru a atenua impactul economic și social al pandemiei de coronavirus. Scopul acestuia este să facă economiile și societățile europene mai sustenabile, mai reziliente și mai bine pregătite pentru provocările și oportunitățile dublei tranziții verzi și digitale.

Mecanismul realizează acest lucru prin sprijinirea implementării unor măsuri esențiale la nivel de investiții și reformă, prezentate în planurile de redresare și reziliență ale statelor membre. Aceasta include o gamă largă de măsuri, de la reducerea amprentei de carbon a transportului public în Portugalia și modernizarea serviciilor de asistență medicală în Slovacia până la digitalizarea serviciilor publice în Estonia. Comisia Europeană estimează că totalul stimulentelor oferite de NextGenerationEU ar putea spori creșterea economică a UE cu până la 1,5 % până în 2027 și ar putea contribui la crearea unui număr de până la 1,5 milioane de noi locuri de muncă.

Pachetul nextgenereișănEU se ridică în total la 806,9 miliarde de euro. Mecanismul de redresare și reziliență este compus dintr-un total de 723,8 miliarde de euro, din care 338 de miliarde de euro sub formă de granturi și 385,8 miliarde de euro sub formă de împrumuturi. Acesta va asigura Uniunii Europene mijloacele necesare pentru finanțarea tehnologiilor curate și a surselor regenerabile de energie, renovarea prin îmbunătățirea eficienței energetice a clădirilor, reîncărcarea și realimentarea prin sprijinirea transportului durabil și al stațiilor de încărcare, conectarea prin implementarea serviciilor în bandă largă rapide, modernizarea prin digitalizarea administrației publice, dezvoltarea prin claud de date și procesoare durabile și recalificarea și perfecționarea prin finanțarea educației și formării pentru sprijinirea competențelor digitale. Contribuția nextgenereișănEU la alte programe se ridică la 83,1 miliarde de euro, constând în 50,6 miliarde de euro pentru reactEU, 10,9 miliarde de euro pentru fondul pentru o tranziție justă, 8,1 miliarde de euro pentru dezvoltarea rurală, 6,1 miliarde de euro pentru investEU, 5,4 miliarde de euro pentru orizont Europa și 2 miliarde de euro pentru mecanismul de protecție civilă al Uniunii.

Un raport publicat în iulie confirmă faptul că s-au înregistrat progrese majore în ceea ce privește implementarea Mecanismului de redresare și reziliență și că ambițioasa agendă de reforme și investiții a statelor membre este pe drumul cel bun. Până în decembrie, toate cele 27 de planuri de redresare și reziliență fuseseră aprobate, iar statele membre angajaseră peste 200 de miliarde de euro pentru cheltuieli legate de climă și 130 de miliarde de euro pentru cheltuieli în domeniul digital. Aceste sume se ridică la peste 40 %, respectiv 26 % din cuantumul total al fondurilor solicitate de statele membre în cadrul mecanismului până la finele anului 2022, cu mult peste obiectivele de 37 %, respectiv 20 % stabilite de regulament.

Mecanismul joacă, de asemenea, un rol central în Planul REPowerEU, care este răspunsul UE la dificultățile socioeconomice și la perturbarea pieței mondiale a energiei cauzate de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. El sprijină planificarea și finanțarea coordonată a infrastructurii, proiectelor energetice și reformelor relevante pentru a oferi Uniunii Europene o aprovizionare cu energie mai fiabilă, mai accesibilă ca preț și mai sustenabilă, prin îmbunătățirea mixului energetic și renunțarea la combustibilii fosili din Rusia (a se vedea capitolul 2). În decembrie, s-a ajuns la un acord politic pentru a include capitole specifice în actualele planuri de redresare și reziliență ale statelor membre pentru a sprijini prioritățile REPowerEU.

Fiind un instrument bazat pe performanță, plățile efectuate în cadrul mecanismului depind de atingerea de către statele membre a jaloanelor și a țintelor pentru investiții și reforme incluse în planurile lor de redresare și reziliență. Această structură s-a dovedit a contribui la accelerarea reformelor în unele state membre, asigurând o implementare eficace. Sistemele de monitorizare și control ale statelor membre – o condiție prealabilă pentru aprobarea planurilor de redresare și reziliență – au creat totodată un sentiment de responsabilitate la nivel național care este esențial pentru succesul unor reforme dificile.

Site-ul web al tabloului de bord privind redresarea și reziliența oferă o imagine de ansamblu transparentă a modului în care avansează implementarea Mecanismului de redresare și reziliență și a planurilor naționale.

Comisia ajută statele membre să își pună în aplicare planurile de redresare și reziliență prin Instrumentul de sprijin tehnic – programul UE care oferă expertiză tehnică personalizată pentru conceperea și implementarea reformelor. Comisia a răspuns solicitărilor de sprijin formulate de 19 state membre. În plus, 17 state membre primesc sprijin tehnic pentru punerea în aplicare a planului REPowerEU.

Împrumuturile rămase (în prezent 225 de miliarde EUR) din Mecanismul de redresare și reziliență și noi granturi finanțate în cadrul mecanismului printr-o combinație de surse, și anume Fondul pentru inovare (75 %) și vânzarea anticipată a certificatelor din cadrul schemei de comercializare a certificatelor de emisii (25 %), în valoare de 20 de miliarde EUR

Fonduri în valoare de 5,4 miliarde EUR din rezerva de ajustare la Brexit pe care statele membre le vor putea transfera în mod voluntar către mecanism pentru a finanța măsurile REPowerEU

Fondurile politicii de coeziune

Mecanismul pentru interconectarea Europei

Fondul pentru inovare

Finanțare națională și din partea UE în sprijinul obiectivelor REPowerEU

Măsuri bugetare naționale

Investiții private

Banca Europeană de Investiții

Un cadru de guvernanță economică adaptat provocărilor viitoare

În urma unei dezbateri publice deschise și intense, Comisia a publicat orientări pentru un cadru de guvernanță economică mai simplu și mai eficace. Propunerile Comisiei urmăresc să promoveze o mai mare responsabilitate la nivel național și o mai bună asigurare a aplicării politicilor fiscale și economice, permițând în același timp implementarea de reforme și investiții, precum și reducerea ponderilor ridicate ale datoriei publice într-un mod realist, treptat și susținut. Astfel, cadrul reformat ar trebui să contribuie la construirea economiei verzi, digitale și reziliente a viitorului, asigurând în același timp sustenabilitatea finanțelor publice în toate statele membre.

Croația se pregătește să introducă moneda euro

În iulie, UE a adoptat actele juridice finale necesare pentru a permite Croației să introducă moneda euro la 1 ianuarie 2023. Acest lucru s-a întâmplat după o perioadă de pregătire intensivă și de eforturi substanțiale depuse de Croația pentru a îndeplini toate cerințele necesare. Pregătirile pentru trecerea la moneda euro au fost completate de o amplă campanie de comunicare condusă de autoritățile croate. Comisia și Banca Centrală Europeană au contribuit la aceste eforturi.

Odată cu includerea Croației, 20 de state membre ale UE și 347 de milioane de cetățeni utilizează împreună moneda comună. Moneda euro va aduce beneficii practice cetățenilor și întreprinderilor din Croația. Aceasta va facilita călătoriile și șederea în străinătate, va spori transparența și competitivitatea piețelor și va înlesni comerțul. Totodată, bancnotele și monedele euro vor deveni pentru toți croații un simbol tangibil al libertății, confortului și oportunităților pe care le oferă UE.

Sporirea coeziunii economice, sociale și teritoriale a Europei

Politica regională a Uniunii Europene, cunoscută și sub denumirea de politica de coeziune, urmărește să corecteze inegalitățile dintre regiuni. Aceasta asigură realizarea priorităților politice ale Uniunii, în special coeziunea economică, socială și teritorială, și dubla tranziție verde și digitală.

În 2022, Comisia a adoptat acordurile de parteneriat 2021-2027 privind fondurile UE cu toate statele membre. Acestea sunt instrumente-cheie în fiecare perioadă de finanțare, deoarece stabilesc strategiile fiecărei țări în ceea ce privește investirea finanțărilor pentru regiunile UE din perioada 2021-2027. Lansarea acordurilor a fost urmată de adoptarea a 380 de programe naționale, regionale și tematice în materie de politică de coeziune, inclusiv a unor planuri teritoriale pentru o tranziție justă și a 80 de programe transfrontaliere care operaționalizează strategiile în cadrul unor inițiative specifice pe teren.

Proiectul împreună Espania-Portugal din cadrul Interreg 2021-2027 este cel mai mare program de finanțare transfrontalieră al Uniunii Europene, cu un buget de 320 de milioane de euro. Bugetul comun al programelor împreună pentru cooperare în Europa de Nord-Vest, în zona Oceanului Atlantic și în zona arctică este de 467 de milioane de euro. Bugetul pentru programul împreună pentru o tranziție justă cu investiții specifice în Karlovarský, Ústecký și Moravskoslezský în Cehia este de 1,64 miliarde de euro.

Asigurarea unei tranziții juste

Mecanismul pentru o tranziție justă, un instrument-cheie prin care se asigură faptul că tranziția către o economie neutră din punct de vedere climatic are loc într-un mod echitabil și fără a lăsa pe nimeni în urmă, a început deja să își îndeplinească promisiunea de a mobiliza investiții de până la 55 de miliarde de euro până în 2029. 67 din cele 70 de planuri teritoriale pentru o tranziție justă preconizate au fost adoptate, în 26 de state membre.

O nouă fabrică de magneți din pământuri rare în Ida-Virumaa (Estonia) a fost primul proiect care și-a asigurat finanțarea din Fondul pentru o tranziție justă. Alte regiuni mari consumatoare de cărbune și de combustibili cu emisii ridicate de dioxid de carbon selectează, la rândul lor, primele investiții în cadrul fondului.

Sprijinul pentru regiunile vizate de tranziția justă a crescut datorită Platformei pentru o tranziție justă, care oferă sprijin adaptat și schimb de informații și de bune practici pe portalul platformei și în cadrul conferințelor bianuale.

În februarie, Comisia a publicat al optulea raport privind coeziunea, care evaluează situația regiunilor UE din perspectiva mai multor domenii de politică, precum economia, energia, transporturile, inovarea, demografia și societatea. Raportul a constatat că, datorită investițiilor în politica de coeziune, majoritatea regiunilor mai puțin dezvoltate fac progrese și că decalajul dintre acestea și zonele mai bogate ale Uniunii se reduce. În același timp, unele evoluții dificile necesită atenție politică, cum ar fi stagnarea economică în anumite zone, adâncirea decalajului în materie de inovare și îmbătrânirea populației.

Punerea oamenilor pe primul loc – o strategie reînnoită pentru regiunile ultraperiferice

Pentru a promova coeziunea în cadrul Uniunii Europene, în 2022, Comisia a adoptat o strategie modernizată și revizuită de implicare și sprijin pentru regiunile ultraperiferice ale Uniunii. Cele nouă teritorii de peste mări – Insulele Canare (Spania), Guyana Franceză, Guadelupa, Martinica, Mayotte, Réunion și Saint Martin (Franța) și Insulele Azore și Madeira (Portugalia) – continuă să se confrunte cu o serie de condiții structurale distincte, atât provocări, cât și avantaje, care necesită soluții adaptate. Noua strategie pune oamenii pe primul loc propunând măsuri concrete de îmbunătățire a condițiilor de viață ale celor 5 milioane de locuitori ai lor. Acest lucru se va realiza prin sprijinirea dublei tranziții verzi și digitale și prin valorificarea atuurilor lor unice, cum ar fi populația tânără, zonele maritime extinse, biodiversitatea unică și potențialul de cercetare. Strategia va oferi asistență specifică, asigurându-se că regiunile ultraperiferice pot beneficia pe deplin de politicile UE și pot valorifica potențialul acestora.

Strategia a fost activată în 2022 prin lansarea a două instrumente de asistență specifice: un program de granturi mici în valoare de 1 milion de euro dedicat tinerilor, pentru realizarea de proiecte locale în domenii alese de aceștia, și un proiect în valoare de 1 milion de euro pentru sprijinirea turismului albastru sustenabil. În plus, strategia a anunțat crearea unui nou instrument consultativ conceput special pentru regiunile ultraperiferice, un instrument la cerere care să contribuie la dezvoltarea, perfecționarea și implementarea strategiilor de dezvoltare regională pentru teritoriile ultraperiferice.

Protecția pieței unice împotriva crizelor

De aproape 30 de ani, piața unică este cel mai important atu al Uniunii Europene, oferindu-le companiilor sale certitudine, amploare și o rampă mondială, asigurându-le totodată consumatorilor o largă disponibilitate de produse și servicii de calitate.

Cu toate acestea, crizele recente au pus la încercare funcționarea normală a pieței unice, în special în perioada de început a pandemiei de COVID-19, când întreprinderile și cetățenii au suferit de pe urma restricțiilor de intrare, a perturbărilor lanțurilor de aprovizionare și a lipsei de previzibilitate în ceea ce privește regulile. Mai recent, impactul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei a arătat cât de repede se pot dezintegra unele lanțuri de aprovizionare, dând naștere riscului de penurie de anumite bunuri și servicii în Europa și forțând întreprinderile să caute noi piețe.

Prin urmare, Comisia a propus un nou cadru pentru protejarea funcționării pieței unice în perioade de criză. Instrumentul pentru situații de urgență pe piața unică va contribui la asigurarea faptului că bunurile, serviciile și persoanele pot continua să circule liber pe piața unică, va proteja buna funcționare a lanțurilor de aprovizionare și va garanta disponibilitatea și accesul la bunuri și servicii esențiale.

Turismul a fost unul dintre sectoarele cele mai afectate de pandemie și primul care a beneficiat de o nouă inițiativă de accelerare a dublei tranziții verzi și digitale în întreaga industrie a Uniunii Europene. În conformitate cu actualizarea din 2021 a Strategiei industriale a UE, în februarie 2022, Comisia a publicat Calea de tranziție pentru turism – un plan elaborat în comun cu industria și societatea civilă, care detaliază inițiativele, obiectivele și condițiile-cheie pentru realizarea dublei transformări și a rezilienței pe termen lung a sectorului.

