Instrumentul de sprijin temporar pentru atenuarea riscurilor de șomaj într-o situație de urgență (SURE) Finanțarea din SURE a contribuit la menținerea locurilor de muncă în timpul crizei provocate de pandemia de COVID-19, dar nu se cunoaște întregul său impact

Sinteză

I Pandemia de COVID‑19 a provocat un șoc grav pentru economia europeană, aducând perturbări importante pe piața muncii și punând în pericol milioane de locuri de muncă. În acest context, UE a creat un instrument temporar, SURE (Sprijin pentru atenuarea riscurilor de șomaj într-o situație de urgență), cu scopul de a ajuta statele membre să facă față impactului pandemiei asupra piețelor muncii. În special, instrumentul a fost conceput pentru a ajuta statele membre să implementeze scheme noi de menținere a locurilor de muncă sau să extindă astfel de scheme existente. Consiliul a ales să lărgească sfera de acoperire a schemei propusă inițial de Comisie, astfel încât SURE să poată fi utilizat și pentru sprijinirea măsurilor legate de sănătate.

II Spre deosebire de sprijinul tradițional pentru politici sociale finanțat de la bugetul UE, SURE oferă statelor membre împrumuturi pe termen lung, în condiții financiare favorabile. Comisia gestionează instrumentul și poate împrumuta până la 100 de miliarde de euro de pe piețele de capital. Până în august 2022, Consiliul aprobase asistență financiară în valoare de 93,3 de miliarde de euro pentru 19 state membre, din care au fost debursați aproape 92 de miliarde de euro (98 %). Perioada de disponibilitate se încheie la 31 decembrie 2022, dar Consiliul poate decide să o prelungească, pe baza unei propuneri a Comisiei.

III Curtea a efectuat un audit al SURE datorită importanței acestui instrument pentru atenuarea impactului pandemiei de COVID‑19. În plus, sprijinul financiar din SURE, în valoare de până la 100 de miliarde de euro, este semnificativ. Curtea a evaluat dacă instrumentul a atenuat în mod eficient și eficace riscul de șomaj în UE.

IV În ansamblu, Curtea concluzionează că Comisia a reacționat rapid și eficient la provocarea de a ajuta statele membre să mențină locurile de muncă. Comisia a reușit să transfere sprijinul UE către statele membre mai rapid decât în cazul procedurilor standard de finanțare. Cadrul SURE a reflectat contextul de urgență și limita riscul financiar pentru bugetul UE. Deși există unele indicii la nivel agregat că sprijinul SURE a ajuns la milioane de persoane, lipsa de date exhaustive de la statele membre limitează capacitatea Comisiei de a evalua rezultatele obținute de SURE.

V Comisia a propus un regulament nou, cu caracter inovator, care a fost aprobat rapid de Consiliu, după doar două luni de la declararea COVID‑19 drept pandemie. Sprijinul SURE a permis statelor membre să creeze scheme noi sau să extindă schemele existente de menținere a locurilor de muncă, dar, având în vedere circumstanțele foarte diferite de pe fiecare piață națională a muncii, abordările adoptate în UE au variat considerabil.

VI Finanțarea prin SURE se bazează pe împrumuturi, nu pe granturi. Cererea din partea statelor membre pentru aceste împrumuturi se încadra în bugetul propus de Comisie, în valoare de 100 de miliarde de euro. Una dintre trăsăturile unice ale SURE este că toate statele membre au furnizat garanții, de până la 25 % din totalul împrumuturilor plătite în cadrul SURE, care trebuie toate rambursate până în 2050. Aceste garanții servesc drept măsură de siguranță pentru protejarea bugetului UE: în caz de neîndeplinire a obligațiilor de plată, acestea ar putea fi solicitate înainte de resursele proprii ale Comisiei.

VII SURE este un instrument de răspuns la criză, în care debursarea rapidă a fondurilor este un aspect esențial. Majoritatea statelor membre au primit prima plată la mai puțin de o lună de la data solicitării. Întrucât schemele de menținere a locurilor de muncă sunt predispuse la utilizare abuzivă, Regulamentul SURE prevede ca acordurile de împrumut cu statele membre să includă dispoziții privind controalele și auditurile, astfel încât să se reducă la minimum riscul de fraudă și de nereguli. Comisia a lansat un sondaj ad-hoc privind sistemele naționale de audit și de control la începutul anului 2022, când cea mai mare parte a finanțării fusese deja plătită statelor membre. Toate statele membre, cu excepția unuia, au raportat cazuri de nereguli și de fraudă prezumată. Până în septembrie 2022, Comisia nu a inițiat însă nicio investigație specifică în această privință, deoarece nu avea cunoștință de nicio neregulă sau fraudă majoră în raport cu propriile responsabilități care îi reveneau în temeiul legislației.

VIII Există indicii la nivel agregat că SURE a ajuns la milioane de angajați și de lucrători independenți în cea mai gravă perioadă a crizei și că, împreună cu alte măsuri de sprijin pentru politici, a contribuit la atenuarea riscurilor de șomaj. Totuși, modul în care este conceput instrumentul nu permite identificarea separată a impactului SURE, în termeni de realizări și rezultate, în cadrul schemelor naționale. Din această cauză, Comisia nu poate evalua rezultatele SURE în fiecare stat membru. De exemplu, lipsa de date exhaustive de la statele membre înseamnă că numărul de persoane și de întreprinderi sprijinite de SURE – cu alte cuvinte, contribuția potențială a instrumentului la atenuarea riscurilor de șomaj – nu poate fi evaluată pe deplin. Datele statelor membre privind măsurile legate de sănătate raportate Comisiei sunt și mai limitate. Regulamentul SURE nu prevede obligativitatea unei evaluări.

IX Curtea recomandă Comisiei să efectueze o evaluare cuprinzătoare a SURE, cu scopul de a desprinde învățăminte pentru eventuale instrumente viitoare de criză.

Introducere

Context

01 În timpul pandemiei de COVID‑19, statele membre ale UE au luat o serie de măsuri în materie de sănătate publică pentru a limita răspândirea coronavirusului. Aceste măsuri, împreună cu incertitudinea economică generată de pandemie și de perturbarea lanțului de aprovizionare cauzată de închiderea frontierelor și a fabricilor, au dus la o scădere semnificativă atât a producției, cât și a consumului în UE. La începuturile pandemiei, aceste măsuri au inclus restricții de deplasare a persoanelor, care au condus la închiderea temporară a diferitelor sectoare ale economiei UE, cum ar fi turismul și ospitalitatea¹.

02 Contracția economică rezultată, resimțită deosebit de puternic în statele membre din sudul UE, a pus în pericol milioane de locuri de muncă. Centrul European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale (Cedefop) a estimat în 2020 că aproximativ 45 de milioane de locuri de muncă, adică 23 % din forța de muncă, de pe piața muncii din UE‑27 s-au confruntat cu un risc foarte ridicat de perturbare din cauza pandemiei de COVID‑19 și că alte 22 de procente din forța de muncă din UE – în cea mai mare parte, lucrători cu un nivel mediu sau scăzut de calificare din sectorul serviciilor – au fost expuse unui risc semnificativ².

03 În acest context, și cu titlu temporar, UE a creat SURE (Sprijin pentru atenuarea riscurilor de șomaj într-o situație de urgență), cu scopul de a ajuta statele membre să facă față impactului pandemiei asupra piețelor muncii. Instrumentul ajută statele membre să implementeze scheme noi de menținere a locurilor de muncă sau să extindă astfel de scheme existente. Aceste scheme oferă sprijin din surse publice pentru venituri, acoperind orele nelucrate, și vizează întreprinderile care se confruntă cu dificultăți economice. Printre instrumentele de menținere a locurilor de muncă se numără schemele privind reducerea timpului de muncă, cele de suspendare temporară a contractului individual de muncă și cele de subvenții salariale.

