Raportul special
nr.13 2018

Combaterea radicalizării care duce la terorism: Comisia a abordat nevoile statelor membre, însă există unele lacune la nivel de coordonare și de evaluare

Informații despre raport Radicalizarea este fenomenul prin care unele persoane îmbrățișează idei care ar putea să le determine să comită acte de terorism. Comisia sprijină statele membre în cadrul eforturilor acestora de combatere a radicalizării, de exemplu prin intermediul schimbului de bune practici. Pentru acordarea acestui sprijin, Comisia recurge la o gamă largă de fonduri ale UE. Curtea a examinat dacă sprijinul Comisiei a beneficiat de o gestionare adecvată din partea acesteia. Conform constatărilor sale, nevoile statelor membre au fost abordate de Comisie și aceasta a promovat cooperarea prin intermediul unor inițiative relevante, cum ar fi Rețeaua UE pentru sensibilizarea publicului cu privire la radicalizare. Existau însă unele lacune în ceea ce privește coordonarea de către Comisie la nivel global a acțiunilor vizând combaterea radicalizării, precum și în ceea ce privește cadrul acesteia de evaluare a eficacității sprijinului pe care îl furnizează. Prin urmare, Curtea formulează un număr de recomandări în vederea ameliorării coordonării realizate de Comisie, astfel încât potențialele sinergii să fie valorificate la maximum, precum și în vederea îmbunătățirii cadrului de evaluare a rezultatelor.

Această publicație este disponibilă în 23 de limbi și în următorul format:
PDF
PDF General Report

Sinteză

I

Statele membre ale Uniunii Europene (UE) sunt responsabile de propria securitate națională, inclusiv de lupta împotriva terorismului. Ele sunt responsabile de conceperea și de punerea în aplicare a unor măsuri la nivel național menite să combată radicalizarea – fenomenul prin care unele persoane îmbrățișează ideologii și comportamente extremiste care ar putea să le determine să comită acte de terorism. Întrucât radicalizarea este cauzată de mai mulți factori, se implementează, în general, o gamă largă de acțiuni preventive pentru a se aborda această problemă. Rolul Comisiei este de a sprijini eforturile statelor membre în acest domeniu și de a contribui la asigurarea unui schimb de bune practici în materie. În acest sens, Comisia recurge la o gamă din ce în ce mai largă de fonduri ale UE.

II

În cadrul auditului său, Curtea a examinat dacă acest sprijin transversal al Comisiei beneficiază de o gestionare adecvată din partea acesteia. Curtea a evaluat în special dacă:

  1. sprijinul pe care Comisia îl acordă statelor membre este unul relevant;
  2. acțiunile finanțate de diferitele fonduri ale UE sunt astfel coordonate încât să se valorifice la maximum potențialele sinergii;
  3. Comisia a instituit un cadru pentru evaluarea atât a eficacității, cât și a raportului costuri-beneficii al sprijinului pe care îl furnizează.
III

În ansamblu, Curtea a constatat că nevoile statelor membre au fost abordate de Comisie, însă existau unele lacune la nivel de coordonare și de evaluare.

IV

Comisia a promovat cooperarea între statele membre prin intermediul unor inițiative relevante, cum ar fi Rețeaua UE pentru sensibilizarea publicului cu privire la radicalizare (RAN), Forumul UE pentru internet și Rețeaua europeană de comunicații strategice.

V

Comisia a coordonat sprijinul său transversal, de exemplu, prin consultări între diversele direcții generale competente, în procesul de aprobare a programelor de activitate. Acest lucru a dus la obținerea unor sinergii între acțiunile sale. Cu toate acestea, în pofida unor ameliorări recente, se mai pot aduce îmbunătățiri în ceea ce privește coordonarea acțiunilor Comisiei. De exemplu, imaginea de ansamblu de care Comisia dispune asupra acțiunilor finanțate de UE în acest domeniu nu le include și pe cele gestionate de statele membre, ceea ce ar putea fi totuși util pentru a se valorifica la maximum eventualele sinergii. De asemenea, Curtea a constatat că rețeaua RAN, una dintre principalele inițiative ale Comisiei, nu a fost utilizată la întregul său potențial pentru a se disemina rezultatele obținute de proiecte de succes finanțate de UE.

VI

Comisia nu și-a dezvoltat în mod suficient cadrul pe care îl utilizează pentru evaluarea atât a eficacității, cât și a raportului costuri-beneficii al sprijinului pe care îl furnizează. De exemplu, Comisia nu a defalcat obiectivele globale de politică în obiective mai specifice și mai ușor măsurabile, iar fondurile pe care Comisia le utilizează nu sunt însoțite de indicatori și de ținte astfel concepute încât să măsoare reușita în combaterea radicalizării.

VII

Mai mult, realizările unei acțiuni date sunt adesea măsurate din punctul de vedere al volumului de activitate desfășurat, și nu din punctul de vedere al eficacității acesteia. Prin urmare, există riscul ca unele lecții utile să nu fie făcute cunoscute sau să nu fie luate în calcul atunci când Comisia concepe noi acțiuni sau când are în vedere dezvoltarea în continuare a politicii sale.

VIII

Pe baza constatărilor sale, Curtea recomandă Comisiei:

  1. să aducă îmbunătățiri cadrului utilizat pentru coordonarea globală a acțiunilor menite să combată radicalizarea;
  2. să intensifice sprijinul practic acordat practicienilor și factorilor de decizie din statele membre și
  3. să amelioreze cadrul de evaluare a rezultatelor.

Introducere

UE sprijină eforturile statelor membre în ceea ce privește combaterea terorismului

01

Statele membre sunt responsabile de propria securitate națională1. Ele au dezvoltat abordări diferite pentru combaterea terorismului, în funcție de evaluarea lor cu privire la riscurile aferente. Rolul UE este de a acționa în vederea asigurării unui nivel ridicat de securitate2 prin facilitarea schimbului de informații, a cooperării operaționale și a schimbului de cunoștințe și de experiențe în materie. În 2005, Consiliul a adoptat Strategia UE de combatere a terorismului, care este structurată în jurul a patru piloni3:

  1. prevenirea: abordarea cauzelor radicalizării și ale recrutării în scopuri teroriste;
  2. protecția: protecția cetățenilor și a infrastructurii printr-o mai bună securizare a frontierelor și prin îmbunătățirea securității transporturilor și a infrastructurilor critice;
  3. urmărirea: urmărirea și anchetarea teroriștilor prin împiedicarea planificării, a călătoriilor și a comunicațiilor lor, prin anihilarea rețelelor de sprijin, prin blocarea finanțării și a accesului la materiale destinate atacurilor și prin aducerea lor în fața justiției;
  4. răspunsul: gestionarea și reducerea la minimum a consecințelor unui atac terorist.
02

Agenda europeană privind securitatea din 20154 a stabilit modalitățile prin care UE ar putea sprijini statele membre în combaterea terorismului. Aceasta punea accentul pe prevenirea radicalizării și pe amenințarea reprezentată de luptătorii teroriști străini (cei care se întorc în Europa după ce s-au alăturat unor grupări teroriste din zone de conflict). Agenda sublinia în plus nevoia de a proteja mai bine cetățenii și infrastructurile critice și de a aborda lupta împotriva terorismului și în afara granițelor UE. Era, de asemenea, evidențiată importanța sancționării teroriștilor și a susținătorilor lor, precum și importanța blocării accesului lor la fonduri, la arme de foc și la explozivi. Agenda punea în evidență și nevoia îmbunătățirii schimburilor de informații în vederea depistării persoanelor implicate în activități teroriste.

03

În combaterea terorismului la nivelul Uniunii sunt implicate diverse instituții și organisme ale acesteia. Comisia contribuie, prin intermediul comunicărilor sale, la strategia UE adoptată de Consiliu sub formă de concluzii ale Consiliului. De asemenea, Comisia are inițiativa actelor legislative privind combaterea terorismului, care sunt supuse negocierii și adoptării de către Parlamentul European și de către Consiliu5. Tot ei îi revine responsabilitatea pentru asigurarea unei bune gestiuni financiare a fondurilor UE în acest domeniu, pentru coordonarea diverselor sale direcții generale implicate și pentru monitorizarea agențiilor sale în furnizarea de sprijin către statele membre. Comisarul pentru uniunea securității își desfășoară activitatea sub îndrumarea prim-vicepreședintelui și oferă sprijin comisarului pentru migrație, afaceri interne și cetățenie în activitatea acestuia vizând asigurarea răspunsului Comisiei în materie de securitate în fața terorismului. Rolul coordonatorului UE pentru lupta împotriva terorismului este de a monitoriza implementarea la nivel global a Strategiei UE de combatere a terorismului și de a se asigura că UE joacă un rol activ în lupta împotriva terorismului.

Comisia întreprinde o gamă largă de acțiuni menite să ajute statele membre în combaterea radicalizării

04

Combaterea radicalizării este un element-cheie al luptei împotriva terorismului. Majoritatea suspecților implicați în atacurile teroriste recente din Europa erau cetățeni europeni care fuseseră radicalizați6. În comunicările sale privind sprijinirea statelor membre în combaterea radicalizării care duce la terorism7, Comisia este de părere că radicalizarea constituie de obicei rezultatul unei combinații de factori. Cea mai recentă comunicare a Comisiei arată că există o întreagă rețea de factori sociali de respingere (de exemplu, marginalizarea și excluziunea) și de factori de atracție ideologici (de exemplu, utilizarea abuzivă a unor discursuri religioase de către recrutori pentru a justifica actele de violență).

05

În opinia Comisiei, sprijinirea statelor membre în lupta lor împotriva radicalizării este o provocare cu fațete multiple și complexe care poate fi abordată numai prin combinarea unor acțiuni derulate în mai multe domenii de politică și prin reunirea părților interesate de la nivel local, regional, național și european8. Aceste acțiuni sunt finanțate din diverse fonduri precum Fondul pentru securitate internă, programul Orizont 2020, programul „Justiție”, programul Erasmus+ și Fondul social european (FSE). Niciunul dintre fondurile respective nu includea combaterea radicalizării printre obiectivele sale specifice. Diversele acțiuni ale Comisiei sunt gestionate de opt dintre direcțiile sale generale, de Europol și de Eurojust, precum și de statele membre (a se vedea anexa). Abordarea Comisiei în ceea ce privește sprijinirea statelor membre în combaterea radicalizării este ilustrată în figura 1.

Figura 1

Modul în care Comisia sprijină statele membre în combaterea radicalizării

Sursa: Curtea de Conturi Europeană.

06

Programul Orizont 2020 acordă granturi de cercetare în scopul dezvoltării cunoștințelor privind radicalizarea. Printre temele de cercetare se numără tendințele radicalizării contemporane și elaborarea unei abordări exhaustive de combatere a radicalizării violente. Schimbul de bune practici are loc prin intermediul unor inițiative precum Rețeaua UE pentru sensibilizarea publicului cu privire la radicalizare (RAN) (a se vedea caseta 1).

Caseta 1

Rețeaua UE pentru sensibilizarea publicului cu privire la radicalizare (RAN)

RAN a fost înființată în 2011. Ea reunește practicieni din toată Europa, de exemplu, psihologi, cadre didactice, asistenți sociali, cadre de poliție, ofițeri de penitenciare și consilieri de probațiune, care lucrează în mod direct cu persoanele vulnerabile la radicalizare și cu cele care au fost deja radicalizate. Scopul său este de a ajuta și de a autonomiza practicienii din prima linie (mai degrabă decât factorii de decizie sau teoreticienii) în lupta împotriva radicalizării sau în reintegrarea extremiștilor violenți prin:

  • promovarea schimburilor de experiență, de exemplu în cadrul reuniunilor și al conferințelor;
  • încurajarea utilizării de instrumente practice pertinente;
  • diseminarea informațiilor și a expertizei în domeniu.

Centrul de excelență al RAN asigură coordonare și sprijin în scopul acestei rețele. Expertiza sa este utilizată pentru a ghida cele nouă grupuri de lucru ale RAN (grupuri tematice în cadrul cărora practicienii se reunesc pentru a face schimb de idei, de cunoștințe și de experiență), pentru a oferi asistență personalizată (de exemplu, ateliere și cursuri de formare) diferitor țări și pentru a disemina cunoștințe și practici în materie. Centrul este gestionat de un contractant și este finanțat printr-un contract atribuit în cadrul componentei „Poliție” din Fondul pentru securitate internă, cu o valoare totală de 25 de milioane de euro pentru perioada 2015-2019.

