Prezentarea rapoartelor anuale pe 2021 ale Curții de Conturi Europene

Cuvântul-înainte al președintelui

Raportul anual al Curții privind exercițiul financiar 2021 este primul din noua perioadă de programare 2021‑2027. În 2021, pandemia de COVID-19 a continuat să aibă un impact puternic în Uniunea Europeană și în statele membre ale acesteia. Curtea de Conturi Europeană, în calitatea sa de auditor extern al UE, a făcut tot posibilul pentru a oferi în continuare un serviciu eficace de audit public în UE, în pofida problemelor operaționale continue generate de criza provocată de pandemia de COVID-19.

La fel ca în anii anteriori, Curtea a concluzionat că conturile UE prezintă o imagine corectă și fidelă a situației financiare a UE. Curtea exprimă o opinie de audit favorabilă cu privire la fiabilitatea conturilor Uniunii Europene aferente exercițiului 2021. Veniturile din 2021 erau conforme cu legile și reglementările aplicabile și nu au fost afectate de un nivel semnificativ de eroare.

Pe lângă resursele bugetare tradiționale convenite ca parte a cadrului financiar multianual (CFM) 2021‑2027, UE a lansat inițiativa Next Generation EU (NGEU), un pachet de redresare constituit din fonduri suplimentare bazate pe titluri de creanță. Mecanismul de redresare și reziliență (MRR) reprezintă aproximativ 90 % din finanțarea NGEU.

Curtea exprimă două opinii separate cu privire la legalitatea și regularitatea cheltuielilor pentru exercițiul 2021: una privind bugetul tradițional al UE și una privind MRR.

Pentru 2021, nivelul de eroare estimat de Curte cu privire la cheltuielile bugetare ale UE este de 3,0 % (în 2020: 2,7 %).

În 2021, cheltuielile efectuate din MRR au acoperit plata unică efectuată către un stat membru (Spania). Curtea consideră că unul dintre cele 52 de jaloane incluse în cererea de plată formulată de Spania nu a fost îndeplinit. În opinia Curții, eroarea aferentă nu este semnificativă. Curtea și-a bazat evaluarea pe condiția stabilită pentru plăți, și anume îndeplinirea în mod satisfăcător a jaloanelor și a țintelor. Respectarea normelor UE și a celor naționale nu face parte din evaluarea regularității.

În ceea ce privește principalele domenii de cheltuieli bugetare ale UE pentru care Curtea furnizează o apreciere specifică, nivelul de eroare este semnificativ pentru rubricile Piața unică, inovare și sectorul digital și Coeziune, reziliență și valori. În ceea ce privește rubrica Resurse naturale, Curtea constată, pe baza rezultatelor testelor efectuate pe operațiuni și a altor probe furnizate de sistemul de control, că nivelul de eroare se apropie de pragul de semnificație. Rezultatele obținute de Curte indică, de asemenea, faptul că nivelul de eroare nu era semnificativ pentru plățile directe, care reprezentau 68 % din cheltuielile aferente acestei rubrici din CFM, dar că, considerat în ansamblu, acesta era semnificativ pentru domeniile de cheltuieli identificate de Curte ca prezentând un risc mai ridicat (dezvoltarea rurală, măsurile de piață, pescuitul, mediul și acțiunile climatice). Nivelul de eroare rămâne sub pragul de semnificație pentru rubrica Administrația publică europeană.

De mai mulți ani, Curtea auditează veniturile și cheltuielile UE făcând o distincție între domeniile bugetare pentru care consideră că riscul la adresa legalității și regularității este ridicat și cele pentru care acest risc este considerat scăzut. Din cauza modului în care bugetul UE este alcătuit și evoluează în timp, ponderea cheltuielilor cu risc ridicat în cadrul populației auditate a crescut și mai mult față de anii anteriori și reprezintă în jur de 63 % din populația auditată pentru exercițiul 2021 (în 2020: 59 %). Curtea estimează că nivelul de eroare din cadrul acestei categorii de cheltuieli este de 4,7 % (în 2020: 4,0 %). În acest context, Curtea exprimă o opinie contrară cu privire la cheltuieli.

Nivelul de eroare estimat pentru cheltuielile cu risc scăzut, care reprezentau restul de aproximativ 37 % (în 2020: 41 %) din populația auditată de Curte, se situa sub pragul de semnificație de 2 % al Curții.

Datoriile contingente care implică un risc pentru bugetul UE au crescut cu 146,0 miliarde de euro (111 %) în 2021, de la 131,9 miliarde de euro la 277,9 miliarde de euro. Această creștere s-a datorat în principal obligațiunilor în valoare de 91,0 miliarde de euro emise pentru finanțarea NGEU în 2021 și unei creșteri cu 50,2 miliarde de euro a cuantumului împrumuturilor acordate statelor membre în cadrul Instrumentului european de sprijin temporar pentru atenuarea riscurilor de șomaj într-o situație de urgență (SURE). Războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei a contribuit, de asemenea, la această creștere prin garanții pe care UE le-a oferit pentru a acoperi împrumuturile acordate unor țări terțe.

În acest context, gestionarea finanțelor UE într-un mod riguros și eficace este mai importantă ca niciodată. Acest lucru presupune o responsabilitate sporită, atât pentru Comisia Europeană, cât și pentru statele membre, dar și pentru Curtea de Conturi Europeană.

Rezultate globale

Principalele constatări

• În opinia Curții, conturile UE prezintă o imagine corectă și fidelă a situației financiare a UE.
• Veniturile din 2021 erau conforme cu legile și reglementările aplicabile și nu au fost afectate de un nivel semnificativ de eroare. Curtea furnizează mai multe informații referitoare la baza opiniei sale cu privire la venituri în „Declarația de asigurare”.
• Mecanismul de redresare și reziliență (MRR) este elementul central al Next Generation EU (NGEU). Acesta este un instrument temporar, care urmează un model de acordare a sprijinului diferit de cel al cheltuielilor bugetare ale UE în cadrul rubricilor din cadrul financiar multianual (CFM). Spre deosebire de cheltuielile bugetare ale UE, care se bazează pe rambursarea unor costuri și/sau pe respectarea unor condiții, în cadrul MRR, statele membre sunt plătite dacă îndeplinesc în mod satisfăcător jaloanele sau țintele predefinite. Prin urmare, pentru exercițiul 2021, Curtea exprimă opinii separate pentru cheltuielile bugetare ale UE și pentru cheltuielile efectuate din MRR.
• Per ansamblu, nivelul de eroare estimat în cadrul cheltuielilor bugetare ale UE a fost unul semnificativ, reprezentând 3,0 % (în 2020: 2,7 %).
• În evaluarea riscurilor efectuată de Curte, aceasta consideră ca fiind cu risc ridicat cheltuielile UE în cazul cărora beneficiarii trebuie să respecte adesea norme complexe atunci când depun cereri de rambursare a costurilor pe care le-au suportat. Ponderea cheltuielilor cu risc ridicat în populația auditată de Curte a continuat să crească și a fost substanțială, reprezentând 63,2 % (în 2020: 59 %). Pentru 2021, Curtea estimează că nivelul de eroare este de 4,7 % (în 2020: 4,0 %) în această parte a populației auditate. La fel ca în ultimii doi ani, acest nivel de eroare este semnificativ și generalizat și Curtea exprimă o opinie contrară cu privire la cheltuielile bugetare ale UE.
• În 2021, cheltuielile efectuate din MRR au acoperit plata unică efectuată către un stat membru (Spania). Curtea consideră că unul dintre cele 52 de jaloane incluse în cererea de plată formulată de Spania nu a fost îndeplinit în mod satisfăcător. În opinia Curții, eroarea aferentă nu este semnificativă. Curtea furnizează mai multe informații referitoare la baza opiniei sale cu privire la cheltuielile efectuate din MRR în „Declarația de asigurare”.
• În 2021, Curtea a raportat către Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) 15 cazuri (față de 6 cazuri în 2020) de suspiciuni de fraudă pe care le identificase, în urma cărora OLAF a deschis deja cinci investigații. În paralel, Curtea a raportat unul dintre aceste cazuri și către Parchetul European (EPPO), împreună cu un caz suplimentar pe care îl identificase în 2021.
• Comisia sintetizează informațiile-cheie privind controlul său intern și gestiunea sa financiară în raportul anual privind gestionarea și performanța bugetului UE. Limitările din cadrul controalelorex post efectuate de Comisie și de statele membre cu privire la rubricile Piața unică, inovare și sectorul digital, Coeziune, reziliență și valori și Vecinătate și întreaga lume din CFM afectează riscul la momentul plății prezentat în raportul anual privind gestiunea și performanța și, prin urmare, fiabilitatea evaluării riscurilor efectuate de Comisie.
• Modul de raportare cu privire la corecții financiare și recuperări în raportul anual privind gestionarea și performanța bugetului UE s-a îmbunătățit în comparație cu anul trecut, dar prezentarea „corecțiilor pentru plăți anterioare” (5,6 miliarde de euro) ar putea genera confuzii, deoarece măsurile preventive incluse în această sumă nu se referă la plăți anterioare sau la cheltuieli acceptate. În plus, măsurile preventive luate de statele membre nu pot fi atribuite în mod direct Comisiei.
• În raportul privind gestiunea și performanța bugetului UE, Comisia nu prezintă detalii despre notificarea trimisă Ungariei în cadrul „regimului general de condiționalitate” și nici despre modul în care aceasta ar putea afecta regularitatea cheltuielilor în cauză.
• Angajamentele restante la sfârșitul anului 2021 se ridicau la 341,6 miliarde de euro, din care 251,7 miliarde de euro aferente bugetului UE și 89,9 miliarde de euro aferente NGEU. Angajamentele restante aferente bugetului UE au scăzut semnificativ de la un nivel record de 303,2 miliarde de euro la sfârșitul anului 2020, în principal din cauza întârzierilor înregistrate în execuția fondurilor cu gestiune partajată din CFM 2021‑2027.
• Expunerea totală a bugetului UE la datorii contingente a crescut cu 146,0 miliarde de euro (111 %) în 2021, de la 131,9 miliarde de euro la 277,9 miliarde de euro. Această creștere s-a datorat în principal obligațiunilor în valoare de 91,0 miliarde de euro emise pentru finanțarea NGEU în 2021 și unei creșteri cu 50,2 miliarde de euro a cuantumului împrumuturilor acordate statelor membre în cadrul Instrumentului european de sprijin temporar pentru atenuarea riscurilor de șomaj într-o situație de urgență (SURE). Războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei a contribuit, de asemenea, la această creștere, prin garanțiile oferite de UE pentru a acoperi împrumuturile acordate unor țări terțe.

