Măsurile de extindere a participării la programul Orizont 2020 au fost bine proiectate, dar apariția unei schimbări durabile la acest nivel va depinde în mare parte de eforturile autorităților naționale

Sinteză

I În Strategia Europa 2020, Comisia a subliniat rolul cercetării și inovării ca forțe motrice ale prosperității sociale și economice și ale durabilității mediului în UE. Începând din 1984, UE a oferit sprijin pentru cercetare și inovare prin intermediul unor „programe-cadru” consecutive. Orizont 2020, al 8-lea program-cadru, a acoperit perioada 2014‑2020 (cu un buget de 76,4 miliarde de euro). Acestuia i se succedă programul Orizont Europa (cu un buget de 95,5 miliarde de euro), care acoperă perioada 2021‑2027.

II Există diferențe considerabile între statele membre ale UE în ceea ce privește performanța în materie de cercetare și inovare. Acest decalaj se reflectă, printre altele, în niveluri diferite de participare la programele-cadru, care prevăd o alocare a fondurilor bazată pe excelență. La rândul său, participarea scăzută limitează potențialul țărilor cu performanțe slabe de a depăși deficiențele sistemelor lor de cercetare și inovare. Pentru a combate decalajul în materie de inovare și a îmbunătăți participarea, programul Orizont 2020 a alocat fonduri în valoare de 935 de milioane de euro pentru „măsuri de extindere a participării” care vizează în mod specific statele membre cu performanțe scăzute. Scopul acestor măsuri era de a consolida capacitatea instituțiilor de cercetare din statele membre respective, de exemplu ajutându-le să își creeze rețele, să colaboreze cu instituții de vârf și să atragă personal înalt calificat. Măsurile de extindere a participării au fost consolidate în cadrul programului Orizont Europa și dispun în prezent de un buget de 2,95 miliarde de euro.

III Curtea a decis să efectueze acest audit pentru a informa factorii de decizie cu privire la problemele care afectează conceperea și punerea în aplicare a măsurilor de extindere, în special dat fiind faptul că acestea continuă în cadrul programului Orizont Europa. Prezentul raport special este cel mai recent dintr-o serie de mai multe publicații ale Curții de Conturi Europene care examinează sprijinul acordat prin Orizont 2020.

IV Curtea a evaluat dacă măsurile de extindere a participării din cadrul programului Orizont 2020 au fost adecvate în acest scop. Astfel, Curtea a examinat concepția generală de la baza măsurilor, precum și modalitățile de punere în aplicare și de monitorizare pentru două dintre acestea. Este vorba de „Formarea de echipe” (sprijin pentru centrele de excelență) și „Catedrele SEC” (atragerea de cadre universitare renumite în instituțiile de cercetare), ambele măsuri fiind concepute pentru a genera efecte pe termen lung asupra beneficiarilor.

V Curtea a concluzionat că măsurile de extindere a participării au fost bine concepute pentru a viza mulți dintre factorii care limitau participarea țărilor vizate la programele-cadru succesive. Cu toate acestea, o veritabilă schimbare durabilă depinde în mare măsură de investițiile în cercetare și inovare și de reformele de la nivel național.

VI Mecanismul de sprijin al politicilor (MSP) face parte dintr-un set de instrumente utilizate de UE pentru a promova reformele în ecosistemele naționale. Nu toate țările vizate de extinderea participării au utilizat instrumentul în perioada 2014‑2020, iar Comisia a trebuit să amâne unele proiecte din cauza lipsei de resurse. Curtea a constatat că, deși statele membre erau cele care aveau responsabilitatea de a reacționa la recomandările rezultate din activitățile din cadrul mecanismului de sprijin al politicilor, Comisia a utilizat, de asemenea, cunoștințele dobândite cu privire la sistemele naționale de cercetare și inovare, în special pentru evaluările sale de țară realizate în contextul semestrului european, care conduc la formularea de recomandări specifice fiecărei țări.

VII Totodată, s-a constatat că de măsurile de extindere a beneficiat un grup de țări cu niveluri inegale de performanță în domeniul cercetării și inovării și în programul-cadru. Aceste diferențe se reflectă și în participarea țărilor la măsurile de extindere, chiar dacă nu există neapărat o corelație deplină între aceste două aspecte.

VIII Deși este prea devreme pentru a se evalua impactul deplin al măsurilor, Curtea a constatat că proiectele din cadrul măsurilor „Formarea de echipe” și „Catedrele SEC” încep să producă rezultate promițătoare, în special în ceea ce privește numărul de publicații, networkingul și accesul la finanțări mai importante sub formă de granturi. În același timp, aceste proiecte s-au confruntat cu o serie de provocări în implementare, cum ar fi în ceea ce privește asigurarea unei finanțări complementare din alte surse decât Orizont 2020, recrutarea de cercetători internaționali și, cel mai important, asigurarea sustenabilității prin generarea de venituri din exploatarea rezultatelor cercetării.

IX Curtea a constatat că monitorizarea proiectelor din cadrul măsurilor „Formarea de echipe” și „Catedrele SEC” era perfectibilă, în special în ceea ce privește măsurarea impactului pe termen lung al celor două instrumente.

X Curtea recomandă Comisiei:

• să consolideze utilizarea mecanismului de sprijin al politicilor;
• să vizeze o participare mai echilibrată a țărilor vizate la măsurile de extindere;
• să faciliteze disponibilitatea în timp util a finanțării complementare;
• să consolideze capacitatea beneficiarilor proiectelor de a exploata rezultatele cercetărilor lor;
• să consolideze monitorizarea măsurilor de extindere.

Introducere

Importanța cercetării și inovării în UE

01 În Strategia Europa 2020, Comisia a definit ca obiectiv o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii și a subliniat rolul cercetării și inovării ca forțe motrice ale prosperității sociale și economice și ale durabilității mediului. Importanța continuă a cercetării și inovării pentru UE este reflectată, de asemenea, în cele șase priorități ale Comisiei pentru perioada 2019‑2024, dat fiind că acest domeniu joacă un rol esențial în cel puțin patru priorități: Pactul verde european, o economie în serviciul cetățenilor, o Europă pregătită pentru era digitală și o Europă mai puternică pe scena internațională.

02 Strategia Europa 2020 a UE a stabilit, de asemenea, obiectivul de a majora cheltuielile cu cercetarea și dezvoltarea pentru a atrage investiții private de până la două treimi din investițiile totale, cu scopul de a se atinge astfel la nivelul UE un total cumulat de 3 % din produsul intern brut (PIB) până în 2020. Statele membre și-au stabilit propriile obiective naționale, variind între 0,5 % și 4,0 %.

03 Începând din 1984, bugetul UE sprijină programe de finanțare specifice pentru promovarea cercetării și inovării. Al 8-lea program-cadru (PC) pentru cercetare și inovare, denumit Orizont 2020, a acoperit perioada 2014‑2020 și a avut un buget de 76,4 miliarde de euro. Cel de al 9-lea PC, denumit Orizont Europa, acoperă perioada 2021‑2027 și dispune de un buget de 95,5 miliarde de euro. Există și alte fonduri ale UE care sprijină cercetarea și inovarea, în special Fondul european de dezvoltare regională (FEDR), unul dintre fondurile prin care este pusă în aplicare politica de coeziune.

04 Atât evaluarea finală a celui de al 6-lea PC (perioada 2002‑2006), cât și evaluarea intermediară a celui de al 7-lea PC (2007‑2013) au indicat niveluri scăzute persistente de participare a anumitor state membre la programele-cadru. Această participare scăzută limitează implicarea actorilor lor din domeniul cercetării și inovării în proiecte și comunități de colaborare de la nivelul UE și de la nivel internațional.

05 Regulamentul privind programul Orizont 2020 a recunoscut în 2013 că, „[î]n pofida tendinței recente de convergență a performanțelor țărilor și regiunilor în materie de inovare, rămân diferențe accentuate între statele membre”. Întrucât alocarea fondurilor în programele-cadru se bazează pe excelență (adică sunt selectate doar cele mai bune propuneri), statele membre cu performanțe mai slabe au avut dificultăți în a concura cu cele mai performante. Comisia a identificat pentru prima dată în 2011 unele cauze, cum ar fi investițiile naționale insuficiente în cercetare și inovare și accesul deficitar la rețelele existente. În consecință, regulamentul a introdus o componentă specifică, „Răspândirea excelenței și extinderea participării” (pentru perioada 2014‑2020). Ea era destinată în mod specific țărilor cu performanțe scăzute, denumite acum „țări vizate de extinderea participării”. Scopul acestei componente era de a remedia problema performanțelor inegale ale statelor membre în materie de cercetare și inovare și de a stimula excelența (prin activarea „nucleelor de excelență” existente și conectarea lor la rețelele de excelență) în țările cu performanțe scăzute, extinzând astfel participarea la Orizont 2020.

06 Măsurile de extindere au constat într-o serie de instrumente menite să sprijine consolidarea capacităților, să creeze legături între instituții de cercetare de vârf și țările și regiunile cu performanțe scăzute și să ofere sprijin specializat în materie de politici (a se vedea figura 1).

07 Pentru măsurile de extindere a fost angajată o sumă totală de 935 de milioane de euro (1,2 % din totalul angajamentelor aferente programului Orizont 2020). Cea mai mare parte din această sumă a fost alocată proiectelor din cadrul măsurii „Formarea de echipe” (390 de milioane de euro, adică 41 %; a se vedea figura 2). Măsurile au fost continuate în programul Orizont Europa, dar includ noi caracteristici și au un buget semnificativ mai mare, și anume de 2,95 miliarde de euro (3 % din bugetul programului Orizont Europa) (a se vedea anexa I). Pe baza evaluării intermediare a programului Orizont 2020 și a evaluării impactului programului Orizont Europa, Comisia propusese majorarea acestui buget la 2,1 miliarde de euro; această sumă a fost mărită ulterior de colegiuitori ca rezultat al procesului legislativ.

08 În cazul programului Orizont 2020, măsurile de extindere vizau cele 13 state membre care au aderat la UE din 2004 încoace (UE-13), plus Luxemburg și Portugalia (figura 3). Programul Orizont Europa vizează aceleași țări, cu excepția Luxemburgului, care a fost înlocuit de Grecia. Regiunile ultraperiferice ale Franței și Spaniei au fost și ele incluse în acest grup. Regulamentul privind programul Orizont Europa precizează că acest grup de țări va fi valabil pe toată durata programului.

Roluri și responsabilități

09 Direcția Generală Cercetare și Inovare (DG RTD) din cadrul Comisiei este principala direcție generală responsabilă pentru politica UE în domeniul cercetării, științei și inovării (inclusiv pentru conceperea și gestionarea programelor-cadru). Programul Orizont 2020 a fost pus în aplicare prin intermediul unor programe de activitate multianuale, în care erau definite prioritățile Comisiei. Aceste programe au fost ulterior transpuse în cereri de propuneri de proiecte.