În urma unui apel de a-și împărtăși măsurile și obiectivele concrete adresat comunității turismului din Uniune, în 2022 au fost publicate peste 250 de angajamente. Printre acestea se numără inițiative ale autorităților publice și ale organizațiilor de management al destinației de a stabili și urma strategii pentru un turism sustenabil din punct de vedere ecologic, economic și social, de a le permite furnizorilor de servicii turistice să lucreze cu instrumente de rezervare online și de a partaja digital informații privind ofertele lor. Sectorul privat este și el implicat în mod activ, mai multe întreprinderi mari asumându-și angajamente concrete de a-și reduce amprenta de carbon, utilizarea apei și generarea de deșeuri. În plus, părțile interesate de mici și mari dimensiuni din sectorul privat și-au stabilit obiective privind furnizarea de opțiuni turistice sustenabile.

Inițiativa referitoare la instrumentul pentru situații de urgență pe piața unică – gestionarea crizelor

Grupul consultativ

coordonează și consiliază Comisia.

Planificare pentru situații neprevăzute

Acest cadru se aplică atunci când nu există o criză, iar piața unică funcționează normal.

Regimul de vigilență al pieței unice

Activat printr-o decizie a Comisiei atunci când un eveniment impune măsuri de vigilență.

Regimul de urgență al pieței unice

Activat printr-o decizie a Consiliului în cazul în care piața este grav afectată de o criză.

Pe lângă obiectivul de consolidare a rezilienței economiei europene prin măsuri luate în interiorul frontierelor, Uniunea Europeană abordează și domeniile în care se confruntă cu dependențe față de țări terțe. În februarie 2022, Comisia a publicat un al doilea bilanț aprofundat axat pe cinci domenii strategice: pământuri rare și magneziu, produse chimice, panouri solare, securitate cibernetică și programe informatice.

Pe baza constatărilor, Comisia și-a continuat acțiunile luând o serie de inițiative, printre care lansarea Alianței europene pentru industria solară fotovoltaică. Obiectivul acesteia este de a mări capacitatea Europei de a produce tehnologii solare și fotovoltaice până la 30 de gigawați anual până în 2025 pe fiecare segment al lanțului valoric fotovoltaic. Atingerea acestui obiectiv ar mări produsul intern brut cu 60 de miliarde de euro pe an în Europa și ar crea peste 400 000 de noi locuri de muncă.

Standardele reprezintă fundamentul implicit al pieței unice și al competitivității acesteia la nivel mondial. De la frecvențele Wi-Fi la jucăriile conectate sau legăturile pentru schiuri, acestea reprezintă o parte invizibilă, dar fundamentală a vieții de zi cu zi a oamenilor. Ca parte a noii Strategii de standardizare, Comisia a propus noi norme care stabilesc o abordare mai strategică a standardelor și consacră valorile democratice în aplicațiile tehnologice. Noua strategie va aduce beneficii întreprinderilor și consumatorilor prin asigurarea interoperabilității produselor și a serviciilor, reducerea costurilor, îmbunătățirea siguranței și stimularea inovării.

În 2022, Comisia a prezentat, de asemenea, norme revizuite pentru a se asigura că legislația în materie de proiectare ține seama de noile aspecte digitale ale produselor și pentru ca protejarea desenelor și a modelelor industriale să devină mai ușoară, mai ieftină și mai previzibilă în întreaga Uniune.

Deși Uniunea Europeană dispune de o protecție specifică a indicațiilor geografice pentru vinuri, băuturi spirtoase și alte produse agricole și alimentare, o astfel de protecție lipsește în prezent în ceea ce privește produsele artizanale și industriale. În mod similar, noile norme propuse de Comisie vor permite producătorilor să protejeze produse precum sticla de Murano, tweedul de Donegal, porțelanul de Limoges, tacâmurile Solingen și ceramica Boleslawiec și să acționeze împotriva produselor contrafăcute în Europa și în afara acesteia. Ele vor facilita de asemenea recunoașterea de către consumatori a calității acestor produse.

O serie de noi standarde ar trebui să definească calitatea hidrogenului și interoperabilitatea tehnică pentru a permite decarbonizarea industriilor prin utilizarea hidrogenului.

Materiile prime utilizate în baterii – care alimentează automobilele electrice și o serie de alte dispozitive electronice – ar trebui să fie extrase în conformitate cu standarde stricte în domeniul mediului și al muncii.

Cipurile utilizate pentru echiparea ceasurilor inteligente și a altor dispozitive conectate necesită o protecție puternică împotriva amenințărilor cibernetice.

Concurență loială

Produsele de calitate la prețuri echitabile au fost necesare mai mult ca oricând într-un an dificil pentru europeni. Printre cele mai puternice instrumente pe care Comisia Europeană le poate utiliza pentru a proteja consumatorii și a susține economia se numără deciziile referitoare la antitrust, fuziuni și ajutoare de stat, care mențin o concurență dinamică și echitabilă pe piața unică.

Un exemplu al modului în care sistemul de control al concurenței al Uniunii poate apăra interesele cetățenilor a fost o hotărâre din luna septembrie a Curții de Justiție a Uniunii Europene, care a confirmat în mare măsură o decizie luată de Comisie împotriva Google și a stabilit amenda la peste 4 miliarde de euro. Interzicerea achiziționării GRAIL de către Illumina, o tranzacție care ar fi redus opțiunile în materie de teste de depistare timpurie a cancerului, este o altă decizie care demonstrează modul în care politica în domeniul concurenței poate sprijini inovarea. Comisia a interzis tranzacția în momentul în care Illumina nu a oferit măsuri corective care să îi înlăture preocupările.

O producție și un consum sustenabile

Modelul nostru economic actual, de tip „extracție-fabricare-înlocuire”, ne epuizează resursele, poluează mediul, dăunează biodiversității și contribuie la schimbările climatice. El face de asemenea ca Europa să fie dependentă de resurse din țări terțe. Având în vedere acest lucru și ca parte a Planului de acțiune pentru economia circulară, în martie 2022 Comisia a prezentat un pachet de propuneri al cărui obiectiv era ca produsele sustenabile să devină norma în Uniunea Europeană.

Propunerile se bazează pe succesul normelor existente ale Uniunii în materie de proiectare ecologică, care au dus la reduceri remarcabile ale consumului de energie al Uniunii și la economii semnificative pentru consumatori. Numai anul trecut, cerințele existente în materie de proiectare ecologică le-au permis consumatorilor să economisească 120 de miliarde de euro.

Propunerea de regulament privind proiectarea ecologică a produselor sustenabile abordează proiectarea produselor, care determină până la 80 % din impactul unui produs asupra mediului de-a lungul ciclului său de viață. Ea extinde cadrul existent în materie de proiectare ecologică, stabilind cerințe pentru îmbunătățirea circularității, a performanței energetice și a altor aspecte legate de sustenabilitatea produselor din punctul de vedere al mediului.

Pachetul a inclus, de asemenea, o nouă strategie de a face textilele mai durabile, mai reparabile, mai reutilizabile și mai reciclabile. Scopul său este de a aborda moda de consum, deșeurile textile și distrugerea textilelor nevândute, și de a asigura faptul că producția acestora are loc cu respectarea deplină a drepturilor sociale.

Fabricarea de produse mai verzi, circulare și eficiente din punct de vedere energetic prin intermediul cerințelor în materie de proiectare ecologică

Îmbunătățirea informațiilor cu privire la produse și la durabilitatea mediului puse la dispoziția consumatorilor și a actorilor din lanțul de aprovizionare, prin introducerea pașapoartelor digitale ale produselor

Prevenirea distrugerii produselor de consum nevândute

Promovarea unor modele de afaceri sustenabile

Stabilirea unor cerințe obligatorii pentru achizițiile publice verzi

Noile norme propuse de Comisie le vor asigura consumatorilor posibilitatea de a face alegeri în cunoștință de cauză și care respectă mediul atunci când cumpără produse. Indiferent dacă este vorba despre un telefon mobil sau un aparat electrocasnic pentru bucătărie, consumatorii vor fi mai bine informați cu privire la durata de viață preconizată a produsului și la posibilitatea reparării acestuia. Noile norme vor interzice, de asemenea, dezinformarea ecologică și practicile care induc în eroare consumatorii cu privire la durabilitatea unui produs.

La elaborarea propunerii, Comisia a consultat peste 12 000 de consumatori, precum și întreprinderi, experți în domeniul protecției consumatorilor și autorități naționale. Verificarea fiabilității declarațiilor de mediu a fost considerată cel mai mare obstacol în calea angajării în tranziția verde.

Propunerea de revizuire a Regulamentului privind produsele pentru construcții va întări și moderniza norme care sunt în vigoare din 2011. Prin această revizuire se va crea un cadru armonizat pentru evaluarea și comunicarea performanței de mediu și climă a produselor pentru construcții.

Într-un al doilea pachet privind economia circulară, prezentat în noiembrie, Comisia a propus noi norme la nivelul Uniunii pentru a aborda problema ambalajelor, o sursă tot mai mare de deșeuri și de frustrare pentru consumatori. Pentru consumatori, noile norme vor asigura disponibilitatea unor opțiuni de ambalaje reutilizabile, vor elimina ambalajele inutile, vor limita supraambalarea și vor oferi etichete clare pentru a sprijini o reciclare corectă. Pachetul a inclus, de asemenea, o inițiativă care aduce claritate consumatorilor și industriei cu privire la materialele plastice de origine biologică, compostabile și biodegradabile, și care stabilește aplicațiile unde astfel de materiale plastice sunt cu adevărat benefice pentru mediu și modul în care ar trebui concepute, eliminate și reciclate.

Întreprinderile joacă un rol esențial în construirea unei economii și a unei societăți durabile. În februarie, Comisia a prezentat o propunere de directivă privind diligența necesară a întreprinderilor în materie de durabilitate. Propunerea urmărește să promoveze un comportament sustenabil și responsabil al întreprinderilor în cadrul lanțurilor valorice globale. Întreprinderile vor trebui să integreze aspectele legate de mediu și de drepturile omului în activitățile lor comerciale și în guvernanța corporativă.

Aproximativ jumătate dintre consumatorii consultați într-un studiu al UE au declarat că ar fi dispuși să plătească în plus pentru un produs care durează mai mult timp fără a avea nevoie de reparații.

Sursa: Studiu pregătitor pentru colectarea de date cu privire la modalitățile prin care li se poate oferi consumatorilor posibilitatea de a juca un rol activ în tranziția verde.

Materialele de construcții

produc 30 % din volumul anual de deșeuri al UE.

Clădirile

generează 40 % din consumul de energie al UE.

Construcțiile și lucrările de construcții

produc 9,4 % din totalul amprentei de carbon interne.

Cimentul, oțelul, aluminiul și materialele plastice

produc 15 % din emisiile de carbon ale UE.

Accelerarea investițiilor durabile

Sunt necesare investiții private considerabile pentru ca Uniunea Europeană să își atingă obiectivul de neutralitate climatică până în 2050. Finanțarea durabilă se referă la reorientarea investițiilor către activități economice care respectă mediul, ea ocupând o poziție centrală în cadrul dublei tranziții verzi și digitale. Uniunea Europeană este deja lider mondial în stabilirea de standarde de mediu, sociale și de guvernanță pe piețele financiare și a creat un sistem de clasificare de pionierat pentru activitățile durabile în Uniune (cunoscut sub denumirea de taxonomia UE).

În 2022, Comisia a actualizat normele prin includerea unor activități de tranziție specifice care implică tehnologii în domeniul gazelor și al energiei nucleare, în conformitate cu obiectivele Uniunii în materie de climă și mediu, care devin aplicabile din 2023.

Ce activități legate de sectorul gazelor sunt incluse?

• Producția de energie electrică din combustibili fosili gazoși
• Cogenerarea de înaltă eficiență a energiei termice pentru încălzire/răcire și a energiei electrice pe bază de combustibili fosili gazoși
• Producția de energie termică pentru încălzire/răcire din combustibili fosili gazoși într-un sistem eficient de termoficare și răcire centralizată

Ce activități legate de domeniul nuclear sunt incluse?

• Cercetarea, dezvoltarea și implementarea tehnologiilor avansate („Generația IV”) care reduc la minimum deșeurile și îmbunătățesc standardele de siguranță
• Noi proiecte de centrale nucleare cu tehnologii existente pentru producerea de energie electrică sau termică („Generația III+”) (până în 2045)
• Modernizări și modificări ale centralelor nucleare existente în scopul prelungirii duratei de viață (până în 2040)

O politică fiscală și vamală echitabilă, simplă și modernă

Agenda fiscală pe termen lung a Uniunii pentru un mediu de afaceri echitabil și sustenabil stabilește măsuri țintite menite să promoveze investițiile și spiritul antreprenorial.

În decembrie, Comisia Europeană a prezentat un pachet cuprinzător privind taxa pe valoarea adăugată (TVA) în era digitală, cu scopul de a o face să funcționeze mai bine pentru întreprinderile din economia modernă. Pachetul va spori totodată reziliența sistemului de TVA al UE la fraudă, prin valorificarea potențialului digitalizării.

Printre măsurile-cheie propuse se numără introducerea unei înregistrări unice în scopuri de TVA în întreaga Uniune Europeană, trecerea la raportarea digitală în timp real pentru întreprinderile transfrontaliere și actualizarea normelor în materie de TVA pentru platformele de transport de călători și de cazare. Măsurile vor face ca sistemul de TVA al Uniunii să fie mai bine adaptat mediului de afaceri globalizat și digitalizat de astăzi și mai puternic în lupta împotriva fraudei.

Comisia a propus, de asemenea, noi măsuri de transparență fiscală pentru toți furnizorii de servicii care facilitează tranzacții cu criptoactive pentru clienții din Uniunea Europeană (a se vedea și capitolul 3). În prezent, utilizatorii de criptoactive realizează profituri semnificative, care scapă controlului autorităților fiscale naționale. Acest lucru duce la pierderi importante de venituri pentru bugetele publice. Comisia a propus ca toți furnizorii de servicii de criptoactive, indiferent de dimensiunea sau locația lor, să aibă obligația de a raporta tranzacțiile clienților cu reședința în Uniunea Europeană. Propunerea extinde totodată cerințele existente în materie de raportare și schimb de informații pentru a include moneda electronică și deciziile luate în cazul persoanelor fizice cu disponibilități financiare ridicate.