07

Propaganda teroristă online este combătută, de exemplu, cu ajutorul Unității UE de semnalare a conținutului online (EU IRU), unitate din cadrul Europol, cu ajutorul Forumului UE pentru internet și cu ajutorul Rețelei europene de comunicații strategice (a se vedea caseta 2).

Caseta 2

Combaterea propagandei teroriste

Unitatea UE de semnalare a conținutului online (EU IRU)

EU IRU a fost înființată la 1 iulie 2015 și face parte din Centrul european de combatere a terorismului (CECT) de pe lângă Europol. Bugetul său s-a ridicat la 4,5 milioane de euro în 2017.

Obiectivul urmărit de EU IRU este de a combate radicalizarea și recrutarea online de către teroriști prin semnalarea oricărui conținut online cu caracter terorist și prin alertarea furnizorilor de servicii care găzduiesc astfel de conținut, cum ar fi YouTube (Google), Microsoft, Facebook și Twitter, prin intermediul unei evaluări care să le permită acestora din urmă să decidă dacă să elimine sau nu un astfel de conținut. În acord cu statele membre, unitatea pune accentul pe propaganda teroristă islamistă, fenomen care depășește frontierele statelor.

EU IRU oferă, în plus, expertiză în materie de comunicare bazată pe internet pentru a veni în sprijinul investigațiilor desfășurate de statele membre și furnizează analize strategice pentru identificarea amenințărilor teroriste.

Forumul UE pentru internet

În decembrie 2015, Comisia a lansat Forumul UE pentru internet, a cărui finanțare provine din componenta „Poliție” din cadrul Fondului pentru securitate internă. Prin reuniunile și conferințele pe care le organizează, forumul aduce într-un cadru comun guverne, Europol, societăți furnizoare de servicii de internet, coordonatorul UE pentru lupta împotriva terorismului, Rețeaua europeană de comunicații strategice și RAN. Forumul are două obiective:

  • să limiteze accesul la conținut online cu caracter terorist;
  • să responsabilizeze partenerii din societatea civilă pentru a spori volumul de discursuri alternative eficiente difuzate online.

Rețeaua europeană de comunicații strategice

Rețeaua europeană de comunicații strategice este o rețea în cadrul căreia experți din statele membre ale UE fac schimb de bune practici în materie de comunicații strategice. Echipa sa consultativă oferă guvernelor consiliere pentru elaborarea unor strategii de comunicare și pentru dezvoltarea unor campanii de contradiscursuri9. Componenta „Poliție” din cadrul Fondului pentru securitate internă a acordat granturi în cuantum de 2,2 milioane de euro pentru finanțarea activităților experților din cadrul acestei rețele în perioada ianuarie 2015-septembrie 2017.

08

Formarea unor societăți favorabile incluziunii și reziliente este promovată prin intermediul unor proiecte finanțate prin componenta „Poliție” din cadrul Fondului pentru securitate internă, cum ar fi proiectul STRESAVIORA (a se vedea caseta 3). De asemenea, diverse proiecte finanțate prin Erasmus+ și prin Fondul social european urmăresc, la rândul lor, să consolideze capacitatea de reziliență și să sensibilizeze comunitățile defavorizate. Deși obiectivele acestor proiecte sunt mai vaste și nu sunt concepute în mod specific pentru a combate radicalizarea, ele contribuie, în mod indirect, la prevenirea acesteia.

Caseta 3

STRESAVIORA

STRESAVIORA I a implicat cercetători care au identificat nevoia ca tinerii să devină mai rezilienți, să își exprime propriile opinii, să se angajeze în dezbateri și să lupte pentru drepturile lor. Printre persoanele vizate s-au numărat cei din mediul social direct al tinerilor (de exemplu, părinți, profesori, polițiști), pentru care era nevoie un grad mai mare de sensibilizare.

STRESAVIORA II are ca obiectiv punerea în practică a instrumentelor menite să crească reziliența care au fost dezvoltate în prima fază a proiectului în două orașe din fiecare dintre următoarele cinci state membre ale UE: Belgia, Franța, Germania, Țările de Jos și Suedia. Proiectul se referă la toate tipurile de radicalizare (nu numai cea islamistă) și, astfel, aplicabilitatea lui putea fi extinsă și la alte părți ale Europei unde există nevoi diferite. Proiectul beneficiază de o finanțare în cuantum de 0,7 milioane de euro din partea componentei „Poliție” din cadrul Fondului pentru securitate internă.

09

Comisia sprijină statele membre în identificarea persoanelor radicalizate și în abordarea cazurilor lor prin facilitarea schimbului de informații între autoritățile de aplicare a legii din diferitele state membre (de exemplu, prin intermediul Sistemului de informații Schengen). De asemenea, Comisia își oferă sprijinul pentru elaborarea unor strategii de ieșire menite să ajute persoanele vizate să se distanțeze de mediile radicalizate și să se reintegreze în societate cu ajutorul unor proiecte de reabilitare și de deradicalizare finanțate prin programul „Justiție”.

10

Problema radicalizării în țările din afara Europei este abordată atât prin măsuri dedicate exclusiv combaterii terorismului, cât și prin integrarea ei în alte măsuri cu obiective mai largi. Printre acestea din urmă se numără programe finanțate prin fondurile europene de dezvoltare, Erasmus+, Instrumentul european de vecinătate și Instrumentul care contribuie la stabilitate și pace.

Sfera și abordarea auditului

Sfera auditului

11

Curtea a examinat dacă sprijinul pe care îl acordă Comisia statelor membre în combaterea radicalizării care duce la terorism a fost gestionat în mod corespunzător. Obiectivul auditului a fost să se răspundă la următoarele întrebări:

  1. Este sprijinul pe care îl oferă Comisia statelor membre unul relevant?
    Pentru a putea răspunde la această întrebare, Curtea a examinat dacă obiectivele de politică și acțiunile Comisiei erau astfel concepute încât să reflecte nevoile statelor membre.
  2. Acțiunile finanțate de diferitele fonduri ale UE sunt astfel coordonate încât să se valorifice la maximum potențialele sinergii?
    Pentru a putea răspunde la această întrebare, Curtea a evaluat dacă Comisia dispunea de procedurile necesare pentru coordonarea sprijinului său.
  3. A instituit Comisia un cadru pentru evaluarea atât a eficacității, cât și a raportului costuri-beneficii al sprijinului său?
    Pentru a putea răspunde la această întrebare, Curtea a examinat dacă Comisia instituise cadrul necesar de indicatori și de raportare cu ajutorul căruia să evalueze dacă politica sa este eficace și dacă oferă un raport costuri-beneficii optim. De asemenea, Curtea a examinat dacă evaluările acțiunilor la nivel individual măsurau nu numai activitatea în sine, ci și eficacitatea acesteia.
12

Auditul a vizat în principal perioada începând cu 2014, pentru a coincide cu începutul perioadelor de finanțare 2014-2020 aferente fondurilor și programelor Comisiei.

13

Curtea s-a axat în primul rând pe modul în care au fost gestionate acțiunile derulate în cadrul UE cu scopul principal de a preveni și de a combate radicalizarea, însă au fost luate în considerare și acțiuni care urmăresc obiective mai vaste, cum ar fi incluziunea socială a unor grupuri defavorizate. Curtea nu a examinat sistemele de informații (de exemplu, Sistemul de informații Schengen) utilizate pentru schimbul de informații între statele membre cu privire la detaliile legate de persoanele radicalizate.

Abordarea auditului

14

Activitățile de audit pe teren ale Curții s-au desfășurat în perioada noiembrie 2016-martie 2017. Observațiile Curții se bazează pe următoarele surse de probe de audit:

  1. o analiză a documentației privind politicile, procedurile și acțiunile legate de sprijinul oferit statelor membre în combaterea radicalizării;
  2. discuții purtate cu reprezentanți ai direcțiilor generale din cadrul Comisiei care gestionează fonduri și instrumente ale UE destinate combaterii radicalizării, precum și cu reprezentanți ai Centrului de excelență al RAN, ai EU IRU din cadrul Europol și ai Centrului internațional pentru combaterea terorismului (o organizație care promovează schimbul de cunoștințe și de idei cu privire la combaterea terorismului);
  3. un chestionar adresat de Curte punctelor focale pentru combaterea terorismului din toate reprezentanțele permanente ale statelor membre pe lângă UE. Chestionarul a fost completat de 15 din 28 de astfel de puncte focale, ceea ce reprezintă o rată de răspuns de 54 %. Întrebările chestionarului se refereau la relevanța, la valoarea adăugată și la provocările sprijinului acordat statelor membre;
  4. vizite la autoritățile naționale de resort din Belgia și din Franța pentru a evalua relevanța și valoarea adăugată a sprijinului pe care acestea îl primesc.

Observații

Sprijinul este relevant și bine conceput

15

Curtea a examinat cadrul de politică al Comisiei pentru a evalua dacă acesta ținea cont de nevoile statelor membre și dacă existau eventuale lacune. De asemenea, Curtea a examinat dacă acțiunile au fost astfel concepute încât intervenția la nivel european să aducă beneficii statelor membre.

Comisia a abordat nevoile statelor membre, cu câteva excepții

16

Factorii de decizie din statele membre pot informa Comisia cu privire la domeniile în care au nevoie de sprijin în combaterea radicalizării. Această informare are loc prin intermediul unor diverse reuniuni, rețele și documente (de exemplu, prin intermediul Grupului de lucru pentru probleme de terorism din cadrul Consiliului, al rețelei de factori de decizie în materie de prevenire lansate în februarie 2017 și al concluziilor Consiliului) sau în cadrul procesului de aprobare a programelor de activitate pentru fondurile UE. Conform constatărilor Curții, Comisia a ținut cont de nevoile exprimate de factorii de decizie din statele membre atunci când a proiectat cadrul său de politici pentru combaterea radicalizării (a se vedea caseta 4).

Caseta 4

Exemple în care Comisia a ținut seama de nevoile exprimate de statele membre

În noiembrie 2015, miniștrii justiției și ai afacerilor interne din statele membre au subliniat, în cadrul concluziilor Consiliului Uniunii Europene, nevoia ca statele membre să fie sprijinite de Comisie în combaterea radicalizării din închisori. În semn de răspuns la acest apel, Comunicarea din 2016 privind sprijinirea prevenirii radicalizării care duce la extremism violent a inclus și punerea accentului pe radicalizarea din închisori.

În urma atacurilor teroriste de la Paris și din Danemarca de la începutul anului 2015, miniștrii educației din statele membre au adoptat în 2015 Declarația de la Paris privind promovarea prin educație a spiritului cetățenesc și a valorilor comune ale libertății, toleranței și nediscriminării. În concordanță cu această declarație, Comunicarea din 2016 privind sprijinirea prevenirii radicalizării care duce la extremism violent a pus un accent mai mare pe combaterea excluziunii sociale.

17

La fel cum nevoile statelor membre s-au schimbat ca reacție la situația de amenințare aflată într-o continuă schimbare, așa și sprijinul Comisiei a luat alte forme. Atunci când decide să aducă modificări la nivelul sprijinului său, Comisia ia în considerare activitatea unor organisme europene precum Europol, care îi pun la dispoziție informații cu privire la situația de amenințare din diferitele state membre (a se vedea caseta 5).

Caseta 5

Sprijinul Comisiei se modifică în funcție de situația de amenințare

Ca urmare a atacurilor teroriste care au avut loc recent în Europa și pe baza analizei furnizate de Europol, Comunicarea din 2016 privind sprijinirea prevenirii radicalizării care duce la extremism violent a subliniat amenințarea pe care o reprezintă luptătorii teroriști străini care se întorc în UE (cei care își părăsesc domiciliul din UE și se deplasează în alte țări, de exemplu în zonele de conflict din Siria și din Irak, pentru a participa la lupte teroriste sau la instrucție în scopuri teroriste). În comunicare, s-a reîntărit ideea sprijinului acordat pentru elaborarea unor strategii de ieșire care să ajute persoanele vizate să se distanțeze de mediile radicalizate și să se reintegreze în societate.

18

Întrucât Comisia ține cont de nevoile exprimate de statele membre, cadrul de politică orientează sprijinul acordat acestora către domeniile relevante. Răspunsurile la întrebările din chestionarul Curții au confirmat faptul că majoritatea respondenților considerau că sprijinul acordat de Comisie statelor membre în diversele domenii era relevant (a se vedea figura 2). Procentul varia între 64 % și 80 %, în funcție de domeniu. Anexa arată că Comisia nu numai că s-a concentrat pe domenii relevante în cadrul său de politici, dar a și utilizat diversele fonduri ale UE pentru a implementa acțiuni care abordează efectiv în practică domeniile respective.