Despre SURE

04 Obiectivul principal al SURE este de a oferi asistență financiară statelor membre care sunt afectate sau grav amenințate de o perturbare economică gravă. Prin finanțarea schemelor de menținere a locurilor de muncă, SURE vizează, în cele din urmă, reducerea incidenței șomajului și a pierderii de venituri (a se vedea figura 1). Instrumentul sprijină locuri de muncă existente și nu finanțează scheme de șomaj.

05 Propunerea legislativă inițială a Comisiei privind SURE se limita la obiectivul privind ocuparea forței de muncă³. Atunci când a adoptat Regulamentul SURE în mai 2020, Consiliul a decis să extindă domeniul său de aplicare pentru a sprijini și măsuri legate de sănătate (a se vedea figura 2).

06 SURE acordă împrumuturi statelor membre și este finanțat prin credite. Instrumentul este gestionat de Comisie, care se ocupă de operațiunile de împrumutare de pe piețe, precum și de administrarea și debursarea împrumuturilor. Direcția Generală Afaceri Economice și Financiare (DG ECFIN), în calitate de DG principală, a coordonat instituirea și punerea în aplicare a instrumentului, în strânsă colaborare cu Direcția Generală Ocuparea Forței de Muncă, Afaceri Sociale și Incluziune (DG EMPL) și cu Direcția Generală Buget (DG BUDG) (a se vedea tabelul 1).

07 SURE este un instrument temporar. Perioada sa de disponibilitate se încheie la 31 decembrie 2022, cu excepția cazului în care Consiliul decide, la propunerea Comisiei, să prelungească această perioadă.

Pachetul financiar

08 În temeiul regulamentului, Comisia poate împrumuta până la 100 de miliarde de euro de pe piețele de capital pentru a finanța sprijinul acordat din SURE⁴. Fiecare stat membru care dorește să beneficieze de sprijin SURE trimite o cerere Comisiei. Comisia evaluează fiecare cerere și, dacă aceasta îndeplinește condițiile de eligibilitate prevăzute în regulament, propune Consiliului să aprobe asistența financiară din SURE. Această decizie ia forma unei decizii de punere în aplicare a Consiliului privind un împrumut back-to-back (un împrumut acordat în aceleași condiții pe care Comisia le-a primit pe piețele de capital) reprezentând asistență financiară pentru statul membru în cauză.

09 Pentru a finanța instrumentul, Comisia a emis obligațiuni pe piețele de capital. Obligațiunile emise de Comisie aveau scadențe diferite, variind între 5 și 30 de ani. Obligațiunile SURE au suscitat un interes puternic din partea investitorilor.

10 În plus, pentru prima dată, Comisia a emis obligațiunile din cadrul instrumentului SURE sub formă de obligațiuni cu impact social (a se vedea caseta 1).

Sfera și abordarea auditului

11 Curtea a evaluat dacă SURE a adus un răspuns eficient și eficace pentru atenuarea riscurilor de șomaj în UE generate de pandemia de COVID‑19 și dacă acest instrument a fost pus în aplicare în mod eficient de către Comisie. În special, s-a examinat:

• dacă instrumentul a fost creat în timp util;
• dacă instrumentul a fost însoțit de mecanisme adecvate pentru a limita riscul financiar pentru bugetul UE;
• dacă situația de criză a fost reflectată de cadrul legislativ pentru SURE și de punerea sa în aplicare, reducându-se în același timp la minimum riscul de fraudă și de nereguli;
• dacă Comisia a elaborat un cadru solid pentru monitorizarea implementării schemelor naționale de menținere a locurilor de muncă finanțate prin SURE și pentru evaluarea impactului acestora;
• dacă SURE a ajutat în mod eficace statele membre să protejeze locurile de muncă.

12 Perioada acoperită s-a întins din aprilie 2020, când Comisia a propus Regulamentul SURE, până la sfârșitul activității de audit pe teren, în septembrie 2022. Auditul s-a axat pe Comisie. Sfera auditului nu a inclus evaluări ale punerii în aplicare a SURE la nivelul de stat membru și nici o evaluare a modului în care Comisia gestionează operațiunile de împrumutare de pe piețe.

13 Curtea a obținut date și informații de la principalele direcții generale ale Comisiei responsabile de SURE, precum și de la Eurostat. Ea a consultat Eurofound (agenția UE pentru îmbunătățirea condițiilor de muncă) și Centrul de Studii Politice Europene (CEPS, un grup de reflecție al UE).

14 În cadrul activității sale de audit, Curtea:

• a examinat legislația existentă a UE, orientările Comisiei și schimbul de informații cu statele membre, precum și alte documente relevante;
• a intervievat reprezentanți ai Comisiei, ai CEPS și ai Eurofound;
• a analizat procesele de solicitare de sprijin din SURE și de raportare cu privire la SURE pentru un eșantion de cereri de asistență financiară;
• a examinat răspunsurile statelor membre la sondajul Comisiei realizat la începutul anului 2022 pentru a evalua riscul de nereguli și de fraudă.

15 Curtea a efectuat un audit al SURE dată fiind importanța declarată pentru acest instrument în atenuarea impactului pandemiei de COVID‑19 și în prevenirea unei creșteri a șomajului pe atât de drastică pe cât se temuse inițial. În plus, sprijinul financiar SURE, în valoare de până la 100 de miliarde de euro, este semnificativ.

Observații

Instrumentul SURE a reprezentat un răspuns în timp util pentru a atenua riscul de șomaj în cursul pandemiei de COVID‑19

16 Curtea a examinat dacă instrumentul a reprezentat un răspuns adus în timp util pentru atenuarea riscului de șomaj în cursul pandemiei de COVID‑19, analizând în special calendarul proceselor implicate de la data la care a fost declarată pandemia. Ea a analizat, de asemenea, dacă Comisia a evaluat în mod corespunzător nivelul preconizat al cererii de împrumuturi SURE pentru a stabili pachetul financiar. Totodată, a fost examinată estimarea Comisiei privind economiile financiare ipotetice pentru statele membre obținute prin intermediul SURE.

UE a introdus rapid instrumentul SURE

17 Organizația Mondială a Sănătății a declarat existența unei pandemii la 1 martie 2020. În data de 2 aprilie, cu mai puțin de o lună mai târziu, Comisia a prezentat Consiliului propunerea sa de Regulament SURE. În acest stadiu, Comisia demarase deja negocieri cu statele membre cu privire la angajamentul acestora de a furniza garanții comune pentru o parte din împrumuturi.

18 După două luni de la declararea COVID‑19 drept pandemie, și anume la 19 mai 2020, Consiliul a adoptat regulamentul, cu unele modificări, cum ar fi extinderea domeniului de aplicare al asistenței financiare acordate prin SURE pentru a include și măsuri legate de sănătate (a se vedea punctul 05).

19 SURE este unic, ceea ce îngreunează comparația cu alte instrumente. Totuși, trebuie observat că, dacă între propunerea Comisiei și adoptarea de către Consiliu a modificărilor aduse Regulamentului privind dispozițiile comune⁵ ca răspuns la crizele anterioare a fost nevoie, în medie, de șase luni, Regulamentul SURE a fost adoptat în termen de două luni. Acest lucru a fost esențial pentru ca primele împrumuturi să poată fi debursate statelor membre devreme în cursul crizei provocate de pandemia de COVID‑19.

20 În urma adoptării regulamentului în mai 2020, Comisia a strâns fonduri pe piețele de capital și a plătit primele împrumuturi statelor membre în luna octombrie a aceluiași an (a se vedea figura 3).

