Cuvânt-înainte

Un portret al Ursulei von der Leyen mergând în direcția camerei de filmat.

Ursula von der Leyen

Președinta Comisiei Europene

Sper că 2021 ne va rămâne în memorie ca anul în care Europa a început să privească dincolo de pandemie, către un viitor mai bun. Anul în care Uniunea noastră a asigurat vaccinuri pentru toți cetățenii săi. Anul în care a demarat redresarea economică. Anul în care NextGenerationEU, planul nostru de redresare, a început să facă din Europa un continent mai verde și mai digital. Am realizat progrese semnificative în 2021, iar acest lucru a fost posibil doar pentru că Europa a ales să acționeze unită.

Vaccinarea a reprezentat o etapă esențială. Datorită eforturilor depuse la începutul crizei, nu numai că ne-am asigurat că dispunem de suficiente doze de vaccin pentru toate statele membre, ci am și exportat sau partajat peste 1,7 miliarde de doze în țări din întreaga lume. La sfârșitul anului 2021, UE era cel mai mare donator de vaccinuri împotriva COVID-19 din lume. Vom continua să partajăm și să exportăm vaccinurile noastre, deoarece știm că vom învinge COVID-19 numai dacă îl combatem peste tot în lume.

Certificatul digital privind COVID, pe care l-am introdus la timp pentru vară, le-a permis cetățenilor să călătorească în întreaga Uniune Europeană și a fost adoptat de peste 60 de țări și teritorii. Certificatul a ajutat sectorul turismului, precum și întreprinderile și activitățile culturale care depind de acesta ca să facă față efectelor pandemiei.

Tot în 2021, am pregătit terenul pentru ca viitoarele pandemii să nu ne mai ia prin surprindere. Cu ocazia Summitului mondial în domeniul sănătății de la Roma, la care am fost coorganizator în luna mai, liderii mondiali au convenit asupra unor principii comune pentru depășirea COVID-19, precum și pentru prevenirea viitoarelor pandemii și pregătirea în eventualitatea apariției lor. Acționăm deja pe baza învățămintelor desprinse din pandemie. Datorită noii noastre Autorități Europene pentru Pregătire și Răspuns în caz de Urgență Sanitară (HERA) vom dispune de tratamentele și echipamentele medicale necesare în cazul în care vor apărea amenințări la adresa sănătății.

În timp ce luptam împotriva pandemiei și a consecințelor acesteia, nu am pierdut niciodată din vedere obiectivele pe care le-am stabilit la începutul mandatului nostru: am depus în continuare eforturi pentru ca Europa să devină mai verde, mai digitală și să se transforme într-un spațiu al egalității și al oportunităților pentru toți. NextGenerationEU a plasat aceste obiective în centrul redresării economice. Miliarde de euro au fost deja vărsate în beneficiul statelor noastre membre, care au prezentat, la rândul lor, programe ambițioase de reformă pentru a-și transforma economiile. NextGenerationEU investește nu numai în redresarea Europei, ci și în prosperitatea sa pe termen lung – de la digitalizarea economiilor noastre și asigurarea faptului că europenii dispun de competențele necesare pentru locurile de muncă ale viitorului până la punerea în aplicare a măsurilor necesare pentru atingerea obiectivului nostru de neutralitate climatică până în 2050.

Noua noastră lege a climei, care ne transformă obiectivele în obligații juridice, ne va ajuta să ajungem acolo unde ne-am propus. În 2021 am stabilit acțiunile pe care intenționăm să le întreprindem în acest deceniu decisiv pentru planeta noastră. Însă Europa nu poate rezolva criza climatică de una singură. În pofida progreselor realizate cu ocazia COP26 de la Glasgow, munca pe care trebuie să o depună toate țările este departe de a se fi încheiat. Le suntem datori copiilor și nepoților noștri să facem tot ceea ce ne stă în putință pentru a combate schimbările climatice periculoase.

Iată de ce am plasat tinerii în centrul tuturor acțiunilor noastre – de la NextGenerationEU la Pactul verde european. Din acest motiv, am propus, în discursul meu privind starea Uniunii, ca anul 2022 să devină Anul european al tineretului, cu activități și inițiative de sprijinire a acestei generații curajoase care a făcut atât de multe sacrificii în timpul pandemiei.

Nu le putem da înapoi timpul pierdut, dar le putem permite să contribuie la conturarea unui viitor mai bun pentru Uniunea Europeană. Tinerii au deja un rol important în cadrul Conferinței privind viitorul Europei, lansată în luna mai, care reprezintă cel mai amplu exercițiu pe care l-am desfășurat vreodată în domeniul democrației participative. Persoane de toate vârstele și din toate colțurile Uniunii s-au implicat în această dezbatere importantă.

Înainte de a încheia, nu pot să nu amintesc că, la începutul anului 2022, Europa a pierdut un om de valoare și un mare european: prietenul meu, David Sassoli, președintele Parlamentului European. David își dorea ca Europa să țintească tot mai sus: mai multă democrație, mai multe drepturi, mai multă solidaritate, mai multă responsabilitate, mai multă demnitate pentru toți cetățenii Europei. Memoria sa ne va ghida în anul următor, iar Uniunea noastră va prețui întotdeauna moștenirea lăsată de David Sassoli.

Trăiască Europa!

Ursula von der Leyen

Un asistent medical în echipament individual de protecție complet tamponează brațul stâng al unei femei cu mască, prin fereastra deschisă a mașinii acesteia, iar ea îi face un semn de aprobare cu mâna dreaptă, cu degetul mare în sus.
Vaccinare împotriva COVID-19 într-un centru de vaccinare drive-through din Milano (Italia), 23 martie 2021.

Răspunsul Uniunii Europene la COVID-19

Introducere

În 2021, după unul dintre cei mai dificili ani din istoria sa, Uniunea Europeană a început să privească spre viitor prin lansarea redresării sale ca urmare a pandemiei de COVID-19.

UE și-a dublat eforturile de intensificare a producției de vaccinuri și de sprijinire a statelor membre și a țărilor partenere în eforturile lor de a accelera vaccinarea. Acțiunile întreprinse la începutul anului 2020 prin intermediul Strategiei UE privind vaccinurile – investirea în mai multe vaccinuri diferite – s-au dovedit a fi de succes. Acest lucru a dus la disponibilitatea pe scară largă a vaccinurilor în 2021, în pofida unui început mai lent decât se preconizase, din cauza problemelor inițiale legate de producția și aprovizionarea cu unul dintre aceste vaccinuri.

În urma vaccinării la scară largă din statele membre, la 31 august 2021, Uniunea Europeană a atins obiectivul crucial de vaccinare a cel puțin 70 % din populația adultă a Uniunii. Până la sfârșitul anului, acest procent a crescut la 79,8 %. În contextul unei recrudescențe a pandemiei care a afectat Europa și întreaga lume către sfârșitul anului, stoparea răspândirii virusului a rămas o prioritate-cheie. Comisia a prezentat o abordare comună și coordonată la nivelul UE pentru a aborda aceste provocări în toate statele membre – dintre care mai multe au reintrodus restricții –, continuând în același timp eforturile de a crește acoperirea vaccinală și demarând administrarea de doze de rapel.

În cursul anului, Comisia Europeană a colaborat cu statele membre pentru a-și consolida capacitățile de testare și de urmărire și pentru a implementa secvențierea întregului genom (care s-a dovedit esențială odată cu răspândirea variantei Omicron). De asemenea, Comisia a continuat să investească în cercetarea și inovarea pentru vaccinuri și tratamente noi și îmbunătățite împotriva COVID-19. Certificatul digital al UE privind COVID, lansat în iulie, a facilitat călătoriile în condiții de siguranță în Europa și în afara acesteia. Un miliard de certificate fuseseră emise până la sfârșitul anului 2021.

Între timp, Uniunea Europeană s-a mobilizat pentru a implementa planul de redresare fără precedent al Europei. Bugetul pe termen lung al UE (1 211 miliarde de euro), împreună cu NextGenerationEU, instrumentul temporar conceput pentru stimularea redresării (800 de miliarde de euro), reprezintă cel mai mare pachet de stimulare finanțat vreodată din bugetul UE, ridicându-se la un total de peste 2 mii de miliarde de euro. Ca răspuns, statele membre au elaborat planuri naționale de redresare și reziliență, stabilind investiții și reforme menite să abordeze impactul pandemiei și să accelereze tranziția verde și pe cea digitală. Mecanismul de redresare și reziliență, aflat în centrul instrumentului NextGenerationEU, va furniza 723,8 miliarde de euro sub formă de granturi și împrumuturi pentru a sprijini reformele și investițiile statelor membre. Până la sfârșitul anului, Comisia a evaluat pozitiv 22 de planuri naționale, în valoare de peste 445 de miliarde de euro, care au fost aprobate de Consiliul Uniunii Europene. Comisia a vărsat suma de 54,3 miliarde de euro sub formă de prefinanțare în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență în beneficiul a 20 de state membre și a efectuat o primă plată în valoare de 10 miliarde de euro către Spania. Deși viteza de redresare poate varia de la un stat membru la altul, se preconizează că economiile tuturor statelor membre vor reveni, la începutul anului 2023, la nivelurile de dinainte de criză.

Pornind de la primele lecții învățate în urma pandemiei, primele propuneri privind uniunea europeană a sănătății s-au axat pe pregătirea pentru situații de criză. Odată adoptate, acestea vor oferi Uniunii Europene mijloacele necesare pentru a preveni și a aborda mai bine viitoarele pandemii și alte amenințări transfrontaliere la adresa sănătății și pentru a îmbunătăți reziliența sistemelor de sănătate. Lansarea, în septembrie, a noii Autorități pentru Pregătire și Răspuns în caz de Urgență Sanitară (HERA) a reprezentat un important pas înainte în ceea ce privește contribuția la protejarea sănătății oamenilor în UE, având drept scop finalizarea uniunii europene a sănătății (pentru mai multe informații, a se vedea capitolul 4).

De asemenea, Uniunea Europeană a depus eforturi pentru a consolida cooperarea internațională împotriva pandemiei, inclusiv prin intermediul summitului mondial al G20+ în domeniul sănătății, care a avut loc în luna mai la Roma (Italia), și al inițiativei privind acceleratorul accesului la instrumentele de combatere a COVID-19 (ACT-A – Access to COVID-19 Tools Accelerator), care urmărește să accelereze dezvoltarea și producția de teste, tratamente și vaccinuri împotriva COVID-19, precum și accesul echitabil la acestea. Summitul mondial în domeniul sănătății a adoptat Declarația de la Roma, care stabilește principii comune pentru depășirea pandemiei de COVID-19 și pentru prevenirea și pregătirea pentru viitoare pandemii. Comisia, statele membre și instituțiile financiare, în special Banca Europeană de Investiții și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, acționând ca Echipa Europa, au intensificat finanțarea și acțiunile pe alte continente. Până la 4 ianuarie 2022, Echipa Europa partajase 380 de milioane de doze de vaccinuri cu țările partenere, dintre care 255,4 milioane fuseseră deja livrate, în principal prin intermediul COVAX (pilonul „vaccinuri” al ACT-A). Obiectivul global este de a partaja 700 de milioane de doze până la jumătatea anului 2022.

Extinderea măsurilor de răspuns la criză

În 2021, Uniunea Europeană și-a continuat și și-a extins eforturile pentru a face față impactului crizei, adoptând în total, de la începutul pandemiei, peste 2 326 de măsuri menite să ofere sprijin.

Activarea fără precedent a clauzei derogatorii generale din Pactul de stabilitate și de creștere, care permite statelor membre să se abată temporar de la normele bugetare stricte, a continuat să se aplice în 2021, permițându-le să ofere un sprijin bugetar puternic. În cursul anului, Comisia a continuat să facă uz de flexibilitatea deplină a normelor privind ajutoarele de stat în cadrul măsurilor luate în favoarea unei economii grav afectate de efectele pandemiei. Între începutul pandemiei și sfârșitul anului 2021, aceasta a adoptat peste 730 de decizii, aprobând aproape 900 de măsuri naționale notificate de statele membre, pentru o finanțare totală în valoare de 3,17 mii de miliarde de euro. În cursul anului 2021, accentul s-a deplasat treptat de la nevoia urgentă de a menține pe linia de plutire întreprinderile aflate în dificultate la facilitarea unei redresări rapide, solide și susținute. Cea de a șasea modificare a Cadrului temporar pentru măsuri de ajutor de stat, adoptată în noiembrie 2021, reflectă această schimbare, permițând o eliminare treptată coordonată la nivelul Uniunii a sprijinului și prevăzând, în același timp, măsuri de accelerare a redresării. Datorită acestor norme mai flexibile și ajustării lor constante pe măsură ce criza se îndreaptă către etapa de redresare, Comisia a ajutat statele membre să limiteze impactul încetinirii creșterii economice cauzate de pandemie, să mențină o piață unică funcțională și competitivă și să pregătească terenul pentru redresare.

Sprijin și asistență de urgență

Statele membre s-au putut baza pe bugetul UE pentru a le ajuta să facă față numeroaselor consecințe ale pandemiei asupra sănătății. În 2021, o gamă largă de inițiative în domeniul sănătății au fost finanțate prin Instrumentul pentru sprijin de urgență, care este finanțat din bugetul Uniunii, inclusiv garantarea disponibilității vaccinurilor prin acorduri prealabile de achiziție cu producătorii de vaccinuri.

În ianuarie, Comisia a anunțat cele 24 de proiecte selectate pentru a crea noi programe, sau pentru a le extinde pe cele existente, care au drept scop colectarea de plasmă de la donatori care s-au vindecat de COVID-19. De asemenea, Uniunea Europeană a pus la dispoziție, în 2021, o sumă suplimentară de 65 de milioane de euro din bugetul său pentru a achiziționa echipamente individuale de protecție și medicamente, pentru a forma profesioniștii din domeniul sănătății în ceea ce privește competențele în materie de terapie intensivă și pentru a efectua testarea persoanelor în zone greu accesibile. De asemenea, Uniunea a mobilizat alte 100 de milioane de euro pentru achiziționarea directă a peste 20 de milioane de teste antigenice rapide, care au fost livrate unui număr de 25 de state membre începând cu luna februarie.

Un pacient spitalizat, conectat la aparate medicale, privește către obiectiv.
Utilizarea plasmei pentru tratarea COVID-19 s-a dovedit promițătoare. În această fotografie, un bărbat care s-a vindecat de COVID-19 donează plasmă pentru tratamentul pacienților care suferă de această boală. O sumă de 36 de milioane de euro a fost alocată unui număr de 24 de proiecte având ca obiect plasma în 14 state membre și în Regatul Unit, în cadrul Instrumentului pentru sprijin de urgență.

În ansamblu, mecanismul de protecție civilă al UE a contribuit la livrarea a peste 30 de milioane de doze de vaccin și a peste 200 de milioane de echipamente medicale către statele membre ale UE și alte țări de la începutul pandemiei. În 2021, Uniunea Europeană a mobilizat, de asemenea, echipe medicale de urgență în România și Slovacia (UE) și în zone mai îndepărtate precum Guineea, Papua-Noua Guinee și Tunisia. Uniunea Europeană a dezvoltat în continuare rezerva medicală strategică rescEU, în strânsă cooperare cu statele membre, și a finanțat achiziționarea de echipamente individuale de protecție, de unități de terapie intensivă și de concentratoare de oxigen suplimentare. Prin intermediul rescEU, Uniunea a reușit să acopere deficitul de 6 milioane de articole medicale de urgență legate de COVID-19 în Letonia și România (UE), precum și în Muntenegru, Macedonia de Nord și Serbia (Balcanii de Vest). Rezerva medicală strategică rescEU a livrat peste 3,4 milioane de măști de protecție, 2,5 milioane de perechi de mănuși, 150 000 de halate și alte echipamente individuale de protecție, cum ar fi scuturi faciale, ochelari de protecție și articole de protecție a picioarelor. În cursul anului, Podul aerian umanitar a continuat să ofere sprijin, inclusiv materiale medicale esențiale, unora dintre cele mai vulnerabile comunități din lume.

Aproximativ 305 roboți de dezinfectare au fost livrați spitalelor din statele membre. Până la 12 milioane de euro au fost puse la dispoziție pentru achiziționarea roboților, care pot dezinfecta camerele standard pentru pacienți în doar 15 minute utilizând lumina ultravioletă.

UE a pus la dispoziția statelor membre 43 de milioane de euro pentru producția de certificate digitale ale UE privind COVID și o sumă suplimentară de 7 milioane de euro pentru revocarea certificatelor false. Au fost mobilizate 2,5 milioane de euro pentru dezvoltarea aplicației privind formularul electronic european de localizare a pasagerilor menit să faciliteze depistarea contacților atunci când călătorii sunt expuși la o boală infecțioasă în timpul călătoriei. O sumă totală de 220 de milioane de euro a fost, de asemenea, pusă la dispoziție în 2020 și în 2021 pentru a finanța transportul de echipamente și tratamente legate de vaccinarea împotriva COVID-19 și pentru a sprijini transferul pacienților și mobilizarea echipelor medicale.

Testarea și urmărirea COVID-19

În ianuarie, Comisia a stabilit elementele-cheie ale unor strategii de testare cuprinzătoare care să fie avute în vedere pentru abordările în materie de testare de la nivel național, regional sau local: domeniul de aplicare, grupurile prioritare, capacitățile și resursele de testare, precum și indicații privind situațiile în care ar putea fi adecvată utilizarea testelor antigenice rapide. Comisia a invitat statele membre să intensifice activitatea de secvențiere a genomului și a furnizat sprijin în valoare de 110 milioane de euro prin intermediul Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor. Pentru a întârzia răspândirea variantelor emergente preocupante, centrul a recomandat statelor membre să instituie capacitățile necesare pentru a putea să realizeze secvențierea unui număr total de eșantioane care ar permite detectarea unei variante preocupante la un nivel de prevalență de 1 %.

În martie, Comisia a adoptat o recomandare de urmărire a COVID-19 prin intermediul monitorizării apelor uzate. Aceasta solicită statelor membre să instituie sisteme de supraveghere a apelor uzate și să se asigure că datele relevante sunt furnizate cu promptitudine autorităților sanitare competente.

Sprijinirea creării de locuri de muncă și protejarea mijloacelor de trai

Infograficul ilustrează distribuția fondurilor Sure, indicând suma totală și sumele specifice pentru fiecare stat membru.

Valoarea totală a finanțării Sure este de 94,3 miliarde de euro, din care 8,2 miliarde de euro pentru Belgia, 511 milioane de euro pentru Bulgaria, 2 miliarde de euro pentru Cehia, 230 de milioane de euro pentru Estonia, 2,5 miliarde de euro pentru Irlanda, 5,3 miliarde de euro pentru Grecia, 21,3 miliarde de euro pentru Spania, 1 miliard de euro pentru Croația, 27,4 miliarde de euro pentru Italia, 603 milioane de euro pentru Cipru, 305 milioane de euro pentru Letonia, 957 de milioane de euro pentru Lituania, 504 milioane de euro pentru Ungaria, 420 de milioane de euro pentru Malta, 11,2 miliarde de euro pentru Polonia, 5,9 miliarde de euro pentru Portugalia, 4,1 miliarde de euro pentru România, 1,1 miliarde de euro pentru Slovenia și 630 de milioane de euro pentru Slovacia. Sumele sunt rotunjite.

Inițiativa Sprijin temporar pentru atenuarea riscurilor de șomaj într-o situație de urgență (SURE), instituită în 2020 pentru a proteja locurile de muncă și a sprijini familiile afectate de pandemie, a reprezentat o parte importantă a răspunsului Uniunii la criza provocată de pandemia de COVID-19. În cadrul acestei inițiative, Comisia a împrumutat 89,64 miliarde de euro în perioada octombrie 2020-mai 2021, sumă pe care a acordat-o sub formă de împrumuturi unui număr de 19 state membre. Alte 4,62 miliarde de euro sub formă de sprijin deja aprobat ar trebui să fie mobilizate și vărsate în 2022. Celelalte state membre pot trimite solicitări de ajutor în cadrul inițiativei SURE, care mai poate oferi încă o asistență financiară de aproape 6 miliarde de euro.

SURE a sprijinit între 1,5 milioane și 2,5 milioane de firme, care au putut astfel să își păstreze angajații.

Se estimează că statele membre au economisit peste 8 miliarde EUR la plata dobânzilor utilizând SURE în loc să emită ele însele datorie suverană.

Un raport publicat de Comisie în septembrie cu privire la impactul schemei confirmă succesul acesteia în atenuarea impactului crizei prin acordarea de asistență financiară pentru schemele privind reducerea timpului de muncă și pentru măsurile referitoare la lucrătorii independenți. În 2020, SURE a sprijinit 31 de milioane de persoane, mai precis 22,5 milioane de angajați și 8,5 milioane de lucrători independenți. Aceste cifre reprezintă peste un sfert din populația încadrată în muncă din cele 19 state membre beneficiare.

Uniunea Europeană s-a angajat să ajute statele membre să mențină și să creeze locuri de muncă pentru o redresare echitabilă, incluzivă și rezilientă în urma crizei provocate de pandemia de COVID-19. În martie, recomandarea Comisiei privind un sprijin activ eficace pentru ocuparea forței de muncă a oferit orientări statelor membre cu privire la politicile active în domeniul pieței forței de muncă. Scopul acesteia este de a aborda provocările generate de pandemie, de a elimina deficitul de competențe care împiedică creșterea economică în timpul redresării și de a ajuta fiecare persoană să parcurgă cu succes tranziția verde și digitală. Obiectivul este de a trece treptat de la măsurile de urgență luate pentru a menține locurile de muncă în timpul pandemiei la noi măsuri pentru o redresare generatoare de locuri de muncă.

În august, Comisia a luat măsuri pentru a sprijini fermierii afectați de pandemie și de condițiile meteorologice nefavorabile, permițându-le să primească plăți în avans mai mari în cadrul politicii agricole comune. De asemenea, Comisia a sprijinit sectorul agroalimentar printr-o flexibilitate sporită și prin măsuri specifice de piață care au vizat sectorul vitivinicol și sectorul fructelor și legumelor.

Pentru a asigura reluarea în siguranță a activităților din sectoarele culturale și creative, în iunie 2021, Comisia a publicat o serie de orientări ale UE menite să ofere o abordare coordonată în conformitate cu condițiile naționale, regionale și locale specifice. În noiembrie, Comisia a publicat online un ghid privind finanțarea UE pentru cultură, care vizează aproximativ 20 de programe existente ale Uniunii pe care statele membre și sectorul le pot accesa pentru a solicita finanțare.

Strategia UE privind vaccinurile

Prim-plan cu fiole care așteaptă să fie umplute pe o bandă transportoare.
O linie de producție la sediul companiei farmaceutice Reig Jofre, Sant Joan Despí (Spania), 26 martie 2021.
Prim-plan cu o mână purtând o mănușă medicală care scoate o fiolă dintr-o cutie de vaccinuri.
Un asistent medical deschide o cutie de vaccinuri împotriva COVID-19 de la BioNTech/Pfizer la un centru de vaccinare improvizat din terminalul 5 al aeroportului Berlin Brandenburg (Germania), 25 martie 2021.

Uniunea Europeană a construit cu succes, împreună cu statele membre, un portofoliu amplu și diversificat de miliarde de doze de vaccinuri sigure și eficace împotriva COVID-19, provenind de la mai mulți producători. Până la sfârșitul anului 2021, cinci din cele opt contracte privind achiziționarea de vaccinuri furnizaseră vaccinuri sigure și eficace. Acesta ar putea fi cazul pentru încă două contracte, iar un contract a fost abandonat. Strategia UE privind vaccinurile a avut ca rezultat livrarea către statele membre a aproximativ 1 miliard de doze până la sfârșitul anului trecut, un număr similar de doze fiind exportat în alte părți ale lumii.

Măsurile pregătitoare luate la începutul pandemiei au dus la livrarea a sute de milioane de doze de vaccinuri împotriva COVID-19 ca urmare a aprobării și autorizării primului vaccin, dezvoltat de BioNTech/Pfizer, la sfârșitul anului 2020.

În 2021, Comisia a acordat alte patru autorizații de introducere pe piață condiționate pentru vaccinurile dezvoltate de Moderna, AstraZeneca, Janssen Pharmaceutica NV și Novavax, în urma evaluării pozitive de către Agenția Europeană pentru Medicamente (EMA) a siguranței și eficacității acestora. Mai multe alte vaccinuri se află în stadii diferite de evaluare de către agenție. În urma retragerii la 11 octombrie a vaccinului dezvoltat de CureVac din procesul de revizuire continuă al EMA, contractul cu CureVac a fost abandonat și acesta nu mai face parte din portofoliul de vaccinuri al Uniunii Europene.

Evaluarea științifică de către EMA a vaccinurilor produse de Valneva și Sanofi era încă în curs de desfășurare la sfârșitul anului 2021. Dacă EMA emite un aviz științific pozitiv pentru o autorizație de introducere pe piață condiționată de către Comisie, aceste vaccinuri vor fi, de asemenea, puse la dispoziția statelor membre.

De la jumătatea anului 2020, Comisia a obținut astfel dreptul de a cumpăra până la 4,2 miliarde de doze de vaccin prin acorduri de achiziție și prin acorduri preliminare de achiziție. În schimb, Comisia a finanțat o parte din costurile inițiale apelând la Instrumentul pentru sprijin de urgență. Această finanțare, ca urmare a unei invitații deschise adresate dezvoltatorilor de vaccinuri, a fost considerată o plată anticipată pentru vaccinurile pe care statele membre le achiziționează în temeiul acordurilor preliminare de achiziție. Portofoliul constă în vaccinuri promițătoare selectate de Comisie, în cazul cărora producătorii au primit finanțare pentru dezvoltarea inițială, Comisia intenționând să achiziționeze dozele aferente odată ce vaccinul obține aprobarea EMA.

Graficul prezintă cantitățile de doze de vaccin care urmează să fie achiziționate de UE, împărțite în funcție de tip.

În total, UE va achiziționa până la 2,4 miliarde de doze de Bio N Tech Pfizer, cu opțiunea de a achiziționa încă 900 de milioane de doze, până la 460 de milioane de doze de Moderna, până la 400 de milioane de doze de Astra Zeneca, până la 400 de milioane de doze de Johnson and Johnson, care se administrează într-o singură doză, până la 300 de milioane de doze de Sanofi G S K, până la 200 de milioane de doze de Novavax, cu opțiunea de a achiziționa încă 100 de milioane de doze, și până la 60 de milioane de doze de Valneva.

Deși se preconizase că producția și livrarea în primul trimestru al anului vor fi relativ scăzute, acest lucru a fost exacerbat de incapacitatea unei întreprinderi de a face livrări în conformitate cu contractul pe care l-a încheiat. În februarie, Comisia a înființat un grup operativ, cu scopul de a contribui la creșterea capacității de producție de vaccinuri în Uniunea Europeană, acționând ca un ghișeu unic pentru producătorii care au nevoie de sprijin, precum și cu scopul de a identifica și remedia blocajele în ceea ce privește capacitatea de producție și lanțurile de aprovizionare. De asemenea, Comisia a sprijinit statele membre în ceea ce privește introducerea vaccinurilor, prin pregătirea acestora pentru vaccinarea la scară largă, de la infrastructura lanțului rece care asigură depozitarea vaccinurilor la temperatura corectă și până la definirea grupurilor prioritare pentru eforturile de vaccinare și de comunicare.

Situația vaccinării împotriva COVID-19 la începutul anului 2022

981 de milioane

de doze livrate

79,8 %

din populația adultă din UE este complet vaccinată

Sursă: Date ale producătorilor de vaccinuri și ale Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor.

Începând din aprilie 2021, livrările către Uniune au crescut considerabil, conform așteptărilor. Până la jumătatea lunii iulie, în Uniunea Europeană fuseseră produse peste 1 miliard de doze de vaccin, dintre care 500 de milioane de vaccinuri au fost livrate statelor membre, suficiente pentru a atinge obiectivul vaccinării a 70 % dintre adulți până la sfârșitul verii. Acest obiectiv a fost atins la 31 august 2021.

În urma recrudescenței virusului în toamna anului 2021, și ținând cont de circulația variantei Omicron la sfârșitul anului, statele membre și-au intensificat eforturile de limitare a transmiterii virusului, inclusiv prin reintroducerea unor măsuri precum distanțarea socială și restricțiile internaționale de călătorie, precum și prin programele lor naționale de vaccinare. Comisia Europeană a colaborat cu statele membre și cu Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor pentru a găsi o abordare coordonată a acestor chestiuni. De asemenea, Comisia a colaborat cu statele membre pentru a crește rata de vaccinare prin abordarea reticenței față de vaccinare, a informării eronate și a dezinformării.

Rata de vaccinare a continuat să crească pe parcursul anului 2021, EMA recomandând o serie de vaccinuri adolescenților și copiilor cu vârsta de peste 5 ani. Până la sfârșitul anului, toate statele membre începuseră să ofere doze suplimentare grupurilor vulnerabile din punct de vedere medical și doze de rapel pentru populația generală.

Dezvoltarea de tratamente pentru COVID-19

Pentru a depăși pandemia, va fi nevoie de mai mult decât de vaccinuri. Chiar și în condițiile creșterii ratelor de vaccinare, măsuri precum purtarea măștilor de protecție și distanțarea socială au rămas adesea necesare în 2021. Sunt necesare tratamente împotriva COVID-19 pentru a evita sau a reduce spitalizările, a accelera vindecarea și a salva vieți. În luna mai, Comisia a propus o strategie privind mijloacele terapeutice împotriva COVID-19, care urmărește să sprijine dezvoltarea și disponibilitatea tratamentelor atât de necesare, inclusiv împotriva „COVID de lungă durată”. Ea vine în completarea Strategiei UE privind vaccinurile și se bazează atât pe Strategia farmaceutică pentru Europa, cât și pe cooperarea Comisiei cu EMA pentru a sprijini cercetarea, dezvoltarea, fabricarea și aplicarea tratamentelor.

În octombrie, Comisia a instituit un portofoliu al celor mai promițătoare 10 mijloace terapeutice împotriva COVID-19. Lista s-a bazat pe evaluarea a 82 de mijloace terapeutice potențial eficace în stadiu avansat de dezvoltare clinică de către un grup de experți științifici independenți. Aceste mijloace terapeutice vizează diferite categorii de produse care abordează diferite stadii și grade de severitate ale bolii, urmând să ajungă la pacienții din întreaga Uniune cât mai rapid posibil, cu condiția ca siguranța și eficacitatea lor să fie confirmate de EMA.

Până la sfârșitul anului 2021, Comisia autorizase cinci mijloace terapeutice de pe listă spre a fi utilizate în Uniunea Europeană, în urma evaluării acestora de către EMA. Anticorpii monoclonali Ronapreve, Xevudy și Regkirona au fost autorizați pentru pacienții aflați în stadiile incipiente ale bolii, în timp ce două medicamente aflate deja pe piață, imunomodulatoarele RoActerma și Kineret, au fost autorizate pentru pacienții cu COVID-19 spitalizați.

Comisia sprijină statele membre în ceea ce privește accesul la mijloace terapeutice, încheind două contracte de achiziții publice comune pentru achiziționarea de anticorpi monoclonali. De asemenea, în prezent se desfășoară negocieri pentru alte produse care sunt în curs de evaluare de către EMA.

Comisia a investit 119 milioane de euro în cadrul programului Orizont 2020 pentru a sprijini 45 de proiecte de cercetare și inovare privind mijloacele terapeutice și opțiunile de tratament împotriva COVID-19, inclusiv prin intermediul Consiliului European pentru Inovare și al Inițiativei privind medicamentele inovatoare. În prezent, Comisia sprijină trei trialuri clinice – REMAP-CAP, Discovery și EU-SolidAct – care au generat rezultate semnificative în ceea ce privește tratamentele în curs de dezvoltare.

Combaterea noilor variante

Noile variante, dintre care unele sunt mai transmisibile decât altele, au contribuit la complexitatea și provocările pandemiei. HERA a reunit cercetători, companii din domeniul biotehnologiei, producători și autorități publice din Uniunea Europeană și de la nivel mondial pentru a asigura pregătirea în ceea ce privește noile variante. În timp ce prima generație de vaccinuri aprobate în Uniunea Europeană s-a dovedit a fi în mare măsură eficace împotriva variantelor inițiale, viitoarele variante se pot dovedi mai rezistente la vaccinuri. Acest lucru necesită o vigilență constantă și monitorizarea mutațiilor COVID-19. Rolul HERA este de a oferi tocmai această protecție împotriva unor astfel de viitoare variante potențiale, împreună cu stimulente pentru dezvoltarea de vaccinuri noi și adaptate, pentru accelerarea procesului de aprobare a unor astfel de vaccinuri și pentru asigurarea creșterii capacităților de producție.

În iunie, Comisia a adoptat decizia de instituire a unui grup european de experți privind variantele SARS-CoV-2, care reunește oameni de știință de vârf în domeniul COVID-19. Acest grup a avut un rol esențial în revizuirea datelor privind variantele emergente și în consilierea referitoare la necesitatea dezvoltării de vaccinuri adaptate în lumina datelor științifice disponibile. Grupul de experți a fost mobilizat rapid la începutul crizei provocate de varianta Omicron, în căutare de soluții de partajare a unui posibil acces la eșantioane de virus, de organizare a capacităților științifice și de difuzare a rezultatelor pe scară largă, cu sprijinul financiar al HERA.

În 2021, Comisia a majorat finanțarea pentru cercetarea privind variantele prin furnizarea unei sume suplimentare de 30 de milioane de euro pentru mai multe proiecte derulate în cadrul programului Orizont 2020 și a lansat Vaccelerate, care reprezintă rețeaua UE de testare a vaccinurilor. Această rețea reprezintă coloana vertebrală a accelerării fazelor a doua și a treia ale testării vaccinurilor împotriva COVID-19 în Uniunea Europeană, punând în contact toate părțile interesate implicate în dezvoltarea vaccinurilor și oferind o platformă paneuropeană pentru conceperea și desfășurarea trialurilor clinice.

În cadrul programului pentru cercetare și inovare Orizont Europa, au fost mobilizate 120 de milioane de euro pentru 11 noi proiecte de cercetare. Cea mai mare parte a acestei sume va sprijini trialurile clinice pentru tratamente și vaccinuri noi, precum și dezvoltarea unor cohorte și rețele la scară largă vizând COVID-19, inclusiv activități în afara UE. Alte proiecte vor consolida și vor extinde accesul la infrastructura de cercetare, inclusiv la platforma de date privind COVID-19.

Redeschiderea Europei în condiții de siguranță

Infograficul prezintă caracteristicile și principalele avantaje ale certificatului digital al UE privind Covid.

Ce este certificatul digital al UE privind Covid? Un certificat digital al UE privind Covid este o dovadă digitală a faptului că o persoană a fost vaccinată împotriva Covid 19 sau a primit un rezultat negativ la un test de depistare sau s-a vindecat de Covid 19. Poate fi în format digital și/sau pe suport de hârtie, este însoțit de un cod QR, este gratuit și este redactat în limba națională și în limba engleză. Este sigur și securizat și este valabil în toate statele membre ale UE.

În mai, pe măsură ce situația sanitară s-a îmbunătățit și vaccinarea a început să se accelereze în întreaga UE, Comisia a propus ca statele membre să reducă treptat restricțiile de călătorie. În iunie, Parlamentul și Consiliul au aprobat o propunere a Comisiei de regulament de instituire a certificatului digital al UE privind COVID, pentru a facilita călătoriile în condiții de siguranță în interiorul Uniunii. Tot în iunie, Consiliul a adoptat o recomandare actualizată referitoare la restricțiile privind libera circulație. Toate statele membre, împreună cu Elveția, Islanda, Liechtenstein și Norvegia, au implementat acest certificat în 2021. Făcând uz de sistemul de certificate digitale ale UE privind COVID, Consiliul și-a actualizat recomandările privind restricțiile de călătorie. Recomandările au prevăzut, de asemenea, acțiuni de limitare a riscului ca noi variante să pătrundă pe teritoriul UE: a fost introdus un mecanism de frânare de urgență pentru a permite statelor membre să acționeze rapid și să stabilească limite temporare pentru călătorii din țările afectate.

Ursula von der Leyen, cu mască pe față, în timp ce un ofițer care poartă la rândul său mască îi scanează telefonul.
Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, își prezintă certificatul digital al UE privind COVID spre verificare înainte de reuniunea inaugurală a Președinției slovene a Consiliului Uniunii Europene. Ljubljana (Slovenia), 1 iulie 2021.

Certificatul digital al UE privind COVID s-a bucurat de un foarte mare succes. Datorită adoptării sale rapide de către Parlament și Consiliu, acesta a intrat în funcțiune în doar 3 luni și la timp pentru începerea vacanței de vară în iulie. Uniunea Europeană a stabilit un cadru comun pentru eliberarea, verificarea și acceptarea acestor certificate. Un mare număr de state membre au adoptat texte legislative naționale în vederea introducerii pe plan intern a altor utilizări ale certificatelor. Sistemul a contribuit la menținerea magazinelor, serviciilor și întreprinderilor deschise și a permis cetățenilor să participe la evenimente culturale, sportive și recreative. El a sprijinit sectorul turismului, facilitând verificarea de către autorități și companiile aeriene a documentelor furnizate de călători, oferindu-le cetățenilor siguranța că documentele lor vor fi acceptate atunci când călătoresc în Uniune.

Până la sfârșitul anului, statele membre ale UE și țările din Spațiul Economic European eliberaseră peste 1 miliard de astfel de certificate. Certificatul digital al UE privind COVID a înregistrat succese și la nivel mondial: 33 de țări din afara UE (și teritorii ale acestora) aderaseră la sistemul de certificate digitale ale UE privind COVID până la sfârșitul lui 2021, pe baza deciziilor de echivalență ale UE. Site-ul web Re-open EU acționează, împreună cu aplicația sa, ca un centru de informații privind măsurile în materie de sănătate și călătorii în statele membre, Elveția, Islanda, Liechtenstein și Norvegia.

NextGenerationEU: planul de redresare al UE în acțiune

În 2021, a intrat în vigoare planul istoric de redresare NextGenerationEU al Uniunii Europene; au fost vărsate fonduri în beneficiul economiilor UE începând din vară, marcându-se astfel începutul redresării postpandemice. NextGenerationEU nu numai că va contribui la repararea daunelor cauzate de pandemie, ci va permite statelor membre să investească în viitorul pe termen lung și în reziliența UE, cu un accent puternic pe accelerarea dublei tranziții verzi și digitale. Acesta oferă șansa unică de a ieși mai puternici din pandemie, de a transforma economiile UE și de a crea oportunități și locuri de muncă.

Infograficul prezintă principalele caracteristici ale pachetului next generation EU și sumele alocate.

Next Generation EU: caracteristici principale Pachetul next generation EU se ridică în total la 806,9 miliarde de euro. Mecanismul de redresare și reziliență este compus dintr-un total de 723,8 miliarde de euro, din care 338,0 miliarde de euro sub formă de granturi și 385,8 miliarde de euro sub formă de împrumuturi. Acesta va asigura accelerarea prin finanțarea tehnologiilor curate și a surselor regenerabile de energie, renovarea prin îmbunătățirea eficienței energetice a clădirilor, reîncărcarea și realimentarea prin sprijinirea transportului durabil și a stațiilor de încărcare, conectarea prin implementarea serviciilor în bandă largă rapide, modernizarea prin digitalizarea administrației publice, dezvoltarea prin cloud de date și procesoare durabile și recalificarea și perfecționarea prin finanțarea educației și formării pentru sprijinirea competențelor digitale. Contribuția next generation EU la alte programe se ridică la 83,1 miliarde de euro, constând în 50,6 miliarde de euro pentru react EU, 10,9 miliarde de euro pentru fondul pentru o tranziție justă, 8,1 miliarde de euro pentru dezvoltarea rurală, 6,1 miliarde de euro pentru invest EU, 5,4 miliarde de euro pentru orizont Europa și 2,0 miliarde de euro pentru resc EU. Toate sumele sunt exprimate în prețuri curente.

Infograficul prezintă o defalcare a componenței și a contribuțiilor next generation EU și a bugetului pe termen lung al UE pentru perioada cuprinsă între 2021 și 2027.
NextGenerationEU face parte din cel mai mare pachet financiar din istoria UE. Împreună cu bugetul pe termen lung pentru perioada 2021-2027, acesta oferă peste 2 mii de miliarde EUR (în prețuri curente) pentru a contribui la construirea unei Europe mai verzi, mai digitale și mai reziliente.

Bugetul pe termen lung al UE pentru perioada cuprinsă între 2021 și 2027 și pachetele aferente next generation EU se ridică la un total de 2,018 mii de miliarde de euro (în prețuri curente), reprezentând 806,9 miliarde de euro pentru next generation EU și 1210,9 miliarde de euro pentru bugetul pe termen lung al UE. Pentru coeziune, reziliență și valori, bugetul pe termen lung alocă 426,7 miliarde de euro, la care se adaugă 776,5 miliarde de euro din next generation EU. Pentru resursele naturale și mediu, bugetul pe termen lung alocă 401 miliarde de euro, la care se adaugă 18,9 miliarde de euro din next generation EU. Pentru migrație și gestionarea frontierelor, bugetul pe termen lung alocă 25,7 miliarde de euro. Pentru securitate și apărare, bugetul pe termen lung alocă 14,9 miliarde de euro. Pentru vecinătate și întreaga lume, bugetul pe termen lung alocă 110,6 miliarde de euro. Pentru administrația publică europeană, bugetul pe termen lung alocă 82,5 miliarde de euro. Pentru piața unică, inovare și sectorul digital, bugetul pe termen lung alocă 149,5 miliarde de euro, la care se adaugă 11,5 miliarde de euro din next generation EU.

Elementul central al NextGenerationEU este Mecanismul de redresare și reziliență. Lansat în februarie 2021, acesta oferă până la 723,8 miliarde de euro (în prețuri curente) sub formă de granturi și împrumuturi pentru a sprijini reformele și investițiile în toate statele membre. Mecanismul este un instrument bazat pe performanță, iar vărsarea fondurilor este condiționată de atingerea în mod satisfăcător a obiectivelor de etapă și a țintelor convenite. Pentru a beneficia de acesta, statele membre trebuie să prezinte Comisiei Europene planuri naționale care stabilesc reformele și investițiile pe care intenționează să le realizeze până la sfârșitul anului 2026, planuri care trebuie apoi aprobate de Consiliu.

Graficul prezintă obiectivele statelor membre în materie de cheltuieli pentru măsurile de tranziție climatică și digitală din cadrul planurilor naționale de redresare, precum și procentajele atinse.
Statele membre au alocat aproape 40 % din cheltuielile planificate pentru măsuri în domeniul climei și peste 26 % pentru tranziția digitală în cadrul celor 22 de planuri de redresare și reziliență aprobate până în prezent. Acest nivel depășește obiectivele convenite de 37 % pentru cheltuielile în domeniul climei și de 20 % pentru cheltuielile în domeniul digital.

Statele membre au alocat în planurile lor 39,9 la sută din cheltuieli pentru măsuri climatice și 26,4 la sută pentru tranziția digitală. Acest nivel depășește obiectivele convenite de 37 la sută pentru cheltuielile în domeniul climei și de 20 la sută pentru cheltuielile în domeniul digital.

Toate planurile trebuie să îndeplinească obiective climatice și digitale obligatorii, inclusiv cheltuieli minime de 37 % alocate investițiilor și reformelor în domeniul climei și de 20 % alocate tranziției digitale. În practică, statele membre se angajează să depășească aceste obiective, întrucât aproape 40 % din cheltuieli urmează să fie alocate pentru investiții și reforme în domeniul climei, în timp ce 26,4 % urmează să fie alocate pentru tranziția digitală. Acest lucru va permite Uniunii Europene să își atingă obiectivul de neutralitate climatică până în 2050 și să avanseze pe calea tranziției digitale, creând totodată locuri de muncă și stimulând creșterea economică.

În cadrul Mecanismului de redresare și reziliență, până la sfârșitul anului 2021, Comisia evaluase pozitiv 22 dintre planurile naționale de redresare și reziliență, în valoare de peste 445 de miliarde de euro (din cele 723,8 miliarde de euro disponibile). Aceste planuri au fost ulterior aprobate de Consiliu. Planurile naționale au fost evaluate în conformitate cu 11 criterii, inclusiv în funcție de cât de bine abordează provocările identificate în recomandările specifice fiecărei țări din cadrul semestrului european. În conceperea și implementarea reformelor necesare favorabile creșterii și incluzive, statele membre se pot baza pe sprijinul Comisiei prin intermediul Instrumentului de sprijin tehnic. Acest sprijin se acordă într-o gamă largă de domenii, cum ar fi tranziția verde, asistența medicală, finanțele publice, digitalizarea educației și a serviciilor publice, mediul de afaceri și sectorul financiar.

Ursula von der Leyen ține un discurs la tribună, iar pe fundal se vede un afiș cu Next Generation EU.
Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, prezintă evaluarea de către Comisie a planului național de redresare al Portugaliei în cadrul instrumentului NextGenerationEU. Lisabona (Portugalia), 16 iunie 2021.

Până în prezent, Comisia a alocat 54,3 miliarde de euro unui număr de 20 de state membre în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență, atât ca prefinanțare, cât și ca răspuns la prima cerere de plată din partea unui stat membru. În decembrie, în urma unei evaluări și confirmări din partea Comisiei că a atins obiectivele de etapă și țintele relevante, Spania a primit 10 miliarde de euro.

Plățile au fost efectuate în urma rezultatelor de succes înregistrate de Comisie pe piețele de capital. Pentru a finanța NextGenerationEU, instituția, în numele UE, va împrumuta până la aproximativ 800 de miliarde de euro de pe piețele financiare până la sfârșitul anului 2026. Datorită ratingului de credit ridicat al Uniunii Europene, Comisia este în măsură să împrumute la rate mai favorabile decât multe dintre statele sale membre, în avantajul acestor state membre și al bugetului UE. Comisia va încerca să mobilizeze 30 % din fonduri prin emiterea de obligațiuni verzi NextGenerationEU și va utiliza veniturile obținute pentru a finanța politicile verzi.

Johannes Hahn ține un discurs la tribună.
Johannes Hahn, comisarul european pentru buget și administrație, participă la ceremonia „Ring the Bell” cu ocazia listării primei obligațiuni verzi NextGenerationEU la Bursa de Valori din Luxemburg, 19 octombrie 2021.

În aprilie 2021, Comisia a anunțat că va utiliza o strategie de finanțare diversificată pentru a obține finanțarea necesară. În urma aprobării de către toate statele membre ale UE a Deciziei privind resursele proprii, instrumentul juridic care permite împrumutul, Comisia a efectuat prima emisiune în iunie 2021. Până la sfârșitul anului, ea a strâns suma totală de 71 de miliarde de euro sub formă de obligațiuni UE și fonduri suplimentare sub formă de titluri de creanță UE pe termen scurt. Printre acestea s-au numărat prima obligațiune verde NextGenerationEU, în valoare de 12 miliarde de euro, reprezentând cea mai mare emisiune de obligațiuni verzi din lume. Ea a fost emisă în urma adoptării, în septembrie 2021, a unui cadru pentru obligațiunile verzi NextGenerationEU de ultimă generație, care garantează investitorilor în aceste obligațiuni că fondurile mobilizate vor fi alocate proiectelor ecologice.

Toate împrumuturile contractate în cadrul NextGenerationEU vor fi rambursate până în 2058. Pentru a contribui la rambursarea fondurilor colectate, și pentru a contribui totodată la obiectivele de politică ale Uniunii Europene în ceea ce privește veniturile bugetare, Comisia a propus introducerea unor noi surse de venituri la bugetul UE. În ianuarie 2021, a fost introdusă o taxă pe deșeurile de ambalaje din plastic nereciclate, care va contribui la obiectivele Pactului verde european. În decembrie, Comisia a propus instituirea a trei noi resurse proprii pentru bugetul UE, bazate pe:

  • veniturile din sistemul de comercializare a certificatelor de emisii;
  • resursele generate de mecanismul propus al UE de ajustare la frontieră în funcție de carbon; precum și
  • pe ponderea profiturilor reziduale ale companiilor multinaționale realocate statelor membre în conformitate cu viitoarea directivă privind punerea în aplicare a acordului global referitor la realocarea drepturilor de impozitare.

Aceste venituri vor contribui, de asemenea, la finanțarea Fondului pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice, menit să asigure faptul că tranziția către o economie decarbonizată funcționează pentru toți. Comisia va propune noi resurse proprii suplimentare până la sfârșitul anului 2023.

REACT-EU

7,7 miliarde EUR

pentru a ajuta spitalele să își asigure aprovizionarea cu dispozitive medicale, echipamente individuale de protecție, ventilatoare și teste.

11,5 miliarde EUR

pentru a sprijini întreprinderile din toate sectoarele economiei, inclusiv din sectoarele cele mai afectate, cum ar fi cultura, turismul și serviciile alimentare.

4,1 miliarde EUR

pentru a oferi ajutor direct populației, inclusiv lucrătorilor, prin implementarea și sprijinirea schemelor de păstrare a locurilor de muncă.

Câteva exemple de finanțare în cadrul REACT-EU.

Ca parte a NextGenerationEU, REACT-EU (Asistența de redresare pentru coeziune și teritoriile Europei) continuă și extinde măsurile de răspuns la criză și de remediere a consecințelor crizei aplicate prin intermediul Inițiativei pentru investiții în răspunsul la coronavirus și al Inițiativei plus pentru investiții în răspunsul la coronavirus, și oferă o punte de legătură către planul de redresare pe termen lung. În acest rol, REACT-EU va contribui la o redresare verde, digitală și rezilientă a economiei.

