Reducerea marii corupții în Ucraina:
există mai multe inițiative ale UE în acest sens, însă rezultatele rămân insuficiente

Sinteză

I

Ucraina este afectată de corupție – mai ales de marea corupție – de mulți ani. UE a susținut mai multe reforme pentru a îmbunătăți statul de drept și pentru a combate corupția în Ucraina.

II

Deși mai multe documente-cheie ale UE menționează lupta împotriva corupției, ele nu se referă în mod specific la marea corupție. „Marea corupție” este definită drept abuzul de putere la nivel înalt de care beneficiază câteva persoane, cauzând prejudicii grave și pe scară largă atât la nivel individual, cât și la nivel societal. Cauza fundamentală a acestei corupții o reprezintă oligarhii și interesele private. Marea corupție și acapararea statului stau în calea concurenței și a creșterii și dăunează procesului democratic.

III

Prevenirea și combaterea corupției în Ucraina este unul dintre principalele obiective ale asistenței acordate de UE în Ucraina. Comisia și misiunea Uniunii Europene de consiliere în Ucraina au sprijinit consolidarea capacităților instituțiilor implicate în promovarea statului de drept, în special ale instituțiilor anticorupție create recent. Auditul Curții s-a concentrat pe marea corupție, aceasta fiind principalul obstacol în calea statului de drept și a dezvoltării economice în Ucraina. Curtea a auditat dacă Serviciul European de Acțiune Externă și Comisia au evaluat în mod eficace situația specifică din Ucraina în ceea ce privește marea corupție și dacă au luat măsurile necesare pentru sprijinirea reformelor din Ucraina. Curtea s-a concentrat pe contribuțiile UE la reforma judiciară și pe cea a luptei împotriva corupției, din perioada de punere în aplicare 2016‑2019.

IV

Serviciul European de Acțiune Externă și Comisia au considerat corupția drept o prioritate transversală, către care au fost canalizate fonduri și eforturi printr-o gamă variată de sectoare. Per ansamblu, Curtea a constatat că această abordare s-a axat insuficient pe marea corupție. În pofida eforturilor depuse de UE pentru a reduce oportunitățile ce dau naștere la acte de corupție, marea corupție continuă să reprezinte o problemă majoră în Ucraina. Reforma judiciară se confruntă cu regrese, instituțiile anticorupție sunt în pericol, încrederea în aceste instituții rămâne scăzută, iar numărul de condamnări în cazurile de mare corupție este redus. Deși Serviciul European de Acțiune Externă și Comisia au privit reducerea corupției ca pe o chestiune transversală, cele două instituții nu au conceput și nu au pus în aplicare o strategie specifică pentru a remedia problema marii corupții. Proiectele examinate de Curte nu s-au axat exclusiv pe combaterea marii corupții, însă jumătate dintre ele au inclus o serie de activități care au abordat această problemă în mod indirect.

V

Sprijinul acordat de Comisie pentru proiectele societății civile și pentru jurnalismul independent a fost o cale de acțiune relevantă și a contribuit nu numai la asigurarea transparenței, ci și la expunerea practicilor de corupție.

VI

Comisia a sprijinit activitățile Comitetului Antimonopol și reformele în materie de guvernanță corporativă a întreprinderilor deținute de stat, însă accentul a fost pus inițial pe alinierea legislației ucrainene la standardele și principiile UE și nu pe asigurarea respectării legislației în domeniul concurenței.

VII

Comisia și misiunea Uniunii Europene de consiliere în Ucraina au oferit asistență intensivă pentru reforma judiciară, însă există în continuare un număr considerabil de judecători, procurori și membri ai organelor de guvernanță judiciară care nu au fost supuși încă unei verificări a integrității. De asemenea, Comisia a contribuit la crearea și dezvoltarea unor instituții anticorupție specifice. Totuși, Curtea a constatat că mediul actual din Ucraina pune în pericol sustenabilitatea acestor instituții, întrucât ele încă se bazează pe sectoare în care nu s-au realizat reforme, precum cel judiciar, cel al urmăririi penale și cel al asigurării respectării legii.

VIII

Totodată, proiectele UE au contribuit la conturarea mai multor instrumente digitale pentru prevenirea corupției, însă mai multe dintre acestea aveau nevoie de asumarea unui angajament mai mare din partea autorităților naționale. Se știe că absența în prezent a unor baze de date precise restrânge eficiența unor astfel de instrumente pentru verificări încrucișate și pentru transparență. Proiectele UE abordează aceste probleme.

IX

Coordonarea condițiilor UE cu alți donatori a jucat un rol în modificarea Constituției Ucrainei, în consolidarea cadrului juridic și în înființarea de instituții. Comisia ar fi putut totuși să recurgă într-o măsură mai mare la impunerea de condiții în cadrul sprijinului său pentru reforme în sectorul judiciar.

X

UE dispune de un sistem de monitorizare și evaluare a proiectelor sale. Evaluarea măsurii în care proiectele au contribuit la combaterea oricărui tip de corupție este însă dificilă pentru jumătate dintre proiectele auditate, întrucât efectele nu sunt măsurabile (din cauza lipsei de niveluri de referință, de niveluri-țintă și de indicatori relevanți) și se referă la realizări și la activități.

XI

Pe baza acestor concluzii, Curtea recomandă Serviciului European de Acțiune Externă, misiunii Uniunii Europene de consiliere în Ucraina și Comisiei:

• să conceapă și să pună în aplicare acțiuni specifice care să vizeze marea corupție;
• să evalueze și să ajusteze amploarea sprijinului acordat organizațiilor societății civile și jurnalismului de investigație;
• să contribuie la eliminarea impedimentelor din calea concurenței libere și loiale;
• să îmbunătățească monitorizarea și raportarea, pentru a putea produce informații și pentru a putea lua măsuri de remediere, atunci când este necesar;
• să pună accentul pe integritate și pe angajamentul pentru reformă în cadrul sprijinului său pentru consolidarea capacităților;
• să sprijine digitalizarea registrelor;
• să stabilească condiții mai stricte pentru acordarea sprijinului din partea Comisiei.

Introducere

Ucraina: un partener strategic pentru UE

01

Ucraina este un partener geopolitic și strategic al UE¹. Este una dintre cele mai mari țări din Europa din punctul de vedere al suprafeței și al populației și, de asemenea, unul dintre vecinii direcți ai UE. Mulți cetățeni ucraineni au migrat în UE în ultimii ani².

02

De mai bine de 20 de ani, UE sprijină Ucraina în programul de reforme al acesteia, în vederea asigurării integrării economice și a unor relații politice mai profunde. Ucraina participă din 2003 la politica europeană de vecinătate. Ucraina și UE au început să negocieze Acordul de asociere, care include zona de liber schimb aprofundată și cuprinzătoare, în 2007. În noiembrie 2013, Ucraina a suspendat semnarea Acordului de asociere, inclusiv cu privire la zona de liber schimb aprofundată și cuprinzătoare, declanșând astfel revoluția Euromaidan din 2014³. Acordul de asociere (care include crearea unei zone de liber schimb aprofundate și cuprinzătoare) a fost semnat în final în iunie 2014 și a intrat în vigoare în septembrie 2017. Scopul acestuia este de a aduce Ucraina mai aproape de UE, prin legături politice mai profunde, prin relații economice mai puternice și prin respectul față de valori comune.

03

În martie 2014, Rusia a anexat Crimeea și Sevastopolul, iar în estul Ucrainei a izbucnit un conflict armat. Drept urmare, UE a adoptat măsuri restrictive împotriva părților responsabile pentru acțiuni care aduceau atingere integrității teritoriale, suveranității și independenței Ucrainei.

Corupția în Ucraina

04

Ucraina are un istoric îndelungat de corupție și se confruntă cu mica și cu marea corupție deopotrivă. Mica corupție este răspândită pe scară largă și este acceptată drept aproape inevitabilă de o mare parte a populației. Cetățenii „își justifică deseori participarea la această mică corupție precizând că funcționari de nivel înalt și oligarhii sunt implicați în acte de corupție la o scară mult mai mare”⁴. Experții au estimat că în Ucraina se pierd în fiecare an sume uriașe – de ordinul zecilor de miliarde de dolari – ca urmare a corupției⁵.

05

Transparency International definește marea corupție ca fiind „abuzul de putere la nivel înalt de care beneficiază câteva persoane în detrimentul multor altora, cauzând prejudicii grave și pe scară largă atât la nivel individual, cât și la nivel societal”. În Ucraina, aceasta se bazează pe existența unor legături informale între funcționari guvernamentali, membri ai parlamentului, procurori, judecători, autorități de aplicare a legii, administratori ai unor întreprinderi deținute de stat și persoane/societăți conectate din punct de vedere politic (a se vedea figura 1). Există aproximativ 3 500 de întreprinderi deținute de stat la nivel central și 11 000 la nivel municipal⁶.

06

„Acapararea statului” de către blocuri de elite politice și economice puternice, cu o structură piramidală și puternic înrădăcinate în instituțiile publice și în economie, este considerată o trăsătură specifică a corupției din Ucraina⁸. Atât Fondul Monetar Internațional (FMI), cât și guvernul Ucrainei au recunoscut rezistența la reformele structurale manifestată de interesele private⁹. Marea corupție datorată slăbirii statului de drept și răspândirii pe scară largă a influenței oligarhice contravine valorilor UE și reprezintă un obstacol major în calea dezvoltării Ucrainei¹⁰. Marea corupție sau corupția la nivel înalt pune în pericol concurența și creșterea în țară, dăunează procesului democratic și stă la baza răspândirii pe scară largă a micii corupții.

07

În plus, jurnaliștii de investigație au publicat în mod regulat articole despre fluxurile financiare ilicite ale oligarhilor (inclusiv despre spălarea banilor în străinătate), chiar și din UE¹¹. Un raport estimează costul aferent eludării obligațiilor fiscale prin societăți offshore la cel puțin un miliard de euro pe an¹².

08

În perioada 2016‑2020¹³, cele trei obstacole majore din calea investițiilor străine în Ucraina au rămas aceleași: corupția răspândită pe scară largă, neîncrederea în sistemul judiciar și monopolizarea pieței și acapararea statului de către oligarhi (a se vedea figura 2). În ultimii ani, investițiile străine directe în Ucraina au rămas sub nivelul din 2016 (a se vedea anexa I).

09

Diferite studii, realizate în principal de FMI (a se vedea figura 3), au subliniat, în proiecțiile lor, existența unei corelații între reducerea corupției răspândite pe scară largă, pe de o parte, și creșterea economică și îmbunătățirea aferentă a traiului cetățenilor, pe de altă parte. Diferite părți interesate¹⁴ sunt de acord că în Ucraina nu pot avea loc schimbări reale fără a aborda influența intereselor private.

Sprijinul acordat de UE Ucrainei

10

Ucraina este o țară membră a Parteneriatului estic al UE¹⁵. UE și Ucraina împărtășesc obiectivul unei integrări economice și al unei asocieri politice mai profunde. Prin urmare, UE are numeroase priorități (buna guvernanță, economia, comerțul, energia, schimbările climatice, mobilitatea, societatea civilă și asistența umanitară) care trebuie abordate nu numai prin cooperare financiară, ci și prin dialog politic. Ucraina se situează pe locul doi în rândul celor mai mari beneficiari ai Instrumentului european de vecinătate. Per ansamblu, Comisia a alocat aproximativ 5,6 miliarde de euro pentru programele de asistență macrofinanciară și 2,2 miliarde de euro pentru programele de asistență din 2014 până în prezent. De asemenea, Comisia garantează împrumuturi acordate de Banca Europeană de Investiții în valoare de 4,4 miliarde de euro. UE este cel mai mare donator de fonduri către Ucraina¹⁶.

11

Finanțarea Instrumentului european de vecinătate trebuie să respecte statul de drept¹⁷. Acesta reprezintă una dintre valorile fundamentale ale UE¹⁸ și un principiu director al politicii sale externe¹⁹. În plus, Acordul de asociere dintre UE și Ucraina, care acoperă crearea unei zone de liber schimb aprofundate și cuprinzătoare, menționează statul de drept și lupta împotriva corupției drept elemente esențiale pentru consolidarea cooperării dintre părți²⁰.

12

Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) și Comisia au abordat corupția de o manieră multidimensională, prin intermediul dialogului politic și al celui în materie de politici, al activităților din cadrul proiectelor și al condițiilor aferente sprijinului bugetar și programelor de asistență macrofinanciară. După abrogarea legislației anticorupție în 2010, UE a condiționat liberalizarea vizelor de îndeplinirea unor criterii referitoare, printre altele, la legislația anticorupție și la organismele anticorupție²¹.

13

SEAE este responsabil pentru dialogul politic și, împreună cu Comisia, pentru conceperea strategiei privind Ucraina. Ca răspuns la situația dificilă din Ucraina din 2014, Comisia a decis lansarea în fiecare an a unor „măsuri speciale” (pachete de sprijin)²² în perioada 2014‑2017. De asemenea, Comisia a instituit un grup special de sprijin (Grupul de sprijin pentru Ucraina), care să asiste autoritățile ucrainene în realizarea reformelor economice și politice necesare, în special după semnarea Acordului de asociere, care include zona de liber schimb aprofundată și cuprinzătoare. Începând cu anul 2018, cooperarea s-a bazat pe programarea multianuală pentru perioada 2018‑2020.

14

Misiunea UE de consiliere (EUAM)²³ este o misiune civilă desfășurată în cadrul politicii de securitate și apărare comune, sub supravegherea SEAE și a statelor membre; aceasta a devenit operațională în Ucraina în decembrie 2014. Mandatul său este de a sprijini Ucraina în dezvoltarea unor servicii de securitate durabile, responsabile și eficiente, care să consolideze statul de drept.