În decembrie, statele membre au ajuns totodată la un acord unanim cu privire la viitoarea directivă privind asigurarea unui nivel minim global de impozitare pentru grupurile multinaționale în Uniunea Europeană. Datorită acestui acord istoric, Uniunea Europeană va fi un lider în ceea ce privește aplicarea acordului mondial privind reforma fiscală, elaborat în 2021 de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică. Directiva include un set comun de norme privind modul de calculare a ratei minime efective de impozitare de 15 %, astfel încât aceasta să fie aplicată în mod corespunzător și consecvent în întreaga Uniune. Rata minimă de impozitare de 15 % a fost convenită la nivel mondial de 137 de țări. Odată implementată, directiva va asigura echitatea, transparența și stabilitatea cadrului internațional de impozitare a societăților. Statele membre trebuie să implementeze noile norme până la 31 decembrie 2023.

În 2022, Comisia a lansat, de asemenea, un proces de reflecție privind viitorul impozitării, ținând seama de provocările actuale și de viitoarele megatendințe. Acesta a culminat cu un Simpozion fiscal la nivel înalt în noiembrie, în cadrul căruia miniștri, șefi de organizații internaționale, părți interesate și cadre universitare au dezbătut aspecte-cheie legate de viitorul mix fiscal.

Piețe financiare mai puternice

Servicii financiare pentru consumatori: accelerarea implementării plăților instant

Plățile instant permit persoanelor să transfere bani la orice oră din orice zi în maximum 10 secunde, sporind semnificativ viteza tranzacțiilor și confortul persoanelor, de exemplu atunci când plătesc facturi sau când primesc transferuri urgente (cum ar fi în cazul unei urgențe medicale). Ele contribuie, de asemenea, la îmbunătățirea fluxului de numerar și generează economii de costuri pentru întreprinderi, în special pentru întreprinderile mici și mijlocii, inclusiv pentru comercianții cu amănuntul. În octombrie, Comisia a prezentat o propunere legislativă de a pune plățile instant în euro la dispoziția tuturor cetățenilor și întreprinderilor care dețin un cont bancar în Uniune și în țările din Spațiul Economic European.

Consumatorii, întreprinderile, întreprinderile mici și mijlocii și prestatorii de servicii de plată pot avea avantaje de pe urma plăților instant. Plățile instant le permit consumatorilor, întreprinderilor și întreprinderilor mici și mijlocii să primească imediat sumele datorate și să aibă la dispoziție o gamă mai largă de metode de plată. Consumatorii își pot gestiona mai ușor finanțele personale și pot primi mai rapid bunurile achiziționate online. Pe de altă parte, întreprinderile și întreprinderile mici și mijlocii pot face economii de costuri fără a mai fi nevoie de o garanție de plată. Totodată, este îmbunătățit fluxul de lichidități al întreprinderilor, al întreprinderilor mici și mijlocii și al comercianților cu amănuntul. Un alt beneficiu, atât pentru consumatori, cât și pentru întreprinderi și întreprinderi mici și mijlocii este repunerea în circulație a până la 200 de miliarde de euro blocați în prezent în sistemul financiar în fiecare zi, pentru o utilizare productivă, fapt care va genera beneficii economice cuprinse între 1,34 și 1,84 miliarde de euro pe an. Prestatorii de servicii de plată au la rândul lor oportunități de inovare, cum ar fi noile aplicații de plată mobilă. Plățile instant aduc beneficii pentru toată lumea, prin asigurarea rezilienței sistemului de plăți de mică valoare din Uniunea Europeană.

Către o uniune a piețelor de capital mai eficientă și mai rezilientă

Uniunea piețelor de capital este planul pe termen lung al UE privind aprofundarea pieței unice de capital. Scopul este ca banii – sub formă de investiții și economii – să circule ușor în întreaga UE, astfel încât să poată aduce beneficii consumatorilor, investitorilor și întreprinderilor, indiferent de locul în care se află aceștia.

Pentru a accelera implementarea acestui plan, în 2022, Comisia a prezentat două pachete de propuneri. În martie, Comisia a propus modificări ale Regulamentului privind depozitarii centrali de titluri de valoare pentru a mări siguranța și eficiența decontării pe piețele financiare din Uniune. Decontarea înseamnă livrarea de titluri de valoare către un cumpărător în schimbul plății în numerar către un vânzător, ea putând dura până la două zile lucrătoare, perioadă în care pot apărea atât riscuri de credit, cât și riscuri juridice. Pentru sistemul financiar al UE este deci esențial să se asigure faptul că aceste tranzacții sunt decontate în mod sigur și eficient. Propunerea are ca obiectiv să asigure norme mai bine proporționate și mai eficace pentru a reduce costurile de asigurare a conformității și sarcinile impuse de reglementare ale depozitarilor centrali de titluri de valoare, pentru a facilita capacitatea acestora de a oferi o gamă mai largă de servicii peste granițe și pentru a îmbunătăți supravegherea lor transfrontalieră.

Al doilea pachet de propuneri vizează trei domenii-cheie: consolidarea sistemului de compensare al Uniunii, armonizarea normelor în materie de insolvență între toate statele membre și reducerea sarcinii întreprinderilor în ceea ce privește cotarea la bursă.

Introducere

În 2022, Uniunea Europeană a continuat să lucreze pentru o Europă neutră din punct de vedere climatic, verde, echitabilă și socială, promovând mai multe inițiative lansate anterior de Comisia Europeană. În pofida provocărilor externe cu care s-a confruntat UE, angajamentul de a îmbunătăți educația, drepturile sociale și condițiile de muncă pentru toți cei care trăiesc în Europa rămâne o prioritate; aceasta include garantarea unor salarii minime adecvate și îmbunătățirea calității și accesibilității serviciilor de îngrijire pe termen lung.

Cel de al doilea summit european împotriva rasismului a reunit lideri ai UE și organizații locale pentru a consolida activitatea privind egalitatea și nediscriminarea. Acordarea unei atenții sporite aspectelor legate de egalitate a culminat cu anunțarea câștigătorilor primelor premii „Capitalele europene ale incluziunii și diversității”. A avut loc inaugurarea Forumului european privind ocuparea forței de muncă și drepturile sociale, cu discuții axate pe modalitățile de realizare a unei tranziții verzi echitabile și favorabile incluziunii.

O economie echitabilă pentru tranziția verde și pentru tranziția digitală

Pentru a garanta că tranziția către o economie și un continent neutre din punct de vedere climatic este echitabilă pentru toți, politicile sociale ale UE trebuie să fie aliniate la prioritățile sale verzi și digitale. Printre acestea se numără sprijinirea activă a oportunităților de angajare, accesul egal la o educație, formare și învățare pe tot parcursul vieții de calitate și favorabile incluziunii, precum și investiții în protecția socială pentru persoanele cele mai vulnerabile.

În 2022, statele membre și-au prezentat obiectivele sociale stabilite la nivel național pentru 2030 în vederea îndeplinirii Planului de acțiune privind Pilonul european al drepturilor sociale. Împreună, angajamentele lor plasează Uniunea Europeană pe traiectoria către atingerea sau chiar depășirea obiectivelor principale ale UE privind ocuparea forței de muncă, competențele și reducerea sărăciei.

O propunere centrală inclusă în pachetul legislativ „Pregătiți pentru 55” privind neutralitatea climatică (a se vedea capitolul 2) a fost crearea unui Fond pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice, cu scopul de a sprijini gospodăriile defavorizate din punct de vedere economic, întreprinderile mici și microîntreprinderile, precum și utilizatorii serviciilor de transport, prin abordarea impactului pe care îl are asupra cetățenilor tarifarea carbonului.

La un an după ce UE a adoptat viziunea pe termen lung pentru zonele rurale, peste o mie de organizații de la nivel european, național, regional și local s-au reunit sub egida Pactului rural 2022 pentru a dezvolta o cooperare mai strânsă între autoritățile publice din diferite domenii de politică și pentru a da un impuls sustenabilității și vitalității socioeconomice a zonelor rurale.

Cum combate Comisia discriminarea și cum promovează diversitatea?

• Prin legislație, strategii și planuri de acțiune, cum ar fi:
  • Planul de acțiune al UE de combatere a rasismului 2020-2025;
  • Strategia privind egalitatea pentru persoanele LGBTIQ 2020-2025;
  • Strategia privind egalitatea de gen 2020-2025;
  • Cadrul strategic al UE pentru egalitatea, incluziunea și participarea romilor 2021-2030;
  • Strategia privind drepturile persoanelor cu handicap 2021-2030;
  • Premiul „Capitalele europene ale incluziunii și diversității”;
  • Luna europeană a diversității;
  • Planul de acțiune privind Pilonul european al drepturilor sociale.
• Prin cooperarea cu statele membre.
• Furnizând finanțare prin intermediul programului „Cetățeni, egalitate, drepturi și valori”, al Fondului social european și al Fondului social european Plus.
• Prin sprijinirea inițiativelor voluntare, cum ar fi cartele europene ale diversității.

Statele membre s-au angajat să mărească rata de ocupare a forței de muncă în rândul populației cu vârste cuprinse între 20 și 64 de ani la cel puțin 78,5 %, depășind obiectivul inițial al Uniunii, de cel puțin 78 %. De asemenea, acestea s-au angajat ca cel puțin 57,6 % din totalul adulților să participe la cursuri de formare în fiecare an până în 2030, comparativ cu obiectivul Uniunii, de cel puțin 60 %. De asemenea, statele membre s-au angajat să reducă cu cel puțin 15,6 milioane numărul persoanelor expuse riscului de sărăcie sau de excluziune socială până în 2030, depășind obiectivul UE, de cel puțin 15 milioane.

Sprijin pentru lucrători

Parlamentul European și statele membre ale UE au ajuns la un acord politic cu privire la Directiva privind salariile minime adecvate, care stabilește un cadru menit să garanteze că salariile minime stabilite la nivel național sunt adecvate scopului, asigurându-le salariaților o calitate decentă a vieții. Noile norme vor promova negocierile colective privind stabilirea salariilor și vor îmbunătăți accesul efectiv al lucrătorilor la protecția salariului minim în UE.

De asemenea, a intrat în vigoare Directiva privind transparența și previzibilitatea condițiilor de muncă în Uniunea Europeană, care le asigură lucrătorilor din întreaga Europă o mai mare stabilitate și le permite să primească în timp util informații mai ample cu privire la aspectele esențiale ale locului lor de muncă, cum ar fi locul de desfășurare a activității și remunerația.

Sprijinirea tinerilor pentru găsirea unui loc de muncă

În cadrul Anului european al tineretului 2022, a fost lansată inițiativa ALMA (aim, learn, master, achieve) pentru a-i ajuta pe tinerii defavorizați (cu vârste cuprinse între 18 și 30 de ani) să intre pe piața forței de muncă din spațiul UE.

ALMA le oferă participanților o ședere supravegheată în străinătate, pentru o perioadă de 2-6 luni, într-un alt stat membru al UE, urmată de o formare intensivă și de asistență pentru găsirea unui loc de muncă la întoarcere. Îndrumarea și consilierea sunt disponibile în fiecare etapă. Finanțată în cadrul Fondului Social European Plus, inițiativa va veni în completarea unor programe existente, ca Erasmus+ sau Corpul european de solidaritate, și se va adresa unei categorii de tineri care nu este vizată de aceste programe.

Inegalitățile sociale și șomajul sunt cele mai importante preocupări ale tinerilor europeni.

Sursa: „Viitorul Europei”, Eurobarometru special nr. 517/2022.

88 % dintre europeni consideră că Europa socială este importantă pentru ei la nivel personal.

Sursa: „Aspecte sociale”, Eurobarometru special nr. 509/2021.

Sprijin pentru persoanele aflate în dificultate

Un venit minim adecvat (prestații în numerar care acționează ca o plasă de siguranță socială, diferite de salariul minim) contribuie la garantarea faptului că toată lumea își poate plăti facturile și poate duce o viață demnă. Acesta este deosebit de important în perioadele de recesiune economică, deoarece contribuie la atenuarea scăderii veniturilor gospodăriilor din care fac parte persoanele aflate în cea mai mare dificultate, precum și la asigurarea unei creșteri durabile și favorabile incluziunii. Deși sistemele de venit minim există în toate statele membre, gradul lor de adecvare, acoperire și eficacitate în ceea ce privește sprijinirea persoanelor variază în mod semnificativ.

Peste
95 de milioane
de persoane din UE erau expuse riscului de sărăcie sau de excluziune socială în 2021.

Aproximativ 20 % dintre persoanele fără un loc de muncă expuse riscului de sărăcie nu sunt eligibile pentru a primi sprijin pentru venit.

Se estimează că între
30 % și 50 %
din populația eligibilă nu a participat la sistemele de venit minim.

Recomandarea urmărește:

să protejeze persoanele cele mai vulnerabile prin reducerea riscului de sărăcie și de excluziune socială;

să ofere stimulente și sprijin pentru reintegrarea pe piața muncii a persoanelor care pot lucra;

să contribuie la atingerea obiectivelor UE pentru 2030 în materie de ocupare a forței de muncă și de reducere a sărăciei;

să mențină sustenabilitatea finanțelor publice.

În 2022, Comisia a prezentat o propunere de recomandare a Consiliului Uniunii Europene privind venitul minim adecvat, cu intenția de a sprijini statele membre să își modernizeze sistemele de venit minim și să le facă mai eficiente în combaterea sărăciei, promovând în același timp integrarea pe piața forței de muncă a persoanelor care pot lucra.

Un An european al tineretului

Pentru a evidenția oportunitățile oferite tinerilor de tranziția verde și de tranziția digitală și pentru a include o perspectivă a tineretului în politicile UE, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat anul 2022 Anul european al tineretului.

VIDEO Un material video privind Anul european al tineretului.