Cererile statelor membre de finanțare prin SURE au corespuns cu estimarea Comisiei

21 SURE oferă asistență financiară statelor membre care se confruntă cu perturbări ale pieței muncii ca urmare a pandemiei de COVID‑19. Pentru a evalua nivelul preconizat al cererii de împrumuturi SURE, Comisia a pregătit, la sfârșitul lunii martie 2020, trei scenarii, ținând seama de durata potențială a restricțiilor de deplasare a persoanelor, de sfera lor de aplicare și de numărul de țări care ar solicita împrumuturi. Ea a ajuns astfel la o estimare a nevoilor de finanțare pentru schemele de menținere a locurilor de muncă variind între 50 de miliarde de euro și 100 de miliarde de euro. Comisia a ales să acționeze pe baza scenariului cu cele mai mari nevoi de finanțare (100 de miliarde de euro), având în vedere incertitudinea care predomina la momentul respectiv cu privire la întregul impact al pandemiei de COVID‑19.

22 Suma estimată de Comisie a fost suficientă pentru a satisface cererea de sprijin financiar din partea SURE care exista la nivelul de ansamblu al UE, deși Consiliul inclusese și măsuri legate de sănătate în domeniul de aplicare al regulamentului. Opt state membre (Danemarca, Germania, Franța, Luxemburg, Țările de Jos, Austria, Finlanda și Suedia) au ales să nu utilizeze SURE. Toate aceste state membre aveau deja scheme de menținere a locurilor de muncă finanțate la nivel național.

23 Până în august 2022, Consiliul aprobase o asistență financiară totală de 93,3 miliarde de euro pentru 19 state membre. Din acest total, până în august 2022, fuseseră debursați aproape 92 de miliarde de euro (98 %) (a se vedea figura 4).

24 Aproape jumătate din sprijin a fost acordat unui număr de două state membre, Italia și Spania. Doar două state membre, Polonia și România, în care cheltuielile pentru măsurile eligibile pentru sprijin SURE au fost mai mici decât se estimase, nu au solicitat plata tuturor împrumuturilor disponibile.

Comisia estimează că statele membre au realizat grație SURE economii ipotetice de aproximativ 8 miliarde de euro

25 Un motiv care explică nivelul ridicat al cererii de sprijin SURE din partea statelor membre este posibilitatea de a accesa finanțare la costuri relativ scăzute. Comisia a estimat că, datorită ratingului de credit AAA al UE, asistența financiară furnizată în cadrul SURE a permis statelor membre să facă economii de 8,5 miliarde de euro la plata dobânzilor, în comparație cu ceea ce ar fi plătit în mod ipotetic dacă ar fi împrumutat ele însele aceeași sumă de pe piața de capital⁶.

26 Curtea a verificat dacă economiile estimate în ceea ce privește plata dobânzilor reflectă dimensiunea împrumuturilor și diferența dintre ratingul de credit al UE și cel al statelor membre luate fiecare în parte. Economiile au fost concentrate în cinci dintre statele membre beneficiare (Italia, Spania, România, Polonia și Grecia), variind între 0,5 și 3,8 miliarde de euro, și au reprezentat aproape 86 % din totalul economiilor estimate.

Instrumentul SURE presupune un risc financiar limitat pentru bugetul UE

27 Pe baza dispozițiilor și a normelor din Regulamentul SURE, precum și pe baza acordurilor de garantare cu statele membre, Curtea a analizat dacă au fost instituite mecanisme pentru a limita riscul financiar pentru bugetul UE.

Statele membre au garantat 25 % din totalul împrumuturilor acordate în cadrul SURE

28 Deși finanțarea prin SURE se bazează pe împrumuturi, nu pe granturi, există totuși un risc pentru bugetul UE în cazul în care unul sau mai multe state membre nu își îndeplinesc obligațiile de rambursare a împrumuturilor. Se explică astfel de ce un element-cheie al SURE a fost faptul că toate statele membre au fost de acord să furnizeze garanții irevocabile la cerere, proporțional cu ponderea lor relativă din venitul național brut total al UE, pentru 25 % din pachetul financiar SURE. Restul este garantat de bugetul UE.

29 Garanțiile furnizate de statele membre au fost concepute pentru a acționa ca o măsură de siguranță pentru protejarea bugetului UE. În cazul în care statele membre nu efectuează o rambursare la timp, Comisia poate angaja răspunderea tuturor celorlalte state membre. În cazul neîndeplinirii obligațiilor de plată, legislația prevede că Comisia „este invitată să analizeze posibilitatea” de a utiliza bugetul UE pentru a rambursa datoriile restante⁷. Comisia are însă și posibilitatea de a utiliza mai întâi garanțiile statelor membre. Comisia a informat Curtea că acesta va fi probabil modul de acțiune preferat. În cazul în care întreaga rezervă de garanții furnizate de statele membre, în valoare de 25 de miliarde de euro, este epuizată, restul datoriei va fi rambursat de la bugetul UE. Aceste mecanisme oferă investitorilor o garanție că există un risc foarte limitat ca UE să nu își onoreze datoriile, având în vedere ratingul său de credit AAA (a se vedea punctul 25).

Reguli prudențiale suplimentare limitează și mai mult riscul financiar pentru bugetul UE

30 În plus, Regulamentul SURE include două mecanisme principale (denumite „reguli prudențiale”) pentru a atenua expunerea anuală maximă și cea pentru fiecare stat membru⁸:

• suma anuală totală rambursabilă este limitată la 10 miliarde de euro, reprezentând 10 % din finanțarea totală disponibilă prin SURE. Comisia a emis obligațiuni cu scadențe diferite pentru a atinge acest obiectiv;
• oricare trei state membre nu pot beneficia de o pondere mai mare de 60 % din finanțarea totală disponibilă.

În opinia Curții, aceste reguli prudențiale limitează și mai mult riscul financiar pentru bugetul UE în cazul în care un stat membru nu își onorează obligațiile de plată.

31 SURE oferă finanțare statelor membre prin împrumuturi. Acestea trebuie rambursate între 2025 și 2050, având o scadență medie de 14,5 ani⁹. Figura 5 prezintă o defalcare pe țări a diferitelor date de scadență și ilustrează funcționarea regulilor prudențiale. De exemplu, între 2025 și 2050, există trei ani în care împrumuturile care trebuie rambursate ating suma maximă de 10 miliarde de euro. Spre deosebire de situația din crize anterioare, se observă că, de această dată, multe state membre au avut nevoie de sprijin în același timp. Statele membre și-au trimis cererile de fonduri în care se preciza suma totală și data scadentă pe care o preferau pentru împrumut. Comisia a programat în consecință diferitele împrumuturi SURE, cu scadențe diferite.

Comisia a instituit un cadru flexibil pentru SURE, care nu se baza pe mecanismele standard de finanțare

32 Curtea a evaluat dacă contextul de urgență era reflectat de cadrul de guvernanță al SURE. Ea a analizat, de asemenea, procesele pe care Comisia le-a instituit pentru solicitarea și acordarea de asistență financiară în cadrul SURE, până la efectuarea plăților către statele membre, și a coroborat analiza sa pe baza unui eșantion de cazuri. Nu în ultimul rând, s-a evaluat dacă Comisia a luat primele măsuri pentru a evalua riscul de fraudă și de nereguli în punerea în aplicare a schemelor de menținere a locurilor de muncă finanțate de SURE la nivelul statelor membre.

Cadrul SURE reflectă contextul de urgență

33 SURE este un instrument de răspuns la situații de criză, conceput pentru a oferi asistență financiară temporară și rambursabilă statelor membre. În consecință, cadrul SURE – care cuprinde regulamentul ca atare și alegerile făcute de Comisie în punerea sa în aplicare – este în mod deliberat mai simplu decât procedurile standard de finanțare utilizate de Comisie.

34 De exemplu, Regulamentul SURE nu impunea Comisiei să analizeze sfera și modul în care sunt concepute schemele naționale existente sau planificate de menținere a locurilor de muncă atunci când evaluează cererile de asistență financiară ale statelor membre. Întrucât aceste scheme variau considerabil (în ceea ce privește dimensiunea, sectorul și cifra de afaceri a întreprinderilor sprijinite, grupurile de lucrători eligibili, nivelul și durata schemei, precum și includerea unei interdicții privind concedierile) de la un stat membru la altul, o astfel de analiză ar fi întârziat în mod semnificativ debursarea împrumuturilor.