10 Agenția Executivă Europeană pentru Cercetare (REA) gestionează toate măsurile de extindere (în special selectarea, implementarea și monitorizarea proiectelor), cu excepția MSP, care este gestionat de DG RTD și implementat de asocierea COST (Cooperarea europeană în domeniul științei și tehnologiei).

11 Proiectele finanțate în contextul măsurilor de extindere pot beneficia de finanțare complementară din alte surse, cum ar fi FEDR. FEDR este implementat pe baza programelor operaționale elaborate de autoritățile naționale/regionale și aprobate de Comisie. Autoritățile de management responsabile de programele respective evaluează și selectează proiectele eligibile pentru finanțare complementară și monitorizează implementarea lor de către beneficiari.

Sfera și abordarea auditului

12 Obiectivul acestui audit a fost de a clarifica modul în care au fost concepute măsurile de extindere a participării și de a evidenția acele probleme care ar putea afecta succesul implementării lor, în special având în vedere faptul că aceste măsuri au fost consolidate în cadrul programului Orizont Europa. Întrucât măsurile de extindere au fost introduse pentru prima dată prin programul Orizont 2020, iar majoritatea proiectelor de extindere sunt încă în curs de desfășurare, auditul nu s-a axat pe evaluarea impactului măsurilor, întrucât se preconizează că acesta se va concretiza pe deplin numai după 2025.

13 Rapoartele speciale anterioare ale Curții privind programul Orizont 2020¹ au subliniat deja nivelurile diferite de participare a statelor membre ale UE la programele-cadru. Curtea a decis să efectueze acest audit pentru a examina măsurile de extindere nou introduse în cel de al 8-lea PC și pentru a completa setul său de audituri cu privire la Orizont 2020.

14 Curtea s-a axat pe „Formarea de echipe” și „Catedrele SEC”, cele două măsuri de extindere care vizează efecte pe termen lung, precum și pe rolul mecanismului de sprijin al politicilor. Prezentul raport nu evaluează sinergiile dintre programul Orizont 2020 și fondurile prin care este pusă în aplicare politica de coeziune, acest subiect urmând să fie acoperit de un raport viitor.

15 Curtea a evaluat dacă măsurile de extindere a participării din cadrul programului Orizont 2020 au fost adecvate pentru combaterea decalajului existent în materie de cercetare și inovare. Pentru a răspunde la această întrebare, s-a evaluat dacă:

• măsurile de extindere au fost bine concepute;
• măsurile de extindere erau pe cale să își atingă obiectivele;
• Comisia dispune de un sistem eficace de monitorizare a impactului măsurilor de extindere.

16 Curtea a examinat probe provenite dintr-o serie de surse:

• o analiză a documentelor relevante;
• chestionare și interviuri cu Comisia, cu REA, precum și cu autoritățile de management și punctele naționale de contact pentru măsurile de extindere din Croația, Polonia, Portugalia, România și Slovenia;
• analiza statistică a datelor privind Orizont 2020 și a datelor privind investițiile în cercetare și inovare realizate de statele membre;
• analiza aprofundată a unui eșantion selectat pe baza raționamentului profesional, format din cinci proiecte privind „Catedrele SEC” și din șase proiecte legate de „Formarea de echipe”– patru finanțate în cadrul primei cereri de propuneri (programul de activitate 2016‑2017) și două în cadrul celei de a doua cereri de propuneri (2018‑2020). Analiza proiectelor s-a bazat pe datele colectate până la jumătatea anului 2021. A se vedea anexa II pentru detalii suplimentare privind metodologia utilizată;
• o analiză detaliată a finanțării complementare pentru toate proiectele din cadrul măsurii „Formarea de echipe”.

Observații

Modul în care au fost concepute măsurile de extindere a fost în cea mai mare parte adecvat, dar acestea nu pot decât să dea un simplu impuls progreselor în ceea ce privește performanța în materie de cercetare și inovare

17 Obiectivul măsurilor de extindere a participării era de a combate decalajul în materie de cercetare și inovare și participarea scăzută recurentă la programele-cadru, prin stimularea excelenței în țările definite ca prezentând performanțe scăzute (a se vedea punctul 05).

18 Comisia a identificat probleme structurale (de exemplu, guvernanța și instituțiile slabe și/sau fragmentarea ecosistemelor naționale de cercetare și inovare și/sau lipsa legăturilor dintre educație și cercetare) ca fiind unul dintre motivele pentru care anumite state membre au rămas în urmă în ceea ce privește performanța în materie de inovare. UE dispune de un set de instrumente vizând stimularea reformelor, printre care MSP (a se vedea punctul 06).

19 Curtea a evaluat dacă:

• măsurile de extindere au fost concepute de așa manieră încât să abordeze cauzele performanței scăzute în materie de cercetare și inovare;
• măsurile de extindere erau coerente cu alte măsuri ale UE de stimulare a reformelor în statele membre;
• măsurile de extindere au vizat țările cu performanțe scăzute.

Cauzele performanței scăzute în materie de cercetare și inovare au fost abordate în cea mai mare parte prin măsurile de extindere, dar este necesar un angajament național de a mări investițiile în cercetare și inovare

20 Mai multe lucrări de cercetare² au analizat cauzele performanțelor scăzute în materie de cercetare și inovare ale țărilor vizate de extinderea participării, precum și cauzele participării limitate a acestora la programul Orizont 2020. Printre aceste cauze identificate se numără probleme precum: ecosistemele inadecvate de cercetare și inovare (guvernanță fragmentată sau investiții limitate), legături mai slabe cu rețelele de colaborare internațională, deficite în ceea ce privește capitalul uman, exodul creierelor, colaborarea limitată dintre organismele publice și private implicate în inovare și internaționalizarea limitată a instituțiilor de cercetare și inovare.

21 Curtea a evaluat dacă măsurile de extindere au vizat în mod specific aceste cauze. Rezultatele analizei sunt prezentate în tabelul 1.

22 Toate cauzele, în afară de nivelul investițiilor naționale (publice și private) în cercetare și inovare, au fost abordate de una sau mai multe dintre măsurile de extindere. Acestea nu s-au concentrat însă pe inovare și au oferit doar un sprijin limitat rețelei de puncte de contact naționale, care furniza beneficiarilor informații și asistență cu privire la programul-cadru. În Raportul special nr. 28/2018, Curtea a concluzionat că acest sprijin era necesar. Curtea ia act de faptul că, în cadrul programului Orizont Europa, măsurile includ acum atât acest tip de sprijin, cât și sprijin pentru combaterea exodului creierelor, pentru promovarea excelenței în universități și pentru ecosistemele de inovare bazată pe caracteristicile locale (a se vedea anexa I).

23 Caseta 1 explică modul în care cele două măsuri asupra cărora Curtea și-a concentrat analiza privind implementarea proiectelor („Formarea de echipe” și „Catedrele SEC”) au abordat cauzele decalajului în materie de cercetare și inovare.

24 Nivelurile investițiilor naționale (publice și private) în cercetare și inovare nu au fost abordate în mod explicit de măsurile de extindere prevăzute de programul Orizont 2020. De fapt, dimensiunea bugetului alocat pentru măsurile de extindere (a se vedea punctul 07) implică faptul că acestea erau menite în primul rând să aibă un efect catalizator asupra performanței în materie de cercetare și inovare în general și asupra participării la programul Orizont 2020 în special.

25 Există însă și alte măsuri ale UE care urmăresc să mărească nivelurile investițiilor, atât în cadrul programului Orizont 2020, cât și prin alte programe ale UE sau prin procesul semestrului european, care este ciclul anual de coordonare a politicilor economice și bugetare în cadrul UE (a se vedea, de asemenea, Raportul special nr. 16/2020 al Curții privind semestrul european).

26 În plus, statele membre sunt cele cărora le revine responsabilitatea principală pentru nivelul investițiilor publice. Performanța în materie de cercetare și inovare și participarea la programul Orizont 2020 sunt puternic influențate de nivelul investițiilor naționale (publice și private) în cercetare și inovare, precum și de soliditatea ecosistemelor naționale în domeniu. Pentru mai multe informații cu privire la această corelație, a se vedea anexa III.

27 În 2020, UE a investit 2,3 % din PIB-ul său în cercetare și inovare. Ratele investițiilor în cercetare și inovare variază foarte mult de la un stat membru la altul (a se vedea figura 4), dar niciuna dintre țările vizate de extinderea participării nu a investit la fel de mult ca media UE și numai două (Slovenia și Cehia) au investit mai mult de 2,0 %. În plus, la sfârșitul anului 2020, majoritatea statelor membre, în special țările vizate de extinderea participării, erau încă departe de a-și atinge obiectivele (a se vedea punctul 02), care, în majoritatea cazurilor, se situau sub media UE (a se vedea figura 4).

Capacitatea mecanismului de sprijin al politicilor de a aduce schimbările necesare în sistemele naționale de cercetare și inovare era limitată, întrucât depinde și de gradul de angajament al statelor membre, dar acest mecanism contribuie la alte măsuri ale UE care încurajează reforme

28 Pentru perioada 2014‑2020, ca răspuns la nevoia recunoscută de reforme în statele membre (a se vedea punctul 18), Comisia a adoptat noi instrumente pentru a încuraja procesul de reformă și pentru a ajuta statele membre să remedieze problemele subiacente. Unele dintre aceste instrumente au fost introduse în domeniul cercetării și al politicii de coeziune. În cadrul programului Orizont 2020, instrumentul introdus a fost mecanismul de sprijin al politicilor (MSP), menționat anterior (a se vedea punctul 06).

29 Curtea a examinat dacă MSP era coerent cu alte măsuri de sprijin ale UE și dacă Comisia a reacționat în mod corespunzător la rezultatele evaluării pe care a realizat-o în 2019 cu privire la acest mecanism.

30 Diferitele servicii oferite în cadrul MSP și numărul de proiecte finanțate în țările vizate de extinderea participării sunt prezentate în caseta 2. Bugetul total alocat pentru mecanism era relativ scăzut (doar 5,7 milioane de euro), iar unele proiecte au început cu întârziere din cauza lipsei de personal la nivelul Comisiei.

31 Statele membre au participat la activitățile MSP pe bază voluntară. Curtea a constatat că, între 2014 și 2020, patru țări vizate de extinderea participării (Croația, Cehia, Luxemburg și Portugalia) nu au participat la activitățile care vizau în mod direct reforme în sistemele de cercetare și inovare (evaluările inter pares și sprijinul specific).