Textul integral al Raportului anual pe 2021 referitor la execuția bugetului UE și cel al Raportului anual pe 2020 referitor la activitățile finanțate de Al optulea, Al nouălea, Al zecelea și Al unsprezecelea fond european de dezvoltare sunt disponibile pe site-ul web al Curții (eca.europa.eu).

Ce a auditat Curtea

Care au fost cifrele pentru 2021?

Parlamentul European și Consiliul adoptă un buget anual al UE, în cadrul unui buget pe termen mai lung convenit pentru o perioadă de mai mulți ani (așa-numitul „cadru financiar multianual” sau CFM). În 2021, cheltuielile bugetare ale UE s-au ridicat la un total de 181,5 miliarde de euro, ceea ce reprezintă 2,4 % din totalul cheltuielilor publice ale statelor membre și 1,3 % din venitul național brut al acestora.

În mai 2020, Consiliul Uniunii Europene a adoptat NGEU, un instrument temporar care a fost creat ca răspuns la impactul socioeconomic al pandemiei de COVID-19 și care este finanțat prin emiterea de obligațiuni. MRR reprezintă aproximativ 90 % din finanțarea NGEU. În 2021, cheltuielile cu sprijinul nerambursabil acordat prin MRR (granturi) s-au ridicat la 46,5 miliarde de euro.

Luând în considerare cheltuielile MRR, plățile din partea UE s-au ridicat la 228,0 miliarde de euro în 2021.

De unde provin banii?

Veniturile din 2021 s-au ridicat în total la 239,6 miliarde de euro. Cea mai mare parte a bugetului UE este finanțată din sumele cu care statele membre contribuie proporțional cu venitul lor național brut (115,8 miliarde de euro). Alte surse includ taxe vamale (19,0 miliarde de euro), o contribuție bazată pe taxa pe valoarea adăugată colectată de statele membre (17,9 miliarde de euro), o contribuție bazată pe deșeurile de ambalaje din plastic nereciclate, introdusă în 2021 (5,9 miliarde de euro), și alte venituri (5,7 miliarde de euro).

Veniturile suplimentare s-au ridicat la 75,3 miliarde de euro în 2021, inclusiv 55,5 miliarde de euro reprezentând venituri alocate externe pentru garanții bugetare, operațiuni de împrumut și de creditare (NGEU) și 19,8 miliarde de euro reprezentând contribuții și restituiri care decurg din acordurile și programele UE.

În ce scopuri sunt utilizați banii?

Bugetul UE este cheltuit într-o gamă variată de domenii, cum ar fi:

• promovarea dezvoltării economice a regiunilor mai vulnerabile din punct de vedere structural;
• promovarea inovării și a cercetării;
• proiecte de infrastructură de transport;
• formare profesională pentru șomeri;
• agricultură și promovarea biodiversității;
• combaterea schimbărilor climatice;
• gestionarea frontierelor;
• ajutoare pentru țările învecinate și pentru cele în curs de dezvoltare.

Aproximativ trei sferturi din buget sunt cheltuite prin așa-numitul mecanism de „gestiune partajată”. În cadrul acestei metode de execuție bugetară, statele membre distribuie fondurile, selectează proiectele și gestionează cheltuielile UE, în timp ce responsabilitatea finală revine Comisiei. Acesta este, de exemplu, cazul cheltuielilor aferente rubricilor Resurse naturale și mediu și Coeziune, reziliență și valori.

Cheltuielile efectuate din MRR finanțează investiții și reforme în domenii de politică relevante la nivelul întregii UE, structurate în șase piloni (a se vedea figura 1).

Statele membre stabilesc în prealabil aceste reforme și investiții în planurile lor naționale de redresare și reziliență, iar Comisia efectuează plăți către aceste state pentru atingerea jaloanelor și a țintelor aferente.

Ce a examinat Curtea?

În fiecare an, Curtea auditează veniturile și cheltuielile UE, examinând fiabilitatea conturilor anuale și conformitatea operațiunilor subiacente de venituri și de cheltuieli cu normele UE și cu normele naționale. Curtea examinează cheltuielile după ce destinatarii finali ai fondurilor UE au întreprins activități sau au suportat costuri sau, în cazul cheltuielilor efectuate din MRR, după ce statele membre au solicitat plata pentru atingerea jaloanelor sau a țintelor lor predefinite și după ce Comisia a acceptat cheltuielile respective. În practică, aceasta înseamnă că populația de operațiuni auditată de Curte cuprinde plăți intermediare și plăți finale. Curtea nu a examinat plățile în avans efectuate în 2021 decât dacă acestea fuseseră validate și închise în cursul aceluiași exercițiu.

Populația auditată de Curte pentru exercițiul 2021 reprezenta o sumă totală de 154,3 miliarde de euro. Curtea a examinat populații de audit distincte pentru cheltuielile bugetare ale UE (142,8 miliarde de euro) și pentru cheltuielile efectuate din MRR (11,5 miliarde de euro) pentru a veni în sprijinul opiniilor sale corespunzătoare (a se vedea figura 2).

În 2021, operațiunile aferente rubricii Resurse naturale și mediu au reprezentat cea mai mare pondere din populația auditată de Curte pentru cheltuielile bugetare ale UE (39,7 %), fiind urmate de cele aferente rubricilor Coeziune, reziliență și valori (33,5 %) și Piața unică, inovare și sectorul digital (10,0 %).

Populația auditată în cadrul MRR a inclus plata unică (11,5 miliarde de euro) efectuată către un stat membru (Spania) în 2021.

Restricțiile de călătorie impuse în contextul pandemiei de COVID-19 au continuat să împiedice Curtea, în majoritatea cazurilor, să efectueze controale la fața locului. Prin urmare, cea mai mare parte a activității Curții a constat în examinări documentare și în interviuri de la distanță cu entitățile auditate. Deși neefectuarea de verificări la fața locului poate crește riscul de nedetectare, probele obținute de Curte de la entitățile auditate i-au permis acesteia să își finalizeze activitatea și să tragă concluzii cu privire la aceasta.

Pentru informații suplimentare cu privire la abordarea de audit a Curții, a se vedea secțiunea intitulată „Informații generale”.

Care au fost constatările Curții

Declarația de asigurare a Curții

În conformitate cu articolul 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), Curtea prezintă Parlamentului European și Consiliului Uniunii Europene o declarație de asigurare referitoare la fiabilitatea conturilor consolidate ale UE, precum și la legalitatea și regularitatea operațiunilor. Această declarație este elementul central al raportului anual al Curții.

MRR este un instrument temporar pus în aplicare și finanțat într-un mod fundamental diferit față de cheltuielile bugetare ale UE. În timp ce beneficiarii cheltuielilor bugetare ale UE sunt plătiți pentru efectuarea anumitor activități sau sunt rambursați pentru costurile suportate, în cadrul MRR statele membre sunt plătite pentru îndeplinirea satisfăcătoare a unor jaloane sau ținte predefinite. Prin urmare, Curtea exprimă două opinii separate cu privire la legalitatea și regularitatea cheltuielilor: una pentru cheltuielile bugetare ale UE și cealaltă pentru cheltuielile efectuate din MRR.

Întrucât plățile efectuate din MRR se bazează pe atingerea în mod satisfăcător a unor jaloane sau ținte predefinite, Curtea a examinat dacă Comisia colectase probe suficiente și adecvate pentru a evalua această condiție. Respectarea altor norme ale UE și a altor norme naționale nu face parte din această evaluare.

În ceea ce privește componenta veniturilor constituită din resursele proprii tradiționale, există riscul ca taxele vamale să nu fie declarate sau să fie declarate incorect autorităților vamale naționale de către importatori. Cuantumul aferent taxelor la import percepute efectiv va fi, așadar, mai mic decât cuantumul care ar trebui să fie colectat teoretic. Această diferență este cunoscută sub denumirea de „deficit de colectare a taxelor vamale”. Aceste sume eludate nu sunt reflectate în sistemele contabile ale statelor membre referitoare la resursele proprii tradiționale și nu intră în sfera opiniei de audit formulate de Curte cu privire la venituri.

Conturile UE prezintă o imagine corectă și fidelă

Conturile UE pentru 2021 prezintă în mod fidel, sub toate aspectele semnificative, rezultatele financiare ale UE și situația activelor și a pasivelor acesteia la sfârșitul exercițiului, în conformitate cu standardele internaționale de contabilitate pentru sectorul public.

Prin urmare, Curtea este în măsură să exprime o opinie favorabilă privind fiabilitatea conturilor, așa cum a fost cazul pentru fiecare exercițiu financiar începând cu 2007.

Bilanțul UE include o datorie privind pensiile și alte beneficii ale angajaților care a continuat să crească, în cuantum de 122,5 miliarde de euro la sfârșitul exercițiului 2021 (în 2020: 116 miliarde de euro). Creșterea suplimentară a estimării respective se explică în principal prin scăderea ratei nominale de actualizare.