Condițiile stabilite în Regulamentul SURE erau formulate în termeni generali, iar Comisia le-a evaluat menținând contacte strânse cu statele membre

35 Unsprezece dintre cele 19 state membre care au primit fonduri SURE au alocat asistența financiară pentru a crea noi scheme de menținere a locurilor de muncă, iar 8 pentru a extinde sau a modifica scheme existente (a se vedea figura 6).

36 Regulamentul SURE¹⁰ a stabilit două condiții principale pentru utilizarea instrumentului:

• o creștere neprevăzută și semnificativă a cheltuielilor publice legate direct de scheme de menținere a locurilor de muncă (condiția de declanșare);
• sprijinul din SURE trebuie să fie utilizat pentru scheme de menținere a locurilor de muncă (de exemplu, scheme privind reducerea timpului de muncă ori măsuri similare) sau pentru măsuri legate de sănătate (condiția de eligibilitate).

37 Pe baza examinării unui eșantion de 31 de cazuri (inclusiv măsuri legate de sănătate), Curtea a constatat că Comisia a evaluat în mod adecvat dacă aceste două condiții pentru utilizarea SURE erau îndeplinite.

38 Condițiile de eligibilitate stabilite în regulament erau formulate în termeni largi, oferind statelor membre o marjă de apreciere considerabilă cu privire la cum să direcționeze finanțarea din partea UE. În consecință, sarcina Comisiei de a evalua cererile de sprijin a fost mai puțin oneroasă. Astfel, verificările Comisiei s-au limitat la confirmarea faptului că măsurile pentru care au fost solicitate fonduri urmau să ajute oamenii să își păstreze locurile de muncă în contextul pandemiei de COVID‑19. Legislația nu impunea însă Comisiei să evalueze raportul cost-eficacitate al măsurilor. Actul legislativ prevede că instrumentul „completează măsurile naționale […] prin furnizarea de asistență financiară”¹¹. Comisia a considerat că această cerință era garantată prin condițiile aferente instrumentului și că nu era nevoie să se evalueze complementaritatea sprijinului din SURE cu alte măsuri naționale din statele membre.

39 Pentru a facilita debursarea rapidă a fondurilor, Comisia a menținut, de asemenea, contacte bilaterale strânse cu statele membre pe parcursul procesului de evaluare a schemelor propuse, de exemplu:

• pentru a explica condițiile de utilizare a instrumentului (în special prin reuniuni bilaterale la nivel tehnic înainte de depunerea de către statele membre a cererii oficiale de asistență). De exemplu, uneori, Comisia a trebuit să clarifice în atenția statelor membre faptul că anumite măsuri naționale nu erau eligibile pentru sprijin în cadrul SURE (a se vedea caseta 2);
• pentru a obține clarificări suplimentare, dacă era necesar, cu privire la informațiile transmise de statele membre.

Sursa: Curtea de Conturi Europeană, pe baza documentelor Comisiei.

40 În cazurile în care a constatat o absorbție mai scăzută a fondurilor SURE în comparație cu ceea ce fusese planificat, Comisia s-a angajat activ în discuții cu autoritățile naționale pentru a le ajuta să utilizeze finanțarea disponibilă – cum ar fi prin adoptarea unor măsuri eligibile suplimentare sau prin extinderea celor existente.

Domeniul de aplicare al instrumentului SURE a fost extins de Consiliu pentru a finanța măsuri legate de sănătate, ceea ce a redus accentul principal pus pe locurile de muncă

41 Regulamentul SURE recunoaște că ocuparea forței de muncă este obiectivul său principal. Includerea finanțării măsurilor legate de sănătate (figura 2 conține câteva exemple) reduce accentul principal pus pe păstrarea locurilor de muncă. Măsurile legate de sănătate sunt eligibile, dar acestea trebuie să rămână „în subsidiar”¹².

42 Conform unor orientări informale ale Comisiei, discutate și convenite în cadrul unui grup de lucru al Consiliului în august 2020, ponderea din totalul cheltuielilor SURE care este alocată pentru măsuri legate de sănătate într-un stat membru nu ar trebui să depășească 15 %. În ansamblu, acest plafon a fost respectat, întrucât cheltuielile efectuate de statele membre pentru măsuri legate de sănătate au reprezentat aproximativ 5 % din bugetul total al SURE.

43 În cele din urmă însă, Comisia, sprijinită de Consiliu, a interpretat termenul „în subsidiar” folosit în regulament în sensul că proporția cheltuielilor SURE alocate pentru măsuri legate de sănătate în fiecare stat membru nu ar trebui să depășească 50 %. Dintre cele șapte state membre care au alocat fonduri SURE pentru măsuri legate de sănătate, patru au menținut proporția acestor cheltuieli la mai puțin de 15 %. Portugalia a utilizat 23 % din împrumuturile SURE pentru măsuri legate de sănătate, iar Ungaria și România, aproape 50 %. Restul de 12 state membre nu au utilizat această posibilitate.

Comisia a efectuat rapid plățile către statele membre

44 Cererile statelor membre au fost evaluate de Comisie într-un interval scurt de timp. Ca rezultat, 13 dintre cele 19 state membre care au solicitat finanțare din SURE au primit prima plată în mai puțin de o lună de la data la care au cerut fonduri, iar 5 state membre în luna următoare. Celălalt stat membru a solicitat să primească fondurile mai târziu, la cinci luni de la data prezentării cererii sale.

Acordurile de împrumut SURE includeau dispoziții privind riscul de fraudă și de nereguli, dar cadrul juridic nu impunea evaluarea solidității sistemelor de control ale statelor membre

45 Măsurile de răspuns la criză, cum ar fi schemele de menținere a locurilor de muncă finanțate de SURE, sunt deosebit de predispuse la eventuale nereguli și abuzuri, lucru subliniat de rețeaua Platformei europene împotriva muncii nedeclarate¹³, finanțată de Comisie, și de mai multe rapoarte ale instituțiilor supreme de audit¹⁴.

46 Regulamentul SURE prevede că acordul de împrumut cu fiecare stat membru trebuie să includă dispoziții privind controalele și auditurile, pentru a reduce la minimum riscul de fraudă și de nereguli, astfel cum se prevede în Regulamentul financiar¹⁵. Comisia dispune de sisteme concepute pentru a asigura absența fraudei și a neregulilor între UE și statele membre. Statele membre au responsabilitatea de a asigura utilizarea corespunzătoare a fondurilor la nivel național, de a preveni neregulile și frauda și, eventual, de a recupera de la beneficiari fondurile utilizate în mod abuziv. Cadrul juridic nu impune Comisiei să evalueze soliditatea sistemelor de control ale statelor membre care acoperă punerea în aplicare a măsurilor naționale sprijinite din fonduri UE. În conformitate cu cadrul juridic pentru convenirea împrumuturilor, Comisia s-a axat pe responsabilitățile UE în calitate de creditor și pe responsabilitățile statelor membre în calitate de debitori. De exemplu, printr-un control ex post, Comisia verifică dacă măsurile statelor membre sprijinite prin SURE sunt coerente cu cele din deciziile de punere în aplicare ale Consiliului. Curtea observă că prin utilizarea împrumuturilor ca mecanism de finanțare, responsabilitățile legale care revin Comisiei în materie de fraudă și nereguli sunt mai restrânse decât în cazul acordării de finanțare prin granturi în politica de coeziune.