Pentru a aduce în prim-plan teme care îi preocupă în mod deosebit pe tineri, cum ar fi schimbările climatice și mediul, locurile de muncă și sănătatea mintală, a fost lansată o platformă imersivă intitulată „Voice your Vision” (Dă glas ideilor tale), care le oferă o modalitate de a înregistra mesaje legate de domeniile de politică abordate de Anul tineretului și de a-și face auzită vocea.

Pentru a stimula participarea și implicarea activă, a fost lansată o serie de dialoguri privind politica pentru tineret, în cadrul cărora tinerii au ocazia să se angajeze în dezbateri cu membrii colegiului comisarilor; totodată, discuțiile din seria Youth Talks i-au adus pe tineri în centrul atenției pentru a disemina idei noi și pentru a-și inspira colegii de generație să joace un rol important în procesul de schimbare.

Portalul european pentru tineret a prezentat toate oportunitățile legate de Anul european al tineretului. Acesta a inclus o secțiune cu relatări ale unor tineri jurnaliști și o secțiune privind politica pentru tineret unde sunt enumerate inițiativele care aduc beneficii directe tinerilor. Harta activităților din cadrul Portalului european pentru tineret a oferit peste 8 500 de activități organizate în întreaga Europă și în afara spațiului european.

VIDEO Dialogul privind politica pentru tineret referitor la finanțarea viitoarelor priorități ale UE, cu Johannes Hahn, comisarul european pentru buget și administrație, în cadrul Anului european al tineretului, septembrie 2022.

Educație, competențe și învățare pe tot parcursul vieții

În 2022, statele membre și-au consolidat cooperarea în temeiul noului cadru strategic al Spațiului european al educației și au mobilizat o finanțare semnificativă din partea UE pentru sectorul educației și formării. Concepută în 2017, inițiativa privind Spațiul european al educației ajută statele membre să colaboreze pentru a construi sisteme de educație și formare mai reziliente și mai favorabile incluziunii. Raportul din 2022 privind progresele înregistrate în realizarea Spațiului european al educației până în 2025 face bilanțul implementării inițiativelor Spațiului european al educației, al reformelor în materie de politici și al progreselor înregistrate în direcția atingerii obiectivelor la nivelul UE.

În domeniul egalității, echității, incluziunii și egalității de gen, Consiliul a adoptat recomandări privind mobilitatea tinerilor voluntari în întreaga UE, cu scopul de a îmbunătăți accesul la voluntariat al persoanelor cu mai puține oportunități. Consiliul a adoptat recomandări suplimentare privind „căile către succesul școlar”, pentru a reduce ratele de părăsire timpurie a școlii.

Uniunea Europeană a dorit, de asemenea, să le asigure universităților capacitățile necesare pentru a oferi programe educaționale și de cercetare de mai bună calitate și mai favorabile incluziunii, cu două jaloane importante atinse în 2022: comunicarea privind o strategie europeană pentru universități și recomandarea Consiliului privind crearea de punți pentru o cooperare europeană eficace în domeniul învățământului superior. Obiectivul urmărit a fost dezvoltarea unei dimensiuni cu adevărat europene în sectorul învățământului superior, bazată pe valori comune. Excelența și incluziunea sunt caracteristici distinctive ale învățământului superior european. În urma unui apel adresat de liderii UE Consiliului, Comisiei și statelor membre de a consolida parteneriatele dintre universități, Inițiativa privind universitățile europene include în prezent 44 de alianțe în care sunt implicate 340 de instituții de învățământ superior din 31 de țări.

Alături de eforturile statelor membre și ale părților interesate, Recomandarea Consiliului din 2022 privind o abordare europeană a microcertificatelor pentru învățarea pe tot parcursul vieții și capacitatea de inserție profesională va contribui la eliminarea lacunelor în materie de competențe prin asigurarea faptului că cetățenii UE pot beneficia de parcursuri academice și profesionale personalizate de-a lungul întregii vieți.

În 2022, au fost lansate primele 11 academii Erasmus+ pentru profesori, cu participarea a 182 de organizații din 23 de țări, care vor primi în total 15 milioane de euro pe o perioadă de 3 ani pentru a le oferi cadrelor didactice oportunități de învățare și mobilitate. Dimensiunea verde și digitală a educației este, la rândul său, esențială pentru finalizarea Spațiului european al educației.

Uniunea Europeană a participat totodată la Summitul ONU privind transformarea educației, trimițând un semnal politic puternic cu privire la necesitatea de a accelera eforturile de atingere a obiectivului de dezvoltare durabilă nr. 4 al ONU privind educația de calitate. Președinta von der Leyen a fost anunțată drept unul dintre cei cinci campioni mondiali în domeniu, iar Uniunea Europeană s-a remarcat prin lansarea de apeluri la majorarea finanțării pentru educație la nivel global.

În 2022, UE și statele membre au luat măsuri pentru a garanta accesul cursanților de toate vârstele la cunoștințele și competențele necesare pentru un mod de viață mai sustenabil și pentru adaptarea la o piață a muncii în schimbare, specifică erei digitale. Recomandarea Consiliului privind învățarea pentru tranziția verde și dezvoltarea durabilă și cadrul european al competențelor în materie de sustenabilitate, alături de dialogul structurat privind educația digitală și competențele digitale, aflat în desfășurare, abordează nevoile tot mai accentuate ale UE în materie de competențe pentru tranziția verde și tranziția digitală.

Așadar, pentru a trece la o economie modernă, eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor și competitivă, este necesar să se garanteze că forța de muncă din Europa deține competențele adecvate. În iunie, Consiliul a adoptat o recomandare pentru a sprijini nevoile de formare ale adulților în vârstă de muncă. Recomandarea propune crearea de către statele membre a unor „conturi personale de învățare” pentru a îmbunătăți accesul la formare și pentru a menține lucrătorii în câmpul muncii. Obiectivul urmărit este creșterea numărului de persoane implicate în activități de formare în fiecare an.

Consiliul a adoptat totodată o recomandare privind asigurarea unei tranziții echitabile către neutralitatea climatică, invitând statele membre să adopte măsuri care abordează aspectele sociale și de ocupare a forței de muncă ale politicilor privind clima, energia și mediul. Aceste măsuri includ un pachet cuprinzător de politici privind educația de calitate, accesibilă și favorabilă incluziunii, formarea și învățarea pe tot parcursul vieții, precum și egalitatea de șanse.

Pactul privind competențele din cadrul Agendei pentru competențe în Europa urmărește să reunească organizațiile publice și private prin facilitarea formării de parteneriate la scară largă în materie de competențe și încurajarea asumării unor angajamente concrete din partea acestora în ceea ce privește perfecționarea și recalificarea adulților. În 2022, pactul a ajuns la 1 000 de membri care s-au angajat să pună la dispoziția lucrătorilor din întreaga Europă oferte concrete de formare și au reunit angajamente care au contribuit la formarea a 6 milioane de persoane. De asemenea, programul Erasmus+ și alte programe ale Uniunii Europene oferă finanțare semnificativă pentru inițiativele implementate la nivelul UE și pentru reformele din domeniul educației și formării la nivel național și local.

În octombrie, Comisia a adoptat o propunere privind desemnarea anului 2023 drept Anul european al competențelor. Alături de eforturile depuse de Parlamentul European, statele membre și actorii publici și privați, acest demers va revitaliza învățarea pe tot parcursul vieții în UE, ajutându-i pe cetățeni să dobândească competențele adecvate pentru locuri de muncă de calitate și permițând întreprinderilor să își acopere deficitul de competențe. Pentru a valorifica în continuare întregul potențial al forței de muncă europene, se va acorda o atenție suplimentară femeilor, tinerilor și persoanelor care nu sunt încadrate profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare.

Intensificarea măsurilor pentru o uniune a egalității

În 2022, Comisia a continuat să pună în aplicare o gamă largă de strategii privind egalitatea de gen (inclusiv egalitatea de remunerare), combaterea rasismului, a antisemitismului, a discriminării romilor și a comunității LGBTIQ și drepturile persoanelor cu handicap.

Egalitatea de gen

Raportul din 2022 privind egalitatea de gen în UE al Comisiei face bilanțul principalelor inițiative de promovare a egalității între femei și bărbați din ultimele 12 luni în principalele domenii ale Strategiei privind egalitatea de gen 2020-2025.

Iunie 2022 a marcat un acord istoric privind echilibrul de gen în întreprinderile din Uniunea Europeană prin Directiva privind femeile în consiliile de administrație, urmată de aprobarea deplină a Parlamentului European. Societățile europene cotate la bursele de valori din Uniune sunt obligate să atingă o cotă de 40 % în rândul membrilor sexului subreprezentat la nivelul administratorilor neexecutivi și de 33 % la nivelul tuturor administratorilor. Directiva impune, de asemenea, proceduri de numire clare și transparente.

În decembrie, Parlamentul și Consiliul au ajuns la un acord politic privind măsurile de asigurare a transparenței salariale, în urma unei propuneri a Comisiei din 2021. Noile norme vor asigura o mai mare transparență și o aplicare efectivă a principiului egalității de remunerare între femei și bărbați și vor îmbunătăți accesul la justiție pentru victimele discriminării salariale.

creștere de
26 %

Putem avea o creștere de 26 % la nivel mondial dacă eliminăm disparitatea de gen.

Sursa: The power of parity: How advancing women’s equality can add $12 trillion to global growth (Puterea parității: cum poate promovarea egalității femeilor să adauge 12 mii de miliarde de dolari la creșterea globală).

unul din cinci

Cel puțin unul din cinci mileniali consideră că este discriminat în permanență sau frecvent din cauza unui aspect legat de mediul din care provine. Rasa și etnia au fost factorii cel mai des menționați.

Sursa: The Deloitte Global 2021 Millennial and Gen Z Survey (Studiul Deloitte Global 2021 referitor la mileniali și Gen Z).

Investiții în femei și fete în UE și în întreaga lume

• Egalitatea de gen este în prezent un element fundamental al noului buget al UE, al NextGenerationEU și al finanțării pentru acțiunea externă a UE.
• Peste 100 de inițiative diferite privind egalitatea de gen figurează în planurile de redresare și reziliență ale statelor membre.
• 1,55 de miliarde EUR alocate în perioada 2021-2027 în cadrul programului UE „Cetățeni, egalitate, drepturi și valori”.
• 500 de milioane EUR alocate în cadrul inițiativei globale UE-ONU „Spotlight”.
• 85 % dintre inițiativele din cadrul Instrumentului de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională vor promova egalitatea de gen.

Combaterea violenței pe criterii de gen

Cu ocazia Zilei Internaționale a Femeii din martie 2022, Comisia a propus norme la nivelul UE pentru combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice. Directiva propusă incriminează violul definit pe baza lipsei consimțământului, mutilarea genitală a femeilor și violența cibernetică, care include partajarea neconsensuală de imagini intime, urmărirea cibernetică, hărțuirea cibernetică și incitarea cibernetică la violență sau la ură.

Normele propuse consolidează accesul victimelor la justiție și încurajează statele membre să pună în aplicare un mecanism de ghișeu unic, ceea ce înseamnă că toate serviciile de sprijin și protecție ar urma să fie situate în același loc.

Normele prevăd, de asemenea, dreptul victimelor de a solicita despăgubiri în cursul procedurilor penale. Propunerea vizează o protecție și un sprijin adecvate și specializate, cum ar fi liniile de asistență telefonică gratuite și centrele de primire în regim de urgență în caz de viol, și oferă sprijin grupurilor care au nevoi specifice sau sunt în pericol, inclusiv femeilor care fug din calea conflictelor armate.

O Uniune Europeană care protejează

Toată lumea are dreptul la servicii de îngrijire la prețuri accesibile: de la îngrijirea și educația copiilor preșcolari la îngrijirea pe termen lung la domiciliu și la serviciile comunitare. Participarea la educația timpurie are un impact pozitiv asupra dezvoltării copiilor și contribuie la reducerea riscului de excluziune socială și de sărăcie pe parcursul vieții acestora. Îngrijirea pe termen lung le permite persoanelor care, din cauza vârstei înaintate ori a unei boli și/sau a unui handicap, au nevoie de ajutor la activitățile zilnice pentru a-și menține autonomia și a trăi cu demnitate. Cu toate acestea, pentru multe persoane, aceste servicii nu sunt încă disponibile sau accesibile, inclusiv din punct de vedere financiar.

În 2022, Comisia a adoptat Strategia europeană privind serviciile de îngrijire. Strategia contribuie la bunăstarea beneficiarilor serviciilor de îngrijire, la egalitatea de gen și la echitatea socială. Acest plan ambițios urmărește să consolideze accesul la servicii de îngrijire pe termen lung la prețuri accesibile și de înaltă calitate și revizuiește obiectivele privind educația și îngrijirea timpurie stabilite de Consiliu la Barcelona (Spania), astfel cum se prevede în Planul de acțiune privind Pilonul european al drepturilor sociale.

Investițiile în serviciile de îngrijire sunt importante pentru atragerea și păstrarea talentelor în acest sector, care este adesea caracterizat de condiții de muncă dificile și de salarii mici, precum și pentru remedierea deficitului de forță de muncă și realizarea potențialului economic și de creare de locuri de muncă al sectorului. Această investiție va îmbunătăți totodată participarea femeilor pe piața forței de muncă. În condițiile în care femeile suportă în continuare cea mai mare parte a responsabilităților de îngrijire, 90 % din forța de muncă din sectorul îngrijirii formale fiind alcătuită din femei, iar 7,7 milioane de femei neavând un loc de muncă din cauza responsabilităților de îngrijire, un sector eficient al serviciilor de îngrijire ar putea compensa inegalități de gen persistente, precum diferențele de remunerare și de pensii între femei și bărbați.

Pentru a remedia aceste probleme, Comisia propune măsuri concrete pentru a sprijini statele membre în ceea ce privește sporirea accesului la servicii de îngrijire de înaltă calitate și la prețuri accesibile, îmbunătățind în același timp condițiile de muncă și echilibrul dintre viața profesională și cea privată pentru îngrijitori.