Figura 2

Relevanța sprijinului Comisiei

Sursa: Chestionarul de audit adresat reprezentanțelor permanente ale statelor membre pe lângă UE.

19

Au existat însă unele excepții în care nevoile nu au fost suficient abordate:

  1. Autoritățile belgiene au comunicat Curții că chestiunea mijloacelor tradiționale de comunicare în masă (televiziune, radio și presa scrisă) nu a fost abordată în mod suficient în cadrul de politici. Potrivit acestora, includerea acestei chestiuni în cadrul de politici era importantă pentru a permite o reflecție asupra rolului pe care îl are mass-media nu numai în ceea ce privește încurajarea persoanelor să părăsească Europa pentru a lupta în Siria, ci și în ceea ce privește contribuția ei la polarizarea în societate, care poate crea tensiuni ce duc la radicalizare.
  2. Nevoia de a se elabora strategii de ieșire (a se vedea caseta 5) nu a fost abordată în mod suficient în practică. În 2014, Comisia a lansat o cerere de propuneri de proiecte în vederea finanțării lor prin componenta „Poliție” din cadrul Fondului pentru securitate internă. Această cerere viza să abordeze două priorități, și anume: prevenirea radicalizării și elaborarea unor strategii de ieșire. Cu toate acestea, numai proiectele care abordau primul obiectiv, cel legat de prevenirea radicalizării, au fost finanțate, întrucât ele au fost cele care au primit un punctaj mai mare. Programele de activitate anuale pentru 2015 și 2016 stabilite pentru componenta „Poliție” din cadrul Fondului pentru securitate internă nu mai prevedeau nicio cerere nouă de propuneri pentru elaborarea de programe privind strategiile de ieșire.

Sprijinul este astfel conceput încât intervenția la nivel european să aducă beneficii statelor membre

20

Comisia nu numai că se concentrează pe domeniile relevante, dar și utilizează fondurile și instrumentele UE pentru a furniza statelor membre un sprijin concret și astfel conceput încât intervenția la nivel european să producă beneficii. Printre exemplele de sprijin de acest tip se numără RAN (a se vedea caseta 1), Forumul UE pentru internet, Rețeaua europeană de comunicații strategice și EU IRU din cadrul Europol (a se vedea caseta 2). Aceste inițiative, care abordează în mod specific problema radicalizării, promovează cooperarea între statele membre și nu ar fi implementate deloc – sau nu la fel de eficient – dacă statele membre ar acționa separat.

21

Programele naționale din cadrul componentei „Poliție” a Fondului pentru securitate internă care sunt gestionate de statele membre sunt de asemenea astfel concepute încât intervenția la nivel european să aducă beneficii prin ridicarea standardelor naționale cu scopul de a se reduce disparitățile și prin stimularea creării unor sinergii între statele membre. 18 state membre au inclus acțiuni specifice de combatere a radicalizării în programele lor naționale. Belgia, de exemplu, a finanțat proiecte menite să sporească sensibilizarea cu privire la chestiunea radicalizării în închisori, să sprijine o rețea de asistare a familiilor vulnerabile și să finanțeze echipe multidisciplinare mobile pentru a analiza nevoile autorităților locale și pentru a propune strategii locale.

Comisia promovează sinergiile, însă se mai pot aduce îmbunătățiri la nivel de coordonare

22

Comisia este din ce în ce mai activă în acordarea unui sprijin statelor membre pentru combaterea radicalizării. 14 dintre cei 15 respondenți la chestionarul Curții (a se vedea punctul 14) considerau că, în prezent, Comisia este mai activă față de acum cinci ani. Diversitatea acțiunilor Comisiei, care implică fonduri diferite gestionate de opt direcții generale și care sunt răspândite în diferite domenii de politică (a se vedea punctul 5), necesită o coordonare eficace. Prin urmare, Curtea a examinat dacă Comisia și-a coordonat acțiunile în așa fel încât să valorifice la maximum posibilele sinergii. Curtea a examinat procedurile prin care diversele direcții generale implicate sunt consultate înainte de acordarea finanțării din partea UE. De asemenea, Curtea a examinat principalele acțiuni finanțate de diferitele fonduri ale UE în vederea identificării sinergiilor și a evaluat dacă Comisia dispune de o imagine de ansamblu exhaustivă asupra tuturor acțiunilor sale de combatere a radicalizării, element necesar pentru a se valorifica la maximum sinergiile potențiale. Curtea a verificat, în special, dacă Comisia a utilizat la maximum instrumentul reprezentat de RAN, de exemplu, pentru diseminarea rezultatelor obținute de acțiuni finanțate de UE în acest domeniu.

Comisia încurajează sinergiile

23

În anexă se arată cum diferite acțiuni ale Comisiei pot aborda chestiuni similare. Dat fiind că Comisia este din ce în ce mai activă în acest domeniu, există oportunități pentru crearea de sinergii, în special acolo unde acțiunile se intersectează. Printre mai multe exemple în acest sens se numără următoarele:

  1. finanțarea acordată statelor membre din componenta „Poliție” din cadrul Fondului pentru securitate internă pentru instruirea cadrelor didactice putea aborda chestiuni similare celor vizate de proiecte din cadrul Erasmus+;
  2. proiectele finanțate prin programul „Justiție” având ca scop instruirea personalului din închisori și creșterea gradului de conștientizare al acestuia puteau aborda chestiuni similare celor abordate de proiecte finanțate prin Erasmus+ sau prin componenta „Poliție” din cadrul Fondului pentru securitate internă.
24

Comisia dispune de un număr de proceduri pentru a facilita coordonarea, scopul fiind acela de a maximiza sinergiile și de a evita duplicarea sprijinului (a se vedea caseta 6).

Caseta 6

Exemple de proceduri ale Comisiei utilizate pentru facilitarea coordonării

Prin procesul denumit consultare între servicii, diversele direcții generale colaborează între ele în vederea aprobării programelor de activitate anuale în care sunt stabilite acțiunile prevăzute a fi finanțate din fonduri ale UE. Unele programe de activitate anuale impun ca proiectele să vină în completarea altor acțiuni. De exemplu:

  • programul de activitate anual pe 2016 pentru programul „Justiție” prevedea că acțiunile trebuie să asigure coerența, complementaritatea și sinergia cu acțiuni sprijinite de alte fonduri ale UE, inclusiv de componenta „Poliție” din cadrul Fondului pentru securitate internă, de Erasmus+ și de Orizont 2020;
  • programul de activitate anual pe 2016 pentru acțiunile finanțate din componenta „Poliție” din cadrul Fondului pentru securitate internă și gestionate la nivel central de Comisie prevedea că proiectele trebuie să asigure complementaritatea cu activități desfășurate de Europol.

Cererile de propuneri (procedura prin care se lansează invitația de a se depune cereri de finanțare de proiecte) pot impune solicitanților de finanțare să demonstreze că nu vor duplica inițiative deja existente. De exemplu, cererea de propuneri din 2014 pentru componenta „Poliție” din cadrul Fondului pentru securitate internă având ca temă prevenirea radicalizării impunea solicitanților cerința să demonstreze că propunerile lor nu dublau activități, proiecte și inițiative deja existente, inclusiv activități ale RAN.

25

Examinarea Curții a acoperit acțiuni derulate în diferite domenii și finanțate prin fonduri diferite. Conform constatărilor Curții, modul în care Comisia a realizat coordonarea a dus la crearea unor sinergii între acțiunile sale. De exemplu, RAN este utilizat pentru a disemina rezultatele altor proiecte finanțate din fonduri ale UE (a se vedea caseta 7). În figura 3 sunt prezentate și alte exemple în acest sens. Figura prezintă mai multe acțiuni finanțate de trei fonduri ale UE și demonstrează faptul că există într-adevăr sinergii atât în cadrul fondurilor, cât și între acestea. De exemplu, Comisia a recurs la cel de Al șaptelea program-cadru (programul de cercetare care a precedat programul Orizont 2020) pentru a finanța proiectul de cercetare IMPACT10, care a dezvoltat instrumente pentru evaluarea acțiunilor vizând radicalizarea. Aceste instrumente au fost utilizate în cadrul proiectului STRESAVIORA, finanțat prin componenta „Poliție” din cadrul Fondului pentru securitate internă. Amploarea acestui proiect a fost mărită ulterior și rezultatele sale au fost diseminate prin intermediul unui proiect finanțat prin Erasmus+.

Caseta 7

RAN Collection (culegerea RAN): un exemplu de sinergie între diverse proiecte finanțate de UE în acest domeniu

Culegerea de abordări și practici a RAN (RAN Collection of Approaches and Practices), care este actualizată în mod regulat din 2014, conține detalii cu privire la proiecte implementate în UE pe tema radicalizării și cu aplicabilitate și în alte contexte. Proiectele au fost prezentate și supuse unei evaluări inter pares în cadrul unei reuniuni a unuia dintre grupurile de lucru ale RAN și ulterior aprobate de Comitetul director al RAN. Culegerea RAN cuprinde 108 practici, dintre care unele sunt derivate din 16 proiecte finanțate de UE.

Figura 3

Exemple de sinergii între acțiunile desfășurate de Comisie pe tema radicalizării

Sursa: Curtea de Conturi Europeană.

Există unele lacune la nivel de coordonare

26

Deși Comisia a reușit să identifice și să valorifice multe legături între acțiunile sale, există unele lacune la nivel de coordonare globală:

  1. Planificarea și raportarea cu privire la diferitele fonduri ale UE sunt asigurate de diverse direcții generale (a se vedea anexa). De exemplu, Direcția Generală Educație, Tineret, Sport și Cultură este responsabilă de coordonarea proiectelor finanțate prin Erasmus+, iar Direcția Generală Justiție și Consumatori este responsabilă de coordonarea proiectelor finanțate prin programul „Justiție”. Direcția Generală Migrație și Afaceri Interne este direcția principală care răspunde de elaborarea cadrului de politici al Comisiei și de monitorizarea implementării acestui cadru11. Cu toate acestea, până în 2017, nu a existat niciun cadru cu ajutorul căruia să se realizeze o coordonare a tuturor acțiunilor UE care vizează radicalizarea, astfel încât posibilele sinergii între fonduri să poată fi identificate.
  2. Direcția Generală Migrație și Afaceri Interne nu a procedat la o inventariere a proiectelor finanțate de UE pe tema radicalizării decât în 2017. Aceasta a însemnat că, până la acea dată, Comisia nu a dispus de o listă consolidată a acțiunilor de combatere a radicalizării finanțate de diferitele fonduri ale UE. Acest demers nu s-a limitat însă decât la acțiunile gestionate la nivel central de către Comisie, nefiind incluse și cele gestionate de statele membre prin programele lor naționale.
27

În cursul discuțiilor purtate cu reprezentanți ai EU IRU din cadrul Europol și cu cei ai Rețelei europene de comunicații strategice, au fost identificate oportunități pentru o mai bună coordonare între acțiunile finanțate de UE. Astfel:

  1. Europol a sugerat că exista posibilitatea unei sinergii mai mari prin coordonarea calendarului campaniilor de contradiscursuri și a conținutului acestora cu retragerea din mediul online a materialelor cu caracter terorist;
  2. reprezentanții Rețelei europene de comunicații strategice au sugerat că această rețea ar avea de câștigat dacă ar avea acces la analiza realizată de Europol cu privire la tendințele de manifestare a propagandei teroriste (în măsura în care acest lucru este permis prin acordul administrativ dintre Comisie și Europol), precum și dacă ar avea o implicare mai mare în VOX-Pol12, un proiect de cercetare finanțat de UE în acest domeniu. Informațiile din aceste surse ar permite rețelei să furnizeze guvernelor o consiliere mai bună în ceea ce privește elaborarea strategiilor de comunicare și organizarea campaniilor de contradiscursuri.