La 1 februarie 2020, Regatul Unit a încetat să mai fie stat membru al UE. La data bilanțului, conturile UE prezentau o creanță netă de 41,8 miliarde de euro datorată de Regatul Unit (în 2020: 47,5 miliarde de euro) pe baza obligațiilor reciproce stabilite în acordul de retragere. Această scădere se datorează în principal plăților primite de la Regatul Unit în cursul anului 2021, în conformitate cu termenii acordului de retragere.

Impactul invaziei Rusiei asupra împrumuturilor și a granturilor acordate Ucrainei în conturile UE a fost evaluat și este contabilizat și prezentat în mod corespunzător, în conformitate cu cerințele normelor contabile.

Curtea exprimă o opinie de audit favorabilă cu privire la venituri

Curtea concluzionează că veniturile nu sunt afectate de un nivel semnificativ de eroare.

Curtea exprimă o opinie contrară cu privire la cheltuielile bugetare ale UE

O eroare este definită de Curte ca fiind o sumă de bani care nu ar fi trebuit să fie plătită de la bugetul UE. Erorile se produc atunci când fondurile nu sunt utilizate în conformitate cu legislația UE relevantă, neservind deci scopului preconizat de Consiliu și de Parlamentul European la momentul adoptării legislației respective, sau atunci când fondurile nu sunt utilizate în conformitate cu normele naționale specifice.

Pentru cheltuielile bugetare ale UE, Curtea estimează că nivelul de eroare este cuprins între 2,2 % și 3,8 %. Valoarea mediană a acestui interval, cunoscută în trecut sub denumirea de „rată de eroare cea mai probabilă”, a crescut față de anul anterior, de la 2,7 % la 3,0 % (a se vedea figura 3).

Peste jumătate din populația auditată de Curte este afectată, și în acest an, de un nivel semnificativ de eroare

În 2021, Curtea a constatat încă o dată că modul în care sunt debursate cheltuielile are un impact asupra riscului de eroare. În acest context, Curtea face distincție între plățile bazate pe rambursarea costurilor și cele bazate pe drepturi la plată (a se vedea caseta de mai jos).

Cele mai frecvente erori întâlnite în rândul cheltuielilor cu risc ridicat în cadrul principalelor rubrici din CFM au fost următoarele:

• costuri și proiecte neeligibile, încălcări ale normelor pieței interne (în special nerespectarea normelor privind ajutoarele de stat), absența unor documente justificative esențiale și nerespectarea normelor privind achizițiile publice în cadrul rubricii Coeziune, reziliență și valori;
• beneficiari, proiecte sau cheltuieli neeligibile, erori administrative și nerespectarea angajamentelor de agromediu sunt cele mai frecvente erori identificate în domeniile de cheltuieli privind dezvoltarea rurală, măsurile de piață, mediul, acțiunile climatice și pescuitul, care reprezintă cumulat aproximativ 33 % din totalul cheltuielilor aferente rubricii Resurse naturale și mediu;
• costuri directe cu personalul și alte costuri directe neeligibile reprezintă principalele surse de eroare în ceea ce privește cheltuielile cu cercetarea (Orizont 2020 și cel de Al șaptelea program-cadru la rubrica Piața unică, inovare și sectorul digital). Încălcările grave ale normelor privind achizițiile publice și alte costuri directe neeligibile sunt erorile cele mai frecvente constatate în cadrul altor programe și activități (în principal Mecanismul pentru interconectarea Europei);
• cheltuieli care nu au fost efectuate, costuri neeligibile, absența unor documente justificative și proceduri de achiziții publice în cadrul rubricii Vecinătate și întreaga lume.

În 2021, ponderea cheltuielilor cu risc ridicat a crescut din nou în comparație cu anii precedenți, reprezentând aproape două treimi din populația auditată de Curte și ajungând la 63,2 % (în 2020: 59 %). Nivelul de eroare estimat de Curte pentru cheltuielile cu risc ridicat a fost de 4,7 % (în 2020: 4,0 %).

Cheltuielile cu risc scăzut au reprezentat restul de 36,8 % din populația auditată de Curte (în 2020: 41 %) și au inclus, în principal, plăți bazate pe drepturi la plată. Nivelul de eroare estimat pentru această parte a populației s-a situat sub pragul de semnificație de 2 % stabilit de Curte (a se vedea figura 4).

Figura 5 prezintă o comparație între nivelurile de eroare estimate de Curte pentru diferitele domenii de cheltuieli în perioada 2017‑2021. Mai multe informații privind rezultatele Curții sunt prezentate în secțiunea intitulată „O privire mai atentă asupra rezultatelor Curții” și în capitolele corespunzătoare din Raportul anual pe 2021.

Curtea a exprimat o opinie de audit favorabilă cu privire la prima plată efectuată în cadrul MRR

În 2021, pentru prima dată, activitatea Curții a acoperit legalitatea și regularitatea cheltuielilor efectuate din MRR. Populația auditată a fost reprezentată de singura plată efectuată în 2021, și anume către Spania, și de validarea și închiderea prefinanțării asociate. Cererea de plată a Spaniei a inclus 52 de jaloane, pe care acest stat membru le considera ca fiind îndeplinite. Suma de plătit către Spania a fost stabilită în decizia de punere în aplicare a Consiliului și se ridica la 11,5 miliarde de euro.

Curtea și-a bazat evaluarea pe condiția stabilită pentru plată, și anume îndeplinirea în mod satisfăcător a jaloanelor și a țintelor definite în decizia de punere în aplicare a Consiliului. Ansamblul probelor de audit pe care Curtea le-a obținut prin activitatea sa indică faptul că unul dintre cele 52 de jaloane asociate primei plăți către Spania nu a fost îndeplinit. Comisia nu a definit încă o metodă de cuantificare a impactului neatingerii unui jalon sau a unei ținte. În opinia Curții, eroarea nu este semnificativă. Alte deficiențe constatate în activitatea Comisiei de evaluare a jaloanelor se referă la utilizarea unor criterii care nu erau suficient de solide pentru jalonul suplimentar privind controlul și la documentarea insuficientă a activității Comisiei, dar trebuie precizat că acestea nu afectează evaluarea cu privire la îndeplinirea unui anumit jalon.

Comparație între nivelurile de eroare estimate de Curte și cele estimate de Comisie

Raportul anual privind gestiunea și performanța, pentru care colegiul comisarilor își asumă responsabilitatea, sintetizează informații-cheie referitoare la controlul intern și la gestiunea financiară din rapoartele anuale de activitate. Printre aceste informații se numără riscul la momentul plății, care reprezintă estimarea Comisiei cu privire la suma care a fost debursată fără să fie respectate normele aplicabile. Per ansamblu, estimarea Comisiei pentru 2021 cu privire la riscul la momentul plății este de 1,9 %. Această estimare se situează sub pragul de semnificație stabilit de Curte (de 2,0 %) și sub nivelul de eroare estimat de aceasta (3,0 %) pentru cheltuielile bugetare ale UE.

La fel ca nivelul de eroare estimat de Curte, estimarea Comisiei nu include cheltuielile efectuate din MRR, pentru care prezintă separat rezultatele controalelor, pe baza unei evaluări calitative. În plus, raportul anual de activitate al fiecărei direcții generale (DG) din cadrul Comisiei include o declarație în care directorul general oferă asigurarea că raportul prezintă în mod corespunzător informațiile financiare și că operațiunile aflate sub responsabilitatea sa sunt conforme cu legile și reglementările. În acest scop, toate direcțiile generale au furnizat estimări ale riscului la momentul plății pentru cheltuielile de care sunt responsabile, cu excepția celor efectuate din MRR, pentru care Comisia evaluează rezultatele controalelor pe baza unei combinații a rezultatelor obținute în urma propriilor sale audituri și controale cu rezultatele auditurilor și ale controalelor efectuate de statele membre.

Pentru fiecare rubrică din CFM pentru care prezintă o apreciere specifică, Curtea a comparat riscul la momentul plății prezentat de Comisie pentru exercițiul 2021 cu nivelul de eroare estimat de Curte. Această comparație arată că riscul la momentul plății prezentat de Comisie este mai scăzut decât nivelul de eroare estimat de Curte pentru rubricile Piața unică, inovare și sectorul digital și Coeziune, reziliență și valori. În cazul rubricii Resurse naturale, estimarea Comisiei cu privire la riscul la momentul plății (1,8 %) este în concordanță cu estimarea Curții.

În raportul anual privind gestiunea și performanța, Comisia prezintă evaluarea sa globală a riscurilor pentru cheltuielile anuale aferente exercițiului 2021 cu scopul de a identifica domeniile cu risc ridicat și de a concentra acțiunile asupra acestora. Comisia estimează că riscul este scăzut pentru 55 % din cheltuieli, mediu pentru 23 % și ridicat pentru 22 %. Activitatea Curții a evidențiat însă limitări în activitatea ex post a Comisiei, care, luate împreună, afectează soliditatea evaluării riscurilor de către Comisie.

De asemenea, Curtea a examinat situația acțiunilor întreprinse ca urmare a observației sale, formulată anul trecut, potrivit căreia modul în care Comisia prezintă corecțiile financiare și recuperările efective în raportul său privind gestionarea și performanța bugetului UE este complex și nu întotdeauna clar. Curtea a constatat că revizuirea de către Comisie a modului său de raportare a adus îmbunătățiri. Totuși, Curtea consideră, de asemenea, că prezentarea „corecțiilor pentru plăți anterioare” (5 620 de milioane de euro) și a procentului aferent de cheltuieli relevante (3,3 %) este inadecvată și poate genera confuzii. Suma respectivă include măsuri preventive, care nu se referă la plăți anterioare sau la cheltuieli acceptate. În plus, măsurile preventive luate de statele membre nu pot fi atribuite în mod direct Comisiei.