Sfera și abordarea auditului

15

Obiectivul auditului a fost să examineze dacă sprijinul acordat de UE pentru reformele din Ucraina a fost eficace în lupta împotriva marii corupții.

16

Pentru a răspunde la întrebarea de audit principală, Curtea a adresat SEAE și Comisiei trei întrebări secundare:

• Au evaluat aceste instituții situația specifică a Ucrainei în ceea ce privește marea corupție și au sprijinit Ucraina în abordarea acestei situații?
• Asistența pentru reforma judiciară oferită de aceste instituții a generat rezultatele așteptate?
• Asistența pentru reforma anticorupție oferită de aceste instituții a generat rezultatele așteptate?

17

În 2016, Curtea a elaborat un raport privind asistența acordată Ucrainei de către UE²⁴. Curtea a constatat că, începând cu anul 2010, Comisia a evidențiat din ce în ce mai mult riscurile prezentate de sistemul oligarhic și că, deși după revoluția Euromaidan se luaseră măsuri semnificative pentru combaterea corupției, era nevoie în continuare de o consolidare și mai mare a cadrului anticorupție. Curtea a concluzionat că asistența acordată Ucrainei de către UE a fost parțial eficace în lupta împotriva corupției.

18

Întrucât corupția și acapararea statului de către oligarhi sunt probleme majore în Ucraina (a se vedea punctele 04-08), auditul Curții s-a axat pe sprijinul oferit de UE pentru reformele destinate combaterii marii corupții. Curtea a acoperit în principal perioada de punere în aplicare 2016‑2019 și, de asemenea, a ținut cont de evenimente anterioare și recente. Auditul a evaluat activitățile SEAE, ale Comisiei și ale EUAM și nu include o evaluare a acțiunilor statelor membre individuale ale UE sau a acțiunilor autorităților ucrainene.

19

În cadrul activității sale, Curtea a evaluat documentele justificative și a intervievat reprezentanți ai Comisiei, ai SEAE și ai EUAM referitor la sectorul securității civile. De asemenea, Curtea a intervievat părți interesate majore, precum Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), Consiliul Europei, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), FMI, entități de punere în aplicare a proiectelor, beneficiari și organizații ale societății civile. În scopul auditului, Curtea a efectuat o analiză detaliată privind două programe de asistență macrofinanciară (AMF III și IV) și activitățile legate de lupta împotriva marii corupții din cadrul a 22 de proiecte (a se vedea anexa II). Curtea a consultat Comisia și EUAM atunci când a selectat proiectele și le-a ales pe cele care prezentau cele mai mari șanse să contribuie la lupta împotriva corupției. În ceea ce privește activitățile din cadrul proiectelor care aveau potențialul de a contribui la lupta împotriva marii corupții, Curtea a examinat dacă lecțiile învățate și măsurile de atenuare întreprinse au abordat riscurile legate de marea corupție și dacă intervențiile au fost relevante, au sprijinit concurența și au obținut rezultate în domeniul reformei judiciare și al celei anticorupție.

20

Curtea a vizitat Ucraina în faza preliminară, de stabilire a sferei auditului. Totuși, întrucât pandemia a împiedicat Curtea să efectueze o vizită pe teren în octombrie 2020, așa cum fusese planificat inițial, aceasta a efectuat, în schimb, videoconferințe cu entități de punere în aplicare a proiectelor și cu un număr limitat de beneficiari. În pofida acestor constrângeri, Curtea a fost în măsură să finalizeze auditul.

Observații

1. Strategia UE nu a fost axată în mod specific pe lupta împotriva marii corupții, iar impactul său a fost dificil de monitorizat

21

În secțiunile următoare, Curtea examinează dacă SEAE și Comisia:

1. au identificat marea corupție și influența sistemului oligarhic ca fiind o problemă generalizată și dacă au asigurat o direcționare suficientă a sprijinului către abordarea problemei privind marea corupție;
2. au abordat marea corupție prin consolidarea concurenței și a guvernanței corporative;
3. au monitorizat în mod adecvat sprijinul acordat.

1.1. SEAE și Comisia nu s-au axat în mod specific pe abordarea problemei privind marea corupție

22

SEAE și Comisia au colectat informații din surse multiple pentru a-și pregăti intervențiile de politică și de asistență. Totuși, aceste instituții nu au elaborat niciun document în care să detalieze cauzele profunde ale marii corupții.

23

Comisia a recunoscut că corupția la nivel înalt reprezintă de mulți ani o problemă majoră în Ucraina. În 2014, Comisia știa deja foarte bine că Ucraina era dominată de oligarhi, ceea ce conducea la „sisteme corupte, caracterizate de conflicte endemice de interese și de o putere verticală”²⁵. În cadrul dialogului dintre UE și Ucraina, SEAE și Comisia au evidențiat nevoia de a acorda prioritate luptei împotriva corupției și au avertizat că lipsa urmăririi penale sau a impunerii de sancțiuni în cazul infractorilor cu funcții înalte afectase încrederea populației.

24

Majoritatea documentelor-cheie ale UE²⁶ se referă la necesitatea de a aborda corupția în Ucraina, însă ele includ doar câteva obiective specifice în acest sens. Obiectivele Programului de asociere UE-Ucraina din 2015 conțin o prioritate pe termen scurt formulată după cum urmează: „demonstrarea unor progrese semnificative în lupta anticorupție, inclusiv prin punerea în aplicare a pachetului legislativ cuprinzător privind combaterea corupției, adoptat la 14 octombrie 2014, începând cu instituirea și asigurarea funcționării eficace a Biroului Național Anticorupție și a Agenției Naționale de Prevenire a Corupției”²⁷.

25

SEAE și Comisia au alocat sprijin pentru Ucraina în fiecare an, în perioada 2014‑2017. Acestea au definit strategia de țară (cadrul unic de sprijin)²⁸ pentru perioada începând cu 2018, menționând următoarele priorități:

1. consolidarea instituțiilor și a bunei guvernanțe, inclusiv a statului de drept și a securității;
2. dezvoltarea economică și oportunitățile de piață, inclusiv dezvoltarea sectorului privat și îmbunătățirea climatului de afaceri;
3. conectivitatea, eficiența energetică, mediul și schimbările climatice; și
4. mobilitatea și contactele interpersonale, inclusiv incluziunea socială.

26

Deși prioritățile nu se referă în mod specific la lupta împotriva corupției, unul dintre obiectivele subiacente ale acestora presupune „prevenirea consolidată a corupției și lupta împotriva corupției, consolidarea instituțiilor anticorupție, inclusiv instituirea unor instanțe anticorupție”. SEAE și Comisia au privit corupția drept o „prioritate transversală”²⁹, pentru care este nevoie de o abordare multidimensională, și nu ca pe un „sector prioritar” unic. Totuși, SEAE și Comisia nu au elaborat o strategie direcționată pentru abordarea marii corupții și a dominanței sistemului oligarhic. Potrivit anumitor specialiști din mediul academic, faptul că o organizație adoptă o abordare globală nu înseamnă că nu are nevoie de o strategie. Într-adevăr, o strategie este cu atât mai necesară pentru o abordare multidimensională cu cât ea stabilește modul în care vor fi atinse obiectivele pe care o organizație le-a ales în urma analizei unei situații date³⁰.

27

În cadrul abordării lor, SEAE și Comisia au folosit o gamă variată de instrumente, inclusiv proiecte, condiții și dialog politic/în materie de politici. Sprijinul oferit de SEAE și Comisie a vizat diferite sectoare și reforme (a se vedea punctul 25 și figura 4). Comisia a alocat 5,6 miliarde de euro pentru programele de asistență macrofinanciară (AMF) și a debursat 1,6 miliarde de euro pentru programele AMF I și II și 2,2 miliarde de euro pentru programele AMF III și IV, ale căror condiții anticorupție au fost analizate de Curte. În plus, din cei 2,2 miliarde de euro alocați pentru asistență, Comisia a cheltuit 839 de milioane de euro pentru programe de consolidare a capacităților care aveau potențialul de a combate corupția. În ceea ce privește lupta împotriva corupției, SEAE și Comisia s-au axat în principal pe consolidarea instituțiilor, în special prin susținerea instituirii și a operaționalizării instituțiilor/agențiilor anticorupție care vizează investigarea, urmărirea penală și soluționarea cazurilor de corupție la nivel înalt.

28

Comisia a pus la dispoziția Curții o listă de programe și proiecte pentru perioada 2016‑2020. Acestea au inclus diferite activități și beneficiari și unele dintre aceste activități abordau problema corupției. Sistemul de trasabilitate al Comisiei se bazează pe un cod sectorial pentru fiecare proiect. Totuși, Comisia nu poate identifica cu ușurință activitățile anticorupție specifice și nu poate calcula finanțarea aferentă pentru fiecare instituție beneficiară.

29

Obiectivul unuia dintre proiecte (proiectul 12 din anexa II) a fost să îmbunătățească punerea în aplicare a politicii anticorupție în Ucraina. Deși obiectivul general al proiectului nu se referea la marea corupție, activitățile acestuia au inclus sprijinirea instituțiilor anticorupție, a organizațiilor societății civile și a jurnaliștilor care investighează cazuri de mare corupție, precum și identificarea riscurilor de corupție.

30

Mai multe proiecte (proiectele 8, 11, 12 și 15 din anexa II) au oferit sprijin pentru identificarea riscurilor de corupție în proiectele de legi. Per ansamblu, aceste proiecte au putut detecta și raporta autorităților peste 250 de proiecte de legi care implicau riscuri de corupție în perioada 2018‑2020.

31

De asemenea, Curtea a constatat că 11 proiecte (proiectele 3, 4, 6, 7, 12, 13, 14, 15, 16, 17 și 20 din anexa II) au implicat activități de sprijin pentru instituirea sau consolidarea noilor agenții anticorupție, a cadrului juridic, a sectorului justiției, a investigațiilor și a mediului de afaceri, care, dacă sunt puse în aplicare într-o manieră eficace, contribuie la combaterea marii corupții.

32

În afară de dezvoltarea bazei de date privind „persoanele expuse politic”, proiectele auditate de Curte nu au abordat în mod direct sistemul oligarhic. Exemple pozitive de un astfel de sprijin ar fi putut fi finanțarea de expertize pentru identificarea scutirilor fiscale sau a programelor de ajutor de stat care ar trebui sistate, a schemelor de corupție și a acaparării statului, precum și a monopolurilor și a inconvenientelor create de acestea, dar și pentru verificarea regimului de proprietate al societăților. O altă opțiune ar fi constat în finanțarea de audituri în cadrul întreprinderilor deținute de stat. Sprijinul pentru parlamentul ucrainean (Rada), pentru Serviciul Fiscal de Stat (SFS) și pentru Comitetul Antimonopol (AMCU) nu a transformat lupta împotriva marii corupții în principala sa prioritate. Proiectele finanțate de UE au abordat doar în mod marginal problema marii corupții din cadrul autorităților de aplicare a legii (consilierea strategică și cursurile de formare privind avertizările în interes public, legislația anticorupție și integritatea au fost doar câteva dintre astfel de activități).

33

Marea corupție și fluxurile financiare ilicite, inclusiv spălarea banilor, sunt legate în mod intrinsec unele de celelalte. După cum a recunoscut Comisia³¹, riscul spălării banilor în străinătate, chiar și în UE, este ridicat. Dintre proiectele auditate, trei includeau activități limitate de combatere a spălării banilor (proiectele 7, 12 și 13 din anexa II). Unul dintre acestea trei (proiectul 12) furniza totodată sprijin pentru serviciul de stat privind monitorizarea financiară, mergând dincolo de aspectul privind lupta împotriva spălării banilor. Programul AMF conținea o condiție prin care se solicita Ucrainei să adopte legislația împotriva spălării banilor, în conformitate cu Acordul de asociere și cu A patra directivă a UE privind combaterea spălării banilor, până în decembrie 2019. Această lege a fost adoptată și a intrat în vigoare în aprilie 2020, însă acum ea trebuie să fie pusă în aplicare.

34

Consiliul a introdus regimul de sancționare a deturnării de fonduri în 2014, cu scopul de a îngheța activele a 22 de persoane acuzate de delapidarea de fonduri publice în Ucraina³². În 2020, doar 10 dintre persoanele desemnate inițial au rămas pe lista de sancțiuni, ceilalți fiind scoși de pe listă de către Consiliu în urma unei hotărâri a Curții de Justiție a Uniunii Europene. SEAE colectase informații insuficient de solide³³. SEAE a recurs la „înghețarea activelor” pentru a preveni transferul banilor în alte țări înainte să poată fi emise hotărâri judecătorești. În plus, spre deosebire de Statele Unite, SEAE și Comisia încă nu au propus Consiliului un model de restricționare a accesului în UE pentru ucrainenii suspectați de implicare în acte de mare corupție. În plus, SEAE nu a recomandat Consiliului să impună restricții de călătorie în temeiul regimului de „sancționare a deturnării de fonduri”.

35

Curtea a constatat că patru proiecte (proiectele 12, 13, 14 și 16 din anexa II) au redus corupția și au salvat fonduri în mod direct. Beneficiarii au primit granturi pentru investigații, iar dovezile colectate prin intermediul proiectelor au fost transmise autorităților de aplicare a legii. Aceste proiecte au contribuit la demascarea unor scheme de corupție, la creșterea gradului de sensibilizare a publicului și la menținerea subiectului în atenția publicului și pe agenda politică.