32 În conformitate cu principiul subsidiarității, țările participante decid ele însele dacă și cum să dea curs recomandărilor formulate în contextul acestor activități. Potrivit evaluării realizate de Comisie în 2019 cu privire la MSP, Comisia „nu punea un accent suficient pe urmărirea subsecventă și pe monitorizarea schimbărilor efective de la nivelul politicilor”. Prin urmare, este important să se asigure faptul că informațiile aprofundate privind reformele naționale necesare nu se pierd, ci sunt valorificate în contextul semestrului european. Activitatea din cadrul semestrului european are drept rezultat aprobarea anuală de către Consiliu a recomandărilor specifice fiecărei țări, pe baza unei propuneri a Comisiei.

33 Curtea a analizat evaluările anuale de țară care stau la baza recomandărilor specifice și a constatat că Comisia a început abia în 2019 să facă referire în mod explicit la informațiile aprofundate obținute în urma activitățile MSP³. Toate aceste referiri erau selective, în sensul că prezentau cele mai importante aspecte rezultate din MSP.

34 În mod similar, Comisia a început abia în 2019 să adreseze într-un mai sistematic statelor membre recomandări specifice legate de cercetare și inovare. Analiza Curții cu privire la recomandările specifice pentru 2019 legate de cercetare și inovare a arătat că acestea aveau un caracter general și se axau mai degrabă pe investiții decât pe reforme. Între 2015 și 2018, unele țări vizate de extinderea participării nu au primit recomandări specifice legate de cercetare și inovare (pentru mai multe detalii, a se vedea anexa IV). În Raportul special nr. 16/2020 privind semestrul european, Curtea concluzionase deja că Comisia nu a formulat suficiente recomandări pentru a aborda problemele legate de cercetare.

35 Acestea fiind spuse, statele membre sunt cele responsabile pentru situația sistemelor lor de cercetare și inovare, ceea ce înseamnă, printre altele, că trebuie să ia măsurile care se impun pentru a pune în aplicare reformele necesare. Analiza Comisiei privind punerea în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei țări din 2019 a arătat că, la un an de la emiterea recomandării, mai mult de jumătate din țările vizate de extinderea participării înregistraseră doar progrese limitate sau nu făcuseră deloc progrese.

36 Punerea în aplicare a reformelor este un aspect esențial și în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență (MRR). Regulamentul privind MRR prevede că acesta trebuie să contribuie la „abordarea în mod eficace a tuturor provocărilor sau a unei părți semnificative a provocărilor identificate în recomandările relevante specifice fiecărei țări”. Comisia trebuie să evalueze această condiție înainte să aprobe planul de redresare și reziliență transmis de fiecare stat membru. Era prea devreme la data auditului să se procedeze la o evaluare a măsurii în care punerea în aplicare a reformelor planificate în cadrul MRR va da rezultate în practică, prin trecerea de la angajamente de pe planul documentelor (cum ar fi adoptarea unui act legal) la progrese reale.

37 Importanța sporită a reformelor în contextul MRR și progresele limitate înregistrate în punerea în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei țări (a se vedea punctul 32) evidențiază importanța unui sprijin pentru politici din partea Comisiei.

38 Evaluarea MSP din 2019 realizată de Comisie a indicat că marea majoritate a părților interesate care au răspuns la un sondaj apreciau într-un mod foarte pozitiv beneficiile acestui mecanism. Evaluarea includea însă și o serie de recomandări privind:

1. intensificarea rolului MSP ca motor al reformelor (de exemplu, prin utilizarea mecanismului și pentru a încuraja un dialog mai sistematic și mai extins între statele membre, precum și între acestea și Comisie);
2. extinderea specificațiilor de proiectare ale MSP (de exemplu, prin prelungirea perioadei sale de valabilitate și prin introducerea unui cadru de urmărire subsecventă care să sprijine implementarea și să monitorizeze impactul);
3. îmbunătățirea mecanicii MSP (de exemplu, prin intensificarea eforturilor de diseminare și comunicare pentru a spori vizibilitatea și a asigura un impact mai mare al rezultatelor în țările implicate).

39 Or, trei ani mai târziu, Comisia nu a pus încă pe deplin în aplicare aceste recomandări. Comisia a informat Curtea că, pe baza experienței acumulate cu o serie de state membre, intenționează să dezvolte în continuare un dialog bilateral aprofundat privind cercetarea și inovarea cu statele membre care doresc să se implice în proces și că în prezent se depun eforturi pentru a îmbunătăți diseminarea, comunicarea și vizibilitatea .

40 Urmărirea subsecventă de către Comisie a recomandărilor adresate statelor membre în urma activităților MSP are loc actualmente în principal prin intermediul procesului semestrului european și, în viitor, și prin monitorizarea planurilor de redresare și reziliență (a se vedea punctul 36). De asemenea, ca răspuns la acest punct din evaluarea din 2019, în cadrul măsurii MSP din programul Orizont Europa a fost introdusă o nouă componentă, denumită „MSP Open”. Aceasta permite ca statele membre care au beneficiat deja de o activitate MSP să primească sprijin pentru punerea în aplicare a recomandărilor rezultate din MSP. MSP rămâne însă un mecanism care oferă servicii la cerere. Curtea nu a fost în măsură să evalueze în ce măsură componenta „MSP Open” este adecvată, deoarece aspectele practice legate de punerea sa în aplicare nu au fost încă definite.

41 Reprezentanții Centrului Comun de Cercetare care au fost intervievați de Curte au subliniat importanța măsurilor de însoțire pentru a ajuta statele membre să își reformeze sistemele de cercetare și inovare. Aceștia au menționat furnizarea de sprijin continuu, de orientări în materie de investiții și de consiliere cu privire la cele mai adecvate instrumente și acțiuni, dar niciunul dintre aceste servicii nu a fost furnizat de MSP în cadrul programului Orizont 2020.

Unele dintre țările vizate au beneficiat cu mult mai puțin decât altele de măsurile de extindere

42 În cazul programului Orizont 2020, decizia privind țările care urmau să beneficieze de măsurile de extindere a fost luată în contextul adoptării programelor de activitate. Comisia adoptă aceste programe prin procedura de comitologie, care implică un comitet format din reprezentanți ai statelor membre. În cazul programului Orizont Europa, decizia cu privire la țările vizate de extinderea participării a fost luată de colegiuitori și acestea sunt enumerate în regulament.

43 Selecția țărilor beneficiare nu era de competența directă a Comisiei, dar aceasta a furnizat o analiză pentru a permite luarea unei decizii bazate pe date concrete, în conformitate cu principiile sale privind o mai bună legiferare. Această analiză se baza pe o serie de indicatori aleși pentru a reflecta cauzele unei performanței scăzute.

44 După ce a examinat indicatorii utilizați pentru programul Orizont 2020, Comisia a aplicat un set diferit de indicatori pentru analiza programului Orizont Europa (a se vedea anexa V pentru detalii privind indicatorii utilizați în cele două perioade). Această analiză, transmisă colegiuitorilor sub forma unui document neoficial, în vederea selectării țărilor vizate în cadrul programului Orizont Europa, nu includea informații cu privire la:

1. participarea la programele-cadru anterioare. Acest indicator este relevant având în vedere faptul că obiectivul imediat al măsurilor de extindere este creșterea participării ;
2. poziția în cadrul rețelelor de cercetare transnaționale și multidisciplinare. Acest indicator este relevant întrucât o poziție centrală în rețele și, prin urmare, o conectivitate puternică reflectă nivelul de participare a unei țări la programele-cadru. Cea mai mare parte a bugetului acestor programe este cheltuită pe proiecte colaborative de cercetare și inovare pentru a promova, printre altele, crearea de rețele transnaționale și multidisciplinare, considerate de Comisie ca reprezentând o valoare adăugată esențială a programelor-cadru.

45 Prin urmare, Curtea a analizat acești doi indicatori. În ceea ce privește participarea la Orizont 2020, toate țările vizate de măsurile de extindere prezintă un nivel mai scăzut de participare la program în comparație cu țările care nu făceau obiectul măsurilor (a se vedea figura 5).

46 Trebuie remarcat însă că această statistică este influențată în mare măsură de dimensiunea fiecărei țări. O imagine diferită și mai relevantă apare dacă se ține seama de dimensiunea țărilor. Datele au fost normalizate în funcție de dimensiunea populației (finanțare angajată pe cap de locuitor) și de numărul de cercetători (în echivalent normă întreagă). Pentru a se asigura că posibilele denaturări legate de grilele de salarizare diferite nu sunt scăpate din vedere, Curtea a normalizat datele și în funcție de PIB (a se vedea figura 6).

47 Figura 6 prezintă diferențe importante între țările vizate de extinderea participării. Majoritatea acestora se află în partea de jos a clasamentului. Cu toate acestea, țările cu performanțe mai bune dintre cele vizate de extinderea participării au un nivel de participare similar cu cel al țărilor cu cele mai bune performanțe care nu fac obiectul măsurilor de extindere. În pofida acestui lucru, toate țările vizate de extinderea participării în cadrul programului Orizont 2020, cu excepția Luxemburgului, și-au păstrat acest statut în cadrul programului Orizont Europa (a se vedea punctul 08).

48 Diferențe similare sunt vizibile în ceea ce privește participarea țărilor la rețelele de cercetare (a se vedea figura 7). Raportul Monitoring Flash al Comisiei (2018) cu privire la programul Orizont 2020 a constatat că „[…] pe parcursul perioadei, mai multe țări din UE-13 s-au aflat în mod constant în partea de jos a clasamentului.”

49 În cadrul grupului de țări vizate de extinderea participării se observă diferențe și în ceea ce privește angajarea fondurilor pentru măsurile de extindere (a se vedea figura 8). Aproximativ jumătate din fondurile pentru extinderea participării disponibile în cadrul programului Orizont 2020 au ajuns la doar 3 țări dintr-un total de 15. Trebuie remarcat însă că această variabilă este influențată în mare măsură de dimensiunea țării. Prin urmare, o imagine mai relevantă apare la iveală atunci când datele sunt normalizate în funcție de dimensiunea populației (a se vedea figura 9). De asemenea, țările mai puțin conectate dintre cele vizate de extinderea participării (a se vedea punctul 47) beneficiază mai puțin de măsurile de extindere.

50 Atunci când s-a aplecat în detaliu asupra celor două măsuri analizate (a se vedea punctul 14), Curtea a constatat că:

• peste 60 % dintre proiectele aferente măsurii „Formarea de echipe” finanțate în cadrul programului Orizont 2020 sunt desfășurate de doar patru țări vizate de extinderea participării. Cipru este lider în acest sens, cu șase proiecte (24 %). Cinci țări nu au avut niciun proiect în cadrul acestei măsuri (a se vedea anexa VI pentru mai multe detalii);
• aproximativ 51 % dintre proiectele privind „Catedrele SEC” sunt concentrate în doar două țări vizate de extinderea participării. Trei țări nu au găzduit niciun proiect în cadrul acestei măsuri, iar patru au avut doar un singur proiect (a se vedea anexa VI pentru mai multe detalii).