47 În ianuarie 2022, ca răspuns la auditul Curții și pentru a obține mai multe informații cu privire la funcționarea acordurilor de împrumut pe teren, Comisia a efectuat un sondaj ad-hoc privind sistemele de audit și de control în statele membre beneficiare ale SURE. La momentul respectiv, aproximativ 95 % din împrumuturi fuseseră deja debursate. În răspunsurile lor la sondaj, statele membre au raportat că, pentru măsurile sprijinite de SURE, utilizau sistemele de audit și de control existente înainte de pandemie. Cu o singură excepție, toate statele membre au raportat că detectaseră cazuri de nereguli sau de fraudă. În toate aceste cazuri, statul membru în cauză a efectuat o investigație. S-a ajuns astfel la acțiuni în justiție pentru recuperarea fondurilor utilizate în mod necorespunzător în 13 state membre¹⁶. În cazul în care are îndoieli serioase cu privire la utilizarea fondurilor SURE de către un stat membru, Comisia are opțiunea de a lansa investigații. Până în septembrie 2022, Comisia nu efectuase nicio investigație deoarece nu avea cunoștință de vreo neregulă sau fraudă majoră în raport cu responsabilitățile care îi revin în temeiul legislației, astfel cum sunt descrise la punctul anterior. Utilizarea de împrumuturi înseamnă că eventualele nereguli din schemele naționale limitează riscul financiar pentru bugetul UE. Există totuși un risc reputațional pentru UE dacă măsurile sprijinite financiar de la bugetul său sunt percepute ca fiind predispuse la fraudă.

Împrumuturile SURE au contribuit la finanțarea schemelor naționale de menținere a locurilor de muncă pentru a limita creșterea șomajului în timpul crizei provocate de pandemia de COVID‑19

48 Curtea a examinat dacă SURE și-a îndeplinit obiectivul general de a finanța scheme naționale menite să sprijine lucrătorii din statele membre în timpul crizei și să atenueze riscurile de șomaj. Modul în care este conceput instrumentul nu permite identificarea separată a impactului SURE în cadrul acestor scheme. Curtea a analizat datele furnizate de Eurostat și Eurofound, precum și informațiile puse la dispoziție de Comisie și un studiu comparativ al FMI.

49 Una dintre principalele modalități prin care guvernele naționale au încercat să combată o posibilă creștere a șomajului a fost utilizarea unor scheme de menținere a locurilor de muncă, care erau eligibile pentru sprijin din SURE (a se vedea caseta 3). Aceste scheme și măsuri similare au permis angajatorilor care s-au confruntat cu scăderi temporare ale cererii sau ale producției (în special în fazele pandemiei în care au existat restricții de deplasare a persoanelor) să reducă numărul de ore de lucru al angajaților lor, în loc să recurgă la concedieri. În acest mod, angajații au putut să își păstreze locurile de muncă, menținându-și în același timp nivelurile de venit.

50 În 2021, Eurofound¹⁸ a publicat un studiu care compară impactul asupra șomajului resimțit după criza financiară din 2008 cu impactul crizei provocate de pandemia de COVID‑19. Acest studiu a constatat că creșterea ratelor șomajului în primul an al crizei COVID‑19 în statele membre care au beneficiat de SURE a fost mai mică decât în timpul crizei financiare din perioada 2008‑2010. Deși pandemia a dus la o scădere semnificativă a activității economice, acest lucru nu s-a tradus printr-o reducere echivalentă a ratelor de ocupare a forței de muncă, care au scăzut într-o proporție relativ mică. Scăderea producției interne brute a fost însoțită de o reducere semnificativă a numărului de ore lucrate, dar nu a existat o creștere semnificativă corespunzătoare a șomajului¹⁹. Potrivit Eurofound, între T2 2019 și T2 2020, în timp ce ponderea lucrătorilor angajați, dar care nu lucrau, a crescut de peste două ori și a ajuns la 17 %, ocuparea forței de muncă în UE a scăzut cu doar 2,4 %.

51 Abordarea UE poate fi comparată cu cea a Statelor Unite. Un studiu²⁰ din 2022 al FMI a arătat că, în SUA, creșterea vertiginoasă șomajului cauzată de criza COVID‑19 a fost determinată în mare parte de lucrători plasați în șomaj tehnic; în al doilea trimestru din 2020, această categorie reprezenta peste 70 % din numărul noilor șomeri. În cursul anului 2020, ocuparea forței de muncă în SUA a scăzut cu 6,2 %, iar rata șomajului a crescut cu 4,4 puncte procentuale, comparativ cu 1,4 % și, respectiv, 0,4 puncte procentuale în UE.

Impactul SURE nu poate fi evaluat pe deplin din cauza limitărilor datelor de monitorizare și a lipsei unei evaluări ex post

52 Curtea a evaluat dacă Comisia a elaborat un cadru solid pentru monitorizarea punerii în aplicare a SURE și pentru raportarea cu privire la aceasta. În acest scop, au fost analizate procesele de monitorizare utilizate de Comisie, de la colectarea de date de la statele membre până la publicarea rapoartelor semestriale privind utilizarea asistenței financiare. Curtea a evaluat, de asemenea, dacă Comisia a planificat o evaluare a instrumentului în conformitate cu normele sale interne.

Cerințele de monitorizare și de raportare se axează pe utilizarea asistenței financiare și nu pe rezultatele obținute

53 Cerințele de monitorizare și de raportare prevăzute în Regulamentul SURE pentru Comisie și pentru statele membre se axează în principal pe utilizarea asistenței financiare și pe realizări, mai degrabă decât pe ceea ce s-a obținut ca rezultate prin intermediul schemelor naționale de menținere a locurilor de muncă sprijinite de SURE.

54 Monitorizarea financiară asigurată de Comisie, pe lângă verificarea conformității măsurilor raportate cu cele adoptate prin decizia de punere în aplicare a Consiliului, s-a axat pe modul în care a fost utilizat împrumutul și pe cheltuielile totale aferente măsurilor finanțate din SURE. Acest lucru a permis Comisiei să se implice în mod proactiv în discuții cu autoritățile naționale în cazurile în care absorbția fondurilor SURE era mai scăzută decât cea planificată (a se vedea punctul 40).

55 Comisia estimează că, în cele 19 state membre care au utilizat instrumentul, SURE a sprijinit în 2020 aproximativ 31,5 de milioane de persoane și 2,5 milioane de firme. Statele membre cu cel mai mare număr de persoane sprijinite au fost Italia (10,8 milioane), Spania (5,7 milioane) și Polonia (3,6 milioane). Peste un milion de persoane din alte cinci state membre au beneficiat și ele de sprijin: este vorba de Grecia, Cehia, Belgia, Portugalia și România. În august 2022, Comisia a estimat că aproximativ nouă milioane de persoane au beneficiat în 2021 de scheme de menținere a locurilor de muncă finanțate de SURE²¹.

56 Trebuie precizat însă că datele raportate de statele membre cu privire la realizări, cum ar fi numărul de angajați și de firme sprijinite, se bazau în general pe estimări, nu erau întotdeauna exhaustive (aspect menționat în rapoartele semestriale referitoare la SURE) și variau uneori considerabil. Aceste date au stat la baza rapoartelor prezentate de Comisie Parlamentului European și Consiliului (a se vedea caseta 4).

57 De-a lungul timpul, statele membre au comunicat mai multe date. Totuși, această disponibilitate crescută de date a condus în același timp la variații considerabile ale datelor prezentate în diferitele rapoarte semestriale. De exemplu, cel de al doilea raport semestrial indica că numărul de persoane care au beneficiat de sprijin în 2021 a fost de 5 milioane de persoane, cel de al treilea raport indica cifra de 3 milioane, iar al patrulea raport, 9 milioane.

58 Verificările Comisiei cu privire la datele referitoare la realizări raportate de statele membre au fost limitate și s-au axat pe coerența în sens larg cu date transmise anterior, precum și pe costul măsurilor, utilizând diferite surse de date privind piața muncii care erau disponibile (de exemplu, Eurostat). Prin aceste verificări se evalua doar dacă informațiile furnizate de statul membru cu privire la numărul de beneficiari ai fondurilor SURE (și anume angajați, lucrători independenți sau firme și pe sectoare) păreau „plauzibile”.