Această finanțare, în valoare de 50,6 miliarde de euro, este complet nouă. Ea reprezintă un supliment la finanțarea încă disponibilă în cadrul programelor din perioada 2014-2020, care urmează să fie adăugat la alocările din fondurile de coeziune pentru perioada 2021-2027. Fondurile vor fi puse la dispoziția Fondului european de dezvoltare regională, a Fondului social european și a Fondului de ajutor european pentru cele mai defavorizate persoane.

Zonele rurale din Uniunea Europeană au beneficiat, de asemenea, de un sprijin în cadrul instrumentului de redresare NextGenerationEU, în valoare de 8 miliarde de euro, alocate prin intermediul programelor de dezvoltare rurală finanțate în cadrul politicii agricole comune. Această finanțare a permis statelor membre să sprijine dubla tranziție verde și digitală în zonele rurale.

Politica de coeziune a UE în prima linie a redresării

Fondul european de dezvoltare regională

Fondul a sprijinit achiziționarea de vaccinuri pentru mai mult de jumătate din populația Portugaliei și a acoperit instalarea de noi sisteme informatice în sectorul sănătății din Slovenia. Fondul finanțează achiziționarea de noi echipamente medicale pentru a ajuta regiunile din Cehia să devină mai reziliente în fața viitoarelor crize sanitare și sprijină întreprinderile mici din Suedia în gestionarea tranziției digitale.

Fondul social european

În toate statele membre, cetățenii au beneficiat de instruire, îndrumare și formare profesională pentru a-și spori șansele de a-și menține locurile de muncă sau de a găsi altele noi. În Italia, întreprinderile au primit subvenții de angajare pentru a sprijini încadrarea în muncă a femeilor și a tinerilor. Fondul a sprijinit, de asemenea, serviciile de consiliere financiară și găsirea unei locuințe pentru persoanele fără adăpost.

Fondul de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane

În Austria și în România, copiii aflați în dificultate au primit materiale școlare. În Estonia, în Franța, în Luxemburg și în alte state membre, persoanele care au avut cea mai mare nevoie de sprijin au primit ajutor alimentar (de exemplu, mese calde) și asistență materială de bază (de exemplu, produse de igienă).

Combaterea dezinformării legate de COVID-19

În 2021, Uniunea Europeană a continuat să combată informațiile false și dezinformarea cu privire la COVID-19 provenind atât din interiorul, cât și din afara Uniunii. Acest lucru a presupus monitorizarea informațiilor dintr-o gamă largă de surse și demistificarea discursurilor conspiraționiste, inclusiv cu privire la efectele vaccinurilor sau a celor care au subminat încrederea în vaccinare. Toate acțiunile au fost întreprinse în strânsă cooperare cu EMA, cu statele membre și cu partenerii internaționali, cum ar fi G7 și NATO. Constatările au fost publicate periodic de Serviciul European de Acțiune Externă și de Comisie.

Dată fiind dezinformarea pe tema pandemiei, care crește în intensitate pe teritoriul Uniunii, Comisia a publicat o serie de orientări referitoare la consolidarea codului de bune practici privind dezinformarea, cu scopul de a-l transforma într-un instrument mai eficace de combatere a informațiilor false sau înșelătoare, și sugerând o participare mai amplă. În iulie, Comisia și actualii semnatari ai acestui cod au lansat un apel către mai multe întreprinderi și organizații, pentru a consolida și mai mult poziția UE împotriva acestui fenomen dăunător. Un număr de 26 de semnatari potențiali s-au alăturat între timp procesului de elaborare a unui cod de bune practici consolidat, care este așteptat în primăvara anului 2022.

Acțiunea externă a inclus activități de sensibilizare cu privire la beneficiile vaccinării, inclusiv prin campanii desfășurate pe platformele de comunicare socială, cum ar fi campania #VaccToNormal, care prezintă mărturii personale ale mai multor persoane vaccinate din întreaga lume. Eforturile s-au axat pe inițiativele diplomatice publice în țările învecinate cu Uniunea Europeană, în special în Balcanii de Vest, dar și în întreaga lume, pentru a asigura accesul la informații oficiale. De asemenea, Uniunea a oferit sprijin mass-mediei și jurnaliștilor independenți din statele membre și din afara acestora. Mai mult, Comisia a finanțat proiecte de cercetare care abordează acuratețea informațiilor de pe platformele de comunicare socială și de altă natură, precum și dezinformarea legată de coronavirus.

În octombrie, Comisia a lansat un grup de experți pentru combaterea dezinformării și promovarea alfabetizării digitale prin educație și formare. Misiunea generală a grupului este de a contribui la elaborarea unor orientări practice pentru profesori și educatori. Acest lucru va contribui la consolidarea obiectivului Planului de acțiune pentru educația digitală al Comisiei, care urmărește să garanteze că fiecare elev din fiecare școală din UE beneficiază de cea mai bună educație digitală posibilă.

Acțiuni la nivel mondial

Vaccinuri

O asistentă medicală purtând echipament individual de protecție privește direct către obiectiv în timp ce ține în mână o seringă sterilă. © Quantik, 2021.
O asistentă medicală ivoriană pregătește o doză de vaccin împotriva COVID-19 cu ocazia lansării campaniei de vaccinare din această țară. Abidjan (Côte d’Ivoire), 1 martie 2021. © Quantik, 2021

De la începutul pandemiei, Uniunea Europeană s-a aflat în avangarda solidarității globale. Uniunea și-a respectat în continuare angajamentul de a se asigura că în toate colțurile lumii sunt furnizate vaccinuri sigure, împreună cu echipamente individuale de protecție, ventilatoare pulmonare și alte echipamente, inclusiv prin intermediul mecanismului de protecție civilă al UE. Până la sfârșitul anului 2021, UE exportase sau partajase peste 1,7 miliarde de doze de vaccin în 165 de țări, reprezentând două treimi din numărul total de doze produse în Uniune. Astfel, chiar din prima zi de producție a vaccinurilor, Uniunea Europeană a fost cel mai mare exportator de vaccinuri din lume.

În februarie 2021, COVAX, mecanismul pentru accesul mondial la vaccinuri împotriva COVID-19, a început să furnizeze vaccinuri împotriva COVID-19 în întreaga lume, cu scopul de a garanta accesul corect și echitabil la vaccinurile împotriva COVID-19 pentru fiecare țară. Echipa Europa – formată din instituțiile UE, statele membre și instituțiile financiare europene – este un contribuitor principal, mobilizând peste 3 miliarde de euro pentru a ajuta COVAX să achiziționeze 1,4 miliarde de doze până la sfârșitul anului 2021, din care peste 981 de milioane de doze au fost livrate către 144 de țări și teritorii.

În completarea achiziționării directe de doze de către COVAX, Comisia Europeană a instituit un Mecanism al UE pentru partajarea vaccinurilor pentru a ajuta statele membre să își partajeze vaccinurile cu țări din afara UE, atât direct, cât și prin intermediul COVAX. Uniunea Europeană oferă sprijin partenerilor în ceea ce privește strategiile lor de vaccinare și distribuirea de materiale, precum și în ceea ce privește creșterea producției locale de vaccinuri. Statele membre s-au angajat să partajeze peste 200 de milioane de doze până la sfârșitul anului 2021, un obiectiv care a fost depășit cu mult, deoarece 380 de milioane de doze au fost partajate cu țări din afara UE, dintre care 255,4 de milioane au fost livrate până la sfârșitul anului (87 % prin intermediul COVAX). În cadrul Summitului mondial al G20+ în domeniul sănătății, partenerii industriali s-au angajat, de asemenea, să pună 1,5 miliarde de doze de vaccinuri la dispoziția țărilor cu venituri mici, fără a realiza profit, precum și țărilor cu venituri medii, la prețuri reduse, până la sfârșitul anului 2021. Prin intermediul ajutorului umanitar oferit, Uniunea Europeană a răspuns, de asemenea, nevoilor urgente generate de pandemia de COVID-19 în țările cele mai vulnerabile prin instituirea rezervei umanitare COVAX.

Mai mult, președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, a anunțat în noiembrie că, până la jumătatea anului 2022, Uniunea Europeană va partaja cu țările cele mai vulnerabile 700 de milioane de doze de vaccin, din care 200 de milioane vor fi plătite din bugetul Uniunii.

Aceste eforturi sunt completate de inițiativa Echipa Europa, având drept scop să sprijine producția locală și accesul la vaccinuri, medicamente și tehnologii medicale în Africa. Această sumă este susținută de 1 miliard de euro provenind de la bugetul UE și de la instituțiile europene de finanțare a dezvoltării, precum și de cooperarea dintre Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor și centrele africane de control și prevenire a bolilor.

Infograficul prezintă câteva dintre obiectivele inițiativei Echipei Europa privind sprijinul pentru vaccinuri în Africa.
Sprijin din partea Echipei Europa pentru producția locală și accesul la vaccinuri, medicamente și tehnologii medicale în Africa.

O nouă inițiativă a Echipei Europa vizează mobilizarea unui miliard de euro pentru a contribui la stimularea ofertei de vaccinuri prin sprijin pentru crearea unor centre regionale de producție și cu accent asupra țărilor care prezintă cel mai mare potențial. Aceasta va consolida cererea, ajutând țările africane să își coordoneze nevoile. În fine, inițiativa va facilita accesul la vaccinuri și medicamente prin consolidarea mediului favorabil. Printre posibilele exemple de astfel de țări se numără Africa de Sud, Egiptul, Etiopia, Ghana, Kenya, Marocul, Nigeria, Rwanda și Senegalul.

Summitul mondial în domeniul sănătății

În luna mai, președinta von der Leyen și prim-ministrul italian Mario Draghi au găzduit împreună, la Roma (Italia), Summitul mondial al G20+ în domeniul sănătății, în cadrul căruia liderii au sprijinit rolul de lider și de coordonare al Organizației Mondiale a Sănătății ca răspuns la pandemia de COVID-19, precum și agenda globală mai amplă privind sănătatea. Liderii au semnat Declarația de la Roma privind pregătirea pentru viitoarele pandemii și prevenirea acestora.

Cele 16 principii ale declarației reconfirmă angajamentul liderilor față de solidaritatea, echitatea și cooperarea multilaterală la nivel mondial, o guvernanță eficace, o abordare centrată pe oameni, față de importanța de a se baza pe știință, pe politici fundamentate pe date concrete și pe încredere, precum și față de promovarea unei finanțări durabile a sănătății mondiale. În această declarație, liderii resping interdicțiile la export și se angajează să mențină lanțurile de aprovizionare globale deschise și operaționale pentru a diversifica capacitatea globală de producție de vaccinuri.

Principiile Declarației de la Roma stau la baza activităților în curs din cadrul G7 și G20, inclusiv recenta constituire a unui grup operativ comun privind finanțele și sănătatea al G20 pentru a asigura finanțarea adecvată a prevenirii, pregătirii și răspunsului. Uniunea Europeană a condus eforturile care au avut ca rezultat decizia luată în cadrul sesiunii speciale a Adunării Mondiale a Sănătății din noiembrie și decembrie de instituire a unui organism interguvernamental de negociere pentru a consolida prevenirea, pregătirea și răspunsul în caz de pandemie.

În septembrie, Uniunea Europeană și Statele Unite și-au asumat, în agenda lor pentru combaterea pandemiei mondiale, angajamente comune în ceea ce privește partajarea, disponibilitatea, aprovizionarea (inclusiv mijloacele terapeutice), finanțarea durabilă și producția regională de vaccinuri.

Atenuarea efectelor pandemiei

Abordarea „Echipa Europa” a oferit unui număr de peste 130 de țări partenere din întreaga lume un sprijin financiar flexibil. De la începutul pandemiei și până la sfârșitul anului 2021, Echipa Europa a mobilizat peste 46 de miliarde de euro pentru a contribui la abordarea nevoilor umanitare, la îmbunătățirea sistemelor de sănătate, de alimentare cu apă și de salubritate și la atenuarea consecințelor socioeconomice ale pandemiei.

În 2021, Uniunea Europeană și-a intensificat eforturile de relansare a redresării mondiale. Comisia a depus eforturi pentru a reuni actorii internaționali, construind noi coaliții și inițiative de cooperare pentru combaterea COVID-19, și pentru a lansa o redresare mondială durabilă. În februarie, președinta von der Leyen s-a alăturat campaniei A Recovery Plan for the World (Un plan de redresare pentru întreaga lume) a Global Citizen. Campania, care a durat un an, a fost construită în jurul a cinci priorități: contribuția la depășirea crizei provocate de COVID-19, combaterea crizei alimentare, reluarea pretutindeni a procesului de învățare, protejarea planetei și realizarea de progrese privind egalitatea pentru toți.

De la începutul pandemiei și până în iulie 2021, Uniunea Europeană a furnizat peste 4,35 miliarde de euro pentru Balcanii de Vest și Turcia și peste 3,41 miliarde de euro pentru regiunile vizate de politica europeană de vecinătate, pentru a răspunde nevoilor imediate în materie de sănătate și pentru a reduce impactul socioeconomic al crizei. Aceasta a inclus programe și granturi menite să asigure disponibilitatea și distribuirea vaccinurilor împotriva COVID-19 autorizate de Uniune și sprijin pentru accelerarea campaniilor de vaccinare. Până la sfârșitul lunii decembrie, peste 77 de milioane de doze de vaccin au fost furnizate prin intermediul mecanismului COVAX Balcanilor de Vest și regiunilor din vecinătatea estică și sudică, iar aproape 32 de milioane de doze au fost partajate de statele membre cu țările partenere (fie direct, fie prin intermediul COVAX), cu sprijinul Uniunii Europene.

Un copilaș ține în mâinile întinse către obiectiv o floare care urmează să fie plantată.

Crearea unei Europe mai verzi, neutră din punct de vedere climatic

Îndeplinirea obiectivelor Pactului verde european

În 2021, Uniunea Europeană a continuat să combată schimbările climatice prin politici ambițioase pe plan intern și printr-o cooperare strânsă cu partenerii internaționali. În februarie, Comisia a adoptat o nouă Strategie a UE privind adaptarea la schimbările climatice, stabilind modalitățile prin care Uniunea Europeană se poate adapta la efectele inevitabile ale schimbărilor climatice și poate deveni rezilientă la acestea până în 2050. Prima Lege a climei a fost adoptată în iunie de Parlamentul European și de statele membre. Ea transpune în legislație două obiective la nivelul întregii economii: reducerea emisiilor nete de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55 % până în 2030 comparativ cu nivelurile din 1990 și atingerea neutralității climatice până în 2050.

Ulterior, în iulie și decembrie, Comisia a prezentat o serie de propuneri pentru a se asigura că Uniunea Europeană este pregătită să își îndeplinească ambițiile în materie de climă prin revizuirea politicilor existente și propunerea de noi măsuri. Propunerile legislative vizând îndeplinirea obiectivelor Pactului verde european acoperă o gamă largă de domenii de politică, printre care clima, energia, transporturile și impozitarea. Ele stabilesc modul în care Uniunea își va atinge obiectivul pentru 2030, care este acum obligatoriu din punct de vedere juridic. Propunerile au fost comunicate Convenției-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice, cu titlul de contribuție a Uniunii la îndeplinirea obiectivelor Acordului de la Paris.

Obiectivele climatice ale UE pentru 2030
Propunerile legislative prezentate de Comisie vor oferi instrumentele necesare pentru transformarea profundă și justă a economiei UE avută în vedere de Pactul verde european.

Obiectivele climatice ale UE pentru 2030 includ: fondul pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice; comercializarea certificatelor de emisii pentru transportul rutier și clădiri; mecanismul de ajustare la frontieră în funcție de carbon; sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii pentru energie, industrie, sectorul maritim și aviație; regulamentul privind exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultura; directiva privind impozitarea energiei; strategia UE pentru păduri; directiva privind eficiența energetică; regulamentul privind partajarea eforturilor; directiva privind energia din surse regenerabile; regulamentul privind infrastructura pentru combustibili alternativi; standardele privind emisiile de C O 2 pentru autoturisme și camionete; inițiativa fuel EU în domeniul maritim; și inițiativa refuel EU în domeniul aviației.

Beneficiile acțiunilor climatice sunt clare: prevenirea sau atenuarea urgenței climatice, posibilitatea de a lăsa generațiilor viitoare o planetă mai sănătoasă, un aer mai curat, orașe mai răcoroase și mai verzi, cetățeni mai sănătoși, reducerea consumului și a facturilor de energie, o mai mare independență energetică, noi tehnologii și oportunități industriale și un spațiu mai mare dedicat naturii. În fine, dar nu în ultimul rând, tranziția verde va crea noi tipuri de locuri de muncă. Însoțită de politici adecvate, ea ar putea crea aproximativ 1 milion de locuri de muncă în UE până în 2030 și 2 milioane până în 2050 și ar putea spori competitivitatea Uniunii la nivel mondial, în condițiile în care multe alte țări caută soluții în domeniul climei.

Deși beneficiile politicilor UE în domeniul climei depășesc în mod clar costurile acestei tranziții pe termen mediu și lung, acestea riscă, pe termen scurt, să mărească presiunea asupra gospodăriilor, microîntreprinderilor și utilizatorilor de transport vulnerabili. Prin urmare, politicile sunt concepute pentru a repartiza în mod echitabil costurile legate de combaterea și adaptarea la schimbările climatice, astfel încât să se asigure o tranziție justă pentru toți. Acesta este unul dintre motivele pentru care propunerea Comisiei privind noul sistem de comercializare a certificatelor de emisii din sectoarele transportului rutier și clădirilor este însoțită de instituirea unui Fond pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice. Efectele sociale potențial semnificative sunt abordate mai pe larg în recomandarea propusă privind asigurarea unei tranziții echitabile către neutralitatea climatică (a se vedea în cele ce urmează).

Revizuirea sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii

Sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii este prima piață majoră a carbonului din lume. El stabilește o limită (sau plafon) pentru cantitatea totală de anumite gaze cu efect de seră care pot fi emise de sectoarele vizate. Plafonul este redus în timp, ceea ce conduce la scăderea emisiilor totale. Întreprinderile vizate de sistem cumpără certificate de emisii la licitații sau le primesc prin alocări gratuite. Acestea pot, de asemenea, să comercializeze certificate între ele conform necesităților. În fiecare an, fiecare întreprindere trebuie să restituie un număr suficient de certificate pentru a-și acoperi integral emisiile, în caz contrar aplicându-se amenzi mari.

De la lansarea sistemului în 2005, emisiile de gaze cu efect de seră au fost reduse cu aproximativ 43 % în sectoarele vizate (producția de energie electrică, industria energointensivă și aviația în cadrul Spațiului Economic European). Împreună, aceste sectoare sunt responsabile pentru 41 % din emisiile totale ale Uniunii. În iulie 2021, ca parte a pachetului legislativ dedicat îndeplinirii obiectivelor Pactului verde european, Comisia a propus un nou obiectiv de reducere cu 61 %, până în 2030, a emisiilor provenite din sectoarele vizate de sistemul de comercializare a certificatelor de emisii, comparativ cu nivelurile din 2005. Pentru atingerea acestui obiectiv, propunerea Comisiei constă într-o reducere punctuală a totalului certificatelor de emisii și o creștere a ratei de reducere la 4,2 % pe an, de la 2,2 % în cadrul sistemului actual.

Graficul ilustrează reducerile emisiilor în cadrul sistemului existent de comercializare a certificatelor de emisii și al sectoarelor vizate de partajarea eforturilor, în comparație cu 2005

În sectoarele vizate de partajarea eforturilor, care includ transportul rutier, sectorul locuințelor și agricultura, schimbarea față de 2005 a fost de minus 16 la sută în 2020, iar obiectivul pentru 2030 este de minus 40 la sută. În cadrul sistemului existent de comercializare a certificatelor de emisii, care include sectorul energetic, industriile mari consumatoare de energie, zborurile din interiorul Spațiului Economic European și, după 2022, transportul maritim, variația față de 2005 a fost de minus 43 la sută în 2020, iar obiectivul pentru 2030 este de minus 61 la sută. Pe lângă faptul că acestea intră sub incidența Regulamentului privind partajarea eforturilor, Comisia a propus un nou sistem de comercializare a certificatelor de emisii, special pentru emisiile provenite din transportul rutier și de la clădiri. Plafonul stabilit în cadrul acestui nou sistem va fi redus anual, astfel încât în 2030 să se atingă un nivel de reducere a emisiilor de 43 la sută în comparație cu 2005.

Comisia a propus, de asemenea, un mecanism de ajustare la frontieră în funcție de carbon. Compatibil cu normele Organizației Mondiale a Comerțului, acest mecanism va garanta că acțiunile ambițioase din domeniul climei întreprinse în Europa nu conduc la „relocarea emisiilor de dioxid de carbon”, și anume la situația în care întreprinderile își transferă producția în țări cu norme mai puțin stricte în ceea ce privește emisiile. Introducerea sa graduală, în paralel cu eliminarea treptată a certificatelor gratuite din cadrul sistemului actual de comercializare a certificatelor de emisii, va garanta că anumite produse cu intensitate ridicată a carbonului importate în Uniune – cum ar fi cimentul, fierul și oțelul, aluminiul, îngrășămintele și electricitatea – costă la fel de mult ca produsele similare fabricate în Uniune.

Comisia a prezentat o propunere de consolidare a rezervei pentru stabilitatea pieței. Această rezervă mărește reziliența sistemului la șocuri majore prin rezervarea unui număr de certificate de emisii care pot fi utilizate pentru a ajusta oferta de certificate scoase la licitație. În sectorul aviației, Comisia a propus eliminarea treptată a alocării cu titlu gratuit a certificatelor pentru companiile aeriene care operează zboruri în Spațiul Economic European și trecerea la licitarea integrală a certificatelor pentru acest sector. Comisia propune, de asemenea, aplicarea schemei globale de compensare și de reducere a emisiilor de carbon pentru aviația internațională în cazul zborurilor spre și dinspre Spațiul Economic European.

Pentru ca Uniunea Europeană să își atingă obiectivul de reducere a emisiilor pentru 2030, sectoarele care nu sunt în prezent vizate de sistemul de comercializare a certificatelor de emisii trebuie să își intensifice eforturile de decarbonizare. În acest scop, Comisia a propus extinderea comercializării certificatelor de emisii la transportul maritim și introducerea unui sistem separat de comercializare a certificatelor de emisii pentru sectoarele transportului rutier și clădirilor.

În iulie, Comisia a propus, de asemenea, intensificarea finanțării inovării în domeniul climei, prin creșterea semnificativă a dimensiunii fondurilor sale pentru modernizare și inovare. Finanțate prin certificate licitate în cadrul sistemului de comercializare a certificatelor de emisii, fondurile sprijină statele membre cu venituri mai mici în tranziția lor către neutralitatea climatică și finanțează tehnologii inovatoare cu emisii scăzute de dioxid de carbon, necesare pentru a impulsiona tranziția verde.

O tranziție echitabilă către neutralitatea climatică

În centrul Pactului verde european se află angajamentul ca tranziția către o economie neutră din punct de vedere climatic să se facă în mod echitabil, fără a lăsa pe nimeni în urmă.

În iulie a fost propus un nou Fond pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice, pentru a ajuta statele membre să sprijine tranziția către neutralitatea climatică în ceea ce-i privește pe cetățenii vulnerabili care sunt cei mai dependenți de combustibilii fosili. Comisia propune finanțarea fondului de la bugetul Uniunii cu o sumă echivalentă, în principiu cu 25 % din veniturile preconizate provenite de la noul sistem de comercializare a certificatelor de emisii pentru sectoarele transportului rutier și clădirilor, mobilizând 72,2 miliarde de euro pentru perioada 2025-2032. Această sumă va fi utilizată pentru a ajuta statele membre să sprijine gospodăriile și microîntreprinderile vulnerabile, pentru a investi în eficiența energetică și în renovarea clădirilor și pentru a contribui la finanțarea mobilității cu emisii zero și emisii scăzute. În așteptarea impactului acestor investiții asupra reducerii costurilor și emisiilor, fondul va fi în măsură să finanțeze și sprijinul temporar direct pentru venituri destinat gospodăriilor vulnerabile.

În luna decembrie, Comisia a emis orientări de politică pentru a încuraja statele membre să ia măsuri pentru o tranziție echitabilă și incluzivă către neutralitatea climatică. Propunerea de recomandare a Consiliului abordează aspectele relevante ale tranziției în domeniul social și cel al ocupării forței de muncă. Ea acordă o atenție deosebită abordării nevoilor persoanelor și gospodăriilor care depind în mare măsură de combustibilii fosili și care ar putea fi cel mai mult afectate de tranziția verde. Ea invită totodată statele membre să utilizeze în mod optim finanțarea publică și privată și să lucreze în strânsă cooperare cu partenerii sociali. Propunerea include măsuri și orientări pentru:

  • sprijinirea locurilor de muncă de calitate și facilitarea tranziției de la un loc de muncă la altul;
  • promovarea accesului egal la educație și formare de calitate;
  • asigurarea unor sisteme de impozite și de prestații sociale și a unor sisteme de protecție socială echitabile;
  • facilitarea unui acces la prețuri rezonabile la serviciile esențiale;
  • coordonarea acțiunilor de politică și urmărirea unei abordări la nivelul întregii economii; și
  • utilizarea optimă a finanțării publice și private.

Revizuirea legislației pentru sectoarele care nu sunt vizate de sistemul de comercializare a certificatelor de emisii

Pentru sectoarele care nu sunt vizate de sistemul de comercializare a certificatelor de emisii, Regulamentul UE privind partajarea eforturilor stabilește obiective obligatorii de reducere a emisiilor anuale de gaze cu efect de seră până în 2030, pentru Uniune și statele sale membre. Efortul de reducere a emisiilor este distribuit între statele membre în funcție de prosperitatea lor relativă, măsurată în produs intern brut pe cap de locuitor, și ținând cont de eficiența din punctul de vedere al costurilor.

În iulie, Comisia a prezentat o propunere de mărire a obiectivului UE, de la actuala reducere cu 29 % a emisiilor comparativ cu nivelurile din 2005 la o reducere cu 40 %. Obiectivele naționale propuse pentru reducerea emisiilor variază de la 10 % la 50 %, de asemenea comparativ cu 2005.

Graficul prezintă obiectivele naționale propuse pentru reducerea emisiilor în comparație cu nivelurile din 2005.

Obiectivele revizuite de reducere a emisiilor în temeiul Regulamentului privind partajarea eforturilor.

Sursă: Anexa la COM(2021) 555 – Reducerile emisiilor de gaze cu efect de seră ale statelor membre în temeiul articolului 4 alineatul (1), 14 iulie 2021.

Obiectivele propuse sunt următoarele: Bulgaria minus 10 la sută; România minus 12,7 la sută; Croația minus 16,7 la sută; Letonia minus 17 la sută; Polonia minus 17,7 la sută; Ungaria minus 18,7 la sută; Malta minus 19 la sută; Lituania minus 21 la sută; Grecia minus 22,7 la sută; Slovacia minus 22,7 la sută; Estonia minus 24 la sută; Cehia minus 26 la sută; Slovenia minus 27 la sută; Portugalia minus 28,7 la sută; Cipru minus 32 la sută; Spania minus 37,7 la sută, UE 27 minus 40 la sută; Irlanda minus 42 la sută; Italia minus 43,7 la sută; Belgia minus 47 la sută; Franța minus 47,5 la sută; Austria minus 48 la sută; Țările de Jos minus 48 la sută; Danemarca minus 50 la sută; Germania minus 50 la sută; Luxemburg minus 50 la sută; Finlanda minus 50 la sută; Suedia minus 50 la sută.

Pădurile și terenurile agricole acoperă împreună peste trei sferturi din suprafața terestră a Uniunii Europene. Existența unor păduri bine gestionate și reziliente este esențială pentru atingerea neutralității climatice, deoarece ele elimină dioxidul de carbon (CO2) din atmosferă. În luna iulie, Comisia a prezentat o propunere de mărire a nivelului de eliminare a carbonului la echivalentul a 310 milioane de tone de CO2 până în 2030 și de atingere a neutralității climatice la nivelul Uniunii în sectorul combinat al utilizării terenurilor, silviculturii și agriculturii până în 2035.

În luna decembrie, Comisia a adoptat o comunicare privind ciclurile durabile ale carbonului. Aceasta stabilește modul în care Uniunea poate spori eliminarea carbonului din atmosferă prin reducerea dependenței sale de carbonul fosil, extinderea sechestrării carbonului în solurile agricole pentru a stoca mai mult carbon în natură și promovarea unor soluții industriale pentru eliminarea și reciclarea durabilă și verificabilă a carbonului.

Strategia UE privind adaptarea la schimbările climatice

Deși face tot ce îi stă în putință pentru a atenua schimbările climatice, atât pe plan intern, cât și pe plan internațional, Uniunea Europeană trebuie să se pregătească în același timp să facă față consecințelor inevitabile ale acestora. De la valuri de căldură mortale și inundații devastatoare la păduri degradate și zone de coastă erodate de creșterea nivelului mării, schimbările climatice își fac deja simțite efectele.

Acesta este motivul pentru care, în luna februarie, Comisia a adoptat o nouă strategie a UE privind adaptarea la schimbările climatice, stabilind modul în care Uniunea poate deveni rezilientă la schimbările climatice până în 2050. Obiectivele sale sunt de a face adaptarea mai inteligentă, mai rapidă și mai sistemică și de a intensifica acțiunile internaționale. Scopul său este de a deplasa accentul de la planificare la punerea în aplicare, prin dezvoltarea și implementarea de soluții la scară largă.

De exemplu, Climate-ADAPT – platforma europeană pentru cunoștințe în materie de adaptare – va fi făcută mai accesibilă pentru toți, ea având acum un observator dedicat care contribuie la urmărirea și prevenirea amenințărilor pentru sănătate legate de schimbările climatice. Un alt exemplu este lansarea unei misiuni privind adaptarea la schimbările climatice în cadrul programului Orizont Europa. Această inițiativă emblematică va aduce regiunilor Uniunii cele mai recente tehnologii de adaptare, soluții bazate pe natură și bune practici, astfel încât acestea să poată deveni reziliente la schimbările climatice.

Clădiri mai sustenabile

În urma strategiei din 2020 privind valul de renovări ale clădirilor, ambiția Comisiei de a dubla rata de renovare a clădirilor la nivelul întregii Uniuni Europene s-a reflectat într-o serie de noi inițiative. În particular, propunerea de revizuire a Directivei privind performanța energetică a clădirilor, formulată în luna decembrie, urmărește să asigure faptul că Uniunea este pe drumul cel bun în ceea ce privește decarbonizarea parcului său imobiliar. Revizuirea asigură reducerea consumului de energie al clădirilor din Uniune, datorită modernizării eficienței lor energetice printr-o renovare aprofundată. Propunerea stabilește standarde minime de performanță energetică și prevede ca 15 % din parcul imobiliar al fiecărui stat membru să fie modernizat și să treacă de la eticheta G cel puțin la eticheta F până în 2030. În cadrul revizuirii, Comisia a propus, de asemenea, ca toate clădirile noi să aibă emisii zero începând din 2030, iar toate clădirile publice noi, începând din 2027.

Propunerea Comisiei pentru o nouă Directivă privind eficiența energetică include un obiectiv mai ambițios privind economiile de energie la nivelul întregii economii până în 2030, inclusiv prin renovarea clădirilor publice. Propunerea de Directivă privind energia din surse regenerabile stabilește la rândul său un nou criteriu de referință privind utilizarea în proporție de 49 % a energiei din surse regenerabile în clădiri până în 2030 și prevede creșteri anuale ale cantității de energie din surse regenerabile utilizate pentru încălzire și răcire. Noul sistem de comercializare a certificatelor de emisii propus pentru clădiri include combustibilii pentru încălzire. Fondul pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice, finanțat prin noul sistem, va oferi sprijin financiar pentru renovare gospodăriilor și microîntreprinderilor vulnerabile.

În fine, având în vedere potențialul renovării de a acționa ca rampă de lansare pentru redresarea economică, Mecanismul de redresare și reziliență al UE pune un accent deosebit pe sectorul clădirilor, iar multe state membre au inclus investițiile în renovare și eficiență energetică în planurile lor naționale de redresare.

Noul Bauhaus european

Lansat în 2020, noul Bauhaus european își propune să accelereze transformarea societății noastre și a unor sectoare economice precum industriile construcțiilor și stilului de viață, oferind cetățenilor acces la bunuri și servicii circulare, cu prețuri accesibile și cu o intensitate mai redusă a emisiilor de dioxid de carbon. Astfel, el contribuie la transpunerea Pactului verde european în schimbări concrete pe teren, care îmbunătățesc atât viața de zi cu zi în clădiri și spații publice, cât și moda și mobilierul. Noul Bauhaus european aduce o dimensiune culturală Pactului verde și implică grupuri precum arhitecții, designerii și artiștii, stimulându-i să contribuie la transformare.

Conceptul inițiativei Comisiei privind noul Bauhaus european, publicat în septembrie 2021, s-a inspirat din proiecte la scară locală provenite din întreaga Europă și din afara acesteia. Faza de coproiectare a proiectului, care s-a desfășurat în perioada ianuarie-iulie, a atras peste 2 000 de contribuții. Programele Uniunii – printre care Orizont Europa, LIFE, Programul privind piața unică și Europa digitală – vor furniza aproximativ 85 de milioane de euro pentru proiectele noului Bauhaus european în perioada 2021-2022. În plus, inițiativa va fi integrată în multe alte programe ale Uniunii, cum ar fi Erasmus+ și Corpul european de solidaritate. De asemenea, Comisia va înființa un laborator al noului Bauhaus european, pentru a crea în comun, a produce prototipuri și a testa noi instrumente, soluții și recomandări de politică împreună cu comunitatea.

De la o grădină sălbatică „plutitoare” în inima orașului Barcelona la o casă „zero deșeuri” în Slovenia, câștigătorii primelor premii ale noului Bauhaus european au arătat că durabilitatea poate fi și frumoasă și incluzivă. Cei 20 de câștigători au fost anunțați în luna septembrie.

Alimentarea cu energie a unei economii neutre din punct de vedere climatic

Pornind de la diferitele strategii prezentate în 2020, inclusiv în ceea ce privește integrarea sistemului energetic, energia din surse regenerabile offshore, hidrogenul și emisiile de metan, Comisia a luat o serie de măsuri în 2021 pentru a transpune aceste idei în legislația Uniunii. În lunile iulie și decembrie, Comisia a prezentat propuneri de rescriere a normelor UE în materie de politică energetică și de accelerare a tranziției către energia curată.

Comisia a propus ca sursele regenerabile de energie să atingă o pondere de 40 % din mixul energetic al Uniunii până în 2030. Această cifră este dublă față de cifra din 2020 și reprezintă o creștere semnificativă față de obiectivul anterior de 32 %. Cifrele Eurostat au confirmat faptul că Uniunea și-a atins confortabil obiectivele pentru 2020.

Propunerea de revizuire a Directivei privind energia din surse regenerabile, formulată în iulie, include măsuri care vizează domenii (precum transporturile și clădirile) în care progresele au fost mai lente decât se preconizase. În mod similar, propunerea de revizuire a Directivei privind eficiența energetică vizează reducerea colectivă a consumului de energie cu încă 9 % față de angajamentul luat deja de statele membre în planurile lor naționale privind energia și clima pentru perioada 2021-2030 și intenționează aproape să dubleze obligația anuală în materie de eficiență energetică.

Kadri Simson și alte persoane coboară pe scări în interiorul unei fabrici mari.
Kadri Simson (în centru), comisarul european pentru energie, vizitând o nouă centrală hidroelectrică. Brežice (Slovenia), 20 septembrie 2021.

În luna decembrie au fost prezentate noi elemente ale pachetului de măsuri dedicat îndeplinirii obiectivelor Pactului verde european, cu propuneri de decarbonizare a sectorului gazelor și de instituire a unei piețe a hidrogenului. Aceste propuneri pentru piața gazelor din Uniune facilitează tranziția de la combustibilii fosili la gazele din surse regenerabile și cu emisii scăzute de dioxid de carbon. Ele se concentrează, de asemenea, pe crearea unei piețe funcționale pentru hidrogen pe termen mediu, promovând în același timp și alte tehnologii de producție de gaz curat.

Ca motor al Angajamentului mondial referitor la metan – la care Uniunea Europeană a aderat, alături de 110 țări, în cadrul Conferinței privind schimbările climatice COP26 de la Glasgow –, Uniunea a contribuit, de asemenea, la înființarea unui Observator internațional al emisiilor de metan, care să măsoare emisiile și să urmărească progresele înregistrate. În decembrie, a fost prezentată prima propunere legislativă de combatere a emisiilor de metan din UE.

Infograficul prezintă principalele diferențe dintre vechea și noua etichetă energetică.
Comparație între etichetele energetice vechi și cele noi pentru un frigider fără congelator.

Noi etichete energetice: cum puteți recunoaște un produs reclasificat. Noua etichetă este prevăzută cu un cod QR care oferă acces la mai multe informații despre model. În plus, clasele de eficiență energetică au fost reclasificate. De exemplu, un frigider din clasa C cu noua etichetă ar fi fost clasificat în clasa A + + + cu eticheta anterioară. Metoda de calcul a consumului anual de energie a fost, de asemenea, îmbunătățită. De exemplu, același frigider are un consum declarat de 66 de kilowați oră pe an cu noua etichetă, față de 62 cu eticheta anterioară. În fine, volumul frigiderului este exprimat în litri, iar pe noua etichetă nivelul de zgomot este măsurat în decibeli pe o scară de patru clase.

De asemenea, în 2021 s-a procedat la o reclasificare a etichetelor energetice ale UE pentru anumite produse de uz casnic (de la mașini de spălat rufe la becuri). Acest lucru demonstrează că eticheta contribuie la stimularea inovării în domeniul eficienței energetice, deoarece producătorii doresc să se încadreze în clasa cea mai înaltă disponibilă pe piață, iar consumatorii sunt influențați de aceste etichete atunci când cumpără produse.

Pachetul din luna iulie privind Pactul verde european a inclus și o propunere de revizuire a Directivei UE privind impozitarea energiei. Se urmărește astfel stabilirea unei impozitări a produselor energetice care să reflecte mai bine impactul acestora asupra mediului și să sprijine obiectivele Uniunii în materie de schimbări climatice. Revizuirea va elimina dezavantajele actuale pentru produsele și tehnologiile energetice curate și va introduce niveluri mai ridicate de impozitare pentru combustibilii mai poluanți. Acest lucru va contribui la transmiterea unor semnale corecte privind prețurile produselor energetice, consolidând astfel inovarea ecologică și investițiile în energia durabilă și curată.

Ca răspuns imediat la fenomenul global al prețurilor excepțional de ridicate la energie, Comisia a publicat în luna octombrie o comunicare cu un set de măsuri sub forma unor inițiative pe termen scurt, mediu și lung pe care statele membre și Uniunea le pot întreprinde pentru a ameliora situația atât pentru gospodării, cât și pentru întreprinderi. Până în ianuarie 2022, majoritatea statelor membre aplicaseră inițiative prevăzute în setul de măsuri pentru a atenua impactul creșterii prețurilor. În continuarea comunicării, Comisia a formulat propuneri legislative în luna decembrie pentru a îmbunătăți utilizarea stocării. Comisia a stabilit apoi un cadru favorabil pentru achizițiile comune de rezerve de gaze și dispoziții pentru consolidarea solidarității între statele membre.

O mobilitate durabilă și inteligentă

Ca parte a pachetului legislativ din iulie dedicat îndeplinirii obiectivelor Pactului verde european, Comisia a propus noi norme pentru a stimula și spori utilizarea combustibililor ecologici în sectorul aviației (ReFuelEU) și în sectorul maritim (FuelEU). Acest lucru va contribui nu numai la reducerea emisiilor din aceste două sectoare, ci și la stimularea inovării și a activității economice din Uniune, prin adaptarea tehnologică necesară și dezvoltarea de combustibili alternativi.

Pentru a îndeplini obiectivele de decarbonizare în domeniul transporturilor, baza industrială a Uniunii trebuie să dezvolte noi capabilități de aprovizionare, capacități de producție și de stocare și rețele de distribuție – totul într-un interval foarte scurt de timp. Pentru a completa propunerile legislative prezentate în 2021, Comisia a lansat, de asemenea, Alianța pentru lanțul valoric al combustibililor din surse regenerabile și cu conținut scăzut de carbon, care urmărește să stimuleze furnizarea și accesibilitatea combustibililor gazoși și lichizi din surse regenerabile și cu conținut scăzut de carbon în sectorul transporturilor, axându-se pe sectorul aviației și pe cel maritim.

Anul european al căilor ferate (2021) a evidențiat rolul esențial pe care căile ferate îl joacă în societatea noastră, ele conectând cetățenii și întreprinderile din întreaga UE prin una dintre modalitățile cele mai durabile și mai sigure disponibile. De asemenea, Anul căilor ferate a scos în evidență provocările legate de atragerea unui număr sporit de persoane către călătoria cu trenul și a unui număr sporit de întreprinderi către transportul mărfurilor pe calea ferată, precum și de mărirea numărului de persoane care lucrează în industria feroviară.

Unul dintre evenimentele principale ale anului a fost călătoria făcută de Connecting Europe Express de la un capăt la altul al continentului, prin care s-a promovat forța și potențialul sectorului feroviar european. Călătoria a reprezentat o ocazie de a confirma faptul că trebuie depuse mai multe eforturi pentru ca transportul feroviar să își poată juca rolul legitim în tranziția verde. În luna decembrie, Comisia a adoptat un plan de acțiune pentru a stimula transportul feroviar transfrontalier de călători pe distanțe lungi, iar în prezent pregătește noi norme privind coridoarele de transport feroviar de marfă (a se vedea, de asemenea, „Întrebări și răspunsuri: Strategia pentru o mobilitate durabilă și inteligentă”). Acest lucru va contribui la creșterea competitivității transportului feroviar transfrontalier de marfă printr-o mai bună gestionare a capacității infrastructurii feroviare și maximizarea utilizării infrastructurii feroviare existente, completând eforturile depuse în prezent de industria feroviară pentru a îmbunătăți viteza, punctualitatea și fiabilitatea transportului feroviar de marfă.

Adina Vălean aplaudă în fața unui tren pe care este afișat logoul Connecting Europe Express.
Adina Vălean, comisarul european pentru transporturi, lângă Connecting Europe Express (Expresul pentru conectarea Europei). București (România), 17 septembrie 2021.

În luna decembrie, Comisia a prezentat propuneri de orientări revizuite referitoare la rețeaua transeuropeană de transport, o directivă revizuită privind sistemele de transport inteligente și un nou cadru al UE privind mobilitatea urbană.

Rețeaua transeuropeană de transport este o rețea de căi ferate, căi navigabile interioare, rute maritime pe distanțe scurte și drumuri care acoperă întreg teritoriul Uniunii. Ea asigură legături între orașe, porturi, aeroporturi și terminale importante. Rețeaua este esențială pentru funcționarea pieței interne, deoarece ea asigură transportul eficient al mărfurilor și pasagerilor. Prin măsurile propuse, rețeaua va deveni mai verde, mai eficientă și mai rezilientă.

Mobilitatea inteligentă face ca transportul să fie mai sigur și mai durabil. Revizuirea Directivei privind sistemele de transport inteligente va aborda apariția unor noi opțiuni de mobilitate rutieră și aplicații de mobilitate, precum și a unei mobilități conectate și automatizate. Ea va stimula implementarea mai rapidă de noi servicii inteligente, propunând ca anumite date esențiale privind drumurile, călătoriile și traficul – cum ar fi limitele de viteză, hărțile de circulație rutieră sau lucrările rutiere – să fie puse la dispoziție în formate digitale.

Noua propunere privind cadrul de mobilitate urbană abordează unele dintre provocările în materie de mobilitate care decurg din activitatea intensă din orașe, cum ar fi congestionarea traficului, emisiile și zgomotul, în beneficiul utilizatorilor transporturilor și al tuturor persoanelor care îi înconjoară.

Vehicule mai ecologice și mai sigure

Autoturismele și camionetele sunt responsabile, împreună, pentru aproximativ 15 % din totalul emisiilor de CO2 din Uniune și, prin urmare, cooperarea acestor sectoare este esențială pentru atingerea obiectivelor UE în materie de reducere a emisiilor. Sunt necesare standarde mai ambițioase privind emisiile de CO2 pentru autoturismele și camionetele noi, pentru a contribui la creșterea numărului de vehicule cu emisii zero și emisii scăzute pe drumurile Uniunii Europene. Ca parte a pachetului dedicat îndeplinirii obiectivelor Pactului verde european, în luna iulie Comisia a propus introducerea unor obiective mai ambițioase privind emisiile de CO2 pentru autoturismele și camionetele noi începând cu 2030:

  • o reducere cu 55 % a emisiilor autoturismelor până în 2030;
  • o reducere cu 50 % a emisiilor camionetelor până în 2030;
  • emisii zero pentru autoturismele noi până în 2035.
Ursula von der Leyen și Kaja Kallas, așezate una lângă alta, privesc către obiectiv.
Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene (în stânga), și Kaja Kallas, prim-ministrul Estoniei, într-un autobuz autonom. Tallinn (Estonia), 5 octombrie 2021.

Pentru a sprijini ecologizarea flotei de transport a Europei, Comisia a propus un Regulament privind infrastructura pentru combustibili alternativi, care urmărește să garanteze existența în fiecare stat membru a unei capacități publice de încărcare și realimentare suficiente pentru a satisface cerințele unui parc de autoturisme și camioane cu emisii zero aflat în creștere. Regulamentul ar asigura, de asemenea, o acoperire la nivelul întregii Uniuni pentru infrastructura de încărcare, la intervale fixe de-a lungul principalelor coridoare de transport, astfel încât conducătorii auto să își poată reîncărca sau realimenta cu ușurință vehiculele electrice sau cu pile de combustie cu hidrogen în întreaga Uniune. Conform normelor propuse, aeronavele, navele și barjele vor avea acces la alimentarea cu energie electrică în principalele porturi și aeroporturi.

Acțiuni la nivel mondial

Harta prezintă diferența de temperatură dintre 2021 și media perioadei cuprinse între 1991 și 2020.
Temperatura aerului la o altitudine de 2 metri pentru 2021, indicată în raport cu media din perioada 1991-2020.

Cele mai mari creșteri ale temperaturii (de peste 3 grade) au fost înregistrate în America de Nord, Asia de Est, Orientul Mijlociu și Africa de Nord, precum și în regiunile antarctice cele mai apropiate de America de Sud.

Conferința privind schimbările climatice COP26 a avut loc la Glasgow în perioada 1-13 noiembrie. La începutul conferinței, Uniunea Europeană a prezentat trei obiective:

  • în primul rând, să obțină angajamente de reducere a emisiilor pe parcursul acestui deceniu, pentru ca obiectivul de limitare a încălzirii globale la 1,5 °C să rămână realizabil;
  • în al doilea rând, să atingă obiectivul de a furniza țărilor în curs de dezvoltare și țărilor vulnerabile 100 de miliarde de dolari pe an pentru finanțarea combaterii schimbărilor climatice;
  • în al treilea rând, să ajungă la un acord privind cadrul de reglementare al Acordului de la Paris.

În cazul fiecăruia dintre obiective s-au înregistrat progrese.

În temeiul Acordului de la Paris, 195 de țări au stabilit obiectivul de a menține creșterea medie a temperaturii globale cu mult sub 2 °C și cât mai aproape posibil de 1,5 °C. Înainte de COP26, planeta se îndrepta spre o încălzire globală periculoasă de 2,7 °C. Pe baza noilor anunțuri făcute în cadrul conferinței, experții estimează că, în prezent, scenariile probabile preconizează că planeta se îndreaptă către o încălzire cuprinsă între 1,8 °C și 2,4 °C. În concluziile conferinței, părțile au convenit acum să își revizuiască angajamentele până la finele anului 2022, după cum va fi necesar, pentru a limita încălzirea globală la 1,5 °C până la finele acestui secol, menținând limita superioară a nivelului de ambiție al Acordului de la Paris.

Frans Timmermans ia cuvântul în cadrul unei mese rotunde în fața unui grup de tineri activiști care poartă măști.
Frans Timmermans, vicepreședinte executiv al Comisiei Europene responsabil cu Pactul verde european, îi informează pe reprezentanții tinerilor cu privire la negocierile COP26 în pavilionul delegaților Comisiei. Glasgow (Regatul Unit), 8 noiembrie 2021.

Pentru a îndeplini aceste promisiuni, participanții la COP26 au convenit, de asemenea, pentru prima dată, să își accelereze eforturile în direcția reducerii treptate a subvențiilor pentru energia pe bază de cărbune neatenuată prin tehnologii de reducere a emisiilor de dioxid de carbon și pentru combustibilii fosili ineficienți, și au recunoscut nevoia de sprijin pentru gestionarea unei tranziții juste.

În cadrul COP26, participanții au dus la bun sfârșit și negocierile tehnice referitoare la cadrul de reglementare al Acordului de la Paris, care prevede obligația tuturor părților de a-și urmări progresele înregistrate în raport cu propriile obiective de reducere a emisiilor. Cadrul de reglementare stabilește totodată modul în care vor funcționa piețele internaționale ale carbonului pentru a sprijini în continuare cooperarea globală în materie de reducere a emisiilor.