51 Aceleași motive care au explicat participarea scăzută a țărilor în trecut (a se vedea punctele 05, 20 și 21) explică și în prezent decalajul existent în cadrul grupului de țări vizate de extinderea participării. Experiența acumulată în programele-cadru și, în special, cu măsurile de extindere ar trebui să ajute țările să își amelioreze capacitatea de a elabora propuneri de proiecte competitive și de a stabili colaborări, dar acest efect se va produce doar în anii viitori (a se vedea punctul 12).

Punerea în aplicare a măsurilor de extindere s-a confruntat cu provocări, dar primele rezultate sunt vizibile

52 Curtea a identificat o serie de aspecte importante pentru o bună punere în aplicare. Aceste aspecte erau:

• obținerea în timp util a finanțării complementare pentru proiectele din cadrul măsurii „Formarea de echipe”, dat fiind că această finanțare acoperă, de regulă, costurile cu infrastructura și echipamentele. În plus, infrastructura și echipamentele de ultimă generație sunt factori-cheie în atragerea cercetătorilor internaționali;
• recrutarea de cercetători internaționali pentru a aduce în țară excelența în materie de cercetare și inovare;
• asigurarea sustenabilității. Pentru a obține un impact de durată, centrele de excelență din cadrul măsurii „Formarea de echipe” trebuie să își asigure sustenabilitatea pe termen lung, având obligația de a demonstra acest obiectiv într-un plan de afaceri anexat la propunerea lor de proiect. Cu scopul de a atinge excelența pe o bază durabilă, proiectele din cadrul măsurii „Catedrele SEC” trebuie să introducă schimbări structurale în instituțiile-gazdă⁴.

53 Curtea a desfășurat interviuri cu beneficiarii proiectelor, cu autoritățile de management și cu punctele de contact naționale și a analizat documentația justificativă (acorduri de grant și rapoarte de monitorizare) pentru a evalua dacă aceste aspecte au fost gestionate cu succes în cadrul proiectelor pe care le-a auditat. Până la data auditului nu fusese finalizat niciun proiect din cadrul măsurii „Formarea de echipe”, dar în cadrul măsurii „Catedrele SEC” tocmai se încheiaseră patru proiecte. De asemenea, Curtea a evaluat dacă măsurile de extindere a participării începuseră să contribuie la eliminarea decalajului în materie de inovare.

Finanțarea complementară a sosit adesea cu întârziere

54 Conform acordurilor de grant, cuantumul finanțării complementare pentru cele 24 de proiecte din cadrul măsurii „Formarea de echipe” aflate în desfășurare se ridica la 784 de milioane de euro, ceea ce reprezintă mai mult decât dublul alocării din Orizont 2020. Programele operaționale finanțate din FEDR au asigurat 44 % din totalul finanțării complementare. Resursele naționale (atât publice, cât și private), contribuțiile în natură, granturile și veniturile generate de centrele de excelență asigură restul de 56 %.

55 Examinarea documentară realizată de Curte și analiza detaliată a tuturor proiectelor din cadrul măsurii „Formarea de echipe” au arătat că 55 % dintre beneficiarii selectați în urma primei cereri de propuneri și cel puțin 28 % dintre cei selectați în urma celei de a doua cereri de propuneri se confruntaseră cu întârzieri în obținerea finanțării complementare, în special din partea programelor operaționale (FEDR plus cofinanțare națională). Informațiile privind fondurile complementare efectiv plătite pentru beneficiarii celei de a doua cereri de propuneri sunt limitate, deoarece, la momentul colectării datelor de către Curte, toate proiectele se aflau în desfășurare de mai puțin de un an și jumătate.

56 Aceste întârzieri importante– într-un caz de aproape doi ani (a se vedea caseta 3) –, precum și procedurile administrative greoaie de obținere a finanțării complementare (FEDR și/sau fonduri naționale) s-au numărat printre motivele invocate pentru întârzierile ulterioare înregistrate în construirea sau modernizarea sediilor în cazul a patru dintre cele șase proiecte. REA a realizat un sondaj în rândul beneficiarilor celor 24 de proiecte aferente măsurii „Formarea de echipe”, pentru a sta la baza raportului său din 2021 privind impactul politicii, și a ajuns la concluzii similare cu privire la întârzieri. De asemenea, din acest sondaj a reieșit că, la începutul anului 2021, sediile a 60 % dintre beneficiarii cererii de propuneri din 2016 nu fuseseră încă construite sau renovate în întregime.

57 Pe lângă întârzierile discutate mai sus, patru dintre cele șase proiecte aferente măsurii „Formarea de echipe” din eșantionul Curții au întâmpinat dificultăți în gestionarea finanțării complementare, în principal din cauza calendarului sau a unor probleme de natură normativă. Prin diferite analize, Curtea a identificat o serie de astfel de dificultăți, cum ar fi:

• din punctul de vedere al calendarului, cererile din cadrul FEDR pentru furnizarea de finanțare complementară nu au fost coordonate cu cererile de propuneri corespunzătoare aferente măsurii „Formarea de echipe”. Acest aspect a fost deja evidențiat într-un raport tehnic din 2018 elaborat de Centrul Comun de Cercetare al Comisiei;
• proiectele din cadrul programului Orizont 2020 se pot derula până în 2026, iar costurile sunt acceptate până la acea dată. În schimb, pentru finanțare din FEDR sunt eligibile numai costurile suportate înainte de sfârșitul anului 2023. Beneficiarii se plâng de faptul că va fi dificil să cheltuiască până la acest termen finanțarea complementară din FEDR. Această problemă este deosebit de preocupantă în cazul proiectelor finanțate în cadrul celei de a doua cereri de propuneri pentru măsura „Formarea de echipe” (acorduri de grant semnate în perioada 2019‑2020) (a se vedea caseta 3). Curtea a constatat că opt din zece proiecte finanțate în cadrul cererii de propuneri din 2016 au înregistrat deja întârzieri și au solicitat prelungiri. S-a constatat de asemenea că pandemia de COVID-19 a avut și ea un impact asupra calendarelor de desfășurare a proiectelor. Prin urmare, chiar și mai multe proiecte finanțate în cadrul celei de a doua cereri de propuneri se vor confrunta probabil cu aceeași problemă, ceea ce pune în pericol implementarea lor, în special în cazul în care nu sunt furnizate fonduri naționale care să compenseze finanțarea pierdută din FEDR.

58 Proiectele din cadrul măsurii „Catedrele SEC” pot beneficia și ele de finanțare suplimentară din FEDR. Două proiecte dintre cele cinci incluse în eșantionul Curții au primit o astfel de finanțare, dar și în cazul lor aceasta a înregistrat întârzieri considerabile. Un proiect a primit finanțarea suplimentară după patru ani de la acordarea grantului din Orizont 2020.

59 REA, care este responsabilă de selectarea proiectelor și de implementarea lor, nu a fost în măsură să efectueze (i) o evaluare ex ante aprofundată a finanțării complementare angajate pentru proiectele din cadrul măsurii „Formarea de echipe” sau (ii) o monitorizare ex post a debursării efective a fondurilor. Acest lucru limitează capacitatea REA de a lua măsuri corective dacă este necesar. REA a subliniat în raportul său din 2021 privind impactul politicii că:

• „proiectele din cadrul măsurii «Formarea de echipe» nu raportează întotdeauna cu privire la finanțarea complementară într-un mod uniform și armonizat”, ceea ce face dificilă compararea finanțării primite cu angajamentele indicate în propunerile de proiecte, și că
• „furnizarea finanțării complementare […] necesită o monitorizare mai strictă”.

60 Curtea a analizat datele privind finanțarea complementară din acordurile de grant pentru toate proiectele din cadrul măsurii „Formarea de echipe” și a constatat că acestea nu sunt prezentate în mod clar sau consecvent. Raportul REA privind impactul politicii a ajuns la concluzii similare. În special, Curtea a constatat următoarele:

• 28 % din totalul propunerilor de proiecte includeau atât finanțare complementară garantată, cât și finanțare negarantată (granturi acordate prin proceduri concurențiale, venituri din proiecte de cercetare etc.), fără a face distincție între acestea;
• 56 % din totalul propunerilor de proiecte includeau finanțare complementară sub formă de contribuții în natură, dar nu descriau în mod adecvat cum au fost evaluate acestea;
• 36 % dintre proiecte includeau o finanțare complementară care depășea perioada de șapte ani a proiectelor din cadrul măsurii „Formarea de echipe”. Propunerile de proiecte nu ofereau întotdeauna suficiente informații pentru a se calcula proporția din angajament care se încadra în cei șapte ani. În plus, REA nu poate să verifice după finalizarea unui proiect dacă finanțarea complementară a fost efectiv plătită.

61 Curtea ia act de faptul că REA și/sau Comisia au luat o serie de prime măsuri ca răspuns la concluziile raportului REA din 2021 privind impactul politicii. În special, acestea au standardizat (i) informațiile privind finanțarea complementară care trebuie să fie prezentate odată cu propunerea de proiect și (ii) raportarea cu privire la evoluția finanțării complementare (astfel încât angajamentele să poată fi comparate cu sumele primite efectiv), iar contribuțiile în natură nu mai pot fi considerate finanțare complementară.

62 În ceea ce privește dificultățile care afectează monitorizarea (a se vedea punctul 59), Curtea a constatat că acestea se explică parțial prin faptul că scrisorile de angajament din partea autorităților naționale și a altor contribuitori de a furniza finanțare complementară sunt uneori vagi și nu au caracter executoriu. De exemplu:

• nu se indica suma angajată;
• se utilizau expresii precum „vom avea în vedere o contribuție […] de până la […] de euro pe an”;
• un angajament global față de toate proiectele concurente dintr-o anumită țară, cu riscul ca nu toate proiectele selectate să poată fi de fapt sprijinite.

Recrutarea de personal internațional necesita mult timp

63 Interviurile realizate de Curte cu beneficiarii proiectelor și analiza rapoartelor periodice privind progresele înregistrate de proiectele din eșantion (a se vedea punctul 15) au arătat că recrutarea de personal internațional s-a dovedit a fi dificilă și necesita mult timp (a se vedea tabelul 2). Raportul REA din iunie 2021 privind impactul politicii a ajuns la concluzii similare.

64 Printre motivele care explică aceste dificultăți se numără necesitatea relocării și atractivitatea scăzută percepută a unei cariere în cercetare în anumite țări vizate de extinderea participării. Lipsa atractivității salariale poate juca de asemenea un rol, în special în cazul în care centrele de cercetare sunt organisme publice, dat fiind că restricțiile de natură juridică asupra condițiilor de angajare aplicabile personalului lor le pot afecta capacitatea de a recruta cercetători internaționali de vârf. REA a confirmat că centrele de excelență din cadrul măsurii „Formarea de echipe” s-au orientat adesea către recrutarea de candidați de la nivel național.