Începând din august 2022, toate statele membre au fost obligate să înceapă să aplice noile norme ale UE privind echilibrul dintre viața profesională și cea privată.

Aproape 90 % din forța de muncă din domeniul îngrijirii formale este reprezentată de femei.

7,7 milioane de femei nu lucrează din cauza responsabilităților de îngrijire neremunerate.

Investițiile în serviciile de îngrijire pot genera 13,6 milioane de noi locuri de muncă în UE până în 2030.

În 2019, doar 27 % dintre copiii expuși riscului de sărăcie și de excluziune socială erau înscriși în sistemul de educație și îngrijire a copiilor preșcolari, comparativ cu 35 % în rândul populației generale de copii.

Aproximativ o treime din gospodăriile cu nevoi de îngrijire pe termen lung nu utilizează servicii de îngrijire la domiciliu, deoarece nu și le pot permite.

Imagini © Adobe Stock

---

Punerea în aplicare a Strategiei privind egalitatea pentru persoanele LGBTIQ 2020-2025

UE a publicat noi orientări pentru strategii și planuri de acțiune pentru consolidarea egalității persoanelor LGBTIQ, care ajută statele membre să pună în aplicare măsuri de asigurare a egalității pentru comunitățile lor LGBTIQ. Orientările includ stabilirea unor obiective clare pentru promovarea egalității, concentrându-se, în același timp, asupra celor mai vulnerabili membri ai comunității LGBTIQ și asigurându-le protecția prin căi legale eficace.

De asemenea, Comisia a adoptat o propunere de armonizare a recunoașterii filiației în statele membre, protejând drepturile fundamentale ale copiilor și oferind securitate juridică familiilor (a se vedea capitolul 5).

Strategia privind drepturile persoanelor cu handicap 2021-2030

Persoanele cu handicap au dreptul la participare deplină în toate domeniile vieții, la fel ca orice altă persoană. În pofida progreselor înregistrate în anumite privințe, persistă multe obstacole. Doar jumătate dintre persoanele cu handicap sunt încadrate în muncă, în comparație cu 3 din 4 în cazul persoanelor fără handicap. În 2021, 29,7 % din populația cu handicap (cu activitate limitată) a UE în vârstă de 16 ani sau mai mult era expusă riscului de sărăcie sau de excluziune socială, în timp ce pentru persoanele fără handicap nivelul era de numai 18,8 %.

În 2022, Comisia a publicat un cadru de monitorizare pentru urmărirea progreselor înregistrate în ceea ce privește fiecare dintre cele 64 de acțiuni ale Strategiei privind drepturile persoanelor cu handicap 2021-2030. Două inițiative emblematice ale strategiei au fost deja puse în aplicare: crearea platformei pentru persoanele cu handicap, în cadrul căreia statele membre ale UE, societatea civilă și instituțiile colaborează pentru a transforma în realitate obiectivele strategiei, precum și reînnoirea strategiei în materie de resurse umane pentru Comisie, cu măsuri de promovare a diversității și a incluziunii persoanelor cu handicap.

Pachetul privind ocuparea forței de muncă pentru persoanele cu handicap, care vizează îmbunătățirea rezultatelor persoanelor cu handicap pe piața forței de muncă, a fost lansat în septembrie. Pachetul va contribui la elaborarea unor politici naționale care să implice persoanele cu handicap în tranziția verde și în tranziția digitală.

Cu prilejul Conferinței dedicate Zilei europene a persoanelor cu handicap, organizată de Comisie și de Forumul european al persoanelor cu handicap, vicepreședinta pentru valori și transparență, Věra Jourová, și comisarul pentru egalitate, Helena Dalli, au decernat premiile „Access City” 2023 pentru a acorda recunoaștere orașelor care au făcut eforturi de îmbunătățire a accesibilității și a participării persoanelor cu handicap. Skellefteå (Suedia) a câștigat pentru abordarea sa inovatoare și angajamentul său pe termen lung de a îmbunătăți accesibilitatea în spațiile publice și în cadrul infrastructurii de transport.

Platforma UE pentru persoanele cu handicap oferă un alt cadru care le permite părților interesate implicate să facă schimb de experiență și de bune practici, să învețe unele de la altele și să colaboreze.

© Adobe Stock

O Uniune Europeană cu adevărat antirasistă

Ca parte a măsurilor din cadrul Planului de acțiune al UE de combatere a rasismului, Comisia a organizat, în martie 2022, cel de al doilea summit european împotriva rasismului împreună cu instituțiile UE, statele membre, societatea civilă și diferite organisme de promovare a egalității și organizații locale. De la lansarea planului de acțiune, statelor membre li s-a solicitat să elaboreze planuri naționale de combatere a rasismului. Summitul a reprezentat o bună ocazie de a discuta progresele înregistrate în implementarea acestor planuri, în special a principiilor directoare comune pentru sprijinirea pregătirii și punerii în aplicare a planurilor naționale de acțiune pentru combaterea rasismului.

Totodată, Comisia a colaborat cu statele membre la elaborarea unui raport de evaluare a cadrelor strategice naționale pentru romi, ca activitate legată de noul Cadru strategic al UE pentru egalitatea, incluziunea și participarea romilor, analizând angajamentele asumate de statele membre și oferind orientări pentru orice îmbunătățire necesară.

UE și-a continuat activitatea de combatere a infracțiunilor motivate de ură și a discursurilor de incitare la ură rasiste și xenofobe, precum și de garantare a unei transpuneri și puneri în aplicare adecvate a Deciziei-cadru privind combaterea infracțiunilor motivate de ură și a discursurilor de incitare la ură prin intermediul dreptului penal, inclusiv prin proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor.

Combaterea antisemitismului

Comisia a început punerea în aplicare a primei Strategii a UE de combatere a antisemitismului și de susținere a vieții evreiești pentru perioada 2021-2030. Consiliul a adoptat concluzii privind combaterea rasismului și a antisemitismului în martie 2022 și a invitat statele membre să elaboreze strategii naționale de combatere a antisemitismului până la sfârșitul anului 2022. De asemenea, statele membre au fost invitate să utilizeze definițiile de lucru fără caracter juridic obligatoriu ale antisemitismului și ale negării și denaturării Holocaustului adoptate de Alianța Internațională pentru Memoria Holocaustului.

Primele premii ale UE pentru diversitate

În aprilie 2022, Comisia a anunțat câștigătorii primei ediții a premiilor „Capitalele europene ale incluziunii și diversității”, al căror scop este de a pune în lumină metropolele, orașele și regiunile din UE care reprezintă un exemplu în ceea ce privește politicile favorabile incluziunii. Câștigătorii, proveniți din cinci state membre, au fost celebrați pentru activitatea lor de construire a unor societăți mai echitabile prin promovarea diversității și a incluziunii în ceea ce privește sexul, originea rasială și etnică, religia și convingerile, handicapul, vârsta, drepturile persoanelor LGBTIQ și integrarea romilor.

Lansate în cadrul Planului de acțiune al UE de combatere a rasismului 2020-2025, premiile anuale „Capitalele europene ale incluziunii și diversității” fac parte din activitatea Comisiei în favoarea realizării unei veritabile uniuni a egalității, iar câștigătorii au fost anunțați în cadrul Lunii europene a diversității din 2022. Tema a fost „Crearea de legături”, iar discuțiile purtate de reprezentanți ai mediului de afaceri, ai mediului academic, ai organizațiilor neguvernamentale și ai Comisiei s-au axat pe modalitățile de a construi locuri de muncă favorabile incluziunii și de a crea politici eficace și intersecționale de incluziune și diversitate care să abordeze simultan mai multe aspecte ale discriminării.

VIDEO Câștigătorii primului premiu „Capitalele europene ale incluziunii și diversității” explică impactul local al premiului, motivațiile care îi animă și beneficiile generale ale eforturilor pentru o Europă mai echitabilă și mai favorabilă incluziunii.

Introducere

Într-un an de incertitudine crescândă, Uniunea Europeană a rămas o forță motrice a multilateralismului și s-a aflat în fruntea răspunsului la provocările globale, urmărind o politică de vecinătate ambițioasă, dând dovadă de solidaritate și dezvoltând parteneriate cuprinzătoare pentru a asigura și a promova pacea, stabilitatea, democrația și drepturile omului la nivel mondial.

Unite și hotărâte în răspunsul lor la războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și la crizele din domeniul alimentar și al energiei care au urmat, UE și statele sale membre au furnizat Ucrainei ajutor umanitar, asistență de urgență și sprijin financiar, operațional și militar (a se vedea capitolul 1).

Statele membre ale UE și-au reafirmat, de asemenea, angajamentul de a-și asuma o mai mare responsabilitate pentru securitatea și apărarea europeană, în strânsă cooperare cu partenerii internaționali, cu scopul de a proteja interesele și valorile comune.

Securitate și apărare

Pentru a îmbunătăți capacitatea UE de a-și proteja cetățenii, valorile și interesele și de a contribui la pacea și securitatea internațională, Consiliul a adoptat o Busolă strategică, pe care liderii Uniunii au aprobat-o în martie 2022. În conformitate cu direcția stabilită de Declarația de la Versailles, aceasta urmărește să intensifice investițiile, să valorifice tehnologiile inovatoare și critice și să construiască o piață europeană a apărării mai integrată și mai competitivă. Planul este de a majora bugetul pentru apărare al Uniunii Europene și de a îmbunătăți coordonarea dintre statele membre în ceea ce privește capabilitățile și standardizarea echipamentelor.

Cooperarea dintre UE și NATO constituie în continuare un pilon esențial al stabilității și securității europene. În 2022, alte două state membre ale UE, Finlanda și Suedia, au depus cereri de aderare la NATO, abandonând poziția lor de nealiniere militară de lungă durată.

În același an, Danemarca s-a alăturat celorlalte 26 de state membre în cadrul politicii de securitate și apărare comune, ceea ce a consolidat și mai mult capacitatea Uniunii de a-și asuma un rol de lider în operațiunile de menținere a păcii, în prevenirea conflictelor și în consolidarea securității internaționale.

Efectele probabile pe termen lung ale războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei (a se vedea capitolul 1) asupra ordinii de securitate europene și mondiale au necesitat o cooperare și mai strânsă cu parteneri precum ONU, NATO, Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa, Uniunea Africană și Asociația Națiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN).

Deoarece ordinea globală volatilă necesită o analiză a amenințărilor, Consiliul a adoptat Busola strategică a Uniunii Europene. Strategia și planul său de acțiune se bazează pe patru piloni principali: parteneriatul împotriva amenințărilor comune, acțiunea rapidă și decisivă în perioade de criză, investițiile în capabilități și tehnologii, precum și securitatea împotriva amenințărilor și protecția cetățenilor UE.

Instrumentul european pentru pace a furnizat echipamente militare și infrastructură de securitate forțelor armate ucrainene, lăsând o amprentă decisivă în ceea ce privește sprijinirea apărării Ucrainei. Pentru prima dată în istoria sa, Uniunea Europeană a furnizat echipamente letale unei țări pentru a se apăra împotriva unei agresiuni. De asemenea, prin intermediul Instrumentului european pentru pace, Uniunea Europeană a sprijinit, prin măsuri de asistență, o serie de țări partenere, cum ar fi Moldova, Mozambic, Niger, Somalia și țările din Balcanii de Vest, precum și Uniunea Africană.

De asemenea, UE a lansat misiunea de asistență militară a Uniunii Europene în sprijinul Ucrainei pentru a consolida capacitatea forțelor armate ucrainene de a apăra integritatea teritorială a Ucrainei în interiorul frontierelor sale recunoscute la nivel internațional, precum și pentru a descuraja posibilele ofensive militare viitoare ale Rusiei și ale altor potențiali agresori și a le face față.

UE și statele sale membre au mobilizat rapid Platforma multidisciplinară europeană împotriva amenințărilor infracționale pentru a asigura vigilența împotriva infractorilor care profită de agresiunea militară în curs din Ucraina. În Moldova a fost înființat un centru de sprijin al UE pentru securitatea internă și gestionarea frontierelor.

Uniunea Europeană a oferit sprijin operațional și financiar deplin țărilor aflate în prima linie (a se vedea capitolul 1). Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă (Frontex) oferă sprijin la frontierele UE cu Ucraina și cu Rusia pentru a ajuta autoritățile locale să facă față sosirilor unui număr mare de refugiați. Agenția Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Aplicare a Legii (Europol) este, de asemenea, prezentă pe teren și colaborează îndeaproape cu toate statele membre pentru a preveni și a combate infracțiunile, cum ar fi traficul de persoane, traficul de arme de foc, spălarea banilor și exploatarea forței de muncă.

Politica de vecinătate și negocieri privind extinderea

Balcanii de Vest și Turcia

Uniunea Europeană și-a menținut angajamentul față de perspectiva europeană a regiunii și, în iulie, a deschis negocierile cu Macedonia de Nord și cu Albania. De asemenea, în decembrie, a acordat Bosniei și Herțegovinei statutul de țară candidată.

Pachetul de extindere 2022 a inclus o prezentare detaliată a implementării Planului economic și de investiții pentru Balcanii de Vest, în valoare de 30 de miliarde de euro, ca parte a strategiei „Global Gateway” (a se vedea în cele ce urmează). Scopul acestui pachet este de a reduce decalajul socioeconomic aparent dintre Uniune și regiune și de a îmbunătăți securitatea energetică a regiunii.

Comisia Europeană a confirmat recomandarea sa de abandonare a regimului de vize pentru Kosovo (această denumire nu aduce atingere pozițiilor privind statutul și este conformă cu RCSONU 1244/1999, precum și cu Avizul CIJ privind Declarația de independență a Kosovoului). În cadrul negocierilor de aderare la UE cu Muntenegru și cu Serbia, Uniunea a menținut dialogul său periodic cu cele două țări, atât la nivel politic, cât și la nivel tehnic.