59 În plus, statele membre au furnizat, în general, informații la nivel agregat. Lipsa unor date detaliate privind realizările și rezultatele schemelor naționale de menținere a locurilor de muncă înseamnă că nu se pot identifica beneficiarii principali ai măsurilor naționale finanțate de SURE²². Pandemia de COVID‑19 a provocat un șoc major pe piața muncii, dar nu toate sectoarele, întreprinderile și grupurile de lucrători au fost afectate în același mod. Angajații cu locuri de muncă mai puțin sigure, lucrătorii independenți și grupurile vulnerabile de forță de muncă (cum ar fi femeile, angajații mai în vârstă, străinii, persoanele cu dizabilități și cele cu un nivel mai scăzut de educație) au fost mai susceptibile de a fi afectate de măsurile de distanțare socială și de alte restricții, perspectivele lor pe piața muncii fiind grav impactate²³.

60 Comisia nu a solicitat niciun fel de date statelor membre cu privire la ce s-a obținut în urma măsurilor legate de sănătate, pe baza faptului că acestea aveau obiective și sfere de aplicare foarte diferite (a se vedea punctele 41-43). Aceste măsuri pot fi finanțate printr-o serie de instrumente de finanțare naționale și ale UE diferite și sunt, de regulă, puse în aplicare în mod descentralizat de un număr mare de autorități și organisme diferite, ceea ce conduce la un risc de dublă finanțare. În ansamblu, măsurile legate de sănătate reprezintă aproximativ 3,2 miliarde de euro din pachetul financiar total al SURE și variază considerabil în ceea ce privește natura și sfera lor de aplicare.

Rapoartele semestriale ale Comisiei privind utilizarea asistenței financiare SURE nu pot oferi decât estimări în sens foarte larg ale rezultatelor

61 Până la sfârșitul lunii septembrie 2022, Comisia, în conformitate cu regulamentul²⁴, publicase patru rapoarte semestriale privind utilizarea asistenței financiare SURE. Aceste rapoarte stau la baza informării Parlamentului European, a Consiliului și a altor părți interesate. Ele includ informații cu privire la punerea în aplicare a asistenței financiare (de exemplu, sumele rămase de plătit, calendarele de rambursare) și cu privire la măsura în care evenimentele excepționale care au justificat crearea SURE continuau să existe.

62 Regulamentul SURE nu impune Comisiei să raporteze cu privire la rezultatele sau la eficacitatea instrumentului, dar cadrul pentru obligațiunile cu impact social cere o raportare a impactului (a se vedea caseta 1). Pentru a îndeplini această cerință, rapoartele semestriale includ, de asemenea, informații privind rezultatele obținute prin intermediul schemelor de menținere a locurilor de muncă finanțate de SURE (a se vedea caseta 5).

Comisia nu a evaluat instrumentul SURE

63 În conformitate cu Regulamentul financiar, cu Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare și cu Orientările privind o mai bună legiferare, Comisia ar trebui să evalueze performanța programelor UE în ceea ce privește eficacitatea, eficiența, relevanța, coerența și valoarea adăugată a UE²⁶. Aceste evaluări ar trebui să analizeze în mod critic și obiectiv dacă un instrument al UE a fost adecvat scopului și dacă și-a îndeplinit obiectivele preconizate la un cost minim, pe baza unor dovezi solide atât ale succeselor, cât și ale deficiențelor²⁷. În plus, în cadrul Planului de acțiune privind Pilonul european al drepturilor sociale, Comisia s-a angajat să evalueze experiența SURE²⁸. Regulamentul SURE nu impune însă în mod specific Comisiei să evalueze performanța instrumentului.

64 În ceea ce privește inițiativele propuse în regim de urgență în timpul pandemiei de COVID‑19 pentru care nu au fost efectuate consultări publice și evaluări ale impactului, Comisia a precizat în aprilie 2021 că „va stabili în mod clar modul și momentul în care va fi evaluat ulterior actul”²⁹ într-un document de lucru al serviciilor Comisiei publicat în termen de cel mult trei luni de la propunerea legislativă. Regulamentul SURE a fost adoptat în mai 2020, ceea ce înseamnă că un astfel de exercițiu nu a avut loc pentru SURE.

Concluzii și recomandări

65 Pandemia de COVID‑19 a provocat un șoc grav pentru economia europeană, aducând perturbări importante pe piața muncii și punând în pericol milioane de locuri de muncă. Concluzia de ansamblu a Curții este că Comisia a reacționat rapid la provocarea de a ajuta statele membre să păstreze locurile de muncă, reușind să transfere sprijinul UE către statele membre după un interval de șapte luni de la declararea pandemiei, mai rapid decât în cazul procedurilor standard de finanțare. Cadrul de guvernanță a reflectat contextul de urgență, iar sprijinul temporar pentru atenuarea riscurilor de șomaj într-o situație de urgență (SURE) a fost conceput astfel încât să limiteze riscul financiar pentru bugetul UE. Deși există unele indicii la nivel agregat că sprijinul SURE a ajuns la milioane de persoane, modul în care a fost gândit instrumentul – finanțare prin împrumuturi puse la dispoziție de UE pentru a sprijini scheme naționale – și lipsa de date exhaustive de la statele membre limitează capacitatea Comisiei de a evalua rezultatele obținute de SURE.

66 SURE a fost creat și lansat într-un context de urgență, în care erau puse în aplicare măsuri restrictive de limitare a răspândirii coronavirusului, iar statele membre se confruntau cu o creștere neprevăzută și semnificativă a cheltuielilor publice. Pe acest fundal, Comisia a propus un regulament nou, cu caracter inovator, care a fost aprobat rapid de Consiliu, după doar două luni de la declararea COVID‑19 drept pandemie. Majoritatea statelor membre, mai precis 19, au ales să utilizeze instrumentul, Italia și Spania beneficiind de aproape jumătate din sprijinul total de 100 de miliarde de euro. Sprijinul SURE a permis statelor membre să creeze scheme de menținere a locurilor de muncă sau să extindă astfel de scheme deja existente. În general, statele membre ale UE din est au creat scheme noi, dar, având în vedere circumstanțele foarte diferite de pe fiecare piață națională a muncii, abordările adoptate în UE au variat considerabil. Comisia a estimat că statele membre cu un rating de credit mai scăzut decât cel al UE au economisit în total aproximativ 8,5 miliarde de euro la plata dobânzilor în comparație cu ceea ce ar fi plătit dacă ar fi ales să contracteze ele însele împrumuturile (a se vedea punctele 17-26).

67 Structura sprijinului SURE era o noutate și a limitat riscul pentru bugetul UE. Finanțarea este bazată pe împrumuturi, nu pe granturi, iar toate statele membre (inclusiv cele care au ales să nu utilizeze SURE) au pus la dispoziție garanții irevocabile la cerere, reprezentând până la 25 % din totalul împrumuturilor plătite în cadrul instrumentului, toate împrumuturile urmând să fie rambursate până în 2050. Aceste garanții servesc drept măsură de siguranță pentru protejarea bugetului UE: în caz de neîndeplinire a obligațiilor de plată, garanțiile furnizate de statele membre ar putea fi solicitate înainte de resursele proprii ale Comisiei. De asemenea, au fost stabilite reguli prudențiale pentru a atenua expunerea pe an și pe stat membru. În ansamblu, a existat o cerere puternică de împrumuturi SURE, până în august 2022 fiind debursată o sumă de aproape 92 de miliarde de euro (a se vedea punctele 27-31).