Rețeaua RAN nu este utilizată la întregul său potențial

28

Deși RAN produce beneficii utile ca urmare a intervenției la nivel european, Curtea a constatat că această valoare adăugată nu este valorificată la maximum în practică13. Astfel:

  1. RAN ar putea produce mai multe realizări practice, printre altele, prin analizarea practicilor din statele membre (de exemplu, prin efectuarea mai multor vizite la fața locului) și prin elaborarea unui inventar comparativ detaliat al abordărilor implementate în fiecare stat membru. Comunicarea din 2014 privind prevenirea radicalizării către terorism face referire la culegerea de bune practici a RAN, publicată pentru prima dată în 2014. Cu toate acestea, în introducerea care precedă această culegere se indică faptul că practicile prezentate au doar un caracter informativ și sunt menite să servească doar drept surse de inspirație. De asemenea, Curtea a constatat că descrierile din culegerea respectivă nu conțin informații suficiente cu privire la modul în care proiectul a fost finanțat, astfel încât părțile interesate să poată identifica sursele potențiale de finanțare din partea UE pentru tipurile de proiecte pe care doresc să le implementeze.
  2. Comisia nu a analizat motivele pentru care gradul de utilizare a RAN este mai mic în unele state membre spre deosebire de alte state membre (a se vedea figura 4). Această diferență se poate explica prin faptul că statele membre au percepții diferite asupra terorismului ca amenințare, prin accentul pus de RAN pe anumite tipuri de terorism, prin faptul că abordarea acestei rețele este una „de jos în sus” (informarea factorilor de decizie cu privire la perspectivele practicienilor în domeniu) sau prin faptul că principala limbă utilizată în cadrul reuniunilor sale este limba engleză. Nu se ține nicio evidență cronologică a ratelor de participare ale diferitelor state membre.
  3. Una dintre modalitățile prin care Comisia încearcă să asigure un grad mai mare de cunoaștere a proiectelor finanțate de UE constă în încurajarea participanților la proiectele respective să disemineze rezultatele acestora prin intermediul grupurilor de lucru ale RAN. De exemplu, din 20 de proiecte finanțate prin ISEC14 care au fost finalizate după 2011 (anul creării RAN) și pe care Comisia le-a evaluat ca fiind bune, foarte bune sau excelente, aceasta a propus diseminarea rezultatelor prin RAN pentru 16 dintre acestea. Cu toate acestea, Curtea a constatat că, pentru mai mult de jumătate din proiectele respective, această diseminare nu a avut loc în practică. La momentul auditului Curții, doar 7 % din aceste proiecte (44 %) fuseseră efectiv prezentate în fața unui grup de lucru al RAN, în cadrul unui atelier sau în cadrul unei conferințe.
  4. Autoritățile belgiene au informat Curtea că practicienii de pe teren din organizații de mici dimensiuni care nu au legătură cu autoritățile publice (de exemplu, rețele de grupuri locale de mame ale luptătorilor străini) nu sunt implicate în mod suficient în RAN astfel încât să se asigure o abordare de „jos în sus” veritabilă.
  5. Unul dintre obiectivele RAN este de a îmbunătăți comunicarea ascendentă („de jos în sus”) dinspre practicieni înspre factorii de decizie. Cu toate acestea, mai puțin de jumătate dintre respondenții la un sondaj realizat chiar de RAN în 2016 în rândul practicienilor din cadrul rețelei considerau că rețeaua i-a ajutat într-adevăr să influențeze factorii de decizie. Mai mult, patru dintre respondenții la chestionarul Curții sugerau că legătura dintre RAN și factorii de decizie ar putea fi consolidată, de exemplu, prin facilitarea într-un cadru formal a schimburilor de metode și de idei. Intervalul de timp în care nevoile identificate de practicieni ajung să fie incluse în cadrul de politici al Comisiei poate fi uneori prea lung. De exemplu, chestiunea radicalizării în închisori a fost discutată încă din 2011 la nivel de practicieni (de exemplu, de către personalul din închisori, consilierii de probațiune, cadrele didactice și asistenții sociali) în cadrul Grupului de lucru al RAN privind detenția și probațiunea. Cu toate acestea, Comisia a identificat abia în 2015 acțiuni specifice care să fie finanțate prin programul „Justiție” pentru abordarea acestei chestiuni.

Figura 4

Participanții la grupurile de lucru ale RAN începând cu octombrie 2015

Sursa: Curtea de Conturi Europeană, pe baza datelor furnizate de Comisie.

Cadrul utilizat de Comisie pentru evaluarea rezultatelor nu este suficient de dezvoltat

29

Curtea a examinat dacă Comisia dispune de indicatori de performanță cu ajutorul cărora să poată evalua eficacitatea sprijinului său global și dacă au fost stabilite ținte realiste. Ea a examinat, de asemenea, dacă indicatorii măsoară nu numai activitatea, ci și progresul real înregistrat în direcția îndeplinirii obiectivului global de a ajuta statele membre să combată radicalizarea care duce la terorism. La nivelul individual al acțiunilor, Curtea a examinat dacă Comisia procedează la evaluarea eficacității sprijinului său pentru a identifica ce anume funcționează și în ce domenii sau ce anume nu funcționează și de ce se întâmplă acest lucru. Comisia are nevoie de aceste informații pentru a putea:

  1. da curs solicitărilor Parlamentului European de a evalua Strategia UE pentru combaterea radicalizării și a recrutării în scopuri teroriste15;
  2. aduce îmbunătățiri și ajustări politicii și sprijinului său în mod constant, în funcție de evoluția situației de amenințare și a nevoilor utilizatorilor efectivi;
  3. disemina și intensifica exemplele de proiecte de succes cu scopul de a valorifica la maximum sinergiile potențiale (și de a evita diseminarea rezultatelor unor proiecte ineficace sau contraproductive);
  4. demonstra cetățenilor că inițiativele pot fi eficace.

Comisia nu procedează la evaluarea succesului său global în atingerea obiectivelor de politică

30

Conform constatărilor Curții, cadrul pe care Comisia îl utilizează pentru evaluarea atât a eficacității, cât și a raportului costuri–beneficii al politicii sale de sprijinire a statelor membre în combaterea radicalizării nu fusese dezvoltat în mod suficient. De exemplu, Comisia:

  1. nu a defalcat obiectivele globale ale politicii sale de combatere a radicalizării în obiective mai specifice și mai ușor măsurabile;
  2. nu a stabilit indicatori și ținte adecvate pentru diferitele fonduri ale UE utilizate, pentru a putea măsura performanța în combaterea radicalizării;
  3. nu a furnizat nicio imagine de ansamblu exhaustivă a acțiunilor finanțate de UE în domeniul combaterii radicalizării (a se vedea punctul 26);
  4. nu a prezentat nicio situație completă a costurilor pe care le implică combaterea radicalizării. Comunicarea din 2014 privind prevenirea radicalizării către terorism nu conținea nicio informație cu privire la sumele alocate pentru finanțare. Comisia a explicat că măsurile prezentate urmau să fie puse în aplicare utilizând resursele existente, dar nu specifica în mod exact ce resurse. Comunicarea din 2016 privind sprijinirea prevenirii radicalizării care duce la extremism violent oferea unele informații cu privire la finanțare și la costuri, la fel ca și Evaluarea cuprinzătoare a politicii de securitate a UE din iulie 201716. Cu toate acestea:
    1. unele acțiuni, cum ar fi proiectele finanțate de componenta „Poliție” din cadrul Fondului pentru securitate internă, sunt omise;
    2. costurile pe care le implică unele acțiuni, în special EU IRU, Forumul UE pentru internet, Programul de autonomizare a societății civile și Rețeaua europeană de comunicații strategice, nu sunt specificate;
    3. informațiile legate de finanțarea diverselor acțiuni acoperă perioade diferite;
    4. nu se face nicio distincție între costurile acțiunilor care sunt concepute în mod specific pentru combaterea radicalizării (de exemplu, 25 de milioane de euro pentru Centrul de excelență al RAN) și costurile acțiunilor care nu sunt legate în mod specific de acest obiectiv, dar care contribuie totuși la prevenirea radicalizării (de exemplu, 25,6 miliarde de euro pentru promovarea incluziunii sociale a grupurilor defavorizate din partea Fondului social european).
31

În consecință, nu există un raport global care să acopere atât costurile, cât și realizările acțiunilor finanțate de UE în vederea combaterii radicalizării. În schimb, aceste chestiuni fac obiectul diferitor rapoarte care descriu mai degrabă ce anume s-a realizat, în loc să măsoare succesul în atingerea obiectivelor de politică (a se vedea caseta 8).

Caseta 8

Exemple de rapoarte care descriu mai degrabă ceea ce s-a realizat, în loc să măsoare succesul în atingerea obiectivelor de politică

Raportul final privind punerea în aplicare a Strategiei de securitate internă a UE 2010-2014 descria ce anume s-a realizat pentru a sprijini statele membre în vederea combaterii radicalizării, însă nu aborda și chestiunea eficacității acestui sprijin17:

  • crearea rețelei RAN în septembrie 2011;
  • adoptarea, în ianuarie 2014, a Comunicării privind prevenirea radicalizării către terorism;
  • publicarea culegerii RAN.

În Raportul anual de activitate pe 2016 al Direcției Generale Migrație și Afaceri Interne, tabelele privind performanța componentei „Poliție” din cadrul Fondului pentru securitate internă conțin informații referitoare la numărul de contradiscursuri elaborate.

EU IRU raportează în mod periodic cu privire la volumul de conținut cu caracter terorist care este eliminat din mediul online.

Comisia nu poate demonstra cât de eficace sunt cu adevărat diferitele sale acțiuni la nivel individual

32

Implementarea unui număr mai mare de activități nu înseamnă neapărat o eficacitate mai mare. Curtea a constatat că evaluările pe care Comisia le realizează cu privire la acțiunile de sprijinire a statelor membre în vederea combaterii radicalizării deseori nu fac decât să măsoare realizările în materie de volum de activitate (de exemplu, numărul de reuniuni care au avut loc sau de documente elaborate), în loc să măsoare eficacitatea lor (de exemplu, cunoștințele dobândite de participanții la RAN, modul în care aceștia au pus în aplicare cunoștințele respective sau impactul acestora asupra activității lor cotidiene în acest domeniu). Recenta evaluare cuprinzătoare a politicii de securitate a UE a subliniat, la rândul ei, necesitatea ca rezultatele și eficacitatea acțiunilor care urmăresc prevenirea terorismului să fie evaluate. În consecință, după cum se arată la punctele următoare, Comisia nu poate demonstra cât de eficace sunt într-adevăr diversele acțiuni finanțate de UE în vederea combaterii radicalizării.

33

Pentru proiectele finanțate prin componenta „Poliție” din cadrul Fondului pentru securitate internă sunt prevăzute evaluări. Cu toate acestea, proiectele duc adesea lipsă de indicatori care să măsoare eficacitatea. De exemplu, dintre cele cinci propuneri de proiecte care au fost acceptate în urma cererii de propuneri din 2014 pe tema radicalizării [a se vedea punctul 19 litera (b)], Comisia a considerat că trei18 conțineau strategii de monitorizare și de evaluare deficitare, vagi sau simpliste și duceau lipsă de indicatori care să măsoare cât de eficace erau proiectele respective cu adevărat.

34

Pentru ISEC (fondul care a precedat componenta „Poliție” din cadrul Fondului pentru securitate internă), Comisia a examinat raportul final19 al fiecărui proiect și a descris rezultatele obținute din punctul de vedere al realizărilor concrete. De asemenea, Comisia a evaluat calitatea rezultatelor, mai exact dacă acestea prezentau utilitate și o aplicabilitate și în alte contexte, dacă ar trebui sau nu asigurată diseminarea lor și modul în care ar trebui să aibă loc aceasta. Aceste examinări nu ofereau însă o evaluare bazată pe probe concrete a impactului fiecărui proiect în parte. Dat fiind că proiectele nu prevăzuseră indicatori care să măsoare eficacitatea și care să fi fost încorporați efectiv în structura lor, examinările respective consemnau aprecierea evaluatorului cu privire la gradul probabil de eficacitate al acestor proiecte.