Curtea constată că, în raportul său anual privind gestiunea și performanța, Comisia declară că a trimis o primă notificare Ungariei în aprilie 2022, în conformitate cu „regimul general de condiționalitate”. Aceasta a declanșat procedura care poate duce la impunerea de măsuri împotriva unui stat membru pentru încălcări ale principiilor statului de drept. Raportul privind gestiunea și performanța nu prezintă însă detalii despre notificare și nici despre modul în care aceasta ar putea afecta regularitatea cheltuielilor în cauză.

Curtea a raportat cazurile de suspiciuni de fraudă către OLAF și către EPPO

Curtea colaborează cu OLAF de mulți ani și cu EPPO de când acesta și-a început activitatea în iunie 2021. În 2021, Curtea a raportat către OLAF 15 cazuri (față de 6 cazuri în 2020) de suspiciuni de fraudă pe care le identificase în cursul activității sale de audit, în urma cărora OLAF a deschis deja cinci investigații. În paralel, Curtea a raportat unul dintre aceste cazuri și către EPPO, împreună cu un caz suplimentar pe care îl identificase în cursul activității sale de audit în 2021. În martie 2022, Curtea a decis să înceapă transmiterea cazurilor de suspiciune de fraudă atât către OLAF, cât și către EPPO simultan, acolo unde este cazul.

Doriți să aflați mai multe informații? Capitolele 1 și 10 din Raportul anual pe 2021 conțin informații complete privind principalele constatări ale Curții. Textul integral al raportului anual este disponibil pe site-ul web al Curții (eca.europa.eu).

O privire mai atentă asupra rezultatelor Curții

Gestiunea bugetară și financiară

Execuția și utilizarea bugetului în 2021

Execuția bugetară a fost scăzută pentru angajamente, dar ridicată pentru plăți

Regulamentul privind CFM stabilește cuantumuri maxime pentru fiecare dintre cei șapte ani ai cadrului financiar multianual. Aceste plafoane se aplică obligațiilor financiare noi ale UE (creditele de angajament) și plăților care pot fi efectuate din bugetul UE (creditele de plată). A se vedea figura 6.

În 2021, a fost angajată o sumă totală de 113,4 miliarde de euro, reprezentând doar 68 % din suma totală disponibilă (166,8 miliarde de euro). Această rată este excepțional de scăzută, chiar mai scăzută decât cea din 2014, primul an al CFM anterior (77 %). În 2021, întârzierile în adoptarea reglementărilor sectoriale au încetinit lansarea de noi programe, în special pentru cele opt fonduri cu gestiune partajată reglementate de Regulamentul privind dispozițiile comune. Doar 2 % din cuantumul disponibil al creditelor de angajament pentru aceste opt fonduri care fac obiectul gestiunii partajate a fost utilizat.

În 2021, plafonul stabilit de CFM pentru creditele de plată a fost de 166,1 miliarde de euro, iar cuantumul disponibil pentru plăți în bugetul final a fost de 168,0 miliarde de euro. Plățile efective s-au ridicat în total la 163,6 miliarde de euro (97 %) din creditele de plată disponibile. Ținând seama de plățile suplimentare în valoare de 62,6 miliarde de euro efectuate din veniturile alocate (în principal granturi din MRR) și de cei 1,8 miliarde de euro reportați din 2020, plățile efectuate în 2021 s-au ridicat la 228,0 miliarde de euro.

Rata de absorbție a fondurilor structurale și de investiții europene aferente perioadei 2014‑2020 a crescut

În cursul anului 2021, statele membre au continuat să absoarbă fondurile structurale și de investiții europene (fondurile ESI) aferente perioadei CFM 2014‑2020. La sfârșitul anului 2021, totalul plăților cumulate pentru programele operaționale finanțate din fondurile ESI aferente perioadei 2014‑2020 se ridica la 331,1 miliarde de euro, dintr-un total de 492 de miliarde de euro (67 %). Cei 160,9 miliarde de euro rămași ar trebui plătiți, iar fondurile care nu se debursează ar trebui dezangajate prin închiderea programelor înainte de sfârșitul anului 2025, cu excepția FEADR, pentru care închiderea va avea loc în 2027. Acest cuantum constituie cea mai mare parte din cei 251,7 miliarde de euro din bugetul UE reprezentând angajamente restante la sfârșitul anului 2021.

După cum se arată în figura 7, absorbția cumulativă de către statele membre a fondurilor ESI variază semnificativ.

Execuția NGEU a început în 2021

Instrumentul temporar NGEU a devenit operațional în iunie 2021, odată cu intrarea în vigoare a noii decizii privind resursele proprii care autorizează împrumuturile aferente. La sfârșitul anului 2021, angajamentele din fondurile NGEU se ridicau la 143,5 miliarde de euro. Prefinanțările și plățile depășeau 53,6 miliarde de euro. A se vedea figura 8 pentru mai multe informații.

Angajamentele restante din bugetul UE și din NGEU au atins o sumă record de 341,6 miliarde de euro

Angajamentele restante la sfârșitul anului 2021 se ridicau la 341,6 miliarde de euro, din care 251,7 miliarde de euro aferente bugetului UE și 89,9 miliarde de euro aferente NGEU. Angajamentele restante aferente bugetului UE au scăzut semnificativ de la un nivel record de 303,2 miliarde de euro la sfârșitul anului 2020, în principal din cauza întârzierilor înregistrate în demararea execuției fondurilor cu gestiune partajată din CFM 2021‑2027. Cu toate acestea, împreună cu angajamentele restante aferente NGEU, totalul angajamentelor restante a atins un nivel record. În figura 9 este prezentat totalul angajamentelor restante la sfârșitul anului 2021, atât pentru bugetul UE, cât și pentru NGEU, defalcate în funcție de anul în care au fost asumate.

Comisia preconizează că angajamentele restante aferente bugetului UE vor ajunge la 317 miliarde de euro în 2027, cu 14 miliarde de euro mai mult decât cei 303,2 miliarde de euro înregistrați la sfârșitul anului 2020. Această ușoară creștere se datorează în principal decalajului mai mic dintre creditele de angajament și creditele de plată în CFM 2021‑2027.

Costurile de gestiune pentru instrumentele financiare variază

Curtea a examinat, de asemenea, costurile de gestiune plătite la nivelul statelor membre în raport cu plățile totale, inclusiv cofinanțarea națională, efectuate către instrumentele financiare. Curtea a constatat că costurile de gestiune s-au ridicat la 3,6 % din totalul plăților efectuate către instrumentele financiare în cadrul CFM 2014‑2020. Aceasta este însă o medie, cifra reală variind foarte mult de la un stat membru la altul. În Suedia, de exemplu, costurile de gestiune reprezentau peste 10 % din totalul plăților efectuate către instrumentele financiare. Pe de altă parte, în Austria și în Belgia, instrumentele financiare nu au contabilizat niciun cost de gestiune (a se vedea figura 10).

Principalele riscuri și provocări pentru bugetul UE în anii următori

Expunerea totală a bugetului UE a crescut în 2021, în principal ca urmare a introducerii NGEU

Expunerea totală a bugetului UE la datoriile contingente a crescut de la 131,9 miliarde de euro în 2020 la 277,9 miliarde de euro în 2021. Cele două motive principale ale acestei creșteri substanțiale au fost introducerea NGEU și creșterea cuantumului împrumuturilor acordate în cadrul instrumentului SURE (a se vedea figura 11).

Războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei crește riscurile pentru bugetul UE

UE își mobilizează bugetul și adaugă flexibilitate suplimentară pentru a reacționa la războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. Acest lucru va crește nevoile bugetare ale UE și va duce la un risc mai mare de declanșare a unor obligații de plată aferente datoriilor contingente care grevează bugetul UE. La sfârșitul anului 2021, Ucraina avea credite în curs cu o valoare nominală de 4,7 miliarde de euro, acordate în cadrul programelor de asistență macrofinanciară și Euratom. În plus, Banca Europeană de Investiții (BEI) a acordat Ucrainei împrumuturi în valoare de 2,1 miliarde de euro, împrumuturi care sunt sprijinite prin garanții acordate de UE.

Recomandările Curții

Curtea recomandă Comisiei:

• să informeze autoritatea bugetară cu privire la factorii care contribuie la evoluția angajamentelor restante și să ia măsurile adecvate în vederea reducerii treptate a angajamentelor restante pe termen lung;
• să monitorizeze îndeaproape riscul mai mare de declanșare, în legătură cu războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, a unor obligații de plată aferente datoriilor contingente care grevează bugetul UE și să ia măsurile necesare pentru a se asigura că instrumentele de atenuare a riscurilor mențin o capacitate suficientă.

Doriți să aflați mai multe informații? Capitolul 2 din Raportul anual pe 2021 conține informații complete privind principalele constatări legate de gestiunea bugetară și financiară.

Veniturile

239,6 miliarde de euro

Ce a auditat Curtea

Auditul Curții a acoperit partea de venituri din bugetul UE, care finanțează cheltuielile UE. Curtea a examinat anumite sisteme-cheie de control utilizate pentru gestionarea resurselor proprii, precum și un eșantion de operațiuni aferente veniturilor.

Contribuțiile statelor membre bazate pe VNB au reprezentat 48,2 % din veniturile UE în 2021, în timp ce resursa proprie bazată pe taxa pe valoarea adăugată (TVA) a reprezentat 7,5 %. Aceste contribuții se calculează pe baza statisticilor macroeconomice și a estimărilor furnizate de statele membre.