În ceea ce privește finanțarea combaterii schimbărilor climatice, țările dezvoltate au convenit să dubleze cota colectivă de sprijin pentru a ajuta alte țări să se adapteze la consecințele schimbărilor climatice în limita obiectivului anual de 100 de miliarde de dolari pentru perioada 2021-2025, și să atingă obiectivul existent de a le furniza cât mai curând posibil 100 de miliarde de dolari pe an. Părțile s-au angajat, de asemenea, să participe la un proces în cadrul căruia să convină asupra unei finanțări pe termen lung a combaterii schimbărilor climatice dincolo de 2025. Conferința a decis totodată să stabilească un dialog între părți, părțile interesate și organizațiile relevante pentru a sprijini eforturile de prevenire, reducere la minimum și remediere a daunelor asociate schimbărilor climatice.

Uniunea Europeană a fost, de asemenea, implicată în următoarele anunțuri din cadrul COP26:

  • Angajamentul mondial referitor la metan, lansat de Uniunea Europeană și de Statele Unite. Peste 100 de țări, reprezentând 70 % din economia mondială și aproape jumătate din emisiile antropice de metan, s-au angajat acum să atingă un obiectiv colectiv de reducere a emisiilor globale de metan cu cel puțin 30 % până în 2030, comparativ cu nivelurile din 2020.
  • Uniunea s-a angajat să aloce 1 miliard de euro pe o perioadă de 5 ani pentru a sprijini Angajamentul mondial privind finanțarea pădurilor. Uniunea Europeană va ajuta țările partenere să protejeze, să refacă și să gestioneze în mod durabil pădurile din întreaga lume. Peste 100 de lideri mondiali, reprezentând aproximativ 85 % din pădurile lumii, au promis să pună capăt procesului de defrișare și să îl inverseze până în 2030.
  • Uniunea, alături de Franța, Germania, Regatul Unit și Statele Unite, a lansat un Parteneriat pentru o tranziție energetică justă cu Africa de Sud pentru a accelera decarbonizarea economiei Africii de Sud, cu un accent pe sistemul electroenergetic. Cu un angajament inițial de 8,5 miliarde de dolari (aproximativ 7,4 miliarde de euro) pentru prima fază de finanțare, parteneriatul va ajuta Africa de Sud să își atingă obiectivele ambițioase în materie de emisii prevăzute în contribuția sa actualizată stabilită la nivel național.
  • Uniunea Europeană a anunțat o donație în valoare de 100 de milioane de euro către Fondul de adaptare al ONU, devenind astfel cel mai mare contribuitor la totalul record de 351,6 milioane de dolari.
  • Un parteneriat încheiat între Comisie, Banca Europeană de Investiții și programul Catalyst al Breakthrough Energy – parteneriatul UE-Catalyst – va mobiliza până la 820 de milioane de euro (1 miliard de dolari) în perioada 2022-2026 pentru a accelera implementarea pe scară largă și comercializarea rapidă a tehnologiilor inovatoare care vor contribui la realizarea ambițiilor Pactului verde european și a obiectivelor UE în materie de climă pentru 2030. Se estimează că fiecare 1 euro din fonduri publice va atrage 3 euro din fonduri private. Investițiile vor fi direcționate către proiecte UE cu potențial ridicat în patru sectoare: hidrogen curat, combustibili de aviație durabili, captare directă din aer și stocare pe termen lung a energiei.

Mai sunt încă multe de făcut pentru a menține încălzirea globală la 1,5 °C. Uniunea Europeană va încerca acum să pună cât mai curând posibil în aplicare promisiunile conferinței de la Glasgow și va continua să colaboreze cu partenerii săi internaționali pentru a îndeplini obiectivele Acordului de la Paris.

Conferința ONU privind biodiversitatea

Participând virtual la 26 ianuarie 2021 la Agenda de la Davos – un eveniment online la care au participat lideri din mediul de afaceri, guverne, organizații internaționale, societatea civilă și mediul academic –, președinta von der Leyen a declarat că Summitul ONU privind biodiversitatea de la Kunming (China) „va trebui să aibă o importanță similară celei pe care a avut-o COP21 pentru climă. Pentru că avem nevoie de un acord de tipul celui de la Paris pentru biodiversitate”. Uniunea Europeană conduce eforturile și colaborează cu parteneri care-i împărtășesc viziunea pentru a ajunge la un acord – în cadrul celei de a 15-a reuniuni a Conferinței părților la Convenția privind diversitatea biologică (COP15) de la Kunming – cu privire la un cadru global ambițios post-2020 în materie de biodiversitate, pentru a opri și a inversa declinul plantelor, animalelor și ecosistemelor planetei. Prima parte a acestui summit a avut loc în octombrie 2021 și a demonstrat, în general, un angajament puternic în întreaga lume, reflectând o conștientizare tot mai profundă a necesității urgente de a soluționa criza ecologică. Este necesar ca Declarația de la Kunming să fie transpusă într-un acord concret, care urmează să fie adoptat în primăvara anului 2022, în a doua etapă a conferinței.

Alianța verde UE-Japonia

În luna iunie, Uniunea Europeană și Japonia și-au anunțat intenția de a crea o alianță verde pentru a accelera tranziția economiilor lor către modelul de economie neutră din punct de vedere climatic, circulară și eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor. Atât Japonia, cât și Uniunea Europeană împărtășesc obiectivul de a deveni neutre din punct de vedere climatic până în 2050. Aceasta este prima alianță verde pentru UE, iar cooperarea sporită cu Japonia va ajuta Uniunea să creeze o coaliție mondială pentru zero emisii nete de gaze cu efect de seră.

O producție și un consum sustenabile

Noul Plan de acțiune pentru economia circulară, adoptat în 2020, este un pilon esențial al Pactului verde european. Pentru a schimba modul în care producem și consumăm, acesta abordează întregul ciclu de viață al produselor, de la proiectare și fabricare la consum, reparare, reutilizare, reciclare și readucerea resurselor în economie.

Comisia a luat măsuri pentru a se asigura că Uniunea nu își exportă problemele legate de deșeuri către țări din afara Uniunii. Propunerea de revizuire aprofundată a normelor UE privind transferurile de deșeuri, formulată în luna noiembrie, va fi benefică pentru economia circulară pe mai multe planuri, atât în interiorul, cât și în afara Uniunii.

  • În primul rând, propunerea va îmbunătăți funcționarea pieței interne a Uniunii pentru deșeurile destinate reciclării și reutilizării, cu scopul de a stimula piața materialelor secundare și economia circulară (transferuri în interiorul Uniunii).
  • În al doilea rând, ea va reduce exporturile de deșeuri și va garanta faptul că deșeurile sunt expediate în afara Uniunii numai dacă vor fi gestionate într-un mod rațional din punctul de vedere al mediului în țările de destinație.
  • În al treilea rând, propunerea va aborda problema transferurilor ilegale prin îmbunătățirea sistemului de aplicare a legii și sancțiunilor și prin creșterea transparenței lanțului de aprovizionare al deșeurilor.

Comisia a propus valori-limită pentru prezența poluanților organici persistenți în deșeuri pentru a elimina sau a reduce la minimum emisiile acestora. Acest lucru va asigura cicluri curate ale materialelor și încrederea în piețele materiilor prime secundare și în produsele care le utilizează. În același timp, se va asigura cel mai înalt nivel de protecție a sănătății umane și a mediului.

Sisteme alimentare durabile

În luna iulie, Comisia, împreună cu 65 de părți interesate din industrie, a lansat Codul de conduită al UE pentru practici comerciale și de marketing responsabile în sectorul alimentar, unul dintre rezultatele așteptate ale strategiei „De la fermă la consumator”. Codul are două obiective: ca asociațiile din Uniune să își inspire membrii în direcția unor obiective, ținte și acțiuni specifice, toate orientate spre realizarea tranziției către durabilitate și ca întreprinderile lider să își asume angajamente ambițioase în domenii precum bunăstarea animalelor, reducerea conținutului de zahăr și sare și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.

Uniunea Europeană și-a adus o contribuție importantă la primul Summit al ONU privind sistemele alimentare, convocat de António Guterres, secretarul General al ONU, în luna septembrie. Printre rezultate se numără o declarație de acțiune, parcursuri de transformare a sistemelor alimentare și peste 30 de coaliții pentru acțiune. Comisia contribuie la concretizarea acestor parcursuri și se va implica activ în mai multe coaliții. O dată la 2 ani va fi organizată o reuniune la nivel mondial pentru a se evalua progresele înregistrate.

Agricultură, pescuit și zone rurale

Noua politică agricolă comună (PAC) pentru perioada 2023-2027 a fost adoptată la 2 decembrie 2021. Legislația secundară care detaliază punerea în aplicare a noii PAC va fi adoptată la începutul anului 2022. Noua PAC va fi mai ecologică, mai echitabilă și mai flexibilă, cu un accent mai puternic pe inovare, asigurând în același timp securitatea alimentară a cetățenilor Uniunii. Ea va fi esențială pentru atingerea obiectivelor Pactului verde european, ale strategiei „De la fermă la consumator” și ale strategiei în domeniul biodiversității. Până la finele anului 2021, majoritatea statelor membre își prezentaseră planurile strategice de punere în aplicare a noii politici agricole comune la nivel național. Comisia va evalua planurile, luând în considerare modul în care ele contribuie la atingerea obiectivelor pentru 2030 stabilite în cele două strategii. După aprobarea lor de către Comisie, planurile se vor aplica începând cu 2023.

Dubravka Šuica, la tribună, în fața unui afiș care ilustrează viziunea pe termen lung a Uniunii Europene pentru zonele rurale.
Dubravka Šuica, vicepreședintă a Comisiei Europene responsabilă pentru democrație și demografie, luând cuvântul la lansarea viziunii pe termen lung pentru zonele rurale ale UE. Bruxelles (Belgia), 30 iunie 2021.

Zonele rurale acoperă 83 % din teritoriul Uniunii Europene și găzduiesc 30 % din populație. Viziunea pe termen lung pentru zonele rurale ale UE, lansată în iunie, examinează provocările socioeconomice asociate obiectivului de a avea zone rurale mai puternice, conectate, reziliente și prospere până în 2040. Aceste zone sunt esențiale pentru obiectivele de durabilitate ale Uniunii, ele asigurând securitatea alimentară și materii prime durabile, îmbunătățind calitatea apei și biodiversitatea și acționând ca absorbanți de carbon. Viziunea urmărește să revitalizeze zonele rurale și să regândească dezvoltarea în conformitate cu obiectivele Pactului verde european, cu politicile sectoriale ale Uniunii, cu pachetul de redresare NextGenerationEU, cu Agenda teritorială 2030 și cu obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU, contracarând în același timp tendințele demografice negative.

În cooperare cu autoritățile locale, regionale și naționale, viziunea va sprijini, printre altele, specializarea inteligentă, protecția mediului, îmbunătățirea competitivității întreprinderilor mici și mijlocii, digitalizarea și incluziunea socială.

În decembrie, Comisia a adoptat o comunicare privind ciclurile durabile ale carbonului, prezentând modalități de eliminare a unei cantități mai mari de carbon din atmosferă. Pentru a contrabalansa impactul emisiilor sale de CO2, Uniunea Europeană va trebui să își reducă drastic dependența de carbonul fosil, să extindă sechestrarea carbonului în solurile agricole pentru a stoca mai mult carbon în natură și să promoveze soluții industriale de eliminare și reciclare durabilă și verificabilă a carbonului. Comunicarea prezintă inițiative pe termen scurt și mediu privind sechestrarea carbonului în solurile agricole, pentru a recompensa mai bine administratorii de terenuri pentru sechestrarea carbonului și protejarea biodiversității. Până la finele anului 2022, Comisia va propune un cadru de reglementare al UE pentru certificarea eliminării dioxidului de carbon.

Harta prezintă procentele de teren agricol din UE utilizate pentru agricultura ecologică și obiectivul Pactului verde european.

8,5 la sută din totalul terenurilor agricole din UE sunt utilizate pentru agricultura ecologică. Prin Pactul verde european, UE își propune ca, până în 2030, să ajungă la 25 la sută. Procentajele pentru fiecare stat membru în parte sunt: Belgia 6,9 la sută, Bulgaria 2,3 la sută, Cehia 15,2 la sută, Danemarca 10,9 la sută, Germania 7,7 la sută, Estonia 22,3 la sută, Irlanda 1,6 la sută, Grecia 10,3 la sută, Spania 9,7 la sută, Franța 7,7 la sută, Croația 6,9 la sută, Italia 15,2 la sută, Cipru 5,0 la sută, Letonia 14,8 la sută, Lituania 8,1 la sută, Luxemburg 4,4 la sută, Ungaria 5,6 la sută, Malta 0,5 la sută, Țările de Jos 3,7 la sută, Austria 25,3 la sută, Polonia 3,5 la sută, Portugalia 8,2 la sută, România 2,9 la sută, Slovenia 10,3 la sută, Slovacia 10,3 la sută, Finlanda 13,5 la sută, Suedia 20,4 la sută.

În martie, Comisia a adoptat un Plan de acțiune pentru dezvoltarea producției ecologice în UE. Planul își propune să contribuie la atingerea obiectivului Pactului verde european de a aloca 25 % din terenurile agricole agriculturii ecologice până în 2030, alături de o creștere semnificativă a acvaculturii ecologice. Acest lucru se va realiza prin stimularea cererii consumatorilor, prin extinderea producției și a ofertei de produse ecologice și prin creșterea durabilității sectorului.

Janusz Wojciechowski, la tribună, în fața unui afiș despre Ziua europeană a agriculturii ecologice.
Janusz Wojciechowski, comisarul european pentru agricultură, participă la Ziua europeană a agriculturii ecologice. Bruxelles (Belgia), 23 septembrie 2021.

Statele membre sunt invitate să stabilească obiective și să sprijine măsuri destinate producției ecologice în cadrul noii politici agricole comune și al planurilor naționale de acțiune. Comisia încurajează, de asemenea, statele membre să includă creșterea producției de acvacultură ecologică în planurile lor strategice naționale pentru acvacultură, care sunt în prezent în curs de a fi revizuite de către statele membre. Inovarea, cercetarea și schimbul de bune practici vor primi un impuls semnificativ la nivelul întregii Uniuni, pentru a se sprijini continuarea extinderii durabile a sectorului produselor ecologice. Sprijinul pentru acvacultura ecologică va fi disponibil și în cadrul Fondului european pentru afaceri maritime, pescuit și acvacultură pentru perioada 2021-2027.

Criza COVID-19 a pus în lumină reziliența sectorului agroalimentar al Uniunii. Acțiunile Uniunii Europene au asigurat continuarea funcționării liniilor de aprovizionare cu alimente, prevenind agravarea crizei sanitare printr-o penurie de alimente. Conștientă de impactul tot mai mare al schimbărilor climatice și degradării mediului asupra producției de alimente – alături de riscurile legate de sănătatea publică, amenințările cibernetice sau schimbările geopolitice care pun în pericol funcționarea lanțului de aprovizionare cu alimente –, Comisia a adoptat, în noiembrie, un plan de urgență pentru asigurarea aprovizionării cu alimente și a securității alimentare în perioade de criză, astfel cum se prevede în strategia „De la fermă la consumator”. Acest plan se bazează pe cooperarea dintre toți cei implicați în lanțul alimentar, pentru a asigura pregătirea în perioade de criză.

Fondul european pentru afaceri maritime, pescuit și acvacultură

Fondul european pentru afaceri maritime, pescuit și acvacultură, instituit în 2021, sprijină punerea în aplicare a politicii comune în domeniul pescuitului, a politicii maritime și a Agendei privind guvernanța internațională a oceanelor ale UE. Fondul promovează utilizarea și gestionarea durabilă a resurselor marine și dezvoltarea unei economii albastre reziliente. În calitate de actor global în domeniul oceanelor și de important producător de alimente de origine marină, Uniunea urmărește să protejeze și să utilizeze în mod durabil oceanele și resursele acestora, garantând disponibilitatea aprovizionării cu alimente, competitivitatea economiei maritime și mijloacele de subzistență ale comunităților costiere. Fondul contribuie, de asemenea, la îndeplinirea obiectivului de dezvoltare durabilă nr. 14 al ONU („Conservarea și utilizarea durabilă a oceanelor, mărilor și resurselor marine”) și la îndeplinirea obiectivelor Pactului verde european.

Sprijinul din partea fondului este orientat în special către proiecte inovatoare care facilitează tranziția către un pescuit durabil și cu emisii scăzute de dioxid de carbon, protecția biodiversității marine, furnizarea de alimente de origine marină sănătoase și de calitate, vitalitatea economică și socială a comunităților costiere, îmbunătățirea competențelor și a condițiilor de muncă în sectoarele pescuitului și acvaculturii și cooperarea internațională pentru oceane sănătoase, sigure și gestionate în mod durabil. Bugetul total pentru perioada 2021-2027 este de 6,1 miliarde de euro.

Economia albastră

Economia albastră a Uniunii, care cuprinde toate industriile și sectoarele legate de oceane, mări și zone de coastă, este fundamentală din perspectiva Pactului verde european și a Planului de redresare pentru Europa. Noua abordare a Uniunii privind o economie albastră durabilă este un factor indispensabil pentru îndeplinirea obiectivelor UE în materie de mediu și climă. Ea face acest lucru prin promovarea dezvoltării energiei din surse regenerabile offshore, a decarbonizării transportului maritim și a ecologizării porturilor, introducerea de orientări pentru o acvacultură durabilă și reînnoirea standardelor privind proiectarea uneltelor de pescuit, reciclarea navelor și dezafectarea platformelor offshore.

Infograficul prezintă date privind zonele marine protejate și energiile din surse regenerabile offshore.
Decarbonizarea transportului maritim și a pescuitului va reduce emisiile de gaze cu efect de seră, poluarea aerului și a apei și zgomotul subacvatic. Energia oceanelor este nelimitată și poate fi valorificată fără emisii de gaze cu efect de seră. Acest lucru face din energia din surse regenerabile offshore o piatră de temelie a tranziției UE către o energie curată.

Până în 2030, 30 la sută din mările UE vor fi zone protejate. În prezent, centralele energetice offshore au capacitatea de a produce 12 gigavați de energie din surse regenerabile. Obiectivul pentru 2050 este de a mări această capacitate până la 300 de gigavați.

În plus, dezvoltarea de noi infrastructuri ecologice în zonele de coastă va contribui la conservarea biodiversității și a peisajelor, aducând în același timp beneficii turismului și economiei costiere. Noua abordare asigură coerența între diferitele sectoare ale economiei albastre, facilitează coexistența acestora și caută sinergii în spațiul maritim. Ea subliniază, de asemenea, necesitatea de a investi în cercetare, competențe și inovare.

Virginijus Sinkevičius în echipament de pescuit pe o barcă, alături de un pescar care ține în mână o captură.
Virginijus Sinkevičius, comisarul european pentru mediu, oceane și pescuit, în vizită la Asociația pentru pescuit din Åland, Mariehamn (Finlanda), 30 august 2021.

Cooperarea internațională

Uniunea Europeană are ambiția și know-how-ul necesare pentru a fi lider mondial al tranziției către o economie circulară. Uniunea s-a alăturat Programului Națiunilor Unite pentru Mediu și Organizației pentru Dezvoltare Industrială a ONU pentru a lansa, la 21 februarie, Alianța globală pentru economia circulară și eficiența resurselor. Scopul alianței este de a sprijini o tranziție globală justă către o economie neutră din punct de vedere climatic, eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor și circulară, de a utiliza resursele într-un mod mai echitabil și de a realiza un consum și o producție durabile. Ea se bazează pe eforturile internaționale și plasează Uniunea Europeană în avangarda tranziției verzi.

Metodele referitoare la amprenta de mediu

Îmbunătățirea performanței de mediu a produselor și a organizațiilor este o parte esențială a tranziției către o economie circulară și este necesară pentru atingerea altor obiective ale Pactului verde european. În decembrie, Comisia a adoptat o recomandare privind utilizarea unor metode comune referitoare la amprenta de mediu pentru a măsura și comunica performanța de mediu a produselor și organizațiilor. Această inițiativă va ajuta multe persoane și organizații implicate în procesul decizional în domeniul mediului.

Protecția mediului și a biodiversității

Viziunea privind reducerea la zero a poluării până în 2050

Poluarea aerului, a apei și a solului ar urma să fie redusă până la un nivel care nu mai este dăunător pentru sănătate și pentru ecosistemele naturale, creându-se astfel un mediu fără substanțe toxice.

De ce avem nevoie de un Plan de acțiune privind reducerea la zero a poluării?

  • În UE, poluarea cauzează 1 deces din 8 în fiecare an.
  • Poluarea poate cauza cancer, boli coronariene, boli pulmonare obstructive, afecțiuni mintale și neurologice, diabet și multe altele.
  • Persoanele aparținând grupurilor celor mai vulnerabile sunt cele mai expuse acestor boli, ceea ce creează noi inegalități.
  • Poluarea este unul dintre cei cinci factori principali responsabili pentru declinul biodiversității.
  • Din cauza poluării, peste 1 milion din cele aproximativ 8 milioane de specii de plante și animale de pe Terra sunt amenințate cu dispariția.
alt text for this image

Planul de acțiune privind reducerea la zero a poluării – obiective pentru 2030

  • Aer: Reducerea cu peste 55 % a deceselor premature cauzate de poluarea aerului.
  • Apă: Reducerea cu 50 % a deșeurilor și a gunoaielor din plastic din mare și cu 30 % a microplasticului eliberat în mediu.
  • Sol: Reducerea cu 50 % a pierderilor de nutrienți și a utilizării pesticidelor chimice.
  • Biodiversitate: Reducerea cu 25 % a numărului ecosistemelor din UE în care poluarea aerului amenință biodiversitatea.
  • Poluare fonică: Reducerea cu 30 % a numărului de persoane cu afecțiuni cronice cauzate de zgomotul produs de transport.
  • Deșeuri: Reducerea semnificativă a cantității totale de deșeuri generate și cu 50 % a deșeurilor reziduale urbane.

În mai, Comisia a adoptat Planul de acțiune privind reducerea la zero a poluării, în vederea atingerii obiectivului de reducere la zero a poluării până în 2050. Aceasta înseamnă că poluarea va fi redusă la niveluri care nu mai sunt dăunătoare sănătății sau ecosistemelor naturale. Planul de acțiune combină toate politicile relevante ale Uniunii, pentru a combate și preveni poluarea aerului, apei și solului, poluarea marină și fonică, precum și poluarea cauzată de produsele de consum. Împreună cu Comitetul European al Regiunilor, la 16 decembrie, Comisia a lansat Platforma părților interesate dedicată reducerii la zero a poluării, care reunește persoane din diferite comunități și domenii de expertiză pentru a aborda aceste provocări interconectate.

Pe parcursul anului 2021, Comisia a pus în aplicare multe dintre cele 80 de măsuri anunțate în Strategia pentru promovarea sustenabilității în domeniul substanțelor chimice din 2020. Comisia a organizat o masă rotundă la nivel înalt pentru a atinge obiectivele strategiei, în dialog cu părțile interesate vizate. Pentru a se asigura că substanțele chimice cele mai nocive nu vor mai fi utilizate în produsele de consum, cu excepția cazului în care acest lucru este esențial pentru societate, Comisia revizuiește în prezent legislația și stabilește criteriile pentru „utilizarea esențială” a unei substanțe chimice. Prin Orizont Europa, LIFE, Mecanismul de redresare și reziliență, fondurile de coeziune și InvestEU s-au creat oportunități de finanțare pentru cercetarea referitoare la impactul substanțelor chimice asupra sănătății și pentru tranziția verde spre substanțe chimice sigure și sustenabile.

Cel mai recent raport al Agenției Europene de Mediu privind „Calitatea aerului în Europa în 2021”, publicat în luna decembrie, a constatat că, în ciuda îmbunătățirilor, poluarea aerului rămâne o preocupare majoră pentru sănătatea oamenilor din Europa. În mod similar, raportul intitulat „A doua evaluare prospectivă privind aerul curat” a subliniat că punerea în aplicare integrală a măsurilor privind aerul curat și clima ar putea reduce decesele premature cauzate de poluarea aerului cu 55 % până în 2030 comparativ cu 2005. Raportul a subliniat, de asemenea, că s-ar putea face mai mult, deoarece există încă multe măsuri de reducere a poluării aerului care ar reprezenta mai degrabă beneficii decât costuri pentru societate.

PROBLEMA PLASTICULUI ÎN CIFRE

80-85 % din deșeurile marine găsite pe plajele UE sunt din plastic.

50 % din deșeurile marine din UE constau în articole din plastic de unică folosință.

27 % sunt unelte de pescuit care conțin plastic.

Plasticul provoacă anual daune de 13 miliarde EUR ecosistemelor marine la nivel global.

Se estimează că turismul și comunitățile costiere din UE pierd anual 630 de milioane EUR din cauza poluării cu materiale plastice.

Plasticul costă industria pescuitului din UE aproximativ 300 de milioane EUR pe an.

Impactul preconizat

Reducerea cu peste 50 % a deșeurilor provenite din cele 10 articole din plastic de unică folosință

Prevenirea unui volum de emisii de CO2 de 3,4 milioane de tone pe an

Prevenirea unor daune de mediu în valoare de 22 de miliarde EUR până în 2030

Economii de 6,5 miliarde EUR pe an pentru consumatori datorită reducerii cheltuielilor pentru produsele aruncate

Un NU pentru...

Articolele din plastic de unică folosință interzise din 2021:

tacâmuri

farfurii

paie

agitatoare pentru băuturi

pahare și recipiente pentru alimente și băuturi din polistiren (inclusiv capace)

bețișoare de urechi și bețe pentru baloane

toate produsele fabricate din plastic oxodegradabil (utilizate pe scară largă la fabricarea pungilor pentru cumpărături)

Un DA pentru...

  • 2021 Etichetarea clară a paharelor, șervețelelor umede, absorbantelor igienice, tampoanelor și aplicatoarelor și a produselor din tutun cu filtre, indicând cantitatea de plastic din ele, metodele de eliminare adecvate și riscurile pentru mediu
  • 2024 Capace și dopuri confecționate pentru a rămâne pe recipientele pentru băuturi și sticlele cu o capacitate de până la 3 litri
  • 2025 Sticle din plastic fabricate în proporție de cel puțin 25 % din plastic reciclat

    Colectarea separată a 77 % din sticlele de plastic cu o capacitate de până la 3 litri

  • 2026 Statele membre ale UE vor realiza reduceri ambițioase și susținute ale consumului de pahare din plastic de unică folosință (inclusiv capace) și de recipiente pentru alimente comparativ cu 2022
  • 2029 Colectarea separată a 90 % din sticlele de plastic cu o capacitate de până la 3 litri
  • 2030 Sticle din plastic fabricate în proporție de cel puțin 30 % din plastic reciclat

Deșeurile de plastic se acumulează în mări și oceane și pe plajele din Uniunea Europeană și din întreaga lume. Uniunea ia măsuri împotriva poluării cu materiale plastice. Normele UE privind produsele din plastic de unică folosință urmăresc să prevină și să reducă impactul asupra mediului al anumitor produse din plastic prin interzicerea pe piața Uniunii a farfuriilor, tacâmurilor, paielor, bețelor pentru baloane și bețișoarelor de urechi fabricate din plastic de unică folosință, dar și a paharelor și recipientelor pentru alimente și băuturi fabricate din polistiren expandat, precum și a tuturor produselor fabricate din plastic oxodegradabil. Pentru a reduce poluarea cu materiale plastice și deșeurile de plastic, Uniunea Europeană promovează reciclarea. Alianța pentru circularitate în domeniul maselor plastice reunește 300 de părți interesate relevante și s-a angajat să se asigure că cel puțin 10 milioane de tone de materiale plastice reciclate vor ajunge în produse noi în Uniune până în 2025.

Protecția mediului prin intermediul dreptului penal

În luna decembrie, Comisia a adoptat o propunere de întărire a protecției mediului prin intermediul dreptului penal, îndeplinind un angajament-cheie al Pactului verde european. Propunerea urmărește să sporească eficacitatea protecției mediului, impunând statelor membre obligația de a lua măsuri de drept penal. Ea definește noi infracțiuni împotriva mediului, stabilește un nivel minim al sancțiunilor și întărește eficacitatea cooperării în materie de aplicare a legii. De asemenea, ea obligă statele membre să ofere sprijin și asistență persoanelor care raportează infracțiuni împotriva mediului și care cooperează cu autoritățile de aplicare a legii. Propunerea va contribui nu doar la protejarea naturii și a resurselor naturale, ci și a sănătății și bunăstării populației.

Inițiativa internațională pentru recifele de corali

În februarie 2021, Uniunea Europeană s-a alăturat Inițiativei internaționale pentru recifele de corali. Acest lucru va ajuta Uniunea să apere principiile Agendei privind guvernanța internațională a oceanelor, sprijinind în același timp acțiunile în domeniul climei și întărindu-și angajamentul de a proteja biodiversitatea. Ca parte a activităților sale din cadrul inițiativei, Uniunea Europeană își promovează obiectivul de a proteja ecosistemele marine vulnerabile, în cooperare cu alte organizații și țări care împărtășesc aceeași viziune. Sunt incluse aici adoptarea de bune practici în gestionarea durabilă a recifelor de corali și a ecosistemelor asociate, consolidarea capacităților și sensibilizarea.

Pădurile

Pădurile lumii sunt deteriorate și distruse într-un ritm alarmant. Aproximativ 80 % din defrișările la nivel mondial sunt cauzate de expansiunea agriculturii, iar Uniunea consumă și ea anumite produse de bază care au legătură cu aceste defrișări, cum ar fi soia, uleiul de palmier, lemnul, cacaua și cafeaua. Printr-o propunere legislativă adoptată în noiembrie, care vizează interzicerea accesului pe piața Uniunii al produselor de bază provenite din defrișări, Comisia urmărește să reducă la minimum contribuția Uniunii Europene la defrișări și la degradarea pădurilor la nivel mondial și să promoveze consumul în Uniune al produselor din lanțuri de aprovizionare fără defrișări.

Consumul de carne de vită, ulei de palmier, soia, lemn, cacao și cafea în UE duce la defrișări și la degradarea pădurilor în întreaga lume. UE urmărește să pună capăt acestei situații refuzând accesul pe piață al materiilor prime și al produselor care au legătură cu defrișările.

© Avigator Fortuner/Shutterstock.com

1,2 milioane de cetățeni care au răspuns la o consultare publică și-au exprimat sprijinul pentru acțiunile UE de combatere a defrișărilor și degradării pădurilor.

Defrișările și degradarea pădurilor contribuie în mod substanțial la încălzirea globală și la declinul biodiversității. 23 % din emisiile de gaze cu efect de seră provin din agricultură, silvicultură și alte utilizări ale terenurilor.

Noul regulament privind defrișările:

le va garanta cetățenilor UE că produsele vizate pe care le cumpără, le utilizează și le consumă nu contribuie la defrișările și la degradarea pădurilor la scară mondială;

va reduce emisiile de carbon eliberate în atmosferă ca urmare a consumului și producției în UE de produse de bază relevante cu cel puțin 32 de milioane de tone pe an, făcând posibile economii de cel puțin 3,2 miliarde EUR anual și amplificând contribuția pădurilor la combaterea schimbărilor climatice;

va combate defrișările ilegale și degradarea pădurilor, precum și orice defrișări generate de expansiunea agricolă cauzată de producția de materii prime.

Noua strategie a UE pentru păduri pentru 2030, adoptată în luna iulie, va contribui la îndeplinirea obiectivelor Uniunii în materie de biodiversitate și climă. Ea recunoaște rolul central și multifuncțional al pădurilor, precum și rolul silvicultorilor și al lanțului valoric forestier în realizarea unei economii durabile și neutre din punct de vedere climatic până în 2050 și în conservarea unor zone rurale dinamice și prospere. Strategia stabilește o viziune și inițiative concrete pentru a îmbunătăți cantitatea și calitatea pădurilor din Uniunea Europeană și pentru a investi în cercetare și inovare ca motoare ale schimbării, și include angajamentul de a planta încă 3 miliarde de copaci până în 2030.

Existența unor păduri sănătoase și bogate în biodiversitate este, de asemenea, esențială pentru reducerea riscului de incendii forestiere, care au provocat, din nou, daune majore în mai multe regiuni din Europa în timpul verii. Eforturile de prevenire, pregătire și răspuns din cadrul Mecanismului de protecție civilă al UE dedicate combaterii incendiilor forestiere sunt parte integrantă a acțiunilor întreprinse de Uniune pentru protejarea oamenilor și a naturii. Comisia a continuat să consolideze capacitățile aeriene ale Uniunii de combatere a incendiilor forestiere, pentru a remedia deficiențele naționale în ceea ce privește răspunsul la incendiile forestiere. De asemenea, în martie 2021, Comisia a publicat noi orientări privind prevenirea la sol a incendiilor forestiere și asigurarea unui răspuns eficace.

Strategia privind solul

Solurile adăpostesc un sfert din întreaga biodiversitate a planetei, iar până în 2050 vor trebui să hrănească o populație mondială de aproape 10 miliarde de persoane. Cu toate acestea, aici, în Uniunea Europeană, ele continuă să se degradeze. În noiembrie, Comisia a adoptat o strategie a UE privind solul pentru 2030, împreună cu o misiune în domeniul sănătății solului și alimentelor în cadrul programului Orizont Europa, prin care se urmărește refacerea solurilor noastre și atingerea obiectivelor Uniunii în materie de climă și biodiversitate, recunoscându-se, în același timp, rolul-cheie al fermierilor și silvicultorilor.

Sănătatea solului este esențială pentru atingerea neutralității climatice, pentru o economie circulară și curată, pentru a reuși să inversăm declinul biodiversității, să producem alimente sănătoase, să protejăm sănătatea umană și să oprim procesul de deșertificare și degradare a terenurilor.

Noua Strategie a UE privind solul:

stabilește un cadru și măsuri concrete pentru protejarea, refacerea și exploatarea durabilă a solurilor, în sinergie cu alte politici anunțate în Pactul verde european;

conturează o viziune pentru asigurarea unor soluri sănătoase până în 2050 și atingerea obiectivelor asociate, cu acțiuni concrete până în 2030;

anunță propunerea până în 2023 a unei noi Legi privind sănătatea solurilor (pentru a asigura condiții de concurență echitabile și un nivel ridicat de protecție a mediului și a sănătății), care va fi complementară Legii privind refacerea naturii, aflată în pregătire.

Apă curată

Majoritatea persoanelor care trăiesc în Uniunea Europeană se bucură deja de un acces foarte bun la apă potabilă sigură, datorită, în parte, celor peste 30 de ani de legislație a UE în domeniul calității apei potabile. În ianuarie, a intrat în vigoare Directiva revizuită privind apa potabilă. Ca o continuare directă a primei inițiative cetățenești europene de succes, „Right2Water”, aceasta include măsuri de îmbunătățire și menținere a accesului la apă potabilă sigură pentru toți cetățenii Uniunii, în special pentru grupurile vulnerabile și marginalizate. Directiva acoperă, de asemenea, cele mai recente evoluții științifice și contaminanții care suscită noi preocupări, în conformitate cu obiectivul ambițios al Uniunii de a reduce poluarea la zero.

Strategia UE privind adaptarea la schimbările climatice subliniază importanța unor măsuri precum soluțiile bazate pe natură, reducerea consumului de apă și o aprovizionare stabilă cu apă curată. În acest cadru, Comisia a publicat în decembrie un raport de evaluare a programelor de măsuri actualizate ale statelor membre în temeiul Directivei-cadru privind apa și a evaluărilor naționale preliminare ale riscului de inundații actualizate, în temeiul Directivei privind inundațiile.

Comerțul cu fildeș

În pofida unei interdicții internaționale privind comerțul cu fildeș în temeiul Convenției privind comerțul internațional cu specii pe cale de dispariție, braconajul elefanților și traficul de fildeș au atins recent niveluri record. În decembrie, Comisia a propus măsuri suplimentare menite să interzică efectiv majoritatea formelor de comerț cu fildeș din UE. Deși Uniunea Europeană nu este identificată ca fiind o regiune problematică în ceea ce privește comerțul ilegal cu fildeș, această revizuire a normelor UE existente reafirmă și dă curs angajamentului Uniunii de a lua măsuri suplimentare împotriva braconajului elefanților și a traficului de fildeș la nivel mondial. Ea urmează, de asemenea, angajamentului asumat în cadrul strategiei UE în domeniul biodiversității de a înăspri și mai mult normele privind comerțul cu fildeș în UE. Orientările revizuite ale Comisiei privind regimul UE care reglementează comerțul cu fildeș suspendă în principal comerțul cu fildeș brut pe piața Uniunii, în timp ce modificările aduse unui regulament existent al Comisiei asigură faptul că tot restul comerțului cu antichități din fildeș va face întotdeauna obiectul unei autorizări prealabile.

Captură de ecran reprezentând o grădină urbană digitală extrasă din experiența virtuală Parcul polenizatorilor.
În martie, Comisia a lansat Parcul polenizatorilor, o experiență de realitate virtuală distopică, pentru a sensibiliza opinia publică cu privire la declinul alarmant al polenizatorilor și pentru a stimula acțiunile de remediere a acestei situații.

Al 8-lea program de acțiune pentru mediu

Cel de al 8-lea program de acțiune pentru mediu se axează pe sprijinirea implementării Pactului verde european la toate nivelurile de guvernanță și pe monitorizarea progreselor înregistrate. Programul se bazează pe viziunea pe termen lung pentru 2050 de „a avea o viață bună, în limitele planetei noastre” și stabilește șase obiective prioritare pentru perioada până în 2030: atenuarea schimbărilor climatice, adaptarea la schimbările climatice, economia circulară, reducerea la zero a poluării, biodiversitatea și eliminarea principalelor presiuni care apasă asupra mediului și climei.

Programul face apel la următoarele elemente: bună guvernanță, finanțare durabilă, integrarea preocupărilor legate de mediu în toate domeniile de politică, anumite măsuri care să permită eliminarea treptată a subvențiilor dăunătoare mediului și dezvoltarea cunoștințelor și a inovării pentru a sprijini tranziția către o economie care promovează bunăstarea. Programul propus a fost aprobat de statele membre în luna decembrie printr-un acord politic provizoriu.

Cercetarea și inovarea – factori care contribuie la îndeplinirea obiectivelor Pactului verde european

Peste 35 % din bugetul de 95,5 miliarde de euro al programului Orizont Europa pentru perioada 2021-2027 va fi investit în cercetare și inovare pentru a combate schimbările climatice și a contribui la îndeplinirea obiectivelor Pactului verde european. În luna iunie, Comisia a propus un set de noi parteneriate europene în domeniile climei, energiei și transporturilor. Aceste parteneriate vor mobiliza peste 22 de miliarde de euro sub formă de contribuții private financiare și în natură și vor promova dezvoltarea și furnizarea de noi tehnologii, materiale și produse cu emisii mai scăzute de gaze cu efect de seră și cu performanțe generale de mediu mai bune.

În septembrie, Comisia a lansat cinci noi misiuni ale UE – o nouă modalitate de colaborare pentru a soluționa provocări majore în domeniile sănătății, climei și mediului. O noutate a programului Orizont Europa și un concept original în politica Uniunii, care reunește mai multe servicii ale Comisiei sub autoritatea a nouă membri ai colegiului comisarilor, misiunile vor sprijini cercetarea pentru a îndeplini principalele priorități ale Comisiei și pentru a găsi răspunsuri la unele dintre cele mai mari provocări cu care se confruntă în prezent societatea. Misiunile includ proiecte de cercetare și inovare, măsuri de politică și inițiative legislative pentru a oferi soluții la principalele provocări globale până în 2030. Comisia pune la dispoziție aproape 2 miliarde de euro din programul Orizont Europa în perioada 2021-2023 pentru a lansa cele cinci misiuni, preconizându-se o finanțare suplimentară din partea altor programe. Dintre cele cinci misiuni lansate în septembrie 2021, patru vizează îndeplinirea obiectivelor Pactului verde european:

În septembrie și octombrie, Comisia a aprobat o finanțare în valoare de 1 miliard de euro pentru 73 de proiecte de cercetare și inovare în sprijinul Pactului verde european. Pe lângă investițiile făcute în tehnologii de bază într-un spectru larg de domenii, de la surse de energie și biomasă la tehnologii și infrastructuri de transport, cererea de proiecte a vizat și două domenii centrate pe factorul uman: consolidarea cunoștințelor și mărirea capacității de acțiune a cetățenilor.

Finanțarea durabilă

În aprilie, Comisia a adoptat un pachet de inițiative pentru a contribui la îmbunătățirea fluxului de finanțare către activități durabile în întreaga Uniune. Actul delegat privind taxonomia UE în domeniul climei stabilește criteriile tehnice de examinare pentru activitățile economice care aduc o contribuție substanțială la obiectivele climatice în temeiul Regulamentului privind taxonomia, fără a aduce prejudicii semnificative altor obiective de mediu ale Uniunii. O propunere de directivă privind raportarea de către întreprinderi de informații privind durabilitatea vizează îmbunătățirea calității informațiilor referitoare la durabilitate raportate de întreprinderi. Ea va spori coerența rapoartelor acestora referitoare la durabilitate, astfel încât firmele financiare, investitorii și publicul să aibă acces la informații comparabile și fiabile cu privire la riscurile și impactul întreprinderilor în ceea ce privește durabilitatea. Au fost adoptate șase acte delegate de modificare a obligațiilor fiduciare și a consultanței în materie de investiții și asigurări, pentru a se asigura includerea de către firmele financiare a informațiilor privind durabilitatea în procedurile lor și în consultanța în materie de investiții oferită clienților.

Mairead McGuinness, îmbrăcată în echipament pentru activități în aer liber, într-o pădure.
Mairead McGuinness, comisarul european pentru servicii financiare, stabilitate financiară și uniunea piețelor de capital, vizitând o pădure în Finlanda, la 11 noiembrie 2021. În timpul vizitei sale în Finlanda, comisarul s-a întâlnit, de asemenea, cu Sanna Marin, prim-ministrul Finlandei, cu Annika Saarikko, ministrul finanțelor, și cu Jari Leppä, ministrul agriculturii și silviculturii, pentru a discuta despre sistemul de clasificare a finanțelor durabile al UE, cu un accent special pe teme legate de energie și păduri.

Strategia privind finanțarea durabilă, adoptată în iulie 2021, urmărește să sprijine finanțarea tranziției către o economie durabilă prin acțiuni în patru domenii: facilitarea finanțării tranziției, sprijinirea unui cadru de finanțare durabilă mai incluziv, intensificarea activităților referitoare la reziliența și impactul sectorului financiar și adaptarea la nivelul reînnoit al ambiției la scară mondială.

Finanțarea tranziției către durabilitate

Această strategie oferă instrumentele și politicile necesare pentru a le permite celor implicați, la nivelul întregii economii, să își finanțeze planurile de tranziție și să atingă obiectivele climatice și alte obiective de mediu mai ample, indiferent de punctul lor de plecare.

Incluziune

Această strategie răspunde nevoilor cetățenilor și ale întreprinderilor mici și mijlocii și le oferă oportunități pentru un acces mai larg la finanțare durabilă.

Reziliența și contribuția sectorului financiar

Strategia stabilește modalitățile prin care sectorul financiar poate contribui la îndeplinirea obiectivelor Pactului verde, devenind, în același timp, mai rezilient și combătând dezinformarea ecologică.

Anvergură globală

Această strategie stabilește modalitățile de promovare a cooperării internaționale pentru o agendă ambițioasă privind finanțarea durabilă la nivel mondial.

În luna iulie, Comisia a propus un regulament referitor la un standard al UE privind obligațiunile verzi. Această propunere urmărește crearea unui standard voluntar de înaltă calitate, aflat la dispoziția tuturor emitenților, pentru a contribui la finanțarea investițiilor durabile.

Obligațiunile verzi sunt folosite deja pentru a atrage finanțare în sectoare precum producția și distribuția de energie, locuințele eficiente din punctul de vedere al resurselor și infrastructura de transport cu emisii scăzute de carbon. Deși obligațiunile verzi se bucură de un mare interes din partea investitorilor, piața are potențialul de a fi extinsă. Standardul UE privind obligațiunile verzi va reprezenta un standard de referință pentru modul în care întreprinderile și autoritățile publice pot utiliza obligațiunile verzi pentru a atrage fonduri pe piețele de capital în scopul de a finanța investiții ambițioase, îndeplinind în același timp cerințe stricte în materie de durabilitate și asigurând protecția investitorilor împotriva dezinformării ecologice. În particular, emitenții de obligațiuni verzi vor avea la dispoziție un instrument robust pentru a demonstra că finanțează proiecte verzi aliniate taxonomiei Uniunii Europene. De asemenea, investitorii care cumpără obligațiunile se vor putea convinge mai ușor că investițiile lor sunt durabile, reducându-se astfel riscul de dezinformare ecologică.

Imagine de prim plan cu un microcip.

O Europă pregătită pentru era digitală

Pandemia de COVID-19 a modificat rolul și percepția digitalizării în societatea și economia noastră și i-a accelerat ritmul. Tehnologiile digitale, care au fost esențiale pentru menținerea vieții economice și sociale și pentru asigurarea continuării educației în timpul crizei, vor fi principalul factor de diferențiere pentru o tranziție reușită către o economie și o societate postpandemice durabile.

Uniunea Europeană are viziunea și resursele necesare pentru ca tranziția digitală să aibă loc cu succes. Nivelul de finanțare disponibil în cadrul planului de redresare NextGenerationEU va permite cooperarea între statele membre la o scară și o intensitate fără precedent, lucru necesar pentru a realiza cu succes transformarea digitală până în 2030.

Deceniul digital al Europei

Uniunea Europeană profită de această ocazie pentru a face ca următorii 10 ani să devină deceniul digital al Europei, având ambiția de a deveni un model global în ceea ce privește economia digitală, de a stabili și promova standarde digitale și de a urmări politici digitale menite să le ofere cetățenilor și întreprinderilor mai multe posibilități de acțiune.

Aceste politici se vor concentra pe sprijinirea adoptării tehnologiei de către micile întreprinderi, asigurând faptul că tehnologia funcționează în beneficiul oamenilor, dotându-i cu competențe digitale de bază și avansate și garantând accesul tuturor la internet și la serviciile publice online. În același timp, Uniunea va continua, de asemenea, să urmărească excelența în domeniul tehnologiilor avansate, cum ar fi informatica cuantică și cloud computingul și inteligența artificială (IA), care pot ajuta la soluționarea multora dintre provocările cu care se confruntă societatea noastră în prezent.

Realizarea obiectivelor ambițioase ale Uniunii Europene va implica abordarea problemelor evidențiate de pandemie, de la lacunele în materie de conectivitate și de competențe digitale la decalajul dintre întreprinderile cu competențe digitale și cele care nu au adoptat încă soluții digitale. Digitalizarea oferă numeroase noi oportunități de angajare. De exemplu, în 2020, în Uniune au rămas neocupate peste 500 000 de posturi vacante de experți în materie de securitate cibernetică și date.

Busola pentru dimensiunea digitală a Europei transpune în acțiuni și rezultate ambițiile digitale pentru 2030 ale Uniunii Europene. Aceste ambiții pun accentul pe următoarele aspecte:

  • atingerea, în rândul populației, a unui nivel ridicat de cunoștințe în domeniul digital și existența unor profesioniști cu înaltă calificare în domeniul digital;
  • realizarea unei infrastructuri digitale fiabile și sigure;
  • atingerea unui procent ridicat de întreprinderi digitalizate;
  • modernizarea serviciilor publice astfel încât să răspundă nevoilor societății.
Infograficul prezintă cifre privind competențele digitale, infrastructura digitală, transformarea digitală a întreprinderilor și digitalizarea serviciilor publice.

În ceea ce privește competențele digitale, 56 la sută dintre adulți au în prezent competențe digitale de bază, obiectivul fiind de 80 la sută. Sunt angajați 8,4 milioane de specialiști în domeniul informatic, obiectivul fiind de 20 de milioane. În ceea ce privește infrastructura digitală, 59 la sută din gospodării beneficiază în prezent de acoperire prin rețea gigabit, cu un obiectiv de sută la sută. 5 G acoperă 14 la sută din zonele populate, cu un obiectiv de sută la sută. În ceea ce privește transformarea digitală a întreprinderilor, 42 la sută dintre întreprinderi utilizează în prezent serviciile de cloud computing, iar obiectivul este de 75 la sută. 14 la sută dintre întreprinderi utilizează volume mari de date, cu un obiectiv de 75 la sută. 25 la sută utilizează inteligența artificială, cu un obiectiv de 75 la sută. 55 la sută din întreprinderile mici și mijlocii au în prezent cel puțin un nivel de bază de intensitate digitală, cu un obiectiv de peste 90 la sută. În fine, în UE există în prezent 112 start-upuri de tip unicorn, obiectivul fiind dublarea acestei cifre. În ceea ce privește digitalizarea serviciilor publice, accesul online la servicii publice esențiale (de exemplu, legate de carieră, studii, familie, activități comerciale obișnuite sau mutare dintr-un stat membru în altul) este disponibil pentru 75 la sută dintre cetățeni și 84 la sută dintre întreprinderi, cu un obiectiv de sută la sută pentru ambele. Totodată, UE are ca obiectiv o proporție de sută la sută a cetățenilor din UE cu acces la dosare medicale digitale și o proporție de 80 la sută a cetățenilor care utilizează identificarea electronică.