35

EU IRU din cadrul Europol semnalează conținutul online cu caracter terorist și alertează în acest sens furnizorii de servicii care găzduiesc astfel de conținut, astfel încât aceștia din urmă să îl poată elimina. Performanța este măsurată din perspectiva volumului și a proporției de conținut semnalat care este eliminat de furnizorii de servicii (a se vedea figura 5). Statisticile rezultate prezintă următoarele limitări:

  1. ele nu indică cât din conținutul respectiv a fost eliminat exclusiv ca urmare a acțiunilor EU IRU. Într-adevăr, EU IRU poate solicita societăților furnizoare de servicii de internet să elimine propagandă teroristă care a fost semnalată și de către statele membre20. Riscul unei astfel de situații este însă mai mic pentru cazurile în care EU IRU examinează propagandă care este elaborată în alte limbi decât cele ale UE (de exemplu, în arabă, rusă sau turcă) și care este mai puțin probabil să fie controlată de către unitățile naționale de semnalare a conținutului online. EU IRU nu dispune de niciun fel de informații care să indice cât din conținutul cu caracter terorist a fost eliminat de societățile de internet exclusiv ca urmare a solicitării sale, fără ca acest conținut să fi fost semnalat și de către unitățile naționale de semnalare a conținutului online, de societatea civilă sau chiar de către societățile de internet înseși. Societățile furnizoare de servicii de internet nu furnizează niciun feedback cu privire la motivele pentru care un conținut anume a fost eliminat;
  2. ele nu demonstrează eficacitatea din punctul de vedere al volumului de propagandă teroristă care continuă să existe în mediul online. Cei zece respondenți la chestionarul Curții care și-au exprimat punctul de vedere cu privire la acest aspect considerau că una dintre provocările cu care se confruntă EU IRU este aceea că propaganda care este eliminată este pur și simplu reîncărcată sau mutată pe alte platforme (are loc așa-numitul efect al jocului „lovește cârtița”). Cu ocazia Forumului UE pentru internet din decembrie 2016 (a se vedea caseta 2), principalele societăți furnizoare de servicii de internet au prezentat o inițiativă menită să ajute la prevenirea reîncărcării pe alte platforme a propagandei eliminate anterior. Autoritățile franceze cu care Curtea a avut întrevederi au evidențiat nevoia de a se demonstra eficacitatea acestui mecanism. Ele au subliniat totodată dificultatea de a se găsi un echilibru optim între diminuarea posibilităților de accesare a propagandei teroriste pe internet și impulsionarea teroriștilor să recurgă la sisteme de mesagerie mai complexe și clandestine, ceea ce ar putea îngreuna investigațiile;
  3. ele nu măsoară viteza de reacție, de exemplu, intervalul de timp scurs între momentul încărcării pe o platformă a conținutului suspicios și momentul identificării acestuia de EU IRU sau intervalul de timp scurs între momentul semnalării conținutului către societățile de internet și eliminarea conținutului respectiv de către acestea.

Figura 5

Statisticile privind EU IRU

1 iulie 2015-1 iulie 2016 1 iulie 2016-1 iunie 2017
Propuneri de retragere a conținutului 9 787 20 174
Conținut eliminat de furnizorii de servicii de internet 8 949 16 143
Rata de succes 91,4 % 80,0 %

Sursa: Raportul Europol – EU Internet Referral Unit Year One Report (primul raport anual al unității EU IRU) și date ale Europol.

36

Direcția Generală Migrație și Afaceri Interne stabilește în planul său de activitate anual ținte cuantificate detaliate pentru RAN, examinând progresele realizate în atingerea lor în rapoarte de progres trimestriale și anuale. Aceste planuri și rapoarte nu fac însă decât să enumere activitățile, de exemplu numărul de reuniuni, de participanți, de documente premergătoare, de vizite de studiu, de seminare, de conferințe, de buletine informative, de cursuri de formare, de ateliere, de documente de politică și de documente de reflecție. Comisia nu a solicitat Centrului de excelență al RAN informații cu ajutorul cărora să monitorizeze eficacitatea acestuia, de exemplu, în ceea ce privește gradul de satisfacție a participanților, cunoștințele și contactele dobândite, modul în care acestea au fost utilizate și difuzate în statele membre, precum și impactul lor asupra activității cotidiene a participanților sau asupra rezultatelor organizației participante (de exemplu, dacă formarea a ajutat efectiv forțele de poliție să identifice persoanele radicalizate și să atenueze riscul reprezentat de acestea). Centrul de excelență al RAN a efectuat totuși, din proprie inițiativă, o serie de sondaje care oferă unele indicii cu privire la gradul de utilitate a produselor sale. De exemplu, un sondaj realizat în august 2016 arăta că aproape 90 % din participanții la evenimentele organizate în cadrul RAN considerau că participarea lor urma să aibă un impact pozitiv asupra activității lor zilnice.

Concluzii și recomandări

37

Statele membre sunt responsabile de propria securitate națională, inclusiv de lupta împotriva terorismului. UE are, la rândul ei, rolul de a asigura un nivel ridicat de securitate prin facilitarea schimbului de informații, a cooperării operaționale și a schimbului de cunoștințe și de experiențe în materie. În 2005, UE a elaborat strategia sa de combatere a terorismului, care este structurată în jurul a patru piloni. Primul pilon urmărește să prevină atragerea persoanelor către terorism, prin abordarea cauzelor radicalizării și ale recrutării în scopuri teroriste. Întrucât radicalizarea este cauzată de mai mulți factori, se implementează o gamă largă de acțiuni pentru a se aborda această problemă. Prin urmare, Comisia recurge la o gamă din ce în ce mai largă de fonduri existente ale UE pentru a sprijini statele membre în acest sens.

38

În cadrul auditului său, Curtea a examinat dacă sprijinul pe care Comisia îl acordă statelor membre în combaterea radicalizării care duce la terorism a fost gestionat în mod corespunzător. În ansamblu, Curtea a constatat că nevoile statelor membre au fost abordate de Comisie, însă existau unele lacune la nivel de coordonare și de evaluare.

39

Comisia a promovat cooperarea între statele membre prin intermediul unor inițiative relevante, cum ar fi Rețeaua UE pentru sensibilizarea publicului cu privire la radicalizare (RAN), Forumul UE pentru internet și Rețeaua europeană de comunicații strategice (a se vedea punctele 15-21).

40

Comisia a coordonat sprijinul său transversal, de exemplu, prin consultări între diversele direcții generale competente, în procesul de aprobare a programelor de activitate. Acest lucru a dus la obținerea unor sinergii între acțiunile sale. Cu toate acestea, în pofida unor ameliorări recente, se mai pot aduce îmbunătățiri în ceea ce privește coordonarea acțiunilor Comisiei. De exemplu, imaginea de ansamblu de care Comisia dispune asupra acțiunilor finanțate de UE în acest domeniu nu le include și pe cele gestionate de statele membre, ceea ce ar putea fi util pentru a se valorifica la maximum eventualele sinergii. De asemenea, Curtea a constatat că rețeaua RAN, una dintre principalele inițiative ale Comisiei, nu a fost utilizată la întregul său potențial pentru a se disemina rezultatele obținute de proiecte de succes finanțate de UE (a se vedea punctele 22-28).

Recomandarea 1

Îmbunătățirea cadrului de coordonare globală a acțiunilor vizând combaterea radicalizării

Comisia ar trebui să aducă îmbunătățiri cadrului prin care se urmărește coordonarea globală a acțiunilor finanțate de UE în vederea sprijinirii statelor membre în combaterea radicalizării. Comisia ar trebui, în special:

  1. să includă, în lista acțiunilor care vizează radicalizarea și care beneficiază de sprijin de la UE, și acțiunile majore finanțate de UE, dar gestionate de statele membre. Comisia ar trebui să actualizeze periodic această listă cu scopul de a valorifica la maximum potențialele sinergii, în special acolo unde se intersectează fonduri și instrumente diferite. Lista respectivă ar trebui pusă la dispoziția solicitanților de sprijin pentru proiecte;
  2. să valorifice la maximum potențialele sinergii între acțiunile Comisiei prin introducerea în mod formal a cerinței de utilizare a RAN în vederea diseminării rezultatelor proiectelor finanțate de UE care au avut succes.

Data-țintă pentru punerea în aplicare a recomandării: iunie 2019.

Recomandarea 2

Intensificarea sprijinului practic acordat practicienilor și factorilor de decizie din statele membre

Comisia ar trebui:

  1. să îmbunătățească comunicarea dintre practicieni și factorii de decizie prin intermediul unui schimb structurat și regulat de metode și de idei;
  2. să analizeze participarea practicienilor din statele membre la RAN, punând în special accentul pe eventualitatea ca țările mai puțin active să devină mai implicate;
  3. să analizeze nivelul de implicare a practicienilor în cadrul RAN, asigurându-se de reprezentarea adecvată a diferitor tipuri de părți interesate, inclusiv rețele de organizații de la fața locului, care nu au legătură cu autoritățile publice, în vederea consolidării abordării ascendente („de jos în sus”);
  4. să acorde sprijin responsabililor proiectelor vizând combaterea radicalizării la evaluarea eficacității practicilor lor și a aplicabilității acestora în alte contexte și să sporească relevanța culegerii RAN prin includerea în aceasta a mai multor informații privind eficacitatea practicilor și privind celelalte contexte în care acestea mai pot fi aplicate;
  5. să includă în culegerea RAN o explicație clară a modului în care acțiunile sunt finanțate din fonduri ale UE.

Data-țintă pentru punerea în aplicare a recomandării: iunie 2019.

41

Comisia nu și-a dezvoltat în mod suficient cadrul pe care îl utilizează pentru evaluarea atât a eficacității, cât și a raportului costuri-beneficii al sprijinului pe care îl furnizează. De exemplu, Comisia nu a defalcat obiectivele globale de politică în obiective mai specifice și mai ușor măsurabile, iar fondurile pe care Comisia le utilizează în vederea combaterii radicalizării nu sunt însoțite de indicatori și de ținte astfel concepute încât să măsoare reușita în atingerea acestui obiectiv (a se vedea punctele 29-31).

42

Mai mult, realizările unei acțiuni date sunt adesea măsurate din punctul de vedere al volumului de activitate desfășurat, și nu din punctul de vedere al eficacității acesteia. Prin urmare, există riscul ca unele lecții utile să nu fie făcute cunoscute sau să nu fie luate în considerare atunci când Comisia concepe noi acțiuni sau când procedează la dezvoltarea în continuare a politicii sale (a se vedea punctele 32-36).

Recomandarea 3

Îmbunătățirea cadrului de evaluare a rezultatelor

Comisia ar trebui să evalueze gradul său de reușită în atingerea obiectivelor sale de politică și să se asigure că acțiunile finanțate de UE pot furniza probe care să facă dovada eficacității lor reale. În special, Comisia ar trebui:

  1. să desfășoare consultările necesare și să realizeze cercetările de care este nevoie pentru a identifica obiectivele și indicatorii care să îi permită să își evalueze succesul și raportul costuri-beneficii în atingerea obiectivelor sale de politică legate de sprijinul acordat statelor membre pentru combaterea radicalizării. Comisia ar trebui ulterior să raporteze cu regularitate cu privire la progresul global realizat în direcția îndeplinirii obiectivelor politicii sale de combatere a radicalizării, inclusiv cu privire la fondurile UE implicate;
  2. să solicite centrului de excelență al RAN să prezinte rapoarte mai detaliate cu privire la eficacitatea acestuia, de exemplu cu privire la gradul de satisfacție a participanților, la cunoștințele și contactele dobândite, la modul în care acestea au fost utilizate în practică și la impactul lor asupra activității cotidiene a participanților sau asupra rezultatelor organizației participante;
  3. să supervizeze, prin intermediul Forumului UE pentru internet:
    • cooperarea dintre unitatea EU IRU și unitățile naționale de semnalare a conținutului online în ceea ce privește asigurarea complementarității și evitarea duplicării inutile a semnalării conținutului cu caracter terorist societăților de internet;
    • măsura în care eliminarea propagandei teroriste are un impact asupra prevalenței acesteia în mediul online;
    • promptitudinea cu care conținutul semnalat de EU IRU este eliminat din mediul online;
  4. să se asigure că solicitanții de sprijin pentru proiecte demonstrează modul în care vor măsura eficacitatea proiectelor lor.

Data-țintă pentru punerea în aplicare a recomandării: iunie 2019.

Prezentul raport a fost adoptat de Camera V, condusă de domnul Lazaros S. LAZAROU, membru al Curții de Conturi, la Luxemburg, în ședința sa din 20 martie 2018.