Resursele proprii tradiționale, constând în taxe vamale la import colectate de administrațiile statelor membre în contul UE, au asigurat 7,9 % din veniturile Uniunii.

Resursa proprie bazată pe deșeurile de ambalaje din plastic nereciclate reprezintă 2,5 % din veniturile UE. Aceasta a fost introdusă în 2021 și se calculează prin aplicarea unei cote de apel uniforme la greutatea deșeurilor de ambalaje din plastic nereciclate generate în fiecare stat membru.

Veniturile alocate externe, care se referă în principal la sumele împrumutate pentru a oferi statelor membre sprijin financiar nerambursabil în contextul NGEU, reprezintă 23,2 % din veniturile UE.

Există și alte surse de venituri ale Uniunii. Cele mai importante dintre acestea sunt contribuțiile și restituirile în cadrul acordurilor și al programelor UE (8,3 % din veniturile UE), cum ar fi veniturile legate de validarea și închiderea conturilor FEGA și FEADR din punctul de vedere al conformității sau cele legate de contribuțiile țărilor terțe la programe și activități ale UE.

Care au fost constatările Curții

Măsuri preventive și corective

Sistemele legate de venituri care au fost examinate de Curte erau, în general, eficace. Cu toate acestea, principalele controale interne privind resursele proprii tradiționale pe care Curtea le-a evaluat în anumite state membre și gestionarea de către Comisie a rezervelor în materie de TVA și a punctelor deschise în legătură cu resursele proprii tradiționale erau doar parțial eficace, din cauza unor deficiențe persistente.

Curtea a constatat, de asemenea, că punerea în aplicare a mai multor acțiuni din cadrul Planului de acțiune vamală al Comisiei menite să contribuie la reducerea deficitului de colectare a taxelor vamale înregistrase întârzieri. Această deficiență nu afectează opinia de audit a Curții cu privire la venituri, deoarece nu se referă la operațiunile subiacente conturilor, ci mai degrabă la riscul ca resursele proprii tradiționale să nu fie colectate în totalitate.

Sistemele naționale de control utilizate pentru compilarea situațiilor privind resursele proprii tradiționale continuă să fie afectate de deficiențe persistente. În cazul particular al Italiei, Curtea a pus deja sub semnul întrebării fiabilitatea situațiilor privind resursele proprii tradiționale întocmite de Italia începând cu 2011, în principal din cauza întârzierilor înregistrate în actualizarea, pe baza informațiilor privind recuperarea creanțelor, a contabilității aferente taxelor vamale care nu au fost încă colectate.

Curtea a observat, de asemenea, că numărul rezervelor în materie de TVA și al punctelor deschise în legătură cu resursele proprii tradiționale a scăzut, dar persistă deficiențe în gestionarea acestora. În cazul rezervelor în materie de TVA, aceasta se explică prin neaplicarea de către Comisie a unei abordări comune pentru stabilirea termenelor în care statele membre trebuie să calculeze și să aplice corecțiile financiare aferente la resursele proprii bazate pe TVA. În ceea ce privește punctele deschise în legătură cu resursele proprii tradiționale, Comisia și-a actualizat procedura de prelucrare a rezultatelor inspecțiilor privind aceste resurse. Ea nu a inclus însă un sistem de clasificare a deficiențelor statelor membre într-o ordine a priorităților și nici nu a stabilit termene pentru acțiunile de urmărire subsecventă ale statelor membre, pe baza răspunsurilor acestora.

În plus, Curtea a observat întârzieri în acțiunile Comisiei vizând îmbunătățirea gestionării riscurilor asociate resurselor proprii tradiționale și reducerea deficitului de colectare a taxelor vamale. În urma examinării cu privire la punerea în aplicare de către Comisie a Planului său de acțiune vamală, Curtea a evidențiat că progresele realizate în ceea ce privește o serie de acțiuni erau insuficiente.

Activitatea Comisiei cu privire la retragerea rezervelor în materie de VNB este afectată de întârzieri din partea statelor membre. Aceste întârzieri au fost legate de transmiterea către Comisie a inventarelor VNB în cadrul noului ciclu de verificare a VNB aferent perioadei 2020‑2024 și de soluționarea rezervelor în materie de VNB specifice unei operațiuni formulate în cadrul ciclului de verificare anterior, aferent perioadei 2016‑2019.

Pentru al șaselea an consecutiv, DG BUDG din cadrul Comisiei și-a menținut, în raportul său anual de activitate, rezerva emisă în legătură cu faptul că sumele aferente resurselor proprii tradiționale transferate către bugetul UE sunt inexacte, ca urmare a subevaluării produselor textile și de încălțăminte importate din China în perioada 2011‑2017. Această rezervă a fost emisă pentru prima dată în 2016, când pierderile de resurse proprii tradiționale imputabile Regatului Unit au fost cuantificate la 2,1 miliarde de euro, și a fost apoi extinsă la alte state membre în 2018, dar fără cuantificări. În conturile consolidate ale Uniunii Europene pentru exercițiul 2021 a fost înscris, de asemenea, un cuantum suplimentar de 2,1 miliarde de euro reprezentând dobânzi. La 8 martie 2022, Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a concluzionat că Regatul Unit nu își îndeplinise obligațiile care îi reveneau în temeiul dreptului Uniunii în ceea ce privește resursele proprii. CJUE a aprobat metoda Comisiei de cuantificare a pierderilor de resurse proprii tradiționale pe baza datelor statistice. Ea a respins însă parțial calculul Comisiei și a oferit orientări cu privire la recalcularea cuantumului pierderilor de resurse proprii. Comisia a început să analizeze hotărârea CJUE și impactul acesteia asupra calculelor sale.

Recomandările Curții

Curtea recomandă Comisiei:

• să ia măsurile necesare (inclusiv proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, dacă este cazul) pentru a se asigura că Italia remediază deficiențele nesoluționate de mult timp în contabilitatea aferentă resurselor proprii tradiționale. Măsurile ar trebui să vizeze eliminarea discrepanțelor persistente care afectează fiabilitatea situațiilor acestei țări privind taxele colectate și taxele necolectate încă;
• să își revizuiască procedurile de gestionare a rezervelor în materie de TVA, pentru a stabili termene mai armonizate și mai stricte pentru autoritățile naționale și pentru a eficientiza modul în care urmărește și retrage rezervele;
• să îmbunătățească evaluarea riscurilor financiare pentru resursele proprii tradiționale prin punerea în aplicare în timp util a măsurilor relevante din Planul său de acțiune vamală.

Doriți să aflați mai multe informații? Capitolul 3 din Raportul anual pe 2021 conține informații complete referitoare la auditul Curții cu privire la veniturile UE.

Piața unică, inovare și sectorul digital

Total: 18,5 miliarde de euro

Ce a auditat Curtea

Programele finanțate în cadrul rubricii 1 din CFM – Piața unică, inovare și sectorul digital, sunt diverse și vizează finanțarea investițiilor UE care contribuie la cercetare și inovare, la dezvoltarea rețelelor transeuropene de transport, la progrese în domeniul comunicațiilor, al energiei, al transformării digitale și al pieței unice, precum și la politica spațială. Orizont 2020 rămâne principalul program pentru cercetare și inovare. Această rubrică din CFM cuprinde, de asemenea, mari proiecte de infrastructură în cadrul Mecanismului pentru interconectarea Europei și programele spațiale (Galileo, EGNOS și Copernicus). Ea include, de asemenea, Fondul InvestEU, prin care se urmărește mobilizarea investițiilor publice și private prin intermediul unei garanții de la bugetul UE care acoperă investițiile partenerilor de implementare.

Pentru exercițiul 2021, au fost auditate în acest domeniu cheltuieli în valoare de 14,3 miliarde de euro. Cea mai mare parte a acestor cheltuieli a fost gestionată în mod direct de Comisie. Comisia efectuează plăți în avans către beneficiari publici sau privați la momentul semnării unui acord de grant și, pe măsură ce proiectele finanțate ale acestora progresează, rambursează o parte din costurile totale declarate de beneficiari, deducând plățile efectuate în avans. Programele spațiale sunt, în general, gestionate indirect, pe baza acordurilor de delegare semnate între Comisie și organismele de punere în aplicare specializate (cum ar fi Agenția Spațială Europeană). Instrumentele financiare ale InvestEU sunt executate în principal de BEI sau de Fondul European de Investiții, care, la rândul lor, utilizează intermediari financiari.

Care au fost constatările Curții

Per ansamblu, Curtea estimează că nivelul de eroare pentru rubrica Piața unică, inovare și sectorul digital este semnificativ.

În 2021, 55 (42 %) dintre cele 130 de operațiuni examinate de Curte au fost afectate de erori.

Cheltuielile din cadrul PC7 și al programului Orizont 2020 continuă să prezinte un risc ridicat și constituie principala sursă a erorilor identificate de Curte. Au fost detectate erori cuantificabile legate de costuri neeligibile în 29 dintre cele 87 de operațiuni din domeniul cercetării și inovării cuprinse în eșantion. Erorile respective au contribuit cu 45 % la nivelul de eroare estimat de Curte pentru această rubrică pentru 2021.

În cazul celorlalte programe și activități, Curtea a detectat erori cuantificabile în 9 dintre cele 43 de operațiuni din eșantion. Acestea au inclus cazuri de nereguli în procedura de achiziții, lucrări declarate și rambursate de două ori, rambursarea unor costuri care nu erau prevăzute în contractul-cadru, precum și finanțarea unui activ neeligibil.

Normele privind declararea costurilor cu personalul în cadrul programului Orizont 2020 rămân complexe, în pofida eforturilor de simplificare, și calculul acestor costuri rămâne o sursă majoră de eroare în declarațiile de cheltuieli. Dintre cele 29 de operațiuni din domeniul cercetării incluse în eșantionul Curții și afectate de erori cuantificabile, 26, adică peste 89 %, erau afectate de erori cauzate de declararea și rambursarea unor costuri cu personalul neeligibile.