Comisia lucrează la finalizarea unei propuneri de declarație comună privind principiile digitale a Parlamentului European, a Consiliului, a Uniunii Europene și a Comisiei care să fie publicată în 2022, menită să asigure reflectarea valorilor și drepturilor Uniunii Europene în spațiul digital. Acest lucru va garanta că oricine se poate bucura de avantajele oferite de oportunitățile digitale, cum ar fi accesul universal la internet, algoritmii care respectă oamenii și un mediu online sigur și de încredere. Potrivit sondajului Eurobarometru special realizat în septembrie și octombrie 2021, o majoritate covârșitoare a cetățenilor Uniunii Europene consideră că internetul și instrumentele digitale vor juca un rol important în viitor. În plus, marea majoritate a respondenților consideră că definirea și promovarea de către Uniunea Europeană a drepturilor și principiilor europene sunt utile pentru realizarea cu succes a transformării digitale. Anterior, Comisia a organizat, de asemenea, o consultare publică deschisă cu privire la principiile digitale, care a demonstrat existența unui sprijin larg pentru această inițiativă.

În septembrie, Comisia a propus un plan de realizare a transformării digitale a Uniunii Europene până în 2030. Calea către deceniul digital urmărește să instituie un cadru de guvernanță solid, astfel încât statele membre să poată acționa colectiv în vederea atingerii obiectivelor convenite, recunoscând, în același timp, punctele lor de plecare divergente. Este vorba despre un sistem de monitorizare care va măsura progresele înregistrate în vederea atingerii fiecăruia dintre obiectivele pentru 2030 și despre foile de parcurs multianuale pentru fiecare stat membru, în care acestea își vor prezenta politicile și măsurile adoptate sau planificate. Proiectele multinaționale vor pune în comun resurse ale UE, naționale și private pentru a obține progrese în domenii critice, pe care niciun stat membru nu le-ar putea obține pe cont propriu.

Proiectele multinaționale vor facilita investițiile în domenii precum:

In­frastruc­tu­ra și serviciile comune de date

Tehnologia blockchain

Procesoarele de mică putere

Im­ple­men­ta­rea la nivel paneuropean a coridoarelor 5G

Calculul de înaltă performanță

Infrastructura cuantică securizată și rețeaua de centre de securitate cibernetică

Administrația publică digitală

Centrele de inovare digitală

Par­te­ne­ria­te­le din domeniul înaltei tehnologii pentru competențele digitale

Dimensiunea internațională a Busolei pentru dimensiunea digitală este dezvoltată printr-o serie de parteneriate digitale. Consiliul pentru comerț și tehnologie a fost lansat în cadrul Summitului UE-SUA din iunie 2021. De atunci, 10 grupuri de lucru au început să identifice posibile rezultate pe termen scurt, mediu și lung. Un parteneriat digital cu Japonia este, de asemenea, în curs de dezbatere, iar Uniunea Europeană lucrează la stabilirea unui parteneriat digital cu Africa și a unei alianțe digitale cu America Latină și Zona Caraibilor.

Margrethe Vestager, în dialog cu o altă persoană, gesticulând.
Margrethe Vestager, vicepreședintă executivă a Comisiei Europene responsabilă pentru o Europă pregătită pentru era digitală și comisar pentru concurență, cu ocazia celui de al treilea Summit al întreprinderilor transatlantice al Camerei de Comerț Americane, Washington DC (Statele Unite), 9 decembrie 2021.

Educația digitală

În luna august, Comisia a publicat o propunere de recomandare a Consiliului privind învățarea mixtă pentru a veni în sprijinul unui învățământ primar și secundar incluziv și de înaltă calitate. Consiliul a adoptat această recomandare în doar 4 luni.

Învățarea mixtă poate contribui la o educație mai incluzivă, în special datorită flexibilității sale. Termenul descrie situația în care o școală, un educator sau un elev adoptă mai multe abordări ale procesului de învățare. Poate fi vorba despre o combinație de spații școlare și de alte medii fizice (cum ar fi întreprinderi, centre de formare sau învățământ la distanță) sau o combinație de diferite instrumente de învățare digitale și nedigitale. Învățarea mixtă poate însemna, de exemplu, un acces mai bun la educație pentru cei care locuiesc în zone îndepărtate și rurale, pentru persoanele care fac parte din comunitățile nomade sau pentru cei aflați în spitale. Un accent pe dezvoltarea unei abordări bazate pe învățarea mixtă în învățământul primar și secundar va fi inclus în rapoartele periodice referitoare la progresele înregistrate cu privire la Spațiul european al educației și la Planul de acțiune pentru educația digitală 2021-2027.

Programul Europa digitală

Cu un buget de 7,5 miliarde EUR pentru următorii 7 ani, noul program Europa digitală este primul program de finanțare al Uniunii Europene axat pe furnizarea de tehnologii digitale administrațiilor publice, întreprinderilor și cetățenilor. Primele programe de lucru, în valoare de 1,98 miliarde EUR, se axează pe investiții în domenii precum inteligența artificială, cloud computing și spații de date, infrastructura de comunicații cuantice, competențele digitale avansate, securitatea cibernetică și utilizarea pe scară mai largă a tehnologiilor digitale în întreaga economie și societate. Primele cereri de propuneri pentru programul Europa digitală au fost publicate la sfârșitul lunii noiembrie, iar altele vor fi lansate în 2022.

Actul legislativ privind serviciile digitale și Actul legislativ privind piețele digitale

Actul legislativ privind serviciile digitale și Actul legislativ privind piețele digitale, propuse de Comisie în decembrie 2020, vizează crearea unui spațiu digital mai sigur și mai deschis pentru toți utilizatorii, în care drepturile lor fundamentale să fie protejate și în care să aibă acces la servicii digitale de calitate la prețuri mai mici. Se preconizează că se va ajunge la un acord cu privire la aceste propuneri în 2022.

Securitatea cibernetică, protecția datelor și siguranța online

Odată cu derularea tot mai mult a vieții sociale și economice în mediul online, atacurile cibernetice devin un fenomen regulat și sunt tot mai dăunătoare. În 2021, atacuri de tip ransomware au fost utilizate la nivel mondial pentru a destabiliza sisteme de sănătate, administrații publice, instalații de producție a energiei și alte infrastructuri critice. Uniunea Europeană nu este imună la acest tip de atacuri.

O bună protecție împotriva atacurilor cibernetice necesită acțiuni unificate dincolo de frontierele naționale. Prin urmare, în 2021, ca parte a Strategiei de securitate cibernetică a UE, Comisia a început să pună bazele unității cibernetice comune, o nouă platformă care vizează consolidarea cooperării dintre instituțiile și agențiile Uniunii și autoritățile naționale din statele membre. Noua unitate va beneficia, de asemenea, de expertiza sectorului securității cibernetice, ajutând întreaga Uniune Europeană să răspundă amenințărilor cibernetice. Lucrările necesare pentru ca unitatea cibernetică comună să devină operațională sunt în curs de desfășurare.

Ca urmare a adoptării și intrării în vigoare a Regulamentului de înființare a Centrului european de competențe în domeniul industrial, tehnologic și de cercetare în materie de securitate cibernetică și a Rețelei de centre naționale de coordonare, Comisia a demarat colaborarea cu autoritățile române pentru a înființa centrul la București. Acest centru va contribui la consolidarea capacităților europene în materie de securitate cibernetică, va stimula excelența în cercetare și va îmbunătăți competitivitatea industriei europene de securitate cibernetică.

Obiectivele unității cibernetice comune

Asigurarea unui răspuns coordonat al UE la amenințările, incidentele și crizele de securitate cibernetică de mare amploare

Îmbunătățirea conștientizării situației de către părțile interesate din sectorul securității cibernetice și a comunicării cu publicul larg

Garantarea unei pregătiri comune

Protecția datelor

Asigurarea protecției datelor și a vieții private este o condiție prealabilă pentru ca persoanele să poată avea încredere în tehnologiile noi și inovatoare. În acest sens, protecția datelor și a vieții private face parte din soluția la numeroase probleme și facilitează dubla tranziție, verde și digitală.

Poziția de lider a Uniunii Europene în domeniul protecției datelor arată că normele sale în acest domeniu pot acționa ca un standard de referință pentru reglementarea economiei digitale. În special, atunci când țările terțe asigură un nivel de protecție a datelor echivalent cu cel al Uniunii Europene, aceasta poate utiliza cel mai cuprinzător instrument de care dispune pentru realizarea transferurilor de date, cunoscut sub denumirea de constatare privind caracterul adecvat. Pe această bază, datele pot circula liber și în condiții de siguranță între UE și țara respectivă, facilitând comerțul și îmbunătățind eficacitatea cooperării în materie de reglementare și de aplicare a legii în beneficiul cetățenilor și al întreprinderilor.

În urma creării, în 2019, a celui mai mare spațiu de fluxuri libere și sigure de date, cu Japonia, Uniunea a continuat să colaboreze cu partenerii internaționali în vederea realizării convergenței normelor de protecție a datelor pentru a facilita realizarea transferurilor de date, asigurând totodată un nivel ridicat de protecție a datelor cu caracter personal transferate în străinătate.

În 2021, Uniunea Europeană a adoptat două decizii privind caracterul adecvat al nivelului de protecție pentru Regatul Unit, inclusiv una care vizează, pentru prima dată, schimburile de date dintre autoritățile de aplicare a dreptului penal. De asemenea, Uniunea Europeană a încheiat cu succes o serie de discuții cu Coreea de Sud, care au dus la adoptarea unei decizii privind caracterul adecvat al nivelului de protecție în ceea ce privește transferurile în domeniul cooperării comerciale și al cooperării în materie de reglementare. Mai mult, pe parcursul anului 2021 au avut loc negocieri între Uniunea Europeană și Statele Unite cu privire la un posibil acord care să succeadă cadrului privind Scutul de confidențialitate, în urma invalidării acestuia de către Curtea de Justiție a Uniunii Europene.

În 2021, Comisia a adoptat și o serie de noi clauze contractuale standard pentru prelucrarea datelor cu caracter personal. Aceste clauze ajută organizațiile să respecte normele de protecție a datelor atunci când externalizează operațiunile de prelucrare către persoanele împuternicite de operatori din Uniune sau din Spațiul Economic European, precum și atunci când transferă date în străinătate.

De asemenea, Comisia a luat măsuri pentru a se asigura că statele membre își respectă obligațiile care le revin în temeiul normelor UE privind protecția datelor. În februarie, Curtea de Justiție a hotărât că Spania nu a transpus la timp Directiva privind protecția datelor în domeniul aplicării legii. Curtea a impus sancțiuni financiare Spaniei. În urma hotărârii, Spania a luat măsurile necesare pentru a pune capăt acestei încălcări.

Identitatea digitală europeană

Multe persoane utilizează deja portofele electronice pe telefoanele lor inteligente pentru a-și păstra cărțile de îmbarcare atunci când călătoresc sau cardurile bancare virtuale, iar 63 % dintre cetățenii europeni doresc o carte de identitate digitală unică securizată pentru toate serviciile online. În temeiul noilor norme propuse, prezentate de Comisie în luna iunie, va fi disponibil un portofel european pentru identitatea digitală pentru toți cetățenii, rezidenții sau întreprinderile din UE care vor dori să îl utilizeze. Este vorba despre portofele digitale personale care permit cetățenilor să stocheze și să utilizeze date pentru toate tipurile de servicii, de la depunerea unei declarații fiscale până la închirierea unui autovehicul.

Margrethe Vestager, zâmbitoare, la tribună.
Margrethe Vestager, vicepreședintă executivă a Comisiei Europene responsabilă pentru o Europă pregătită pentru era digitală și comisar pentru concurență, cu ocazia conferinței de presă privind identitatea digitală europeană. Bruxelles (Belgia), 3 iunie 2021.

Cetățenii vor putea să facă dovada identității lor în condiții de siguranță și să partajeze pe telefoanele inteligente documente electronice existente în portofelele lor europene pentru identitatea digitală. Ei vor putea accesa servicii online pe baza identificării lor digitale naționale, care va fi recunoscută în întreaga Uniune Europeană. Identitatea digitală europeană va contribui la atingerea unora dintre obiectivele Busolei pentru dimensiunea digitală. De exemplu, până în 2030, toate serviciile publice esențiale ar trebui să fie disponibile online, toți cetățenii ar trebui să aibă acces la dosare medicale electronice, iar 80 % dintre cetățeni ar trebui să utilizeze identificarea electronică.

Conectivitatea avansată

Comisia a adoptat primul program de lucru pentru componenta digitală a Mecanismului pentru interconectarea Europei (MIE Digital), care definește domeniul de aplicare și obiectivele acțiunilor sprijinite de Uniune necesare pentru îmbunătățirea, într-o perioadă de 3 ani, a infrastructurii de conectivitate digitală a Europei. Aceste măsuri vor beneficia de finanțare în valoare de peste 1 miliard EUR în perioada 2021 2023. Prin încurajarea investițiilor publice și private, MIE Digital va contribui la implementarea infrastructurii 5G și gigabit, la dotarea principalelor rute și comunități de transport ale UE cu rețele 5G, la interconectarea tehnologiilor avansate, cum ar fi serviciile de cloud și cuantice, și, în fine, la crearea unor platforme digitale operaționale pentru stocarea, partajarea și prelucrarea datelor din sectoarele energiei și transporturilor.

Întreprinderea comună „Rețele și servicii inteligente”, care acționează în direcția 6G, a fost înființată în 2021 și a adoptat primul său program de lucru, cu o finanțare publică alocată de aproximativ 240 de milioane EUR. Misiunea întreprinderii comune este de a consolida capacitatea Uniunii în ceea ce privește sistemele 6G.

Sporirea avantajelor pentru consumatori

În urma recomandării din 2020 prin care se solicita sporirea investițiilor în banda largă, statele membre au convenit, în luna martie, asupra unui set comun de bune practici ale Uniunii. Scopul acestuia este de a reduce costul implementării rețelelor de foarte mare capacitate și de a asigura un acces rapid, eficient și favorabil investițiilor la spectrul de frecvențe radio 5G.

Tarifele de roaming au fost eliminate în 2017, și de atunci oamenii și-au putut utiliza telefonul fără costuri suplimentare atunci când călătoresc în interiorul Uniunii Europene. Pentru a se asigura că aceștia pot beneficia în continuare de servicii gratuite de roaming, în februarie, Comisia a propus prelungirea cu încă 10 ani a normelor actuale, care urmează să expire în 2022. Parlamentul și Consiliul au adoptat regulamentul în decembrie, iar acesta va intra în vigoare la 1 iulie 2022. Noile norme vor asigura servicii de roaming și mai bune pentru călători. Printre noile beneficii se numără aceleași viteze de transmitere a datelor mobile în străinătate ca și în țara de origine, accesul eficient la serviciile de urgență în străinătate și o mai mare transparență a costurilor aferente apelării liniilor telefonice de urgență și a numerelor serviciilor pentru clienți în străinătate.

Protejarea cumpărătorilor online

Vânzările online au crescut constant în ultimii 20 de ani, iar în 2020, aproximativ 71 % dintre consumatori au făcut cumpărături online, achiziționând adesea produse tehnologice noi. În iunie, Comisia Europeană a propus revizuirea a două seturi de norme ale Uniunii Europene pentru a consolida drepturile consumatorilor în lumina acestor schimbări.

Noul regulament privind siguranța generală a produselor ar aborda, în cazul în care este adoptat, riscurile legate de aceste noi produse tehnologice, cum ar fi eventualele riscuri în ceea ce privește conectivitatea sau securitatea cibernetică. De asemenea, regulamentul ar aborda posibilele riscuri legate de cumpărăturile online, de exemplu prin introducerea unor obligații legate de siguranța produselor pentru piețele online. Noul regulament ar garanta că piețele îndeplinesc aceste obligații, astfel încât consumatorilor să nu li se ofere sau să nu ajungă în posesia unor produse periculoase. Propunerea vizează, în sens mai larg, garantarea faptului că toate produsele care ajung la consumatorii din Uniunea Europeană, achiziționate online sau de la magazinul local, sunt sigure, indiferent dacă ele provin din interiorul sau din afara Uniunii. În cazul în care produsele periculoase ajung la consumatori, noile norme ar urmări să asigure eliminarea rapidă a acestora de pe piețele Uniunii Europene.

Propunerea de directivă revizuită privind creditul de consum urmărește să asigure faptul că toți consumatorii primesc informațiile corecte la momentul potrivit, că acestea sunt adaptate la dispozitivele digitale, astfel încât consumatorii să înțeleagă exact la ce se angajează. Dacă este adoptată, directiva ar viza noile produse de credit riscante și noii actori de pe piață și ar îmbunătăți normele pentru a evalua dacă un consumator este în măsură să ramburseze împrumutul, inclusiv atunci când astfel de evaluări sunt efectuate prin intermediul unui proces decizional automatizat. Directiva revizuită ar solicita statelor membre să promoveze educația financiară și să se asigure că toți consumatorii vor putea beneficia de consiliere cu privire la îndatorare.

În decembrie, Comisia a emis orientări privind interpretarea și aplicarea a trei directive ale UE privind protecția consumatorilor: Directiva privind practicile comerciale neloiale, Directiva privind drepturile consumatorilor și Directiva privind indicarea prețurilor. Acestea vor ajuta statele membre, consumatorii, comercianții, judecătorii, practicienii din domeniul dreptului și alte părți interesate să înțeleagă mai bine atât modul de aplicare a legislației UE existente privind protecția consumatorilor în cazul noilor practici, în special în ceea ce privește tranzițiile verde și digitală, cât și modificările recente aduse acestor directive prin Directiva privind modernizarea.

Punând capăt frustrării consumatorilor și deșeurilor electronice

CONSUMATORI

2,4 miliarde EUR

cheltuiți anual de consumatori pe încărcătoare autonome

38 % dintre consumatori

se plâng de problemele cauzate de încărcătoare incompatibile

MEDIU

11 000 de tone

de deșeuri electronice sunt produse anual în urma eliminării încărcătoarelor aruncate și a celor neutilizate

Numai 2 din 3 încărcătoare deținute

sunt utilizate de consumatori

După ani de colaborare cu industria electronică pentru formularea unei abordări voluntare, care a contribuit deja la reducerea de la 30 la 3 a tipurilor diferite de încărcătoare de telefoane mobile, în septembrie Comisia a propus o legislație privind un încărcător comun pentru toate dispozitivele electronice. USB-C va deveni noul port standard de încărcare pentru toate telefoanele inteligente, tabletele, camerele, căștile, difuzoarele portabile și consolele video portabile. Mai mult, Comisia a propus separarea vânzării încărcătoarelor de vânzarea de dispozitive electronice. O soluție unică de încărcare va fi mai convenabilă pentru oameni și va reduce deșeurile electronice – o contribuție importantă atât la tranziția digitală, cât și la tranziția verde.

CONSUMATORI

Consumatorii vor fi ajutați să economisească

250 de milioane EUR pe an

pe care i-ar fi cheltuit cu achiziții inutile de încărcătoare

MEDIU

Reducerea deșeurilor electronice cu

aproape 1 000 de tone

pe an

Competențe pentru era digitală

În luna mai, Comisia, împreună cu diverși parteneri din statele membre, au lansat Platforma pentru competențe digitale și locuri de muncă în sectorul digital, un ghișeu unic pentru informații, inițiative și resurse de înaltă calitate privind competențele digitale. Într-un moment în care 44 % dintre persoanele din UE nu dispun de competențe digitale de bază, noua platformă va contribui la eliminarea lacunelor în materie de competențe și la consolidarea Coaliției pentru competențe digitale și locuri de muncă în sectorul digital și a celor 25 de coaliții naționale ale sale. În noiembrie, Comisia a publicat un instrument de autoevaluare gratuit pentru competențele digitale, în 29 de limbi.

Tehnologiile digitale în sprijinul industriei

Pentru a consolida poziția Uniunii Europene în ceea ce privește construirea următoarei generații de microcipuri, Comisia a lansat, în iulie, Alianța industrială pentru procesoare și tehnologiile semiconductorilor. Alianța își propune să stabilească capacitatea de proiectare și de producție necesară pentru a produce următoarea generație de procesoare și componente electronice. Aceasta va identifica și va aborda blocajele, nevoile și dependențele actuale ale industriei în ansamblul său. Alianța are la bază ambițiile Comisiei de a îmbunătăți suveranitatea tehnologică a Uniunii Europene prin creșterea cotei sale din producția mondială de semiconductori de la 10 % la 20 % până în 2030. În discursul său privind starea Uniunii, președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, a anunțat Actul european privind cipurile, menit să creeze un ecosistem de cipuri de ultimă generație în Uniune, care să includă producția acestora. Propunerea a fost adoptată la începutul anului 2022.

Transformarea digitală

Inteligența artificială

Inteligența artificială, inclusiv cele mai recente tehnici de învățare automată, este utilizată pentru a crea inovații într-o gamă largă de domenii, conducând la îmbunătățirea serviciilor, a asistenței medicale și a bunurilor de consum. Cu toate acestea, este necesar ca cetățenii Uniunii să știe că pot avea încredere că sistemele de inteligență artificială sunt utilizate într-un mod sigur și conform cu legislația. Deși astfel de sisteme pot fi utilizate pentru a soluționa numeroase provocări cu care se confruntă societatea în prezent, unele dintre ele creează riscuri care trebuie abordate pentru a evita rezultate nedorite. De exemplu, adesea este imposibil de aflat de ce sau cum un sistem de inteligență artificială a generat un anumit rezultat, cum ar fi o decizie automatizată sau o previziune. Prin urmare, poate fi dificil să se evalueze dacă o persoană a fost dezavantajată pe nedrept, de exemplu în cazul unei decizii de angajare sau în cazul distribuirii prestațiilor sociale.

Pentru a aborda aceste provocări și nu numai, Comisia a publicat în aprilie propunerea sa referitoare la primul cadru juridic mondial privind inteligența artificială, însoțită de un plan coordonat cu statele membre, actualizat. Ambele inițiative urmăresc să transforme Uniunea Europeană în centrul mondial pentru o inteligență artificială excelentă și de încredere. Abordarea UE va fi completată de noile reglementări privind echipamentele tehnice, care, prin adaptarea normelor de siguranță, urmăresc să sporească încrederea utilizatorilor în noua generație versatilă de produse. În cazul în care va fi adoptat, noul Regulament privind siguranța generală a produselor ar completa aceste norme, acționând ca o plasă de siguranță.

Noul regulament privind inteligența artificială va contribui la garantarea siguranței și a drepturilor fundamentale ale cetățenilor și întreprinderilor, consolidând în același timp adoptarea, investițiile și inovarea în domeniul tehnologiilor în întreaga Uniune. Propunerea stabilește o abordare bazată pe riscuri, recomandând cerințe mai stricte pentru sistemele de inteligență artificială mai riscante.

Planul coordonat prezintă schimbările de politică și investițiile necesare la nivelul statelor membre pentru a consolida poziția de lider a Uniunii Europene în ceea ce privește dezvoltarea unei inteligențe artificiale axate pe factorul uman, durabile, sigure, incluzive și de încredere. Planul propune acțiuni comune de colaborare pentru a se asigura că toate eforturile sunt aliniate la Strategia privind IA și la Pactul verde european, ținând seama, în același timp, de noile provocări generate de pandemia de COVID-19.

O sală de operații.
Proiectul Conscious Distributed Adaptive Control a contribuit la dezvoltarea și validarea clinică a tehnologiilor inovatoare utilizate pentru reabilitarea a peste 3 000 de pacienți care au suferit accidente vasculare cerebrale din întreaga Europă.
O recoltă pe un câmp.
Centrul de excelență pentru tehnologii avansate în agricultura durabilă și securitatea alimentară dezvoltă tehnologii inteligente bazate pe senzori și volume mari de date, care ar putea ajuta fermierii să producă o cantitate mai mare de alimente într-un mod durabil pentru societate, veniturile fermelor și mediu.
O femeie care își privește ecranul telefonului.
WeVerify pune la dispoziție sisteme de verificare care pot ajuta verificatorii veridicității informațiilor, jurnaliștii, activiștii pentru drepturile omului și cetățenii să dezbată și să verifice veridicitatea materialelor video și a imaginilor online.

UE a finanțat deja o serie de proiecte în domeniul inteligenței artificiale care oferă soluții în multe sectoare ale societății, inclusiv agricultură, sănătate și combaterea dezinformării.

Alianța europeană pentru date industriale, edge și cloud

Datele reprezintă o resursă importantă în economia industrială, fiind stocate din ce în ce mai mult în cloud. Întreprinderile pot accesa resurse informatice găzduite de părți terțe pe internet, în loc să își construiască propria infrastructură informatică. Această rezervă de resurse este cunoscută cel mai frecvent sub denumirea de cloud computing. În 2021, 42 % din întreprinderile din Uniune au utilizat cloud computingul (comparativ cu 36 % în 2020 și 19 % în 2016). Se preconizează că, până în 2025, 80 % din toate datele vor fi prelucrate în dispozitive inteligente mai aproape de utilizator – proces cunoscut sub denumirea de „tehnică de calcul la margine” (edge computing) –, și nu în centre mari de date, cum se procedează în prezent.

Din aceste motive, noua Alianță europeană pentru date industriale, edge și cloud urmărește să consolideze poziția industriei Uniunii în domeniul tehnologiilor de tip cloud și edge, reunind totodată întreprinderi, state membre și experți în domeniu. Alianța va contribui la deblocarea potențialului cloud computingului și a tehnicii de calcul la margine și va sprijini dezvoltarea tehnologiilor emergente, cum ar fi inteligența artificială, internetul obiectelor și tehnologia 5G. Ea va realiza acest lucru, punând la dispoziție, în același timp, o infrastructură de cloud sustenabilă și asigurând, pentru cetățenii europeni, un control mai mare asupra datelor lor.

Infograficul ilustrează modul în care se va schimba prelucrarea datelor.

În 2018, 80 la sută din prelucrarea și analiza datelor s-a efectuat în centre de date și în instalații informatice centralizate, iar pentru 20 la sută au fost utilizate obiecte inteligente conectate. În 2025, 20 la sută din prelucrarea și analiza datelor se va efectua în centre de date și în instalații informatice centralizate, iar pentru 80 la sută se vor utiliza obiecte inteligente conectate.

Supercalculatoarele

Odată cu generarea constantă a unor volume tot mai mari de date, natura informaticii se schimbă. În prezent, supercalculatoarele pot efectua milioane de miliarde – și, în curând, miliarde de miliarde – de operațiuni pe secundă și contribuie la soluționarea unor probleme complexe, de la analizarea și atenuarea efectelor schimbărilor climatice și stimularea cunoștințelor în diferite domenii științifice la dezvoltarea de tratamente pentru COVID-19.

Pentru a permite Uniunii Europene să devină lider mondial în materie de supercalcul, în 2018 a fost creată întreprinderea comună pentru calculul european de înaltă performanță, având scopul de a pune în comun resursele europene și naționale în vederea achiziționării și implementării de supercalculatoare și tehnologii de ultimă generație. Inițiativa reunește Uniunea Europeană, cele 27 de state membre ale sale, alte trei țări și doi membri din sectorul privat: Platforma tehnologică europeană pentru calculul de înaltă performanță și DAIRO/Big Data Value Association.

În iulie 2021, UE a adoptat un nou regulament care pregătește terenul pentru dezvoltarea următoarei generații de supercalculatoare în Europa. Mai mult, acest lucru va declanșa capacitatea întreprinderii comune de a obține fonduri din programul Orizont Europa, din programul Europa digitală și din MIE Digital pentru a investi în continuare în supercalcul și informatică cuantică și pentru a sprijini agenda ambițioasă a Uniunii în materie de cercetare și inovare. Împreună cu investițiile din partea țărilor participante și a membrilor din sectorul privat, această investiție se va ridica la aproximativ 7 miliarde EUR.

UE a achiziționat șapte supercalculatoare de talie mondială. Discoverer din Bulgaria, MeluXina din Luxemburg și Vega din Slovenia au devenit complet operaționale în 2021, iar în 2022 vor fi inaugurate supercalculatoarele Karolina din Cehia, Leonardo din Italia, Deucalion din Portugalia și LUMI din Finlanda.

Un prim plan cu un supercalculator purtând logoul Vega.
Vega, primul supercalculator de talie mondială al UE, lansat la Maribor (Slovenia), în aprilie 2021, poate efectua 6,9 milioane de miliarde de calcule pe secundă. © IZUM archive, 2021

Finanțele digitale

În 2021, Comisia, alături de colegiuitori, a înregistrat progrese în ceea ce privește dosarele legislative privind piețele criptoactivelor și reziliența operațională digitală, pe care le-a propus în septembrie 2020 ca parte a pachetului privind finanțele digitale. În plus, în decembrie, statele membre au aprobat acordul la care s-a ajuns cu Parlamentul cu privire la un regim pilot pentru infrastructurile pieței bazate pe tehnologia registrelor distribuite (DLT – distributed ledger technology). Criptoactivele reprezintă una dintre principalele aplicații ale DLT pentru finanțare. Regimul-pilot stabilește condițiile pentru obținerea autorizației de exploatare a unei infrastructuri a pieței bazate pe DLT, definește instrumentele financiare bazate pe DLT care pot fi tranzacționate și oferă detalii privind cooperarea dintre operatorii de infrastructură a pieței bazate pe DLT și autorități. El va permite autorităților de reglementare din Uniune și participanților la piață să dobândească experiență prin utilizarea tehnologiei registrelor distribuite (și anume tehnologia utilizată pentru tranzacționarea și reglementarea instrumentelor financiare „tokenizate”), asigurându-se, în același timp, că aceștia pot face față riscurilor la adresa protecției investitorilor, a integrității pieței și a stabilității financiare.

Conectivitatea internațională

Prin conectarea localității Sines din Portugalia cu localitatea Fortaleza din Brazilia, cablul transatlantic EllaLink reprezintă prima conexiune de date directă și de mare capacitate dintre Europa și America Latină. UE a contribuit la crearea unei autostrăzi digitale de 34 000 km pentru a sprijini schimbul de date din domeniile cercetării și educației, reducând totodată timpul de transmisie la jumătate. Această etapă importantă va contribui la încurajarea mai multor colaborări între cele două continente în următorii 25 de ani. În ansamblu, inițiativa privind Construirea legăturii europene cu America Latină, inclusiv schimbul de date în domeniul calculului de înaltă performanță și al observării Pământului, va ajunge la 65 de milioane de utilizatori din peste 12 000 de instituții de învățământ și de cercetare din Europa, America Latină și Zona Caraibilor.

O tânără familie cu un copilaș care miroase flori într-un parc.

Protejarea persoanelor și a libertăților

O Uniune Europeană mai sănătoasă

Pandemia de COVID-19 a transformat sănătatea publică în prioritatea absolută a agendei Uniunii Europene. După ce președinta Ursula von der Leyen a anunțat, în septembrie 2020, intenția de a construi o uniune europeană a sănătății mai puternică, Comisia Europeană a pus bazele acesteia, învățând din experiența pandemiei.

Pregătirea pentru crizele sanitare și răspunsul la acestea

Primul pilon al uniunii sănătății constă în pregătirea pentru situații de criză și răspunsul la acestea. Legislația UE privind amenințările sanitare transfrontaliere este în curs de revizuire pentru a ține seama de lecțiile învățate în urma pandemiei de COVID-19. Agenția Europeană pentru Medicamente și Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor, care au fost adevărate bastioane în lupta împotriva COVID-19, primesc un mandat mai puternic pentru a face față viitoarelor urgențe sanitare. Se preconizează că aceste agenții-cheie ale Uniunii din domeniul sănătății vor oferi mai multe orientări științifice și o mai bună coordonare în situații de urgență. Riscul unor penurii de medicamente va fi redus datorită unei mai bune monitorizări și unei pregătiri mai eficiente. În cazul în care se ajunge la un acord cu privire la propunerile Comisiei, atunci când circumstanțele o impun, va fi posibilă declararea unei urgențe de sănătate publică la nivelul Uniunii Europene, ceea ce va permite introducerea anumitor măsuri pentru un răspuns mai puternic.

Deși pandemia de COVID-19 nu s-a încheiat încă, Uniunea Europeană trebuie să fie pregătită pentru viitoarele amenințări sanitare transfrontaliere. În luna iunie, Comisia a prezentat o comunicare privind primele lecții învățate în urma pandemiei și modul în care acestea pot fi valorificate pentru a îmbunătăți acțiunile la nivelul Uniunii și la nivel național. Acest lucru va contribui la o mai bună anticipare a riscurilor la adresa sănătății publice și va îmbunătăți planificarea pentru situații neprevăzute, permițând obținerea unor răspunsuri comune mai rapide și mai eficace la toate nivelurile. Comunicarea se axează pe pregătirea și răspunsul în domeniul sănătății și se bazează pe un număr de 10 prime lecții desprinse din criza sanitară cu privire la domeniile în care UE trebuie să acționeze.

Material video care explică schimbările survenite în ceea ce privește pregătirea Uniunii Europene pentru situații de urgență sanitară de la izbucnirea pandemiei de Covid 19.
VIDEO: Autoritatea europeană pentru pregătire și răspuns în caz de urgență sanitară

Ca parte a răspunsului său, Comisia a lansat Autoritatea Europeană pentru Pregătire și Răspuns în caz de Urgență Sanitară (HERA). Element central al uniunii europene a sănătății, HERA va funcționa în două moduri diferite: un mod de pregătire și un mod de urgență. În general, autoritatea va îmbunătăți dezvoltarea, fabricarea, achiziționarea și distribuirea de contramăsuri medicale esențiale de către UE (de exemplu, vaccinuri, antibiotice, echipamente medicale, teste de diagnosticare sau echipamente individuale de protecție) în Uniunea Europeană.

Pachetul de instituire a HERA a fost adoptat la 16 septembrie. Autoritatea și-a demarat lucrările la 1 octombrie, pornind de la bazele puse de Incubatorul HERA, care și-a început activitatea în februarie 2021, în vederea pregătirii Uniunii Europene pentru amenințarea tot mai mare reprezentată de variantele coronavirusului. HERA este operațională de la 1 ianuarie 2022, cu un buget orientativ total de 6 miliarde de euro pentru perioada 2022-2027.

Când va funcționa în modul de pregătire, HERA se va concentra pe evaluarea amenințărilor și colectarea de informații, promovarea cercetării și dezvoltării, abordarea provocărilor pieței, asigurarea furnizării de contramăsuri medicale și consolidarea cunoștințelor și a competențelor.

Măsurile de urgență ale HERA includ monitorizarea, achiziționarea și fabricarea de contramăsuri medicale relevante în situații de criză, activarea instrumentelor „EU FAB” (o rețea de instalații de producție de vaccinuri și medicamente care sunt permanent gata de a fi puse în funcțiune), activarea planurilor de cercetare și inovare de urgență, stabilirea unui inventar al instalațiilor de producție de contramăsuri medicale relevante pentru situații de criză și facilitarea finanțării de urgență.

Autoritatea va fi însărcinată cu mai multe activități la nivel internațional. Printre acestea se numără colaborarea cu partenerii mondiali pentru a remedia blocajele din lanțul internațional de aprovizionare, extinderea producției mondiale, consolidarea supravegherii la nivel mondial și facilitarea cooperării cu părțile interesate de la nivel mondial și sprijinirea acestora pentru a asigura disponibilitatea și accesibilitatea contramăsurilor medicale pentru statele membre ale Uniunii Europene și țările terțe. Aceste activități includ, de asemenea, dobândirea expertizei necesare pentru dezvoltarea unor capacități locale de producție și distribuție și sprijinirea accesului la contramăsuri medicale finanțate sau achiziționate de Uniunea Europeană.

HERA colaborează cu statele membre, cu Parlamentul European, cu agențiile Uniunii și cu părți interesate precum cercetători, companii din domeniul biotehnologiei, producători și autorități de reglementare, pentru a detecta și caracteriza rapid noile variante, pentru a adapta vaccinurile în funcție de necesități și pentru a extinde capacitățile de producție de contramăsuri medicale. De exemplu, HERA a mobilizat grupul de experți pentru variantele SARS-CoV-2 pentru a oferi consiliere cu privire la necesitatea de a dezvolta vaccinuri noi sau adaptate și la necesitatea de a elabora măsuri suplimentare de sănătate publică la nivelul Uniunii Europene din cauza noilor variante. De asemenea, autoritatea a colaborat îndeaproape cu statele membre și cu producătorii de vaccinuri care au început să analizeze varianta Omicron și să testeze eficacitatea vaccinurilor lor împotriva acesteia. În plus, HERA este, de asemenea, în contact cu țări din afara Uniunii Europene pentru a explora posibilitățile de cooperare și de schimburi.

Planul european de combatere a cancerului

Al doilea pilon al uniunii sănătății abordează a doua cauză a deceselor din Uniunea Europeană. În 2020, 2,7 milioane de persoane din Uniunea Europeană au fost diagnosticate cu cancer, acest lucru având un puternic impact fizic și psihic asupra pacienților, a supraviețuitorilor și a persoanelor apropiate acestora. Cancerul creează, de asemenea, o povară semnificativă pentru sistemele de sănătate și sociale și pune în pericol creșterea și competitivitatea economiei, precum și sănătatea forței de muncă. Cu toate acestea, 40 % din cazurile de cancer sunt forme care pot fi prevenite, ceea ce înseamnă că sunt legate de stilul de viață (alimentație, activitate fizică, consum de tutun și de alcool etc.) ori de poluarea mediului sau că este disponibil un vaccin împotriva acestora.

Planul european de combatere a cancerului, adoptat în februarie 2021, vizează combaterea bolii în fiecare etapă prin intermediul unei abordări integrate, multilaterale, bazate pe principiul „sănătatea în toate politicile”. Acesta este construit în jurul a 10 inițiative emblematice menite să aducă îmbunătățiri – de la prevenire, depistare timpurie, diagnosticare și tratament la o calitate mai bună a vieții pentru pacienții și supraviețuitorii cancerului, asigurând, în același timp, accesul egal al pacienților la asistență medicală de înaltă calitate.

Stella Kyriakides poartă în piept o insignă în cadrul unei campanii de sensibilizare în legătură cu cancerul de sân și privește dincolo de obiectiv.
Stella Kyriakides, comisarul european pentru sănătate și siguranță alimentară, în timpul unei vizite la Institutul de cercetare în domeniul cancerului la copii St. Anna (St. Anna Kinderkrebsforschung). Viena (Austria), 1 octombrie 2021.

Misiunea UE privind cancerul din cadrul programului Orizont Europa – una dintre cele cinci noi misiuni ale UE anunțate în septembrie 2021 – va colabora cu Planul de luptă împotriva cancerului pentru a îmbunătăți viața a peste 3 milioane de persoane până în 2030 printr-o mai bună prevenire, prin tratamente mai eficace și prin creșterea calității vieții. În ansamblu, programul EU4Health și alte instrumente ale Uniunii vor oferi sprijin în valoare de aproximativ 4 miliarde de euro statelor membre și părților interesate în eforturile lor de a face sistemele de sănătate mai solide și mai capabile să gestioneze prevenirea și îngrijirea în domeniul cancerului.

Infograficul prezintă câteva dintre acțiunile-cheie ale planului european de combatere a cancerului.

Acțiunile cheie se axează pe prevenire, diagnosticare, tratament și calitatea vieții. Scopul lor este acela de a reduce poluarea mediului și consumul nociv de alcool și de tutun, de a promova un stil de viață mai sănătos, de a asigura accesul la screening de depistare a cancerului de sân, de col uterin și colorectal pentru 90 la sută din populația eligibilă a UE până în 2025, de a vaccina cel puțin 90 la sută dintre fetele din UE împotriva papilomavirusului uman și de a accelera semnificativ vaccinarea băieților până în 2030, precum și de a asigura, până în 2030, unui procent de până la 90 la sută din populație acces la centrele naționale de oncologie pentru servicii integrate. Acest lucru este posibil datorită finanțării în valoare de 4 miliarde de euro. În UE există peste 12 milioane de supraviețuitori ai cancerului, datorită progreselor înregistrate în ceea ce privește depistarea timpurie, terapiile eficace și serviciile de îngrijire.

Strategia farmaceutică pentru Europa

Cel de al treilea pilon este Strategia farmaceutică pentru Europa, lansată în 2020. Aceasta reprezintă o revizuire completă a sistemelor Uniunii Europene din sectorul medicamentelor. Strategia va aborda provocările de lungă durată cu care se confruntă sistemul farmaceutic al Uniunii, va încuraja inovarea (inclusiv pentru nevoile medicale nesatisfăcute) și va asigura disponibilitatea medicamentelor, nu numai în situații de criză, ci și în perioade normale. Printre acțiunile sale emblematice se numără o revizuire a legislației Uniunii privind produsele farmaceutice și dialogul structurat privind securitatea aprovizionării cu medicamente. Acesta din urmă este un proces care a început în februarie 2021 și urmărește să identifice măsurile de politică prin care s-ar putea consolida reziliența lanțurilor de aprovizionare cu produse farmaceutice și care ar garanta securitatea aprovizionării cu medicamente.

Comisia investește mai mult ca oricând în aceste priorități sanitare urgente. Noul program EU4Health, care a fost lansat în luna martie, reprezintă răspunsul ambițios al Uniunii Europene la pandemia de COVID-19. Acesta merge dincolo de răspunsul la criză și va urmări să îmbunătățească și să promoveze sănătatea în Uniunea Europeană, să consolideze sistemele naționale de sănătate și să îmbunătățească accesul la medicamente, dispozitive medicale și produse relevante în situații de criză.

Prin EU4Health, UE va investi 5,3 miliarde EUR, în prețuri curente, în inițiative în cadrul cărora acțiunea la nivelul UE oferă valoare adăugată, completând politicile statelor membre și urmărind unul sau mai multe dintre obiectivele EU4Health:

Îmbunătățirea și promovarea sănătății în UE

Protejarea cetățenilor UE împotriva amenințărilor transfrontaliere grave la adresa sănătății

Îmbunătățirea medicamentelor, a dispozitivelor medicale și a produselor relevante în situații de criză

Consolidarea sistemelor de sănătate

Întărirea democrației noastre

Dezbaterea democratică și modalitățile de accesare a informațiilor de către cetățeni s-au transformat în ultimii ani, trecând din ce în ce mai mult în mediul online. În același timp, numărul cetățenilor Uniunii care își exercită dreptul democratic de a vota și de a candida la alegerile pentru Parlamentul European și la alegerile locale din statul membru de reședință este mai mare ca oricând. În plus, publicitatea politică a devenit din ce în ce mai importantă în cadrul campaniilor din Uniunea Europeană. Pentru a reflecta acest climat în schimbare și pentru a consolida democrația și integritatea alegerilor, Comisia a prezentat în luna noiembrie noi propuneri privind publicitatea politică, drepturile electorale ale cetățenilor Uniunii care și-au exercitat dreptul la liberă circulație și finanțarea partidelor politice europene.

Propunerile se bazează pe experiența dobândită cu ocazia alegerilor europene din 2019 și îndeplinesc prioritățile anunțate în Planul de acțiune pentru democrația europeană și în Raportul privind cetățenia UE din 2020. Pentru ca alegerile din 2024 pentru Parlamentul European să se desfășoare în conformitate cu cele mai înalte standarde democratice, scopul este ca noile norme să intre în vigoare și statele membre să le pună în aplicare integral până în primăvara anului 2023.

Publicitatea politică

Comunicarea digitală și internetul le oferă politicienilor numeroase oportunități de a se face auziți de către cetățeni, iar acestora din urmă de a participa la dezbaterea democratică. Cu toate acestea, experiența unora dintre alegerile recente arată că digitalizarea și publicitatea online pot fi uneori utilizate pentru manipulare și dezinformare (a se vedea, de asemenea, capitolul 1 pentru acțiunile împotriva dezinformării).

În luna noiembrie, Comisia a propus o nouă legislație pentru a asigura o mai mare transparență în publicitatea politică. Cerințele armonizate în materie de transparență vor include furnizarea de informații relevante pentru a permite cetățenilor, autorităților competente și altor părți interesate relevante să identifice în mod clar un anunț publicitar politic și să verifice originea mesajului politic și persoana care a plătit pentru acesta. Tehnicile de direcționare și amplificare vor fi permise numai dacă respectă cerințe semnificative în materie de transparență. Aceasta le va permite cetățenilor să stabilească dacă și în ce mod sunt vizați de publicitatea politică și să decidă dacă doresc sau nu doresc această publicitate.

Propunerea va completa normele prevăzute în propunerea Comisiei de act legislativ privind serviciile digitale, cu scopul de a dispune de norme specifice înainte de alegerile pentru Parlamentul European din luna mai 2024.

Libertatea mass-mediei

908 jurnaliști și lucrători din mass-media au fost atacați în 2020 în 23 de state membre.

175 de jurnaliști și lucrători din mass-media au fost victime ale atacurilor sau incidentelor din timpul protestelor din UE din 2020.

73 % dintre jurnaliste au fost victime ale violenței online în 2020.

23 de jurnaliști au fost uciși în UE începând din 1992, majoritatea asasinatelor având loc în ultimii 6 ani.

Libertatea mass-mediei este vitală pentru o democrație funcțională. În conformitate cu Planul de acțiune pentru democrația europeană, Uniunea ia măsuri pentru a menține libertatea mass-mediei și a contracara amenințările cu care se confruntă aceasta. În luna septembrie, Comisia a formulat o recomandare privind siguranța jurnaliștilor. Aceasta oferă orientări statelor membre cu privire la modul de îmbunătățire a siguranței fizice și online a jurnaliștilor și a profesioniștilor din domeniul mass-mediei, punând accentul pe noile amenințări online, în special împotriva jurnalistelor sau a celor care reprezintă minoritățile sau relatează despre acestea.

Un alt pas este protejarea jurnaliștilor și a apărătorilor drepturilor omului împotriva proceselor abuzive care urmăresc să îi descurajeze să se implice în chestiuni de interes public. În luna octombrie, Comisia a lansat o consultare publică pentru a identifica problemele din acest domeniu și pentru a solicita opinii cu privire la măsurile care trebuie luate. O propunere a Comisiei privind o inițiativă a Uniunii Europene pe această temă este prevăzută pentru 2022. De asemenea, Uniunea Europeană finanțează proiecte privind libertatea și pluralismul mass-mediei. Un astfel de proiect este Instrumentul de monitorizare a proprietății în mass-media, lansat în septembrie 2021 pentru a furniza o bază de date pentru fiecare țară cu informații privind proprietatea în mass-media, pentru a evalua cadrele juridice relevante și a identifica posibilele riscuri la adresa transparenței proprietății în mass-media.

De asemenea, Comisia a pus în aplicare măsurile prezentate în Planul de acțiune pentru mass-media și audiovizual. De exemplu, în cursul verii, Comisia a lansat o cerere de propuneri pentru parteneriate europene în domeniul jurnalismului în cadrul programului „Europa creativă”. Comisia a pregătit, de asemenea, următoarele etape odată cu anunțarea de către președinta von der Leyen, în discursul său din 2021 privind starea Uniunii, a Legii privind libertatea mass-mediei, care urmează să fie adoptată în 2022.

În paralel, Comisia a continuat să monitorizeze situația libertății și pluralismului mass-mediei în toate statele membre, ca parte a raportului său anual privind statul de drept.

Protejarea statului de drept

În luna iulie, Comisia a publicat cel de al doilea raport anual privind statul de drept în Uniunea Europeană, cu capitole separate pentru fiecare stat membru. Raportul privind statul de drept este conceput ca un ciclu anual de promovare a statului de drept, de prevenire a apariției sau agravării problemelor și de remediere a acestora. Raportul acoperă patru piloni principali: sistemele judiciare naționale, cadrele anticorupție, pluralismul și libertatea mass-media și alte aspecte instituționale legate de mecanismele de control și echilibru esențiale pentru o democrație funcțională.

Această ediție pentru 2021 prezintă evoluțiile înregistrate de la raportul anterior și ia în considerare impactul pandemiei de COVID-19. În ansamblu, raportul a evidențiat numeroase evoluții pozitive în statele membre, inclusiv în cele care iau măsuri pentru a remedia problemele identificate în raportul din 2020.

Cu toate acestea, există în continuare preocupări legate de unele state membre, de exemplu în ceea ce privește independența sistemului judiciar și situația mass-mediei. Pandemia a ilustrat, de asemenea, importanța capacității de a menține un sistem de control și echilibru care să susțină statul de drept.

De asemenea, Comisia a continuat să își exercite rolul de gardian al tratatelor prin inițierea de proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor. În luna aprilie, Comisia a trimis Polonia în fața Curții de Justiție pentru legea privind sistemul judiciar din 2019 și activitățile continue ale Camerei Disciplinare a Curții Supreme în ceea ce privește cauzele referitoare la judecători. De asemenea, Comisia a solicitat Curții să dispună măsuri provizorii, cererea fiind admisă de Curte la 14 iulie.

În septembrie, Comisia a solicitat Curții de Justiție să impună Poloniei sancțiuni financiare zilnice până la executarea integrală a ordonanței Curții din 14 iulie de instituire a unor măsuri provizorii. La 27 octombrie, Curtea a dispus plata unei penalități zilnice de 1 milion de euro pentru nerespectare.

În contextul unei alte proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, Comisia a trimis, de asemenea, o scrisoare de punere în întârziere Poloniei în temeiul articolului 260 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, pentru că nu a luat măsurile necesare pentru a se conforma pe deplin hotărârii Curții de Justiție din 15 iulie 2021, care a constatat că legea poloneză privind regimul disciplinar împotriva judecătorilor este incompatibilă cu dreptul Uniunii Europene. Răspunsul face în prezent obiectul unei analize detaliate înainte de luarea unei decizii cu privire la etapele următoare.