La 6 decembrie, a avut loc la Tirana (Albania) primul summit UE-Balcanii de Vest, care a reprezentat o ocazie importantă de a reconfirma perspectiva de aderare a partenerilor din Balcanii de Vest. Comisia a anunțat pachetul de sprijin pentru energie, constând în granturi în valoare de 1 miliard de euro pentru a ajuta Balcanii de Vest să facă față crizei energetice și pentru a promova tranziția acestei regiuni către o energie curată. În cadrul summitului, liderii au salutat, de asemenea, declarația comună a operatorilor de telecomunicații din Uniunea Europeană și din Balcanii de Vest cu privire la viitoarea reducere a costurilor de roaming între UE și Balcanii de Vest, precum și un angajament privind alinierea la politica UE în domeniul vizelor.

Uniunea Europeană și-a continuat dialogul la nivel înalt cu Turcia în anumite domenii de interes comun, în special în ceea ce privește schimbările climatice și migrația. A continuat, de asemenea, dialogul intens în domeniul comerțului.

Parteneriatul estic

În urma deciziei Consiliului European din iunie 2022, Uniunea Europeană a acordat statutul de țări candidate Moldovei și Ucrainei, precum și o perspectivă europeană Georgiei.

Uniunea Europeană a continuat să implementeze planul său economic și de investiții ambițios, ca parte a strategiei „Global Gateway” (a se vedea în cele ce urmează), în întreaga regiune a Parteneriatului estic, pentru a sprijini întreprinderile mici și mijlocii și dubla tranziție verde și digitală.

Uniunea Europeană investește 2,3 miliarde de euro în favoarea partenerilor săi estici, cu scopul de a mobiliza investiții în valoare de până la 17 miliarde de euro în toate sectoarele. Este vorba de proiecte de conectivitate digitală, cum ar fi instalarea unui cablu din fibră optică în Marea Neagră și dezvoltarea infrastructurii de bandă largă de mare viteză. Rutele de transport pentru persoane și mărfuri între regiunea Caucazului și Uniunea Europeană reprezintă, de asemenea, o prioritate.

Semnarea Memorandumului de înțelegere privind energia cu Azerbaidjanul a consolidat securitatea energetică a Uniunii și tranziția verde a Azerbaidjanului.

În urma alegerilor prezidențiale frauduloase din Belarus din 2020 și a implicării regimului în războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, UE și-a intensificat sancțiunile împotriva regimului din Belarus. Cu toate acestea, Uniunea Europeană continuă să ofere sprijin și solidaritate poporului belarus, atât în țară, cât și în exil.

Vecinătatea sudică

Implementarea Planului economic și de investiții pentru vecinătatea sudică, ca parte a strategiei „Global Gateway” (a se vedea în cele ce urmează), este în plină desfășurare, cu proiecte importante care se conturează în domeniile prioritare ale tranziției verzi și rezilienței la schimbările climatice. În 2022, suma de 30 de miliarde de euro a fost angajată pentru investiții în vecinătatea sudică, în mare parte pentru infrastructura de energie din surse regenerabile.

În noiembrie, Uniunea Europeană și Egiptul și-au intensificat cooperarea în ceea ce privește tranziția către o energie curată, prin semnarea unui memorandum de înțelegere referitor la un parteneriat strategic privind hidrogenul din surse regenerabile.

Războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei a cauzat multiple efecte negative în țările din vecinătatea sudică, în special în rândul celor dependente structural de importurile de alimente și care suferă de pe urma deteriorării condițiilor socioeconomice cauzate deja de pandemia de COVID-19.

Comisia a sprijinit reziliența țărilor partenere prin programe care abordează aspecte precum redresarea economică, protecția socială, crearea de locuri de muncă și agricultura. Un sprijin din partea Uniunii, în valoare de 225 de milioane de euro, a fost pus la dispoziția vecinătății sudice prin intermediul Mecanismului pentru alimente și reziliență, pentru a atenua efectele potențialelor crize alimentare emergente cauzate de dependența ridicată de importurile de alimente perturbate de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei (a se vedea secțiunea „Securitatea alimentară”).

Parteneriate internaționale și ajutor umanitar

Strategia „Global Gateway”

În 2022, Uniunea Europeană a lucrat la implementarea dispozitivului său de finanțare a investițiilor, care va avea efecte pozitive și durabile, și anume strategia „Global Gateway”. Lansată la sfârșitul anului 2021 pentru a sprijini investițiile majore în proiecte de infrastructură atât materială, cât și imaterială, aceasta urmărește să stimuleze legăturile inteligente, curate și sigure în sectoarele digital, energetic și al transporturilor și să consolideze sistemele de sănătate, educație și cercetare.

Printr-o abordare de tip „Echipa Europa”, UE, statele sale membre, băncile de dezvoltare și instituțiile financiare au convenit să contribuie la mobilizarea a 300 de miliarde de euro până în 2027, pentru a investi în țările partenere. Primul pachet major de investiții UE-Africa „Global Gateway”, în valoare de 150 de miliarde de euro, a fost lansat în cadrul summitului UE-Uniunea Africană din februarie.

În primul an de implementare s-au realizat investiții-cheie pentru a stimula conectivitatea digitală prin cabluri de date submarine și conexiuni terestre între Uniunea Europeană și partenerii săi, pentru a spori producția de energie din surse regenerabile prin investiții în centrale solare și parcuri eoliene, precum și pentru a spori accesul la vaccinuri, medicamente și tehnologii medicale și capacitatea de producție a acestora.

Într-o abordare de tip „Echipa Europa”, UE și statele sale membre rămân principalii furnizori de asistență oficială pentru dezvoltare la nivel mondial, cu 71,6 miliarde de euro în 2021 (cele mai recente date disponibile), reprezentând 41 % din asistența globală. Împreună, acestea furnizează, de asemenea, mai mult de jumătate din ajutorul global pentru educație, sprijinind sectorul educației în peste 100 de țări din întreaga lume. Uniunea Europeană rămâne în prima linie a eforturilor de realizare a Agendei 2030 a ONU și a obiectivelor sale de dezvoltare durabilă.

Anul 2022 a marcat, de asemenea, 45 de ani de relații UE-ASEAN. Cu ocazia summitului aniversar UE-ASEAN, UE și statele sale membre au anunțat, în cadrul unei abordări de tip „Echipa Europa”, mobilizarea a 10 miliarde de euro ca parte a „Global Gateway”, pentru a accelera investițiile în infrastructură în țările ASEAN. O serie de proiecte emblematice au fost identificate în regiunea indo-pacifică, cum ar fi Inițiativa privind conectivitatea durabilă a Echipei Europa.

Pentru a sprijini eforturile țărilor partenere de a combate pandemia și consecințele acesteia, până la sfârșitul anului 2021 fuseseră deja mobilizate 53,7 miliarde de euro, dintre care 47,7 miliarde de euro au fost deja plătite, în cadrul unei abordări de tip „Echipa Europa”. În 2022, UE și statele sale membre au continuat să joace un rol primordial în ceea ce privește solidaritatea internațională împotriva COVID-19, punând la dispoziția țărilor partenere un număr de 502,2 milioane de doze de vaccin. Dintre acestea, 422 de milioane de doze au fost puse la dispoziție prin intermediul COVAX (1,1 milioane de doze prin intermediul mecanismului de protecție civilă al UE), iar 80,2 milioane de doze la nivel bilateral (38 de milioane cu ajutorul mecanismului de protecție civilă al UE).

Uniunea Europeană a alocat o sumă suplimentară de 300 de milioane de euro pentru a accelera introducerea și utilizarea vaccinurilor în mai multe țări, majoritatea din Africa, precum și alte 100 de milioane de euro pentru a consolida sistemele de sănătate și a îmbunătăți accesul la diagnosticare și tratament. Pentru a întări capacitățile în materie de sănătate la nivel mondial, Uniunea Europeană a sprijinit crearea unui nou fond internațional pentru prevenirea, pregătirea și răspunsul în caz de pandemie și va contribui la acesta cu 427 de milioane de euro.

În 2022, implementarea inițiativei Echipei Europa privind producerea de vaccinuri, medicamente și tehnologii medicale și accesul la acestea în Africa a înregistrat progrese, fiind anunțată și o inițiativă de sprijinire a unor eforturi similare în America Latină și în Zona Caraibilor. Acest lucru va completa și va consolida și mai mult legăturile sociale, economice și științifice dintre Uniunea Europeană și America Latină și Zona Caraibilor.

Uniunea Europeană a prezentat, de asemenea, o strategie de consolidare a parteneriatului dintre statele sale membre și Consiliul de Cooperare al Golfului în domenii-cheie de politică, cum ar fi energia, tranziția verde și schimbările climatice, comerțul și diversificarea economică, stabilitatea regională și securitatea globală, provocările umanitare și în materie de dezvoltare și contactele interpersonale mai strânse. Uniunea Europeană urmărește o cooperare consolidată cu donatorii arabi cu privire la prioritățile comune.

Ajutor umanitar și protecție civilă

În ultimii 30 de ani, Uniunea Europeană a contribuit la alinarea suferinței a milioane de persoane dintre cele mai vulnerabile din peste 110 țări. În 2022, Comisia a mobilizat 2,2 miliarde de euro sub formă de ajutor umanitar, pentru a răspunde celor mai presante nevoi ale populațiilor afectate din întreaga lume. Un euro din șapte din bugetul UE consacrat ajutorului umanitar este alocat „urgențelor uitate”, cum ar fi foametea din regiunea Sahel.

De asemenea, Comisia a continuat să ofere finanțare în scopuri umanitare celor 4 milioane de refugiați din Turcia, majoritatea fugind din calea războiului din Siria. Alte 50 de milioane de euro s-au adăugat ajutorului umanitar în valoare de 325 de milioane de euro anunțat deja la sfârșitul anului 2021 pentru programul „Plasa de siguranță socială de urgență” din Turcia, ceea ce înseamnă că, începând din 2012, finanțarea totală în scopuri umanitare din partea UE pentru Turcia a ajuns la aproape 3,4 miliarde de euro.

În perioada 9-10 mai 2022, Uniunea Europeană a prezidat cea de a șasea conferință de la Bruxelles privind „Sprijinirea viitorului Siriei și al regiunii”, care a reunit 55 de țări și 22 de organizații internaționale. Conferința, care reprezintă principalul eveniment de strângere de donații pentru Siria și regiune, a mobilizat un ajutor în favoarea sirienilor din interiorul țării și din țările învecinate prin angajamente în valoare totală de peste 6,4 miliarde de euro.

În 2022, a fost creat un nou instrument, și anume Capacitatea de răspuns umanitar european, menit să acopere lacunele, în special în materie de logistică, în ceea ce privește răspunsul umanitar la pericolele naturale declanșate brusc și la dezastrele provocate de om.

VIDEO Ajutorul primit de o brutărie pentru a reaprinde cuptoarele după război, Alep (Siria), martie 2022.

Inițiativa privind capacitatea de răspuns umanitar european va contribui la furnizarea de sprijin actorilor umanitari și personalului de intervenție în situații de urgență prin stocurile sale de produse nealimentare și apă pentru adăposturi, salubritate și igienă, experți în domeniul sănătății și al logisticii și servicii logistice comune, cum ar fi podul aerian umanitar al Uniunii Europene, rutele aeriene ale Uniunii Europene pentru ajutor umanitar, livrarea pe ultimul kilometru, serviciile de transport și depozitare.

Operațiunile de ajutor umanitar finanțate de Uniunea Europeană acoperă o varietate de sectoare, printre care se numără securitatea alimentară, asistența medicală, adăposturile și educația în situații de urgență, dar și serviciile de protecție, inclusiv împotriva violenței pe criterii de gen. Ajutorul se acordă pe baza celor patru principii umanitare fundamentale: umanitate, neutralitate, imparțialitate și independență.

Uniunea Europeană își menține angajamentul ferm de a promova respectarea dreptului internațional umanitar pentru a-și putea îndeplini obiectivele în materie de ajutor umanitar și pentru a îmbunătăți securitatea partenerilor săi umanitari, însă încălcările dreptului internațional umanitar rămân o provocare în întreaga lume.

UE: un donator umanitar major în Yemen

După 7 ani de război, criza din Yemen rămâne una dintre cele mai grave crize umanitare din lume. Milioane de yemeniți sunt strămutați, trăiesc în sărăcie și sunt malnutriți. În plus, mai mult de jumătate din populație este afectată de insecuritate alimentară. Ajutorul umanitar furnizat de UE ajută Yemenul să beneficieze de asistență alimentară, asistență medicală, educație, apă și adăpost. De asemenea, acesta contribuie la îmbunătățirea serviciilor de igienă în zonele cu un grad ridicat de insecuritate alimentară și malnutriție, în zonele afectate de conflicte și pentru populațiile strămutate.

Cornul Africii

633 de milioane EUR (Echipa Europa)
Pentru combaterea insecurității alimentare extreme ca urmare a secetei fără precedent, a pandemiei de COVID-19 și a agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei

Regiunea Sahel și a Lacului Ciad

954 de milioane EUR (UE și statele sale membre)
Pentru combaterea insecurității alimentare acute și în curs de deteriorare în Africa

Siria și țările din regiune

6,4 miliarde EUR
Angajamentul total asumat în cadrul Conferinței siriene din 2022
UE și statele sale membre s-au angajat să aloce 4,8 miliarde EUR. Au fost cei mai mari donatori de asistență umanitară și de asistență pentru reziliență acordate acestei regiuni, cu 27,4 miliarde EUR alocate începând din 2011.

Afganistan și țările din regiune

Peste 115 milioane EUR
Pentru sprijinirea organizațiilor umanitare (plus finanțare suplimentară ca răspuns la cutremurul devastator cu magnitudinea de 5,9 care a lovit estul Afganistanului în iunie 2022)

Yemen

170 de milioane EUR
Pentru cei afectați de conflict
De la începutul războiului în 2015, UE a contribuit cu peste 1,2 miliarde EUR ca răspuns la criză, inclusiv 862 de milioane EUR sub formă de ajutor umanitar și 407 milioane EUR sub formă de asistență pentru dezvoltare.