36

Ca actor principal în reforma sectorului de securitate, EUAM a furnizat consiliere cu privire la conceperea și la activitățile proiectului 18 (a se vedea anexa II). Deși Comisia a efectuat plăți în valoare de 29 de milioane de euro, proiectul obținuse doar un număr limitat de realizări la data auditului, din cauza unor întârzieri și a unor probleme de concepție.

37

Inițial, mandatul EUAM era limitat la furnizarea de consiliere strategică pentru reformarea sectorului securității civile. EUAM a contribuit la combaterea marii corupții prin legislație și prin sprijin pentru reformarea serviciilor de urmărire penală și de securitate. Chiar dacă lupta împotriva corupției nu a fost principala activitate a EUAM, numai două din 50 de sarcini vizau în mod direct corupția. EUAM a tratat corupția ca pe o prioritate transversală. Aceasta a furnizat consiliere, mentorat și sprijin pentru evaluări ale riscurilor și pentru programe anticorupție. Mandatul misiunii EUAM limitează însă sprijinul oferit de aceasta la riscurile identificate în cadrul autorităților de aplicare a legii, nu și în afara acestora, ceea ce înseamnă că nu poate identifica scheme de corupție care implică mai multe părți interesate.

1.2. Sprijinul acordat de UE pentru lupta împotriva structurilor și a comportamentelor anticoncurențiale a generat rezultate limitate

38

Oligarhii ucraineni domină un număr mare de sectoare economice și de piețe aflate în legătură strânsă cu întreprinderi deținute de stat³⁴ (a se vedea figura 5). Această situație denaturează concurența. Deși proiectele Comisiei nu s-au axat pe guvernanța și pe reformarea întreprinderilor deținute de stat, UE a sprijinit concurența prin diferite mijloace (a se vedea anexa VI).

39

Comisia a furnizat sprijin pentru reforme legate de energie, de combaterea corupției, de sistemul judiciar, de sectorul bancar, de sistemul electoral și de administrația publică, precum și pentru jurnalismul de investigație. În pofida acestui sprijin și al celui furnizat de alți donatori, oligarhii și interesele private au continuat să submineze eforturile de reformă.

40

Persoanele/societățile conectate din punct de vedere politic – în special oligarhii – au influențat cadrul juridic pentru a obține o serie de avantaje din partea statului³⁵ și folosesc societăți „satelit” care beneficiază de relații de exclusivitate cu întreprinderi deținute de stat³⁶ (a se vedea figura 1). Experții finanțați de UE din cadrul proiectului 17 (a se vedea anexa II) au identificat mai multe moratorii prin care anumitor societăți – în special întreprinderi deținute de stat – li s-a acordat posibilitatea de a desfășura activități economice în continuare fără a da faliment sau fără a rambursa datoriile pe care le aveau (a se vedea figura 6). Comisia a contribuit la consolidarea capacităților, însă nu i-a impus Ucrainei să elimine aceste moratorii prin condițiile aferente AMF. Aceste beneficii favorizează acapararea statului și corupția, limitează concurența pe piață și împiedică accesul nou-veniților³⁷.

41

Pentru a facilita privatizarea, societățile trebuie mai întâi să își îmbunătățească guvernanța. UE a contribuit la acest obiectiv (a se vedea proiectul 20 din anexa II) prin intermediul contului cu donatori multipli al BERD³⁹ (MDA) (a se vedea figura 7). De la crearea acestuia, 14 donatori, inclusiv UE, au contribuit cu peste 53 de milioane de euro. Mai multe întreprinderi deținute de stat, precum Naftogaz, Ukrzaliznytsia [sectorul feroviar], Ukrenergo [operator din cadrul sistemului de transport al energiei electrice] și Ukrposhta [serviciul poștal] și-au reformat guvernanța corporativă, în special prin instituirea de consilii de supraveghere independente, conform recomandărilor BERD. Curtea a constatat că s-au obținut realizări în ceea ce privește administrarea Naftogaz, care s-a transformat dintr-o societate care înregistra pierderi într-una profitabilă și a fost al doilea contribuabil ca mărime în 2019. Totuși, aceste realizări sunt amenințate în sectorul energetic: Naftogaz a înregistrat pierderi în 2020 și a fost numit un nou director executiv fără a se urma procedura corespunzătoare. Acest lucru a fost criticat de Agenția Națională de Prevenire a Corupției (ANPC).

42

Potrivit legii, întreprinderile deținute de stat au obligația de a elabora programe anticorupție. Comisia a pus la dispoziție granturi pentru mass-media independentă și pentru activiști (a se vedea punctul 35), care au scos la lumină scheme de corupție în care erau implicate întreprinderi deținute de stat și întreprinderi municipale. Cu excepția acestor granturi, proiectele UE nu s-au concentrat pe identificarea schemelor de mare corupție care implicau întreprinderi deținute de stat și nu au oferit sprijin pentru dezvoltarea acestor programe, chiar dacă Ucraina are aproximativ 3 500 de întreprinderi deținute de stat doar la nivel național (a se vedea punctul 05). Contul cu donatori multipli cofinanțat de BERD intenționează să sprijine societatea de căi ferate din Ucraina în acest domeniu, dar numai începând cu anul 2021.

43

AMCU nu era obișnuit cu gestionarea concurenței de piață. Legea privind ajutorul de stat a fost adoptată în 2014, dar a intrat în vigoare abia în august 2017. În perioada auditată, Comisia a consolidat AMCU prin intermediul a două proiecte (proiectele 10 și 19 din anexa II) și al contului cu donatori multipli al BERD (proiectul 20 din anexa II). Proiectele finanțate de UE au pus accentul pe apropierea legislativă (alinierea legislației ucrainene la standardele și principiile UE), și nu încă pe asigurarea respectării legislației din domeniul concurenței. Comisia a sprijinit AMCU în instituirea noului departament de monitorizare a ajutoarelor de stat, în formarea echipei care tratează contestațiile legate de achizițiile publice, precum și în domeniul achizițiilor și al concentrărilor economice. În pofida sprijinului finanțat de UE și a evoluțiilor recente, AMCU nu este suficient de puternic încât să abordeze cele mai mari cazuri de ajutor de stat și pare să nu se bucure de independență⁴¹.

1.3. Comisia și EUAM monitorizează sprijinul pe care îl acordă, însă este nevoie de o concentrare sporită asupra rezultatelor și a impacturilor scontate

44

Comisia dispune de un sistem pentru monitorizarea proiectelor sale. Totuși, jumătate dintre proiecte nu aveau indicatori, valori de referință sau ținte clare, ceea ce diminua relevanța raportării (a se vedea caseta 1). Două din 21⁴² de proiecte (12 și 15 din anexa II) menționau în mod satisfăcător realizările și efectele în cadrele logice și făceau referire la ținte anuale și la niveluri de realizare.

45

Proiectele UE din domeniul guvernanței corporative și al concurenței (proiectele 10, 19 și 20 din anexa II) au generat realizările așteptate (de exemplu, instrumente juridice acceptate, cursuri de formare prestate etc.). Totuși, proiectele UE nu au definit efecte relevante (a se vedea exemplele din caseta 2) și nici efectele pe termen mai lung care contribuie în mod eficace la lupta împotriva structurilor și a comportamentelor anticoncurențiale. Indicatorii de competitivitate (a se vedea, în anexa V, indicatorii incluși în cadrul unic de sprijin) nu arată progrese semnificative. Competitivitatea Ucrainei rămâne scăzută.

46

Comisia a monitorizat condițiile aferente asistenței macrofinanciare și sprijinului bugetar, criteriile de referință pentru liberalizarea vizelor și situația de ansamblu din țară prin intermediul dialogului politic și al celui în materie de politici, al contactelor cu organizațiile societății civile, al studiilor și al evaluărilor. Comisia și SEAE raportează public cu privire la progresul reformelor din Ucraina, în special prin rapoartele privind punerea în aplicare a Acordului de asociere și prin rapoartele adoptate în cadrul mecanismului de liberalizare a vizelor. Nu există însă raportări publice cu privire la contribuțiile UE la realizările Ucrainei în combaterea oricărui tip de corupție. Raportarea directă cu privire la rezultate este îngreunată de faptul că, în general, documentele strategice de nivel înalt precum cadrul unic de sprijin pentru ajutorul acordat de UE Ucrainei (2018‑2020) sau planul operațional al EUAM nu conțin valori-țintă (a se vedea figura 8).

47

UE nu raportează cu privire la indicatori din cadrul unic de sprijin (de exemplu, performanța în ceea ce privește indicatorii de guvernanță la nivel mondial, gradul de încredere a populației în serviciile de urmărire penală, în sistemul judiciar, în autoritățile de aplicare a legii și indicatorii Comisiei Europene pentru Eficiența Justiției), ceea ce i-ar permite să monitorizeze progresul Ucrainei într-un format public, regulat și standardizat. Acești indicatori arată că Ucraina a înregistrat progrese minore în combaterea corupției (a se vedea anexa III și anexa IV).

48

Comisia a făcut uz de diverse rapoarte ale unor organizații internaționale pentru a monitoriza progresele înregistrate de Ucraina în combaterea corupției, de exemplu ale Grupului de state împotriva corupției (GRECO) și ale OCDE. GRECO a recunoscut că sunt încă în curs reforme importante; având în vedere nivelul scăzut în care s-a dat curs recomandărilor sale (doar 16 % au fost puse complet în aplicare), este nevoie de eforturi sporite pentru a se ajunge la un nivel acceptabil de conformitate⁴³. OCDE raportează, de asemenea, progrese limitate⁴⁴.

49

Deși rapoartele EUAM monitorizează sarcinile (obiectivele), acestea nu le măsoară în mod sistematic în raport cu indicatori verificabili. În plus, monitorizarea efectelor se bazează rareori pe date cuantificabile și precizează activitățile și realizările, nu efectele. Mai mult, EUAM nu a efectuat nicio evaluare de impact după mai bine de cinci ani de operațiuni în țară. Această practică nu este conformă cu instrumentul nr. 43 din setul de instrumente pentru o mai bună reglementare al UE⁴⁵.

2. Sprijinul acordat de UE pentru reforma judiciară: rezultate insuficiente

50

În secțiunea următoare, Curtea examinează dacă SEAE și Comisia:

1. și-au pregătit intervențiile în sectorul judiciar și cu scopul de a aborda problema marii corupții;
2. au oferit un sprijin pentru reforma judiciară care a generat rezultatele așteptate;
3. au promovat instrumente digitale care au generat rezultatele așteptate.

2.1. Proiectele de consolidare a capacităților au creat mai puține beneficii decât se preconizase inițial

51

Reforma sistemului judiciar a fost una dintre principalele priorități ale Ucrainei de când această țară s-a alăturat Consiliului Europei în 1995. În 2014, însuși guvernul ucrainean a declarat că sistemul judiciar era considerat drept una dintre cele mai corupte instituții din țară⁴⁶.

52

Comisia a oferit un sprijin semnificativ pentru consolidarea capacităților, de exemplu prin finanțarea unor experți internaționali și locali care să furnizeze analize, consiliere, metodologii, avize, manuale, cursuri de formare, seminare, mese rotunde, vizite de studiu, activități de comunicare, precum și sprijin pentru crearea unor sisteme informatice (a se vedea figura 9). Fără a lua în calcul alte forme de sprijin, Curtea estimează că acest tip de sprijin acoperă aproape 85 % din bugetul proiectelor auditate. Totuși, Comisia nu poate furniza o estimare a sumelor implicate. Proiectele UE au contribuit la revizuirea Constituției, precum și a unui număr mare de legi și de norme. În ceea ce privește adoptarea actelor legislative, cadrul juridic este aliniat într-o mai mare măsură la standardele UE.

53

Una dintre principalele realizări a constat în simplificarea sistemului de instanțe judecătorești și în crearea unei noi Curți Supreme (proiectele 6, 7 și 15 din anexa II), care a fost înființată în decembrie 2017. Proiectele din sistemul judiciar au obținut majoritatea realizărilor planificate (de exemplu, analize privind decalajele, recomandări, dezvoltarea unei strategii pentru sectorul justiției, instrumente de monitorizare, consiliere și sprijin pentru instituții și sprijin pentru procesul de selecție a judecătorilor). Analiza și monitorizarea sistemului judiciar au fost utile pentru identificarea deficiențelor.

54

Potrivit Consiliului Europei, diferitele modificări juridice au contribuit la atingerea formală a 90 % din obiectivele legislative și instituționale ale planului de acțiune și ale strategiei privind reforma sectorului justiției⁴⁷.

55

Totuși, sustenabilitatea intervențiilor și a sprijinului acordat de Comisie pentru reforme este amenințată în permanență, date fiind modificările frecvente aduse legilor și întârzierile sau distorsionările normelor, care împiedică astfel punerea în aplicare în mod eficace a reformelor. De asemenea, experții finanțați de UE din cadrul proiectului 12 (a se vedea anexa II) au atras atenția asupra faptului că o activitate se consideră realizată atunci când un act este aprobat, chiar dacă punerea în aplicare a cadrului juridic aferent a fost doar parțială sau cadrul nu a fost deloc pus în aplicare. În 2020, Comisia de la Veneția a evidențiat „urgența extraordinară a situației” și a evaluat problemele reformei judiciare ca fiind „rezultatul unui proces legislativ defectuos […], al […] absenței unei abordări globale, al absenței unor evaluări de impact corespunzătoare […], al lipsei de claritate [… și] al punerii deficitare în aplicare a legilor odată ce au fost adoptate”⁴⁸. În perioada auditată, au avut loc numeroase încercări de diluare a reformelor sprijinite de Comisie și de SEAE (a se vedea caseta 3).