În luna iulie, Comisia a lansat proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva Ungariei referitoare la protecția drepturilor fundamentale și la principiul nediscriminării (a se vedea și capitolul 7).

Pe lângă procedurile de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, care vizează remedierea unor încălcări specifice ale dreptului Uniunii, articolul 7 din Tratatul privind Uniunea Europeană prevede procedura mai generală de asigurare a respectării valorilor comune ale Uniunii, inclusiv a statului de drept. Două proceduri sunt în curs de desfășurare în cadrul Consiliului, una fiind inițiată de Comisie împotriva Poloniei în 2017 și o alta de Parlamentul European împotriva Ungariei în 2018, cu scopul de a stabili dacă există un risc clar de încălcare gravă a valorilor Uniunii. Comisia a informat Consiliul cu privire la cele mai recente evoluții în domeniile vizate de propunerile motivate atât în 2020, cât și în 2021.

Protejarea bugetului UE

Regulamentul din 2020 privind un regim general de condiționalitate pentru protecția bugetului Uniunii asigură faptul că Uniunea Europeană dispune de mijloace mai bune pentru a gestiona încălcările principiilor statului de drept care afectează bugetul Uniunii. Împreună cu celelalte instrumente deja existente, regulamentul asigură faptul că fiecare euro ajunge acolo unde este necesar și creează valoare adăugată pentru cetățeni.

De la intrarea în vigoare a regulamentului, în ianuarie 2021, Comisia a monitorizat situația din statele membre și a colectat informații relevante. Raportul Comisiei privind statul de drept este una dintre sursele de informații pe care Comisia le poate utiliza pentru a identifica și a evalua încălcările principiilor statului de drept în temeiul regulamentului. În plus, deciziile Curții de Justiție, rapoartele Curții de Conturi Europene și concluziile organizațiilor internaționale relevante contribuie la analiza Comisiei. Comisia pregătește un set de orientări pentru a clarifica o serie de elemente legate de funcționarea regulamentului.

Implicarea cetățenilor

În luna octombrie, Parlamentul și Consiliul au adoptat un amendament la Regulamentul Aarhus care va consolida capacitatea societății civile din Uniunea Europeană și a publicului larg de a examina deciziile care afectează mediul. Organizațiile societății civile pot solicita instituțiilor Uniunii Europene să își revizuiască acțiunile pentru a asigura o mai bună protecție a mediului și acțiuni mai eficiente în domeniul climei.

În 2021, Comisia a răspuns la două inițiative cetățenești europene, fiecare dintre acestea fiind sprijinită de peste 1 milion de cetățeni ai Uniunii. În ceea ce privește inițiativa „Minority SafePack”, referitoare la diversitatea culturală și lingvistică, Comisia a prezentat acțiuni subsecvente fără caracter legislativ, în timp ce pentru inițiativa „End the Cage Age” (Să punem capăt erei cuștilor) aceasta a anunțat intenția de a propune, înainte de 2024, eliminarea treptată a cuștilor pentru anumite animale de fermă. Ca urmare a inițiativei „Right2Water” din 2014, în luna ianuarie a intrat în vigoare Directiva revizuită privind apa potabilă, iar în urma inițiativei „Interzicerea glifosatului” din 2017, Regulamentul privind transparența și durabilitatea modelului UE de evaluare a riscurilor în cadrul lanțului alimentar a devenit aplicabil în luna martie. În 2021 au fost înregistrate unsprezece noi inițiative.

Comisia a lansat 116 consultări publice în 2021 și a primit 757 315 de contribuții, precum și 104 771 de răspunsuri la alte oportunități de feedback (de exemplu, foi de parcurs și proiecte de acte). Comisia a răspuns, de asemenea, la toate cele 283 de sugestii primite până în prezent prin intermediul portalului „Exprimați-vă părerea: Simplificați!” Sugestiile relevante sunt luate în considerare de Platforma „Pregătiți pentru viitor”, un grup de experți la nivel înalt, atunci când își elaborează programul anual de lucru. Grupul este format din reprezentanți ai autorităților naționale, regionale și locale ale statelor membre, ai Comitetului Economic și Social European, ai Comitetului European al Regiunilor și ai părților interesate care reprezintă întreprinderi și organizații neguvernamentale. Rețeaua reprezentanților pentru IMM-uri își aduce contribuția și este reprezentată în cadrul reuniunilor plenare ale grupului.

Migrație și azil

În luna septembrie, Comisia a adoptat primul său raport privind progresele înregistrate referitor la noul Pact privind migrația și azilul, la un an de la adoptarea acestuia în septembrie 2020. Raportul a arătat că, până la realizarea unei reforme cuprinzătoare a sistemului său de azil și migrație, Uniunea Europeană va rămâne mai vulnerabilă și mai puțin pregătită să reacționeze la circumstanțele în schimbare.

În luna februarie, Comisia a prezentat Consiliului prima sa evaluare faptică privind cooperarea cu țările partenere în probleme de readmisie, în temeiul Codului de vize revizuit și ca parte a abordării cuprinzătoare a politicii în domeniul migrației, prezentată în noul pact privind migrația și azilul. Această primă evaluare a fost însoțită de o comunicare care a evidențiat modul în care Uniunea Europeană intenționează să consolideze cooperarea în materie de returnare și readmisie.

În aprilie 2021, Comisia a adoptat prima Strategie a Uniunii Europene privind returnarea voluntară și reintegrarea, cu scopul de a crește proporția returnărilor voluntare, care contribuie la returnări umane și demne și la îmbunătățirea cooperării cu țările partenere în materie de readmisie. În același timp, reintegrarea ajută persoanele returnate atât din statele membre ale Uniunii Europene, cât și din țările terțe să profite de oportunitățile din țara lor de origine, să contribuie la dezvoltarea comunității și să consolideze încrederea în sistemul de migrație.

Strategia oferă instrumente și orientări pentru a îmbunătăți sustenabilitatea returnărilor prin intensificarea cooperării în țările partenere. Odată cu această strategie, Comisia a publicat Cadrul UE privind consilierea în materie de returnare și un Instrument de asistență pentru reintegrare care stabilește (pentru statele membre) cerințele pentru instituirea unor structuri de consiliere în materie de returnare. Sunt incluse aici nevoile de resurse umane și finanțarea, precum și utilizarea instrumentului de orientare, care permite fluxul securizat de informații între consilierii în materie de returnare și furnizorii de servicii de reintegrare.

În urma încercărilor Belarusului de a destabiliza Uniunea Europeană și statele sale membre prin facilitarea migrației neregulamentare și a deciziei sale de a suspenda Acordul de readmisie UE-Belarus, în luna septembrie Comisia a propus suspendarea anumitor dispoziții ale Acordului dintre UE și Belarus privind facilitarea eliberării vizelor, vizând numai funcționarii guvernamentali, nu și cetățenii obișnuiți ai Belarusului. Consiliul a adoptat propunerea Comisiei în luna noiembrie.

Comisia a examinat nevoile financiare și operaționale ale Letoniei, Lituaniei și Poloniei și pune la dispoziție încă 200 de milioane de euro pentru gestionarea frontierelor, în special ca răspuns la instrumentalizarea migranților de către stat la frontierele externe ale Uniunii. În același timp, Comisia a intensificat dialogul cu țările terțe relevante pentru a le alerta cu privire la situație și a se asigura că acestea acționează pentru ca resortisanții lor să nu cadă în capcana întinsă de autoritățile belaruse.

Activitățile Comisiei și ale Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, Josep Borrell, au fost prezentate într-o comunicare comună intitulată „Răspunsul la instrumentalizarea migranților de către stat la frontiera externă a UE”, adoptată la 23 noiembrie.

La 1 decembrie, Comisia a prezentat o propunere pentru a permite celor mai afectate state membre ale Uniunii să își adapteze temporar sistemele de azil la noile realități. Pentru a ajuta persoanele vulnerabile blocate în Belarus, Comisia a mobilizat fonduri umanitare în valoare de 700 000 de euro până la sfârșitul anului și este pregătită să furnizeze fonduri suplimentare. De asemenea, Uniunea va pune la dispoziție până la 3,5 milioane de euro pentru a sprijini persoanele returnate voluntar din Belarus. În plus, personalul din agențiile Uniunii, cum ar fi Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă, Agenția Uniunii Europene pentru Azil (fostul Birou European de Sprijin pentru Azil) și Agenția Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Aplicare a Legii, este pregătit să fie trimis la frontierele externe pentru a sprijini statele membre ale Uniunii dacă va fi necesar și este deja activ în statele membre în cauză. În vederea asigurării unui cadru permanent, la 14 decembrie, Comisia a adoptat o propunere de modificare a Codului frontierelor Schengen, alături de o propunere de regulament care abordează situațiile de instrumentalizare.

Combaterea traficului de persoane

Infograficul prezintă date privind traficul de persoane.

72 la sută dintre victimele traficului de persoane sunt femei și fete, iar 23 la sută sunt bărbați și băieți (pentru 5 % dintre victime nu se cunoaște sexul). Aproximativ jumătate dintre victime sunt cetățeni ai UE. 60 la sută dintre victime sunt traficate în scopul exploatării sexuale, iar 15 la sută sunt traficate pentru muncă.

În luna aprilie, Comisia a adoptat Strategia UE privind combaterea traficului de persoane, care aplică o abordare cuprinzătoare ce acoperă toate aspectele, de la prevenire și protecția victimelor până la urmărirea penală și condamnarea traficanților. Aceasta include inițiative legislative, de politică și operaționale în patru domenii: reducerea cererii care favorizează traficul de persoane pentru toate formele de exploatare, distrugerea modelului de afaceri al traficanților, protejarea, sprijinirea și consolidarea capacității de acțiune a victimelor, cu un accent special pe femei și copii, și dimensiunea internațională. Noul coordonator al UE pentru combaterea traficului de persoane și-a început activitatea la 1 iulie 2021.

În luna septembrie, Comisia a adoptat Planul de acțiune reînnoit al UE împotriva introducerii ilegale de migranți (2021-2025). Acesta stabilește măsuri de combatere și prevenire a introducerii ilegale de migranți, precum și de asigurare a faptului că drepturile fundamentale ale migranților sunt pe deplin protejate. Planul propune totodată extinderea măsurilor restrictive și înăsprirea sancțiunilor penale împotriva persoanelor care introduc ilegal migranți și propune măsuri de prevenire a exploatării migranților și de sporire a cunoștințelor cu privire la introducerea ilegală de migranți. Planul de acțiune ia în considerare rolul tot mai important al actorilor statali care facilitează migrația neregulamentară și utilizează persoanele pentru a exercita presiuni la frontierele externe în scopuri politice, așa cum s-a observat în 2021 la frontiera Uniunii Europene cu Belarus. Comisia a prezentat, de asemenea, măsuri de îmbunătățire a eficacității Directivei privind sancțiunile împotriva angajatorilor. Scopul acestora este de a sancționa angajatorii care recrutează persoane fără drept de ședere în UE, de a proteja drepturile migranților în situație neregulamentară și de a prevedea inspecții. Măsurile vor fi puse în aplicare în 2022.

În noiembrie, Comisia și Înaltul Reprezentant au propus măsuri de prevenire și restricționare a activităților operatorilor de transport care sunt implicați în introducerea ilegală de persoane sau în traficul de persoane către UE sau facilitează aceste activități. Se va adăuga astfel un nou instrument la setul de instrumente de care dispune Uniunea pentru a sprijini statele membre în combaterea migrației neregulamentare și a traficului de persoane.

Protejarea celor care au nevoie de ajutor

Comisia a continuat să depună eforturi pentru a îmbunătăți gestionarea migrației și condițiile de primire și de trai pentru migranți, în special în Grecia. Aceasta a sporit sprijinul acordat autorităților naționale prin intermediul Grupului operativ pentru gestionarea migrației, care a fost înființat în 2020 pentru a îmbunătăți condițiile de primire și de trai ale migranților în Lesbos și în insulele din nordul Mării Egee. Primul nou centru de primire și identificare din Samos a fost deschis în luna septembrie, urmat de noi centre pe insulele Kos și Leros în luna noiembrie. În 2022 vor fi deschise noi centre în Chios și Lesbos. Comisia a acordat Greciei 276 de milioane de euro pentru a construi aceste cinci centre.

De asemenea, Comisia facilitează și coordonează transferul diferitelor grupuri de migranți din Grecia, Italia și Malta către statele membre care s-au angajat să îi primească. În urma eforturilor ample ale organizațiilor implicate și a solidarității statelor membre, cu sprijinul Comisiei Europene, peste 4 600 de persoane au fost transferate din Grecia în alte state membre în 2020 și 2021, iar aproape 3 000 de persoane au fost transferate din Italia și Malta între 2018 și sfârșitul anului 2021.

În luna iulie, Comisia a lansat un exercițiu de asumare de angajamente pentru relocare și admisie umanitară în perioada 2021-2022. În total, statele membre s-au angajat să aloce 60 000 de locuri de relocare și de admisie umanitară pentru țările și regiunile prioritare și pentru afganii aflați în pericol. Sprijinul financiar și operațional al UE din partea Agenției Uniunii Europene pentru Azil se află la dispoziția statelor membre pentru a-și pune în aplicare angajamentele.

Ylva Johansson și Notis Mitarachi purtând măști și echipamente radio în interiorul unui elicopter.
Ylva Johansson, comisarul european pentru afaceri interne (dreapta), și Notis Mitarachi, ministrul grec al migrației și azilului, în timpul unei vizite în Lesbos (Grecia), 29 martie 2021. Ylva Johansson a vizitat, de asemenea, centrele de primire din Lesbos și Samos și a evaluat stadiul în care se află noile structuri de primire pentru migrație și azil.

În luna iunie, s-a ajuns la un acord cu privire la noul mandat al Biroului European de Sprijin pentru Azil, care a intrat în vigoare la începutul anului 2022, când a devenit Agenția Uniunii Europene pentru Azil. Scopul noului mandat este de a oferi agenției un cadru juridic, operațional și practic solid, astfel încât aceasta să dispună de mijloacele necesare pentru a oferi asistență statelor membre și a le ajuta să își consolideze sistemele de azil și de primire. În 2021, biroul și-a extins asistența la Spania, Letonia și Lituania (alăturându-se Greciei, Italiei, Ciprului și Maltei).

Migrația neregulamentară în cifre

În perioada ianuarie-noiembrie 2021, au existat aproximativ 182 600 de migranți în situație neregulamentară pe toate rutele, comparativ cu 114 400 în aceeași perioadă din 2020 (și 125 100 pe parcursul întregului an respectiv) și cu puțin sub 127 000 în aceeași perioadă din 2019 (141 700 pe parcursul întregului an respectiv).

Consolidarea sistemului de primire a solicitanților de azil al Greciei

Sprijinul din partea Comisiei Europene a ajutat Grecia să construiască locuințe administrate de stat pentru solicitanții de azil vulnerabili, pe baza programului de sprijin de urgență al ONU pentru integrare și cazare. În 2019, Grecia a acceptat să preia gestionarea rețelei de apartamente a acestui sistem. Aceasta a fost o sarcină uriașă, care a necesitat consiliere tehnică zilnică la fața locului. Comisia a furnizat sprijin tehnic, finanțat prin Programul de sprijin pentru reforme structurale/Instrumentul de sprijin tehnic al UE. Personalul Ministerului Migrației și Azilului a beneficiat de consiliere pentru consolidarea capacităților și se poate baza în prezent pe proceduri interne rapide și pe un cadru eficient de legi și norme pentru a gestiona sistemul de primire și a monitoriza condițiile.

Pe baza datelor Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă, în noiembrie 2021, în urma relaxării măsurilor legate de COVID-19, trecerile ilegale ale frontierei la toate frontierele externe ale UE au înregistrat o tendință ascendentă (+60 % în comparație cu aceeași perioadă din 2020), cu vârfuri semnificative pe ruta central-mediteraneeană și a Balcanilor de Vest.

În 2021 s-a înregistrat, de asemenea, o creștere a numărului de traversări neregulamentare ale Canalului Mânecii. Statele membre costiere ale Uniunii și Regatul Unit au instituit deja o cooperare practică operațională pentru a combate în special rețelele de introducere ilegală de persoane, astfel cum se prevede în Acordul comercial și de cooperare UE-Regatul Unit (a se vedea Declarația politică comună privind azilul și returnarea). În plus, statele membre sunt sprijinite de agențiile Uniunii, inclusiv de Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă, de Agenția Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Justiție Penală și de Agenția Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Aplicare a Legii. În ceea ce privește în mod specific Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă, aceasta a lansat operațiunea comună Coasta de Opal pentru a sprijini Franța în ceea ce privește supravegherea aeriană, cu scopul de a lupta împotriva persoanelor care introduc ilegal migranți și de a preveni pierderea de vieți omenești pe mare.

Graficul prezintă date privind trecerile ilegale ale frontierei în UE pe principalele rute mediteraneene.

De-a lungul celor trei rute principale (vest mediteraneeană, central mediteraneeană și est mediteraneeană), trecerile ilegale ale frontierei au cunoscut o tendință repetitivă începând din 2014, cu vârfuri anuale spre sfârșitul verii, fără a depăși în general 50 de mii de treceri lunare. Între sfârșitul anului 2015 și începutul anului 2016 s-a înregistrat un vârf semnificativ pe ruta estică, cu un nivel maxim de aproximativ 230 de mii de treceri ilegale în octombrie 2015. De reținut că ruta vest mediteraneeană include ruta atlantică (vest africană).

Ruta central-mediteraneeană rămâne ruta de migrație cu cele mai multe decese din lume, cu peste 20 000 de decese și dispariții înregistrate începând din 2014. În 2021, 2 819 migranți au fost declarați morți sau dispăruți în timp ce traversau Marea Mediterană și pe ruta vest-africană, față de 2 325 în 2020.

Poliția de frontieră și garda de coastă la nivel european

Punerea în aplicare a Regulamentului din 2019 privind poliția de frontieră și garda de coastă la nivel european și noul mandat al Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă (cunoscută și sub denumirea de Frontex) au avansat cu succes odată cu prima desfășurare a corpului permanent al poliției de frontieră și gărzii de coastă la nivel european începând cu 1 ianuarie 2021, inclusiv cu primii membri ai personalului UE în uniformă.

Se preconizează că desfășurarea corpului permanent va spori capacitatea agenției de a sprijini statele membre în toate domeniile operaționale, inclusiv în activitățile legate de returnare.

În medie, Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă desfășoară 2 000 de ofițeri de poliție de frontieră și gardă de coastă la frontierele externe ale Uniunii Europene, în strânsă cooperare cu statele membre. De asemenea, agenția și-a consolidat în mod semnificativ cadrul privind drepturile fundamentale, astfel cum se prevede în Regulamentul privind Poliția de frontieră și garda de coastă la nivel european, prin numirea unui nou ofițer pentru drepturile fundamentale și prin recrutarea primilor observatori pentru drepturile fundamentale.

Implementarea Planului de acțiune privind integrarea și incluziunea

În 2021, Uniunea Europeană a continuat să implementeze Planul de acțiune 2021-2027 privind integrarea și incluziunea, care se axează pe educație și formare, ocuparea forței de muncă și competențe, servicii de sănătate și locuințe. Noile măsuri din 2021 au inclus parteneriatul dintre Comisie și Comitetul Regiunilor pentru intensificarea cooperării și a sprijinului acordat orașelor, regiunilor și zonelor rurale din UE în activitatea lor de sprijinire a integrării migranților, parteneriat lansat în luna martie.

Pachetul privind competențele și talentele

Ca parte a noului Pact privind migrația și azilul din 2020, în luna iunie 2021 a fost lansată inițiativa privind parteneriatele pentru atragerea de talente pentru a consolida relațiile cu principalele țări partenere în materie de migrație prin corelarea nevoilor pieței forței de muncă din Uniune cu competențele lucrătorilor din aceste țări. Ca modalitate de a oferi căi sigure și legale de migrație, parteneriatele vor fi deschise studenților, absolvenților și lucrătorilor de la toate nivelurile de competențe. Acestea vor oferi, de asemenea, oportunități de educație și formare profesională și sprijin pentru integrarea migranților care se întorc.

Spațiul Schengen

În luna iunie, Comisia a adoptat o Strategie pentru realizarea unui spațiu Schengen pe deplin funcțional și rezilient, însoțită de o propunere de revizuire a mecanismului de evaluare și monitorizare Schengen. Aceasta a propus acțiuni în trei domenii: gestionarea eficace a frontierelor externe ale UE, măsuri de compensare a absenței controalelor la frontierele interne și o guvernanță solidă (evaluare, monitorizare și pregătire).

Strategia include inițiative pentru un spațiu Schengen mai puternic și mai complet, care se bazează pe lecțiile învățate în ultimii 5 ani, inclusiv în timpul pandemiei de COVID-19. Aceasta face bilanțul progreselor înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare la frontierele externe ale Uniunii a unuia dintre cele mai avansate sisteme de gestionare a frontierelor din lume din punct de vedere tehnologic și anticipează noi inițiative în acest domeniu. Ea prevede, de asemenea, măsuri de consolidare a spațiului Schengen pe plan intern, de exemplu prin intensificarea cooperării polițienești și judiciare. În fine, strategia propune extinderea spațiului Schengen fără controale la frontierele interne prin includerea Bulgariei, a Croației și a României, care pun în aplicare majoritatea normelor Schengen, fără a beneficia pe deplin de apartenența la spațiul Schengen (împreună cu Ciprul, după finalizarea cu succes a procesului de evaluare Schengen aflat în curs de desfășurare).

Propunerea de reformare a mecanismului de evaluare și monitorizare Schengen are scopul de a face ca acest mecanism să devină mai eficace, mai eficient și mai rapid, de a-i spori orientarea politică și de a-l face adecvat scopului. În prezent, propunerea este în curs de negociere în cadrul Consiliului, unde Comisia depune toate eforturile pentru a facilita buna desfășurare a procesului.

La 14 decembrie, Comisia a adoptat o propunere de modificare a Codului frontierelor Schengen. Aceasta urmărește să asigure faptul că introducerea controalelor la frontierele interne se face doar în ultimă instanță, ținând seama, în același timp, de dreptul statelor membre de a face acest lucru în circumstanțe excepționale. Propunerea abordează, de asemenea, provocările generate de instrumentalizarea migrației neregulamentare. În același timp a fost adoptată o altă propunere referitoare la situațiile de instrumentalizare în domeniul migrației și azilului.

S-au înregistrat în continuare progrese în ceea ce privește instituirea unei arhitecturi informatice comune pentru Uniunea Europeană, cu noi sisteme interconectate pentru gestionarea frontierelor, migrație și aplicarea legii. Odată implementată, interoperabilitatea va garanta că toate sistemele informatice comunică între ele și că autoritățile naționale dispun de informații complete și exacte, respectând totodată pe deplin normele de protecție a datelor.

Aspecte legate de securitate

Continuă să apară amenințări transfrontaliere și transsectoriale noi și din ce în ce mai complexe la adresa securității, iar Uniunea trebuie să intensifice cooperarea și coordonarea în domeniul mai larg al securității. Pandemia de COVID-19 a testat reziliența infrastructurii critice a Europei și a sistemelor sale de pregătire pentru situații de criză și de gestionare a crizelor. În 2021, Uniunea Europeană a continuat să pună în aplicare Strategia din 2020 privind o uniune a securității pentru a proteja toți cetățenii Uniunii și a promova modul nostru de viață european, prin noi inițiative privind terorismul și radicalizarea, criminalitatea organizată, securitatea cibernetică și amenințările hibride.

Prevenirea și combaterea terorismului și a radicalizării

Regulamentul privind combaterea diseminării conținutului online cu caracter terorist a intrat în vigoare la 7 iunie 2021 și va fi pe deplin aplicabil un an mai târziu. Regulamentul va permite statelor membre să trimită ordine de eliminare furnizorilor de servicii de găzduire care oferă servicii în Uniunea Europeană. Acestea vor putea, de asemenea, să elimine în termen de o oră materialele care instigă la infracțiuni de terorism sau le promovează, care promovează activitățile grupurilor teroriste sau care furnizează instrucțiuni sau tehnici pentru comiterea de infracțiuni de terorism.

În plus, regulamentul prevede măsuri de protecție care vor consolida răspunderea și transparența în ceea ce privește măsurile luate pentru eliminarea conținutului cu caracter terorist și vor preveni eliminarea eronată a unor discursuri legitime. Regulamentul instituie măsuri pentru a asigura protecția drepturilor și libertăților fundamentale, inclusiv exceptarea materialelor difuzate în scopuri educaționale, jurnalistice, artistice sau de cercetare.

În 2021, Forumul UE pentru internet – o platformă prezidată de Comisie care reunește state membre și companii tehnologice pentru a discuta despre utilizarea internetului de către teroriști și pentru a combate abuzul sexual online asupra copiilor – a prezentat un pachet de cunoștințe privind grupurile, simbolurile și manifestele violente de extremă dreaptă interzise, pentru a ajuta platformele online să modereze conținutul.

În luna iulie, Comisia Europeană a prezentat un pachet ambițios de propuneri legislative menite să consolideze normele UE privind combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului. Pachetul include o propunere de instituire a unei noi autorități a Uniunii Europene însărcinate cu combaterea spălării banilor. Scopul acestuia este să asigure o mai bună detectare a tranzacțiilor și a activităților suspecte, precum și eliminarea lacunelor exploatate de infractori în vederea spălării produselor activităților ilicite sau a finanțării activităților teroriste prin intermediul sistemului financiar.

Măsurile adoptate consolidează în mod semnificativ cadrul existent al UE, ținând seama de provocările noi și emergente legate de inovarea tehnologică. Printre acestea se numără monedele virtuale, creșterea gradului de integrare a fluxurilor financiare de pe piața unică și caracterul global al organizațiilor teroriste. Propunerile vor contribui, de asemenea, la crearea unui cadru mult mai coerent în întreaga Uniune, cu norme direct aplicabile, cum ar fi o limită de 10 000 de euro la nivelul UE pentru plățile mari în numerar. Acest lucru va facilita respectarea normelor de către operatorii care sunt supuși normelor privind combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului, în special pentru cei care își desfășoară activitatea la nivel transfrontalier.

Având în vedere evoluțiile din Afganistan, coordonatorul pentru lupta împotriva terorismului, împreună cu Președinția Consiliului, Comisia, Serviciul European de Acțiune Externă și agențiile relevante ale Uniunii, a elaborat un Plan de acțiune pentru combaterea terorismului în ceea ce privește Afganistanul.

Lupta împotriva criminalității organizate și transfrontaliere

În luna aprilie, Comisia a publicat Strategia UE de combatere a criminalității organizate, care prevede măsuri pentru stimularea aplicării legii și a cooperării judiciare, asigurarea unor anchete eficace pentru subminarea structurilor de criminalitate organizată, eliminarea profiturilor generate de criminalitatea organizată și adaptarea autorităților de aplicare a legii și a sistemului judiciar la era digitală. Comisia a propus, de asemenea, măsuri care să permită statelor membre să utilizeze la întregul său potențial Platforma multidisciplinară europeană împotriva amenințărilor infracționale.

Pe parcursul anului 2021, Comisia și-a intensificat acțiunile pentru a asigura un control mai bun al armelor de foc în Uniunea Europeană și în țările învecinate. Comisia a adoptat măsuri care vor oferi statelor membre un acces îmbunătățit la informațiile necesare pentru aprobarea cererilor de achiziționare sau deținere a anumitor arme de foc (în prezent, statele membre nu sunt informate în mod sistematic cu privire la refuzurile de a acorda un permis pentru arme de foc în altă parte a Uniunii). Raportul privind aplicarea, publicat în luna octombrie, a evidențiat efectele pozitive ale legislației UE existente, în special prin interzicerea celor mai periculoase arme de foc și prin prevenirea transformării ilicite a armelor în arme de foc letale. Raportul a identificat atât deficiențele rămase, care au necesitat inițierea a 76 de proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, cât și domenii în care se pot aduce îmbunătățiri suplimentare, cum ar fi digitalizarea permisului european pentru arme de foc și un control mai strict al achiziționării și deținerii de modele pentru imprimarea 3D de arme.

Infograficul prezintă date privind activitățile infracționale din UE.

Rețelele infracționale acționează pe multiple planuri, și anume trafic de droguri, criminalitate organizată contra patrimoniului, introducere ilegală de migranți, trafic de persoane și criminalitate cibernetică. Acestea se infiltrează în economia legală, aproape 70 la sută dintre ele fiind implicate în spălarea de bani, aproape 60 la sută în activități de corupție și peste 80 la sută utilizează structuri comerciale legale. Rețelele operează transfrontalier, 65 la sută dintre grupurile infracționale fiind alcătuite din mai multe naționalități. Acestea s-au adaptat rapid la pandemie, fiind detectate escrocherii în cazul a 1,1 miliarde de doze de vaccin în valoare totală de 15,4 miliarde de euro.

În urma comunicării sale din 2020 privind digitalizarea justiției, Comisia a prezentat în luna decembrie un pachet de inițiative pentru modernizarea sistemelor de justiție din Uniunea Europeană și pentru accelerarea cooperării judiciare transfrontaliere în materie civilă, comercială și penală. Pachetul include trei propuneri:

  • un regulament care vizează îmbunătățirea comunicării digitale transfrontaliere între autoritățile judiciare și asigurarea accesului la justiție în materie civilă, comercială și penală;
  • o modificare a Regulamentului privind Eurojust în vederea creării unui temei juridic pentru desfășurarea audierilor orale prin videoconferință și a consolidării coordonării și cooperării în materie de infracțiuni de terorism între autoritățile naționale de cercetare și urmărire penală;
  • un regulament de instituire a unei platforme de colaborare pentru a spori eficiența și eficacitatea anchetelor și urmăririlor penale desfășurate de echipele comune de anchetă în cazurile transfrontaliere.

Aceste inițiative urmăresc îndeplinirea obiectivului Comisiei de a crea un spațiu european de libertate, securitate și justiție cu adevărat eficient și rezilient.

Didier Reynders ține un discurs în fața unui afiș reprezentând tabloul de bord privind justiția în Uniunea Europeană.
Didier Reynders, comisarul european pentru justiție, prezintă tabloul de bord privind justiția în UE pentru anul 2021, evaluând eficiența, calitatea și independența sistemelor de justiție din toate statele membre. Bruxelles (Belgia), 8 iulie 2021. În cursul anului, tabloul de bord s-a axat pe digitalizarea justiției, care a menținut funcționarea instanțelor în timpul pandemiei de COVID-19 și a făcut sistemele de justiție mai accesibile și mai eficiente.

În 2021, Comisia a continuat negocierile cu mai multe țări, printre care Israel, Noua Zeelandă și Turcia, privind schimbul de date cu caracter personal între Agenția Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Aplicare a Legii și autoritățile competente ale acestora.

Parchetul European și-a început activitatea la 1 iunie 2021. Până la sfârșitul anului, acesta a inițiat peste 500 de anchete privind fraude care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii Europene, cu un prejudiciu total estimat pentru bugetul UE de 5 miliarde de euro.

În 2021, un grup operativ al Agenției Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Aplicare a Legii alcătuit din reprezentanți ai Belgiei, Germaniei, Spaniei, Croației și Țărilor de Jos a eliminat o grupare de traficanți de arme care a inundat Europa cu arme de foc convertite ilegal. Optsprezece persoane au fost arestate și au fost confiscate 350 de arme. Acțiunea s-a desfășurat în cadrul Platformei multidisciplinare europene împotriva amenințărilor infracționale.

În urma propunerilor din 2020 de revizuire a mandatului Agenției Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Aplicare a Legii, Comisia a propus în luna decembrie un Cod de cooperare polițienească al UE pentru a consolida cooperarea în materie de aplicare a legii în statele membre și a le oferi ofițerilor de poliție din UE instrumente mai moderne pentru schimbul de informații. Acest cod – care include o recomandare privind cooperarea polițienească operativă și noi norme privind schimbul de informații – va contribui la îmbunătățirea operațiunilor transfrontaliere, va oferi canale și calendare clare pentru schimbul de informații și va conferi un rol mai important agenției.

În plus, normele revizuite privind schimbul automatizat de anumite categorii de date vor contribui la stabilirea într-un mod mult mai eficace a unor legături între infracțiuni în cadrul investigațiilor din întreaga Uniune. Acest lucru va contribui la eliminarea lacunelor existente în materie de informații, va intensifica acțiunile de prevenire, depistare și investigare a infracțiunilor în UE și va promova securitatea tuturor cetățenilor europeni. Pachetul privind cooperarea polițienească include trei propuneri legislative: o recomandare a Consiliului privind cooperarea polițienească operațională, o directivă privind schimbul de informații între autoritățile de aplicare a legii din statele membre și un regulament privind un mecanism automatizat de schimb de date în scopul cooperării polițienești („Prüm II”).

Margaritis Schinas gesticulând în timpul unui discurs la tribună.
Margaritis Schinas, vicepreședinte al Comisiei Europene responsabil cu promovarea modului nostru de viață european, la conferința de presă privind Codul de cooperare polițienească al UE. Bruxelles (Belgia), 8 decembrie 2021.

Odată cu pachetul privind combaterea spălării banilor, Comisia a prezentat o propunere de a oferi autorităților de aplicare a legii acces la viitoarele registre de conturi bancare interconectate. Acest lucru le va permite autorităților de aplicare a legii să stabilească cu rapiditate dacă o persoană suspectată deține conturi bancare în alte state membre, ceea ce va facilita investigațiile financiare și recuperarea activelor în cazurile transfrontaliere.

Gestionarea crizelor

Protecția civilă

Janez Lenarčič, adresându-se unui reporter, având ca imagine de fundal o pădure și câteva vehicule de intervenție.
Janez Lenarčič, comisarul european pentru gestionarea crizelor (dreapta), a vizitat unități de pompieri din zona Oinoi și centrul rescEU în timpul unei călătorii în Grecia, la 25 august 2021.

Pandemia de COVID-19 a demonstrat necesitatea unui mecanism de protecție civilă al UE mai puternic, care să permită un răspuns mai rapid și mai eficace la urgențele majore. În mai 2021, a intrat în vigoare o nouă legislație care oferă Uniunii instrumente mai bune pentru a face față dezastrelor care afectează mai multe țări în același timp. De asemenea, Uniunea a majorat fondurile dedicate sprijinului în materie de protecție civilă pentru eforturile de răspuns ale statelor membre.

Împreună cu statele sale membre, Uniunea a continuat să dezvolte rezerva medicală rescEU de echipamente de protecție și medicale. De asemenea, Uniunea a continuat să consolideze flota rescEU de avioane și elicoptere de stingere a incendiilor pentru a completa capacitățile naționale. În viitor vor fi disponibile capacități rescEU suplimentare pentru a răspunde incidentelor chimice, biologice, radiologice și nucleare. În același timp, Uniunea va oferi un sprijin financiar semnificativ pentru a consolida măsurile de prevenire și de pregătire care reduc riscul de dezastre și ajută comunitățile să devină mai reziliente la diferite crize.

În 2021, mecanismul de protecție civilă al UE a primit un număr record de cereri de asistență. Dintre cele 114 cereri, 61 % au fost legate de pandemia de COVID-19.

În condițiile în care schimbările climatice afectează deja toate regiunile lumii, vara anului 2021 ne-a oferit o imagine de ansamblu a felului în care ar putea arăta verile viitoare în Europa. În sezonul de incendii forestiere din 2021 s-au înregistrat una dintre cele mai mari desfășurări ale mecanismului de protecție civilă al UE în Europa din ultimii 10 ani, precum și unul dintre cele mai mari numere de cazuri de activare simultană a mecanismului de combatere a incendiilor forestiere.

Ca răspuns la incendiile forestiere care au făcut ravagii în regiunea mediteraneeană și în Balcanii de Vest, Uniunea a mobilizat o flotă de 16 avioane și 4 elicoptere, peste 290 de vehicule și peste 1 300 de persoane din prima linie de intervenție în Albania, Algeria, Cipru, Grecia, Italia, Macedonia de Nord și Turcia prin intermediul mecanismului de protecție civilă al UE. Operațiunile de urgență au fost sprijinite din spațiu de serviciul Copernicus de gestionare a situațiilor de urgență, care a elaborat hărți actualizate ale zonelor afectate. Numai în 2021, serviciul de cartografiere rapidă al satelitului Copernicus a produs peste 580 de hărți ale zonelor din întreaga lume.

Două excavatoare curăță o stradă de moloz și de deșeuri rămase în urma ravagiilor provocate de apă.
Consecințele inundațiilor din Pepinster (Belgia), 17 iulie 2021.

Când inundațiile devastatoare au afectat mai multe zone din Europa în luna iulie, Uniunea Europeană a coordonat trimiterea în Belgia de bărci de salvare, elicoptere și peste 150 de salvatori din Franța, Italia și Austria. Sistemul european de avertizare în caz de inundații din cadrul programului Copernicus a alertat autoritățile cu privire la riscurile de inundații înaintea situației de urgență, iar serviciul de cartografiere rapidă a fost activat de Belgia, Germania, Țările de Jos și Elveția pentru a sprijini personalul din prima linie de intervenție.

Pe tot parcursul anului 2021, Uniunea a oferit, de asemenea, sprijin vital persoanelor afectate de dezastre din întreaga lume, inclusiv populației din Republica Democratică Congo după o erupție vulcanică, din Guineea în urma unei epidemii de Ebola și din Haiti după cutremur. Ca răspuns la evoluțiile din Afganistan, Uniunea Europeană a coordonat, prin intermediul mecanismului său de protecție civilă, repatrierea resortisanților UE și a altor persoane vulnerabile.

Combaterea abuzului sexual asupra copiilor și a exploatării sexuale a copiilor

În luna iulie, Uniunea a adoptat un regulament privind o derogare temporară de la dispozițiile referitoare la confidențialitatea comunicațiilor și a datelor de trafic din normele care reglementează confidențialitatea comunicațiilor electronice. Acesta face parte din cele opt măsuri ale Strategiei UE pentru combaterea mai eficace a abuzului sexual asupra copiilor, care vizează elaborarea unui răspuns cuprinzător la aceste infracțiuni. Strategia se axează pe sprijinirea inițiativelor de prevenire ca mijloc de a împiedica în primul rând apariția situațiilor în care copiii devin victime, pe acordarea de asistență victimelor și pe sprijinirea autorităților de aplicare a legii pentru salvarea rapidă a victimelor din situații de abuz în curs și arestarea infractorilor.

Imagine panoramică a participanților la dezbateri în Parlamentul European.
Prima reuniune a grupurilor de dezbatere ale cetățenilor europeni, 17-19 septembrie 2021. Sursă: PE, Brigitte Hase.

Conferința privind viitorul Europei

În 2021, Conferința privind viitorul Europei a plasat oamenii în centrul atenției, oferindu-le ocazia de a-și împărtăși ideile și de a contribui la conturarea viitorului nostru comun.

În martie, Parlamentul European, Președinția portugheză a Consiliului Uniunii Europene și Comisia Europeană au convenit asupra unei declarații comune referitoare la Conferința privind viitorul Europei. Un comitet executiv, alcătuit din reprezentanți ai celor trei instituții și din observatori, inclusiv din partea parlamentelor naționale, supraveghează conferința, asistat de secretariatul comun. Parlamentul a găzduit evenimentul inaugural la Strasbourg în data de 9 mai (Ziua Europei).

Datorită platformei online și evenimentelor în direct cu participare atât de la distanță, cât și fizică, cetățenii, factorii de decizie politică, autoritățile locale, regionale și naționale, reprezentanții societății civile și partenerii sociali din întreaga Uniune Europeană se întâlnesc și fac schimb de idei cu privire la o gamă largă de subiecte. Discuțiile sunt organizate în jurul a nouă teme și includ, printre altele, schimbările climatice și mediul, sănătatea, migrația și educația, deși se pot primi și propuneri cu privire la orice alt subiect care contează pentru cetățeni. Oamenii interacționează prin intermediul platformei, care este disponibilă în cele 24 de limbi oficiale ale UE. Aici, participanții fac schimb de informații cu privire la evenimentele din cadrul conferinței, fac propuneri și susțin sau discută ideile celorlalți.

În iunie, alături de adunarea plenară inaugurală (organismul responsabil cu dezbaterea recomandărilor fără un rezultat prestabilit și fără a limita domeniul de aplicare la direcții de politică predefinite), a avut loc la Lisabona (Portugalia), și în același timp online, un eveniment al cetățenilor europeni, care a dat startul activităților de implicare a acestora. Evenimentul i-a adus laolaltă pe cei 27 de reprezentanți ai grupurilor naționale ale cetățenilor sau ai evenimentelor naționale (câte unul pentru fiecare stat membru), cărora li s-au alăturat președintele Forumului European de Tineret, peste 50 de cetățeni selectați să participe la grupurile de dezbatere ale cetățenilor europeni din cadrul conferinței și un grup de studenți Erasmus. Aceștia au discutat despre așteptările lor cu privire la conferință cu cei trei copreședinți ai comitetului executiv: Guy Verhofstadt, deputat în Parlamentul European, Ana Paula Zacarias, secretarul de stat portughez pentru afaceri europene, și Dubravka Šuica, vicepreședintă a Comisiei.

Conferința privind viitorul Europei are patru grupuri de dezbatere ale cetățenilor europeni, care abordează temele de pe platforma online, fiecare implicând aproximativ 200 de cetățeni ai Uniunii Europene din toate statele membre, cu vârste diferite și provenind din medii diverse. Tinerii joacă un rol central în conturarea viitorului proiectului european și sunt profund implicați în conferință: o treime din fiecare grup de dezbatere al cetățenilor europeni sunt persoane cu vârste cuprinse între 16 și 25 de ani. Grupurile de dezbatere joacă un rol important: ele discută idei desprinse din evenimente organizate în întreaga Uniune Europeană și propuneri prezentate prin intermediul platformei conferinței și formulează recomandări care vor fi discutate în sesiunea plenară a conferinței.

Emmanuel Macron, António Costa, David Sassoli și Ursula von der Leyen, surprinși pe o scenă, într-un cadru de dezbatere.
De la stânga la dreapta: Emmanuel Macron, președintele Franței, António Costa, prim-ministrul Portugaliei și președintele în exercițiu al Consiliului Uniunii Europene, David Sassoli, președintele Parlamentului European, și Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, la evenimentul inaugural al Conferinței privind viitorul Europei. Strasbourg (Franța), 9 mai 2021. Sursă: PE, Eric Vidal.

Grupurile de dezbatere ale cetățenilor europeni și-au lansat deliberările la Strasbourg, în perioada 17-19 septembrie. Prima reuniune s-a axat pe teme precum o economie mai puternică, justiția socială, locurile de muncă, transformarea digitală, educația, tineretul, cultura și sportul. Discuțiile s-au bazat pe contribuțiile cetățenilor din întreaga Uniune Europeană, exprimate pe platforma online. Grupul privind democrația/valorile europene, drepturile, statul de drept și securitatea și-a încheiat activitatea și a formulat proiecte de recomandări pentru sesiunea plenară a conferinței în format hibrid (față în față și de la distanță), la Florența (Italia), în perioada 10-12 decembrie. În 2021 au avut loc încă șapte sesiuni ale grupurilor de dezbatere pe toate temele conferinței, la Strasbourg și online.

La 23 octombrie a avut loc o sesiune plenară a conferinței privind activitatea grupurilor de dezbatere ale cetățenilor europeni, contribuțiile la platforma digitală multilingvă, grupurile de dezbatere ale cetățenilor la nivel național și alte evenimente.

În 2021, au fost organizate în total 4 639 de evenimente în toate statele membre, la care au participat peste 340 000 de persoane. Peste 41 000 de persoane s-au înregistrat pe platforma digitală multilingvă. Acestea au comunicat peste 12 500 de idei, au făcut peste 18 000 de comentarii și au susținut opiniile altor persoane de peste 52 000 de ori. În 2021, platforma a fost vizitată de peste 4,1 milioane de oameni. Trei grupuri de dezbatere ale cetățenilor europeni urmează să își încheie activitatea în ianuarie și februarie 2022. Sesiunile plenare ale conferinței au fost programate să aibă loc în ianuarie, martie și aprilie. Comitetul executiv al conferinței urmează să elaboreze raportul final în primăvara anului 2022.

Un lucrător cu echipament de protecție întețește focul în interiorul unui furnal.

Întărirea economiei

Redresarea economică a Europei

Într-un context de incertitudine ridicată, în 2021 economia Uniunii Europene și-a revenit puternic în urma recesiunii grave cauzate de pandemie în 2020. Succesul Uniunii Europene în ceea ce privește organizarea campaniei de vaccinare împotriva COVID-19 și atenuarea impactului socioeconomic al pandemiei au pus bazele unei redresări susținute. Odată cu progresele înregistrate de campaniile de vaccinare și cu ridicarea restricțiilor, creșterea economică s-a reluat în primăvară și a continuat în același ritm toată vara, fiind susținută de redeschiderea economiei. Până în toamnă, economia europeană a atins din nou nivelul producției de dinainte de pandemie.

În ansamblu, previziunile economice europene din toamna anului 2021 au estimat că produsul intern brut va crește cu 5,0 % în 2021 și cu 4,3 % în 2022, atât în Uniune, cât și în zona euro. Deși ritmul redresării poate varia de la un stat membru la altul, s-a estimat că toate statele membre vor atinge cel puțin nivelul economic de dinainte de criză până la începutul anului 2023. În paralel cu creșterea economică din 2022, se preconizează că piața forței de muncă își va finaliza redresarea. Se estimează că, în 2022 și în 2023, vor fi create 3,4 milioane de locuri de muncă, ceea ce va duce la scăderea ratei șomajului în Uniunea Europeană la 6,5 % în 2023.

Măsurile fără precedent de stimulare economică puse în aplicare din primele zile ale crizei la nivelul Uniunii Europene și la nivel național – inclusiv sprijinul pentru atenuarea riscurilor de șomaj într-o situație de urgență (SURE), prima inițiativă a Uniunii de finanțare a șomajului parțial (a se vedea capitolul 1) – au contribuit la această evoluție. Între timp, eforturile în direcția redresării pe termen lung s-au accelerat odată cu lansarea în vară a planului de redresare al UE în valoare de 800 de miliarde de euro, NextGenerationEU (a se vedea capitolul 1). Punerea în aplicare a Mecanismului de redresare și reziliență va juca un rol important în stimularea investițiilor private și publice în lunile și în anii următori. Mecanismul vine în sprijinul reformelor și investițiilor statelor membre și își propune să atenueze impactul economic și social al pandemiei de coronavirus și să facă economiile și societățile din UE mai durabile, mai reziliente și mai bine pregătite pentru provocările și oportunitățile dublei tranziții, verzi și digitale. În plus, programul InvestEU va oferi Uniunii Europene o finanțare esențială pe termen lung, aducând investiții private în sprijinul redresării.

Semestrul european, cadrul de monitorizare și coordonare a politicilor economice și de ocupare a forței de muncă în întreaga Uniune Europeană, a fost adaptat temporar în 2021 pentru a fi coordonat cu Mecanismul de redresare și reziliență. Publicarea Strategiei anuale privind creșterea durabilă a lansat ciclul din 2021 al semestrului și a continuat strategia de creștere pentru 2020 pe baza Pactului verde european și a conceptului de sustenabilitate competitivă. Toate planurile naționale de redresare și reziliență conțin investiții și reforme menite să dea curs recomandărilor specifice fiecărei țări identificate în cadrul semestrului european, de exemplu în ceea ce privește piețele forței de muncă, educația, cultura, asistența medicală, justiția și sustenabilitatea pe termen lung a finanțelor publice.

Deși impactul pandemiei asupra activității economice a scăzut considerabil, COVID-19 nu a fost încă învins. Redresarea depinde în mare măsură de evoluția pandemiei, atât în interiorul, cât și în afara UE. Ea va depinde, de asemenea, de ritmul în care oferta se adaptează la evoluția rapidă a cererii în urma redeschiderii economiei. Creșterea prețurilor la energie, în special la gaze și electricitate, reprezintă un alt aspect cu care se confruntă pe termen scurt economia Uniunii.

Elisa Ferreira ține un discurs la tribună.
Elisa Ferreira, comisarul european pentru coeziune și reforme, la o conferință de presă privind instrumentul de sprijin tehnic pentru susținerea reformelor în statele membre la Bruxelles (Belgia), 2 martie 2021. În aceeași zi, Comisia a aprobat 226 de proiecte – care includ toate cele 27 de state membre – de sprijinire a reformelor naționale menite să consolideze creșterea durabilă. Aceste inițiative sunt puse în aplicare în cadrul instrumentului de sprijin tehnic, care face parte din bugetul UE pentru perioada 2021-2027 și din Planul de redresare pentru Europa. Scopul său este de a promova coeziunea economică, socială și teritorială a Uniunii Europene prin sprijinirea eforturilor statelor membre de a pune în aplicare reformele.

Strategia industrială pentru Europa

În luna mai, Comisia a actualizat Strategia industrială pentru Europa cu scopul de a se asigura că ambițiile industriale ale Uniunii Europene iau în considerare experiențele dobândite în urma crizei provocate de pandemia de COVID-19, reafirmându-și în același timp prioritățile politice. Actualizarea se axează pe pregătirea pieței unice pentru a face față crizelor viitoare, pe abordarea dependențelor strategice și a vulnerabilităților Uniunii Europene în lanțurile de aprovizionare și ecosistemele industriale sensibile și pe accelerarea tranzițiilor verde și digitală a industriei Uniunii.

Strategia actualizată se axează pe acțiuni în trei domenii-cheie. În primul rând, pentru a consolida reziliența pieței unice, strategia a prezentat o analiză a celor 14 ecosisteme industriale ale UE și a sugerat crearea unui instrument pentru situații de urgență al pieței unice cu scopul de a combate posibilul impact al crizelor viitoare asupra liberei circulații a persoanelor, bunurilor și serviciilor.