Asigurarea sustenabilității rămâne o provocare

65 Sustenabilitatea presupune ca proiectele să obțină în continuare granturi din proceduri concurențiale, dar și să genereze venituri prin exploatarea rezultatelor cercetării lor. Două condiții prealabile în acest sens sunt o bună vizibilitate a activității lor de cercetare și existența unor legături cu întreprinderile, pentru a aduce inovarea pe piață. Asigurarea sustenabilității rămâne în primul rând o sarcină a beneficiarilor proiectelor și a autorităților publice naționale. Cu toate acestea, Comisia poate oferi instrumente pentru a facilita calea către sustenabilitate.

66 Analiza realizată de Curte cu privire la rapoartele periodice de progres ale celor mai avansate proiecte din eșantionul său (a se vedea punctul 16) și cu privire la veniturile generate de acestea a arătat că majoritatea proiectelor nu au garantată o sustenabilitate pe termen lung. Principalele probleme în acest sens sunt prezentate în tabelul 3.

67 Curtea a analizat acordurile de grant din eșantionul său de proiecte din cadrul măsurii „Formarea de echipe” și a constatat că 75 % includeau indicatori de performanță pentru comercializare. Niciunul dintre aceștia nu se apropia însă de valoarea-țintă la momentul auditului. În plus, 50 % dintre proiecte nu au generat niciun venit până în prezent.

68 Rezultatele analizei Curții cu privire la problemele care afectează sustenabilitatea proiectelor din cadrul acestei măsuri sunt coerente cu concluziile REA:

• în sondajul aflat la baza raportului său din 2021, 80 % dintre respondenții care participaseră la prima cerere de propuneri pentru „Formarea de echipe” au declarat că reușiseră să atragă finanțare sub formă de granturi, iar 50 % au afirmat că generau alte tipuri de venituri. Nu este însă clar dacă sursele de venituri disponibile vor fi suficiente pentru a garanta sustenabilitatea financiară a centrelor de excelență. În plus, 40 % dintre respondenți au declarat că nu erau deocamdată în măsură să genereze alte venituri decât finanțarea pentru cercetare obținută în urma unor proceduri concurențiale;
• potrivit unei alte analize efectuate de REA în octombrie 2020, doar trei dintre cele zece proiecte din cadrul măsurii „Formarea de echipe” aflate în desfășurare în urma cererii de propuneri din 2016 au creat legături cu mediul de afaceri.

69 În ceea ce privește proiectele din cadrul măsurii „Formarea de echipe”, decizia Consiliului de punere în aplicare a programului Orizont 2020 avea în vedere, în scopul îmbunătățirii comercializării, posibilitatea de a se crea „legături cu clusterele de inovare și [de a recunoaște excelența] în statele membre și regiunile cu performanțe scăzute în materie de CDI, inclusiv prin intermediul evaluărilor inter pares și acordarea de etichete de excelență pentru acele instituții care respectă standardele internaționale”. Comisia nu a definit însă practici de evaluare inter pares și a creat etichete de excelență numai într-o măsură limitată.

70 Curtea observă că, în cadrul componentei de extindere a programului Orizont Europa, Comisia a introdus o nouă măsură de sprijinire a „centrelor de excelență”. Printre altele, una dintre intenții este aceea de a se crea legături mai bune între știință și mediul de afaceri. Nu există însă nicio garanție că proiectele actuale din cadrul măsurii „Formarea de echipe” vor beneficia de această inițiativă: de exemplu, aceste centre de excelență se concentrează pe teme specifice, ceea ce înseamnă că există riscul ca proiectele axate pe alte teme decât cele acoperite de centre să nu fie luate în considerare. În plus, inițiativa nu abordează problema lipsei de conștientizare și de expertiză resimțită la nivelul beneficiarilor cu privire la modul optim de valorificare a rezultatelor cercetării lor.

71 În cadrul programului Orizont 2020 și al programului Orizont Europa există și alte inițiative, disponibile pentru toate statele membre, care urmăresc să creeze legături între comunitatea de cercetare și mediul de afaceri – cum ar fi comunitățile de cunoaștere și inovare. Comisia nu a promovat însă în mod activ stabilirea de legături între proiecte și comunitățile de inovare.

72 Pentru a disemina rezultatele cercetării și a promova exploatarea acestora, Comisia se ocupă de o bază de date specifică, cunoscută sub denumirea de Serviciul comunitar de informare pentru cercetare și dezvoltare (CORDIS). Aceasta oferă informații cu privire la toate activitățile de cercetare și dezvoltare sprijinite de UE, inclusiv rezultatele proiectelor și publicații, informații pe care beneficiarii proiectelor trebuie să le înregistreze în CORDIS. Curtea a constatat însă că informațiile din CORDIS sunt depășite și doar parțial fiabile (în special în ceea ce privește proiectele din cadrul măsurii „Catedrele SEC”).

Au apărut primele dovezi ale unor rezultate concrete

73 Având în vedere că unul dintre obiectivele măsurilor de extindere (a se vedea punctul 05) era de a extinde participarea țărilor vizate la programul Orizont 2020 și ținând seama de faptul că se preconizează că impactul măsurilor se va materializa numai pe termen mediu și lung (a se vedea punctul 12), Curtea a analizat tendințele emergente în ceea ce privește participarea. Curtea a evaluat, de asemenea, dacă proiectele au produs primele rezultate concrete.

74 Ponderea finanțării obținute de țările vizate de extinderea participării a crescut între cel de al 7-lea PC și Orizont 2020 (cu 1,7 puncte procentuale și cu 31 % în termeni relativi) (a se vedea tabelul 4). Toate țările vizate de extindere, cu excepția Croației și a Ungariei, și-au intensificat participarea atât în puncte procentuale, cât și în termeni relativi (pentru informații detaliate pentru fiecare stat membru, a se vedea anexa VI).

75 Dacă se lasă la o parte angajamentele care corespund obiectivului de extindere, creșterea finanțării angajate pentru țările vizate de extinderea participării este mai puțin pronunțată, fiind de 1,1 puncte procentuale și de 20 % în termeni relativi. Țările cu o participare mai importantă la măsurile de extindere (a se vedea figura 9) se numărau, de asemenea, printre țările cu cea mai mare creștere a participării între cel de al 7-lea PC și Orizont 2020 în ceea ce privește finanțarea (a se vedea tabelul 10 din anexa IV) și networkingul (a se vedea figura 7).

76 Curtea a constatat că proiectele din eșantionul său au obținut deja o serie de rezultate pozitive, tangibile și intangibile. În cazul proiectelor din cadrul măsurii „Formarea de echipe”, acestea includ următoarele:

• potrivit beneficiarilor și autorităților de management, proiectele au atras un interes politic important din partea autorităților naționale și regionale, atât pentru proiecte individuale, cât și, în general, pentru cercetare și inovare în țările vizate de extinderea participării;
• proiectele reprezintă o sursă de locuri de muncă pentru cercetători și inovatori (trei dintre cele patru noi centre analizate de Curte din cadrul primei cereri de propuneri au creat fiecare până la 70 de locuri de muncă în domeniul cercetării);
• unele realizări se materializează deja, în principal sub formă de publicații științifice (în cazul a patru proiecte din cadrul primei cereri de propuneri; este încă prea devreme pentru cele din a doua cerere);
• proiectele au atras o finanțare complementară mai mare decât cea necesară (a se vedea punctul 11).

77 Printre primele rezultate pozitive ale proiectelor privind „Catedrele SEC” se numără următoarele:

• beneficiarii și autoritățile de management raportează recunoaștere internațională pentru titularii catedrelor și pentru instituțiile-gazdă;
• 80 % dintre proiectele incluse în eșantion au beneficiat de un networking intensificat;
• 60 % dintre proiectele incluse în eșantion au generat schimbări structurale în instituția-gazdă.

78 Caseta 4 conține două exemple de proiecte promițătoare, pentru care se anticipează rezultate concrete.

Comisia nu a instituit mecanisme suficiente de monitorizare a impactului măsurilor de extindere

79 Regulamentul financiar al UE impune Comisiei să stabilească obiective pentru programele sale și să monitorizeze realizarea acestora prin intermediul unor indicatori de performanță. Curtea a evaluat dacă mecanismele de monitorizare a măsurilor de extindere erau adecvate.

80 În Raportul său anual pe 2015, Curtea a semnalat deja deficiențe în ceea ce privește modul de concepere a programului Orizont 2020, în special indicatorii de performanță, precum și în ceea ce privește obiectivele prea generale și de nivel înalt.

81 Dintre indicatorii definiți pentru Orizont 2020, unul singur era specific componentei vizând „extinderea participării” (dar se limitează la acțiunile „Catedrele SEC” și „Înfrățirea instituțiilor de cercetare”): „evoluția [în procente] (în comparație cu o perioadă de referință [trei ani] anterioară semnării acordului de grant) a publicațiilor în reviste cu impact ridicat din domeniul de cercetare în care activează organizația de cercetare finanțată”.

82 Începând din 2016, mai multe documente elaborate pentru Comisie sau REA au subliniat importanța introducerii colectării de date pentru indicatori-cheie de performanță specifici și măsurabili⁵, în special pentru proiectele din cadrul măsurii „Formarea de echipe”. De exemplu, REA a sugerat indicatori-cheie de performanță care să măsoare „schimbările structurale” dintr-o organizație sau indicatori pentru informațiile furnizate în propunerile de proiecte, cum ar fi numărul de brevete, de contracte de licență, de cercetători angajați și de noi proiecte de cercetare finanțate.

83 Ca răspuns la aceste sugestii, programul de activitate al Comisiei vizând extinderea participării pentru perioada 2018‑2020 conținea următoarele detalii relevante pentru monitorizare:

• în cadrul măsurii „Formarea de echipe”, impactul potențial al centrelor de excelență noi/modernizate urma să fie consolidat prin indicatori-cheie de performanță măsurabili, iar îmbunătățirile aduse ecosistemului de cercetare și inovare pe termen mediu și lung ar trebui, de asemenea, demonstrate prin indicatori (cum ar fi intensitatea cercetării);
• în cadrul măsurii „Catedrele SEC”, programul de activitate oferea exemple de indicatori pentru măsurarea creșterii excelenței în cercetare (de exemplu, numărul de publicații în reviste cu referenți, acorduri de colaborare cu întreprinderile, proprietatea intelectuală, noi produse și servicii inovatoare).

84 Comisia nu a stabilit însă niciun indicator-cheie de performanță detaliat pentru măsura „Formarea de echipe”, iar indicatorii pentru măsura „Catedrele SEC” nu erau însoțiți de valori de referință sau de valori-țintă. Se prevedea în schimb că indicatorii trebuie să fie definiți și detaliați în acordul de grant pentru fiecare proiect. Absența unor indicatori comuni face dificilă formularea unor concluzii cu privire la impactul obținut.