56

Deși Comisia a furnizat asistență pentru sectorul judiciar de câteva decenii, rezistența la schimbare a cauzat regrese majore care nu au putut fi evitate în pofida analizei și a măsurilor de atenuare din partea acesteia. Doar jumătate dintre proiectele auditate conțineau o secțiune dedicată „lecțiilor învățate”. Abordarea Comisiei în ceea ce privește asigurarea sustenabilității a constat în asumarea unui angajament pe termen lung în domeniul statului de drept și al dialogului politic/în materie de politici, precum și în impunerea de condiții. Comisia și-a îmbunătățit abordarea prin instituirea unui proiect specific pentru abordarea corupției (a se vedea punctul 29), însă nu a condiționat asistența tehnică de punerea în aplicare a recomandărilor anterioare, de sustenabilitatea realizărilor anterioare sau de integritatea conducerii. În 2021, Comisia a anulat un proiect de înfrățire instituțională care fusese planificat împreună cu CCU, în urma deciziei acesteia din octombrie 2020 de invalidare a reformelor anticorupție.

57

Menținerea reformelor în domeniul urmăririi penale aliniate la standardele UE este una dintre sarcinile cele mai dificile. Programul de sprijin bugetar din partea Comisiei impunea drept condiție adoptarea și intrarea în vigoare a legii de reformare a Parchetului General. Deși legea viza demonopolizarea atribuțiilor Parchetului General, evaluatorii mandatați de Comisie au constatat că legea nu asigura o independență suficientă a Parchetului General față de presiunea exercitată de părți interesate de la nivel politic. Modul în care cazurile sunt alocate procurorilor nu este suficient de solid pentru a preveni imixtiunile. În plus, legea nu a fost aplicată în totalitate și necesita o revizuire.

58

Comisia a ajutat Parchetul General să elaboreze o foaie de parcurs pentru reformarea serviciilor de urmărire penală; acest ajutor a inclus crearea unei Comisii disciplinare și de calificare pentru procurori (CDCP). Totuși, în pofida eforturilor Comisiei și ale EUAM, procesul de reformă a demarat foarte lent (a se vedea caseta 4). În septembrie 2019 s-au înregistrat progrese majore, atunci când președintele a semnat legea de modernizare a parchetului. Aceasta presupunea reducerea numărului de procurori regionali și locali (de la 15 000 la 10 000), închiderea parchetelor militare, evaluarea tuturor procurorilor, evaluarea performanței și suspendarea CDCP până în septembrie 2021⁵¹.

59

Reformele în ceea ce privește asigurarea respectării legii și urmărirea penală nu au îmbunătățit încă încrederea, care rămâne la un nivel scăzut (a se vedea figura 10). Mai multe organizații au raportat cazuri de conduită necorespunzătoare în cadrul unor autorități de aplicare a legii⁵⁴. De asemenea, un sondaj efectuat pentru EUAM indică o scădere a încrederii populației în suficiența și utilitatea acțiunilor UE și ale EUAM pentru promovarea reformelor (a se vedea anexa VII).

2.2. Sprijinul acordat de UE pentru reforma judiciară nu a ajuns la instituții-cheie și este afectat în continuare de regrese

60

Reforma judiciară presupunea reevaluarea sau evaluarea tuturor judecătorilor (a se vedea figura 11). Comisia a furnizat un sprijin semnificativ pentru acest proces, care a fost derulat de Înalta Comisie de Calificare a Judecătorilor (ÎCCJ), cu sprijinul Consiliului pentru Integritate Publică (CIP), reprezentat de organizații ale societății civile. Prima selecție a vizat judecătorii de la Curtea Supremă în 2017. Curtea Supremă se află în vârful ierarhiei judiciare. Începând din 2018, procesul de selecție a continuat cu candidați și cu judecătorii existenți, dar și cu judecătorii din cadrul Înalții Curți Anticorupție. În ceea ce îi privește pe aceștia din urmă, s-a utilizat o procedură inovatoare împreună cu Consiliul Public al Experților Internaționali – un organism consultativ specializat format din experți juriști recunoscuți la nivel internațional – care asistă ÎCCJ.

61

Împreună cu alți donatori, Comisia – prin intermediul programului său de sprijin bugetar (proiectul 3 din anexa II) – a solicitat adoptarea unor amendamente la Constituție și a unei legi de instituire a unui Înalt Consiliu de Justiție (ÎCJ), care să garanteze independența și integritatea sistemului judiciar. Totuși, sprijinul acordat de Comisie pentru procesul de selecție și pentru reforma judiciară este pus în pericol. Sistemul de numiri în funcție aplicat de Congresul Judecătorilor a implicat în principal judecători care nu erau evaluați (a se vedea figura 12).

62

CCU, ÎCJ și ÎCCJ joacă, de asemenea, roluri strategice în sistemul judiciar. Integritatea membrilor acestora este, așadar, crucială, ea nefiind însă verificată la momentul numirii lor în funcție (a se vedea exemplele din anexa VIII). În cadrul programului de asistență macrofinanciară, Comisia a solicitat, în iulie 2020, crearea unei Comisii de etică, al cărei mandat să fie acela de a verifica integritatea membrilor ÎCJ. La momentul auditului, această condiție nu fusese îndeplinită. Nici această condiție, nici obligația de a se efectua verificări de integritate în cadrul altor organisme judiciare de vârf, precum ÎCCJ și CCU, nu au fost impuse în programele de asistență macrofinanciară înainte de lansarea reformei.

63

Timp de mulți ani, dialogul politic al UE a subliniat nevoia de a reforma sistemul judiciar pentru a îmbunătăți nivelul de încredere a populației, care a variat între 5 % și 12 % în 2015⁵⁶. Acest aspect se numără și printre indicatorii care măsoară rezultatele scontate ale acțiunilor UE. Totuși, încrederea rămâne foarte scăzută, fiind cuprinsă între 14 % și 17 % în 2019⁵⁷.

2.3. Sprijinul oferit de Comisie pentru dezvoltarea de instrumente digitale pentru combaterea corupției este îngreunat de problemele legate de calitatea datelor și de o aversiune împotriva schimbării și a reformei

64

Proiectele UE au inclus o serie de instrumente digitale care să vină în sprijinul prevenirii corupției. S-a oferit sprijin în special pentru a acoperi costurile implicate de testele de selecție în sectorul judiciar, pentru a digitaliza gestionarea electronică a cazurilor la nivelul agențiilor anticorupție (a se vedea caseta 5), pentru a actualiza baza de date cu „persoanele expuse politic”⁵⁸, pentru a dezvolta site-uri web, pentru a contribui la platforma de achiziții publice ProZorro și pentru a pregăti gestionarea electronică a cazurilor pentru administratori fiduciari, notari și responsabili cu aplicarea legii din mediul privat. Societatea civilă a inițiat platformele electronice de achiziții publice „ProZorro” și „DoZorro” cu scopul de a asigura transparența și monitorizarea. Aceste instrumente contribuie la expunerea corupției și pot descuraja o serie de practici corupte. Comisia a finanțat în mod indirect dezvoltarea Prozorro și cursuri de formare legate de această platformă prin intermediul contului cu donatori multipli al BERD. De asemenea, societatea civilă a dezvoltat platforma privind „persoanele expuse politic”. Aceasta din urmă compilează informații din diferite registre, inclusiv declarații de avere, și poate fi folosită de instituțiile financiare în scopul verificărilor acestora.

65

Comisia a finanțat depozitul de date al BNAC, care permite efectuarea de căutări automate și interconectează diferite baze de date. De asemenea, Comisia a achiziționat sisteme de gestionare a datelor pentru Ministerul Justiției, scopul fiind acela de a digitaliza documentele și de a facilita căutările.

66

Evaluarea efectuată de Comisie asupra registrelor folosite în sectorul justiției a oferit un sprijin util (proiectele 6 și 17 din anexa II). Experții au atras atenția, în special, asupra lipsei interoperabilității între registre, a absenței unor coduri unice de identificare, a lipsei unor adrese convenite și a lipsei sau a inexactităților datelor înregistrate. Toate aceste probleme îngreunau și mai mult verificările încrucișate, întârziind astfel executarea hotărârilor judecătorești (proiectul 6 din anexa II) și facilitând preluările ilegale de întreprinderi sau de proprietăți prin practici de corupție, cunoscute și sub numele de „raiduri” corporative (a se vedea figura 13). În vederea protejării drepturilor de proprietate, Comisia a furnizat sprijin în mai multe domenii (a se vedea figura 14).

67

Crearea portalului de date deschise⁵⁹ a fost un pas major în direcția îmbunătățirii transparenței și a reducerii oportunităților de corupție. Una dintre condițiile de sprijin bugetar în 2016 a fost „accesul la registrele publice”. Deși Ucraina a înregistrat progrese în acest domeniu, există în continuare mai multe neajunsuri:

• tarifele ridicate și funcțiile restrictive de căutare limitează utilizarea registrelor publice;
• numărul de registre de stat deschise prevăzut de lege nu a fost încă atins;
• calitatea registrelor nu este uniformă.

68

O condiție prealabilă pentru ca cele mai recente evoluții tehnologice (de exemplu, volume mari de date și explorarea datelor) să poată fi folosite ca instrumente preventive pentru combaterea corupției este soluționarea problemelor cauzate de lipsa de date fiabile (de exemplu, în registre).

69

Programele AMF III și AMF IV includeau mai multe condiții pentru îmbunătățirea accesului la informații (publicarea de rapoarte de audit, contracte de achiziții publice și verificarea informațiilor privind structura de proprietate a societăților).

3. Comisia a sprijinit instituțiile anticorupție, însă acestea întâmpină dificultăți în a genera rezultatele preconizate

70

În secțiunea următoare, Curtea examinează dacă Comisia:

1. a stabilit condiții relevante pentru a contribui la lupta împotriva marii corupții și a colectat și a analizat informații suficiente pentru evaluarea progreselor;
2. a oferit instituțiilor anticorupție un sprijin de natură să genereze rezultatele așteptate.

3.1. Comisia a sprijinit reforma anticorupție în principal prin impunerea de condiții, dar evaluarea progreselor pe care o realizează continua să fie una discreționară

71

Comisia a recurs la impunerea de condiții pentru sprijinul său anticorupție – în special modificări legislative și instituționale – pentru a se asigura că aceste noi entități anticorupție erau înființate și funcționale. Condițiile anticorupție prevăzute în împrumuturile din cadrul AMF completează sprijinul bugetar și acțiunile de liberalizare a vizelor. Totuși, modul în care condițiile au fost elaborate lăsa loc de o marjă de discreție, întrucât lipseau adesea niveluri de referință clare și niveluri-țintă măsurabile. În general, nu s-a pus accent suficient pe punerea corespunzătoare în aplicare a legilor și a măsurilor anticorupție și nici pe rezultate tangibile. În plus, condițiile s-au axat pe noul sistem anticorupție, dar nu au vizat suficient sau destul de devreme integritatea și independența sectorului judiciar și ale celui de asigurare a respectării legii (a se vedea punctele 61-62).

72

Evaluările efectuate de Comisie asupra sprijinului bugetar, a liberalizării vizelor și a condițiilor aferente AMF s-au bazat pe informațiile furnizate de autorități, de societatea civilă, de experți finanțați de UE, precum și de organizații internaționale. Atunci când a fost evident că nu au fost îndeplinite condițiile, Comisia a redus plățile din sprijinul bugetar (tranșa pe 2016 a fost debursată doar în proporție de 52,5 %) și a anulat a treia tranșă din cadrul AMF III în valoare de 600 de milioane de euro. Totuși, prima tranșă de 500 de milioane de euro din AMF IV a fost plătită ulterior la scurt timp.

73

Comisia a putut să propună Parlamentului European și Consiliului ridicarea obligativității vizelor doar atunci când, conform evaluării sale, toate criteriile de referință fuseseră îndeplinite. Totuși, Comisia și-a interpretat condițiile în mod discreționar, ceea ce a condus la o evaluare pozitivă exagerată. Analiza Curții a arătat că, deși unul dintre cele trei criterii de referință anticorupție pentru planul de acțiune privind liberalizarea vizelor⁶⁰ a fost îndeplinit, celelalte două au fost îndeplinite doar parțial (a se vedea caseta 6). Acest lucru nu a condus la reevaluarea sistemului de scutire de viză.

3.2. Instituțiile anticorupție la a căror înființare UE a contribuit încă nu reușesc să producă rezultatele preconizate

74

Strategia națională anticorupție pentru perioada 2014‑2017 impunea înființarea de instituții anticorupție (principalele instituții sunt prezentate în figura 15). SEAE și Comisia au încurajat, la rândul lor, guvernul să înființeze aceste instituții și să se asigure de funcționarea lor eficientă. SEAE și Comisia au sprijinit înființarea unor instituții specializate anticorupție, în timp ce sistemul judiciar și autoritățile de aplicare a legii au continuat să fie compromise de corupție într-o măsură considerabilă.

Agenția Națională de Prevenire a Corupției

75

ANPC a elaborat o strategie națională anticorupție pentru perioada 2018‑2020, pe baza punerii în aplicare a celei precedente. Experții finanțați de UE, angajați în cadrul proiectului 12 (a se vedea anexa II), au evaluat că se finalizase aproximativ 40 % din strategia precedentă și din programul de stat, iar un procent de 30 % fusese parțial finalizat. SEAE și Comisia au salutat avizarea strategiei în aprilie 2018 de către Cabinetul de Miniștri; totuși, parlamentul nu a adoptat-o niciodată. Proiectele finanțate de UE și EUAM au transmis recomandări suplimentare pentru proiectul de strategie națională anticorupție pentru perioada 2020‑2024. Documentul a trecut de prima lectură în parlament în noiembrie 2020. A doua lectură se afla în curs de desfășurare la momentul finalizării prezentului raport.