Thierry Breton ridicând un echipament în fața ochilor și examinându-l.
Thierry Breton, comisarul european pentru piața internă, în timpul unei vizite la mai multe situri de cercetare și producție a semiconductorilor din Dresda (Germania), 12 noiembrie 2021.

În al doilea rând, strategia a prezentat o analiză aprofundată a dependențelor strategice ale UE. Aceasta a inclus identificarea a 137 de produse din cadrul ecosistemelor sensibile în care Uniunea Europeană este foarte dependentă de aprovizionarea din străinătate, alături de șase analize aprofundate privind materiile prime, bateriile, ingredientele farmaceutice active, hidrogenul, semiconductorii și tehnologiile de tip cloud și edge. Pentru a aborda problema dependențelor strategice ale Uniunii, actualizarea propune crearea de parteneriate internaționale diversificate, alături de măsuri de consolidare a capacității UE. Este vorba inclusiv despre crearea de noi alianțe industriale în domenii-cheie, pentru a contribui la atragerea de investiții private în deplină conformitate cu normele europene în materie de concurență. În iulie, au fost lansate două noi alianțe industriale în domeniile tehnologiei datelor și tehnologiei de tip cloud, precum și al procesoarelor și semiconductorilor.

În al treilea rând, strategia a anunțat acțiuni de sprijinire a dublei tranziții verzi și digitale a Uniunii Europene. Strategia conține noi măsuri de creare în comun a unor căi de tranziție în parteneriat cu industria, autoritățile publice, partenerii sociali și părțile interesate. S-a început cu turismul și ecosistemele industriale mari consumatoare de energie, urmate de sectorul construcțiilor și de economia socială. Totodată, strategia sprijină un cadru de reglementare coerent pentru a atinge obiectivele măsurilor, și anume de a concretiza Pactul verde și deceniul digital al Europei, inclusiv prin introducerea unor surse regenerabile de energie și prin asigurarea accesului la energie electrică abundentă, la prețuri accesibile și decarbonizată. Strategia se concentrează, de asemenea, pe întreprinderile mici și mijlocii, introducând consilieri în materie de durabilitate în cadrul Rețelei întreprinderilor europene reînnoite și consolidate (a se vedea în cele ce urmează) și modele de afaceri bazate pe date. În fine, strategia face apel la investiții pentru perfecționarea și recalificarea forței de muncă, în sprijinul dublei tranziții verzi și digitale.

Stimularea pieței unice

În aprilie, Comisia a adoptat Programul privind piața unică, un pachet în valoare de 4,2 miliarde de euro pentru sprijinirea și consolidarea guvernanței pieței unice până în 2027, cu accent pe redresarea economică. Programul consolidează măsurile existente în domenii precum siguranța alimentară, protecția consumatorilor, statisticile, standardizarea și competitivitatea. Acesta va asigura o mai mare eficiență pe piața unică, oferind, în același timp, un raport calitate-preț mai bun consumatorilor și întreprinderilor. În acest sens, Comisia a lansat cereri de propuneri pentru o Rețea a întreprinderilor europene reînnoită și consolidată (care și-a început activitatea la 1 ianuarie 2022) și pentru proiecte Euroclusters, cu accent pe sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii în tranziția către durabilitate, digitalizare și reziliență și pe consolidarea capacității lor de a se dezvolta atât în cadrul pieței unice, cât și la nivel internațional.

Domeniile de interes ale noului Program privind piața unică

O piață unică eficace

  • Implementarea, aplicarea și perfecționarea normelor în materie de drept comercial, concurență, combaterea spălării banilor și libera circulație a capitalurilor, a bunurilor și a serviciilor
  • Măsuri pentru a garanta că serviciile financiare vin în întâmpinarea nevoilor consumatorilor, ale societății civile și ale utilizatorilor finali
  • Îmbunătățirea aplicării normelor în materie de concurență în economia digitală și o cooperare mai strânsă cu statele membre
  • Sprijinirea achizitorilor publici în efortul de a le oferi cetățenilor un raport calitate-preț mai bun pentru investițiile efectuate

Statistici europene

  • Finanțare pentru producerea și difuzarea de statistici de înaltă calitate pentru a asigura un proces decizional bazat pe date concrete și pentru a măsura impactul

Standarde eficace

  • Sprijin financiar pentru elaborarea unor standarde de calitate și siguranță la nivelul UE pentru produse și servicii

Siguranța alimentară

  • Prevenirea, controlul și eradicarea bolilor animalelor și organismelor dăunătoare plantelor, sprijinind în același timp producția durabilă de alimente și bunăstarea animalelor

Protecția consumatorilor

  • Garantarea faptului că produsele de pe piață sunt sigure și că toți consumatorii cunosc normele
  • Sprijin oferit autorităților naționale pentru a facilita o colaborare eficientă

Competitivitate

Sprijin pentru întreprinderi:

  • sprijin financiar, de exemplu granturi și garanții pentru împrumuturi acordate IMM-urilor în cadrul fondului InvestEU;
  • facilitarea accesului la piețe și reducerea sarcinii administrative;
  • sprijinirea adoptării inovațiilor și abordarea provocărilor globale și societale;
  • promovarea unui mediu de afaceri favorabil și a culturii antreprenoriale.

Politica spațială

Programul spațial al UE, adoptat în aprilie 2021 cu un buget de 14,9 miliarde de euro, cel mai mare care a existat vreodată pentru o inițiativă spațială a Uniunii Europene, modernizează și unifică într-un singur program trei programe europene emblematice: Galileo, EGNOS (Serviciul european geostaționar mixt de navigare) și Copernicus. El oferă fundamentul pentru sprijinirea industriei spațiale și promovează poziția de lider tehnologic a Europei în domeniul spațial, precum și reziliența acesteia.

Infograficul prezintă câteva caracteristici ale industriei spațiale europene.

Industria spațială europeană valorează între 46 și 54 de miliarde de euro și sprijină peste 250 de mii de locuri de muncă. Va beneficia de investiții din partea UE în valoare de 14,9 miliarde de euro în următorii 7 ani. Peste 30 de sateliți deținuți de UE se află pe orbită. Aceștia sunt utilizați pentru a spori eficiența în agricultură și pescuit, pentru a proteja mediul și a contribui la combaterea schimbărilor climatice, pentru monitorizarea și răspunsul la dezastrele naturale, pentru sporirea securității frontierelor și combaterea pirateriei pe mare, pentru îmbunătățirea sănătății cetățenilor și optimizarea transportului. O treime din sateliții mondiali sunt produși în UE.

Având în vedere importanța tot mai mare a spațiului pentru progresele în direcția atingerii obiectivelor UE cum ar fi dezvoltarea, competitivitatea, durabilitatea și securitatea, Agenția GNSS European, înființată în 2010, a fost înlocuită în iunie 2021 de Agenția Uniunii Europene pentru Programul Spațial, care are o misiune mai amplă. De asemenea, Comisia a semnat un acord de parteneriat financiar cu această nouă agenție și cu Agenția Spațială Europeană.

Câteva domenii de aplicare

Agricultură

Programul spațial al UE permite practicarea unei agriculturi de precizie și aplicarea de soluții agricole integrate. Acesta îi ajută pe fermieri să își mărească productivitatea cu peste 10 % și să facă economii de peste 20 % la îngrășăminte, combustibili și pesticide, făcând în același timp posibilă funcționarea mașinilor autonome.

Reacția la dezastrele naturale

Programul spațial al UE face posibile operațiunile de salvare în timpul inundațiilor, incendiilor, cutremurelor și uraganelor, precum și în cazul dezastrelor provocate de om.

Orașe inteligente

Programul spațial al UE este esențial pentru cartografierea urbană, pentru planificare și pentru monitorizarea infrastructurii, în special prin faptul că permite ameliorarea transportului urban și gestionarea inteligentă a deșeurilor.

Energie din surse regenerabile

Programul spațial al UE permite amplasarea instalațiilor de energie din surse regenerabile, evaluând producția potențială de energie și impactul asupra mediului.

Sănătate

Programul spațial al UE contribuie la formularea previziunilor cu privire la calitatea aerului și radiațiile ultraviolete, care ne afectează sănătatea.

Programul spațial al Uniunii Europene oferă o infrastructură critică pentru transformarea digitală. Datele spațiale sunt un factor-cheie pentru inovațiile digitale, cum ar fi vehiculele autonome, soluțiile inteligente și rețelele de telecomunicații fără fir 5G.

Pentru a-și dezvolta în continuare propria industrie spațială, Europa trebuie să remedieze actuala lipsă de capital de risc și de concurență pe anumite piețe ale industriei spațiale. Acest lucru va îmbunătăți, în următorii ani, oferta de tehnologie pentru programul spațial și va spori autonomia Uniunii în domeniul spațial. Totodată, se vor putea crea numeroase locuri de muncă de înaltă calificare și în alte sectoare, cum ar fi produsele și serviciile facilitate de datele spațiale. Noul fond Cassini, în valoare de 1 miliard de euro, va ajuta întreprinderile inovatoare să se extindă pe noi piețe legate de spațiu, prin atragerea mai multor investiții private. De asemenea, acesta va consolida creșterea industriei spațiale a Uniunii Europene în sens larg, ajutând start-upurile să utilizeze mai bine datele spațiale generate de infrastructura UE.

Programul spațial al UE pentru un ecosistem spațial competitiv

Galileo

Programul spațial al UE va accelera implementarea programului Galileo de a doua generație pentru a-i îmbunătăți performanța și robustețea.

Copernicus

Programul spațial al UE va accelera modernizarea infrastructurii și a serviciilor programului Copernicus pentru a consolida rolul important la scară mondială al UE în ceea ce privește observarea Pământului.

Cassini

UE va institui un fond de investiții în domeniul spațial în valoare de 1 miliard EUR pentru a accelera extinderea IMM-urilor și a start-upurilor inovatoare care își desfășoară activitatea în domeniul spațial și care lucrează la dezvoltarea de tehnologii și procese revoluționare.

Industria apărării

În februarie 2021, prin Planul de acțiune privind sinergiile dintre industria civilă, industria apărării și industria spațială, Uniunea Europeană a luat măsuri pentru a-și consolida avantajul tehnologic și industrial. Uniunea a instituit inițiative ambițioase de consolidare a inovării prin explorarea și exploatarea potențialului disruptiv al tehnologiilor situate la confluența aplicațiilor spațiale, civile și de apărare, cum ar fi microprocesoarele, tehnologiile cibernetice, tehnologiile cuantice și inteligența artificială.

Principalele obiective ale planului sunt îmbunătățirea complementarității dintre programele și instrumentele relevante ale Uniunii Europene, garantarea faptului că finanțarea europeană pentru cercetarea și inovarea în domeniul apărării aduce beneficii economice și tehnologice pentru societate în ansamblu, și facilitarea adoptării de către industriile de apărare a rezultatelor în materie de cercetare ale industriei civile și a inovării axate pe societatea civilă. Unsprezece inițiative sunt menite să răspundă concurenței geopolitice și să consolideze suveranitatea tehnologică a Uniunii Europene. Planul de acțiune instituie un Observator pentru tehnologiile critice. De asemenea, el pregătește terenul pentru lansarea a trei proiecte emblematice care urmează să fie prezentate de Comisie în 2022 și care au potențialul de a schimba regulile jocului:

  • tehnologiile dronelor pentru competitivitatea industriei UE în acest domeniu critic;
  • o conectivitate spațială securizată pentru a oferi un sistem de conectivitate rezilient și de mare viteză pentru toți cetățenii europeni, pe baza criptării cuantice; precum și
  • managementul traficului spațial, necesar pentru a evita coliziunile care ar putea rezulta din proliferarea sateliților și a deșeurilor spațiale.

Fondul european de apărare, adoptat în aprilie 2021, va sprijini cercetarea și dezvoltarea colaborativă în domeniul apărării și va promova o bază industrială și tehnologică de apărare inovatoare și competitivă. Adoptarea primului program anual de lucru în iunie a pregătit terenul pentru cereri de propuneri vizând o finanțare din partea Uniunii în valoare de 1,2 miliarde de euro.

Se estimează că lipsa cooperării dintre statele membre în domeniul securității și apărării costă anual între 25 și 100 de miliarde de euro.

În prezent, planificarea capacităților de apărare și aproximativ 80 % din achizițiile publice în domeniul apărării se desfășoară exclusiv la nivel național, ceea ce duce la o duplicare costisitoare a eforturilor în materie de capacități de apărare.

Doar 9 % din activitățile legate de cercetare și tehnologie din domeniul apărării se desfășoară pe baza cooperării dintre statele membre.

Fondul amplifică avantajul tehnologic al Uniunii Europene și dezvoltă capacitățile esențiale pentru autonomia strategică deschisă și reziliența sa, acționând ca un factor-cheie pentru o Uniune Europeană mai sigură și mai competitivă. Programul de lucru vizează punerea în comun a resurselor și defragmentarea pieței de apărare a Uniunii, asigurând astfel un raport calitate-preț mai bun și dezvoltând în același timp tehnologii și echipamente de ultimă generație care nu ar fi accesibile dacă s-ar lucra în mod independent.

Noul fond a fost precedat de două programe: Acțiunea pregătitoare privind cercetarea în materie de apărare și Programul european de dezvoltare industrială în domeniul apărării. În iunie, acesta din urmă a acordat finanțare în valoare de 158 de milioane de euro pentru 26 de noi proiecte în materie de capacități de apărare în domenii diverse și complementare precum securitatea maritimă, conștientizarea situației cibernetice și luptele terestre și aeriene.

Sistemele financiare, uniunea bancară și uniunea piețelor de capital

Sisteme economice și financiare deschise și reziliente

Uniunea Europeană s-a angajat în direcția unei economii globale mai reziliente și mai deschise, a unor piețe financiare internaționale care să funcționeze în mod corespunzător și a unui sistem multilateral bazat pe norme.

În ianuarie, Comisia a prezentat o nouă strategie de sprijinire a deschiderii, a solidității și a rezilienței sistemului economic și financiar al Uniunii Europene pentru anii următori. Aceasta se bazează pe trei piloni care se consolidează reciproc: întărirea rolului internațional al monedei euro, sporirea rezilienței infrastructurii pieței financiare a UE și îmbunătățirea eficacității regimului de sancțiuni al Uniunii. Strategia urmărește să creeze condiții mai bune pentru a-i permite Uniunii Europene să joace un rol de prim-plan în guvernanța economică mondială, protejând în același timp Uniunea împotriva practicilor neloiale și abuzive, cum ar fi măsurile țărilor terțe cu impact extrateritorial sau cu influență politică nejustificată asupra operatorilor din Uniunea Europeană.

Pe lângă finalizarea uniunii bancare și dezvoltarea în continuare a uniunii piețelor de capital, Comisia intenționează să consolideze rolul internațional al monedei euro prin stabilirea de contacte cu parteneri din afara UE pentru a promova utilizarea acesteia și prin sprijinirea dezvoltării de instrumente și indici de referință denominați în euro. Emiterea de obligațiuni de înaltă calitate denominate în euro în cadrul NextGenerationEU – propusă în iulie – va conferi, în următorii ani, și mai multă profunzime și lichiditate piețelor de capital ale Uniunii Europene, ele devenind astfel, alături de moneda euro, mai atractive pentru investitori. Un rol internațional mai important al monedei euro va fi în avantajul Uniunii Europene și, în plus, va contribui la consolidarea stabilității sistemului financiar în ansamblu prin oferirea mai multor oportunități de diversificare a rezervelor valutare, reducând astfel gradul de vulnerabilitate la șocurile monetare externe.

Christine Lagarde discută cu Paschal Donohoe.
Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (dreapta), și Paschal Donohoe, președintele Eurogrupului, la reuniunea miniștrilor de finanțe din zona euro, din cadrul Eurogrupului. Bruxelles (Belgia), 8 noiembrie 2021.

În ianuarie 2021, Comisia și Banca Centrală Europeană au convenit să colaboreze pentru a analiza diferite opțiuni în materie de concepție, precum și implicațiile legate de reglementare aferente monedei euro digitale, o formă digitală de monedă a băncii centrale care ar oferi consumatorilor și întreprinderilor o gamă mai largă de opțiuni. Moneda euro digitală ar completa numerarul, care ar trebui să rămână disponibil și utilizabil pe scară largă. Aceasta ar putea sprijini strategiile Uniunii Europene în materie de finanțe digitale și plăți de mică valoare, având în vedere potențialul său ca mijloc de plată suplimentar, inovator și sigur. Moneda euro digitală ar putea, de asemenea, să sporească rolul internațional al monedei euro și să sprijine autonomia strategică deschisă a Uniunii. În iulie, Comisia a salutat decizia băncii de a lansa etapa de investigare cu privire la moneda euro digitală. Această etapă, care va dura doi ani, va examina posibilele opțiuni legate de concepție și cerințele utilizatorilor, precum și modul în care pot fi furnizate serviciile financiare utilizând moneda euro digitală. Comisia cooperează cu banca în legătură cu diferitele opțiuni și cu modul în care acestea interacționează cu obiectivele de politică ale Uniunii Europene.

Aprofundarea uniunii piețelor de capital

Pachetul privind uniunea piețelor de capital, adoptat în noiembrie, este un instrument important pentru promovarea creșterii susținute și pentru asigurarea unui acces suficient la finanțare pentru întreprinderile europene din Uniune. Propunerile vizează să asigure un acces îmbunătățit al investitorilor la datele privind întreprinderile și tranzacțiile. Totodată, măsurile vor încuraja investițiile pe termen lung și vor facilita comercializarea transfrontalieră a fondurilor de investiții în condiții de mai mare siguranță. În ansamblu, propunerile au drept scop să conecteze într-un mod mai eficace întreprinderile din UE cu investitorii, să faciliteze accesul întreprinderilor la finanțare, să sporească oportunitățile de investiții pentru investitorii de retail și să asigure o mai mare integrare a piețelor de capital din Uniune.

Pachetul este alcătuit din patru piloni: propunerea privind punctul unic de acces european, reexaminarea Fondului european de investiții pe termen lung, revizuirea Directivei privind administratorii fondurilor de investiții alternative și revizuirea Regulamentului privind piețele instrumentelor financiare, introducând sistemul centralizat de raportare european.

Propunerea privind punctul unic de acces european ar spori vizibilitatea și accesibilitatea informațiilor referitoare la întreprinderile din UE și la produsele de investiții din Uniune. Ea ar permite remedierea fragmentării datelor de la un teritoriu național la altul prin asigurarea accesului la aceste informații la nivelul Uniunii Europene și, astfel, ar spori oportunitățile de investiții ale investitorilor instituționali și de retail. Acest lucru ar facilita accesul la finanțare pentru întreprinderile din UE, în special pentru cele mai mici, de pe piețele mai mici. Punctul unic de acces ar dispune, de asemenea, de informații legate de durabilitate publicate de întreprinderi. Astfel va fi sprijinită trecerea la investiții durabile, unul dintre obiectivele Pactului verde european. Fiind un spațiu comun al datelor, punctul unic de acces va fi o piatră de temelie a Strategiei UE privind finanțele digitale.

Reexaminarea Fondului european de investiții pe termen lung va facilita canalizarea investițiilor realizate de investitorii profesioniști și de investitorii de retail către proiecte digitale sau durabile sau către fonduri proprii pe termen lung ale IMM-urilor, asigurând în același timp un nivel ridicat de protecție pentru investitorii de retail.

Revizuirea Directivei privind gestionarea fondurilor de investiții alternative urmărește să sporească eficiența și integrarea pieței fondurilor de investiții alternative. Propunerea armonizează normele referitoare la fondurile prin care se acordă împrumuturi întreprinderilor. Acest lucru va facilita creditarea economiei reale, oferind, în același timp, o protecție mai bună a investitorilor și o mai mare stabilitate financiară. Revizuirea clarifică, de asemenea, normele privind delegarea care le permit administratorilor de fonduri să facă apel la experți din țări terțe, fără a perturba o practică comercială care a contribuit la succesul mondial al fondurilor Uniunii Europene. Revizuirea va permite garantarea unei circulații a informațiilor și a unei coordonări adecvate între autoritățile de supraveghere din Uniune.

Adaptările aduse normelor UE în materie de tranzacționare vor asigura o mai mare transparență pe piețele de capital. Acestea vor consolida condițiile de concurență echitabile între bursele de valori și băncile de investiții. Totodată, revizuirea va introduce un sistem centralizat de raportare la nivelul UE, care le va oferi investitorilor, în toate locurile de tranzacționare din Uniune, acces la date privind tranzacțiile aproape în timp real pentru acțiuni, obligațiuni și instrumente financiare derivate. Până în prezent, acest acces a fost limitat la câțiva investitori profesionali. Sistemul centralizat va facilita accesul investitorilor pe piețele publice și va permite creșterea transparenței și a eficienței acțiunilor, obligațiunilor și instrumentelor financiare derivate. Bursele de valori, în special cele mai mici, vor primi o parte echitabilă din veniturile generate pentru datele pe care le furnizează în cadrul sistemului.

Asigurări

Asigurătorii sunt esențiali pentru multiple aspecte ale economiei Uniunii Europene: ei le oferă întreprinderilor finanțare pe termen lung, contribuie la canalizarea economiilor către piețele financiare și economia reală și oferă o protecție vitală pentru întreprinderi și gospodării, inclusiv soluții pentru veniturile din pensii.

În septembrie, Comisia a adoptat o amplă revizuire a normelor UE în materie de asigurări (cunoscute sub numele de Solvabilitate II). Obiectivele generale sunt garantarea faptului că asigurătorii și reasigurătorii din Uniune continuă să investească și sprijinirea priorităților politice ale UE, în special finanțarea redresării post-COVID, finalizarea uniunii piețelor de capital și canalizarea fondurilor pentru punerea în aplicare a Pactului verde european. Revizuirea vizează totodată lacunele din normele actuale și sporește reziliența sectorului asigurărilor și reasigurărilor, astfel încât acesta să poată face față crizelor viitoare și să îi protejeze mai bine pe deținătorii de polițe de asigurare.

Pachetul de măsuri privind sectorul bancar

În octombrie, Comisia a adoptat o revizuire a normelor bancare ale UE, finalizând punerea în aplicare a Acordului Basel III în Uniunea Europeană. Revizuirea a constat într-o propunere legislativă de modificare a Directivei privind cerințele de capital, o propunere legislativă de modificare a Regulamentului privind cerințele de capital și o propunere legislativă separată de modificare a Regulamentului privind cerințele de capital în domeniul rezoluției.

Prin aceste noi norme se va asigura faptul că băncile din Uniunea Europeană vor deveni mai reziliente în fața eventualelor șocuri economice viitoare și vor contribui în același timp la redresarea Europei în urma pandemiei de COVID-19 și la tranziția către neutralitatea climatică.

Basel III: noi norme privind modelele interne

Va fi introdusă o nouă limită pentru a se asigura că riscurile nu sunt subestimate atunci când băncile utilizează propriile modele de calcul.

O mai bună supraveghere

Autoritățile de supraveghere vor dispune de instrumente mai puternice pentru a supraveghea băncile din UE, inclusiv grupurile bancare complexe. Vor fi introduse standarde minime pentru supravegherea sucursalelor din UE ale băncilor din afara Uniunii.

Durabilitate

Băncile vor trebui să ia în considerare riscurile de mediu, sociale și de guvernanță atunci când își gestionează activitatea.

O politică fiscală și vamală echitabilă, simplă și modernă

În luna mai, Comisia a prezentat o comunicare privind impozitarea întreprinderilor pentru secolul XXI. Aceasta a anunțat o serie de măsuri menite să îmbunătățească echitatea și transparența fiscală și să ofere o viziune pe termen lung pentru un sistem de impozitare a întreprinderilor din Uniunea Europeană. Scopul este crearea unui mediu fiscal pentru întreprinderi care să sprijine redresarea, creșterea durabilă și investițiile. În același timp, Comisia s-a implicat puternic în discuțiile internaționale privind reforma impozitului pe profit, care ar trebui, în cele din urmă, să se asigure că toate întreprinderile sunt impozitate în mod echitabil, indiferent de locul în care își desfășoară activitatea. Aceste discuții au culminat cu acordul istoric privind reforma fiscală internațională, încheiat de 136 de jurisdicții, pe care miniștrii de finanțe ai G20 l-au aprobat în iulie.

O propunere legislativă adoptată de Comisie în decembrie 2021 vizează în special transpunerea rapidă în Uniunea Europeană a acordului internațional privind impozitarea minimă efectivă a întreprinderilor multinaționale, cunoscut ca pilonul doi al acordului internațional. Propunerea stabilește modalitățile prin care principiile ratei efective de impozitare de 15 % vor fi aplicate în practică într-un mod corespunzător și consecvent la nivelul UE.

De asemenea, în decembrie, Comisia a adoptat o nouă inițiativă de combatere a utilizării abuzive a entităților de tip „cutie poștală” în scopuri fiscale necorespunzătoare. Propunerea urmărește să garanteze că entitățile din Uniunea Europeană care nu au nicio activitate economică sau care desfășoară o activitate economică minimă nu pot beneficia de avantaje fiscale și nu impun nicio sarcină financiară contribuabililor.

În 2020, volumul total al comerțului electronic din UE a crescut la 757 de miliarde de euro, cu 10 % mai mult comparativ cu nivelul de 690 de miliarde de euro înregistrat în anul precedent. 2020 a fost un an excepțional, marcat de pandemia de COVID-19 și, implicit, de rolul important al comerțului electronic atât pentru societate, cât și pentru economie. În iulie 2021, au intrat în vigoare noi norme privind TVA pentru cumpărăturile online. Normele urmăresc simplificarea procedurilor pentru comerțul electronic transfrontalier și asigurarea unor condiții de concurență echitabile între întreprinderile și platformele din Uniune și din afara acesteia. Totodată, ele asigură o mai mare transparență pentru cumpărătorii online din UE în ceea ce privește stabilirea prețurilor și opțiunile consumatorilor.

Anul 2021 a fost marcat de o consolidare majoră a uniunii vamale împotriva amenințărilor la adresa securității și siguranței, odată cu noul sistem de control al importurilor 2. Acest sistem permite serviciilor vamale să combată traficul ilicit de mărfuri peste frontierele externe ale Uniunii Europene într-un mod mai eficace și să gestioneze riscul tot mai mare ca bunuri care nu prezintă siguranță să intre în Uniune prin intermediul comerțului electronic.

Concurență loială

Concurența dinamică face ca economia Uniunii Europene să fie mai rezilientă, deoarece oferă actorilor de pe piață motivația de a inova, de a investi și de a-și spori competitivitatea. Prin deciziile sale antitrust, privind fuziunile și ajutoarele de stat, Comisia protejează consumatorii împotriva practicilor comerciale neloiale și le asigură accesul la o gamă cât mai largă de produse inovatoare și de calitate, la prețuri echitabile. De exemplu, potrivit estimărilor prudente ale Comisiei Europene, economiile anuale realizate de clienți ca urmare a interdicțiilor activităților de cartel și a intervențiilor în materie de concentrări economice în UE s-au situat între 14 miliarde de euro și 23,3 miliarde de euro.

Aplicarea riguroasă și echitabilă a normelor Uniunii în materie de concurență promovează coeziunea în Uniunea Europeană și egalitatea de tratament între actorii de pe piață, generând creștere economică și locuri de muncă. În 2021, Comisia a continuat să asigure respectarea normelor în materie de concurență pe toate piețele. Pentru a putea anticipa schimbările, Comisia și-a intensificat totodată reexaminarea în curs a instrumentelor politicii în domeniul concurenței. În special, noile orientări privind ajutoarele de stat pentru climă, protecția mediului și energie au fost un rezultat notabil al acestui proces în 2021, contribuind și mai mult la ecologizarea economiei, în conformitate cu obiectivele de politică ale Comisiei.

Lucrările în curs, prezentate în comunicarea referitoare la o politică în domeniul concurenței adaptată noilor provocări, vizează sprijinirea în continuare a economiei în contextul pandemiei (a se vedea și capitolul 1), accelerarea redresării și pregătirea terenului pentru dubla tranziție verde și digitală și pentru o piață unică mai rezilientă.

O tânără familie cu un copilaș se joacă împreună într-o casă familială.

Construind o Europă echitabilă și socială

O economie incluzivă

Planul de acțiune privind Pilonul european al drepturilor sociale

În martie, Comisia Europeană a propus un plan de acțiune care stabilește inițiative concrete pentru a transforma cele 20 de principii ale Pilonului european al drepturilor sociale în realitate. Pe baza unei consultări publice la scară largă cu peste 1 000 de contribuții scrise, Comisia a propus trei obiective principale pe care Uniunea Europeană ar trebui să le atingă până în 2030. Este vorba despre locuri de muncă pentru cel puțin 78 % din populația cu vârste cuprinse între 20 și 64 de ani, formare anuală pentru cel puțin 60 % din totalul adulților și scăderea cu cel puțin 15 milioane a numărului de persoane expuse riscului de sărăcie sau de excluziune socială, inclusiv 5 milioane de copii. Liderii Uniunii Europene au aprobat noul set de obiective în cadrul Summitului social de la Porto din 7 și 8 mai. În cadrul acestei reuniuni, liderii UE, partenerii sociali și reprezentanții societății civile s-au angajat să pună în aplicare în continuare Pilonul european al drepturilor sociale, declarând că a venit momentul să trecem la acțiune.

Infograficul prezintă principalele obiective sociale, de ocupare a forței de muncă și de formare pentru 2030.

Până în 2030, UE urmărește ca cel puțin 78 la sută din populația cu vârste cuprinse între 20 și 64 de ani să aibă un loc de muncă, ca 60 la sută dintre adulți să participe la cursuri de formare în fiecare an și ca numărul persoanelor expuse riscului de sărăcie sau de excluziune socială să fie mai mic cu 15 milioane.

Locuri de muncă mai sigure și mai sănătoase

Pentru a proteja mai bine milioane de lucrători împotriva accidentelor și bolilor profesionale, în luna iunie Uniunea Europeană a adoptat Cadrul strategic privind sănătatea și securitatea la locul de muncă 2021-2027. Acesta identifică principalele provocări, stabilește obiective și prezintă măsuri de îmbunătățire a sănătății și securității lucrătorilor în următorii ani. El răspunde, de asemenea, nevoilor în schimbare referitoare la protecția lucrătorilor determinate de dubla tranziție verde și digitală, de noile forme de muncă și de pandemia de COVID-19. Totodată, acest cadru va continua să combată riscurile tradiționale la adresa sănătății și securității în muncă, cum ar fi accidentele la locul de muncă sau expunerea la substanțe chimice periculoase. El promovează abordarea de tip „viziune zero” pentru eliminarea deceselor la locul de muncă în Uniunea Europeană.

Protejarea persoanelor care lucrează prin intermediul platformelor

Platformele de muncă digitale oferă locuri de muncă și venituri pentru aproximativ 28 de milioane de oameni din Uniune. În ultimii 5 ani, economia platformelor a devenit de cinci ori mai mare. În decembrie, Comisia a propus măsuri de îmbunătățire a condițiilor de muncă pentru persoanele care lucrează prin intermediul platformelor. Ca urmare a propunerii de directivă, se estimează că între 1,7 și 4,1 milioane de persoane ar putea fi reclasificate ca lucrători și ar putea obține drepturile și protecția socială la care au dreptul. Alte persoane ar continua să fie clasificate drept lucrători independenți, urmând să beneficieze de autonomie deplină și de protecțiile asociate la nivel național cu activitatea independentă. Directiva ar garanta, de asemenea, o mai bună înțelegere a algoritmilor utilizați în lucrul pe platforme de către toți cei care lucrează prin intermediul acestora și al reprezentanților lor, precum și că ei vor fi întotdeauna supuși controlului uman.

Ce ar avea de câștigat aceste persoane dacă ar fi clasificate ca lucrători?

Timp de odihnă garantat și concedii plătite

Cel puțin salariul minim național sau sectorial (după caz)

Protecție în materie de securitate și sănătate

Indemnizații de șomaj, de boală și de asistență medicală

Concedii de maternitate, de paternitate și pentru creșterea copilului

Drepturi de pensie

Prestații pentru accidente de muncă și boli profesionale

Autoritatea Europeană a Muncii

Un bărbat taie iarba pe un câmp folosind o coasă.
În septembrie, Autoritatea Europeană a Muncii a organizat prima sa inspecție comună între două state membre, Franța și Bulgaria. Scopul a fost combaterea încălcărilor grave recurente ale drepturilor de muncă și sociale ale lucrătorilor sezonieri din sectorul agricol.

În mai 2021, Autoritatea Europeană a Muncii a început să funcționeze independent de Comisie. Mandatul autorității este de a contribui la asigurarea faptului că normele UE privind mobilitatea forței de muncă și coordonarea securității sociale sunt implementate într-un mod echitabil, simplu și eficace, precum și de a facilita valorificarea de către cetățeni și întreprinderi a beneficiilor pieței unice.

Combaterea lipsei de adăpost

Uniunea Europeană, statele membre și organizațiile societății civile s-au angajat pentru prima dată să colaboreze pentru a combate lipsa de adăpost în Uniune. În iunie, acestea au lansat în comun Platforma europeană pentru combaterea fenomenului lipsei de adăpost, pentru a declanșa dialogul, a facilita învățarea reciprocă, a îmbunătăți colectarea de date concrete și monitorizarea și a consolida cooperarea dintre organizațiile care luptă împotriva lipsei de adăpost. Declarația de la Lisabona din iunie privind noua platformă stabilește obiective ambițioase: locuințe de urgență accesibile, sigure și adecvate pentru toate persoanele aflate în dificultate, o ofertă de locuințe corespunzătoare pentru persoanele care părăsesc instituții precum penitenciarele sau spitalele, locuințe de urgență sau tranzitorii utilizate numai în măsura în care este strict necesar și combaterea discriminării bazate pe lipsa de adăpost. Începând din 2022, activitățile platformei vor include lansarea unui proiect de contabilizare a persoanelor fără adăpost în diferite orașe din întreaga Uniune Europeană și evenimente de învățare reciprocă pentru identificarea și promovarea bunelor practici bazate pe dovezi și utilizarea fondurilor UE.

Nicolas Schmit, Milan Krajniak și alți participanți, cu toții purtând măști, în timpul unei discuții.
Nicolas Schmit, comisarul european pentru locuri de muncă și drepturi sociale (al doilea din stânga), și Milan Krajniak, ministrul slovac al muncii, afacerilor sociale și familiei (dreapta), vizitează adăpostul Sainte Louise de Marillac, administrat de societatea de caritate Depaul Slovensko, cofinanțat de Fondul social european și Fondul de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane. Bratislava (Slovacia), 8 noiembrie 2021.

Mai multe oportunități pentru tineri

În decembrie 2021, rata șomajului în rândul tinerilor a fost de 14,9 % în UE, reprezentând 2,75 milioane de persoane cu vârsta sub 25 de ani. În septembrie, Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, a anunțat o nouă inițiativă, intitulată ALMA (Aim, Learn, Master, Achieve – Țintește, Învață, Stăpânește, Realizează), pentru a spori sprijinul acordat de Uniunea Europeană tinerilor care nu sunt încadrați în muncă, care nu studiază sau nu urmează cursuri de formare și care sunt dezavantajați, de exemplu din cauza lipsei de calificări ori a unui handicap sau pentru că provin dintr-un context de migrație. ALMA îi va ajuta să își găsească drumul pe piața muncii, combinând îndrumarea și formarea personalizate în statul membru de origine cu un stagiu de practică într-un alt stat membru. Obiectivele sunt următoarele: de a îmbunătăți competențele, cunoștințele și experiența tinerilor, de a le oferi posibilitatea să stabilească noi contacte în întreaga Europă, care altfel nu ar fi fost posibile și, în fine, de a-i ajuta să intre pe piața forței de muncă. ALMA va fi implementată în cadrul Fondului social european Plus, cu un buget anual estimat de 15 milioane de euro.

Material video care explică experiența unui participant în cadrul Corpului european de solidaritate.
VIDEO: Ca parte a formării Corpului european de solidaritate, Virna explică modul în care a elaborat conceptul proiectului său de solidaritate și ce întrebări și-a pus pentru a transforma ideea în realitate.

În aprilie, Comisia a lansat noul program intitulat Corpul european de solidaritate pentru perioada 2021-2027. Cu un buget de peste 1 miliard de euro, acesta va oferi unui număr de aproximativ 275 000 de tineri posibilitatea de a contribui la abordarea provocărilor societale și umanitare prin intermediul activităților de voluntariat sau prin crearea propriilor proiecte de solidaritate. Datorită concentrării tematice a proiectelor corpului, programul sprijină prioritățile politice generale ale Uniunii Europene, cum ar fi dubla tranziție verde și digitală, incluziunea și participarea tinerilor la procesele democratice și implicarea lor civică.

În septembrie, Comisia a lansat noua aplicație online Erasmus+, un ghișeu unic pentru studenții Erasmus+ mobili, unde aceștia pot găsi toate informațiile necesare pentru a studia și a locui în străinătate. Această aplicație le oferă studenților mobili o legitimație de student europeană digitală. Legitimația va fi valabilă în întreaga Uniune, ajutând la o identificare sigură și ușoară în instituțiile de învățământ superior și facilitând accesul la servicii. Această legitimație marchează un pas important către crearea spațiului european al educației. Programul Erasmus pentru tinerii antreprenori s-a extins la Canada, Coreea de Sud și Taiwan în 2021, oferind mai multe posibilități de a câștiga experiență cu ajutorul unui antreprenor din străinătate.

Președinta von der Leyen a anunțat de asemenea în septembrie o propunere a Comisiei de a face anul 2022 Anul european al tineretului. Obiectivul este de a încuraja Uniunea Europeană, statele membre și autoritățile regionale și locale să onoreze, să sprijine și să colaboreze cu tinerii în contextul postpandemic. În speță, Anul european al tineretului va încuraja participarea și implicarea tinerilor în toate domeniile de politică ale Uniunii, va promova dezvoltarea lor personală, socială și profesională și va evidenția modul în care dubla tranziție verde și digitală le poate oferi noi perspective.

În octombrie, Comisia a demarat procesul de distribuire a unui număr de 60 000 de permise de tren gratuite în cadrul DiscoverEU. Această inițiativă le oferă tinerilor în vârstă de 18 ani din toate mediile posibilitatea de a călători în Uniunea Europeană, de a învăța de la alte culturi, de a lega noi prietenii și de a-și explora identitatea europeană. Întrucât aceste permise nu au fost distribuite în 2020 din cauza pandemiei de COVID-19, tinerii în vârstă de 19 ani au fost, de asemenea, eligibili să participe în 2021.

Planul de acțiune pentru economia socială

În decembrie, Comisia a prezentat un plan de acțiune pentru a ajuta economia socială europeană să prospere, valorificând potențialul său economic și de creare de locuri de muncă. Acesta va contribui, de asemenea, atât la o redresare echitabilă și incluzivă, cât și la dubla tranziție verde și digitală. Organizațiile din cadrul economiei sociale sunt entități care pun pe primul plan obiectivele sociale și de mediu, reinvestind cea mai mare parte a profiturilor lor în organizație. În Uniune există 2,8 milioane de entități din cadrul economiei sociale, care angajează 13,6 milioane de persoane și oferă soluții la provocările cu care se confruntă societatea. Aceste organizații se pot confrunta cu dificultăți în dezvoltarea și extinderea activităților lor, deoarece nu sunt suficient de înțelese și recunoscute. Ele au nevoie de un sprijin mai bun și mai amplu pentru a se dezvolta și a prospera, precum și pentru a avea un impact și mai mare asupra societății. Planul de acțiune urmărește să faciliteze procesul de înființare și extindere a organizațiilor din cadrul economiei digitale.

Dezvoltarea cunoștințelor și a competențelor oamenilor

Un număr tot mai mare de persoane din Uniunea Europeană trebuie să își actualizeze cunoștințele, aptitudinile și competențele pentru a acoperi decalajul dintre educația lor formală și nevoile unei societăți și ale unei piețe a forței de muncă aflate în schimbare rapidă. În decembrie, Comisia a propus recomandări ale Consiliului privind conturile personale de învățare și microcertificatele, astfel cum s-a anunțat în Agenda pentru competențe în Europa și în comunicarea din 2020 privind Spațiul european al educației.

Conturile personale de învățare constau în drepturi individuale în ceea ce privește formarea. Propunerea urmărește să abordeze nivelul scăzut de participare a adulților la formare, să reducă lacunele în materie de competențe și să contribuie la o economie competitivă și la echitatea socială. În acest scop, propunerea de recomandare abordează principalele obstacole întâmpinate de persoanele care doresc să urmeze cursuri de formare – motivație, timp și finanțare –, solicitând statelor membre și partenerilor sociali:

  • să creeze conturi personale de învățare pe tot parcursul vieții și să ofere drepturi la formare pentru toți adulții de vârstă activă;
  • să creeze o listă a cursurilor de formare care sunt eligibile pentru finanțare din conturile personale de învățare și să le facă accesibile prin intermediul unui registru digital;
  • să ofere orientare profesională și validarea competențelor dobândite anterior, precum și concedii plătite pentru formarea profesională.

Microcertificatele atestă rezultatele unei experiențe de învățare pe termen scurt, cum ar fi un curs de scurtă durată sau o sesiune de formare. Ele oferă o modalitate flexibilă și specifică de a ajuta oamenii să își dezvolte cunoștințele, aptitudinile și competențele de care au nevoie pentru dezvoltarea lor personală și profesională. Propunerea Comisiei urmărește să asigure funcționarea microcertificatelor la nivelul instituțiilor, al întreprinderilor, al sectoarelor și chiar la nivel transfrontalier. Scopul este de a garanta că microcertificatele sunt de înaltă calitate și că sunt emise într-un mod transparent, pentru a consolida încrederea în ceea ce ele certifică.

O serie de fonduri ale UE sunt disponibile pentru a sprijini implementarea măsurilor de dezvoltare a competențelor, inclusiv Mecanismul de redresare și reziliență (a se vedea capitolul 1). Fondul social european Plus este principalul fond al Uniunii Europene pentru investiții în capitalul uman. Cu un buget total de aproximativ 99 de miliarde de euro pentru 2021-2027, acesta promovează o ocupare a forței de muncă, o educație și o formare cu un înalt nivel de calitate și durabile.

Fondul urmărește, de asemenea, să garanteze o protecție socială adecvată și decentă, să combată excluziunea socială și sărăcia și să îmbunătățească condițiile de muncă. În perioada 2021-2027, Programul pentru ocuparea forței de muncă și inovare socială și Fondul de ajutor european pentru cele mai defavorizate persoane vor fi integrate în Fondul social european Plus.

Mariya Gabriel ține zâmbitoare un discurs la tribună.
Mariya Gabriel, comisarul european pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret, susține o conferință de presă privind Erasmus+. Bruxelles (Belgia), 25 martie 2021.

Noul program Erasmus+ pentru perioada 2021-2027 a fost lansat în luna martie. Cu un buget de 26,2 miliarde de euro, la care se adaugă alte aproximativ 2,2 miliarde de euro provenind din instrumentele externe ale Uniunii Europene, noul program revizuit va finanța proiecte de mobilitate în scopul învățării și de cooperare transfrontalieră de care vor beneficia 10 milioane de europeni de toate vârstele și din toate mediile sociale. Scopul său este de a favoriza și mai mult incluziunea și de a sprijini dubla tranziție verde și digitală, în conformitate cu prioritățile Spațiului european al educației.

Cercetare, inovare și Spațiul european de cercetare

În noiembrie, toate statele membre au convenit asupra unui Pact pentru cercetare și inovare în Europa și asupra guvernanței Spațiului european de cercetare, stabilind prioritățile și un cadru de guvernanță raționalizat pentru acest domeniu, inclusiv o agendă politică pentru perioada 2022-2024. Acest lucru va contribui la promovarea unei mai bune alinieri a strategiilor și investițiilor la nivel regional, național și al UE în materie de cercetare și inovare. Statele membre, în consultare cu părțile interesate, vor defini și monitoriza progresele în conformitate cu o agendă politică comună a Spațiului european de cercetare. Domeniile acoperite variază de la valori și principii în materie de cercetare și inovare la priorități strategice pentru investiții, de exemplu investiții în infrastructura de cercetare. Comisia va sprijini acțiuni comune pentru a asigura investiții pe termen lung în cercetare și inovare și reforme ale politicilor.

O uniune a egalității

Helena Dalli ține un discurs la tribună.
Helena Dalli, comisarul european pentru egalitate, participă la o expoziție privind violența bazată pe criterii de gen intitulată „What were you wearing that day?” (Ce purtați în ziua aceea?), organizată de Comisia Europeană și Amnesty International. Bruxelles (Belgia), 16 noiembrie 2021.

Remunerație egală pentru muncă egală

Noile măsuri privind transparența salarială au scopul de a garanta că femeile și bărbații din Uniune primesc o remunerație egală pentru o muncă egală sau pentru o muncă cu o valoare egală. Propunerea Comisiei, adoptată în martie, stabilește măsuri, cum ar fi informații privind remunerarea persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă, dreptul de a cunoaște nivelurile de remunerare pentru lucrătorii care prestează aceeași muncă sau o muncă de valoare egală și obligații de raportare și evaluare a diferențelor de remunerare între femei și bărbați în cazul întreprinderilor mari. În plus, angajatorilor nu li se va permite să solicite persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă istoricul lor salarial, ceea ce va împiedica perpetuarea diferenței de remunerare în cazul schimbării locului de muncă. Propunerea vizează, de asemenea, consolidarea instrumentelor de care dispun lucrătorii pentru a-și revendica drepturile, precum și facilitarea accesului la justiție, de exemplu consolidarea dreptului la despăgubiri pentru discriminare salarială.

Începând din
1957,
bărbații și femeile din UE au dreptul la egalitatea de remunerare

Diferența de remunerare între bărbați și femei în UE este încă de
14 %

Diferența de pensie între bărbați și femei este de
30 %

Drepturile copilului

Pentru a adapta Uniunea Europeană la următoarea generație de europeni, în 2021 Comisia a propus o nouă și cuprinzătoare Strategie a UE privind drepturile copilului și o Garanție europeană pentru copii. Aceste inițiative politice majore vor contribui la protejarea tuturor copiilor și îi vor ajuta să își exercite drepturile. Ambele inițiative s-au bazat pe consultări ample cu cetățenii, cu părțile interesate și, cel mai important, cu peste 10 000 de copii, într-un efort hotărât de a-i plasa în centrul procesului de elaborare a politicilor Uniunii. Strategia a apărut, de asemenea, în versiuni ușor de citit pentru copii de toate vârstele și dotați cu toate abilitățile de citire.

Strategia UE privind drepturile copilului se bazează pe principiul fundamental conform căruia fiecare copil din Uniunea Europeană și, de fapt, din întreaga lume trebuie să se bucure de aceleași drepturi și să trăiască fără discriminare. Strategia urmărește să integreze drepturile copiilor în politicile UE și naționale relevante. Aceasta implică acțiuni de monitorizare în șase domenii tematice:

  • punerea la dispoziția copiilor a mijloacelor necesare pentru a fi cetățeni activi și membri ai societăților democratice;
  • combaterea sărăciei în rândul copiilor și promovarea incluziunii socioeconomice, a sănătății și a educației;
  • combaterea tuturor formelor de violență împotriva copiilor și asigurarea protecției copiilor;
  • consolidarea justiției în interesul copilului;
  • sprijinirea și protejarea copiilor în tranziția digitală; și
  • intensificarea activității Uniunii în domeniul drepturilor copilului în cadrul acțiunii sale externe.

Într-adevăr, această strategie contribuie, de asemenea, la poziționarea Uniunii Europene ca promotor și protector esențial al drepturilor copiilor la nivel mondial.

Strategia reunește, într-un cadru cuprinzător și coerent, toate instrumentele legislative, de politică și de finanțare noi și existente ale Uniunii care contribuie la protejarea și promovarea drepturilor copiilor. Comisia s-a angajat să ia măsuri, adoptând o Garanție europeană pentru copii în 2021 și o actualizare a Strategiei europene pentru un internet mai bun pentru copii în 2022.

Garanția europeană pentru copii, care a fost propusă în martie, urmărește să garanteze că fiecare copil din Uniunea Europeană expus riscului de sărăcie sau de excluziune socială are acces la servicii-cheie, esențiale pentru promovarea egalității de șanse. Printre acestea se numără educația și îngrijirea copiilor preșcolari, activitățile educative și extrașcolare, cel puțin o masă sănătoasă în fiecare zi de școală, asistență medicală și acces la alimente sănătoase și la locuințe adecvate. Consiliul a adoptat această recomandare în doar 3 luni, iar statele membre au desemnat coordonatori naționali ai Garanției pentru copii, care vor supraveghea implementarea garanției. Statele membre trebuie să își prezinte planurile naționale până în martie 2022.

Combaterea rasismului

În luna mai, Comisia Europeană a numit primul său coordonator antirasism, îndeplinindu-și un angajament important din cadrul Planului de acțiune al UE de combatere a rasismului din 2020. Acest coordonator interacționează cu Parlamentul European, cu statele membre, cu organizațiile societății civile și cu mediul academic pentru a consolida răspunsurile politice în domeniul antirasismului. De asemenea, aceștia vor colabora strâns cu persoane cu origine rasială sau etnică minoritară și vor transmite Comisiei preocupările lor. Coordonatorul și departamentele din cadrul Comisiei își vor uni forțele pentru a combate rasismul prin politici în domeniul ocupării forței de muncă, educației, sănătății și locuințelor sau cu ajutorul unor programe de finanțare precum programul Cetățeni, egalitate, drepturi și valori și Fondul social european Plus.