85 Beneficiarii proiectelor au obligația de a raporta periodic cu privire la progresele înregistrate. În plus, REA efectuează periodic sondaje pentru a evalua progresele reale, în special în cazul proiectelor din cadrul măsurii „Formarea de echipe”. Aceste sondaje au identificat cu succes principalele probleme care afectează proiectele (a se vedea punctul 56).

86 Se preconizează că proiectele de extindere a participării vor avea un impact pe termen mediu și lung în țările-gazdă. În acest scop, acordurile de grant includ, de asemenea, un „plan de diseminare și exploatare”, pe care beneficiarii trebuie să îl pună în aplicare după sfârșitul perioadei de finanțare din partea UE. Cu toate acestea, Comisia nu a avut în vedere o urmărire subsecventă sau o monitorizare a proiectelor după sfârșitul acestei perioade.

Concluzii și recomandări

87 Concluzia de ansamblu a Curții este că măsurile de extindere a participării introduse în cadrul programului Orizont 2020 au fost adecvate scopului, în sensul că au abordat multe dintre cauzele participării scăzute a unor state membre la programele-cadru. Cu toate acestea, din cauza disparităților care existau între ecosistemele de cercetare și inovare din țările vizate, ele nu au beneficiat toate în aceeași măsură de măsurile respective. Impactul deplin al măsurilor se va produce doar în următorii ani. Împreună cu alte măsuri ale UE care stimulează reformele, măsurile de extindere pot relansa progresele în materie de cercetare și inovare în țările beneficiare, dar, pentru a produce o veritabilă schimbare durabilă, este esențial ca guvernele naționale să își joace pe deplin rolul de a face o prioritate din cercetare și inovare, atât în ceea ce privește investițiile, cât și reformele.

88 Măsurile de extindere a participării din cadrul programului Orizont 2020 au abordat multe dintre problemele identificate ca afectând performanța în materie de cercetare și inovare. Cu toate acestea, ele acționează în principal doar ca un catalizator al progreselor, dat fiind că nivelurile naționale de investiții în cercetare și inovare, precum și reformele și, prin urmare, deciziile naționale strategice sunt cele care joacă un rol decisiv în performanța unei țări (a se vedea punctele 20-27).

89 Mecanismul de sprijin al politicilor (MSP) face parte din setul de instrumente create de UE pentru a încuraja reformele în statele membre, cel mai recent dintre acestea fiind Mecanismul de redresare și reziliență. Comisia a utilizat informațiile aprofundate obținute din MSP, în special începând cu 2019, pentru a orienta în mod selectiv activitățile sale din cadrul semestrului european. Capacitatea MSP de a produce schimbările necesare în sistemele naționale a fost însă redusă, întrucât (i) resursele aflate la dispoziția acestui mecanism erau limitate; (ii) nu toate țările vizate de extinderea participării au solicitat sprijin prin mecanism; și (iii) statele membre erau libere să decidă cu privire la măsura în care urmau să implementeze reformele identificate ca necesare în contextul mecanismului (a se vedea punctele 28-37).

90 Comisia nu a pus încă în aplicare pe deplin recomandările formulate în urma evaluării pe care ea însăși a realizat-o în 2019 cu privire la MSP și a declarat că intenționează (i) să dezvolte în continuare dialogul privind strategiile naționale atât între Comisie și statele membre care doresc să se implice în acest proces, cât și între statele membre și (ii) să depună mai multe eforturi în ceea ce privește diseminarea și comunicarea. În MSP, un sistem care oferă servicii la cerere, a fost introdusă o nouă componentă „MSP Open” (pentru perioada 2021‑2027), în cadrul căreia statele membre pot solicita sprijin pentru implementarea de reforme în sistemele lor de cercetare și inovare. Comisia nu a definit însă deocamdată toate aspectele practice necesare (a se vedea punctele 38-41).

Recomandarea 1 – Consolidarea utilizării mecanismului de sprijin al politicilor

Ca să poată utiliza în mod eficace instrumentele de care dispune pentru a produce în sistemele naționale de cercetare și inovare schimbările necesare pentru realizarea de progrese în țări vizate de extinderea participării, Comisia ar trebui:

1. să transpună în acțiuni concrete intențiile sale cu privire la (i) o mai bună diseminare și comunicare a rezultatelor mecanismului de sprijin al politicilor și la (ii) îmbunătățirea dialogului (stabilind, de exemplu, scopul, instrumentele, calendarul și regularitatea dialogului). Rezultatul acestui dialog ar trebui, de asemenea, să contribuie la activitatea Comisiei din cadrul semestrului european și la monitorizarea de către aceasta a obiectivelor de etapă stabilite în cadrul planurilor de redresare și reziliență;
2. să conceapă „MSP Open” de așa manieră încât să poată oferi un sprijin continuu autorităților naționale care implementează reforme, fie rezultate în urma recomandărilor care decurg din activitățile mecanismului, fie solicitate în contextul semestrului european sau asumate în cadrul planurilor de redresare și reziliență.

Data-țintă pentru punerea în aplicare a recomandării: sfârșitul anului 2022 pentru litera (a) și mijlocul anului 2023 pentru litera (b).

91 Curtea a constatat că majoritatea țărilor vizate de extinderea participării se aflau pe ultimele poziții în clasamentul participării la Orizont 2020 (realizat în funcție de suma primită pe cap de locuitor) și în ceea ce privește conectivitatea cu parteneri din UE. Cu toate acestea, câteva țări înregistrau niveluri de participare și de conectivitate similare cu cele ale țărilor celor mai performante care nu făceau obiectul măsurilor de extindere (a se vedea punctele 45-51).

92 Decizia cu privire la țările care urmau să beneficieze de măsurile de extindere din cadrul programului Orizont Europa a fost luată de colegiuitori. Decizia nu poate fi revizuită la jumătatea perioadei. Comisia a furnizat analize de susținere pentru câțiva indicatori selectați ca indicatori indirecți ai cauzelor unei performanțe scăzute. Aceste analize nu au luat în considerare (i) gradul de participare a unei țări la programele-cadru anterioare și (ii) gradul de conectivitate cu parteneri din UE (a se vedea punctele 42-44).

Recomandarea 2 – Urmărirea unei participări mai echilibrate a țărilor vizate la măsurile de extindere

Pentru a se evita situațiile în care cea mai mare parte a proiectelor din cadrul măsurilor de extindere ajung doar la câteva țări, Comisia ar trebui să monitorizeze îndeaproape nivelurile de participare la măsurile de extindere din cadrul programului Orizont Europa și, în cazul în care apar dezechilibre semnificative, să introducă măsuri pentru a asigura un model mai larg de participare.

Data-țintă pentru punerea în aplicare a recomandării: în cursul implementării măsurilor de extindere.

93 Beneficiarii proiectelor din cadrul măsurilor „Formarea de echipe” și „Catedrele SEC” s-au confruntat cu o serie de probleme care au antrenat întârzieri și/sau care pot afecta negativ rezultatele proiectelor (a se vedea punctele 52-53). Aceste probleme erau legate în special de:

• întârzieri în primirea finanțării complementare granturilor Orizont 2020, cea mai mare parte a acestei finanțări, în special pentru proiectele vizând „Formarea de echipe”, provenind din FEDR. În plus, deși proiectele din cadrul acestei măsuri se pot derula până în 2026, costurile care urmează să fie acoperite de granturile din FEDR trebuie să fie suportate înainte de sfârșitul anului 2023. Există deci riscul ca unii beneficiari să aibă dificultăți în absorbția fondurilor (a se vedea punctele 54-62);
• recrutarea cercetătorilor internaționali (a se vedea punctele 63-64). Aceasta s-a dovedit a fi un proces îndelungat, dar, în cele din urmă, majoritatea proiectelor au reușit să recruteze cercetători internaționali;
• asigurarea sustenabilității pe termen lung a proiectelor, de exemplu prin accentul pus pe vizibilitate și pe stabilirea de legături cu mediul de afaceri pentru a promova exploatarea rezultatelor cercetării (a se vedea punctele 65-72).

94 Finanțarea complementară este esențială, în special pentru finanțarea infrastructurii și a echipamentelor din centrele de excelență sprijinite în cadrul măsurii „Formarea de echipe”. Or, REA nu era în măsură să evalueze și să monitorizeze în mod corespunzător această finanțare, în principal din cauza lipsei de date armonizate sau, în unele cazuri, din cauza caracterului vag al angajamentelor asumate de furnizorii de finanțare (a se vedea punctele 59-62).

Recomandarea 3 – Facilitarea disponibilității în timp util a finanțării complementare

Pentru a reduce riscul ca proiectele să se confrunte cu dificultăți în obținerea finanțării complementare din programele operaționale finanțate din FEDR, Comisia ar trebui să încurajeze autoritățile de management să aplice un proces simplificat de aprobare a granturilor, de exemplu ținând seama pe deplin de evaluarea efectuată în contextul finanțării din programul Orizont Europa.

Data-țintă pentru punerea în aplicare a recomandării: sfârșitul anului 2022.

95 Proiectele din cadrul măsurilor „Formarea de echipe” și „Catedrele SEC” vizează producerea unor efecte pe termen lung. Cu toate acestea, proiectele analizate au arătat o capacitate limitată de exploatare a rezultatelor cercetării. Asigurarea sustenabilității rămâne responsabilitatea principală a beneficiarilor și a autorităților publice naționale, dar Comisia oferă și ea un sprijin în acest sens. Acesta ia forma unor inițiative (în cadrul Orizont 2020 și al Orizont Europa) care vizează crearea de legături între cercetare și mediul de afaceri. Nu există însă nicio garanție că proiectele curente din cadrul celor două măsuri vor beneficia de astfel de inițiative (a se vedea punctele 65-71).

96 Baza de date CORDIS, în care figurează rezultatele proiectelor care au fost sprijinite prin diferitele programe-cadru, nu este utilizată în mod eficace pentru a promova vizibilitatea și pentru a facilita exploatarea rezultatelor cercetării din cadrul măsurilor „Formarea de echipe” și „Catedrele SEC”, deoarece nu este actualizată în mod sistematic (a se vedea punctul 72).

Recomandarea 4 – Consolidarea capacității beneficiarilor proiectelor de a exploata rezultatele cercetărilor lor

Pentru a îmbunătăți perspectivele de sustenabilitate ale proiectelor, Comisia ar trebui:

1. să ofere sprijin (de exemplu, prin formare și îndrumare) pentru proiectele de extindere a participării, în special pentru cele din cadrul măsurii „Formarea de echipe”, cu scopul de a le permite să asigure o mai bună valorificare a rezultatelor obținute în urma cercetării;
2. să promoveze contacte între beneficiarii proiectelor și posibili parteneri din industrie, în special prin intermediul inițiativelor existente ale UE care vizează crearea de legături între cercetare și mediul de afaceri (cum ar fi comunitățile de cunoaștere și inovare);
3. să sprijine într-o măsură mai mare vizibilitatea proiectelor, încurajând beneficiarii să prezinte actualizări periodice ale rezultatelor proiectelor și să le pună la dispoziția publicului pe platforme ale UE create în acest scop.