Auditorii contractați de beneficiari la sfârșitul unui proiect furnizează certificate referitoare la situațiile financiare, care sunt menite să ajute Comisia să verifice dacă costurile declarate în situațiile financiare sunt eligibile. Curtea a semnalat în mod repetat deficiențe în ceea ce privește aceste certificate. Pentru 2021, s-a constatat că 7 dintre cele 12 cazuri de erori cuantificabile detectabile nu fuseseră descoperite nici de către auditorii care au furnizat certificatele, nici de către Comisie.

Examinarea sistemelor informatice pentru granturile de cercetare

În 2021, Curtea a examinat suita eGrants, soluția instituțională utilizată de Comisie pentru gestionarea granturilor și a experților. Aceasta integrează sistemele utilizate pentru întregul proces, și anume de la elaborarea programului de lucru și a cererii de propuneri până la gestionarea fluxului de lucru aferent granturilor.

Pe baza examinării sale limitate, Curtea a constatat că sistemele erau bine integrate în mediul informatic. Potrivit cadrului juridic în vigoare, nu există însă nicio legătură între sistemele contabile ale beneficiarilor și sistemul de raportare. Comisia dispune de datele financiare generale privind proiectele care sunt prevăzute de cadrul său de control și orice informații contabile pentru controale sau audituri suplimentare sunt puse la dispoziție la cerere. Aceasta înseamnă că nu este posibil să se efectueze controale automate la scară largă.

Modul în care Comisia raportează cu privire la regularitate

În ceea ce privește programul Orizont 2020, DG Cercetare și Inovare (RTD) a raportat o rată de eroare reprezentativă preconizată de 2,3 %, precum și o rată de eroare reziduală, care ține seama de acțiunile corective, de 1,7 % pentru toate direcțiile generale și pentru toate celelalte organisme ale UE care gestionează cheltuielile UE în domeniul cercetării. Auditurile ex post subiacente sunt desfășurate de Serviciul comun de audit al DG RTD sau de contractanți externi în numele acestuia.

Întrucât 2021 a fost primul an de punere în aplicare a programului Orizont Europa, fusese executat doar un număr foarte limitat de plăți (numai prefinanțări în cadrul DG RTD). Prin urmare, DG RTD nu a raportat o rată a erorilor detectate pentru Orizont Europa în 2021.

Recomandările Curții

Curtea recomandă Comisiei:

• să încurajeze ferm utilizarea instrumentului Personnel Costs Wizard (pus la dispoziție pe portalul destinat participanților), în special de către anumite categorii de beneficiari care sunt mai predispuși să comită erori, cum ar fi IMM-urile și noii intrați pe piață (atât pentru granturile aferente Orizont 2020, cât și pentru cele aferente Orizont Europa);
• să emită orientări în atenția beneficiarilor cu privire la diferențele specifice, concentrându-se asupra aspectelor legate de eligibilitate din cadrul Orizont Europa, în comparație cu programul Orizont 2020 și cu programe similare;
• în cazul programului Orizont 2020, să amelioreze controalele ex ante existente pentru a identifica și a elimina eventualele ajustări neeligibile aduse costurilor cu personalul prezentate de beneficiari în urma recalculării tarifelor orare;
• să îmbunătățească în continuare orientările adresate auditorilor independenți ale căror servicii sunt contractate de beneficiari în vederea furnizării certificatelor privind situațiile financiare, pentru a reduce numărul mare de deficiențe identificate de Curte în cadrul auditurilor sale cu privire la aceste certificate;
• pentru următorul program pentru cercetare, să exploreze, în funcție de evoluția nevoilor sale, fezabilitatea extinderii funcționalităților din eGrants pentru a include evaluarea riscurilor și controale automate, de exemplu prin valorificarea altor surse de date disponibile pentru a se pune la dispoziție, în format digital, date esențiale suplimentare pentru coroborarea conformității.

Doriți să aflați mai multe informații? Capitolul 4 din Raportul anual pe 2021 conține informații complete referitoare la auditul Curții cu privire la cheltuielile UE aferente rubricii Piața unică, inovare și sectorul digital.

Coeziune, reziliență și valori

Total: 80,1 miliarde de euro

Ce a auditat Curtea

Cheltuielile din cadrul acestei rubrici se axează pe reducerea decalajelor de dezvoltare dintre diferitele state membre și regiuni ale UE (subrubrica 2a), precum și pe acțiuni de sprijinire și protejare a valorilor UE și pe sporirea rezilienței UE la provocările prezente și viitoare (subrubrica 2b). Pentru subrubrica 2a (coeziune economică, socială și teritorială), finanțarea este asigurată prin Fondul european de dezvoltare regională (FEDR), Fondul de coeziune, Fondul social european (FSE) și Mecanismul pentru interconectarea Europei (MIE). Pentru subrubrica 2b (reziliență și valori), finanțarea este furnizată prin programe precum Erasmus+, printr-o serie de programe de mai mică anvergură și prin instrumente specifice create ca răspuns la pandemia de COVID-19.

Cea mai mare parte a cheltuielilor corespund fondurilor aferente politicii de coeziune (FEDR, Fondul de coeziune și FSE), care fac obiectul gestiunii partajate între Comisie și statele membre. UE cofinanțează programe operaționale multianuale, din care sunt direcționate fonduri către proiecte. În cadrul Comisiei, Direcția Generală Politică Regională și Urbană (DG REGIO) este responsabilă pentru punerea în aplicare a FEDR și a Fondului de coeziune, iar Direcția Generală Ocuparea Forței de Muncă, Afaceri Sociale și Incluziune (DG EMPL) este responsabilă pentru punerea în aplicare a FSE. Finanțarea acordată de UE pentru programe care nu fac obiectul gestiunii partajate este gestionată fie direct de către direcțiile generale ale Comisiei, fie indirect, cu ajutorul unor organizații partenere sau al altor autorități.

Curtea auditează cheltuielile după ce Comisia le-a acceptat. Pentru Raportul anual pe 2021, Curtea a auditat cheltuieli în valoare de 47,9 miliarde de euro efectuate în acest domeniu, din care cheltuieli în valoare de 44 de miliarde de euro în cadrul subrubricii 2a și cheltuieli în valoare de 3,9 miliarde de euro în cadrul subrubricii 2b (în 2020: 48,4 miliarde de euro în total). În conformitate cu abordarea Curții, această sumă a inclus cheltuieli în valoare de 40,8 miliarde de euro efectuate în anii precedenți în cadrul subrubricii 2a, dar care fuseseră acceptate sau validate și închise de Comisie în 2021.

Care au fost constatările Curții

Per ansamblu, Curtea estimează că nivelul de eroare care afectează rubrica 2 din CFM este semnificativ.

În 2021, Curtea a testat 243 de operațiuni. Ea a identificat și a cuantificat 30 de erori, toate legate de subrubrica 2a. Ținând seama de cele 56 de erori detectate anterior de autoritățile de audit și de corecțiile aplicate de autoritățile responsabile de programe din statele membre (corecții în valoare totală de 458 de milioane de euro pentru cele două perioade de programare combinate), Curtea estimează că nivelul de eroare este de 3,6 %. Nivelul de eroare estimat numai pentru subrubrica 2a este de 4,1 %.

Categoriile care au contribuit în cea mai mare măsură la nivelul de eroare estimat de Curte sunt proiectele și costurile neeligibile, încălcările normelor privind piața internă (în special nerespectarea normelor privind ajutoarele de stat) și lipsa unor documente justificative esențiale. Erorile care contribuie cel mai mult la nivelul de eroare estimat sunt cauzate de luarea unor decizii neadecvate de către autoritățile de management, de exemplu atunci când aprobă proiecte neeligibile sau ajutoare de stat ilegale. Curtea a observat, de asemenea, că autoritățile de audit raportează niveluri relativ scăzute pentru acest tip de eroare.

Numărul și impactul erorilor detectate demonstrează că controalele existente nu înlătură încă suficient riscul inerent ridicat de eroare în acest domeniu. Această observație privește în special autoritățile de management și organismele intermediare ale căror verificări sunt în continuare parțial ineficace în a preveni sau a detecta neregulile de la nivelul cheltuielilor declarate de beneficiari.

Opțiunile simplificate în materie de costuri

Opțiunile simplificate în materie de costuri au potențialul de a reduce atât volumul de muncă administrativă al beneficiarilor, cât și erorile. Anul acesta, Curtea a identificat erori legate de utilizarea opțiunilor simplificate în materie de costuri în cazul a patru operațiuni într-un stat membru. În Irlanda, Curtea a constatat că sumele rambursate de statul membru beneficiarilor și sumele rambursate de Comisie statului membru s-au bazat pe forme de sprijin diferite. În timp ce beneficiarul a fost rambursat pe baza costurilor reale, finanțarea din partea UE s-a bazat pe opțiuni simplificate în materie de costuri. În plus, această abordare nu era conformă cu cerințele normative pentru opțiunile simplificate în materie de costuri.

Deficiențe specifice în materie de achiziții care au afectat operațiunile din cadrul gestiunii directe

În aprilie 2020, Comisia a activat Instrumentul pentru sprijin de urgență (ESI) și a publicat o comunicare cu scopul de a explica opțiunile disponibile în domeniul achizițiilor publice pentru a face față problemelor legate de criza provocată de pandemia de COVID-19. Dintre cele 18 operațiuni din eșantionul Curții pentru subrubrica 2b, 7 priveau plăți efectuate în cadrul ESI în 2021. În ceea ce privește aceste operațiuni, Curtea a constatat că Comisia nu a verificat în mod adecvat dacă condițiile financiare ale acordurilor preliminare de achiziție pe care le-a încheiat cu producătorii de doze de vaccin împotriva COVID-19 fuseseră respectate în ceea ce privește plățile către contractanți. De asemenea, Curtea a identificat deficiențe în procedurile de achiziții de servicii și de produse în cadrul ESI, dar aceste erori nu au fost cuantificate de auditori, întrucât, în fiecare caz examinat, caracterul extraordinar al pandemiei a justificat contractarea directă.