76

În pofida sprijinului din partea Comisiei, sarcinile de verificare ale ANPC tot nu respectau recomandările GRECO⁶¹. Mai multe condiții ale UE impuneau introducerea unui sistem eficace pentru verificarea activelor. Totuși, sistemul declarațiilor electronice de avere nu este atât de eficace pe cât ar trebui să fie. Nu au avut loc condamnări pentru îmbogățire ilicită (a se vedea figura 16 și caseta 6). Cu toate acestea, faptul că declarațiile de avere sunt făcute publice reprezintă în sine un instrument de prevenție.

77

Proiectul finanțat de UE în cadrul contului cu donatori multipli și EUAM au contribuit la elaborarea de programe anticorupție (a se vedea punctul 37), iar ANPC le-a aprobat ulterior. Totuși, marea lor majoritate nu abordau principalele riscuri de corupție, iar procedura a fost considerată un „exercițiu formal, de bifare de căsuțe”⁶².

78

Comisia și-a redus, în cele din urmă, implicarea în ceea ce privește ANPC, după ce reputația acesteia din urmă a fost compromisă, de exemplu prin condiționarea asistenței informatice de obținerea unor progrese în domenii esențiale de operațiuni. Alți donatori încetaseră furnizarea asistenței mai devreme, din momentul în care s-au constatat evoluții negative.

79

În octombrie 2019, cu sprijinul Comisiei, a fost stabilită o nouă structură pentru ANPC. De asemenea, în ianuarie 2020 a fost numit un nou șef al ANPC, după organizarea unui concurs supravegheat de o comisie internațională de selecție.

Biroul Național Anticorupție

80

Biroul Național Anticorupție (BNAC) are o reputație bună în rândul comunității internaționale. Deși sprijinul politic din partea UE a contribuit la menținerea caracterului operațional și independent al BNAC, agenția este amenințată în permanență de opozanți care apelează la mijloace precum acuzații de conduită necorespunzătoare. Experții finanțați de UE au prezentat proiecte de propuneri în ceea ce privește sfera de competență a BNAC, însă și această legislație este amenințată în mod constant (de exemplu, anularea drepturilor de a contesta acorduri comerciale care implică fapte de corupție⁶³). În septembrie 2020, CCU a declarat că dispoziții importante din Legea privind BNAC erau neconstituționale. Acest lucru va afecta procesul de numire a șefului instituției, Consiliul de supraveghere civică și auditul independent care urmează să fie efectuat⁶⁴.

81

Comisia și EUAM au organizat un număr mare de cursuri de formare, ateliere și vizite de studiu și, de asemenea, au furnizat îndrumări în atenția BNAC, punând accentul pe sarcinile de investigare. Statisticile BNAC arată că s-au înregistrat progrese în ceea ce privește anchetele deschise (a se vedea figura 17). Agenția și-a calculat beneficiul economic pe care îl aduce pentru societate comparând bugetul său (30 de milioane de euro) cu impactul economic (s-au evitat pierderi în valoare de 450 de milioane de euro)⁶⁵. Capacitatea sa de a investiga cazuri de nivel înalt a crescut semnificativ, mai ales comparativ cu numărul cazurilor cu profil înalt investigate înainte de înființarea BNAC⁶⁶. În majoritatea cazurilor sunt implicate întreprinderi deținute de stat⁶⁷, iar în aproximativ 18 % dintre „notificările de suspiciune” erau implicați înalți funcționari ai statului⁶⁸. La momentul auditului, BNAC investiga scheme majore de corupție, precum cauzele Rotterdam + și Privatbank⁶⁹.

82

BNAC este însă doar o verigă din lanțul anticorupție. Rezultatul anchetelor BNAC se bazează pe factori precum procurorii și biroul de criminalistică ce validează dovezile. BNAC a susținut că activitatea sa a fost îngreunată mult timp de Serviciul Național de Securitate din Ucraina (SBU)⁷⁰ – care deține echipamentele tehnice pentru interceptarea comunicațiilor și care dispune de personalul necesar –, de lipsa drepturilor de interceptare a comunicațiilor și de accesul insuficient la registre. Prin dialogul său politic, UE împreună cu alți donatori au militat cu succes pentru o lege (adoptată în cele din urmă în octombrie 2019) care permite BNAC să efectueze anchete sub acoperire, cu interceptarea comunicațiilor. Totuși, în practică și în pofida implicării UE, SBU își păstrează controlul asupra interceptării comunicațiilor.

Parchetul Specializat Anticorupție

83

Deși PSAC este responsabil pentru aducerea în instanță a cazurilor de corupție de nivel înalt, acesta rămâne o structură subordonată Ministerului Public și, astfel, nu este complet independent. Pe lângă activitățile EUAM, Comisia a acordat sprijin în principal prin intermediul a patru proiecte (proiectele 6, 12, 13 și 15 din anexa II). Obținerea unor efecte pozitive a fost subminată de independența limitată a conducerii PSAC și de acumularea de cazuri restante⁷¹. Comisia și-a redus sprijinul după scandalul legat de interceptarea comunicațiilor din 2018, care sugera că șeful PSAC a exercitat presiuni asupra procurorilor și a instanțelor⁷².

Înalta Curte Anticorupție

84

Înainte de instituirea ÎCA în septembrie 2019, un număr mare de cazuri de corupție la nivel înalt trenau foarte mult timp în instanțe după transmiterea lor de către PSAC/BNAC, situație evaluată de OCDE drept „șocantă”⁷³. Având în vedere această situație, comunitatea internațională⁷⁴ și organizații ale societății civile au pledat în favoarea creării unei instanțe independente, cu o procedură de recrutare fiabilă. În cadrul dialogului din 2016, SEAE și Comisia au făcut apel la adoptarea de acte legislative pentru ÎCA.

85

Comisia a oferit sprijin semnificativ pentru înființarea ÎCA (a se vedea figura 9). După un concurs transparent, în aprilie 2019 au fost numiți 38 de judecători. Mult așteptata instanță, care cuprinde o primă instanță și o instanță de apel, s-a deschis în mod oficial la 5 septembrie 2019 și a început să judece primele cauze de nivel înalt în ultimul trimestru din 2019.

86

Până în septembrie 2020, ÎCA pronunțase 16 condamnări și o achitare (a se vedea figura 18). Comparativ cu instanțele generale, în care cauzele de corupție trenau de mulți ani, ÎCA a început să își arate primele rezultate promițătoare. Totuși, la momentul auditului, eficacitatea, independența și sustenabilitatea sa erau amenințate.

Agenția de Recuperare și de Gestionare a Activelor

87

EUAM și proiectul 12 finanțat de Comisie (a se vedea anexa II) și-au adus sprijinul la crearea Agenției de Recuperare și de Gestionare a Activelor (ARGA) de la bun început. Proiectul a constat în efectuarea unei evaluări tehnice și în furnizarea de sprijin legislativ acestei agenții. De asemenea, proiectul a finanțat instrumente IT (de exemplu, echipamente de bază, site-ul web al ARGA și echipamente pentru videoconferințe) și formări. Agenția a început de la zero și întregul personal a avut nevoie de formare. ARGA și-a îmbunătățit capacitatea de urmărire și de gestionare a activelor și a gestionat un număr din ce în ce mai mare de recuperări de active⁷⁵.

88

Potrivit declarațiilor acesteia, agenția identificase și urmărise active obținute ilegal în valoare de peste 100 de miliarde UAH (aproape 3 miliarde de euro) până în octombrie 2020. Mandatul ARGA este însă unul limitat, întrucât această agenție poate identifica și urmări active doar atunci când autoritățile de aplicare a legii îi solicită acest lucru. Deși volumul activelor gestionate de ARGA a crescut, acesta reprezintă doar 4 % (aproximativ 119 milioane de euro) din totalul sumelor urmărite.

Concluzii și recomandări

89

Curtea a constatat că, deși UE a sprijinit reforme în vederea combaterii corupției și a contribuit la reducerea oportunităților ce dau naștere la acte de corupție, marea corupție continuă să reprezinte o problemă majoră în Ucraina. Reforma judiciară se confruntă cu regrese, instituțiile anticorupție sunt în pericol, încrederea în aceste instituții rămâne scăzută, iar numărul de condamnări în cazurile de mare corupție este redus.

90

Oligarhii și interesele private din Ucraina reprezintă cauza fundamentală a corupției și principalele obstacole din calea statului de drept și a dezvoltării economice în această țară. Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) și Comisia aveau cunoștință de multiplele legături dintre oligarhi, funcționari de nivel înalt, guvern, parlament, sistemul judiciar și întreprinderi deținute de stat. SEAE încă nu a propus un model de restricționare a intrării în UE pentru cetățenii ucraineni suspectați de acte de mare corupție și nici de prevenire a utilizării activelor acestora în UE. Deși mai multe documente-cheie ale UE menționează lupta împotriva corupției, nu există o strategie de ansamblu care să abordeze în mod specific marea corupție. SEAE și Comisia au abordat corupția ca pe o prioritate transversală, către care au canalizat fonduri și eforturi printr-o gamă variată de sectoare; aici se include sprijinul pentru instituțiile anticorupție însărcinate cu combaterea corupției la nivel înalt. Abordarea multisectorială nu s-a axat suficient pe marea corupție (a se vedea punctele 22-28 și 34).

91

Proiectul Inițiativa anticorupție a UE s-a concentrat exclusiv pe corupție, în special prin sprijinul său pentru instituțiile anticorupție care tratează cazuri de mare corupție. Niciunul dintre celelalte proiecte auditate de Curte nu prevedea obiectivul general de a reduce în mod specific marea corupție, însă jumătate dintre ele includeau activități care abordau această problemă. Marea corupție și fluxurile financiare ilicite, inclusiv spălarea banilor, sunt legate în mod intrinsec unele de celelalte, însă proiectele auditate de Curte conțineau un număr foarte mic de activități care abordau riscurile privind spălarea banilor. De asemenea, în programele sale de asistență macrofinanciară (AMF) și în criteriile de referință pentru liberalizarea vizelor, Comisia a prevăzut condiții pentru promovarea reformelor în domeniile respective. Misiunea UE de consiliere (EUAM) a sprijinit autoritățile ucrainene în eforturile lor de a reforma sectorul securității civile. Aceasta a colaborat cu autoritățile de aplicare a legii pentru a reduce corupția, abordând această problemă ca pe o prioritate transversală. Totuși, mandatul EUAM nu include lupta împotriva marii corupții (a se vedea punctele 29-37 și 71-73).

Recomandarea 1 – Conceperea și punerea în aplicare a unor acțiuni specifice care să vizeze marea corupție

Pentru a reduce marea corupție, SEAE și Comisia ar trebui:

1. ca parte a abordării multidimensionale a UE de combatere a corupției, să elaboreze un document strategic cu privire la modalitățile de prevenire și de combatere a marii corupții, inclusiv a acaparării statului. Acest document ar trebui să identifice acțiuni-cheie care să se desfășoare într-un orizont de timp bine definit și care să fie direcționate către cauzele profunde, inclusiv către structura oligarhică;
2. împreună cu statele membre și cu partenerii internaționali, să analizeze și să aibă în vedere un model prin care să împiedice cetățenii ucraineni suspectați de acte de mare corupție (oligarhii și persoanele aflate sub influența acestora) să intre în Uniune și să facă uz de activele lor pe teritoriul acesteia;
3. să consolideze monitorizarea și sprijinirea punerii în aplicare a legislației privind combaterea spălării banilor în Ucraina.

Data-țintă pentru punerea în aplicare a recomandării: sfârșitul anului 2022.

92

Sprijinul acordat de Comisie pentru proiectele societății civile și pentru mass-media independentă a constituit o cale de acțiune rezonabilă pentru prevenirea și depistarea corupției. De exemplu, societatea civilă a dezvoltat platforma ProZorro și platforma privind „persoanele expuse politic”, ambele punând bazele monitorizării reformelor și ale avertizării opiniei publice în ceea ce privește practicile de corupție și abuzurile de putere (caseta 4 și punctele 29, 35 și 64).

Recomandarea 2 – Evaluarea și ajustarea amplorii sprijinului acordat organizațiilor societății civile și jurnalismului de investigație

Pentru a spori transparența și a stimula reformele, Comisia ar trebui:

1. să evalueze și să ajusteze amploarea sprijinului pe care îl acordă societății civile și jurnalismului de investigație, punând accentul în special pe combaterea corupției și pe sprijinirea eforturilor de a reduce influența mass-mediei deținute de oligarhi;
2. să sprijine beneficiarii din cadrul societății civile în dezvoltarea unor mecanisme de monitorizare sistematică (de exemplu, un tabel de bord), cu ajutorul cărora să poată fi urmărită performanța reformelor anticorupție, și să documenteze în mod regulat rezultatele obținute de proiectele finanțate.

Data-țintă pentru punerea în aplicare a recomandării: sfârșitul anului 2022.