Pentru Curtea de Conturi

Klaus-Heiner LEHNE
Președinte

Anexă

Exemple de acțiuni finanțate de UE în domeniul combaterii radicalizării

Dezvoltarea cunoștințelor privind radicalizarea și schimbul de practici în materie
Acțiune Obiectivul în combaterea radicalizării Finanțare Gestionată de
Rețeaua UE pentru sensibilizarea publicului cu privire la radicalizare (RAN) Furnizarea de sprijin statelor membre în ceea ce privește conceperea și punerea în aplicare a unor activități de prevenire eficace, punerea la dispoziție a unor orientări și manuale pentru înființarea unor structuri incluzând mai multe agenții, crearea unei platforme pentru schimbul de experiențe și de practici și inventarierea constantă a activităților de cercetare referitoare la radicalizare. Fondul pentru securitate internă – Poliție DG HOME
Granturi de cercetare Acoperirea decalajului dintre mediul academic și practicienii în materie de securitate din domeniul radicalizării cu scopul de a consolida capacitatea statelor membre de a-și ajusta abordările politice existente și de a elabora politici și practici noi. (teme de cercetare: elaborarea unei abordări exhaustive de combatere a radicalizării violente și tendințele radicalizării contemporane) Programul Orizont 2020 DG HOME
DG RTD
Proiecte în domeniul securității, implementate în cadrul gestiunii directe sau al gestiunii partajate Dezvoltarea unor instrumente de informare, de implicare și de asistență vizând actori locali și familii cu scopul de a preveni radicalizarea Fondul pentru securitate internă – Poliție DG HOME
Combaterea propagandei teroriste
Unitatea UE de semnalare a conținutului online (EU IRU) Combaterea propagandei teroriste online Europol Europol
Forumul UE pentru internet Inițiativa Comisiei prin care se urmărește implicarea societăților furnizoare de servicii de internet în combaterea propagandei teroriste. Fondul pentru securitate internă DG HOME
Rețeaua europeană de comunicații strategice Furnizarea de expertiză statelor membre, societății civile, precum și instituțiilor UE, pentru dezvoltarea cadrelor de politici, a campaniilor de comunicare sau a inițiativelor individuale. Crearea unei rețele pentru schimbul și partajarea bunelor practici, furnizarea unui sprijin practic și de recomandări care să contribuie la dezvoltarea unor contradiscursuri eficace. Fondul pentru securitate internă DG HOME
Proiecte în domeniul securității, implementate în cadrul gestiunii directe sau al gestiunii partajate Abordarea chestiunii privind conținutul online care poate duce la radicalizare Fondul pentru securitate internă – Poliție DG HOME
Promovarea unor societăți favorabile incluziunii și reziliente
Parteneriate transfrontaliere Dezvoltarea unor abordări și practici politice inovatoare care să acorde prioritate incluziunii sociale, promovării valorilor comune și înțelegerii interculturale. Erasmus+ DG EAC
Sprijin pentru reforma în materie de politici Intensificarea și diseminarea bunelor practici inovatoare care se încadrează în sfera de aplicare a Declarației de la Paris.
Serviciul european de voluntariat Promovarea valorilor fundamentale și intervenția la nivelul persoanelor și al comunităților defavorizate.
Animatorii pentru tineret Elaborarea unui set de instrumente care să conțină cele mai bune practici cu privire la modalitățile în care:
  • tinerii să fie ajutați să își sporească reziliența democratică, să se educe în domeniul mass-media și să dobândească o gândire critică;
  • tinerii pot fi învățați să rezolve conflicte și să respecte opiniile altora;
  • să se detecteze riscurile de marginalizare sau să se identifice grupurile vulnerabile.
eTwinning Conectarea cadrelor didactice și a sălilor de clasă din toată Europa prin intermediul platformei de internet eTwinning pentru identificarea celor mai bune practici în ceea ce privește abordarea chestiunii diversității în sala de clasă și transmiterea către elevi a unor valori comune, precum și în ceea ce privește detectarea riscurilor de marginalizare sau identificarea grupurilor vulnerabile.
Sprijin pentru scheme naționale și pentru proiecte locale de mică anvergură Promovarea incluziunii sociale a grupurilor defavorizate, de exemplu, prin programe de formare adaptate și prin scheme de sprijin social. Fondul social european DG EMPL
DG REGIO
Sprijin pentru școli în abordarea abandonului școlar timpuriu și în creșterea accesului la educație de calitate pentru toți.
Proiecte în domeniul ocupării forței de muncă și al inovării sociale Finanțarea unor proiecte inovatoare pe teren, promovând incluziunea socială. Programul UE pentru ocuparea forței de muncă și inovare socială DG EMPL
Proiecte în domeniul drepturilor, egalității și cetățeniei Crearea unei mai bune înțelegeri între comunități, inclusiv între comunitățile religioase, pentru a se preveni și a se combate rasismul și xenofobia prin activități interreligioase și interculturale. Programul „Drepturi, egalitate și cetățenie” DG JUST
Proiecte în domeniul securității, implementate în cadrul gestiunii directe sau al gestiunii partajate Sensibilizarea și formarea practicienilor din prima linie în vederea recunoașterii procesului de radicalizare a persoanelor care doresc să devină combatanți străini și a luării măsurilor necesare în astfel de cazuri Fondul pentru securitate internă – Poliție DG HOME
Identificarea persoanelor radicalizate și abordarea cazurilor lor
Programe de reabilitare și de deradicalizare Reabilitare și deradicalizare în interiorul și în afara închisorilor, instrumente de evaluare a riscurilor și formarea practicienilor. Programul „Justiție” DG JUST
Formarea personalului din penitenciare și a consilierilor de probațiune Implicarea Confederației Europene pentru Probațiune și a Organizației Europene a Serviciilor Penitenciare și Corecționale în formarea specifică a personalului din penitenciare și a consilierilor de probațiune.
Combaterea radicalizării în țările din afara Europei
Măsuri de combatere a terorismului Furnizarea către țările terțe a unui sprijin specializat în domeniul combaterii terorismului. Fondurile europene de dezvoltare și Instrumentul care contribuie la stabilitate și pace DG DEVCO
Instrumentul european de vecinătate DG NEAR
Luarea în considerare a dimensiunii privind combaterea radicalizării Integrarea chestiunilor legate de lupta împotriva radicalizării în diversele tipuri de sprijin acordat țărilor terțe. Fondurile europene de dezvoltare și Instrumentul care contribuie la stabilitate și pace DG DEVCO
Instrumentul european de vecinătate DG NEAR
eTwinning Plus Extinderea platformei eTwinning pentru anumite țări vizate de politica europeană de vecinătate, în special cele care se confruntă cu probleme legate de radicalizarea violentă și în care este cel mai mult nevoie de dialog intercultural. Erasmus+ DG EAC

Sursa: Curtea de Conturi Europeană, pe baza comunicărilor Comisiei privind sprijinirea prevenirii radicalizării care duce la extremism violent.

Răspunsurile Comisiei

Sinteză

V

Din 2017, Comisia și-a îmbunătățit viziunea de ansamblu asupra acțiunilor finanțate de UE și este în măsură să identifice sinergii între diferitele fonduri și acțiuni, în special în cadrul Grupului operativ privind o uniune a securității și al subgrupului său specific privind radicalizarea.

VI

Obiectivele politicii Comisiei privind prevenirea și combaterea radicalizării sunt stabilite în documentele de politică relevante. Acestea sunt, în mod necesar, de natură mai generală, obiective mai concrete fiind stabilite în cadrul inițiativelor relevante.

VII

Comisia subliniază că proiectele și inițiativele individuale sunt evaluate, iar rezultatele acestora sunt înregistrate. Acestea contribuie la evaluarea generală a fondurilor și a programelor. Cu toate acestea, Comisia recunoaște că impactul pe termen mai lung al acestor acțiuni nu este măsurat în mod sistematic.

Introducere

06

Dezvoltarea cunoștințelor privind radicalizarea nu se realizează numai prin intermediul proiectelor finanțate în cadrul programului Orizont 2020, ci și prin alte fonduri ale UE și, în special, prin intermediul Fondului pentru securitate internă – Poliție, inclusiv prin Rețeaua UE pentru sensibilizarea publicului cu privire la radicalizare (RAN), căreia îi revine și sarcina de a partaja și de a stabili bune practici.

08

Proiectele finanțate în cadrul Fondului social european vizează, printre altele, să consolideze reziliența la un nivel mai general, dar pot aborda în mod specific și radicalizarea (de exemplu, proiectul BAANA).

09

Strategiile de ieșire în sens mai larg, precum și proiectele de reabilitare și de deradicalizare nu sunt finanțate numai în cadrul programului „Justiție”, ci pot fi finanțate și prin Fondul pentru securitate internă – Poliție, așa cum este cazul în prezent cu cererea generală de propuneri pe tema radicalizării lansată în noiembrie 2017.

Observații

Caseta 5

În timp ce Comisia își adaptează într-adevăr răspunsul politic la o imagine în evoluție a amenințărilor, activitatea Comisiei în domeniul prevenirii radicalizării urmărește obiective pe termen lung, precum și obiective pe termen scurt. În acest sens, multe dintre direcțiile de lucru abordează toate formele de radicalizare.

19
  1. Chestiunea mijloacelor de comunicare în masă și a comunicării a fost abordată în mai multe moduri: a fost inclusă în Comunicarea Comisiei din 2005 (capitolul 2.1 Radiodifuziunea); această chestiune (inclusiv, în special, problema polarizării) a fost dezbătută, de asemenea, în cadrul RAN, precum și în cadrul Rețelei europene de comunicații strategice, iar Comisia a acordat prioritate acestei chestiuni în recenta cerere de propuneri din 2017 (ISF-2017-AG-RAD).

    În plus, chestiunea a fost abordată de Grupul de experți la nivel înalt privind radicalizarea al Comisiei, care, în raportul său interimar din decembrie 2017, a recomandat statelor membre (cu sprijinul Comisiei) să examineze dacă instrumentele existente sunt suficiente pentru a preveni în mod eficace răspândirea propagandei extremiste violente prin mijloacele de comunicare în masă tradiționale.
  2. Comisia a pus în aplicare măsurile necesare pentru a aborda nevoile în materie de elaborare a strategiilor de ieșire. În trecut, Comisia a mai finanțat strategii importante de ieșire în cadrul ISEC (programul specific „Prevenirea și combaterea infracționalității”), finanțarea Rețelei europene pentru deradicalizare (ENoD) din 2012-2013 fiind cel mai important exemplu. În plus, în urma adoptării Comunicării din 2014 privind radicalizarea, Comisia a invitat statele membre să includă elaborarea strategiilor de ieșire ca prioritate de finanțare în cadrul programelor lor naționale. Strategiile de ieșire rămân o prioritate și au fost incluse într-o cerere de propuneri lansată în noiembrie 20171.
Caseta 6

În plus față de procedurile și mecanismele de facilitare a coordonării dintre diferitele fonduri și inițiative menționate de Curtea de Conturi Europeană, coordonarea are loc și la nivelul mai general al politicilor, în special începând din 2017 prin intermediul Grupului operativ privind o uniune a securității, precum și, mai precis, prin subgrupul privind radicalizarea.

26

Comisia consideră că, deși un singur document sporește transparența, chiar și în lipsa unei liste consolidate de acțiuni de combatere a radicalizării finanțate de UE, serviciile relevante ale Comisiei au coordonat acțiunile prin procedurile existente.

În 2017, Comisia a înființat Grupul operativ privind o uniune a securității și subgrupul acestuia privind radicalizarea, în scopul de a îmbunătăți coordonarea acțiunilor UE de combatere a radicalizării și de a identifica sinergiile dintre diferitele fonduri și acțiuni.

27

Oportunitatea sugerată pentru o mai mare sinergie între eliminarea conținutului online și campaniile de contradiscursuri nu a fost niciodată prezentată Comisiei sau Forumului UE pentru internet, care vizează ambele obiective și care ar fi fost, prin urmare, forumul adecvat. Prin urmare, Comisia nu consideră că a existat o lipsă de coordonare din partea Comisiei.

În special prin intermediul întâlnirilor desfășurate în cadrul Forumului UE pentru internet sau în contextul Grupului consultativ al Europol în cadrul CECT (Centrul european de combatere a terorismului) înființat în octombrie 2016 și la care participă VOX-Pol și Rețeaua europeană de comunicații strategice, Comisia și, respectiv, Europol au facilitat o mai mare implicare și o mai bună coordonare între acțiunile finanțate de UE.

28
  1. RAN a produs deja un număr mare de realizări practice, printre altele, sub formă de manuale și cursuri de formare (de exemplu, programe de formare pentru polițiștii europeni, Manifestul pentru educație, Manualul privind luptătorii teroriști străini care se întorc în țările lor, pentru a numi doar câteva).

    Obiectivul principal al culegerii RAN este de a-i inspira pe alți practicieni și aceasta nu pare a fi locul în care practicienii ar căuta oportunități de finanțare. Informațiile referitoare la finanțarea proiectelor este disponibilă în alte contexte.
  2. Comisia are cunoștință de motivele care explică diferența de participare a părților interesate din fiecare stat membru. Pe lângă motivele menționate de CCE, ar trebui să se țină seama de faptul că este normal ca practicienii din țările care s-au confruntat cu amenințări teroriste mai mari sau care dispun de abordări și practici mai avansate de prevenire, precum și de expertiză să fie mai bine reprezentați decât alții. Comisia continuă să considere că este important să discute cu statele membre despre prioritățile, nevoile și provocările lor. Din anul 2017, acest lucru se face în special prin intermediul Grupului de experți la nivel înalt privind radicalizarea. Raportul său interimar emis în noiembrie 2017 a oferit deja o orientare utilă pentru activitățile care vor fi organizate de RAN și de Rețeaua europeană de comunicații strategice în cursul anului 2018.