Evaluarea activității autorităților de audit

Autoritățile de audit constituie cea de „a doua linie de apărare” în cadrul de asigurare și de control aferent cheltuielilor. Ele verifică, pe baza unui eșantion, regularitatea cheltuielilor declarate Comisiei de către autoritățile de management. Prin această activitate, aceste autorități se asigură de faptul că ratele de eroare reziduală rămân sub pragul de semnificație de 2 %. În acest an, Curtea a evaluat activitatea a 23 dintre cele 116 autorități de audit, în 19 state membre și în Regatul Unit.

Deși activitatea Curții nu are drept scop să concluzioneze cu privire la corectitudinea ratelor de eroare reziduală ca atare calculate de autoritățile de audit, Curtea a identificat erori care nu fuseseră detectate de aceste autorități. Activitățile pe care le-a desfășurat Curtea pe eșantionul din acest an indică faptul că rata de eroare reziduală era mai mare de 2 % în cazul a 12 dintre cele 31 de pachete de asigurare (ceea ce corespunde unei proporții de 39 % din cheltuielile incluse în eșantion), luând în calcul și erorile suplimentare detectate în urma verificărilor efectuate de Comisie.

Începând din 2017, Curtea examinează în fiecare an un eșantion de pachete de asigurare. În această perioadă, ea a acoperit cel puțin o dată 69 de pachete de asigurare din 24 de state membre și din Regatul Unit, cărora le corespunde, în fiecare an, o proporție cuprinsă între 34 % și 62 % din cheltuielile certificate în conturile anuale. Ținând seama de ajustările operate de Comisie și de propriile constatări de audit ale Curții, reiese că 37 dintre aceste pachete (54 %) au avut rate reziduale mai mari de 2 % cel puțin într-un an. Aceste 37 de pachete reprezentau sistematic cel puțin 39 % din cheltuielile din eșantionul Curții. Această situație ilustrează măsura în care autoritățile de audit raportează în mod incorect că ratele de eroare reziduală se situează sub pragul de semnificație de 2 %.

Raportarea asigurată de către DG REGIO și DG EMPL cu privire la regularitatea cheltuielilor din domeniul coeziunii

Rapoartele anuale de activitate sunt principalele instrumente pe care direcțiile generale din cadrul Comisiei le utilizează pentru a declara dacă dispun de o asigurare rezonabilă că procedurile de control ale statelor membre asigură regularitatea cheltuielilor.

De asemenea, aceste rapoarte prezintă o rată de eroare ca indicator-cheie de performanță cu privire la regularitate. DG REGIO a raportat un indicator-cheie de performanță de 1,9 % și o „rată maximă” de 2,5 %. Ratele calculate de DG EMPL au fost de 1,7 % în cazul indicatorului-cheie de performanță și de 2,4 % în cazul nivelului maxim de risc. Comisia a utilizat aceste rate de eroare în Raportul anual pe 2021 privind gestionarea și performanța bugetului UE pentru a prezenta informații cu privire la regularitate. Ea a raportat un risc combinat la momentul plății cuprins între 1,8 % și 2,5 % pentru subrubrica 2a din CFM, referitoare la coeziune, și între 1,7 % și 2,3 % pentru rubrica 2 din CFM în totalitatea ei.

În 2021, Curtea a publicat un raport special în care a prezentat detalii cu privire la relevanța, fiabilitatea și consecvența nivelului anual de eroare comunicat pentru cheltuielile din domeniul coeziunii în rapoartele anuale de activitate și în raportul anual privind gestiunea și performanța. Acest raport a sprijinit concluziile la care s-a ajuns în raportul anual al Curții în ultimii patru ani. Curtea a constatat că Comisia furnizează o estimare minimă a nivelului de eroare care nu este definitivă (la nivel de program operațional, în rapoartele anuale de activitate și în raportul anual privind gestiunea și performanța) și că examinările documentare nu au decât o valoare limitată pentru confirmarea validității ratelor totale de eroare reziduală raportate de autoritățile de audit.

Ca răspuns la recomandările formulate de Curte, Comisia și-a revizuit metodologia de calcul al nivelului său maxim de risc. În special, Comisia aplică în prezent o „majorare” programelor operaționale neauditate, pe baza ratelor de eroare raportate de aceeași autoritate de audit pentru alte programe operaționale, sau o rată forfetară în cazul în care autoritatea de audit nu a fost încă auditată. Comisia nu procedează însă la aceste ajustări în cazul programelor operaționale care au fost auditate în exerciții contabile anterioare, pentru aceste programe continuând să se bazeze pe examinările sale documentare (care prezintă limitări inerente în raport cu auditurile de conformitate). În plus, este posibil ca nivelul majorării să nu fie suficient pentru a corespunde erorilor pe care Comisia nu le-a detectat în cadrul auditurilor sale de conformitate.

Procedura privind statul de drept

În aprilie 2022, Comisia a trimis Ungariei o notificare scrisă privind încălcări prezumate ale statului de drept. Pentru a putea trimite o astfel de notificare, Comisia trebuie să aibă motive rezonabile să considere că încălcările respective afectează sau riscă în mod grav să afecteze buna gestiune financiară a bugetului Uniunii sau protecția intereselor financiare ale acesteia. Nici DG EMPL, nici DG REGIO nu au făcut referire, în rapoartele lor anuale de activitate pe 2021, la această procedură în curs sau la modul în care aceasta ar putea afecta asigurarea pe care Comisia o poate obține pe baza sistemului de control și de asigurare al Ungariei.

Recomandările Curții

Curtea recomandă Comisiei:

• în cazul în care, pentru rambursarea beneficiarilor se recurge la o metodă diferită de opțiunile simplificate în materie de costuri care au fost utilizate pentru a calcula plățile către statele membre de la bugetul UE, să reamintească autorităților de management cerințele care se aplică la rambursarea beneficiarilor respectivi, ținând seama în special de situația detectată în acest an într-un program operațional al FSE din Irlanda;
• să se asigure, atunci când programele operaționale se bazează pe programe naționale existente, că operațiunea implementată contribuie în mod eficace la obiectivele programului în cauză, ținând seama în special de situația constatată anul acesta în legătură cu participanții NEET la programe operaționale finanțate în cadrul FSE/YEI în Spania;
• să reamintească autorităților responsabile de programe că trebuie să confirme statutul de NEET al participanților înainte de prezentarea declarațiilor de cheltuieli pentru programele finanțate în cadrul FSE/YEI pentru perioada 2014‑2020. Aceste controale de eligibilitate ar trebui efectuate pe baza unor surse fiabile și verificate, ținând seama în special de situația constatată în acest an în programele operaționale din cadrul FSE/YEI din Franța și din Irlanda;
• să verifice dacă producătorii de vaccinuri împotriva COVID-19 respectă condițiile acordurilor preliminare de achiziție, în special în ceea ce privește estimarea costului de producție, utilizarea finanțării furnizate în avans și, după caz, respectarea clauzelor de vânzare fără profit, precum și să ia măsuri corective atunci când acestea se impun;
• să reamintească autorităților de audit că, în temeiul cadrului juridic, au obligația de a păstra o pistă de audit, prin intermediul căreia Comisia să poată verifica dacă procedurile de eșantionare pe care le-au aplicat aceste autorități sunt independente, obiective și imparțiale;
• să prezinte, în rapoartele sale anuale de activitate, informații cu privire la procedurile în curs privind statul de drept inițiate împotriva statelor membre, precum și cu privire la modul în care aceste proceduri afectează asigurarea cu privire la regularitatea cheltuielilor pe care Comisia o poate obține pe baza sistemelor de asigurare și de control ale țărilor respective.

Doriți să aflați mai multe informații? Capitolul 5 din Raportul anual pe 2021 conține informații complete referitoare la auditul Curții cu privire la cheltuielile UE aferente rubricii Coeziune, reziliență și valori.

Resurse naturale

Total: 56,8 miliarde de euro

Ce a auditat Curtea

Acest domeniu de cheltuieli acoperă politica agricolă comună (PAC), politica comună în domeniul pescuitului și o parte din cheltuielile efectuate de UE pentru mediu și pentru acțiuni climatice.

PAC reprezintă 97 % din cheltuielile aferente rubricii Resurse naturale. Legislația UE stabilește trei obiective generale pentru PAC:

• producția viabilă de produse alimentare, acordând o atenție deosebită veniturilor agricole, productivității agricole și stabilității prețurilor;
• gestionarea durabilă a resurselor naturale și a acțiunilor climatice, acordând o atenție deosebită emisiilor de gaze cu efect de seră, biodiversității, solului și apei;
• dezvoltarea teritorială echilibrată.

Cheltuielile PAC din cadrul Fondului european de garantare agricolă (FEGA) se împart în două mari categorii:

• plățile directe către fermieri, care sunt finanțate integral de la bugetul UE;
• măsurile de piață din domeniul agricol, care sunt de asemenea finanțate integral de la bugetul UE, cu excepția anumitor măsuri cofinanțate de statele membre, inclusiv măsurile de promovare.

În plus, PAC sprijină strategii și proiecte de dezvoltare rurală prin Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR).

Această rubrică din CFM include, de asemenea, cheltuielile UE în favoarea politicii în domeniul maritim și al pescuitului, precum și o parte din cheltuielile UE legate de mediu și de politicile climatice, acoperind FEPAM și programul LIFE.