93

Există un consens larg potrivit căruia, într-o situație de acaparare a statului, unele persoane și societăți influente din punct de vedere economic obțin avantaje de la stat, în special prin intermediul întreprinderilor deținute de stat. Comisia a sprijinit privatizarea marilor întreprinderi deținute de stat. Ea s-a axat pe guvernanța corporativă a acestora în cadrul dialogului său în materie de politici și al condițiilor aferente asistenței macrofinanciare, dar aceste reforme sunt în pericol. De asemenea, Comisia a sprijinit Ucraina să consolideze capacitatea instituțională a Comitetului Antimonopol, însă, la momentul auditului, acesta era încă prea slab pentru a asigura respectarea politicii în domeniul concurenței. Este nevoie de măsuri mult mai ample, în special ținând cont de faptul că numeroase societăți din Ucraina se bucură de statutul conferit de o situație de oligopol sau de monopol (a se vedea punctele 38-43).

Recomandarea 3 – Contribuția la eliminarea impedimentelor din calea concurenței libere și loiale

Pentru a stimula concurența loială, Comisia ar trebui:

1. să identifice întreprinderile supuse influenței oligarhice, care creează impedimente în calea concurenței libere și loiale, și să evite sprijinirea lor (prin proiecte, împrumuturi și garanții);
2. să sprijine eforturile autorităților ucrainene de a dezmembra monopolurile supuse influenței oligarhice atunci când există preocupări în ceea ce privește concurența liberă și loială;
3. să ofere sprijin instituțional sporit Comitetului Antimonopol, în vederea creșterii capacităților și a independenței acestuia, urmărind totodată să se asigure de integritatea și de angajamentul comitetului pentru reformă.

Data-țintă pentru punerea în aplicare a recomandării: sfârșitul anului 2023.

94

Comisia dispune de un sistem de monitorizare și evaluare a sprijinului său. Totuși, evaluarea măsurii în care proiectele au contribuit la combaterea oricărui tip de corupție este dificil de realizat pentru jumătate dintre proiectele auditate, întrucât efectele nu sunt măsurabile (din cauza lipsei de niveluri de referință, de niveluri-țintă și de indicatori relevanți) și se referă la realizări și la activități. În plus, EUAM nu a publicat o evaluare de impact (a se vedea punctele 44-49).

95

Deși SEAE și Comisia raportează în fiecare an cu privire la progresul reformelor din Ucraina, nu există o raportare specifică a progreselor realizate în combaterea oricărui tip de corupție în urma contribuțiilor UE. Sistemul de raportare nu are la bază niveluri-țintă și nici indicatori predefiniți în raport cu niveluri de referință (a se vedea punctele 45-47, 55-57 și 71).

Recomandarea 4 – Îmbunătățirea monitorizării și a raportării, pentru a putea produce informații și pentru a putea lua măsuri de remediere atunci când este necesar

SEAE, Comisia și EUAM ar trebui:

1. să îmbunătățească sistemul de monitorizare și de raportare publică (pe baza unor obiective clare și specifice, a unor niveluri-țintă și indicatori predefiniți și în raport cu niveluri de referință), în special în ceea ce privește combaterea marii corupții în Ucraina, punând accentul pe contribuțiile UE;
2. să solicite entităților care pun în aplicare proiecte să își completeze în mod corespunzător cadrele logice aferente, comparând realizările proiectelor cu niveluri de referință și cu nivelurile-țintă scontate.

Data-țintă pentru punerea în aplicare a recomandării: sfârșitul anului 2022.

96

Lipsa dorinței de reformă și rezistența la reforma luptei împotriva corupției și la cea a sistemului judiciar au cauzat regrese majore care nu au fost evitate de măsurile de atenuare. Într-un mediu dificil, sustenabilitatea realizărilor anterioare este pusă în mod constant în pericol (a se vedea punctele 55-58).

97

Comisia și EUAM au oferit asistență intensivă pentru reforma judiciară, în special pentru Înalta Curte Anticorupție, care a produs acum primele sale rezultate sub formă de condamnări. Comisia și EUAM au oferit sprijin semnificativ pentru evaluarea calificărilor și a integrității judecătorilor și a procurorilor. Totuși, membrii organelor de guvernanță judiciară, un număr considerabil de judecători și unii procurori încă nu au fost supuși verificării de integritate (a se vedea figura 18, caseta 4 și punctele 60-63 și 84-86).

98

Comisia a contribuit la înființarea și dezvoltarea unor noi instituții anticorupție. Totuși, dacă o verigă din lanțul instituțional este slabă, întregul nu poate funcționa în mod corespunzător. SEAE și Comisia au participat în mod activ la menținerea unui cadru anticorupție amenințat în permanență și la eforturile de integrare a acestuia în contextul local al organizațiilor existente. Totuși, încercările de a integra noile instituții în mediul existent reprezintă o luptă constantă (a se vedea punctele 74-88).

Recomandarea 5 – Punerea accentului pe integritate și pe angajamentul pentru reformă în acordarea sprijinului pentru consolidarea capacităților instituțiilor

Pentru ca sprijinul din partea UE să fie mai eficace, Comisia și SEAE ar trebui:

1. atunci când oferă sprijin instituțional pentru instituțiile judiciare, de aplicare a legii și de urmărire penală, să pună accentul pe criterii legate de integritate și de angajamentul pentru reformă (mai exact, pe punerea în aplicare a recomandărilor anterioare, pe sustenabilitatea realizărilor anterioare și pe integritatea conducerii);
2. atunci când furnizează asistență, să urmărească să se asigure că sunt efectuate evaluări de integritate pentru posturi-cheie din sistemul judiciar și din autoritățile de aplicare a legii (judecătorii Curții Constituționale, președinții de instanțe și membrii Înaltei Comisii de Calificare a Judecătorilor și ai Înaltului Consiliu de Justiție).

Data-țintă pentru punerea în aplicare a recomandării: sfârșitul anului 2022.

99

Totodată, proiectele UE au contribuit la conturarea mai multor instrumente digitale pentru prevenirea corupției, însă mai multe dintre acestea aveau nevoie de asumarea unui angajament mai mare din partea autorităților naționale. Evaluarea registrelor Ministerului Justiției s-a dovedit utilă pentru identificarea punctelor slabe, în special a lipsei de date exacte. Verificarea declarațiilor electronice de avere este afectată de inexactitatea unora dintre registrele consultate. Preluarea ilegală a întreprinderilor sau a proprietăților constituie o problemă gravă în Ucraina și un risc major pentru investitori. Comisia este în curs de a trata această problemă (punctele 64-69 și 76).

Recomandarea 6 – Sprijinirea digitalizării registrelor

Pentru a crește transparența registrelor publice, a proteja drepturile de proprietate și a supraveghea utilizarea banului public, Comisia ar trebui să sprijine digitalizarea celor mai importante registre publice. Acest sprijin ar trebui să îmbunătățească interoperabilitatea acestora și calitatea datelor pe care le conțin și să protejeze modul în care sunt utilizate.

Data-țintă pentru punerea în aplicare a recomandării: sfârșitul anului 2022.

100

Coordonarea condițiilor UE cu alți donatori a jucat un rol în modificarea Constituției, în consolidarea cadrului juridic și în înființarea de instituții. Totuși, o serie de condiții nu erau suficient de precise și permiteau o anumită marjă de discreție. Prin simpla recunoaștere a faptului că s-au realizat progrese, Comisia a evaluat unele condiții ca fiind îndeplinite. Totuși, evaluarea efectuată de Curte este mai severă, în special în ceea ce privește efectele (a se vedea punctele 61, 71-73).

101

Inițial, Comisia a recurs doar într-o măsură limitată la condiții pentru reforma sistemului judiciar, concentrându-se mai întâi asupra schimbărilor constituționale necesare pentru reorganizarea sistemului judiciar și asupra consolidării instituțiilor anticorupție. În ultimul său program de asistență macrofinanciară (iulie 2020), Comisia a cerut să se efectueze verificări de integritate în cadrul organelor-cheie de guvernanță judiciară. În plus, unele realizări au fost subminate de interese private. Una dintre cele mai recente tentative în acest sens a fost hotărârea Curții Constituționale, conform căreia declarația electronică de avere era neconstituțională. Deși presiunile din partea UE și a mediului internațional i-au determinat pe legiuitori să reinstituie obligativitatea declarării activelor, precum și sancțiuni în caz de nerespectare, sancțiunile nu sunt suficient de disuasive. Eforturile SEAE și ale Comisiei au prevenit unele regrese, dar ele se află sub o amenințare permanentă (punctele 55, 61, 71, 73, caseta 3 și figura 16).

102

SEAE și Comisia au militat pentru îmbunătățirea guvernanței corporative a unui număr mare de întreprinderi deținute de stat în Ucraina și pentru facilitarea privatizării acestora. Totuși, experții finanțați de UE au concluzionat că există o problemă majoră în acest sens, și anume moratoriile care interzic executarea hotărârilor judecătorești și care protejează întreprinderile deținute de stat de faliment sau de obligația rambursării datoriilor (a se vedea punctele 38-41).

Recomandarea 7 – Stabilirea unor condiții mai stricte pentru acordarea sprijinului din partea Comisiei

Pentru a garanta ducerea la bun sfârșit a reformelor, Comisia ar trebui, la elaborarea și evaluarea condițiilor aferente asistenței macrofinanciare:

1. să prevadă cerințe stricte pentru reformarea sistemului judiciar, a serviciilor de urmărire penală și a autorităților de aplicare a legii, în special în vederea asigurării independenței și integrității acestora;
2. să exploreze, într-un mod documentat, condițiile vizând eliminarea moratoriilor privind datoriile întreprinderilor deținute de stat, cu scopul de a include astfel de condiții într-un viitor program de asistență macrofinanciară.

Data-țintă pentru punerea în aplicare a recomandării: sfârșitul anului 2022.

Prezentul raport a fost adoptat de Camera III, condusă de doamna Bettina Jakobsen, membră a Curții de Conturi, la Luxemburg, la 20 iulie 2021.

Anexe

Anexa I – Investițiile străine directe, 2016-2019

Anexa II – Programele și proiectele auditate

Nr.	DENUMIREA CONTRACTULUI	SUMA ANGAJATĂ (în euro)	SUMA CONTRACTATĂ (în euro)	SUMA PLĂTITĂ (în euro) până în octombrie 2020
1	AMF III	1 800 000 000		1 200 000 000
2	AMF IV	1 000 000 000		1 000 000 000
3	2014/344231 Contractul de sprijin în vederea consolidării statului în Ucraina	355 000 000	305 125 000	305 125 000
4	2014/345095 Consolidarea reformei constituționale, a reformei anticorupție și a reformei juridice din Ucraina (Inițiativa Reanimation Package of Reforms)	394 974	394 974	394 974
5	2014/351692 Consolidarea dezvoltării politicilor în sectorul justiției din Ucraina	520 000	520 000	520 000
6	2013/328160 Proiectul de sprijinire a reformelor din sectorul justiției în Ucraina	7 857 467	7 857 467	7 506 681
7	2014/346257 Punerea în aplicare a cadrului programatic de cooperare cu Consiliul Europei în cadrul Parteneriatului estic	30 400 000	30 400 000 inclusiv 3 357 220 în Ucraina	30 400 000 inclusiv 3 259 547 în Ucraina
8	2016/373210 Consolidarea coaliției Reanimation Package of Reforms	918 771	918 771	918 771
9	2015/369527 SPRIJINIREA SERVICIULUI FISCAL DE STAT (SFS) DIN UCRAINA ÎN VEDEREA CONSOLIDĂRII ELEMENTELOR DE GESTIONARE INTEGRATĂ A FRONTIERELOR ÎN DOMENIUL VAMAL	1 800 000	1 800 000	1 723 068,09
10	2016/374091 Consolidarea capacităților instituționale ale Comitetului Antimonopol din Ucraina pentru efectuarea de studii de piață și pentru asigurarea în mod eficace a respectării legislației în domeniul concurenței în conformitate cu standardele UE	1 688 065	1 688 065	1 688 065
11	2016/374814 Rada za Evropu: consolidarea capacităților în vederea sprijinirii Verkhovna Rada din Ucraina	1 255 926	1 255 926	1 255 926
12	2016/382642 Combaterea corupției și sprijinirea reformelor esențiale	14 500 000	14 500 000	14 500 000
13	2017/388596 Consolidarea rolului societății civile în supravegherea finanțelor publice	682 670	682 670	670 849
14	2017/388935 Combaterea corupției și punerea în aplicare a reformelor la nivel regional	729 541	729 541	656 586
15	2017/389065 Consolidarea rolului societății civile în facilitarea reformelor democratice și în creșterea răspunderii de gestiune, a responsabilității și a calității guvernării	685 805	685 805	656 199
16	2017/392878 Sprijinirea prevenirii corupției și a investigațiilor prin implicarea civică la nivel local	748 944	748 944	674 050
17	2017/390764 PRAVO-JUSTICE: sprijin pentru reforme în domeniul justiției în Ucraina	15 290 000	15 290 000	9 584 385
18	2017/392754 Sprijin pentru reforme în domeniul statului de drept în Ucraina (PRAVO - poliție, parchet, buna guvernanță)	36 000 000	36 000 000	29 061 551
19	2017/387956 Sprijin pentru Comitetul Antimonopol din Ucraina pentru asigurarea respectării normelor privind ajutorul de stat	2 900 100	2 900 100	2 320 080
20	Contul cu donatori multipli pentru stabilizare și creștere durabilă BERD-Ucraina
	2016/379989 Contul cu donatori multipli pentru stabilizare și creștere durabilă BERD-Ucraina	8 000 000	8 000 000	8 000 000
	2017/394778 Actul adițional nr. 1 al BERD privind contul cu donatori multipli pentru stabilizare și creștere durabilă BERD-Ucraina	9 000 000	9 000 000	9 000 000
	2018/401226 Actul adițional nr. 2 la Acordul de delegare cu BERD ENI/2016/379-989 privind contul cu donatori multipli pentru stabilizare și creștere durabilă BERD-Ucraina (act adițional)	1 700 000	1 700 000	1 700 000
	2019/409355 Actul adițional nr. 3 la Acordul de delegare cu BERD ENI/2016/379-989 privind contul cu donatori multipli pentru stabilizare și creștere durabilă BERD-Ucraina (act adițional)	10 000 000	10 000 000	10 000 000
21	EUAM06BP406 Consolidarea capacității anticorupție a Poliției Naționale din Ucraina prin folosirea de tehnologii moderne pentru asigurarea respectării legii	49 900		25 575
22	EUAM01BP0501 Consolidarea transparenței, a răspunderii de gestiune și a supravegherii în sectorul securității civile din Ucraina	157 000		102 484
23	EUAM05BP505 Independența instituțională a Ministerului Public/Parchetului General din Ucraina și sprijinul pentru organele de autoguvernare	86 700		20 642
24	EUAM6.1.5BP605 Consolidarea capacităților anticorupție ale instituțiilor din sectorul securității civile din Ucraina	55 600		22 342,60
TOTAL AMF		2 800 000 000		2 200 000 000
TOTAL proiecte		473 378 683		409 364 432
TOTAL auditate		3 273 378 683		2 609 364 432