Data-țintă pentru punerea în aplicare a recomandării: sfârșitul anului 2023.

97 Era prea devreme la data auditului să se evalueze dacă măsurile de extindere au impulsionat așa cum se preconiza performanța țărilor vizate de extinderea participării, deoarece eventualele efecte nu se vor produce decât după jumătatea perioadei de implementare a programului Orizont Europa. Prin urmare, nu este surprinzător faptul că, până la sfârșitul perioadei acoperite de Orizont 2020, nu a existat decât o creștere incrementală, de la cel de al 7-lea PC încoace, a ratei de participare a țărilor vizate de măsurile de extindere (în special dacă se lasă la o parte impactul finanțării dedicate extinderii) (a se vedea punctele 73-75).

98 Cu toate acestea, chiar și în acest stadiu incipient și în pofida dificultăților de implementare descrise mai sus, Curtea a identificat o serie de prime realizări pozitive ale proiectelor din cadrul măsurilor „Formarea de echipe” și „Catedrele SEC”. În special, proiectele vizând „Formarea de echipe” au atras sume semnificative sub formă de finanțare complementară, au început să publice rezultatele științifice și au furnizat locuri de muncă pentru cercetători, iar majoritatea proiectelor vizând „Catedrele SEC” au contribuit la introducerea de schimbări structurale la nivelul instituțiilor-gazdă (a se vedea punctele 76-78).

99 Monitorizarea succesului obiectivului de „răspândire a excelenței și extindere a participării”, precum și a succesului măsurilor individuale (cum ar fi „Formarea de echipe” și „Catedrele SEC”) a fost îngreunată de lipsa indicatorilor de performanță sau, acolo unde existau astfel de indicatori („Catedrele SEC”), de lipsa valorilor de referință și a valorilor-țintă. În plus, Comisia nu are în vedere monitorizarea proiectelor individuale după închidere, deși (i) unul dintre obiectivele principale este continuitatea acțiunilor și (ii) multe rezultate și impacturi nu vor fi vizibile decât după închidere (a se vedea punctele 79-86).

Recomandarea 5 – Consolidarea monitorizării măsurilor de extindere

Pentru a monitoriza în mod eficace măsurile de extindere și impactul acestora, Comisia ar trebui:

1. să stabilească obiective specifice și să le transpună în indicatori-cheie de performanță adecvați la nivel de măsură;
2. să asigure o urmărire subsecventă a proiectelor din cadrul măsurii „Formarea de echipe” și după închidere, pentru a putea trage concluzii cu privire la impactul lor pe termen mediu și lung.

Data-țintă pentru punerea în aplicare a recomandării: sfârșitul anului 2024 pentru litera (a); doi ani după închiderea proiectelor pentru litera (b).

Prezentul raport a fost adoptat de Camera IV, condusă de domnul Mihails Kozlovs, membru al Curții de Conturi, la Luxemburg, în data de 3 mai 2022.

Anexe

Anexa I – Măsurile de extindere din cadrul programului Orizont Europa

Măsurile de extindere din cadrul programului Orizont Europa au un buget de 2,95 miliarde de euro (3 % din bugetul întregului program). Această schemă a fost extinsă și include acum patru măsuri adiționale:

• Inițiativa privind excelența pentru universități vizează transformarea sectorului învățământului superior și a ecosistemelor adiacente, inclusiv a centrelor de cercetare neuniversitare.
• Centrele de excelență vizează promovarea ecosistemelor de inovare în țările vizate de extinderea participării și nu numai, prin crearea de legături mai bune între mediul academic, mediul de afaceri și sectorul public, în conformitate cu strategiile regionale sau naționale de specializare inteligentă.
• „Circulația creierelor” constă într-un set de granturi diferite care vizează creșterea atractivității pentru cercetători a entităților din țările în curs de extindere, prin acordarea de granturi competitive și prin răspândirea unor practici atractive în materie de muncă și de ocupare a forței de muncă.
• FacilitateaHop-on constă în granturi acordate entităților din țări cu performanțe scăzute în materie de cercetare și inovare pentru ca acestea să se poată alătura unor acțiuni de colaborare în domeniul cercetării și inovării deja selectate.

Tabelul 5 prezintă alocarea bugetară prevăzută pentru aceste diverse măsuri în cadrul programului Orizont Europa.

Anexa II – Metodologie

Auditul Curții s-a bazat pe următoarele probe:

1. o examinare documentară a unor documente publice și a unor documente interne ale Comisiei, cum ar fi texte juridice, orientări, evaluări ale impactului, rapoarte de evaluare și de monitorizare, comunicări;
2. chestionare și videoconferințe de confirmare a situației cu autoritățile de management și cu punctele naționale de contact pentru măsurile de extindere din cinci state membre (Croația, Polonia, Portugalia, România și Slovenia), selectate în funcție de performanța lor în materie de cercetare și inovare, de participarea lor în general la programele-cadru și la măsurile de extindere în special;
3. analize statistice ale datelor provenite dintr-o serie de surse: CORDA, Business Objects, Tabloul de bord european privind inovarea, Eurostat și CORDIS;
4. o analiză detaliată a unui eșantion de proiecte din cadrul măsurilor „Formarea de echipe” și „Catedrele SEC”, selectate pe baza raționamentului profesional, în special din rândul proiectelor aflate într-un stadiu avansat de implementare (a se vedea tabelul 6). Analiza detaliată a constat în (i) examinarea documentelor legate de proiect (propuneri, acorduri de grant, rapoarte de monitorizare etc.); (ii) chestionare și videoconferințe de confirmare a situației cu beneficiarii;
5. o analiză detaliată a finanțării complementare pentru toate proiectele din cadrul măsurii „Formarea de echipe”.

Anexa III – Relația dintre investițiile în cercetare și inovare și performanța în domeniu

Curtea a identificat o corelație pozitivă între:

• nivelul pe cap de locuitor al investițiilor naționale în cercetare și inovare și performanța măsurată de indicele sintetic al inovării utilizat în Tabloul de bord european privind inovarea. Cu cât investițiile naționale în cercetare și inovare au fost mai mari pe cap de locuitor în perioada 2014‑2020, cu atât era mai bună poziția ocupată în clasamentul din Tabloul de bord pentru 2021 (a se vedea figura 10);
• nivelul pe cap de locuitor al investițiilor naționale în cercetare și inovare (în perioada 2014‑2020) și nivelul de participare la programul Orizont 2020 (a se vedea figura 11).

Figura 11 ilustrează corelația dintre valoarea pe cap de locuitor a investițiilor naționale în cercetare și inovare (2014‑2020) și participarea la programul Orizont 2020. Coeficientul de determinare (R²), care explică proporția variației unei variabile care este previzibilă față de cealaltă variabilă, este de 0,45. Dacă este însă exclus Ciprul (o valoare aberantă), valoarea lui R² crește la 0,65. Majoritatea țărilor vizate de extinderea participării sunt concentrate în colțul din stânga jos al figurii, care indică atât un nivel scăzut al investițiilor naționale în cercetare și inovare, cât și un nivel scăzut al finanțării din Orizont 2020 pe cap de locuitor. Toate țările vizate de extindere, cu excepția Cehiei și a Luxemburgului, se situează sub linia de tendință.

Anexa IV – Recomandări specifice fiecărei țări cu privire la cercetare și inovare

În perioada 2014‑2020 au fost formulate următoarele recomandări specifice în materie de cercetare și inovare adresate țărilor vizate de extinderea participării:

• 2014: 10 dintre cele 15 țări vizate de extinderea participării au primit o recomandare, în principal referitoare la stabilirea de legături între cercetare și inovare, pe de o parte, și politica industrială, pe de altă parte.
• 2015‑2018: în fiecare an, au fost adresate recomandări unui număr variind între două și cinci țări. Cinci țări nu au primit nicio recomandare (Bulgaria, Croația, Ungaria, Slovenia, România).
• 2019: toate țările vizate de extinderea participării, cu excepția uneia, au primit o recomandare de a concentra politica economică în materie de investiții asupra cercetării și inovării.
• 2020: 10 dintre cele 15 țări au primit o recomandare, în principal aceea de a concentra investițiile asupra cercetării și inovării.

Anexa V – Indicatorii utilizați în analiza furnizată de Comisie colegiuitorilor în vederea selectării țărilor vizate de extinderea participării

1. Orizont 2020:
   
   Statul membru trebuia să obțină un punctaj mai mic de 70 % din media UE-27 a indicatorului sintetic privind excelența în cercetare, care este compus din patru variabile:
   
   
   • ponderea publicațiilor foarte des citate pentru care cel puțin unul dintre autori are o afiliere în respectiva țară;
   • numărul universităților științifice de vârf și al organizațiilor publice de cercetare de vârf din țară;
   • cererile de brevet;
   • valoarea totală a granturilor primite de la Consiliul European pentru Cercetare.
2. Orizont Europa:
   
   
   • venitul național brut să fie sub 90 % din media UE;
   • pentru fiecare țară, procentul de publicații științifice ale cercetătorilor săi care se numărau printre primele 10 % din cele mai citate publicații (adică citate de alte lucrări de cercetare); și
   • numărul cererilor de brevete la un milion de locuitori să fie sub media UE.

Anexa VI – Statistici

Tabelul 7 și tabelul 8 oferă o imagine de ansamblu a nivelului de participare a țărilor vizate la cele două măsuri analizate. Tabelele arată câte dintre propunerile de proiecte depuse au fost selectate pentru finanțare la sfârșitul procesului de selecție concurențială. Principalul factor care influențează rata de succes a unei țări este performanța sa globală în materie de cercetare și inovare. Alți factori includ, de exemplu, experiența dobândită în urma participării anterioare, eforturile combinate ale actorilor naționali de a asigura un succes mai mare în ceea ce privește participarea, precum și legăturile existente din cadrul diferitor rețele. Aceste afirmații sunt în concordanță cu observațiile formulate în Raportul special nr. 02/2020 al Curții (punctul 43) privind Instrumentul pentru IMM-uri.

Acronime

CORDIS: Serviciul comunitar de informare în domeniul cercetării și dezvoltării

COST: Cooperarea europeană în domeniul științei și tehnologiei

DG RTD: Direcția Generală Cercetare și Inovare din cadrul Comisiei

FEDR: Fondul european de dezvoltare regională

MRR: Mecanismul de redresare și reziliență

MSP: mecanismul de sprijin al politicilor

PC: program-cadru

PIB: produsul intern brut

REA: Agenția Executivă Europeană pentru Cercetare

Glosar

Alocarea finanțării în funcție de excelență: alocare pe baza unor cereri concurențiale de propuneri și prin intermediul unei evaluări inter pares independente și bazate pe merit, selectându-se doar cele mai bune proiecte, fără a se lua în considerare distribuția geografică.