    RAN întocmește, monitorizează și actualizează lista participanților, care oferă o imagine de ansamblu a practicienilor din fiecare stat membru. Pe baza acestei liste, RAN și Comisia pot vedea cum evoluează participarea practicienilor dintr-un anumit stat membru.
  3. RAN include deja un număr mare de organizații de pe teren, care nu au legătură cu autoritățile publice, în plus față de un număr mare de alți practicieni relevanți din prima linie. Comisia consideră că punctele de vedere și experiența acestor practicieni contribuie la dezbaterea de orientare care asigură o abordare ascendentă („de jos în sus”).
  4. Schimburile dintre practicieni și factorii de decizie politici au loc în diferite moduri: a existat o serie de evenimente în care constatările și recomandările practicienilor au fost partajate cu factorii de decizie politici (de exemplu, Conferința la nivel înalt a RAN din noiembrie 2016 sau Conferința RAN privind teroriștii străini care se întorc în țările lor din iunie 2017). Comisia consideră că Conferința RAN privind teroriștii străini care se întorc în țările lor, împreună cu manualul și atelierele ulterioare pe aceeași temă cu reprezentanții statelor membre, au un impact semnificativ asupra dezvoltării politicilor în acest domeniu la nivelul UE, dar mai important, la nivelul statelor membre.

De asemenea, Comisia colaborează cu statele membre pentru a determina domeniile în care statele membre consideră că poate fi acordat sprijin suplimentar prin RAN sau în alte moduri. Grupul de experți la nivel înalt privind radicalizarea înființat în iulie 2017 este un grup consultativ care ajută Comisia să identifice aceste nevoi și să formuleze răspunsuri adecvate. Recomandările raportului interimar al Grupului de experți la nivel înalt privind radicalizarea din noiembrie 2017, în cazul în care sunt relevante pentru RAN, se reflectă în planul său anual de activitate pentru anul 2018. În acest mod, Comisia se asigură că valoarea adăugată a RAN este maximizată în practică, oferind servicii care răspund priorităților și provocărilor identificate de statele membre.

Chestiunea radicalizării în închisori a devenit o prioritate politică, în concordanță cu creșterea gradului de conștientizare în rândul părților interesate relevante în domeniul detenției și probațiunii. Organizații precum Consiliul Europei, EuroPris și Confederația Europeană privind Eliberarea Condiționată au început să se implice activ în această chestiune numai în cursul anului 2015, când Comisia a identificat acțiuni care urmau să fie finanțate prin programul „Justiție”.

29

Comisia consideră că este într-adevăr important să dețină informații suficiente cu privire la progresul și eficacitatea sprijinului său global pentru acțiuni. Comisia efectuează evaluări sistematice la jumătatea perioadei și ex-post pentru fondurile UE. La jumătatea perioadei, rezultatele evaluărilor sprijină direcționarea fondurilor, permițând adaptarea fondurilor la un context în schimbare în limitele temeiului juridic. În ceea ce privește evaluările ex-post, rezultatele acestora contribuie la elaborarea politicilor. Cu toate acestea, având în vedere că situația amenințării și nevoile statelor membre se pot schimba rapid, sunt necesare răspunsuri rapide la nivel de politici, fără ca evaluări aprofundate ale acțiunilor anterioare să fie în mod obligatoriu disponibile în acel moment.

În plus, sprijinul său global a fost revizuit în evaluarea cuprinzătoare a politicilor de securitate publicată în iulie 2017, prin care Comisia a răspuns cererii Parlamentului European.

30
  1. Obiectivele politicii Comisiei privind prevenirea și combaterea radicalizării sunt stabilite în documentele de politică relevante. Acestea sunt, în mod necesar, de natură mai generală, obiective mai concrete fiind stabilite în cadrul inițiativelor relevante.
  2. Chiar dacă fondurile UE utilizate nu au indicatori și ținte specifice legate de radicalizare, eficacitatea și raportul costuri-beneficii ale proiectelor pe tema radicalizării sunt evaluate prin intermediul unor programe și al unor indicatori specifici care reflectă domeniul de aplicare și obiectivele diferitelor programe de finanțare/fonduri. Astfel de evaluări sunt efectuate sistematic în cadrul fiecărui fond. De exemplu, eficacitatea programelor, precum programul Erasmus+, care sprijină educația de calitate favorabilă incluziunii și promovarea valorilor comune, este măsurată prin obiective și indicatori specifici programului și sectorului. Estimările costurilor sunt, de obicei, legate de obiective mai largi, legate de educație, și nu de radicalizare ca atare, având în vedere contribuția indirectă a acestora la prevenirea radicalizării.
  3. În cadrul evaluării cuprinzătoare a politicii de securitate a UE din iulie 2017, care a oferit informații referitoare la fonduri și costuri (a se vedea răspunsul la punctul 26), a fost pusă la dispoziție o imagine de ansamblu exhaustivă a tuturor acțiunilor de combatere a radicalizării, cu excepția acțiunilor UE gestionate de statele membre.
  4. Ar fi extrem de dificil să se stabilească integral costurile pe care le implică combaterea radicalizării, în special în cazul acțiunilor care urmăresc scopuri multiple și al acțiunilor care au termene diferite. Comisia subliniază faptul că documentele de politică, cum ar fi diferitele comunicări privind radicalizarea, nu includ trimiteri specifice și exhaustive la mijloacele financiare puse la dispoziție pentru anumite acțiuni. Comunicările Comisiei nu sunt documente în care să fie înregistrate sau anunțate angajamente financiare specifice.
32

Măsurarea eficacității acțiunilor preventive este dificilă prin natura sa și necesită o cooperare strânsă între Comisie, statele membre, părțile interesate individuale și cercetători. Este vorba de un proces treptat, tehnicile de evaluare fiind analizate și aplicate progresiv. Așa cum s-a subliniat în evaluarea cuprinzătoare a politicilor de securitate efectuată de Comisie, este necesar să se evalueze mai bine rezultatele și eficacitatea, iar Comisia trebuie să continue să analizeze modalitățile disponibile pentru a demonstra mai bine eficacitatea acțiunilor sale.

Comisia consideră că evaluarea performanței Centrului de excelență al RAN nu se limitează la o simplă enumerare a evenimentelor și a activităților, ci conține o evaluare a fiecărei sarcini, așa cum demonstrează în mod clar raportul de progres anual al RAN pentru anul 2016.

33

Procesul de selecție în cadrul instrumentelor de finanțare ale UE include o evaluare a robusteții strategiei de evaluare și de monitorizare propusă de solicitanți și face parte din analiza punctelor forte și a punctelor slabe ale diferitelor proiecte. Această evaluare este transmisă solicitanților pentru a-i încuraja să-și îmbunătățească modul de elaborare a proiectului. De asemenea, aceasta contribuie la strategia Comisiei de monitorizare a proiectului în curs. Cu toate acestea, calitatea strategiei de evaluare și de monitorizare încorporate într-un proiect nu este singurul element care determină selecția acestuia. Într-adevăr, proiectele sunt selectate în primul rând în funcție de relevanța lor pentru obiectivul de politică stabilit în cererile de propuneri și de valoarea lor adăugată europeană (de exemplu, dacă acestea implică sau influențează mai multe state membre).

În plus, absența indicatorilor de eficacitate nu implică faptul că eficacitatea nu poate fi evaluată, întrucât proiectele trebuie să furnizeze un raport descriptiv detaliat care să permită Comisiei să evalueze dacă proiectul a contribuit efectiv la realizarea obiectivului de politică.

34

Plățile pentru proiectele cofinanțate de UE se bazează pe faptul dacă proiectul a fost pus în aplicare în conformitate cu obiectivele sale inițiale.

În cadrul acestei evaluări finale, Comisia analizează o serie de elemente, inclusiv calitatea, utilitatea și aplicabilitatea rezultatelor.

Evaluările proiectelor individuale sunt utilizate apoi în evaluarea generală a programului financiar, care este efectuată cu ajutorul evaluatorilor externi.

De exemplu, programul ISEC în ansamblu, cererile individuale și rezultatele proiectului sunt, în general, percepute foarte bine de către statele membre și părțile interesate, așa cum se arată în evaluarea ex-post a programului ISEC 2007-2013 „Prevenirea și combaterea infracționalității”.

În cele din urmă, evaluările sunt completate de alte instrumente prin care Comisia consolidează baza de date pentru intervențiile individuale. De exemplu, prin instrumentele dezvoltate de proiectul IMPACT, finanțat de UE, coordonatorii de proiect sunt ajutați să realizeze o mai bună evaluare a eficacității acțiunilor lor. În plus, de exemplu, pentru proiecte specifice finanțate de UE (cum ar fi cele care urmează să fie finanțate în cadrul Programului de autonomizare a societății civile), Comisia prevede o evaluare ex post a programului având în vedere caracterul inovator al discursurilor alternative și al contradiscursurilor. Ca parte a acțiunilor ulterioare raportului interimar al Grupului de experți la nivel înalt privind radicalizarea, Comisia va analiza împreună cu statele membre cum să evalueze mai bine programele și intervențiile relevante.

35

Comisia, împreună cu Europol, a solicitat date privind eliminarea conținutului cu caracter terorist de la societățile furnizoare de servicii de internet, primind doar un feedback limitat. Mai mult, aplicația de gestionare a semnalărilor de conținut online, pe care Europol a dezvoltat-o, va contribui la asigurarea coordonării cu statele membre, reducând astfel probabilitatea duplicării. În ceea ce privește abordarea așa-numitului efect al jocului „lovește cârtița”, Comisia speră că baza de date a amprentelor numerice (hashes) dezvoltată de societăți va contribui la prevenirea reîncărcării conținutului cu caracter terorist și a diseminării acestuia. În acest sens, în cadrul forumului, Europol și-a oferit sprijinul pentru asigurarea optimizării acestui instrument.

EU IRU (Unitatea UE de semnalare a conținutului online) aplică o așa-numită procedură de deconflictualizare pentru a se asigura că statele membre au un cuvânt de spus în ceea ce privește conținutul semnalat de EU IRU către societăți, evitând astfel orice efecte negative ale semnalărilor și ale eliminărilor ulterioare care ar putea prejudicia investigațiile. În plus, EU IRU se concentrează pe propaganda online pe care teroriștii doresc să o utilizeze pentru a atrage cât mai mulți adepți. Comunicarea clandestină unu-la-unu tinde să aibă loc mai târziu în acest proces. Dacă aceste metode de prevenire ar fi pe deplin eficace, s-ar putea reduce efectiv sarcina partenerilor operaționali pe termen mai lung, întrucât numărul de investigații ar fi mai mic.

Acțiunile menționate mai sus sunt în conformitate cu Planul de acțiune al Forumului UE pentru internet, convenit în iulie 2017; acțiunile includ și modalități de raportare bazate pe o serie de indicatori. Recomandarea Comisiei privind conținutul online ilegal se bazează pe progresele înregistrate în cadrul Forumului UE pentru internet și stabilește modalitățile de raportare.

36

Comisia a însărcinat Centrul de excelență al RAN să raporteze cu privire la eficacitatea acțiunilor sale. În cadrul contractului-cadru, Centrul de excelență al RAN este invitat să prezinte, în rapoartele sale de progres trimestriale și, în special, în rapoartele de progres anuale, informații cu privire la modul în care acțiunile sale contribuie la atingerea obiectivelor de politică urmărite. Începând cu anul 2017, raportul de progres anual conține, în cadrul fiecărei sarcini, o astfel de evaluare. Aceste rapoarte nu enumeră „numai activități”. În plus, RAN efectuează sondaje (chiar dacă nu într-un mod sistematic), în special în legătură cu anumite evenimente (cheie).

În plus, Comisia evaluează, împreună cu membrii Comitetului director al Centrului de excelență al RAN, progresele, provocările și posibilitățile de îmbunătățire pe baza unei evaluări a activității Centrului de excelență al RAN (de exemplu, în ceea ce privește informarea părților interesate relevante, posibilitățile de îmbunătățire a diseminării și a aplicabilității învățămintelor). Aceste reuniuni ale Comitetului director au loc trimestrial.

Concluzii și recomandări

40

Începând din 2017, în cadrul Grupului operativ privind o uniune a securității și al subgrupului său specific privind radicalizarea, Comisia și-a îmbunătățit viziunea de ansamblu asupra acțiunilor finanțate de UE și este în măsură să identifice sinergiile dintre diferitele fonduri și acțiuni.

Recomandarea 1

Comisia acceptă recomandarea 1. A fost stabilită o primă viziune de ansamblu a posibilităților și a proiectelor de finanțare ca parte a activității subgrupului privind radicalizarea din cadrul Grupului operativ privind o uniune a securității și este utilizată de către servicii pentru a identifica sinergii și a colecta cunoștințe și experiențe relevante.