68 SURE este un instrument de răspuns la criză, în care debursarea rapidă a fondurilor este o prioritate. Procedurile Comisiei pentru SURE au fost mai simple decât în cazul intervențiilor sale normale. De exemplu, Regulamentul SURE este scurt, dar condițiile de declanșare și de eligibilitate pe care le conține sunt formulate în termeni generali, oferind statelor membre o marjă de manevră considerabilă cu privire la cum să direcționeze finanțarea din partea UE. În consecință, Comisia nu a verificat dacă măsurile naționale sprijinite de SURE erau eficiente din punctul de vedere al costurilor sau dacă completau alte scheme. Extinderea domeniului de aplicare al instrumentului SURE pentru a include și finanțarea de măsuri legate de sănătate a redus accentul principal pus pe locurile de muncă. În cele din urmă, Comisia, sprijinită de Consiliu, a acceptat că 3 dintre cele 19 state membre au utilizat peste 15 % din împrumuturile lor SURE pentru măsuri legate de sănătate (a se vedea punctele 32‑43).

69 Comisia a debursat rapid fondurile către statele membre: majoritatea acestora au primit prima plată la mai puțin de o lună de la data solicitării. Schemele de menținere a locurilor de muncă sunt predispuse la utilizare abuzivă și Regulamentul SURE prevede ca acordurile de împrumut cu statele membre să includă dispoziții privind sistemele de controale și audituri, astfel încât să se reducă la minimum riscul de fraudă și de nereguli. Comisia a lansat un sondaj ad-hoc privind sistemele de audit și de control din statele membre la începutul anului 2022, când cea mai mare parte a finanțării fusese deja plătită. Toate statele membre, cu excepția unuia, au raportat cazuri de nereguli și de fraudă prezumată, care au condus în 13 state membre la recuperarea fondurilor utilizate în mod necorespunzător. Până în septembrie 2022, Comisia nu a inițiat nicio investigație specifică în această privință, deoarece nu avea cunoștință de nicio neregulă sau fraudă majoră în raport cu propriile responsabilități care îi reveneau în temeiul legislației (a se vedea punctele 44-47).

70 Există indicii la nivel agregat că SURE a ajuns la milioane de angajați și de lucrători independenți în cea mai gravă perioadă a crizei și că, împreună cu alte măsuri de sprijin pentru politici, a contribuit la atenuarea riscurilor de șomaj. Totuși, modul în care este conceput instrumentul nu permite identificarea separată a impactului SURE, în termeni de realizări și rezultate, în cadrul schemelor naționale. Din această cauză, Comisia nu poate evalua rezultatele SURE în fiecare stat membru. De exemplu, lipsa de date exhaustive de la statele membre înseamnă că numărul de persoane și de întreprinderi sprijinite de SURE – cu alte cuvinte, contribuția potențială a instrumentului la atenuarea riscurilor de șomaj – nu poate fi evaluată pe deplin. Totodată, există puține date de monitorizare pentru măsurile legate de sănătate, dat fiind că acestea aveau obiective și sfere de aplicare foarte diferite. Regulamentul SURE nu prevede obligativitatea unei evaluări a instrumentului (a se vedea punctele 48-64).

Recomandare – Evaluarea SURE

Pentru a desprinde învățăminte în vederea unor eventuale instrumente de criză viitoare și în conformitate cu angajamentul său din Planul de acțiune privind Pilonul european al drepturilor sociale, Comisia ar trebui să evalueze experiența dobândită în urma aplicării SURE. O astfel de evaluare ar trebui să includă: gradul în care SURE și măsurile naționale sprijinite de acest instrument au adus o valoare adăugată (în raport cu toate obiectivele SURE, inclusiv măsurile legate de sănătate); dacă și cum SURE a completat măsurile naționale; și dacă a reușit cadrul SURE să reducă la minimum riscul de nereguli și de fraudă, având în vedere cazurile raportate de statele membre.

Data-țintă pentru punerea în aplicare a recomandării: până la sfârșitul T3 din 2024.

Prezentul raport a fost adoptat de Camera II, condusă de doamna Annemie Turtelboom, membră a Curții de Conturi, la Luxemburg, în ședința sa din 9 noiembrie 2022.

Acronime

CEPS: Centrul de Studii Politice Europene

DG BUDG: Direcția Generală Buget

DG ECFIN: Direcția Generală Afaceri Economice și Financiare

DG EMPL: Direcția Generală Ocuparea Forței de Muncă, Afaceri Sociale și Incluziune

Eurofound: Fundația Europeană pentru Îmbunătățirea Condițiilor de Viață și de Muncă

SURE: Instrumentul de sprijin temporar pentru atenuarea riscurilor de șomaj într-o situație de urgență

Glosar

Eurofound: Fundația Europeană pentru Îmbunătățirea Condițiilor de Viață și de Muncă este o agenție a UE care oferă informații, consiliere și expertiză în domeniul politicii sociale a UE, pe baza unor informații comparative, a cercetărilor și a analizelor.

Măsuri legate de sănătate: măsuri care vizează reducerea riscurilor profesionale și asigurarea protecției la locul de muncă a lucrătorilor și a persoanelor care desfășoară o activitate independentă și, după caz, alte măsuri legate de sănătate.

Măsuri similare schemelor privind reducerea timpului de muncă: măsuri privind piața forței de muncă, altele decât schemele privind reducerea timpului de muncă, care protejează locurile de muncă prin subvenționarea sprijinului pentru venit pentru angajați și pentru lucrătorii independenți.

Schemă privind reducerea timpului de muncă: program public care permite, în anumite împrejurări, întreprinderilor care se confruntă cu dificultăți economice să reducă temporar numărul de ore lucrate de angajații lor care primesc sprijin din surse publice pentru venituri, acoperind orele nelucrate.

Răspunsurile Comisiei

https://www.eca.europa.eu/ro/Pages/DocItem.aspx?did=62745

Calendar

https://www.eca.europa.eu/ro/Pages/DocItem.aspx?did=62745

Echipa de audit

Rapoartele speciale ale Curții de Conturi Europene prezintă rezultatele auditurilor sale cu privire la politicile și programele UE sau la diverse aspecte legate de gestiune aferente unor domenii bugetare specifice. Curtea de Conturi Europeană selectează și concepe aceste sarcini de audit astfel încât impactul lor să fie maxim, luând în considerare riscurile la adresa performanței sau a conformității, nivelul de venituri sau de cheltuieli implicat, evoluțiile viitoare și interesul politic și public.

Acest audit al performanței a fost efectuat de Camera de audit II – cameră specializată pe domeniile de cheltuieli aferente investițiilor pentru coeziune, creștere și incluziune – condusă de doamna Annemie Turtelboom, membră a Curții de Conturi Europene. Auditul a fost condus de doamna Iliana Ivanova, membră a Curții, sprijinită de: James Verity, șef de cabinet, și Ivan Genchev, atașat în cadrul cabinetului; Pietro Puricella, manager principal; Jussi Bright, coordonator; Fernando Pascual Gil, Andras Augustin Feher, Zeljko Mimica și Cristina Jianu, auditori.

De la stânga la dreapta: Fernando Pascual Gil, James Verity, Jussi Bright, Iliana Ivanova, Ivan Genchev, Pietro Puricella, Zeljko Mimica.

Note

¹ Marcus, J. S. et al.: The impact of COVID-19 on the Internal Market, Parlamentul European, 2021.

² Pouliakas, K.; Branka, J.: „EU jobs at highest risk of COVID-19 social distancing: Is the pandemic exacerbating the labour market divide?”, în CEDEFOP working paper, nr. 1, 2020.

³ Propunerea Comisiei de regulament al Consiliului privind SURE, COM(2020) 139.

⁴ Articolul 5 din Regulamentul (UE) 2020/672.

⁵ Pentru regulamentele privind dispozițiile comune referitoare la perioadele de programare 2007‑2013 și 2014‑2020: Regulamentul (UE) nr. 1083/2006 și, respectiv, Regulamentul (UE) nr. 1303/2013.

⁶ „SURE: după doi ani” (al patrulea raport semestrial), COM(2022) 483.