Pentru a combate rasismul într-un mod cuprinzător, în 2021, Comisia a colaborat cu statele membre, cu organizațiile societății civile și cu organismele de promovare a egalității pentru a sprijini elaborarea unor planuri naționale de acțiune împotriva rasismului și a discriminării rasiale și pentru a consolida impactul acțiunilor coordonatorului în ceea ce privește implementarea Planului de acțiune al UE de combatere a rasismului.

În acest context, a fost creat un subgrup menit să colaboreze cu statele membre pentru a se concentra asupra implementării la nivel național a planului de acțiune respectiv. Comisia a organizat Summitul european împotriva rasismului la 19 martie. Acesta a fost găzduit în comun de Președinția portugheză a Consiliului Uniunii Europene și de Intergrupul pentru antirasism și diversitate al Parlamentului European.

Egalitatea, incluziunea și participarea romilor

Recomandarea Consiliului privind egalitatea, incluziunea și participarea romilor, adoptată în martie, conține o listă cuprinzătoare de măsuri de combatere a discriminării și a atitudinilor antirome, de promovare a incluziunii sociale, de promovare a participării și a cetățeniei active și de asigurare a accesului egal la educație, locuri de muncă, sănătate și locuințe de calitate. Aceste măsuri variază de la combaterea formelor multiple de discriminare structurală împotriva romilor până la asigurarea accesului romilor la locuri de muncă în instituțiile publice locale și regionale.

Vera Jourová gesticulând în fața simbolului roții Romani Chakra.
Věra Jourová, vicepreședintă a Comisiei Europene responsabilă cu valorile și transparența, ține un discurs cu ocazia celei de a 14-a reuniuni a Platformei UE pentru incluziunea romilor. Bruxelles (Belgia), 21 septembrie 2021.

Recomandarea face parte din cadrul strategic pe 10 ani pentru promovarea egalității romilor în întreaga Uniune Europeană și include un accent mai puternic pe parteneriate și pe capacitatea instituțională, sprijinirea societății civile și a dezvoltării comunității, eficientizarea utilizării fondurilor și consolidarea monitorizării. Combaterea atitudinilor antirome ca formă specifică de rasism a fost discutată în cadrul Summitului european împotriva rasismului și în cadrul celei de a 14-a Platforme UE pentru incluziunea romilor din septembrie.

Egalitate pentru persoanele LGBTIQ

În noiembrie 2020, Comisia a adoptat Strategia privind egalitatea pentru persoanele LGBTIQ 2020-2025, care stabilește obiectivele-cheie și inițiativele pentru promovarea egalității persoanelor lesbiene, gay, bisexuale, transgen, intersexuale și queer. De atunci, Comisia a înființat un subgrup privind egalitatea pentru persoanele LGBTIQ în cadrul Grupului la nivel înalt al UE privind nediscriminarea, egalitatea și diversitatea, cu scopul de a sprijini și monitoriza progresele înregistrate în statele membre, inclusiv elaborarea de planuri naționale de acțiune privind egalitatea pentru persoanele LGBTIQ.

În iulie, Comisia a lansat proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva Ungariei și Poloniei în legătură cu egalitatea și protecția drepturilor fundamentale. Procedurile lansate împotriva Ungariei se referă la legea recent adoptată care interzice sau limitează în special accesul la conținutul care promovează sau prezintă „divergențe față de identitatea de sine corespunzătoare sexului la naștere, schimbarea sexului sau homosexualitatea” pentru persoanele cu vârsta sub 18 ani, precum și la o declarație de declinare a responsabilității impusă în cazul unei cărți pentru copii cu conținut LGBTIQ. Întrucât nu s-a dat curs preocupărilor Comisiei, aceasta a decis, la 2 decembrie, să trimită un aviz motivat Ungariei, căreia i s-a acordat un termen de 2 luni pentru a răspunde și a remedia situația. În caz contrar, Comisia poate decide să trimită respectivul stat membru în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene.

În ceea ce privește Polonia, Comisia consideră că autoritățile poloneze nu au răspuns pe deplin și în mod adecvat la întrebările sale referitoare la natura și impactul rezoluțiilor privind „zona fără ideologie LGBT” adoptate de mai multe regiuni și municipalități poloneze. Comisia a primit un răspuns din partea Poloniei la scrisoarea sa de punere în întârziere și, la sfârșitul anului 2021, a analizat răspunsul înainte de a decide cu privire la etapele următoare.

Combaterea antisemitismului

În octombrie, Comisia a adoptat prima Strategie a UE de combatere a antisemitismului și de susținere a vieții evreiești (2021-2030). Având în vedere creșterea îngrijorătoare a antisemitismului, strategia stabilește o serie de măsuri structurate în jurul a trei piloni: prevenirea și combaterea tuturor formelor de antisemitism, protejarea și susținerea vieții evreiești în UE și promovarea educației, cercetării și comemorării Holocaustului. Statele membre s-au angajat deja să prevină și să combată toate formele de antisemitism prin intermediul unor strategii și planuri de acțiune naționale având ca temă prevenirea rasismului, a xenofobiei, a radicalizării și a extremismului violent.

Antisemitismul contemporan apare sub multe forme, vechi și noi, de la discursuri de incitare la ură în mediul online, infracțiuni motivate de ură și atacuri împotriva evreilor, proprietăților și instituțiilor acestora până la profanarea cimitirelor și a memorialelor.

Combaterea infracțiunilor motivate de ură și a discursurilor de incitare la ură

În decembrie, Comisia a solicitat în mod oficial Consiliului să extindă lista „infracțiunilor incriminate de UE” prevăzută în Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene pentru a include discursurile de incitare la ură și infracțiunile motivate de ură. Decizia-cadru privind combaterea rasismului și a xenofobiei prin intermediul dreptului penal impune incriminarea discursurilor rasiste și xenofobe de incitare la ură și a infracțiunilor motivate de ură numai în baza anumitor motive, cum ar fi rasa, culoarea, religia, descendența sau originea națională sau etnică. Incriminarea altor forme de discursuri de incitare la ură și de infracțiuni motivate de ură – de exemplu, din motive de sex, orientare sexuală, vârstă și handicap – variază de la un stat membru la altul. O decizie a Consiliului de extindere a listei „infracțiunilor incriminate de UE” va permite Comisiei să propună, în viitor, norme minime pentru incriminarea discursurilor de incitare la ură și a infracțiunilor motivate de ură din alte motive decât rasismul și xenofobia.

Comisia își continuă activitatea pentru a asigura transpunerea și punerea în aplicare corespunzătoare a deciziei-cadru prin dialog cu autoritățile naționale și, dacă este necesar, prin proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor. În 2020 și 2021, Comisia a inițiat proceduri împotriva a 13 state membre.

Comisia și-a continuat activitatea politică privind combaterea infracțiunilor motivate de ură și a discursurilor de incitare la ură rasiste și xenofobe, oferind orientări autorităților naționale și organizațiilor societății civile și făcând schimb de bune practici cu acestea în contextul Grupului la nivel înalt al UE pentru combaterea rasismului, a xenofobiei și a altor forme de intoleranță. În ceea ce privește implementarea Codului de conduită privind combaterea discursului ilegal de incitare la ură din mediul online, Comisia a anunțat, în iunie, participarea site-ului de socializare în rețea LinkedIn. În octombrie, instituția a publicat rezultatele evaluării anuale privind implementarea codului de conduită, care arată că, deși rezultatele rămân pozitive, progresele au încetinit.

Strategia privind drepturile persoanelor cu handicap

Un număr de 87 de milioane de persoane din UE au o anumită formă de handicap. Orice persoană are dreptul inerent la o viață fără bariere, iar persoanele cu handicap au dreptul la șanse egale, la participarea în societate în condiții de egalitate cu ceilalți și la absența discriminării și a violenței.

50,8 % dintre persoanele cu handicap au un loc de muncă, în comparație cu 75 % dintre persoanele fără handicap.

28,4 % dintre persoanele cu handicap sunt expuse riscului de sărăcie și de excluziune socială, în comparație cu 17,8 % dintre persoanele fără handicap.

Numai 29,4 % dintre persoanele cu handicap obțin o diplomă universitară, comparativ cu 43,8 % dintre persoanele fără handicap.

52 % dintre persoanele cu handicap se simt discriminate.

Strategia UE privind drepturile persoanelor cu handicap 2021-2030 – adoptată în martie și publicată, de asemenea, într-o versiune ușor de citit – urmărește să asigure participarea deplină a acestora în societate. Strategia pe 10 ani abordează diversele provocări cu care se confruntă persoanele cu handicap. Ea stabilește o serie de acțiuni de consolidare a egalității în toate aspectele vieții cotidiene, cum ar fi o calitate decentă a vieții, o viață independentă cu respectarea pe deplin a drepturilor omului și a drepturilor Uniunii Europene, cum ar fi libera circulație și dreptul la vot. Strategia promovează, de asemenea, accesul egal la muncă, justiție, educație, asistență medicală, cultură, sport și turism, precum și protecția împotriva oricărei forme de discriminare.

Protejarea și promovarea drepturilor fundamentale în temeiul cartei

În decembrie, Comisia a adoptat „Raportul anual pe 2021 privind aplicarea Cartei drepturilor fundamentale a UE”, care s-a axat pe protejarea drepturilor fundamentale în era digitală. Comisia a lansat, de asemenea, o campanie de conștientizare cu privire la drepturile cetățenilor în temeiul cartei și la instanțele la care aceștia pot apela în cazul în care le sunt încălcate drepturile. Comisia a lansat o cerere de propuneri pentru promovarea și protejarea valorilor UE în temeiul programului „Cetățeni, egalitate, drepturi și valori”. Această cerere de propuneri în valoare de 51 de milioane de euro va sprijini organizațiile societății civile din Uniune în activitatea lor de protejare și promovare a drepturilor și valorilor fundamentale. Raportul și cererea de propuneri sunt rezultatele Strategiei privind consolidarea aplicării Cartei drepturilor fundamentale în UE a Comisiei din 2020.

Îmbătrânirea și demografia

Europa s-a confruntat și continuă să se confrunte cu schimbări demografice profunde. În ultimele cinci decenii, speranța de viață la naștere a crescut în Uniunea Europeană cu aproximativ 10 ani atât pentru femei, cât și pentru bărbați. Politicile trebuie să anticipeze și să abordeze această tendință, care transformă societățile și stilurile de viață. În ianuarie, Comisia a publicat Cartea verde privind îmbătrânirea populației, lansând o dezbatere publică privind oportunitățile și provocările îmbătrânirii. Abordarea bazată pe ciclul de viață din această carte verde reflectă impactul universal al îmbătrânirii asupra tuturor generațiilor și urmărește să găsească echilibrul adecvat între soluții durabile pentru sistemele noastre de protecție socială și echitatea și solidaritatea între generații.

În aprilie, Comisia a lansat Atlasul demografiei, un instrument interactiv menit să monitorizeze și să evalueze curentele demografice la nivelul UE, național și local. Acesta conține statistici și previziuni oficiale furnizate de Eurostat, noi date elaborate de Centrul Comun de Cercetare al Comisiei, precum și istorice ale datelor privind aspecte specifice care oferă o gamă largă de dovezi demografice, contribuind la plasarea analizei demografice în centrul procesului de elaborare a politicilor Uniunii. În iunie, Consiliul și Comisia au publicat rapoarte privind îngrijirea pe termen lung și adecvarea pensiilor, care descriu bunăstarea persoanelor în vârstă din Uniunea Europeană în următoarele decenii. Se preconizează că numărul persoanelor care ar putea avea nevoie de îngrijire pe termen lung în UE-27 va crește de la 30,8 milioane în 2019 la 38,1 milioane în 2050, în timp ce cheltuielile cu îngrijirea pe termen lung în UE sunt estimate să crească de la 1,7 % din PIB în 2019 la 2,5 % din PIB în 2050.

Doi lucrători umanitari discută în fața unui centru de primire.
Un nou centru de primire a refugiaților cofondat de Uniunea Europeană oferă condiții de primire sigure, în conformitate cu măsurile de prevenire a COVID-19 în districtul Kikuube din vestul Ugandei, 25 ianuarie 2021.

Promovarea intereselor și a valorilor europene în lume

Uniunea Europeană ca partener multilateral

Pandemia de COVID-19 a demonstrat din nou că abordarea „mai întâi țara mea” nu funcționează. Din acest motiv, Uniunea Europeană crede într-o abordare multilaterală pentru a face față provocărilor și problemelor comune cu care se confruntă umanitatea. Uniunea colaborează cu o serie de parteneri la nivel mondial în cadrul mai multor organizații multilaterale, instituții financiare și coaliții internaționale, pentru a le oferi cetățenilor din Europa și din întreaga lume o viață mai bună, mai sănătoasă și mai sigură. Sprijinirea unei ordini internaționale bazate pe norme este mai mult decât o credință fermă pentru Uniunea Europeană: multilateralismul a permis cea mai lungă perioadă de pace, stabilitate și progres la nivel mondial în direcția unei dezvoltări durabile.

Charles Michel, António Guterres și Ursula von der Leyen, cu măști pe față, în picioare în fața drapelului ONU.
De la stânga la dreapta: Charles Michel, președintele Consiliului European, António Guterres, secretarul general al Organizației Națiunilor Unite, și Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, au participat la cea de a 76-a sesiune a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite de la New York (Statele Unite), 20 septembrie 2021.

Principalele organizații multilaterale sunt martorele unei tendințe din ce în ce mai puternice către exercitarea dreptului de veto și încercarea de a câștiga puncte pe plan național, în detrimentul unei orientări către găsirea unui teren comun. Ca urmare, Consiliul de Securitate al ONU se confruntă cu o situație de blocaj, iar politicile Organizației Mondiale a Sănătății și ale Organizației Mondiale a Comerțului (OMC) sunt contestate.

Uniunea Europeană dorește și are nevoie ca aceste organizații să reușească. În contextul creșterii scepticismului public cu privire la beneficiile cooperării multilaterale, este esențial să se demonstreze de ce este în continuare relevantă și necesară colaborarea cu parteneri internaționali, cum ar fi ONU. Prin urmare, în 2021 Uniunea Europeană a continuat să sprijine eforturile secretarului general al ONU de a reforma sistemul multilateral și de a-l face adecvat scopului și a susținut în special punerea în aplicare a Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă.

În 2021, UE și ONU au colaborat în peste 170 de țări

Prevenirea și depășirea crizelor

Protecția persoanelor expuse riscului de război, boli și dezastre naturale

Sprijin pentru neproliferare și dezarmare

Combaterea foametei și a malnutriției

Construirea unor societăți democratice și favorabile incluziunii

Furnizarea de servicii esențiale

Sprijinirea creșterii economice durabile și a locurilor de muncă decente

Combaterea schimbărilor climatice

Combaterea pandemiei de COVID-19

În februarie, Uniunea Europeană și-a prezentat așteptările și ambițiile pentru sistemul multilateral într-o comunicare comună care promovează modernizarea instituțiilor-cheie și sprijină dezvoltarea de noi norme globale și instituirea unor platforme de cooperare în domenii precum impozitarea, domeniul digital și inteligența artificială.

Josep Borrell pozează pentru o fotografie împreună cu alți șapte funcționari guvernamentali, în spatele unor standuri inscripționate cu logoul G 7, cu drapele pe fundal, dintre care pot fi recunoscute cele ale UE, Italiei, Regatului Unit și Statelor Unite.
Josep Borrell, Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate și vicepreședinte al Comisiei Europene (dreapta), la reuniunea G7 a miniștrilor afacerilor externe și dezvoltării dedicată discutării provocărilor geopolitice și în materie de securitate, împreună cu (de la stânga la dreapta) Teodoro L. Locsin, secretarul de stat filipinez pentru afaceri externe, Annalena Baerbock, ministrul federal german al afacerilor externe, Luigi Di Maio, ministrul italian al afacerilor externe și cooperării internaționale, Liz Truss, ministrul afacerilor externe, Commonwealth-ului și dezvoltării din Regatul Unit și Mélanie Joly, ministrul canadian al afacerilor externe. Liverpool (Regatul Unit), 12 decembrie 2021.

Asumarea rolului de lider în forurile multilaterale

Uniunea Europeană este un motor important al cooperării internaționale. În 2021, a continuat să fie vârf de lance în urmărirea unor obiective ambițioase în materie de durabilitate în perspectiva Conferinței ONU privind schimbările climatice COP26 de la Glasgow (Regatul Unit) (a se vedea capitolul 2) și a Conferinței ONU privind biodiversitatea de la Kunming (China) și să ocupe un loc de frunte la nivel mondial în ceea ce privește punerea în aplicare a obiectivelor de dezvoltare durabilă ale ONU.

În luna mai, Uniunea, alături de Președinția italiană a G20, a găzduit Summitul mondial în domeniul sănătății, care a culminat cu o declarație de principii menită să ghideze acțiunile globale în materie de sănătate în următorii ani. În cadrul Summitului liderilor G7 desfășurat în iunie în Cornwall (Regatul Unit), tema redresării globale în urma pandemiei a fost o prioritate pe ordinea de zi, iar Uniunea a adoptat o poziție de lider în această privință. Liderii G7 au promis 1 miliard de doze de vaccin pentru țările cu venituri mici și medii și s-au angajat să accelereze producția și livrarea vaccinurilor la nivel mondial.

Liderii G20 pozează pentru o fotografie de grup.
Charles Michel, președintele Consiliului European, și Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, împreună cu alți lideri ai G20 la Summitul G20 de la Roma (Italia), 30 și 31 octombrie 2021.
Paolo Gentiloni discută cu Janet Yellen, așezați în fața steagurilor Uniunii Europene și Statelor Unite ale Americii.
Paolo Gentiloni, comisarul european pentru economie (dreapta), împreună cu Janet Yellen, secretarul Trezoreriei SUA. Londra (Regatul Unit), 5 iunie 2021. Relațiile UE-SUA au fost esențiale în negocierile care au condus la acordul din iulie pentru asigurarea unei impozitări mai echitabile a companiilor multinaționale.

La Summitul G20 din octombrie de la Roma (Italia), liderii G20 au aprobat o propunere din partea miniștrilor lor de finanțe de stabilire a unei rate minime de impozitare la nivel mondial de cel puțin 15 % pentru corporațiile multinaționale. A fost un acord revoluționar între 136 de jurisdicții, după mulți ani de negocieri. El va garanta, în același timp, că cele mai profitabile companii multinaționale din lume plătesc taxe în țările în care își generează veniturile, nu numai în țările în care își au sediul.

Frans Timmermans și Shinjirō Koizumi, cu măști pe față, se salută atingându-și pumnii și privesc către obiectiv.
Frans Timmermans, vicepreședinte executiv al Comisiei Europene responsabil cu Pactul verde european (dreapta), împreună cu Shinjirō Koizumi, ministrul japonez al mediului, la reuniunea ministerială comună G20 privind clima și energia. Napoli (Italia), 22 iulie 2021.

La 28 și 29 iunie, Josep Borrell, Înaltul Reprezentant, a participat la primele reuniuni ministeriale cu prezență fizică desfășurate în cadrul Președinției italiene a G20 la Matera, în Italia. Acestea au fost urmate de o reuniune comună a miniștrilor afacerilor externe și dezvoltării, la care a participat Jutta Urpilainen, comisarul pentru parteneriate internaționale. Miniștrii de externe au discutat despre multilateralism și guvernanța globală, precum și despre modalitățile de a combate împreună pandemia și de a reconstrui pe baze mai solide. Miniștrii au discutat, de asemenea, despre modalitățile de redinamizare a obiectivelor de dezvoltare durabilă, în special în Africa.

Pacea și securitatea

Într-un mediu global dificil, UE trebuie să își consolideze capacitatea de a preveni conflictele și de a consolida pacea și securitatea la nivel internațional. Prin intermediul noului Instrument european pentru pace (IEP), UE își asumă mai multă responsabilitate în calitate de furnizor de securitate la nivel mondial. Instrumentul va finanța costurile comune ale misiunilor și operațiilor militare din cadrul politicii de securitate și apărare comune, precum și măsurile de asistență pentru sprijinirea partenerilor în chestiuni militare și de apărare. Asistența poate fi acordată partenerilor din întreaga lume care se confruntă cu provocări majore în materie de securitate și pe care statele membre ale UE decid să îi sprijine.

Instrumentul european pentru pace va maximiza impactul, eficacitatea și durabilitatea acțiunii externe globale a UE privind pacea și securitatea:

asigurarea disponibilității finanțării UE pe o bază fiabilă și previzibilă;

răspuns rapid în situații de criză și furnizarea de asistență de urgență;

furnizarea de sprijin pe termen lung pentru consolidarea capacităților partenerilor UE.

Instrumentul european pentru pace este un nou fond, în valoare de 5 miliarde EUR, finanțat în afara bugetului UE pentru o perioadă de 7 ani (2021-2027), care:

creează un instrument unic pentru finanțarea tuturor acțiunilor din cadrul politicii externe și de securitate comune în domeniul militar și al apărării;

înlocuiește mecanismul Athena și Instrumentul financiar pentru pace în Africa, preluând aspectele militare și de apărare acoperite anterior de aceste instrumente.

Josep Borrell, Înaltul Reprezentant, împreună cu statele membre, a continuat lucrările privind elaborarea Busolei strategice. Aceasta stabilește o viziune în materie de securitate și apărare pentru următorii 5-10 ani și prezintă propuneri concrete de acțiuni ale Uniunii Europene în cadrul mai multor dimensiuni ale securității și apărării, de la gestionarea crizelor și reziliență la capabilități și parteneriate. Primul proiect al Busolei strategice a fost prezentat de Înaltul Reprezentant statelor membre în noiembrie 2021 și se preconizează că va fi adoptat în martie 2022.

Dezvoltare și ajutor umanitar

Uniunea Europeană și cele 27 de state membre ale sale și-au sporit în mod semnificativ asistența acordată țărilor partenere în 2020, ajungând la 66,8 miliarde de euro. UE este cel mai mare donator de ajutor din lume, furnizând 46 % din asistența mondială.

În 2021, Uniunea a alocat peste 2,1 miliarde de euro sub formă de ajutor umanitar, inclusiv pentru a răspunde nevoilor urgente generate de pandemia de COVID-19. Zborurile din cadrul podului aerian umanitar organizate de UE au livrat peste 20 de tone de ajutor umanitar către Mozambic și peste 177 de tone către Haiti, în urma cutremurului devastator din această țară.

Câțiva lucrători umanitari inspectează un transport de mărfuri.
La 14 august 2021, un cutremur masiv a lovit Haiti. A distrus clădiri și locuințe, a deteriorat grav spitalele și școlile și a perturbat rețelele de apă și circulația pe drumuri și poduri. Uniunea Europeană s-a mobilizat rapid și a trimis sprijin acestei țări, deja extrem de fragilă.
Uniunea a alocat finanțare umanitară în valoare de 3 milioane de euro pentru a răspunde celor mai urgente nevoi ale comunităților afectate. De asemenea, UE a organizat trei operațiuni în cadrul podului aerian umanitar, furnizând materiale vitale pentru Haiti, și a coordonat asistența furnizată de statele membre și canalizată prin intermediul mecanismului de protecție civilă al Uniunii.
Un avion în curs de a fi încărcat, în fața căruia se poate vedea un palet inscripționat cu drapelul UE.
În vara anului 2021, Uniunea Europeană a organizat un pod aerian umanitar către Mozambic. Trei zboruri au furnizat provinciei Cabo Delgado ajutorul umanitar atât de necesar, inclusiv donații din Italia și Portugalia, imediat după ce zona a cunoscut o creștere a violenței.

Uniunea a sprijinit persoanele vulnerabile prin furnizarea de asistență vitală în țări afectate de conflicte, cum ar fi Afganistan, Etiopia și Yemen. UE a continuat să sprijine persoanele vulnerabile din Siria, precum și refugiații sirieni din Turcia și din alte țări din regiune.

Pentru a răspunde unor provocări fără precedent cu care se confruntă acțiunile umanitare, Comisia a adoptat, în martie, o perspectivă strategică reînnoită pentru a consolida impactul umanitar al Uniunii la nivel mondial și pentru a continua să își asume un rol de lider. Comunicarea privind acțiunea umanitară a UE a propus acțiuni-cheie pentru o utilizare mai eficientă a resurselor, pentru furnizarea mai rapidă a ajutorului umanitar prin sprijinirea partenerilor umanitari, inclusiv prin instituirea unei capacități de răspuns umanitar european utilizând o abordare de tip Echipa Europa, pentru extinderea bazei de donatori în interiorul și în afara Europei și pentru abordarea cauzelor profunde ale crizelor prin furnizarea de ajutor umanitar în strânsă colaborare cu organizațiile de dezvoltare și de consolidare a păcii. Comunicarea a propus măsuri concrete pentru a plasa în mod consecvent respectarea dreptului internațional umanitar în centrul acțiunii externe a Uniunii Europene și a stabilit planuri de gestionare a impactului umanitar dramatic al schimbărilor climatice.

Între 2021 și 2027, Instrumentul de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională – Europa în lume, cu o finanțare de 79,5 miliarde de euro – din care 60,39 miliarde de euro pentru programele geografice –, va finanța cooperarea Uniunii cu țările terțe (cu excepția beneficiarilor programelor de preaderare și a țărilor și teritoriilor de peste mări).

Instrumentul de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională – Europa în lume va fi principalul instrument de finanțare al UE pentru a contribui la eradicarea sărăciei și la promovarea dezvoltării durabile, a prosperității și a stabilității.

Mai multe fonduri pentru acțiunea externă a UE

Simplificare: mai puține instrumente, iar Fondul european de dezvoltare devine parte a bugetului

Flexibilitate pe bază multianuală, pentru a reacționa la circumstanțele în schimbare

Consolidarea transparenței și a controlului democratic

Harta prezintă contribuțiile Instrumentului de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională – Europa în lume (I V C D C I Europa în lume), defalcate pe zone geografice.

Pilonul geografic al Instrumentului de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională – Europa în lume (I V C D C I Europa în lume), cu un buget de 60,39 miliarde de euro, va promova dialogul și cooperarea cu țările din afara UE. Fiecare pachet regional va fi adaptat la nevoile și prioritățile țărilor și regiunilor respective și va reflecta prioritățile strategice ale UE. Prin I V C D C I Europa în lume, UE va aloca cel puțin 19,32 miliarde de euro pentru țările din vecinătate, adică pentru țările din Europa de Est și Africa de Nord, cel puțin 29,18 miliarde de euro pentru Africa Subsahariană, 8,49 miliarde de euro pentru Asia și Pacific și 3,39 miliarde de euro pentru America și Zona Caraibilor. Harta prezintă, de asemenea, țările care intră sub incidența instrumentului de asistență pentru preaderare și a instrumentului de cooperare cu țările și teritoriile de peste mări.

UE utilizează noul Fond european pentru dezvoltare durabilă Plus pentru a integra Instrumentul de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională – Europa în lume (IVCDCI-Europa în lume). Fondul va sprijini în continuare investiții din țările partenere care, altfel, nu s-ar putea realiza.

Promovarea drepturilor omului și a democrației în întreaga lume

Planul de acțiune pentru egalitatea de gen, adoptat în noiembrie 2020, se axează pe a transforma egalitatea de gen și emanciparea femeilor și fetelor într-o prioritate a acțiunii externe a Uniunii Europene. Până în 2025, 85 % din noile inițiative ale Uniunii ar trebui să contribuie la atingerea acestui obiectiv.

La Summitul mondial privind educația din luna iulie de la Londra (Regatul Unit), Uniunea Europeană și statele sale membre, în calitate de Echipa Europa, s-au angajat să contribuie cu 1,7 miliarde de euro la Parteneriatul mondial pentru educație, cu scopul de a facilita transformarea sistemelor de educație în beneficiul a peste 1 miliard de fete și băieți dintr-un număr de până la 90 de țări și teritorii. Aceasta reprezintă cea mai mare contribuție în cadrul parteneriatului.

În decembrie, președinta von der Leyen a reprezentat Comisia Europeană la Summitul pentru democrație găzduit de președintele Statelor Unite, Joe Biden. Summitul a reunit lideri ai guvernelor, ai societății civile și ai sectorului privat în efortul de a prezenta o agendă pozitivă pentru reînnoirea democratică și de a face față celor mai mari amenințări cu care se confruntă democrațiile în prezent, prin acțiuni colective. Tot în decembrie, președinta von der Leyen a anunțat noul program „Europa globală” pentru drepturile omului și democrație, în valoare de 1,5 miliarde de euro.

În 2021, Uniunea Europeană a utilizat pentru prima dată regimul mondial de sancțiuni în materie de drepturi ale omului pe care îl adoptase în decembrie 2020. Au fost emise sancțiuni împotriva unor persoane și entități din China, Coreea de Nord, Eritreea, Libia, Rusia și Sudanul de Sud. Acestea sunt responsabile de încălcări grave ale drepturilor omului și de abuzuri grave împotriva drepturilor omului, de la tortură, execuții extrajudiciare și asasinate până la dispariția forțată a persoanelor, arestări sau detenții arbitrare și utilizarea sistematică a muncii forțate.

Observarea alegerilor continuă să fie o dovadă foarte vizibilă a angajamentului Uniunii Europene de a sprijini procesele democratice. În 2021, în pofida constrângerilor cauzate de COVID-19, Uniunea a desfășurat șase misiuni de observare a alegerilor în Honduras, Irak, Kosovo (această denumire nu aduce atingere pozițiilor privind statutul și este conformă cu RCSONU 1244/1999, precum și cu Avizul CIJ privind Declarația de independență a Kosovo), Gambia, Venezuela și Zambia. Au fost organizate și misiuni de mai mică dimensiune desfășurate de experți electorali, precum și misiuni de monitorizare, în peste 10 țări, cu scopul de a analiza alegerile, de a evalua progresele înregistrate în implementarea recomandărilor anterioare ale Uniunii și de a contribui la îmbunătățirea condițiilor pentru viitoarele procese electorale. Ținând seama de noile provocări la adresa democrației care decurg din tehnologiile digitale, au fost introduse elemente inovatoare în observarea alegerilor de către Uniunea Europeană, pentru a analiza dimensiunea online a tuturor proceselor electorale. Totodată, Comisia a aprobat și promovează la nivel internațional orientări comune privind observarea campaniilor online și bunele practici pentru tehnologiile electorale.

Dimensiunea arctică

Material video care explică necesitatea unei noi politici a UE privind regiunea arctică.
VIDEO: Noua politică a UE privind regiunea arctică – explicații.

În octombrie, Uniunea Europeană și-a actualizat politica privind regiunea arctică, pentru a se concentra asupra acțiunilor climatice și a protecției mediului, precum și asupra locurilor de muncă ecologice și a intensificării cooperării internaționale în regiunea arctică, inclusiv cu privire la inițiativele științifice europene. În noiembrie, Comisia și Serviciul European de Acțiune Externă au organizat un forum privind regiunea arctică și un dialog cu populațiile indigene pentru a afla care sunt nevoile și perspectivele locuitorilor din regiune. În acest mod, Uniunea își sporește implicarea în regiunea arctică și își aliniază acțiunile la obiectivele Pactului verde european și la rolul său geopolitic în lume. Uniunea Europeană va continua să colaboreze cu partenerii săi pentru a se asigura că regiunea arctică rămâne o regiune pașnică, în care există o cooperare internațională eficace.

Oceanele

În cadrul Forumului internațional pentru guvernanța oceanelor din 2021, Uniunea Europeană și-a prezentat recomandările privind durabilitatea oceanelor. Guvernanța internațională a oceanelor joacă un rol esențial în stoparea pierderii biodiversității și în combaterea schimbărilor climatice. Comisia Europeană a anunțat că va actualiza Agenda UE privind guvernanța internațională a oceanelor în 2022, pentru a se asigura că rămâne adecvată scopului.

În aprilie și septembrie, Virginijus Sinkevičius, comisarul pentru mediu, oceane și pescuit, a găzduit reuniuni ministeriale dedicate consolidării sprijinului pentru desemnarea de noi zone marine protejate în Oceanul Antarctic. Reuniunile au avut loc înaintea celei de a 40-a reuniuni anuale a Comisiei pentru conservarea faunei și florei marine din Antarctica din octombrie și au servit la coordonarea acțiunilor cosponsorilor.

Global Gateway

În decembrie, Uniunea Europeană a lansat Global Gateway, o nouă inițiativă de dezvoltare a unor conexiuni inteligente, curate și sigure în sectorul digital, în sectorul energetic și în cel al transporturilor și de consolidare a sistemelor de sănătate, educație și cercetare din întreaga lume. Pandemia de COVID-19 a scos la iveală lacune în infrastructura globală, contribuind la perturbarea lanțurilor de aprovizionare și la o penurie de bunuri medicale și de alte tipuri, cu consecințe umane și economice semnificative. Tranziția verde și cea digitală creează, de asemenea, nevoi suplimentare în materie de infrastructură. Global Gateway va permite dezvoltarea unei infrastructuri durabile și de înaltă calitate, asigurând în același timp sustenabilitatea financiară, cu finanțare din partea Uniunii Europene, a statelor sale membre și a instituțiilor financiare europene (Echipa Europa) și cu participarea sectorului privat. Scopul său este de a mobiliza investiții în valoare totală de până la 300 de miliarde de euro între 2021 și 2027.

Îmbunătățirile aduse infrastructurii fizice (de exemplu, mai multe cabluri de fibră optică) vor fi completate de condiții comerciale favorabile întreprinderilor și de convergența reglementărilor, pentru a reduce barierele din sistemul global de livrare. Valorile democratice, parteneriatele egale, buna guvernanță, neutralitatea climatică și securitatea vor orienta toate cheltuielile din cadrul Global Gateway, în conformitate cu principiile acțiunii externe a Uniunii Europene privind drepturile omului, cu obiectivele de dezvoltare durabilă și cu obiectivele Acordului de la Paris.

Infograficul prezintă principalele domenii de parteneriat ale inițiativei global gateway.

Prin intermediul global gateway, UE va sprijini un internet deschis și sigur, investiții și norme care să pregătească terenul pentru tranziția către o energie curată, precum și pentru toate modurile de transport ecologic, inteligent și sigur. UE va contribui, de asemenea, la consolidarea lanțurilor de aprovizionare și a producției locale de vaccinuri și va investi într-o educație de înaltă calitate, cu un accent special asupra fetelor, femeilor și grupurilor vulnerabile.

Inițiativa „Global Gateway” – domenii-cheie de parteneriat.

Comerț

Raportul Comisiei din 2021 privind comerțul și ocuparea forței de muncă a constatat că peste 38 de milioane de locuri de muncă din UE sunt sprijinite de exporturile Uniunii, o cifră cu 11 milioane mai mare față de acum un deceniu. Aceste locuri de muncă sunt, în medie, cu 12 % mai bine remunerate decât cele din cadrul economiei în ansamblul ei.

În februarie, Comisia a prezentat o strategie pentru o politică comercială deschisă, durabilă și fermă. Aceasta consideră a fi o prioritate reforma majoră a OMC, pentru a include angajamente globale privind comerțul și clima, noi norme pentru comerțul digital, norme consolidate de combatere a denaturărilor concurenței și restabilirea sistemului său de soluționare obligatorie a litigiilor.

Noua strategie se axează, de asemenea, pe consolidarea capacității comerțului de a sprijini tranziția digitală și tranziția climatică. Ea va contribui la realizarea obiectivelor Pactului verde european prin promovarea tranziției verzi cu ajutorul acordurilor comerciale, al sistemului generalizat de preferințe și al angajamentelor din cadrul OMC. În același timp, noua strategie va elimina barierele comerciale nejustificate din economia digitală pentru a valorifica beneficiile oferite de tehnologiile digitale în domeniul comerțului. Prin consolidarea alianțelor sale, cum ar fi parteneriatul transatlantic, împreună cu un accent mai puternic pe țările învecinate și pe Africa, Uniunea Europeană va fi mai în măsură să modeleze schimbările globale.

În paralel, Uniunea a adoptat o abordare mai fermă în ceea ce privește punerea în aplicare și asigurarea respectării acordurilor sale comerciale, combaterea practicilor comerciale neloiale, apărarea valorilor și standardelor europene în străinătate, sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii pentru a utiliza acordurile comerciale ale UE și abordarea preocupărilor legate de durabilitate.

În 2021, Uniunea Europeană a participat la o serie de negocieri prioritare în cadrul OMC. Negocierile privind subvențiile pentru pescuit sunt singurele negocieri în curs care includ toți membrii OMC și, prin urmare, sunt extrem de importante. În paralel, Uniunea a propus o inițiativă pentru a menține deschise lanțurile de aprovizionare pentru bunurile și vaccinurile legate de COVID-19, prin limitarea restricțiilor inutile la export și prin stimularea producției și distribuției de vaccinuri. În fine, UE a propus să se acorde prioritate angajamentului de a identifica modalitățile prin care normele OMC pot stimula și mai mult durabilitatea mediului și pot atenua schimbările climatice.

Deși cea de a 12-a conferință ministerială a OMC a fost, din păcate, amânată, acest lucru nu a afectat progresele înregistrate. În 2021, Uniunea Europeană, împreună cu alți 67 de membri ai OMC, a încheiat un acord de simplificare a comerțului cu servicii, așa-numita inițiativă comună privind reglementarea internă a serviciilor. Acesta este primul rezultat înregistrat de OMC în domeniul comerțului cu servicii după o lungă perioadă, iar primele estimări arată că acordul va reduce costurile comerțului mondial cu servicii cu peste 150 de miliarde de dolari pe an. De asemenea, Uniunea s-a alăturat la trei noi inițiative în domeniul comerțului și mediului și al comerțului și climei.

Sistemul generalizat de preferințe tarifare

În septembrie, Comisia a adoptat o propunere legislativă de reformare a sistemului generalizat de preferințe al UE pentru perioada 2024-2034. Sistemul sprijină economiile țărilor în curs de dezvoltare prin reducerea sau eliminarea tarifelor la exporturile lor către Uniunea Europeană și prin facilitarea unei participări și implicări sporite a acestora în lanțurile valorice globale. Propunerea referitoare la un nou regulament face ca sistemul să se concentreze și mai mult pe reducerea sărăciei și pe dezvoltarea oportunităților de export ale țărilor care au cel mai mult nevoie de sprijin. De asemenea, propunerea extinde lista convențiilor privind drepturile omului și drepturile lucrătorilor, mediul și buna guvernanță pe care țările beneficiare trebuie să le respecte și facilitează posibilitatea retragerii preferințelor UE ca răspuns la încălcările grave și sistematice ale acestor convenții.

Negocieri comerciale în curs/noi

Consolidarea relațiilor comerciale cu Asia și Africa a rămas o prioritate în 2021. Uniunea Europeană își aprofundează acordurile existente cu Africa de Est și de Sud și negociază un acord de facilitare a investițiilor cu Angola. În regiunea Asia-Pacific, au continuat negocierile cu Australia, Chile, Indonezia și Noua Zeelandă.

În luna mai, UE și India au convenit să reia negocierile privind un acord comercial echilibrat, ambițios, cuprinzător și reciproc avantajos și să lanseze negocieri atât cu privire la un acord de sine stătător privind protecția investițiilor, cât și cu privire la un acord privind indicațiile geografice.

Instrumentul pentru descurajarea și contracararea acțiunilor coercitive desfășurate de țări din afara UE

Valdis Dombrovskis ține un discurs la tribună.
Valdis Dombrovskis, vicepreședinte executiv al Comisiei Europene responsabil cu o economie în serviciul cetățenilor și comisar pentru comerț, la o conferință de presă în cadrul căreia a prezentat noul instrument propus pentru a contracara utilizarea coerciției economice de către țările din afara UE. Bruxelles (Belgia), 8 decembrie 2021.

Coerciția economică se referă la situații specifice în care o țară din afara UE încearcă să exercite presiuni asupra Uniunii sau asupra statelor sale membre pentru a face o anumită alegere în materie de politică, prin măsuri formale sau informale, cum ar fi impunerea de tarife sau oprirea transporturilor. În decembrie, Comisia a propus un nou instrument pentru a descuraja sau, dacă este necesar, pentru a contracara coerciția economică. Instrumentul anticoerciție este conceput pentru a detensiona relațiile economice și a determina stoparea unor măsuri coercitive specifice prin intermediul dialogului, ca prim pas. Cu toate acestea, atunci când nu există nicio altă modalitate de a combate intimidarea economică, răspunsul Uniunii Europene poate consta în măsuri fără caracter obligatoriu (negocieri, determinarea acțiunii țării din afara UE ca fiind coercitivă) sau, în ultimă instanță, în contramăsuri sub formă de restricții comerciale, de investiții sau de altă natură.

Controlul exporturilor de produse cu dublă utilizare

În 2021, Uniunea Europeană și-a consolidat capacitatea de a reacționa în fața noilor riscuri de securitate generate de tehnologiile emergente. Noul Regulament privind controlul exporturilor, intrat în vigoare în septembrie, a înăsprit controalele privind comerțul cu produse cu dublă utilizare – bunuri și tehnologii civile cu posibile utilizări militare sau de securitate –, consolidând în același timp capacitatea UE de a proteja drepturile omului și de a sprijini lanțurile de aprovizionare sigure pentru produse strategice.

Noul cadru permite Uniunii Europene să instituie o serie de măsuri importante pentru a pune în comun expertiza și a aborda provocări specifice, în special în ceea ce privește supravegherea cibernetică – în cazul căreia sunt în pregătire orientări privind diligența necesară –, dar și tehnologiile emergente cu dublă utilizare în domenii precum tehnica de calcul avansată.

Examinarea investițiilor străine directe

Astăzi, mai mult ca oricând, deschiderea Uniunii Europene față de investițiile străine directe trebuie să fie echilibrată prin instrumente adecvate de examinare pentru a ne proteja securitatea și ordinea publică. Statele membre și Comisia colaborează îndeaproape pentru a se asigura că orice astfel de investiție care ar putea prezenta un risc în materie de securitate pentru statele membre ale Uniunii sau pentru activele critice ale UE este examinată corespunzător. Primul raport anual privind examinarea investițiilor străine directe a fost publicat în noiembrie 2021.

Cercetarea și inovarea

În luna mai, Comisia a adoptat o comunicare privind abordarea sa globală în materie de cercetare și inovare. Noua strategie se bazează pe două obiective principale. În primul rând, ea vizează crearea unui mediu de cercetare și inovare bazat pe valori comune și norme convenite de comun acord și deschis pentru a-i ajuta pe cercetătorii și inovatorii din întreaga lume să colaboreze în cadrul unor parteneriate multilaterale și să găsească soluții la provocările globale. În al doilea rând, strategia urmărește să asigure reciprocitatea și condiții de concurență echitabile în cooperarea internațională în domeniul cercetării și inovării. Acțiunile includ sprijin oferit cercetătorilor și organizațiilor acestora pentru a contribui la accelerarea dezvoltării durabile și favorabile incluziunii în țările cu venituri mici și medii, inclusiv prin intermediul unei ambițioase „inițiative pentru Africa” în cadrul programului Orizont Europa, menită să consolideze cooperarea cu țările africane. Programul de lucru Orizont Europa pentru 2021 și 2022 include aproximativ 40 de teme, cu un buget de aproximativ 350 de milioane de euro, în cadrul cererilor de propuneri care sunt deosebit de relevante pentru cooperarea cu Africa.

Africa

Pe parcursul anului 2021, Uniunea Europeană a continuat să colaboreze îndeaproape cu partenerii săi din Africa pe baza comunicării comune privind o strategie cuprinzătoare pentru Africa, adoptată în 2020. Miniștrii afacerilor externe din Africa și din Uniunea Europeană s-au reunit la Kigali (Rwanda) în octombrie pentru a face un bilanț al parteneriatului Africa-UE și pentru a defini prioritățile comune înainte de următorul Summit Uniunea Europeană-Uniunea Africană din februarie 2022. Aceștia au convenit să continue cooperarea legată de răspunsul la pandemia de COVID-19, inclusiv în ceea ce privește accesul la vaccinuri, redresarea economică, investițiile în dubla tranziție verde și digitală, pacea, securitatea și guvernanța, precum și migrația și mobilitatea.

Forumul de afaceri UE-Africa din aprilie a reunit peste 3 000 de participanți – inclusiv reprezentanți ai guvernelor, lideri din domeniul afacerilor și investitori – din Africa și Europa. Aceștia au discutat despre modalitățile de accelerare a tranziției către energia verde în Africa, de extindere a accesului la energie și, implicit, de creare a locurilor de muncă și de redresare economică durabilă în urma pandemiei de COVID-19. Prin seriile de dezbateri online Africa-UE, factorii de decizie, reprezentanții societății civile și reprezentanții tinerilor de pe ambele continente au avut șansa de a-și exprima opiniile cu privire la prioritățile viitoare.

Echipa Europa sprijină producția locală și accesul la vaccinuri, medicamente și tehnologii medicale în Africa. Acest sprijin este susținut de o finanțare de 1 miliard de euro de la bugetul Uniunii și de la instituțiile europene de finanțare a dezvoltării, precum și de cooperarea dintre Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor și centrele africane de control și prevenire a bolilor.

Robert Dussey gesticulând în timpul unui discurs la tribună, alături de Jutta Urpilainen, care îl privește zâmbitoare.
Jutta Urpilainen, comisarul european pentru parteneriate internaționale (dreapta), și Robert Dussey, ministrul togolez al afacerilor externe, al integrării africane și al togolezilor de peste hotare, președintele Grupului central de negociere și negociator-șef al Organizației statelor din Africa, Zona Caraibilor și Pacific (OSACP), au participat la ceremonia de parafare a noului Acord de parteneriat OSACP-UE (denumit și Acordul post-Cotonou). Bruxelles (Belgia), 15 aprilie 2021.

La 15 aprilie 2021, a fost parafat un nou acord de parteneriat între Uniunea Europeană și membrii Organizației statelor din Africa, Zona Caraibilor și Pacific. Acesta stabilește un cadru pe 20 de ani pentru relațiile politice și economice și prioritățile în materie de cooperare. Acordul conține, de asemenea, un protocol substanțial și extins pentru Africa – unul dintre cele trei protocoale regionale –, cu accent pe nevoile specifice ale continentului.

Pilonul geografic al Instrumentului de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională – Europa în lume promovează dialogul și cooperarea cu țările din afara UE. Bugetul de 60,39 miliarde de euro alocat acestui pilon al instrumentului include cel puțin 29,18 miliarde de euro pentru Africa Subsahariană (pentru perioada 2021-2027).

Etiopia

Pe parcursul anului 2021, UE a continuat să monitorizeze îndeaproape situația din Etiopia. Conflictul din regiunea Tigray a condus la o criză umanitară devastatoare, subminând integritatea teritorială și stabilitatea țării și afectând întreaga regiune. Din cauza violențelor, aproape 3 milioane de persoane au fost nevoite să își părăsească locuințele, iar peste 5 milioane de persoane au avut nevoie urgentă de asistență umanitară. În decembrie, Uniunea Europeană a solicitat încetarea necondiționată a focului și a îndemnat toate părțile să se angajeze într-un dialog național transparent și incluziv. Asigurarea protecției civililor și asigurarea accesului neîngrădit la ajutor umanitar rămân priorități-cheie. Uniunea sprijină eforturile de mediere regionale și ale Uniunii Africane, conduse de Olusegun Obasanjo, Înaltul Reprezentant pentru Cornul Africii. UE rămâne pregătită să utilizeze toate instrumentele sale de politică externă, inclusiv măsurile restrictive, pentru a promova pacea și aderarea la dreptul internațional umanitar și dreptul internațional al drepturilor omului și pentru a contribui la încetarea conflictelor. În 2021, Uniunea Europeană a alocat peste 85,2 milioane de euro pentru proiecte umanitare în Etiopia, inclusiv 48 de milioane de euro special pentru persoanele afectate de conflictul din nordul Etiopiei.

Sahel

Uniunea Europeană este unul dintre cei mai mari furnizori de ajutor umanitar pentru țările africane din regiunea Sahel. În decembrie, UE a alocat regiunii fonduri umanitare suplimentare în valoare de 15 milioane de euro, ca răspuns la criza alimentară fără precedent care a afectat peste 8,7 milioane de persoane din Burkina Faso, Mali, Mauritania și Niger. Pe parcursul anului, UE a alocat regiunii Sahel o sumă totală de 237,4 milioane de euro. O parte din această finanțare a fost utilizată pentru a contribui la soluționarea crizei alimentare cu care regiunea se confruntă pentru al patrulea an consecutiv și care afectează în principal populația din zonele marcate de conflicte. În iunie, UE și-a reafirmat sprijinul pentru eforturile țărilor din G5 Sahel (Burkina Faso, Ciad, Mali, Mauritania și Niger) de consolidare a guvernanței, a statului de drept și a furnizării de servicii publice pe teritoriile lor.

Liderii europeni au condamnat cu fermitate lovitura de stat care a avut loc în Mali la 24 mai 2021 și au declarat că UE este pregătită să ia în considerare măsuri restrictive specifice. În decembrie, Consiliul a instituit un cadru autonom de sancțiuni împotriva celor responsabili de amenințarea păcii, securității și stabilității în Mali sau de obstrucționarea implementării tranziției politice a acestei țări.