Angajament: suma alocată în cadrul bugetului pentru finanțarea unui anumit element de cheltuieli, cum ar fi un contract sau un acord de grant.

Autoritate de management: autoritate publică (sau privată) națională, regională sau locală desemnată de un stat membru să gestioneze un program finanțat de UE.

Centrul Comun de Cercetare: serviciul științific și de gestionare a cunoștințelor din cadrul Comisiei, care oferă consiliere științifică și sprijin pentru politica UE.

Contribuții în natură: resurse nefinanciare puse gratuit la dispoziția unui beneficiar de către terți.

Fondul european de dezvoltare regională: fond al UE care consolidează coeziunea economică și socială în UE prin finanțarea de investiții menite să reducă dezechilibrele dintre regiuni.

Inovare bazată pe caracteristicile locale: acest tip de inovare este impulsionat de interacțiunea strânsă dintre actorii din domeniul inovării, cum ar fi firmele, institutele de cercetare și administrația locală/regională, într-un context teritorial delimitat, în care proximitatea geografică facilitează schimbul de cunoștințe și colaborarea.

Instrument financiar: sprijin financiar din partea bugetului UE care poate lua forma unor investiții de capital sau de cvasicapital, a unor împrumuturi ori a unor garanții sau a altor instrumente de partajare a riscurilor.

Mecanismul de redresare și reziliență: mecanismul de sprijin financiar al UE destinat să atenueze impactul economic și social al pandemiei de COVID-19 și să stimuleze redresarea pe termen mediu, promovând totodată transformarea verde și digitală.

Procedura de comitologie: se aplică atunci când textul unui act legislativ acordă Comisiei competențe de executare. Aceasta implică faptul că Comisia trebuie să fie asistată de un comitet compus din reprezentanți ai tuturor statelor membre ale UE. Comitetul emite un aviz formal, de obicei sub forma unui vot, cu privire la măsurile propuse de Comisie. În funcție de procedură, avizul comitetului poate fi mai mult sau mai puțin obligatoriu pentru Comisie.

Program operațional: cadrul de bază pentru implementarea proiectelor finanțate de UE în domeniul coeziunii într-o perioadă dată, reflectând prioritățile și obiectivele stabilite în acordurile de parteneriat încheiate între Comisie și fiecare stat membru.

Punct de contact național: entitate înființată și finanțată de guvernul unui stat membru al UE sau de guvernul altei țări participante cu scopul de a furniza, la nivel național, sprijin și orientări pentru solicitanții și beneficiarii din cadrul programului Orizont 2020 sau Orizont Europa.

Recomandări specifice fiecărei țări: orientări anuale pe care Comisia le adresează, în cadrul semestrului european, fiecărui stat membru în parte cu privire la politicile sale macroeconomice, bugetare și structurale.

Semestrul european: ciclu anual care oferă un cadru pentru coordonarea politicilor economice ale statelor membre ale UE și pentru monitorizarea progreselor.

Strategia Europa 2020: strategia pe zece ani a UE, lansată în 2010, cu scopul de a stimula creșterea și de a crea locuri de muncă.

Subsidiaritate: principiul conform căruia UE ia măsuri numai dacă acest lucru este mai eficace decât acțiunile întreprinse la nivel național, regional sau local.

Răspunsurile Comisiei

https://www.eca.europa.eu/ro/Pages/DocItem.aspx?did=61346

Calendar

https://www.eca.europa.eu/ro/Pages/DocItem.aspx?did=61346

Echipa de audit

Rapoartele speciale ale Curții de Conturi Europene prezintă rezultatele auditurilor sale cu privire la politicile și programele UE sau la diverse aspecte legate de gestiune aferente unor domenii bugetare specifice. Curtea de Conturi Europeană selectează și concepe aceste sarcini de audit astfel încât impactul lor să fie maxim, luând în considerare riscurile la adresa performanței sau a conformității, nivelul de venituri sau de cheltuieli implicat, evoluțiile viitoare și interesul politic și public.

Acest audit al performanței a fost efectuat de Camera de audit IV – Reglementarea piețelor și economia competitivă, condusă de domnul Mihails Kozlovs, membru al Curții. Auditul a fost condus de doamna Ivana Maletić, membră a Curții de Conturi Europene, sprijinită de Sandra Diering, șefă de cabinet, și de Tea Japunčić, atașat în cadrul cabinetului; Marion Colonerus, manager principal; Juan Antonio Vazquez Rivera, coordonator; Marco Montorio și Katja Mravlak, auditori. Thomas Everett a furnizat asistență lingvistică.

 

De la stânga la dreapta: Marco Montorio, Tea Japunčić, Juan Antonio Vazquez Rivera, Ivana Maletić, Sandra Diering, Katja Mravlak.

Note

¹ Raportul special nr. 02/2020 (punctul 41) și Raportul special nr. 04/2016 (punctul 86).

² Raport final al proiectului MIRRIS, iunie 2016; MLE on National Practices in Widening Participation and Strengthening Synergies: Summary Report, Comisia Europeană, 2018; Overcoming innovation gaps in EU-13 Member States, Serviciul de Cercetare al Parlamentului European, martie 2018; Mobilising European Structural and Investment Funds and Horizon 2020 in support of innovation in less developed regions, Centrul Comun de Cercetare, noiembrie 2018.

³ Research and Innovation analysis in the European Semester 2020 Country Reports, Comisia Europeană, mai 2020.

⁴ Obiectivul (atingerea excelenței pe o bază durabilă) a fost definit în Programul de activitate aferent Orizont 2020 privind răspândirea excelenței și extinderea participării.

⁵ Raport final, H2020 Advisory Group on Spreading Excellence and Widening Participation, iunie 2016; Brainstorming on Future Widening Actions in Horizon Europe: Contribution from REA B5, octombrie 2019; Policy Impact Report on Teaming, REA, iunie 2021.

Contact

CURTEA DE CONTURI EUROPEANĂ
12, rue Alcide De Gasperi
1615 Luxembourg
LUXEMBOURG

Tel. +352 4398-1
Întrebări: eca.europa.eu/ro/Pages/ContactForm.aspx
Website: eca.europa.eu
Twitter: @EUAuditors

Numeroase alte informații despre Uniunea Europeană sunt disponibile pe internet pe serverul Europa (https://europa.eu).

Luxemburg: Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, 2022

PDF	ISBN 978-92-847-8315-1	ISSN 1977-5806	doi:10.2865/997834	QJ-AB-22-015-RO-N
HTML	ISBN 978-92-847-8304-5	ISSN 1977-5806	doi:10.2865/06880	QJ-AB-22-015-RO-Q

DREPTURI DE AUTOR

© Uniunea Europeană, 2022

Politica Curții de Conturi Europene referitoare la reutilizare este definită în Decizia nr. 6-2019 a Curții de Conturi Europene privind politica în materie de date deschise și reutilizarea documentelor.

Cu excepția cazului în care se precizează altceva (de exemplu, într-o mențiune separată indicând drepturile de autor), conținutul elaborat de Curtea de Conturi Europeană pentru care UE deține drepturile de autor face obiectul licenței Creative Commons Atribuire 4.0 Internațional (CC BY 4.0). Prin urmare, ca regulă generală, reutilizarea este autorizată cu condiția menționării adecvate a autorilor și a indicării eventualelor modificări. Reutilizatorul conținutului elaborat de Curtea de Conturi Europeană nu poate altera sensul sau mesajul inițial. Curtea de Conturi Europeană nu răspunde pentru eventualele consecințe ale reutilizării.

Este necesar să obțineți o permisiune suplimentară în cazul în care un anumit conținut prezintă persoane fizice ce pot fi identificate, de exemplu în cazul fotografiilor în care apar membri ai personalului Curții de Conturi Europene sau în cazul în care conținutul include lucrări ale unor terți.

Dacă se obține o astfel de permisiune, ea anulează și înlocuiește permisiunea de natură generală menționată mai sus și va indica în mod clar eventualele restricții de utilizare.

Pentru a utiliza sau a reproduce un conținut pentru care UE nu deține drepturile de autor, poate fi necesar să obțineți o permisiune în acest sens direct de la titularii drepturilor de autor:

Simbolurile din figura 1: © Freepik Company S.L. Toate drepturile rezervate.

Programele informatice sau documentele care fac obiectul unor drepturi de proprietate industrială, cum ar fi brevetele, mărcile, desenele și modelele înregistrate, logourile și denumirile, sunt excluse din politica Curții de Conturi Europene referitoare la reutilizare.

Familia site-urilor instituționale ale Uniunii Europene care sunt incluse în domeniul europa.eu oferă linkuri către site-uri terțe. Deoarece Curtea de Conturi Europeană nu are control asupra acestor site-uri, sunteți încurajați să verificați politica aplicată de ele în ceea ce privește respectarea vieții private și drepturile de autor.

Utilizarea logoului Curții de Conturi Europene

Logoul Curții de Conturi Europene nu poate fi utilizat fără acordul prealabil al Curții de Conturi Europene.

Contactați UE

În persoană
În întreaga Uniune Europeană există sute de centre de informare Europe Direct. Puteți găsi adresa centrului cel mai apropiat de dumneavoastră la: https://europa.eu/european-union/contact_ro

La telefon sau prin e-mail
Europe Direct este un serviciu care vă oferă răspunsuri la întrebările privind Uniunea Europeană. Puteți accesa acest serviciu:

• apelând numărul gratuit 00 800 6 7 8 9 10 11 (unii operatori pot taxa aceste apeluri);
• apelând numărul standard: +32 22999696; sau
• prin e-mail, la: https://europa.eu/european-union/contact_ro

Găsiți informații despre UE

Online
Informații despre Uniunea Europeană în toate limbile oficiale ale UE sunt disponibile pe site-ul Europa, la: https://europa.eu/european-union/index_ro

Publicații ale UE
Puteți descărca sau comanda publicații ale UE gratuite și contra cost la adresa: https://op.europa.eu/ro/publications. Mai multe exemplare ale publicațiilor gratuite pot fi obținute contactând Europe Direct sau centrul dumneavoastră local de informare (a se vedea https://europa.eu/european-union/contact_ro).

Dreptul UE și documente conexe
Pentru accesul la informații juridice din UE, inclusiv la ansamblul legislației UE începând din 1951 în toate versiunile lingvistice oficiale, accesați site-ul EUR-Lex, la: https://eur-lex.europa.eu

Datele deschise ale UE
Portalul de date deschise al UE (https://data.europa.eu/ro) oferă acces la seturi de date din UE. Datele pot fi descărcate și reutilizate gratuit, atât în scopuri comerciale, cât și necomerciale.