Myanmar/Birmania

27 de milioane EUR
Pentru a răspunde nevoilor imediate ale celor mai vulnerabile comunități, inclusiv ale comunităților strămutate și afectate de conflicte

Securitatea alimentară

Blocada asupra exporturilor ucrainene și distrugerea terenurilor destinate producției vegetale au generat riscuri semnificative atât pentru disponibilitatea alimentelor, cât și pentru accesibilitatea ca preț a acestora în vecinătatea UE, în Africa de Nord și în Orientul Mijlociu, dar și în Asia, Africa Subsahariană și America Latină, în special în ceea ce privește grâul, care reprezintă un produs alimentar de bază.

Adoptând o abordare de tip „Echipa Europa”, Uniunea Europeană, împreună cu statele sale membre și cu instituțiile sale financiare, a pus în comun resursele și expertiza sa, pentru a aborda criza alimentară mondială, recunoscând totodată pe deplin necesitatea de a lucra la nivel multilateral, în cooperare cu partenerii internaționali.

Ca parte a răspunsului la insecuritatea alimentară la nivel mondial, Uniunea Europeană a mobilizat alte 600 de milioane de euro pentru a veni în ajutorul țărilor afectate din Africa, Zona Caraibilor și Pacific și 225 de milioane de euro în favoarea Africii de Nord și a Orientului Mijlociu. Astfel, sprijinul total estimat al Uniunii pentru securitatea alimentară mondială și sistemele alimentare mondiale până în 2024 a ajuns la peste 8,3 miliarde de euro.

Contribuția totală a Uniunii Europene la securitatea mondială este de 8,3 miliarde de euro, fiind distribuită după cum urmează: la nivel mondial, 1,32 miliarde de euro, Africa Subsahariană 3,21 miliarde de euro, vecinătatea sudică 1,12 miliarde de euro, Asia și Pacific 1,05 miliarde de euro, Balcanii de Vest și Turcia 886 de milioane de euro, America Latină și Zona Caraibilor 384 de milioane de euro și vecinătatea estică 294 de milioane de euro.

Uniunea Europeană a depus eforturi pentru a-și spori producția de alimente, pentru a facilita comerțul cu alimente și furaje din Ucraina și pentru a consolida producția de alimente la nivel local. La cererea autorităților ucrainene din sectorul agricol, accesul la piețele Uniunii a fost menținut și facilitat într-un mod flexibil, atât pentru importurile către piețele ucrainene, cât și pentru exporturile dinspre acestea. Culoarele de solidaritate UE-Ucraina au creat noi rute logistice pentru a conecta Ucraina cu partenerii comerciali mondiali (a se vedea capitolul 1).

Uniunea Europeană a sprijinit, de asemenea, eforturile ONU prin intermediul Inițiativei privind exportul de cereale prin Marea Neagră, pentru a facilita tranzitul în condiții de siguranță al cerealelor și al produselor alimentare și îngrășămintelor conexe din porturile ucrainene de la Marea Neagră către alte porturi de distribuție.

Datorită acestor inițiative, din mai până în decembrie 2022, aproximativ 29 de milioane de tone de produse agricole au fost exportate din Ucraina, conform informațiilor primite de la Ministerul Agriculturii din Ucraina. O sumă suplimentară de 1 miliard de euro a fost mobilizată în decembrie pentru a susține și a extinde culoarele de solidaritate UE-Ucraina.

VIDEO Culoarele de solidaritate UE-Ucraina.

Comerțul și tehnologia

Noi instrumente

Pentru a aborda problema utilizării comerțului ca armă de către alte puteri mondiale, Uniunea Europeană a introdus o serie de instrumente noi. În 2022, a intrat în vigoare Instrumentul pentru achiziții publice internaționale, care oferă Uniunii un efect de levier mai important pentru a permite întreprinderilor sale să aibă acces la piețele de achiziții publice din afara UE.

În Parlamentul European și în Consiliul Uniunii Europene s-au înregistrat progrese în ceea ce privește adoptarea Instrumentului anticoerciții, care va ajuta Uniunea Europeană să combată coerciția economică, în care o țară terță încearcă să exercite presiuni asupra UE sau asupra statelor sale membre pentru a face alegeri de politică. Instrumentul va oferi Uniunii capacitatea de a impune contramăsuri sub formă de restricții în materie de comerț, investiții sau altele.

În plus, noua comunicare privind puterea parteneriatelor comerciale urmărește să consolideze rolul acordurilor comerciale ale Uniunii Europene în ceea ce privește promovarea dezvoltării durabile și protejarea la nivel mondial a climei, a mediului și a drepturilor lucrătorilor. Noua abordare include utilizarea sancțiunilor comerciale pentru încălcarea principalelor dispoziții în materie de climă și muncă.

Acorduri

În iunie, UE și Noua Zeelandă au încheiat negocierile pentru un acord comercial cu cele mai ambițioase angajamente în materie de durabilitate dintre toate acordurile comerciale încheiate de Uniune până în prezent. Acesta va deschide noi oportunități pentru fermierii, întreprinderile și lucrătorii europeni.

VIDEO UE și Noua Zeelandă semnează un acord de liber schimb, iunie 2022.

De asemenea, în 2022 au continuat negocierile pentru acorduri comerciale cu Australia și cu India. S-au desfășurat totodată lucrări de ordin tehnic și juridic în ceea ce privește acordul comercial UE-Mercosur. S-a ajuns la un acord politic pentru încheierea negocierilor în vederea unui acord comercial cu Chile.

În 2022, Uniunea Europeană a semnat primul său acord de transport aerian cuprinzător între două blocuri cu cele 10 țări ASEAN, care acoperă o populație totală UE-ASEAN de peste 1,1 miliarde de locuitori. Acest acord va deschide piețe, va îmbunătăți conectivitatea directă și va genera beneficii economice și noi oportunități datorită instituirii unui set unic de norme pentru toate serviciile aeriene dintre UE și ASEAN. Acest lucru va aduce beneficii atât consumatorilor, cât și companiilor aeriene și aeroporturilor. Acordul se bazează pe standarde comune ridicate în domenii precum mediul, aspecte legate de ocuparea forței de muncă și concurența loială, precum și siguranța și securitatea aviației.

Acordul cuprinzător privind transportul aerian dintre UE și ASEAN

Înlocuiește peste 140 de acorduri bilaterale privind serviciile aeriene cu statele membre ale Asociației Națiunilor din Asia de Sud-Est.

Oceane și pescuit

Noul acord al Organizației Mondiale a Comerțului, menit să pună capăt subvențiilor dăunătoare pentru pescuit, reprezintă un pas esențial către asigurarea faptului că subvențiile pentru pescuit la nivel mondial au ca obiectiv central durabilitatea și că ele vor contribui astfel la protecția oceanelor. Acordul interzice subvențiile care contribuie la pescuitul ilegal, nedeclarat și nereglementat, precum și la pescuitul nereglementat în marea liberă. De asemenea, sunt interzise subvențiile pentru stocurile supraexploatate pentru care nu au fost instituite măsuri de gestionare a pescuitului menite să readucă stocul la un nivel sănătos.

VIDEO Rezultatele celei de a 12-a Conferințe ministeriale a Organizației Mondiale a Comerțului: Acordul privind subvențiile pentru pescuit, iunie 2022.

În plus, comunicarea comună referitoare la Agenda UE privind guvernanța internațională a oceanelor a propus măsuri pentru oceane sigure, securizate, curate, sănătoase și gestionate în mod durabil. În conformitate cu agenda, Uniunea Europeană și-a asumat 52 de angajamente voluntare în valoare de până la 7 miliarde de euro – un exemplu concret al rolului de lider mondial al UE în protejarea oceanelor lumii. Agenda respectivă va juca un rol important în realizarea dimensiunii albastre a Pactului verde european. Ea ține seama de principalele tendințe, cum ar fi impactul exacerbat al schimbărilor climatice, declinul periculos al biodiversității și modificarea condițiilor geopolitice.

Uniunea Europeană s-a angajat să consolideze cadrul internațional de guvernanță a oceanelor la nivel mondial și regional și să facă din durabilitatea oceanelor o realitate până în 2030, adoptând o abordare coordonată și complementară în privința provocărilor comune și a efectelor cumulative.

De asemenea, Uniunea va continua să facă din oceane un spațiu sigur și securizat, ca răspuns la concurența din ce în ce mai acerbă din apele internaționale și la provocările la adresa cooperării multilaterale.

Prin actualizarea politicii sale, Uniunea Europeană și-a reiterat angajamentul activ de a accelera implementarea Agendei 2030 a ONU și a celui de al 14-lea obiectiv de dezvoltare durabilă.

Parteneriate digitale

În cadrul reuniunii ministeriale din 2022 a Consiliului pentru comerț și tehnologie, Uniunea Europeană și Statele Unite și-au reafirmat sprijinul pentru un internet deschis, global, interoperabil, fiabil și securizat, astfel cum este consacrat în Declarația privind viitorul internetului și în Declarația europeană privind drepturile și principiile digitale. Cele două părți au discutat, de asemenea, despre implementarea unor principii comune privind inteligența artificială și au convenit să elaboreze o foaie de parcurs comună privind instrumentele de evaluare și măsurare pentru o inteligență artificială fiabilă și gestionarea riscurilor.

În 2022, Uniunea Europeană a lansat, de asemenea, un consiliu pentru comerț și tehnologie cu India și parteneriate digitale cu Coreea de Sud, Japonia și Singapore.

Introducere

În 2022, Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene și Comisia Europeană au colaborat îndeaproape nu numai pentru a răspunde situațiilor de urgență, ci și pentru a îmbunătăți procesul legislativ al Uniunii Europene și pentru a obține rezultate încă și mai bune pentru cetățenii săi. Având în vedere oportunitățile și provocările care se prefigurează pe calea unei redresări sustenabile, este în continuare esențial să se acționeze cât mai eficient posibil, cu gândul la viitorul Uniunii. Obținerea unor rezultate mai bune pentru cetățenii UE prin îmbunătățirea normelor europene este un obiectiv împărtășit și o responsabilitate comună a tuturor instituțiilor și a statelor membre ale Uniunii Europene.

Inițiative majore în 2022

În cursul anului, instituțiile au înregistrat progrese cu privire la o serie de inițiative majore. Consiliul Uniunii Europene a adoptat Busola strategică, un plan de acțiune ambițios pentru consolidarea politicii de securitate și apărare a UE până în 2030 și facilitarea unui acord între liderii Uniunii privind consolidarea bazei industriale de apărare a Europei (a se vedea capitolul 8).

În ceea ce privește agenda verde și creșterea durabilă și favorabilă incluziunii, Consiliul și Parlamentul European au ajuns la un acord privind revizuirea sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii, crearea unui fond pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice și punerea în aplicare a noului mecanism de ajustare la frontieră în funcție de carbon. De asemenea, cele două instituții au ajuns la un acord provizoriu pentru a reduce riscul de defrișări și au stabilit un acord politic privind raportarea de către întreprinderi de informații privind durabilitatea (a se vedea capitolul 3).

În ceea ce privește dosarele digitale esențiale, Parlamentul și Consiliul au ajuns la un acord politic care a permis finalizarea Actului legislativ privind serviciile digitale și a Actului legislativ privind piețele digitale, alături de o nouă legislație privind încărcătoarele universale (a se vedea capitolul 4).

Parlamentul și Consiliul au reușit, de asemenea, să ajungă la un acord politic referitor la Directiva privind femeile în consiliile de administrație, la măsurile de asigurare a transparenței salariale și la Directiva privind salariile minime adecvate (a se vedea capitolul 7).

Consiliul a coordonat discuțiile privind relațiile externe ale UE (a se vedea capitolul 8) și a găzduit summiturile UE-Uniunea Africană și UE-Balcanii de Vest. Totodată, Consiliul a deschis negocierile de aderare cu Macedonia de Nord și cu Albania (a se vedea capitolul 8). Parlamentul și Consiliul au mai convenit asupra unor acte legislative esențiale privind subvențiile străine care denaturează concurența și asupra Instrumentului pentru achiziții publice internaționale.

Președinția Consiliului Uniunii Europene este asigurată prin rotație între statele membre ale UE la fiecare 6 luni. În 2022, Parlamentul, președinția rotativă franceză și președinția rotativă cehă ale Consiliului și președințiile suedeză și spaniolă, care urmau să-și preia mandatele în 2023, și-au unit eforturile pentru a accelera negocierile interinstituționale referitoare atât la Sistemul European Comun de Azil, cât și la pactul privind migrația și azilul, și au semnat o foaie de parcurs comună (a se vedea capitolul 5).

Comitetul Economic și Social European și Comitetul European al Regiunilor au furnizat contribuții importante și relevante Parlamentului, Consiliului și Comisiei Europene, inclusiv cu privire la programul de lucru al Comisiei pentru 2023, și au contribuit activ la recomandările finale ale Conferinței privind viitorul Europei.

Comitetul Economic și Social European a evidențiat impactul economic, social și de mediu al agresiunii militare din Ucraina, iar Comitetul European al Regiunilor a adoptat Manifestul de la Marsilia, un apel adresat liderilor Europei de a asculta vocile milioanelor de politicieni aleși la nivel regional și local din întreaga UE, care s-au angajat să aducă Europa mai aproape de cetățenii săi.

O nouă președintă a Parlamentului

La începutul anului 2022, s-a stins din viață președintele Parlamentului European, David Maria Sassoli. Președintele Sassoli va rămâne în memoria colectivă ca fiind un lider european veritabil și un campion al democrației. În peste un deceniu de serviciu în Parlament, el a apărat în mod constant Uniunea Europeană și valorile sale, dar și-a exprimat, de asemenea, convingerea că Europa trebuie să aspire la mai mult: să fie mai unită, mai aproape de cetățenii săi și mai fidelă valorilor sale.

În cadrul procesului electoral desfășurat la jumătatea mandatului, Roberta Metsola a fost aleasă președintă la 18 ianuarie 2022, cu o majoritate absolută de 458 de voturi din 690.

Parlamentul a înființat trei noi comisii parlamentare: o comisie privind ingerințele externe, inclusiv dezinformarea, o comisie privind învățăminte desprinse din pandemia de COVID-19, și o comisie de anchetă, pentru a investiga utilizarea programului de spionaj Pegasus.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a participat în mod regulat la dezbateri, în special la cele cu privire la pregătirea reuniunilor Consiliului European sau la acțiunile ulterioare acestora, precum și la dezbaterile legate de Ucraina. La 14 septembrie 2022, ea a susținut discursul anual privind starea Uniunii, indicând prioritățile politice pentru 2023 și pentru a doua jumătate a mandatului Comisiei.