Charles Michel, cu mască pe față, ascultă explicațiile în timpul unei vizite la Institutul Pasteur.
Charles Michel, președintele Consiliului European (centru), vizitează Institutul Pasteur. Dakar (Senegal), 6 decembrie 2021. Vizita a avut loc cu ocazia Forumului internațional de la Dakar privind pacea și securitatea în Africa, desfășurat la 5 și 6 decembrie 2021.

Balcanii de Vest și extinderea

Angajamentul Uniunii Europene față de perspectiva europeană a regiunii și față de procesul de extindere a fost reconfirmat în cadrul Summitului UE-Balcanii de Vest desfășurat la Brdo pri Kranju (Slovenia) în octombrie 2021. Comisia a început să pună în aplicare metodologia de extindere revizuită, care se reflectă și în pachetul de extindere din 2021 al Comisiei, adoptat la 19 octombrie, în Planul economic și de investiții pentru regiune și în cadrul juridic al Instrumentului de asistență pentru preaderare.

Planul economic și de investiții pentru Balcanii de Vest reprezintă un pachet substanțial care mobilizează investiții de până la 30 de miliarde de euro în următorii 7 ani, reprezentând o treime din produsul intern brut al regiunii. Instrumentul de asistență pentru preaderare va fi principala sursă de finanțare pentru acest plan, contribuind la redresarea pe termen lung după pandemie, stimulând creșterea economică și convergența și sprijinind reformele necesare pentru a avansa în direcția aderării la Uniunea Europeană.

În cadrul Summitului UE-Balcanii de Vest, liderii au lansat Agenda pentru Balcanii de Vest privind inovarea, cercetarea, educația, cultura, tineretul și sportul. Aceasta va promova excelența științifică și reforma sistemelor de învățământ din regiune, va crea noi oportunități pentru tineri și va contribui la prevenirea exodului creierelor. Totodată, liderii au aprobat elaborarea foii de parcurs privind roamingul între UE și Balcanii de Vest, pe baza principiului „Roam Like at Home” – roaming gratuit în regiune –, care a intrat în vigoare la 1 iulie.

Albania și Macedonia de Nord au continuat să îndeplinească condițiile pentru lansarea oficială a negocierilor de aderare. Uniunea Europeană a salutat deschiderea negocierilor din cadrul clusterului 4 privind „Agenda verde și conectivitatea durabilă” cu Serbia în luna decembrie și a organizat două conferințe politice interguvernamentale cu Muntenegru.

Politica de vecinătate

Vecinătatea sudică

Olivér Várhelyi și Hala Zayed, așezați unul lângă celălalt, în timpul unei discuții.
Olivér Várhelyi, comisarul european pentru vecinătate și extindere (stânga), în timpul unei întâlniri cu Hala Zayed, ministrul egiptean al sănătății. Cairo (Egipt), 24 octombrie 2021. În timpul vizitei sale, comisarul a participat, de asemenea, la Săptămâna apei de la Cairo și a vizitat unele proiecte finanțate de UE.

În februarie, Comisia Europeană și Înaltul Reprezentant au adoptat noua agendă pentru Mediterana cu scopul de a reînnoi parteneriatul cu vecinătatea sa sudică. Agenda reiterează importanța unui dialog politic actualizat și intensificat în întreaga zonă a Mediteranei, pentru a consolida cooperarea cu privire la aspecte precum pacea și securitatea, statul de drept, reformele administrației publice, sănătatea, migrația, schimbările climatice și tranziția digitală. Agenda include și un plan economic și de investiții specific, cu inițiative în sectoare strategice, care să stimuleze o redresare socioeconomică durabilă și incluzivă pe termen lung (inclusiv în contextul pandemiei de COVID-19), să consolideze prosperitatea, să impulsioneze comerțul și să sprijine competitivitatea.

Teme principale

  • Dezvoltarea umană, buna guvernanță și statul de drept
  • Reziliența, prosperitatea și tranziția digitală
  • Pacea și securitatea
  • Migrația și mobilitatea
  • Tranziția verde: reziliența în fața schimbărilor climatice, energia și mediul

Finanțare

Noua agendă va jalona cooperarea bilaterală, regională și transregională a UE în cadrul Instrumentului de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională – Europa în lume.

Pentru perioada 2021-2027, Comisia Europeană propune mobilizarea unei finanțări de până la 7 miliarde EUR în cadrul instrumentului, cu instrumente specifice furnizate de Fondul european pentru dezvoltare durabilă Plus și de Platforma de investiții pentru politica de vecinătate. Astfel, ar fi posibilă mobilizarea unor investiții private și publice de până la 30 de miliarde EUR în vecinătatea sudică.

Siria

Cea de a cincea conferință pe tema „Sprijinirea viitorului Siriei și al regiunii” de la Bruxelles a marcat o aniversare tragică: în cei 10 ani de la începutul conflictului au murit peste 400 000 de persoane, economia este în cădere liberă, iar 90 % dintre sirieni trăiesc în sărăcie. Pandemia de COVID-19 a înrăutățit o situație deja dezastruoasă. Conferința a generat 5,3 miliarde de euro sub forma unor noi angajamente globale, inclusiv 3,7 miliarde de euro din partea Uniunii Europene și a statelor sale membre, în sprijinul activităților umanitare, de stimulare a rezilienței, de stabilizare și de dezvoltare din Siria și din regiune. Uniunea Europeană va continua să sprijine eforturile conduse de Organizația Națiunilor Unite și de trimisul special al ONU, Geir Pedersen, și să se angajeze pe plan diplomatic în vederea atingerii unui consens care să poată pune capăt războiului.

Libia

Uniunea Europeană urmărește să sprijine Libia și poporul libian în vederea restabilirii păcii și a reluării tranziției către democrație. În iunie, UE și-a confirmat angajamentul față de procesul de stabilizare a Libiei sub auspiciile Organizației Națiunilor Unite. În urma amânării alegerilor, care ar fi trebuit să aibă loc în decembrie 2021, Uniunea a solicitat Libiei să elaboreze un plan și un calendar clar pentru organizarea de alegeri prezidențiale și legislative incluzive, libere, corecte și credibile cât mai curând posibil și în deplină conformitate cu foaia de parcurs politică convenită. Uniunea Europeană s-a oferit să sprijine autoritățile libiene în pregătirea procesului electoral.

Câțiva reprezentanți cu veste inscripționate cu logourile Uniunii Europene, Unicef și Organizației Mondiale a Sănătății privesc către un avion aflat pe pistă. © OMS, 2022
Primul transport de vaccinuri împotriva COVID-19 din cadrul mecanismului COVAX ajunge în Iordania, 13 martie 2021. © WHO, 2022

Parteneriatul estic

În decembrie, la cel de al șaselea Summit al Parteneriatului estic, liderii Uniunii Europene, ai statelor membre și ai Armeniei, Azerbaidjanului, Georgiei, Moldovei și Ucrainei și-au prezentat viziunea comună asupra viitorului Parteneriatului estic. Primul summit cu prezență fizică al liderilor din ultimii 4 ani, care a avut loc într-un context geopolitic dificil în regiune și pe fondul impactului socioeconomic grav și continuu al pandemiei de COVID-19, a reprezentat o ocazie de a transmite un mesaj de solidaritate între UE și partenerii săi. Belarusul a avut un scaun gol la reuniune, ca semn al sprijinului UE pentru poporul belarus în fața represiunii regimului.

În cadrul summitului a fost aprobată agenda reînnoită de cooperare pentru Parteneriatul estic, descrisă în propunerea prezentată de Comisie și de Înaltul Reprezentant în luna iulie. Scopul este acela de a intensifica comerțul, creșterea economică și crearea de locuri de muncă, de a îmbunătăți conectivitatea, de a consolida instituțiile democratice și statul de drept, de a sprijini tranziția verde și tranziția digitală și de a promova societăți echitabile, incluzive și care respectă egalitatea de gen. La bază se află un plan economic și de investiții pentru regiune, cu potențialul de a mobiliza investiții publice și private de până la 17 miliarde de euro, pentru a accelera o redresare durabilă postpandemie și pentru a consolida reziliența partenerilor estici.

În mai, Comisia a prezentat un plan cuprinzător de sprijin economic pentru un viitor Belarus democratic. Planul, în valoare de până la 3 miliarde de euro, reflectă angajamentul Uniunii Europene de a sprijini poporul belarus în dorința sa de a realiza o tranziție democratică pașnică. În decembrie, Comisia a anunțat, de asemenea, un sprijin suplimentar imediat în valoare de 30 de milioane de euro pentru poporul belarus, în special pentru tineri și pentru mass-media independentă.

În iunie, Comisia a anunțat un plan de redresare economică pentru Republica Moldova, care va mobiliza până la 600 de milioane de euro pentru a promova investiții menite să sprijine o redresare durabilă și incluzivă în urma crizei provocate de pandemia de COVID-19 în această țară. În noiembrie, Uniunea Europeană a anunțat un sprijin extraordinar în valoare de 60 de milioane de euro pentru Moldova, cu scopul de a contribui la gestionarea creșterii prețurilor la gaze și la consolidarea tranziției verzi și a securității energetice a țării.

Maroš Šefčovič și Denys Shmyhal, cu măști pe față, examinează eșantioane în fața unui mic grup de oameni.
Maroš Šefčovič, vicepreședinte al Comisiei Europene responsabil cu relațiile interinstituționale și prospectiva (al doilea din stânga), și Denys Shmyhal, prim-ministrul Ucrainei (stânga), vizitează o unitate de producție a titanului. Zhytomyr (Ucraina), 12 iulie 2021. Cei doi au participat la Conferința la nivel înalt pe tema parteneriatului strategic dintre Uniunea Europeană și Ucraina privind materiile prime critice și bateriile, urmată de ceremonia de semnare a Memorandumului de înțelegere referitor la parteneriatul strategic dintre Uniunea Europeană și Ucraina privind materiile prime și bateriile.

În octombrie a avut loc la Kiev cel de al 23-lea Summit Uniunea Europeană-Ucraina. Liderii au discutat despre progresele înregistrate într-o serie de domenii de cooperare, precum și despre modalitățile de intensificare a acestora. Aceștia au reafirmat angajamentul continuu de a consolida asocierea politică și integrarea economică a Ucrainei cu Uniunea Europeană, pe baza acordului de asociere și a zonei sale de liber schimb aprofundate și cuprinzătoare. Domeniile în care liderii au convenit să consolideze în continuare integrarea și cooperarea economică includ integrarea piețelor energetice și a sistemelor energetice ale Ucrainei cu piața energetică a UE, stabilirea unor condiții de concurență echitabile, continuarea tranzitului de gaze prin Ucraina după 2024, modernizarea sistemului de transport al gazelor din Ucraina și consolidarea securității energetice în UE.

Uniunea Europeană și Ucraina pun în aplicare acordul de asociere și explorează posibilitățile de continuare a cooperării sectoriale. Cooperarea a fost consolidată în mai multe domenii, de exemplu în domeniul digital, în care Ucraina este foarte avansată, precum și în ceea ce privește dialogul la nivel înalt privind Pactul verde, pentru a sprijini Ucraina în tranziția sa către o economie verde. Uniunea oferă un sprijin substanțial pentru reformele din Ucraina, inclusiv pentru reforma funciară, reforma în materie de descentralizare și reforma sistemului de justiție.

În contextul provocărilor la adresa securității europene create de Rusia, Uniunea Europeană și-a intensificat sprijinul pentru a asigura reziliența Ucrainei. Aceste acțiuni au inclus adoptarea unei măsuri de asistență, în valoare de 31 de milioane de euro, în cadrul Instrumentului european pentru pace, cu scopul de a sprijini capacitățile forțelor armate ucrainene, inclusiv unitățile medicale militare, logistica și apărarea cibernetică. În 2021, Uniunea a lansat, de asemenea, un dialog cu Ucraina privind securitatea cibernetică.

În octombrie, Ucraina a semnat un acord cu Uniunea Europeană privind participarea sa la Orizont Europa (programul-cadru al UE pentru cercetare și inovare) și la programele de cercetare și formare ale Euratom.

În 2021, Uniunea Europeană și-a continuat cooperarea strânsă cu Georgia. De asemenea, UE și-a intensificat eforturile de consolidare a rezilienței, a reconcilierii și a păcii în Caucazul de Sud, în special prin furnizarea unei asistențe umanitare și de redresare rapidă în valoare de peste 17 milioane de euro persoanelor celor mai afectate de recentele ostilități în legătură cu Nagorno-Karabah.

Acordul de parteneriat cuprinzător și consolidat UE-Armenia a intrat în vigoare în martie 2021, vizând aprofundarea și consolidarea relațiilor.

Turcia

În 2021, relațiile UE-Turcia au rămas în centrul atenției politice. Ambele părți s-au angajat la eforturi de relansare a cooperării, în vederea reducerii tensiunilor prin intensificarea dialogului și a schimburilor pe teme de interes reciproc. În martie, Comisia Europeană și Înaltul Reprezentant au adoptat o comunicare comună referitoare la situația actuală a relațiilor politice, economice și comerciale dintre UE și Turcia, care a fost salutată de Consiliul European la 25 martie 2021. Uniunea Europeană a convenit să colaboreze cu Turcia într-un mod etapizat, proporțional și reversibil pentru a consolida cooperarea într-o serie de domenii de interes comun, cu condiția ca detensionarea să fie susținută și ca Turcia să se implice în mod constructiv și sub rezerva condițiilor stabilite. Deși divergențele și tensiunile au continuat să persiste în ceea ce privește situația din estul Mării Mediterane și au fost marcate în special de evoluțiile îngrijorătoare legate de Varosha, situația generală s-a detensionat în comparație cu anul precedent.

După ce Consiliul European a solicitat (prin declarația din 25 martie 2021 și concluziile din 24 și 25 iunie 2021) lansarea de lucrări în domenii de interes reciproc, Uniunea Europeană a purtat dialoguri la nivel înalt cu Turcia privind clima, migrația și securitatea, precum și sănătatea. Dialogul la nivel de înalți funcționari a fost reluat cu privire la chestiuni legate de combaterea terorismului. În domeniul migrației, Declarația UE-Turcia din martie 2016 a continuat să dea rezultate și a rămas cadrul esențial pentru cooperarea în materie de migrație. Turcia și-a susținut eforturile foarte lăudabile de a găzdui aproximativ 4 milioane de refugiați din Siria și din alte țări, iar Uniunea Europeană a continuat să ofere un sprijin financiar semnificativ în acest scop. Atât Uniunea, cât și Turcia au continuat să beneficieze de pe urma relațiilor lor comerciale, deși barierele din calea comerțului au continuat să împiedice buna cooperare și progresul, în pofida încercărilor repetate ale UE de a le aduce în discuție cu Turcia.

În ceea ce privește situația internă și, în special, situația actuală în domeniul drepturilor și libertăților fundamentale, Turcia nu a inversat tendința negativă de a se îndepărta și mai mult de Uniunea Europeană. Problemele legate de statul de drept și de drepturile fundamentale din Turcia, cum ar fi vizarea partidelor politice și a mass-mediei, rămân o preocupare majoră pentru UE și contravin obligației acestei țări de a respecta democrația, statul de drept și drepturile femeilor. Retragerea Turciei din Convenția de la Istanbul și refuzul său de a pune în aplicare hotărârile Curții Europene a Drepturilor Omului au reprezentat motive serioase de îngrijorare. Uniunea Europeană a continuat să abordeze aceste probleme cu autoritățile turce la toate nivelurile, deoarece ele fac parte integrantă din obligațiile Turciei în calitate de țară candidată, iar absența progreselor în această privință afectează grav perspectivele de consolidare a cooperării dintre UE și Turcia. Negocierile de aderare ale Turciei stagnează.

Statele Unite

Ursula von der Leyen și Joe Biden trec pe lângă un șir de drapele ale UE și SUA.
Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, împreună cu Joe Biden, președintele Statelor Unite, la Summitul UE-SUA. Bruxelles (Belgia), 15 iunie 2021.

Inaugurarea președintelui Joe Biden și a noii sale administrații a deschis un nou capitol în relațiile UE-SUA. Summitul UE-SUA din 15 iunie de la Bruxelles a marcat începutul unui parteneriat transatlantic reînnoit și a stabilit o agendă comună pentru cooperarea UE-SUA în perioada postpandemie. Summitul s-a axat pe cooperarea în patru domenii-cheie: răspunsul la pandemia de COVID-19 și sănătatea la nivel mondial, clima și biodiversitatea, comerțul și tehnologia, precum și acțiunile și securitatea la nivel mondial. Printre principalele rezultate ale summitului se numără trei noi inițiative comerciale majore. Liderii au convenit să creeze un cadru de cooperare pentru aeronavele civile de mari dimensiuni, pentru a soluționa, printre altele, litigiul Airbus-Boeing din cadrul OMC, să soluționeze până la sfârșitul anului divergențele privind măsurile referitoare la oțel și aluminiu și să instituie un consiliu UE-SUA pentru comerț și tehnologie. Acestea au fost primul summit UE-SUA după 2014 și prima vizită a unui președinte al Statelor Unite la instituțiile UE din 2017 încoace.

Valdis Dombrovskis susține un discurs în fața unui șir de steaguri care alternează drapele ale UE și SUA.
Valdis Dombrovskis, vicepreședinte executiv al Comisiei Europene responsabil cu o economie în serviciul cetățenilor, la prima reuniune a Consiliului UE-SUA pentru comerț și tehnologie. Pittsburgh (Statele Unite), 29 septembrie 2021.

Consiliul UE-SUA pentru comerț și tehnologie, lansat de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și de președintele SUA, Joe Biden, este menit să servească drept forum de coordonare a abordărilor cu privire la principalele aspecte ale comerțului mondial, ale economiei și ale tehnologiei și să aprofundeze relațiile comerciale și economice transatlantice bazate pe valori democratice comune. Prima reuniune a consiliului a avut loc la 29 septembrie, la Pittsburgh, în Statele Unite ale Americii. În cursul reuniunii, cele două părți au adoptat o declarație comună care prezintă mai detaliat domeniul său de aplicare și programul de lucru.

În octombrie, Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii au ajuns la un acord privind măsurile referitoare la oțel și aluminiu, care a condus la restabilirea, la un volum istoric, a importurilor de oțel și aluminiu scutite de taxe vamale din UE în SUA, iar Uniunea a suspendat tarifele aferente pentru produsele din SUA. În cadrul acestui acord, cele două părți intenționează să negocieze, pentru prima dată, un acord global privind decarbonizarea producției de oțel.

La 23 octombrie 2021, Croația a fost inclusă în Programul SUA de scutire de vize. Realizarea reciprocității depline în ceea ce privește exonerarea de obligația de a deține viză pentru a intra în Statele Unite rămâne o prioritate a Uniunii, iar eforturile de a include în program cele trei state membre rămase (Bulgaria, Cipru și România) continuă.

Canada

În cadrul Summitului UE-Canada, desfășurat la Bruxelles în luna iunie, liderii au discutat despre modalitățile de colaborare pentru a pune capăt pandemiei de COVID-19 și pentru a urmări o redresare durabilă, incluzivă și centrată pe oameni. Liderii și-au reafirmat angajamentele ambițioase de a combate schimbările climatice și de a proteja mediul, precum și hotărârea de a promova valorile democratice, pacea și securitatea. De asemenea, aceștia au lansat un nou dialog Canada-UE privind sănătatea, un forum al parteneriatului pentru oceane și un parteneriat strategic privind materiile prime.

America Latină

Reuniunea liderilor din UE, America Latină și Zona Caraibilor din 2 decembrie 2021 a marcat reluarea dialogului biregional la cel mai înalt nivel, la 6 ani de la ultimul summit. Liderii din ambele regiuni au identificat căi de cooperare în ceea ce privește redresarea în urma pandemiei de COVID-19, tranziția verde și digitală, incluziunea socială și corectarea inegalităților. Viitoarele activități comune vor fi sprijinite de pilonul geografic al noului instrument Europa în lume, care a rezervat cel puțin 3,395 miliarde de euro pentru America și Zona Caraibilor pentru perioada 2021-2027.

Ca parte a angajamentului reînnoit la nivel înalt al Uniunii Europene față de regiune, Înaltul Reprezentant, Josep Borrell, a efectuat în noiembrie prima sa călătorie în America Latină, completată de vizite în Brazilia și Peru. În Peru, țara cea mai afectată de COVID-19 din întreaga lume, vizita a fost o expresie a sprijinului deplin din partea Uniunii Europene în această perioadă dificilă. În Brazilia, vizita Înaltului Reprezentant a demonstrat angajamentul Uniunii față de un dialog reînnoit cu acest partener strategic esențial, inclusiv cu privire la aspectele de mediu. Această vizită a urmat participării președintelui Consiliului European, Charles Michel, la Summitul Comunității Statelor Latinoamericane și Caraibiene, desfășurat în Mexic în luna septembrie.

Pe parcursul anului 2021 au continuat eforturile în vederea încheierii și semnării acordurilor de asociere ale UE cu Mercosur, Chile și Mexic, pentru a revitaliza relația Uniunii Europene cu America Latină și pentru a promova valorile comune și redresarea economică de ambele părți ale Atlanticului.

În conformitate cu eforturile UE de a sprijini o soluție pașnică și democratică la criza din Venezuela, a avut loc o misiune a UE de observare la alegerile regionale și locale organizate la 21 noiembrie. De asemenea, Uniunea Europeană a trimis o misiune de experți electorali la alegerile parlamentare și prezidențiale din Peru. În Columbia, sprijinul pentru procesul de pace, ajuns în 2021 în al cincilea an, a rămas esențial în cadrul parteneriatului consolidat al Uniunii Europene cu Columbia.

Rusia

La 16 iunie, Înaltul Reprezentant și Comisia Europeană au prezentat o comunicare comună privind relațiile dintre Uniunea Europeană și Rusia, care a evidențiat elementele principale ale politicii Uniunii față de această țară. Comunicarea a propus să se continue cu o abordare echilibrată din partea UE, bazată pe contracararea și limitarea acțiunilor Rusiei, în paralel cu menținerea dialogului. În același timp, comunicarea a subliniat că implicarea constructivă a conducerii ruse este indispensabilă pentru îmbunătățirea relațiilor cu Uniunea Europeană. Concluziile Consiliului European din 24 și 25 iunie au evidențiat, printre altele, că punerea în aplicare deplină a acordurilor de la Minsk, care ar trebui să conducă la o soluție pașnică la conflictul din estul Ucrainei, este în continuare o condiție esențială pentru orice modificare substanțială a relațiilor Uniunii Europene cu Rusia.

Uniunea Europeană a continuat să acorde atenție încălcărilor drepturilor omului în Rusia, inclusiv represiunilor împotriva mass-mediei independente. UE a criticat aceste evoluții și s-a exprimat în favoarea valorilor democratice în comunicările și în demersurile sale publice, recurgând în același timp la impunerea de sancțiuni. Uniunea Europeană va continua să ridice probleme legate de drepturile omului și libertățile fundamentale în dialogul cu autoritățile ruse și în cadrul forurilor internaționale.

În urma mobilizării militare a Rusiei în Ucraina și în zonele înconjurătoare și a retoricii sale agresive, concluziile Consiliului European din 16 decembrie au evidențiat necesitatea urgentă ca Rusia să dezamorseze tensiunile, au reiterat sprijinul deplin al UE pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei și au subliniat că orice nouă agresiune militară împotriva Ucrainei va avea consecințe masive și costuri severe, printre care măsuri restrictive coordonate împreună cu partenerii. Uniunea Europeană își coordonează eforturile și cooperează îndeaproape cu partenerii săi transatlantici, atât la nivel bilateral, cât și în cadrul forurilor multilaterale, cum ar fi G7 și Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa.

Regiunea indo-pacifică

Ponderea economică, demografică și politică din ce în ce mai mare a regiunii indo-pacifice, care se întinde de la coasta de est a Africii până la statele insulare din Pacific, face din aceasta un actor-cheie în ceea ce privește modelarea ordinii internaționale bazate pe norme și abordarea provocărilor globale. Regiunea include șapte membri ai G20 (Africa de Sud, Australia, China, Coreea de Sud, India, Indonezia și Japonia), împreună cu Asociația Națiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN). În septembrie 2021, Comisia și Înaltul Reprezentant au adoptat o comunicare comună care prezenta strategia Uniunii Europene pentru cooperare în regiunea indo-pacifică. În urma crizei provocate de pandemia de COVID-19, UE se va axa pe crearea condițiilor pentru o redresare socioeconomică sustenabilă și favorabilă incluziunii și va colabora în mod activ cu partenerii săi în următoarele șapte domenii:

  • prosperitatea durabilă și favorabilă incluziunii;
  • tranziția verde;
  • guvernanța oceanelor;
  • guvernanța digitală și parteneriatele;
  • conectivitatea;
  • securitatea și apărarea; și
  • securitatea umană.

În iunie, Înaltul Reprezentant, Josep Borrell, a vizitat Indonezia și sediul ASEAN, reafirmând dorința UE de a aprofunda relațiile cu Indonezia, una dintre democrațiile și economiile cele mai mari din lume, care va deține președinția G20 în 2022 și președinția ASEAN în 2023, precum și de a dezvolta în continuare parteneriatul strategic al UE cu ASEAN. În decembrie 2020, Uniunea Europeană și ASEAN au deschis un nou capitol în relația lor de lungă durată, devenind parteneri strategici și angajându-se să organizeze periodic summituri.

China

Relația Uniunii Europene cu China este una dintre cele mai importante și una dintre cele mai dificile ale sale. În 2021, UE a continuat să pună în aplicare abordarea sa multidimensională față de China, care se bazează pe comunicarea comună „O perspectivă strategică” din martie 2019. În cadrul acestei abordări, Uniunea Europeană tratează simultan cu China ca partener pentru cooperare, concurent economic și rival sistemic.

Situația drepturilor omului în China a continuat să reprezinte o sursă de îngrijorare pentru Uniune în 2021. La 22 martie, UE a impus sancțiuni în temeiul regimului mondial de sancțiuni în materie de drepturi ale omului împotriva a patru persoane și a unei entități din China, reflectând preocupările sale serioase cu privire la încălcări grave ale drepturilor omului în Xinjiang. UE și-a exprimat regretul cu privire la contramăsurile disproporționate aplicate de China în urma sancțiunilor impuse de Uniunea Europeană. La 19 iulie, Înaltul Reprezentant, Josep Borrell, a îndemnat autoritățile chineze, în numele Uniunii, să ia măsuri împotriva activităților cibernetice răuvoitoare desfășurate de pe teritoriul chinez. În ceea ce privește organizarea unui dialog specific UE-China privind drepturile omului, Uniunea Europeană a insistat în permanență ca acest dialog să aibă loc.

Uniunea Europeană a continuat să coopereze cu China în vederea promovării valorilor și intereselor sale, precum și în ceea ce privește provocările globale, cum ar fi schimbările climatice. Dialogul la nivel înalt UE-China privind mediul și clima s-a desfășurat sub forma a două reuniuni organizate în 2021, la 1 februarie și la 27 septembrie. Această din urmă reuniune a avut ca rezultat adoptarea unui comunicat comun. Posibila cooperare în materie de securitate și politică externă a fost discutată în cadrul dialogului strategic UE-China din 28 septembrie. Au avut loc o serie de alte reuniuni la nivel înalt și reuniuni de lucru, reflectând structura amplă de dialog care rămâne în vigoare între Uniunea Europeană și China.

La 1 martie 2021, a intrat în vigoare acordul bilateral UE-China privind protecția indicațiilor geografice în China și în Uniune. Acordul protejează aproximativ 200 de denumiri agroalimentare din UE și din China împotriva imitațiilor, aducând beneficii comerciale reciproce și oferindu-le consumatorilor produse autentice din cele două regiuni. Pe parcursul celor 4 ani de la intrarea sa în vigoare, acordul se va extinde pentru a acoperi încă 350 de denumiri ale ambelor părți. Piața chineză are un puternic potențial de creștere pentru alimentele și băuturile europene. În 2020, China a constituit a treia piață ca proporții pentru produsele agroalimentare din Uniune, ajungând la 17,7 miliarde de euro.

Josep Borrell face cu mâna în fața camerei, în timp ce Wang Yi face și el cu mâna de pe ecran.
Josep Borrell, Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate și vicepreședinte al Comisiei Europene (în partea din spate în dreapta), în cadrul unei videoconferințe cu Wang Yi, ministrul chinez al afacerilor externe și consilier de stat, în timpul celui de al 11-lea dialog strategic UE-China. Bruxelles (Belgia), 28 septembrie 2021.

Japonia

Anul 2021 a marcat cea de a 20-a aniversare a parteneriatului strategic UE-Japonia. În cadrul celui de al 27-lea Summit UE-Japonia, desfășurat prin videoconferință la 27 mai, liderii au convenit să instituie o Alianță verde, prima inițiativă bilaterală de acest fel între Uniunea Europeană și o țară parteneră (a se vedea, de asemenea, capitolul 2). Liderii au adoptat, de asemenea, o amplă declarație comună, referitoare la cei trei piloni generali ai discuțiilor din cadrul summitului: chestiuni globale, relații bilaterale și politica externă și de securitate.

India

Uniunea Europeană și India au organizat o reuniune a liderilor la Porto (Portugalia), la 8 mai, în format hibrid (față în față și de la distanță), cu participarea tuturor statelor membre ale Uniunii. Reuniunea a marcat o consolidare a parteneriatului strategic UE-India, pe baza dinamicii ultimului summit din iunie 2020. În cursul reuniunii, cele două părți au convenit asupra unui parteneriat cuprinzător pentru conectivitate, care asigură cooperarea în sectorul digital, energetic, în sectorul transporturilor și în cel al relațiilor interpersonale. Parteneriatul își are originea în sprijinirea dublei tranziții verzi și digitale. Uniunea Europeană și India reprezintă astăzi o piață combinată cu 1,8 miliarde de consumatori și cu un produs intern brut combinat de 16,5 mii de miliarde de euro pe an. De aceea, noul parteneriat vizează punerea în comun a resurselor, normelor și expertizei necesare pentru a răspunde nevoilor legate de următoarea generație de infrastructuri durabile și de calitate. Parteneriatul prevede desfășurarea de lucrări comune în domeniul standardelor și al mediului de reglementare, precum și în materie de proiecte concrete de infrastructuri. Parteneriatul pentru conectivitate UE-India este al doilea de acest tip după cel semnat cu Japonia în septembrie 2019 (a se vedea secțiunea „Comerț” de mai sus pentru informații privind relația comercială dintre UE și India).

În vederea pregătirii reuniunii liderilor, la 28 aprilie 2021 a avut loc prima reuniune din cadrul Dialogului la nivel înalt UE-India privind schimbările climatice.

Myanmar/Birmania

Procesul de democratizare din Myanmar/Birmania s-a încheiat cu o lovitură de stat militară violentă la 1 februarie 2021, ziua în care urma să fie învestit noul parlament sub conducerea lui Aung San Suu Kyi. Uniunea Europeană a solicitat eliberarea imediată a tuturor prizonierilor și restabilirea autorităților alese în mod democratic. În paralel cu dublarea asistenței sale umanitare directe pentru cele mai vulnerabile categorii de populație, în conformitate cu principiile umanitare internaționale, UE a suspendat imediat toate programele de asistență pentru dezvoltare și plățile către guvern și a adoptat sancțiuni împotriva principalelor persoane responsabile de lovitura de stat, inclusiv a comandantului-șef și a adjunctului acestuia. Măsurile sunt un semnal transmis juntei că acțiunile sale au consecințe. În paralel, Uniunea, împreună cu statele sale membre, a realizat un demers diplomatic solid, care a vizat toate părțile interesate principale (ASEAN, China, India și Japonia), în strânsă coordonare cu partenerii săi, Regatul Unit și SUA. Totodată, Uniunea Europeană și-a intensificat asistența umanitară ca răspuns la repercusiunile regionale ale crizei din Myanmar/Birmania, sprijinind în special refugiații rohingya din Bangladesh și din alte părți ale regiunii.

Afganistan

În urma evoluțiilor din Afganistan din timpul verii, în cadrul reuniunii G20 privind Afganistanul din octombrie, Comisia a anunțat un pachet de sprijin umanitar în valoare de 1 miliard de euro pentru poporul afgan și țările învecinate, menit să răspundă nevoilor urgente, în timp ce asistența pentru dezvoltare a fost suspendată. Uniunea Europeană nu a recunoscut regimul taliban și a legat nivelul angajamentului său de îndeplinirea unor criterii de referință esențiale.

În momentul în care talibanii au preluat puterea în Afganistan, atenția s-a concentrat cu prioritate asupra evacuării nu numai a cetățenilor Uniunii, ci și a celor 800 de afgani afiliați la UE care s-au simțit amenințați și au dorit să părăsească țara. Până în prezent, prin eforturile consolidate ale Uniunii Europene și ale statelor sale membre, au fost salvate aproximativ 29 000 de persoane, printre care membri ai personalului local, apărători ai drepturilor omului și persoane pe care UE le-a format, cum ar fi judecătorii de sex feminin.

Pentru a răspunde nevoilor de protecție ale cetățenilor afgani, Comisia a anunțat o schemă de sprijin pentru afganii aflați în pericol. Aceasta combină măsurile pe termen scurt (evacuări și treceri în condiții de siguranță) cu măsuri pe termen mediu și lung, în special relocarea, admisia umanitară și alte căi complementare, alături de integrare. Statele membre ale Uniunii și-au asumat angajamente specifice în materie de relocare și admisie umanitară, pe care le vor pune în aplicare până la sfârșitul anului 2022 cu sprijin financiar din partea UE și cu sprijin operațional din partea Agenției Uniunii Europene pentru Azil.

David Sassoli și Vương Đình Huệ se salută cu cotul în fața logoului Parlamentului European.
David Sassoli, președintele Parlamentului European (dreapta), se întâlnește cu Vương Đình Huệ, președintele Adunării Naționale a Vietnamului. Bruxelles (Belgia), 8 septembrie 2021. Source: EP, Daina Lelardic

Acordul comercial și de cooperare dintre Uniunea Europeană și Regatul Unit

Anul 2021 a marcat începutul unei noi relații cu Regatul Unit ca urmare a ieșirii acestuia din Uniunea Europeană la 31 ianuarie 2020 și a încheierii perioadei de tranziție la 31 decembrie 2020. Uniunea Europeană are ca obiectiv să stabilească o relație pozitivă și stabilă cu Regatul Unit. Uniunea și Regatul Unit rămân parteneri cu valori comune și vor trebui să abordeze împreună o serie de provocări globale.

În prezent, relațiile dintre UE și Regatul Unit sunt reglementate de patru tratate. În 2021, Comisia Europeană s-a axat pe asigurarea punerii în aplicare depline și eficace a acestora și a funcționării structurilor de guvernanță aferente.

Punerea în aplicare a Acordului de retragere a avansat prin numeroase reuniuni ale organismelor sale, în special ale comitetului mixt și ale comitetelor tematice specializate. S-au depus eforturi semnificative pentru protejarea drepturilor cetățenilor și s-a acordat o atenție deosebită colaborării cu Regatul Unit în ceea ce privește punerea în aplicare a Protocolului privind Irlanda/Irlanda de Nord. Ca răspuns la preocupările părților interesate, Comisia a prezentat soluții practice în domeniul alimentelor, al sănătății plantelor și animalelor, al vămilor, al aprovizionării cu medicamente și al colaborării cu autoritățile și părțile interesate din Irlanda de Nord.

Punerea în aplicare a Acordului comercial și de cooperare a început la 1 mai 2021 și a progresat în principal prin reuniuni inaugurale ale organismelor comune instituite prin acord, printre care Consiliul de parteneriat, Comitetul de parteneriat pentru comerț, comitetele specializate și comitetele specializate în domeniul comercial. Aspectele legate de pescuit și asigurarea unor condiții de concurență echitabile au necesitat o atenție deosebită.

În octombrie 2021, Comisia a început și negocierile pentru un viitor acord UE-Regatul Unit privind Gibraltarul, cu scopul de a elimina toate verificările fizice și controalele asupra persoanelor și mărfurilor care circulă între Spania și Gibraltar, menținând, în același timp, spațiul Schengen și piața unică a Uniunii Europene.

În paralel, Regulamentul privind rezerva de ajustare la Brexit a intrat în vigoare la 11 octombrie 2021 pentru a atenua efectele Brexitului în Uniunea Europeană. Peste 5 miliarde de euro vor fi vărsate statelor membre pentru a sprijini regiunile, sectoarele și comunitățile din Uniune care au fost cel mai afectate de retragerea Regatului Unit.

Charles Michel, David Sassoli, Ursula von der Leyen și António Costa pozează în aer liber pentru o fotografie.
De la stânga la dreapta: Charles Michel, președintele Consiliului European, David Sassoli, președintele Parlamentului European, Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, și António Costa, prim-ministrul Portugaliei și președintele în exercițiu al Consiliului Uniunii Europene, la Summitul social de la Porto pentru punerea în aplicare a Planului de acțiune privind Pilonul european al drepturilor sociale. Porto (Portugalia), 7 mai 2021.

Evoluții instituționale

O mai bună legiferare

În continuarea eforturilor de îmbunătățire a procesului legislativ al Uniunii Europene, Comisia a adoptat, în aprilie, Comunicarea din 2021 privind o mai bună legiferare. Comunicarea a prezentat o serie de acțiuni, printre care:

  • simplificarea posibilităților de feedback prin consolidarea consultărilor publice într-o singură cerere de contribuții prin intermediul portalului „Exprimați-vă părerea”;
  • creșterea transparenței prin îmbunătățirea accesului la informațiile care stau la baza fiecărei propuneri legislative, inclusiv prin îmbunătățirea legăturilor dintre diferitele registre de date și prin crearea unui registru comun al datelor cu Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene;
  • punerea în aplicare a abordării bazate pe principiul numărului constant, pentru a garanta că orice sarcină nouă este compensată prin eliminarea sarcinilor echivalente din același domeniu de politică;
  • integrarea obiectivelor de dezvoltare durabilă ale ONU în cadrul pentru o mai bună legiferare și îmbunătățirea evaluărilor impactului printr-o mai bună analiză și raportare a principalelor efecte, în special a celor legate de tranziția verde și digitală și de dimensiunea justă și echitabilă din punct de vedere social a acestor tranziții;
  • integrarea analizei prospective strategice în Agenda pentru o mai bună reglementare.

Analiza anuală a sarcinii de reglementare pentru 2020, publicată în iunie, a arătat cum a fost simplificată legislația UE în domenii de politică precum serviciile financiare, transporturile, impozitarea, vama și mediul. În noiembrie 2021, Comisia a dat curs comunicării privind o mai bună legiferare prin publicarea unor noi orientări privind o mai bună legiferare și a unui nou set de instrumente, care oferă instrucțiuni cuprinzătoare, formulează întrebări esențiale și oferă exemple concrete, alături de un set de 69 de instrumente.

Analiza prospectivă strategică

Raportul de analiză prospectivă strategică din 2021, prezentat în septembrie, identifică principalele megatendințe globale care vor continua să afecteze Uniunea Europeană în perspectiva anului 2050: schimbările climatice și alte provocări legate de mediu, hiperconectivitatea digitală și transformările tehnologice, presiunea asupra democrației și valorilor și schimbările în ordinea și demografia mondială. Raportul identifică totodată 10 domenii în care Uniunea Europeană își poate consolida capacitatea și libertatea de a acționa. În plus, Comisia a elaborat o serie de rapoarte de analiză prospectivă mai precis orientate, inclusiv cu privire la industria spațială și de apărare, la teritoriile europene și la viitorul locurilor de muncă, reprezentat de locurile de muncă „verzi”.

Pentru a dezvolta cooperarea prospectivă cu statele membre, în aprilie a fost lansată Rețeaua de analiză prospectivă la nivelul UE, iar prima reuniune ministerială a avut loc în luna mai. În fine, setul actualizat de instrumente pentru o mai bună legiferare include un instrument specific de analiză prospectivă pentru evaluările impactului. Conferința din 2021 a Sistemului european de evaluare a strategiilor și a politicilor a avut loc în noiembrie, fiind găzduită în comun de Parlament și de Comisie. Pe parcursul a două zile, discuțiile s-au axat pe tendințele globale pe termen lung care vor afecta probabil Europa, precum și pe rolul analizei prospective în acest efort de a fi mai bine pregătiți pentru a face față tranzițiilor și șocurilor viitoare.

Afaceri instituționale

Acordul dintre Parlament, Consiliu și Comisie referitor la un registru de transparență obligatoriu a intrat în vigoare la 1 iulie. Acordul extinde pentru prima dată domeniul de aplicare al registrului de transparență pentru a include Consiliul. În plus, înregistrarea devine obligatorie, iar instituțiile semnatare trebuie să impună înregistrarea reprezentanților de interese ca pe o condiție prealabilă pentru activitățile de lobby.

Răspunsul la pandemia de COVID-19 și activitatea conexă de coordonare a Uniunii Europene au rămas o prioritate majoră atât pentru Președinția portugheză a Consiliului, cât și pentru cea slovenă. Președinția portugheză a asigurat adoptarea recomandărilor revizuite privind călătoriile în interiorul și către Uniunea Europeană, a negociat legislația referitoare la certificatul digital al UE privind COVID și s-a asigurat că aceasta a fost adoptată la timp înaintea perioadei de vară. Președinția slovenă a continuat cu o examinare a experiențelor acumulate în perioada pandemiei de COVID-19, punând accentul pe impactul transfrontalier al măsurilor puse în aplicare în domenii-cheie, cum ar fi piața unică.

Parlamentul a adoptat numeroase măsuri în cadrul procedurii sale de urgență ca răspuns la pandemia de COVID-19. În special, la cererea Comisiei, Parlamentul s-a reunit în plen pentru a dezbate eventualele amendamente la certificatul digital al UE privind COVID, permițând desfășurarea și încheierea negocierilor interinstituționale în timp util înaintea perioadei de vară, fără a face compromisuri în ceea ce privește controlul democratic și rolul legislativ al instituției.

Parlamentul a continuat să se reunească în formulă hibridă (față în față și de la distanță), atât în comisii, cât și în plen, în cea mai mare parte a anului. În iunie, și-a reluat sesiunile plenare de la Strasbourg. În noiembrie, Parlamentul a introdus utilizarea obligatorie a certificatului COVID pentru acces în sediul său, reluând activitățile cu prezență fizică deplină, înainte de a reveni la ședințe în format hibrid pentru ultimele sesiuni ale anului. Comisia a fost prezentă fizic la toate sesiunile plenare.

În septembrie, Parlamentul a găzduit discursul anual privind starea Uniunii rostit de Ursula von der Leyen, președinta Comisiei.

Președinția portugheză a plasat redresarea printre prioritățile sale. În paralel, aceasta a asigurat finalizarea și aprobarea oficială a propunerilor privind diferite acte sectoriale din cadrul actualului buget pe termen lung. Președinția portugheză a facilitat aprobarea Deciziei privind resursele proprii, care a fost esențială pentru a permite Comisiei Europene să înceapă să împrumute în vederea redresării, în cadrul NextGenerationEU. Prima obligațiune NextGenerationEU a fost emisă tot în timpul Președinției portugheze, în iunie 2021.

Acordul privind Legea europeană a climei a fost un alt punct important al mandatului său. Președinția portugheză a avut un rol esențial inclusiv în avansarea lucrărilor cu privire la principalele propuneri din cadrul agendei digitale, și anume Actul legislativ privind serviciile digitale, Actul legislativ privind piețele digitale și Legea privind guvernanța datelor. În plus, Portugalia a jucat un rol major în lansarea Conferinței privind viitorul Europei și a organizat Summitul social de succes de la Porto.

Un lucrător aflat pe o platformă suspendată întinde un banner pe partea laterală a unei clădiri.
Bannerul Președinției slovene a Consiliului este plasat pe clădirea Justus Lipsius a Consiliului European. Bruxelles (Belgia), 1 iulie 2021.

Președinția Consiliului a trecut de la Portugalia la Slovenia în luna iulie. Slovenia a acordat prioritate adoptării planurilor naționale de redresare și reziliență, esențiale pentru deblocarea finanțării în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență, și a asigurat adoptarea unor concluzii specifice privind reziliența la crizele viitoare. Slovenia s-a axat, de asemenea, pe pachetul de propuneri pentru punerea în aplicare a Pactului verde european, pregătind în același timp Conferința ONU privind schimbările climatice COP26 de la Glasgow și Conferința privind biodiversitatea COP15. Slovenia a avut un rol esențial în avansarea lucrărilor referitoare la prețurile la energie într-un context de criză.

Slovenia a continuat să lucreze la pachetul privind finanțele digitale, la Actul legislativ privind piețele digitale și la Actul legislativ privind serviciile digitale și a ajuns la un acord politic cu privire la Legea privind guvernanța datelor. Sănătatea a fost un alt aspect-cheie al acestei președinții, care a marcat acordul privind rolul consolidat al Agenției Europene pentru Medicamente și reînnoirea mandatului Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor. În timpul Președinției slovene, Conferința privind viitorul Europei a intrat într-o etapă esențială a discuțiilor cu cetățenii.

În fine, Slovenia a condus discuțiile cu privire la Afganistan și Belarus și aspectele externe ale migrației, inclusiv finanțarea. De asemenea, s-a acordat o importanță deosebită colaborării UE cu partenerii prin pregătirea mai multor summituri, inclusiv a Summitului UE-Balcanii de Vest.

Charles Michel gesticulând în timpul unui discurs.
Charles Michel, președintele Consiliului European, la Summitul social de la Porto (Portugalia), 7 mai 2021.

Comitetul Economic și Social European și Comitetul European al Regiunilor

Ambele comitete au furnizat Comisiei contribuții importante și relevante prin elaborarea de avize, printre altele.

În special, Comitetul Economic și Social European a adoptat o rezoluție privind implicarea societății civile în planurile naționale de redresare și reziliență, iar Comitetul European al Regiunilor a prezentat Barometrul regional și local anual al UE. Ambele comitete au contribuit activ la pregătirea programului de lucru al Comisiei pentru 2022 și a Conferinței privind viitorul Europei.

Contactați UE

În persoană

În întreaga Uniune Europeană există sute de centre de informare Europe Direct. Puteți găsi adresa centrului cel mai apropiat de dumneavoastră la: https://europa.eu/european-union/contact_ro

La telefon sau prin e-mail

Europe Direct este un serviciu care vă oferă răspunsuri la întrebările privind Uniunea Europeană. Puteți accesa acest serviciu:

— apelând numărul gratuit 00 800 6 7 8 9 10 11 (unii operatori pot taxa aceste apeluri);

— apelând numărul standard: +32 22999696; sau

— prin e-mail, la: https://europa.eu/european-union/contact_ro

Găsiți informații despre UE

Online

Informații despre Uniunea Europeană în toate limbile oficiale ale UE sunt disponibile pe site-ul Europa, la: https://europa.eu/european-union/index_ro

Publicații ale UE

Puteți descărca sau comanda publicații ale UE gratuite și contra cost la adresa: https://op.europa.eu/ro/publications. Mai multe exemplare ale publicațiilor gratuite pot fi obținute contactând Europe Direct sau centrul dumneavoastră local de informare (a se vedea https://europa.eu/european-union/contact_ro).

Dreptul UE și documente conexe

Pentru accesul la informații juridice din UE, inclusiv la ansamblul legislației UE începând din 1951 în toate versiunile lingvistice oficiale, accesați site-ul EUR-Lex, la: https://eur-lex.europa.eu

Datele deschise ale UE

Portalul de date deschise al UE (https://data.europa.eu/euodp/ro) oferă acces la seturi de date din UE. Datele pot fi descărcate și reutilizate gratuit, atât în scopuri comerciale, cât și necomerciale.

Despre ediție

IDENTIFICATORI

UE în 2021 – Raport general privind activitățile Uniunii Europene

Print ISBN 978-92-76-38949-1 ISSN 1977-0308 doi:10.2775/773489 NA-AD-22-001-RO-C

PDF ISBN 978-92-76-38924-8 ISSN 1977-3544 doi:10.2775/170624 NA-AD-22-001-RO-N

HTML ISBN 978-92-76-38901-9 ISSN 1977-3544 doi:10.2775/134253 NA-AD-22-001-RO-Q

O versiune interactivă a prezentei publicații, care cuprinde linkuri către conținut online, este disponibilă în format PDF și HTML:
http://europa.eu/general-report/ro

UE în 2021 – Raport general privind activitățile Uniunii Europene
Comisia Europeană
Direcția Generală Comunicare
Redactare și comunicare țintită
1049 Bruxelles
BELGIA

UE în 2021 – Raport general privind activitățile Uniunii Europene a fost adoptat de Comisia Europeană la 21 februarie 2022 sub cota C(2022) 959

Comisia Europeană nu este responsabilă pentru modul în care ar putea fi reutilizată prezenta publicație.

Luxemburg: Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, 2022

© Uniunea Europeană, 2022

Politica de reutilizare a documentelor Comisiei Europene este pusă în aplicare în temeiul Deciziei 2011/833/UE a Comisiei din 12 decembrie 2011 privind reutilizarea documentelor Comisiei (JO L 330, 14.12.2011, p. 39).

Cu excepția cazului în care se prevede altfel, reutilizarea prezentului document este autorizată în temeiul unei licențe Creative Commons Attribution 4.0 International (CC BY 4.0) (https://creativecommons.org/licenses/by/4.0). Aceasta înseamnă că reutilizarea este autorizată, cu condiția ca sursa documentului să fie recunoscută și să fie indicate orice modificări.

Pentru orice utilizare sau reproducere a unor elemente care nu sunt deținute de Uniunea Europeană, este necesară solicitarea permisiunii direct de la titularii drepturilor respective.

CREDITE

Toate fotografiile © Uniunea Europeană, cu excepția cazului în care se menționează altfel.