⁷ Articolul 11 alineatul (5) din Regulamentul (UE) 2020/672.

⁸ Articolul 9 din Regulamentul (UE) 2020/672.

⁹ „SURE: după doi ani” (al patrulea raport semestrial), COM(2022) 483.

¹⁰ Articolul 3 din Regulamentul (UE) 2020/672.

¹¹ Articolul 2 din Regulamentul (UE) 2020/672.

¹² Articolul 1 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2020/672.

¹³ „COVID-19: combating fraud in short-term financial support schemes”, European Platform tackling undeclared work, mai 2021.

¹⁴ Instituțiile supreme de audit din Croația (2021), Irlanda (2021) și Letonia (2020).

¹⁵ Articolul 13 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2020/672, astfel cum se prevede la articolul 220 alineatul (5) din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046.

¹⁶ „SURE după 18 luni” (al treilea raport semestrial), COM(2022) 128.

¹⁷ COVID-19: Implicații pentru ocuparea forței de muncă și viața profesională, Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, Luxembourg, 2021.

¹⁸ Monitorizarea convergenței în Uniunea Europeană: Privind în urmă pentru a merge înainte – Convergența ascendentă în timpul crizelor, Eurofound, seria Challenges and prospects in the EU, 2021.

¹⁹ Commission report on labour market and wage developments in Europe, decembrie 2021, p. 45.

²⁰ European Labor Markets and the COVID-19 Pandemic: Fallout and the Path Ahead, Fondul Monetar Internațional, martie 2022.

²¹ „SURE: după doi ani” (al patrulea raport semestrial), COM(2022) 483.

²² COVID-19: Implicații pentru ocuparea forței de muncă și viața profesională, Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, Luxembourg, 2021.

²³ EU jobs at highest risk of COVID-19 social distancing, CEDEFOP, 2020.

²⁴ Articolul 14 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2020/672.

²⁵ „SURE: după doi ani” (al patrulea raport semestrial), COM(2022) 483.

²⁶ Articolul 34 din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046. Secțiunea I punctul 3 din Acordul interinstituțional dintre Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene și Comisia Europeană privind o mai bună legiferare, 12.5.2016, p. 1. SWD(2021) 305, Orientările privind o mai bună legiferare, 3.11.2021, p. 23.

²⁷ Comunicarea Comisiei intitulată „O mai bună legiferare: unirea forțelor pentru îmbunătățirea legislației”, COM(2021) 219, pp. 18-19. SWD(2021) 305, Orientările privind o mai bună legiferare, 3.11.2021, p. 23.

²⁸ Planul de acțiune privind Pilonul european al drepturilor sociale, 2021, p. 18.

²⁹ Comunicarea Comisiei intitulată „O mai bună legiferare: unirea forțelor pentru îmbunătățirea legislației”, COM(2021) 219, pp. 14-15.

Contact

CURTEA DE CONTURI EUROPEANĂ
12, rue Alcide De Gasperi
1615 Luxembourg
LUXEMBOURG

Tel. +352 4398-1
Întrebări: eca.europa.eu/ro/Pages/ContactForm.aspx
Website: eca.europa.eu
Twitter: @EUAuditors

Numeroase alte informații despre Uniunea Europeană sunt disponibile pe internet pe serverul Europa (https://europa.eu).

Luxemburg: Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, 2022

PDF	ISBN 978-92-847-9179-8	ISSN 1977-5806	doi:10.2865/386944	QJ-AB-22-026-RO-N
HTML	ISBN 978-92-847-9155-2	ISSN 1977-5806	doi:10.2865/45773	QJ-AB-22-026-RO-Q

DREPTURI DE AUTOR

© Uniunea Europeană, 2022

Politica Curții de Conturi Europene referitoare la reutilizare este definită în Decizia nr. 6-2019 a Curții de Conturi Europene privind politica în materie de date deschise și reutilizarea documentelor.

Cu excepția cazului în care se precizează altceva (de exemplu, într-o mențiune separată indicând drepturile de autor), conținutul elaborat de Curtea de Conturi Europeană pentru care UE deține drepturile de autor face obiectul licenței Creative Commons Atribuire 4.0 Internațional (CC BY 4.0). Prin urmare, ca regulă generală, reutilizarea este autorizată cu condiția menționării adecvate a autorilor și a indicării eventualelor modificări. Reutilizatorul conținutului elaborat de Curtea de Conturi Europeană nu poate altera sensul sau mesajul inițial. Curtea de Conturi Europeană nu răspunde pentru eventualele consecințe ale reutilizării.

Este necesar să obțineți o permisiune suplimentară în cazul în care un anumit conținut prezintă persoane fizice ce pot fi identificate, de exemplu în cazul fotografiilor în care apar membri ai personalului Curții de Conturi Europene sau în cazul în care conținutul include lucrări ale unor terți.

Dacă se obține o astfel de permisiune, ea anulează și înlocuiește permisiunea de natură generală menționată mai sus și va indica în mod clar eventualele restricții de utilizare.

Pentru a utiliza sau a reproduce un conținut pentru care UE nu deține drepturile de autor, poate fi necesar să obțineți o permisiune în acest sens direct de la titularii drepturilor de autor.

Pictogramele din figurile 1 și 2: pentru aceste figuri, s-au folosit resurse de pe site-ul Flaticon.com. © Freepik Company S.L. toate drepturile rezervate.

Programele informatice sau documentele care fac obiectul unor drepturi de proprietate industrială, cum ar fi brevetele, mărcile, desenele și modelele înregistrate, logourile și denumirile, sunt excluse din politica Curții de Conturi Europene referitoare la reutilizare.

Familia site-urilor instituționale ale Uniunii Europene care sunt incluse în domeniul europa.eu oferă linkuri către site-uri terțe. Deoarece Curtea de Conturi Europeană nu are control asupra acestor site-uri, sunteți încurajați să verificați politica aplicată de ele în ceea ce privește respectarea vieții private și drepturile de autor.

Utilizarea logoului Curții de Conturi Europene

Logoul Curții de Conturi Europene nu poate fi utilizat fără acordul prealabil al Curții de Conturi Europene.

CONTACTAȚI UE

În persoană
În întreaga Uniune Europeană există sute de centre Europe Direct. Puteți găsi adresa centrului cel mai apropiat de dumneavoastră online (european-union.europa.eu/contact-eu/meet-us_ro).

La telefon sau în scris
Europe Direct este un serviciu care vă răspunde la întrebările privind Uniunea Europeană. Puteți accesa acest serviciu:

• apelând numărul gratuit: 00 800 6 7 8 9 10 11 (unii operatori pot taxa aceste apeluri);
• apelând numărul standard: +32 22999696;
• folosind formularul: european-union.europa.eu/contact-eu/write-us_ro.

GĂSIȚI INFORMAȚII DESPRE UE

Online
Informații despre Uniunea Europeană în toate limbile oficiale ale UE sunt disponibile pe site-ul Europa (european-union.europa.eu).

Publicații ale UE
Puteți vizualiza sau comanda publicații ale UE la op.europa.eu/ro/publications. Mai multe exemplare ale publicațiilor gratuite pot fi obținute contactând Europe Direct sau centrul dumneavoastră local de documentare (european-union.europa.eu/contact-eu/meet-us_ro).

Dreptul UE și documente conexe
Pentru accesul la informații juridice din UE, inclusiv la ansamblul legislației UE începând din 1951 în toate versiunile lingvistice oficiale, accesați site-ul EUR-Lex (eur-lex.europa.eu).

Date deschise ale UE
Portalul data.europa.eu oferă acces la seturile de date deschise ale instituțiilor, organismelor și agențiilor UE. Aceste date pot fi descărcate și reutilizate gratuit, atât în scopuri comerciale, cât și necomerciale. Portalul oferă, de asemenea, acces la o multitudine de seturi de date din țările europene.