Cetățenii în prim-plan

Conferința privind viitorul Europei

Conferința privind viitorul Europei, care a durat un an, timp în care le-a oferit europenilor ocazia de a se exprima cu privire la așteptările lor de la Uniunea Europeană, și-a încheiat lucrările în 2022. Această conferință a constituit cel mai amplu exercițiu de consultare de acest tip, cu 5 milioane de vizitatori individuali pe platforma digitală multilingvă și cu peste 720 000 de participanți la peste 6 600 de evenimente în direct, inclusiv la grupurile de dezbatere naționale ale cetățenilor și la grupurile de dezbatere ale cetățenilor europeni.

Au fost organizate patru grupuri de dezbatere ale cetățenilor europeni, cu câte 200 de cetățeni, aleși prin selecție aleatorie din toate cele 27 de state membre, și s-a acordat o atenție deosebită includerii unor persoane care să reflecte diversitatea Uniunii Europene în ceea ce privește originea geografică, genul, vârsta, mediul socioeconomic și nivelul de educație. S-a insistat în mod special asupra asigurării faptului că o treime din fiecare grup este formată din tineri (cu vârste cuprinse între 16 și 25 de ani). Participanții și-au discutat recomandările în cadrul sesiunilor plenului conferinței, unde s-au reunit membri ai societății civile, reprezentanți aleși de la toate nivelurile de guvernanță și alte părți interesate, pentru a aproba prin consens 49 de propuneri ale conferinței, care au fost ulterior prezentate instituțiilor UE.

La 9 mai 2022, în cadrul ceremoniei de închidere a conferinței, cu ocazia Zilei Europei, a fost prezentat președintei Parlamentului, președintelui Consiliului și președintei Comisiei raportul final care conținea toate propunerile și prezenta în detaliu 326 de măsuri. Rezultatele sunt structurate în jurul celor nouă teme ale conferinței, de la schimbările climatice și sănătate la democrația europeană și transformarea digitală.

La 17 iunie, Comisia a prezentat Comunicarea referitoare la Conferința privind viitorul Europei care evalua propunerile și trasa direcția de urmat. În discursul său privind starea Uniunii, președinta von der Leyen a confirmat că grupurile de dezbatere ale cetățenilor vor deveni o caracteristică obișnuită a procesului de elaborare a politicilor Comisiei și a prezentat noi propuneri care decurg din concluziile conferinței. Peste 80 % dintre noile inițiative cuprinse în programul de lucru al Comisiei pentru 2023 dau curs direct sau indirect propunerilor conferinței. La 2 decembrie 2022, Parlamentul, Consiliul și Comisia au organizat un eveniment de feedback pentru a le explica cetățenilor modul în care instituțiile preiau propunerile conferinței.

În decembrie, Comisia a găzduit primul grup de dezbatere al cetățenilor europeni privind reducerea risipei de alimente. Reducerea deșeurilor, în special a deșeurilor alimentare, face obiectul unei propuneri legislative incluse în programul de lucru al Comisiei pentru 2023, în conformitate cu propunerile Conferinței privind viitorul Europei.

Inspirat de conferință, noul instrument interactiv online al Comisiei, portalul „Exprimați-vă părerea!”, va reuni toate informațiile privind mecanismele Comisiei de implicare a cetățenilor. Acest nou hub va integra principalele caracteristici ale platformei digitale multilingve a conferinței și va forma baza unui nou sistem de implicare democratică și inovare.

Comitetele consultative și-au jucat, de asemenea, pe deplin rolul în cadrul conferinței. La 27 aprilie 2021, Comitetul Economic și Social European a adoptat o rezoluție privind conferința, intitulată „Idei pentru Europa de mâine”, și a organizat 75 de evenimente în întreaga Europă, dintre care 45 au reunit peste 7 600 de participanți. Documentul „Viziunea societății civile organizate asupra viitorului Europei” prezintă rezultatele acestor consultări și cuprinde detalii despre recomandările și ideile care au stat la baza celor 326 de propuneri finale adoptate de conferință.

Comitetul European al Regiunilor a organizat peste 120 de dialoguri locale și transfrontaliere cu cetățenii, iar ideile și recomandările rezultate au fost încărcate pe platformă. Grupul său la nivel înalt privind democrația europeană și-a adoptat raportul final referitor la democrația în Uniunea Europeană, ca parte a contribuției autorităților locale și regionale la conferință.

Inițiativa cetățenească europeană

Anul 2022 a marcat, de asemenea, împlinirea a 10 ani de la lansarea Inițiativei cetățenești europene (ICE). Comisia a sărbătorit această etapă importantă pe tot parcursul anului, împreună cu partenerii interinstituționali, organizatorii de inițiative și multiplicatorii. Anul 2022 s-a concentrat pe activitățile de informare a cetățenilor în legătură cu ICE, prin evenimente și acțiuni de promovare în preajma Zilei Europei sau cu ocazia Zilei anuale a ICE, care a fost sărbătorită pe 2 iunie la Comitetul Economic și Social European.

Cea de a șaptea inițiativă încununată de succes, „Salvați albinele și fermierii! Către o agricultură care să respecte albinele pentru un mediu sănătos”, a fost prezentată Comisiei spre examinare în 2022. Alte două inițiative au adunat peste 1 milion de semnături fiecare: „Opriți practica de îndepărtare a înotătoarelor rechinilor – Opriți comerțul cu înotătoare de rechini” și „Cosmetice fără cruzime – Pentru o Europă fără testare pe animale”. Comisia va răspunde acestor trei inițiative în 2023.

În 2022, Comisia a înregistrat alte 10 noi inițiative care solicitau acțiuni la nivel european în diverse domenii, cum ar fi sportul, educația, industria confecțiilor, energia verde, protecția animalelor, politica rurală și un mediu fără tutun.

Activitatea în vremuri de criză

În 2022, instituțiile Uniunii Europene au demonstrat încă o dată o mare reziliență în gestionarea situațiilor de urgență neprevăzute. Într-un moment în care redresarea în urma pandemiei de COVID-19 era în curs, Rusia și-a început agresiunea neprovocată și nejustificată împotriva Ucrainei. Instituțiile Uniunii au depus eforturi neobosite pentru a sprijini poporul ucrainean în lupta sa pentru libertate și pentru a ajuta cetățenii și întreprinderile din statele membre să facă față consecințelor războiului.

La 1 martie 2022, Parlamentul a organizat o sesiune plenară extraordinară, în cursul căreia președintele Ucrainei, Volodîmîr Zelenski, s-a adresat deputaților în direct din Kiev (Ucraina). El a subliniat că ucrainenii „luptă pentru drepturile, libertățile și viețile lor, precum și pentru a fi membri egali ai Europei”. Președintele Consiliului European, Charles Michel, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, Josep Borrell, au participat, de asemenea, la dezbatere. Parlamentul și-a exprimat sprijinul ferm pentru Ucraina și a solicitat sancțiuni împotriva Rusiei și noi eforturi pentru a acorda Ucrainei statutul de țară candidată la Uniunea Europeană.

Ulterior, Parlamentul a organizat periodic dezbateri plenare axate pe Ucraina și a adoptat 16 rezoluții. Președintele Verkhovna Rada (parlamentul ucrainean), Ruslan Stefanciuc, a participat personal la sesiunea plenară din iunie 2022. Între timp, mai mulți miniștri și înalți funcționari ucraineni au participat frecvent la diferite reuniuni ale comisiilor parlamentare și au purtat discuții cu deputații în Parlament cu privire la cele mai recente evoluții de pe teren.

Omagiu adus poporului ucrainean

Premiul Saharov 2022 al Parlamentului a fost decernat curajosului popor ucrainean, în cadrul unei ceremonii care a avut loc la 14 decembrie.

Constând într-un certificat și într-un premiu în valoare de 50 000 EUR, Premiul Saharov pentru libertatea de gândire este un premiu anual acordat persoanelor și organizațiilor care apără drepturile omului și libertățile fundamentale.

Președinția prin rotație a Consiliului Uniunii Europene a fost asigurată de Franța și de Cehia. Consiliul s-a străduit să ofere un răspuns ferm și unit la războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și la criza alimentară și energetică rezultată. Sub îndrumarea Consiliului European, acesta a supravegheat punerea în aplicare a unor măsuri fără precedent și deblocarea unor sume mari de asistență pentru Ucraina.

Pe tot parcursul anului, Comisia a luat măsuri ample în sprijinul Ucrainei în toate domeniile, adoptând în 2022 peste 200 de măsuri ca răspuns la invazie. Un număr semnificativ din aceste decizii au avut ca scop asigurarea faptului că Uniunea Europeană oferă Ucrainei asistența umanitară și sprijinul financiar necesare și ajută statele membre să îi primească pe ucrainenii care fug din calea războiului și să facă față consecințelor economice ale agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei (a se vedea capitolul 1). De asemenea, Comisia a prezentat o serie de propuneri de revizuire a politicii sale energetice pentru a reduce dependența Uniunii de combustibilii fosili din Rusia (a se vedea capitolul 2).

Agresiunea neprovocată și nejustificată a Rusiei împotriva Ucrainei și a poporului său constituie o provocare directă la adresa valorilor UE și a ordinii mondiale bazate pe norme. Raportul anual privind statul de drept din 2022 a pus un accent deosebit pe importanța respectării valorilor democratice, a drepturilor omului și a statului de drept. Pentru prima dată, raportul a cuprins recomandări specifice adresate fiecărui stat membru pentru a contribui la identificarea domeniilor în care sunt necesare îmbunătățiri și pentru a încuraja reformele necesare.

Comisia a continuat să își exercite rolul de gardian al tratatelor, luând 1 410 decizii privind procedurile de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, pentru a asigura respectarea legislației Uniunii Europene. Respectarea statului de drept este esențială și pentru buna gestiune financiară a bugetului UE și pentru utilizarea eficace a finanțării europene. În decembrie 2022, Consiliul a adoptat măsuri de protecție a bugetului în temeiul Regulamentului privind condiționalitatea împotriva încălcărilor principiului statului de drept în Ungaria.

Comisia și Curtea de Conturi Europeană și-au continuat cooperarea constructivă în calitate de autoritate executivă și, respectiv, autoritate de audit a Uniunii Europene. În cadrul reuniunii lor anuale din iulie, membrii au discutat despre modul în care bugetul UE contribuie la realizarea priorităților politice ale Uniunii, produce rezultate concrete pentru cetățeni și adaugă valoare acțiunilor întreprinse de statele membre.

În paralel cu gestionarea crizelor, Comisia și-a continuat lucrările menite să asigure un proces decizional transparent și eficient prin intermediul Agendei sale pentru o mai bună legiferare. Astfel, propunerile sale se bazează pe dovezi solide, sunt întemeiate pe consultări ample prin intermediul portalului „Exprimați-vă părerea!” și sunt revizuite de un organism de supraveghere independent, Comitetul de control normativ. Cadrul pentru o mai bună legiferare al Comisiei este clasat pe primul loc de către Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică în raportul său privind măsurarea performanței în materie de reglementare în Uniunea Europeană.

În 2022, Comisia a început să implementeze integral abordarea numărului constant, care garantează că orice sarcini nou introduse sunt compensate prin eliminarea unor sarcini echivalente din același domeniu de politică. Abordarea se axează pe impactul costurilor propunerilor Comisiei asupra cetățenilor și a întreprinderilor și completează Programul Comisiei privind o reglementare adecvată și funcțională (REFIT). În cadrul REFIT, Comisia depune eforturi sistematice pentru a identifica și a elimina birocrația și costurile inutile, îndeplinind în același timp obiectivele de politică ori de câte ori legislația Uniunii este revizuită și evaluată. Un grup de experți la nivel înalt, platforma „Pregătiți pentru viitor”, a sprijinit această activitate prin adoptarea a 10 avize, oferind recomandări cu privire la modalitățile de simplificare a legislației Uniunii și de eficientizare a acesteia. De asemenea, Comisia a depus eforturi pentru a se asigura că acțiunile care vizează o mai bună legiferare abordează și sprijină obiectivele de sustenabilitate și transformarea digitală.

Analiza prospectivă strategică

UE încearcă să își adapteze politicile la exigențele viitorului, integrând din ce în ce mai mult analiza prospectivă în procesul de elaborare a politicilor. Analiza prospectivă strategică anticipează tendințele, riscurile și problemele emergente, precum și potențialele implicații și oportunități ale acestora, cu scopul de a extrage idei utile pentru planificarea strategică, elaborarea politicilor și pregătire. Ea contribuie, de asemenea, la conceperea noilor inițiative ale UE și la revizuirea politicilor existente în conformitate cu setul de instrumente pentru o mai bună legiferare. În cele din urmă, analiza prospectivă strategică va ajuta Uniunea Europeană să reacționeze mai bine la situații fără precedent și extrem de complexe, în contextul unei incertitudini tot mai accentuate.

În 2022, cooperarea interinstituțională privind analiza prospectivă sub egida Sistemului european de evaluare a strategiilor și a politicilor s-a axat pe geopolitică. A fost inițiat un proiect-pilot european de analiză strategică și politică pentru a identifica semnalele de schimbare care ar putea avea un impact semnificativ asupra UE în viitor.

Gestionarea cu succes a dublei tranziții verzi și digitale este piatra de temelie pentru asigurarea unui viitor durabil, echitabil și competitiv.

Raportul de analiză prospectivă strategică din 2022 al Comisiei s-a axat pe interacțiunea dintre tranziția verde și tranziția digitală în noul context geopolitic aflat în evoluție rapidă. De asemenea, Comisia a continuat analiza principalelor megatendințe care afectează viitorul, cum ar fi migrația, schimbările climatice, digitalizarea și inegalitățile. Cooperarea cu statele membre, prin intermediul rețelei de analiză prospectivă la nivelul UE, care include „miniștri pentru viitor”, a fost intensificată.