Anexa III – Progrese limitate în abordarea corupției în Ucraina

Anexa IV – Progresele înregistrate de Ucraina la nivelul indicatorilor privind statul de drept, 2012‑2019

Anexa V – Evoluția la nivelul indicatorilor de competitivitate, 2015‑2020

Anexa VI – Contribuția UE la îmbunătățirea concurenței în Ucraina

DIALOG POLITIC (dialog la nivel înalt, la nivel guvernamental)	• Elaborarea și punerea în aplicare a planurilor de privatizare a întreprinderilor deținute de stat în conformitate cu standarde internaționale • Vizarea slăbirii influenței oligarhilor asupra economiei prin intermediul unor reforme orientate către piață și al unor măsuri de combatere a corupției • Salutarea angajamentului reînnoit al Ucrainei de a combate influența intereselor private („dezoligarhizarea”)
DIALOG ÎN MATERIE DE POLITICI (dialog în cadrul cooperării financiare)	• Reforma întreprinderilor deținute de stat • Punerea accentului pe sectorul energetic, participarea la reuniuni ale comitetului pentru energie • UE a îndeplinit rolul de „observator” în procesul de selecție a membrilor consiliilor de supraveghere din întreprinderile deținute de stat
ASISTENȚĂ TEHNICĂ	• Principalul donator al contului cu donatori multipli (MDA) al BERD • Sprijin pentru Comitetul Antimonopol din Ucraina (AMCU)
CONDIȚII	• Programe de asistență macrofinanciară

Sursa: Curtea de Conturi Europeană, pe baza documentației auditului.

Anexa VII – Suficiența și utilitatea acțiunilor UE și ale EUAM în vederea promovării reformelor

Anexa VIII – Numirea judecătorilor Curții Constituționale și a membrilor Înaltului Consiliu de Justiție

Acronime

AMCU: Comitetul Antimonopol din Ucraina (Anti-Monopoly Committee of Ukraine)

AMF: asistență macrofinanciară

ANPC: Agenția Națională de Prevenire a Corupției

ARGA: Agenția de Recuperare și de Gestionare a Activelor

BERD: Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare

BNAC: Biroul Național Anticorupție din Ucraina

BOC: Consiliul Ombudsmanului pentru Afaceri (Business Ombudsman Council)

CCU: Curtea Constituțională din Ucraina

CDCP: Comisia disciplinară și de calificare pentru procurori

CSU: Curtea Supremă din Ucraina

DG: direcție generală

EUAM: misiunea UE de consiliere în Ucraina

FMI: Fondul Monetar Internațional

GRECO: Grupul de state împotriva corupției

ÎCA: Înalta Curte Anticorupție

ÎCCJ: Înalta Comisie de Calificare a Judecătorilor

ÎCJ: Înaltul Consiliu de Justiție

MDA: cont cu donatori multipli (BERD)

OCDE: Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică

PSAC: Parchetul Specializat Anticorupție

SBU: Serviciul Național de Securitate din Ucraina

SFS: Serviciul Fiscal de Stat

UAH: grivne ucrainene

Glosar

Acapararea statului: un tip de corupție care îi avantajează pe cei care influențează cadrul juridic și numirile în posturi-cheie, în beneficiul propriu și în detrimentul celor mulți.

Cadru logic: document care precizează obiectivele, efectele și activitățile în raport cu niveluri de referință, niveluri-țintă și indicatori pentru un proiect al UE.

Efecte: schimbări imediate sau pe termen mai lung, intenționate sau neintenționate, generate de un proiect și care se referă de obicei la obiectivele acestuia (de exemplu, îmbunătățirea monitorizării și a controlului ajutorului de stat ca urmare a unei mai bune formări a forței de muncă).

Interese private: persoane sau organizații care dețin un interes financiar sau personal într-o activitate economică, într-o societate sau într-un sistem existent.

Întreprindere deținută de stat: o societate deținută integral sau parțial de guvernul unei țări.

Marea corupție: abuzul de putere la nivel înalt de care beneficiază câteva persoane în detrimentul multor altora, cauzând prejudicii grave și pe scară largă atât la nivel individual, cât și la nivel societal, astfel cum a fost definită de Transparency International.

Moratoriu: dispoziție juridică ce interzice executarea unei hotărâri judecătorești pronunțată împotriva statului sau a unei întreprinderi deținute de stat.

Oligarhi: un grup mic de persoane bogate, care provin adesea din mediul de afaceri și care nu dețin o funcție publică, dar care exercită controlul de facto asupra unei țări.

Realizări: elemente produse sau obținute de un proiect finanțat de UE.

Sprijin bugetar: transferul direct de ajutor din partea UE către trezoreria națională a unei țări partenere (Ucraina), sub rezerva îndeplinirii anumitor condiții.

Echipa de audit

Rapoartele speciale ale Curții de Conturi Europene prezintă rezultatele auditurilor sale cu privire la politicile și programele UE sau la diverse aspecte legate de gestiune aferente unor domenii bugetare specifice. Curtea de Conturi Europeană selectează și concepe aceste sarcini de audit astfel încât impactul lor să fie maxim, luând în considerare riscurile la adresa performanței sau a conformității, nivelul de venituri sau de cheltuieli implicat, evoluțiile viitoare și interesul politic și public.

Acest audit al performanței a fost efectuat de Camera de audit III – Acțiuni externe, securitate și justiție, condusă de doamna Bettina Jakobsen, membră a Curții de Conturi Europene. Auditul a fost condus de domnul Juhan Parts, membru al Curții de Conturi Europene, beneficiind de sprijinul unei echipe formate din: Ken-Marti Vaher, șef de cabinet, și Margus Kurm, atașat în cadrul cabinetului; Sabine Hiernaux-Fritsch, manager principal; Aurelia Petliza, coordonatoare; Joël Costantzer și Dirk Neumeister, auditori. Mark Smith a asigurat asistența lingvistică. Alexandra-Elena Mazilu a furnizat sprijin pentru elementele vizuale. Ramune Sarkauskiene a furnizat asistență lingvistică și sprijin administrativ.

Note

¹ SEAE, EU-Ukraine relations – factsheet, 2020 și Rezoluția Parlamentului European din 11 februarie 2021 referitoare la punerea în aplicare a Acordului de asociere UE-Ucraina, 2021.

² SEAE, Interviu acordat de Înaltul Reprezentant/Vicepreședintele Josep Borrell lui Ivan Verstyuk de la Novoe Vremya, 21 septembrie 2020.

³ Raportul special nr. 32/2016 al Curții de Conturi Europene: „Asistența acordată Ucrainei de către UE”, punctul 7.

⁴ USAID, Changing corrupt behaviors assessment: addressing everyday corruption in Ukraine, 2015, p. 7.

⁵ Centre for Economic Strategy: How much does the budget lose due to the lack of good governance?, 2018, p. 41.

⁶ Chatham House, Are Ukraine’s Anti-corruption Reforms Working?, 2018, p. 23.
Strategic Advisory Group for Support of Ukrainian Reforms, Reforms in Ukraine after revolution of Dignity: what was done, why not more, and what to do next, 2019, p. 115.

⁷ FMI, Government of Ukraine Report on the Diagnostic Study of Governance Issues Pertaining to Corruption, the Business Climate and the Effectiveness of the Judiciary, 2014, p. 4, 9 și 20; rezultatul celei de a patra monitorizări a OCDE, Prevention and Prosecution of Corruption in State-Owned Enterprises, 2018, p. 8; Raportul de țară al FMI nr. 17/84, punctul 32; Stiftung Wissenschaft und Politik, „«Deoligarchisation» in Ukraine, Promising Visions, Murky Realities”, 2016, p. 1-2 și 4‑5; Survival of the richest: how oligarchs block reforms in Ukraine, 2016, p. 3-8; ECFR, Guarding the guardians: Ukraine’s security and judicial reforms under Zelensky, 2019, p. 5-6, 8, 11, 13‑14; și Institutul Jacques Delors, Supporting Ukraine’s difficult path towards reforms, 2015, p. 7.

⁸ Raportul de țară al FMI nr. 17/84, 2017, p. 15.

⁹ A se vedea FMI, Government of Ukraine report on the diagnostic study of governance issues pertaining to corruption, the business climate and the effectiveness of the judiciary, iulie 2014, punctul 7; FMI, Raportul de țară nr. 17/83, aprilie 2017 și Financial Times, „Ukraine courts cannot be allowed to throw out anti-corruption gains”, Volodymyr Zelensky, 1 noiembrie 2020.

¹⁰ Atlantic Council, Corruption, Democracy, and Investment in Ukraine, 2007, p. 5 și FMI, Raportul de țară nr. 17/84, 2017, p. 5, 6 și 15.

¹¹ International Consortium of Investigative Journalists: „With Deutsche Bank’s help, an oligarch’s buying spree trails ruin across the US heartland” și „«Enough is enough»: How FinCEN Files exposes a broken system that keeps dirty cash flowing”, 2020.

¹² Profit shifting in Ukraine’s iron ore exports, 2018, p. 3.
Institutul pentru Transformare Socială și Economică: Comparative analysis of the fiscal effect of tax evasion/avoidance instruments in Ukraine, 2020, p. 44.

¹³ Dragon Capital și Centre for Economic Strategy, Foreign Investor Survey, noiembrie 2020, și
European Business Association (EBA), Investment Attractiveness Index First
Half of 2020.

¹⁴ Banca Mondială, Ukraine systematic country diagnostic toward sustainable recovery and shared prosperity, 2017, punctele 9 și 19; FMI, Statement by the IMF Managing Director on Ukraine, 2019; și OCDE, rezultatul celei de a patra monitorizări, Prevention and Prosecution of Corruption in State-Owned Enterprises, 2018, p. 16.

¹⁵ Parteneriatul estic.

¹⁶ Pe baza datelor extrase de OCDE referitoare la angajamentele pentru Ucraina din cadrul ajutorului oficial pentru dezvoltare; țară beneficiară: Ucraina, medie 2018‑2019.

¹⁷ Articolul 1 alineatul (4) și articolul 2 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 232/2014 de instituire a unui instrument european de vecinătate.

¹⁸ Articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană.

¹⁹ Articolul 21 alineatul (2) din Tratatul privind Uniunea Europeană și SEAE, A Global Strategy for the European Union’s Foreign and Security Policy, iunie 2016, p. 26.

²⁰ Acordul de asociere între Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de o parte, și Ucraina, pe de altă parte, p. 3, preambul, articolul 1 alineatul (2) litera (e), articolul 2 și articolul 3 și titlul IV (JO L 161, 29.5.2014, p. 3).

²¹ Anexa 1 la Decizia de punere în aplicare a Comisiei referitoare la măsura specială 2016 pentru combaterea corupției și sprijinirea reformelor esențiale în favoarea Ucrainei: document de acțiune pentru Inițiativa anticorupție a UE în Ucraina, p. 4.

²² Prezentarea sprijinului din partea UE.

²³ Decizia 2014/486/PESC a Consiliului din 22 iulie 2014 privind misiunea Uniunii Europene de consiliere pentru reforma sectorului securității civile în Ucraina (EUAM Ucraina).

²⁴ Raportul special nr. 32/2016 al Curții de Conturi Europene: „Asistența acordată Ucrainei de către UE”.

²⁵ Document de acțiune pentru contractul de sprijin în vederea consolidării statului în Ucraina (proiectul 3 din anexa II), p. 2-4.

²⁶ Acordul de asociere, măsuri speciale (2014‑2017), Cadrul unic de sprijin 2018‑2020, concluziile operaționale ale Consiliului de asociere și Planul operațional pentru misiunea PSAC EUAM în Ucraina (documentele nu sunt publice).

²⁷ Programul de asociere UE-Ucraina 2015, 16 martie 2015, p. 6.

²⁸ Programming of the European Neighbourhood Instrument (ENI) - 2017‑2020 - Single Support Framework for EU support to Ukraine (2018‑2020).

²⁹ Consiliul Uniunii Europene: Concept of operations for EU civilian advisory mission in Ukraine agreed, 2014; și
Programming of the European Neighbourhood Instrument (ENI) - 2017‑2020 - Single Support Framework for EU support to Ukraine (2018‑2020).