Recomandarea 2

Comisia acceptă recomandarea 2. Comisia dorește să sublinieze că îmbunătățirea implicării statelor membre reprezintă una dintre constatările Grupului de experți la nivel înalt privind radicalizarea al Comisiei, căreia i s-a dat deja curs prin etape concrete (de exemplu, evenimente de politică și practică între factorii de decizie politici și practicieni deja planificate în 2018).

41

Obiectivele politicii Comisiei privind prevenirea și combaterea radicalizării sunt stabilite în documentele de politică relevante. Acestea sunt, în mod necesar, de natură mai generală, obiective mai concrete fiind stabilite în cadrul inițiativelor relevante.

A se vedea răspunsurile Comisiei la punctele 29 și 30.

42

Comisia subliniază că proiectele și inițiativele individuale sunt evaluate și rezultatele acestora sunt înregistrate. Acestea contribuie la evaluarea generală a fondurilor și a programelor. Cu toate acestea, Comisia recunoaște că impactul pe termen mai lung al acestor acțiuni nu este măsurat în mod sistematic.

A se vedea răspunsurile Comisiei la punctele 3236.

Recomandarea 3

Comisia acceptă recomandarea 3.

Glosar

Componenta „Poliție” din cadrul Fondului pentru securitate internă: Componenta „Poliție” din cadrul Fondului pentru securitate internă (2014-2020) contribuie la asigurarea unui nivel ridicat de securitate în UE. Prin această componentă sunt sprijinite atât acțiuni gestionate direct de Comisie, cât și acțiuni gestionate de statele membre prin intermediul unor programe naționale.

Coordonatorul UE pentru lupta împotriva terorismului: Coordonează activitatea Consiliului UE în ceea ce privește combaterea terorismului și se asigură de faptul că UE joacă un rol activ în acest sens.

Eurojust: Agenția UE pentru sprijinirea și consolidarea coordonării și a cooperării între statele membre în ceea ce privește investigarea și urmărirea penală a actelor grave de terorism și de criminalitate organizată cu caracter transfrontalier.

Europol: Agenția UE pentru cooperare în domeniul asigurării respectării legii, al cărei scop este să sprijine statele membre în prevenirea și combaterea tuturor formelor de criminalitate internațională organizată și gravă și de terorism.

Forumul UE pentru internet: Inițiativa Comisiei prin care se urmărește implicarea societăților furnizoare de servicii de internet în combaterea propagandei teroriste.

IMPACT: Proiect având ca scop dezvoltarea unui set de instrumente pentru evaluarea inițiativelor vizând combaterea radicalizării.

Propagandă teroristă: Propagarea unei anumite viziuni extremiste asupra lumii, care determină diverse persoane să ia în calcul recursul la acte de violență, considerându-le justificate.

Radicalizare: Fenomenul prin care unele persoane îmbrățișează ideologii și comportamente extremiste care ar putea să le determine să comită acte de terorism.

Reintegrare: Procesul prin care se urmărește acordarea de asistență foștilor teroriști în vederea reinserției lor în societate.

Rețeaua europeană de comunicații strategice: Rețea de experți din statele membre ale UE destinată partajării bunelor practici în materie de comunicații strategice.

Rețeaua UE pentru sensibilizarea publicului cu privire la radicalizare (RAN): Rețea la nivelul UE în cadrul căreia sunt interconectați practicieni din domeniu în vederea schimbului de idei, de cunoștințe și de experiență în ceea ce privește prevenirea și combaterea radicalizării care duce la extremism violent și la terorism.

STRESAVIORA: Proiect vizând promovarea unor societăți favorabile incluziunii și reziliente.

Unitatea UE de semnalare a conținutului online (EU IRU): Unitatea EU IRU din cadrul Europol are ca scop combaterea radicalizării și a recrutării online prin semnalarea conținutului online cu caracter terorist și prin alertarea furnizorilor de servicii care găzduiesc astfel de conținut.

VOX-Pol: Proiect al cărui scop este să reunească într-o rețea activități de cercetare pe tema extremismului online, cu scopul de a contribui la elaborarea unor agende mai bine informate în materie de politici la nivel național, european și internațional.

Note

1 Articolul 4 alineatul (2) din Tratatul privind Uniunea Europeană prevede că securitatea națională rămâne responsabilitatea exclusivă a fiecărui stat membru.

2 Articolul 67 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene prevede că Uniunea acționează pentru a asigura un înalt nivel de securitate. Articolele 82-89 cuprind dispoziții privind cooperarea judiciară și cooperarea polițienească.

3 Strategia Uniunii Europene de combatere a terorismului, 30 noiembrie 2005, 14469/4/05, adoptată la 15 decembrie 2005.

4 COM(2015) 185 final din 28 aprilie 2015: „Agenda europeană privind securitatea”.

5 De exemplu, Directiva (UE) 2017/541 a Parlamentului European și a Consiliului din 15 martie 2017 privind combaterea terorismului (JO L 88, 31.3.2017, p. 6).

6 A European Agenda on Security. State of Play: June 2017 (Agenda europeană privind securitatea: situația în iunie 2017).

7 COM(2005) 313 final din 21 septembrie 2005: Terrorist recruitment: addressing the factors contributing to violent radicalisation (Recrutarea în scopuri teroriste: abordarea factorilor care contribuie la radicalizarea violentă); COM(2013) 941 final din 15 ianuarie 2014: „Prevenirea radicalizării către terorism și extremismul violent: consolidarea reacției UE”; COM(2016) 379 final din 14 iunie 2016: „Sprijinirea prevenirii radicalizării care duce la extremism violent”.

8 Această abordare este consolidată în Strategia de securitate internă din 2010 și în Agenda europeană privind securitatea din 2015.

9 Rețeaua europeană de comunicații strategice s-a dezvoltat din Echipa consultativă pentru comunicarea strategică privind Siria (SSCAT), fiind succesoarea acesteia.

10 Proiectul „IMPACT Europe” (Innovative Method and Procedure to Assess Counter-violent-radicalisation Techniques in Europe – Metode și proceduri inovative pentru evaluarea tehnicilor de combatere a radicalizării violente în Europa) avea drept obiectiv dezvoltarea unui set de instrumente menite să evalueze inițiativele de combatere a radicalizării.

11 Monitorizarea se realizează, de exemplu, prin publicarea, începând din octombrie 2016, a unor rapoarte lunare privind progresele către o uniune a securității efectivă și autentică și prin intermediul Evaluării cuprinzătoare a politicii de securitate a UE din iulie 2017.

12 Obiectivul proiectului VOX-Pol este de a reuni în cadrul unei rețele activitățile de cercetare pe tema extremismului online, cu scopul de a contribui la elaborarea unor agende mai bine informate în materie de politici la nivel național, european și internațional.

13 Această constatare este coroborată de răspunsurile la chestionarul Curții. Mai exact, 8 din 13 respondenți (62 %) care și-au exprimat punctul de vedere pe această temă considerau că abordarea RAN ar putea aduce o valoare adăugată și mai mare.

14 ISEC (programul specific „Prevenirea și combaterea infracționalității”) a făcut parte din programul-cadru „Securitate și protecția libertăților” (2007-2013), care a precedat componenta „Poliție” din cadrul Fondului pentru securitate internă (2014-2020).

15 A se vedea, de exemplu, Rezoluția Parlamentului European din 25 noiembrie 2015 referitoare la prevenirea radicalizării și recrutării de cetățeni europeni de către organizații teroriste.

16 SWD(2017) 278 din 26 iulie 2017: Comprehensive Assessment of EU Security Policy (Evaluare cuprinzătoare a politicii de securitate a UE).

17 COM(2014) 365 final din 20 iunie 2014: „Raportul final privind punerea în aplicare a Strategiei de securitate internă a UE 2010-2014”.

18 FIRST LINE, LIAISE II și SAFFRON.

19 Raportul descriptiv și financiar privind activitățile și realizările proiectului, care este elaborat la finalizare de către destinatarul finanțării din partea UE.

20 Unitatea din Regatul Unit însărcinată cu semnalarea de conținut online în vederea combaterii terorismului alertează cu privire la aproximativ 100 000 de materiale cu astfel de conținut în fiecare an.

 

1 Cererea 2017-ISFP-AG-RAD

Etapă Data
Adoptarea planului de audit/Demararea auditului 25.10.2016
Trimiterea oficială către Comisie (sau către o altă entitate auditată) a proiectului de raport 8.2.2018
Adoptarea raportului final după procedura contradictorie 20.3.2018
Primirea răspunsurilor Comisiei (sau ale altei entități auditate) în toate versiunile lingvistice 25.4.2018

Echipa de audit

Rapoartele speciale ale Curții de Conturi Europene prezintă rezultatele auditurilor sale cu privire la politicile și programele UE sau la diverse aspecte legate de gestiune aferente unor domenii specifice ale bugetului UE. Curtea selectează și concepe aceste sarcini de audit astfel încât impactul lor să fie maxim, luând în considerare riscurile existente la adresa performanței sau a conformității, nivelul de venituri sau de cheltuieli implicat, schimbările preconizate și interesul existent în mediul politic și în rândul publicului larg.

Acest audit al performanței a fost efectuat de Camera de audit V – Finanțarea și administrarea Uniunii, condusă de domnul Lazaros S. Lazarou, membru al Curții de Conturi Europene. Auditul a fost condus de domnul Jan Gregor, membru al Curții de Conturi Europene, care a beneficiat de sprijinul unei echipe formate din: Werner Vlasselaer, șef de cabinet, Bernard Moya, atașat în cadrul cabinetului, Alejandro Ballester Gallardo, manager principal, Mark Marshall, coordonator, Alexandre-Kim Hugé și Pascale Pucheux-Lallemand, auditori.

De la stânga la dreapta: Werner Vlasselaer, Alejandro Ballester Gallardo, Mark Marshall, Bernard Moya, Pascale Pucheux-Lallemand, Jan Gregor.

Contact

CURTEA DE CONTURI EUROPEANĂ
12, rue Alcide de Gasperi
1615 Luxembourg
LUXEMBOURG

Tel. +352 4398-1
Întrebări: eca.europa.eu/ro/Pages/ContactForm.aspx
Website: https://www.eca.europa.eu/ro/Pages/ecadefault.aspx
Twitter: @EUAuditors

Numeroase alte informații despre Uniunea Europeană sunt disponibile pe internet pe serverul Europa (http://europa.eu).

Luxemburg: Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, 2018

PDF ISBN 978-92-872-9951-2 ISSN 1977-5806 doi:10.2865/919702 QJ-AB-18-010-RO-N
HTML ISBN 978-92-872-9947-5 ISSN 1977-5806 doi:10.2865/940784 QJ-AB-18-010-RO-Q

© Uniunea Europeană, 2018

Reproducerea textului este autorizată cu condiția menționării sursei. Pentru utilizarea sau reproducerea în orice fel a unor fotografii sau a altor materiale pentru care Uniunea Europeană nu deține drepturile de autor, trebuie să se solicite acordul direct de la deținătorii drepturilor de autor.

CONTACTAȚI UE

În persoană
În întreaga Uniune Europeană există sute de centre de informare Europe Direct. Puteți găsi adresa centrului cel mai apropiat de dumneavoastră la: https://europa.eu/european-union/contact_ro

La telefon sau prin e-mail
Europe Direct este un serviciu care vă oferă răspunsuri la întrebările privind Uniunea Europeană. Puteți accesa acest serviciu:

GĂSIȚI INFORMAȚII DESPRE UE

Online
Informații despre Uniunea Europeană în toate limbile oficiale ale UE sunt disponibile pe site-ul Europa, la: https://europa.eu/european-union/index_ro

Publicații ale UE
Puteți descărca sau comanda publicații ale UE gratuite și contra cost pe site-ul EU Bookshop, la: https://publications.europa.eu/ro/publications. Mai multe exemplare ale publicațiilor gratuite pot fi obținute contactând Europe Direct sau centrul dumneavoastră local de informare (a se vedea https://europa.eu/european-union/contact_ro).

Dreptul UE și documente conexe
Pentru accesul la informații juridice din UE, inclusiv la ansamblul legislației UE începând din 1952 în toate versiunile lingvistice oficiale, accesați site-ul EUR-Lex, la: http://eur-lex.europa.eu/homepage.html?locale=ro

Datele deschise ale UE
Portalul de date deschise al UE (http://data.europa.eu/euodp/ro) oferă acces la seturi de date din UE. Datele pot fi descărcate și reutilizate gratuit, atât în scopuri comerciale, cât și necomerciale.