³⁰ Linda Höglund, Mikael Holmgren Caicedo, Maria Mårtensson & Fredrik Svärdsten (2018), „Strategic management in the public sector: how tools enable and constrain strategy making”, International Public Management Journal, 21:5, 822‑849, DOI: 10.1080/10967494.2018.1427161.

³¹ Comisia Europeană, List of countries in the scope of the EU assessment on high risk third countries under Directive (EU) 2015/849 and list of priority 1 countries (for assessment in 2018) și evaluările Comisiei (documentele nu sunt publice).

³² Regulamentul (UE) nr. 208/2014 al Consiliului din 5 martie 2014 privind măsuri restrictive împotriva anumitor persoane, entități și organisme având în vedere situația din Ucraina și Decizia de punere în aplicare 2014/216/PESC a Consiliului din 14 aprilie 2014 privind punerea în aplicare a Deciziei 2014/119/PESC privind măsuri restrictive îndreptate împotriva anumitor persoane, entități și organisme având în vedere situația din Ucraina.

³³ De exemplu, Hotărârea Tribunalului (Camera a noua) din 28 ianuarie 2016 în cauza T-486/14.

³⁴ OCDE: State-Owned Enterprise Reform in the Hydrocarbons Sector in Ukraine, 2019, p. 30-31, 51, și Centre for European Policy Studies: The Struggle for Good Governance in Eastern Europe, oligarchs as key obstacles to reform, 2018, p. 61.

³⁵ Banca Mondială: Crony capitalism in Ukraine: impact on economic outcomes, 2018, p. 5. În opinia Băncii Mondiale, o societate conectată din punct de vedere politic numără printre proprietarii, acționarii sau administratorii săi cel puțin o persoană expusă politic.

³⁶ OCDE: rezultatul celei de a patra monitorizări: Prevention and Prosecution of Corruption in State-Owned Enterprises, 2018, p. 8.

³⁷ Banca Mondială: Reducing Market Distortions for a More Prosperous Ukraine, 2019, p. 20; European Council of Foreign Relations, Survival of the richest: How oligarchs block reform in Ukraine, 2016, p. 8; și OCDE, Anti-Corruption Reforms in Ukraine: Prevention and Prosecution of Corruption in State-Owned Enterprises, 2017, p. 8 și 53.

³⁸ Curtea de Conturi Europeană, pe baza informațiilor de la Consiliul Europei, Supporting Ukraine in executing judgments by the European Court of Human Rights. Report on a mission to Ukraine for bilateral consultations with Ukrainian authorities concerning the improvement of enforcement proceedings, 2018, p. 5 și proiectul PRAVO-JUSTICE.

³⁹ EBRD Ukraine Stabilisation and Sustainable Growth Multi-Donor Account.

⁴⁰ Transparency International, Dnipro hotel sold for over UAH 1 billion, 15 iulie 2020; contul cu donatori multipli (MDA) al BERD, anexa II: Individual Project Reports of the 2019 annual report; și BOC, Annual Report, 2019.

⁴¹ Comisia Europeană și Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate: Association Implementation Report on Ukraine, 2020, p. 20; Banca Mondială, Reducing Market Distortions for a More Prosperous Ukraine, 2019, p. 34; și OCDE, SME Policy Index: Eastern Partner Countries 2020, 2020, p. 484.

⁴² Fără a include programele de asistență macrofinanciară și programele de sprijin bugetar.

⁴³ GRECO: fourth evaluation round, Corruption prevention in respect of members of parliament, judges and prosecutors, Ucraina, 2020, punctul 189.

⁴⁴ OCDE: Anti-Corruption Reforms in Ukraine: 4th round of monitoring of the Istanbul Anti-Corruption Action Plan, informare privind progresele, 2019, p. 6.

⁴⁵ Comisia Europeană: Setul de instrumente pentru o mai bună reglementare, instrumentul nr. 43, What is an evaluation and when is it required?

⁴⁶ FMI: Government of Ukraine report on the diagnostic study of governance issues pertaining to corruption, the business climate and the effectiveness of the judiciary, 2014, p. 3 și 4.

⁴⁷ Consiliul Europei: Assessment of the 2014‑2018 judicial reform in Ukraine and its compliance with the standards and recommendations of the Council of Europe, 2019, p. 4.

⁴⁸ Avizul Comisiei de la Veneția nr. 999/2020 privind proiectul de lege nr. 3711.

⁴⁹ Comisia Europeană și Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, 2019 Association implementation report.

⁵⁰ Democracy Reporting International: The Attempt of the Constitutional Court of Ukraine to Determine Fundamentals of the Judicial Reform Process, 2020, Decizia nr. 2-r/2020.

⁵¹ Centre of Policy and Legal Reform: Political Points for 29 August – 5 September 2019 și Ukrainian President signs law on reform of prosecutor's office, 23 septembrie 2019.

⁵² Inițiativa Reanimation Package of Reforms: Reforms under the Microscope, 2017, p. 57.

⁵³ GRECO: fourth evaluation round: Corruption prevention in respect of members of parliament, judges and prosecutors, Ucraina, martie 2020, recomandarea xxiii.

⁵⁴ Consiliul Europei: Corruption undermines human rights and the rule of law, 19 ianuarie 2021; Ministerul de Interne al Regatului Unit, Country Policy and Information Note Ukraine: Organised crime and corruption, septembrie 2019, p. 9, 19 și 25; UKRAINE 2019 HUMAN RIGHTS REPORT; European Council of Foreign Relations, Guarding the guardians: Ukraine’s security and judicial reforms under Zelensky, august 2019.

⁵⁵ Statisticile CEPEJ (ediția din 2020) privind numărul de instanțe; avizele Comisiei de la Veneția 969/2019, 999/2020 și 1012/2020; DEJURE FOUNDATION, propunere de model pentru selecția de judecători de încredere, 21 iunie 2019.

⁵⁶ KIEV INTERNATIONAL INSTITUTE OF SOCIOLOGY, Comparative analysis of national surveys, Corruption in Ukraine 2015; proiectul Fair Justice al USAID, National public opinion survey on Democratic, Economic and Judicial Reforms, Including Implementation of the Law on the Purification of Government, 2015 și sondajele de opinie ale EUAM, 2015‑2019.

⁵⁷ Razumkov Center: Ukraine 2019‑2020, Broad Opportunities, Contradictory Results; Democratic Initiatives Fund, Survey results, iunie 2019 și sondajele de opinie ale EUAM, 2015‑2019.

⁵⁸ Public register of politically exposed persons of Ukraine.

⁵⁹ Un portal care oferă acces gratuit la date pentru cetățeni.

⁶⁰ Planul de acțiune privind liberalizarea vizelor, punctul 2.3.1.: Prevenirea și combaterea criminalității organizate, a terorismului și a corupției, 2010.

⁶¹ GRECO, Fourth evaluation round: Corruption prevention in respect of members of parliament, judges and prosecutors, recomandarea (i), a doua parte nu este îndeplinită.

⁶² OCDE: Anti-corruption Reforms in Eastern Europe and Central Asia - Progress and Challenges, 2016‑2019, 2020, p. 31.

⁶³ Comisia Europeană și Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate: Association Implementation Report on Ukraine, 2019, p. 9.

⁶⁴ BNAC: Constitutional crisis requires an immediate solution to restore the effective work of anti-corruption institutions - NABU statement, 6 noiembrie 2020.

⁶⁵ Raportul BNAC, ianuarie-iunie 2010.

⁶⁶ OCDE: Planul de acțiune anticorupție de la Istanbul, 4th Round of Monitoring, Ucraina, 2017, p. 11 și 143.

⁶⁷ Raportul BNAC, ianuarie-iunie 2020.

⁶⁸ Raportul BNAC, iulie-decembrie 2019.

⁶⁹ OCDE: Snapshot of Ukraine’s Energy Sector: Institutions, Governance and Policy Framework, 2019, p. 41 și BNAC, Former PrivatBank top managers notified of suspicion.

⁷⁰ BNAC, Undercover operation conducted by the NABU and the SAPO was failed due to the lack of the right of autonomous wiretapping, 30 noiembrie 2017.

⁷¹ Comisia Europeană: Action Document for the EU Anti-Corruption Initiative in Ukraine (Phase II), p. 6.

⁷² ANTAC: Register of dumped cases.

⁷³ OCDE: Planul de acțiune anticorupție de la Istanbul, 4th Round of Monitoring, Ucraina, 2017, p. 155.

⁷⁴ OCDE: Anti-Corruption Reforms in Ukraine, Round 3: Monitoring of the Istanbul Anti-Corruption Action Plan, martie 2015, p. 84.

⁷⁵ ARGA a raportat cu privire la activitățile sale în 2019.

Calendar

https://www.eca.europa.eu/ro/Pages/DocItem.aspx?did=59383

Contact

CURTEA DE CONTURI EUROPEANĂ
12, rue Alcide De Gasperi
1615 Luxembourg
LUXEMBOURG

Tel. +352 4398-1
Întrebări: eca.europa.eu/ro/Pages/ContactForm.aspx
Website: eca.europa.eu
Twitter: @EUAuditors

Numeroase alte informații despre Uniunea Europeană sunt disponibile pe internet pe serverul Europa (http://europa.eu).

Luxemburg: Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, 2021

PDF	ISBN 978-92-847-6529-4	ISSN 1977-5806	doi:10.2865/81434	QJ-AB-21-018-RO-N
HTML	ISBN 978-92-847-6522-5	ISSN 1977-5806	doi:10.2865/581541	QJ-AB-21-018-RO-Q

DREPTURI DE AUTOR

© Uniunea Europeană, 2021

Politica Curții de Conturi Europene referitoare la reutilizare este pusă în aplicare prin Decizia nr. 6-2019 a Curții de Conturi Europene privind politica în materie de date deschise și reutilizarea documentelor.

Cu excepția cazului în care se precizează altceva (de exemplu, într-o mențiune separată indicând drepturile de autor), conținutul elaborat de Curtea de Conturi Europeană pentru care UE deține drepturile de autor face obiectul licenței Creative Commons Attribution 4.0 International (CC BY 4.0). Aceasta înseamnă că reutilizarea este autorizată, sub rezerva menționării adecvate a autorilor și a indicării eventualelor modificări. Reutilizatorul nu poate altera sensul sau mesajul inițial al documentelor. Curtea de Conturi Europeană nu răspunde pentru eventualele consecințe ale reutilizării.

Este necesar să obțineți drepturi suplimentare în cazul în care un anumit conținut prezintă persoane fizice ce pot fi identificate, de exemplu în cazul fotografiilor în care apar membri ai personalului Curții de Conturi Europene sau în cazul în care conținutul include lucrări ale unor terți. Dacă se obține o astfel de autorizație, ea anulează și înlocuiește autorizația de natură generală menționată mai sus și va indica în mod clar eventualele restricții de utilizare.

Pentru a utiliza sau a reproduce un conținut pentru care UE nu deține drepturile de autor, poate fi necesar să obțineți o autorizație în acest sens direct de la titularii drepturilor de autor:

• Figurile 1, 5, 6, 11, 12, 13, 14, 16, 18, anexa VIII: pictograme realizate de Pixel perfect utilizând ca sursă https://flaticon.com.

Programele informatice sau documentele care fac obiectul unor drepturi de proprietate industrială, cum ar fi brevetele, mărcile comerciale, desenele și modelele înregistrate, logourile și denumirile înregistrate, sunt excluse din politica Curții de Conturi Europene referitoare la reutilizare și nu se acordă nicio licență pentru acestea.

Familia site-urilor instituționale ale Uniunii Europene care sunt incluse în domeniul europa.eu oferă linkuri către site-uri terțe. Deoarece Curtea de Conturi Europeană nu are control asupra acestor site-uri, sunteți încurajați să verificați politica aplicată de ele în ceea ce privește respectarea vieții private și drepturile de autor.

Utilizarea logoului Curții de Conturi Europene

Logoul Curții de Conturi Europene nu poate fi utilizat fără acordul prealabil al Curții de Conturi Europene.

Contactați UE

În persoană
În întreaga Uniune Europeană există sute de centre de informare Europe Direct. Puteți găsi adresa centrului cel mai apropiat de dumneavoastră la: https://europa.eu/european-union/contact_ro

La telefon sau prin e-mail
Europe Direct este un serviciu care vă oferă răspunsuri la întrebările privind Uniunea Europeană. Puteți accesa acest serviciu:

• apelând numărul gratuit 00 800 6 7 8 9 10 11 (unii operatori pot taxa aceste apeluri);
• apelând numărul standard: +32 22999696; sau
• prin e-mail, la: https://europa.eu/european-union/contact_ro

Găsiți informații despre UE

Online
Informații despre Uniunea Europeană în toate limbile oficiale ale UE sunt disponibile pe site-ul Europa, la: https://europa.eu/european-union/index_ro

Publicații ale UE
Puteți descărca sau comanda publicații ale UE gratuite și contra cost la adresa: https://op.europa.eu/ro/publications. Mai multe exemplare ale publicațiilor gratuite pot fi obținute contactând Europe Direct sau centrul dumneavoastră local de informare (a se vedea https://europa.eu/european-union/contact_ro).

Dreptul UE și documente conexe
Pentru accesul la informații juridice din UE, inclusiv la ansamblul legislației UE începând din 1951 în toate versiunile lingvistice oficiale, accesați site-ul EUR-Lex, la: http://eur-lex.europa.eu

Datele deschise ale UE
Portalul de date deschise al UE (http://data.europa.eu/euodp/ro) oferă acces la seturi de date din UE. Datele pot fi descărcate și reutilizate gratuit, atât în scopuri comerciale, cât și necomerciale.