Pentru exercițiul 2021, în cadrul acestei rubrici din CFM au fost auditate cheltuieli în valoare de 56,6 miliarde de euro.

Gestiunea PAC este partajată între Comisie și statele membre.

Care au fost constatările Curții

Pe baza erorilor cuantificate de Curte și a altor probe produse de sistemul de control, Curtea constată că nivelul de eroare pentru rubrica Resurse naturale se apropie de pragul de semnificație.

La fel ca în anii anteriori, în cazul plăților directe care se bazează în principal pe suprafața terenurilor agricole declarată de fermieri și care reprezintă 67 % din cheltuielile aferente rubricii Resurse naturale, rezultatele obținute de Curte indică faptul că nivelul de eroare nu a fost semnificativ. Pentru celelalte domenii (dezvoltare rurală, măsuri de piață, pescuit, mediu și acțiuni climatice), reprezentând 33 % din cheltuielile aferente acestei rubrici din CFM, rezultatele Curții, considerate în ansamblu, indică un nivel semnificativ de eroare.

Plățile directe către fermieri: un sistem de control eficace

Principalul instrument de gestiune pentru plățile directe este Sistemul integrat de administrare și control (Integrated Administration and Control System – IACS), care include Sistemul de identificare a parcelelor agricole (Land Parcel Identification System – LPIS). IACS a contribuit la reducerea nivelului de eroare aferent plăților directe, LPIS având un rol deosebit de important în acest sens.

În rândul celor 84 de operațiuni de plăți directe pentru care a efectuat teste, Curtea a identificat doar trei erori cuantificabile minore, cauzate de supradeclararea de către fermieri a suprafeței eligibile de teren agricol.

Controale prin monitorizare

Începând din 2018, agențiile de plăți din statele membre au fost autorizate să efectueze „controale prin monitorizare”. Această abordare utilizează procese automatizate, bazate pe datele provenite de la sateliții Sentinel ai programului Copernicus al UE, pentru verificarea conformității cu anumite norme aferente PAC. Atunci când toate criteriile de eligibilitate pentru o anumită schemă de plată pot fi evaluate din spațiu, agențiile de plăți sunt în măsură să monitorizeze de la distanță întreaga populație de beneficiari ai ajutorului.

Controalele prin monitorizare pot fi utilizate pentru a-i avertiza pe fermieri cu privire la eventuala nerespectare a normelor schemei de plată în orice moment în timpul sezonului de vegetație, oferindu-le astfel mai multe ocazii de a-și rectifica cererile înainte ca acestea să fie finalizate.

În cadrul activității sale, Curtea a examinat implementarea controalelor prin monitorizare în Spania și în Italia. Spania pune în aplicare astfel de controale pentru plățile directe începând din 2019. Unele regiuni au extins aceste controale la un număr tot mai mare de măsuri de dezvoltare rurală. În Italia, controalele au vizat numai plățile directe, dar acest stat intenționează să le extindă la unele măsuri de dezvoltare rurală.

Comisia s-a angajat să ofere sprijin statelor membre pentru dezvoltarea controalelor prin monitorizare. La sfârșitul anului 2021, controalele prin monitorizare acopereau 13,1 % din suprafața care făcea obiectul principalelor scheme de ajutoare directe (schema de plată de bază și schema de plată unică pe suprafață).

Dezvoltare rurală, măsuri de piață, pescuit, mediu și acțiuni climatice: risc mai ridicat de eroare

În comparație cu plățile directe, aceste domenii de cheltuieli fac obiectul unor condiții de eligibilitate complexe, ceea ce sporește riscul de eroare.

Dintre cele 104 operațiuni din domeniul dezvoltării rurale pentru care s-au efectuat teste, 90 nu au fost afectate de erori. Dintre cele 13 cazuri în care Curtea a identificat și a cuantificat erori, 6 aveau un impact mai mare de 20 %. Curtea a detectat o problemă de conformitate fără impact financiar.

Măsurile de piață din domeniul agricol acoperă diverse scheme, pentru care există o varietate de condiții de eligibilitate. Curtea a testat 14 operațiuni și a identificat patru cazuri în care agențiile de plăți rambursaseră costuri neeligibile. Toate cele patru erori erau de sub 20 % din suma auditată.

Criteriile de selecție și cerințele de eligibilitate pentru proiectele din domeniul pescuitului, al mediului și al acțiunilor climatice sunt de asemenea variabile. Curtea nu a identificat nicio eroare în cele patru operațiuni examinate în cadrul gestiunii directe. Pentru alte șase operațiuni, care au făcut obiectul gestiunii partajate, Curtea a identificat trei erori cuantificate, inclusiv una de peste 20 % din suma auditată, rezultate din calculul incorect al costurilor eligibile.

Verificări ale coerenței

Pentru exercițiul financiar 2021, Curtea a examinat calitatea și coerența statisticilor de control ale statelor membre cu datele privind plățile raportate către Comisie. Per ansamblu, s-a constatat că sistemele agențiilor de plăți selectate au permis un calcul fiabil al plăților de ajutor, ținând seama în mod corect de ajustările rezultate din datele de control.

Măsura M21

Principalul scop al măsurii M21 („Sprijin temporar cu caracter excepțional acordat fermierilor și IMM-urilor care au fost afectați în mod deosebit de criza COVID-19”) a fost acela de a soluționa problemele de lichiditate cu care se confruntau fermierii și întreprinderile mici și mijlocii care au fost afectați de pandemia de COVID-19. Curtea a examinat modul în care a fost pusă în aplicare această măsură în patru state membre. Ea a identificat un număr limitat de cazuri de beneficiari care au primit fonduri, deși nu îndeplineau criteriile pentru obținerea sprijinului. Agențiile de plăți ar fi putut să evite aceste situații dacă ar fi utilizat sistemul IACS în loc să utilizeze fișe Excel.

Raportările Direcției Generale Agricultură și Dezvoltare Rurală (DG AGRI) cu privire la regularitatea cheltuielilor aferente PAC

Directorul fiecărei agenții de plăți transmite către DG AGRI o declarație anuală de gestiune cu privire la eficacitatea sistemelor de gestiune și de control ale agenției respective și la legalitatea și regularitatea cheltuielilor efectuate. În plus, statele membre raportează anual cu privire la controalele administrative și la fața locului pe care le realizează (așa-numitele „statistici de control”).

Începând din 2015, cu scopul de a furniza o asigurare suplimentară, organismele de certificare au obligația de a exprima o opinie anuală pentru fiecare agenție de plăți cu privire la legalitatea și regularitatea cheltuielilor a căror rambursare a fost solicitată de statele membre.

Pentru a calcula cifra care reprezintă „riscul la momentul plății”, DG AGRI utilizează ratele de eroare raportate în statisticile de control, efectuând ajustări pe baza rezultatelor auditurilor efectuate de organismele de certificare, precum și pe baza propriilor audituri ale sistemelor și ale cheltuielilor agențiilor de plăți. DG AGRI a estimat că, pentru 2021, riscul la momentul plății era de aproximativ 1,8 % pentru ansamblul cheltuielilor PAC. Potrivit estimărilor realizate de DG AGRI, riscul la momentul plății (rata de eroare ajustată) era de aproximativ 1,4 % pentru plățile directe, de 2,9 % pentru dezvoltarea rurală și de 2,1 % pentru măsurile de piață.

Recomandările Curții

Curtea recomandă Comisiei:

• pe baza experienței rezultate din utilizarea „controalelor prin monitorizare”, să faciliteze schimbul de bune practici cu privire la utilizarea de către statele membre a noilor tehnologii pentru desfășurarea controalelor lor vizând plățile din PAC, cu scopul de a sprijini statele membre în procesul de implementare a Sistemului de monitorizare a suprafețelor începând din 2023;
• să efectueze audituri și să asigure monitorizarea și evaluarea pentru a confirma că finanțarea prin măsura M21 a fost direcționată în mod corespunzător către beneficiari eligibili care se confruntau cu probleme de lichiditate de natură să pună în pericol continuitatea activităților lor agricole sau comerciale.

Doriți să aflați mai multe informații? Capitolul 6 din Raportul anual pe 2021 conține informații complete referitoare la auditul Curții cu privire la cheltuielile UE aferente rubricii Resurse naturale.

Migrație și gestionarea frontierelor
Securitate și apărare

Total: 3,2 miliarde de euro

Ce a auditat Curtea

Acest domeniu de cheltuieli cuprinde diverse politici legate de migrație și de gestionarea frontierelor (rubrica 4 din CFM), precum și de securitate și apărare (rubrica 5 din CFM). Curtea raportează referitor la aceste rubrici într-un capitol comun, dat fiind că cheltuielile din cadrul lor au fost în cea mai mare parte înscrise în buget și înregistrate la o singură rubrică a CFM din perioada precedentă, și anume la rubrica 3 – Securitate și cetățenie.

Pentru rubrica 4, intitulată Migrație și gestionarea frontierelor, majoritatea cheltuielilor au vizat finalizarea proiectelor și a schemelor din perioada de programare anterioară (2014‑2020) în cadrul Fondului pentru azil, migrație și integrare (FAMI) și al Fondului pentru securitate internă – componenta frontiere și vize (FSI-FV).

Aceste două fonduri urmăresc să contribuie la gestionarea eficace a fluxurilor de migrație și să introducă o abordare comună la nivelul UE în materie de azil și de migrație (FAMI), precum și să asigure un nivel ridicat de securitate în UE, facilitând în același timp călătoriile în scopuri legitime, printr-un nivel ridicat și uniform de control la frontierele externe și prin prelucrarea eficace a vizelor Schengen (FSI-FV). Gestionarea celor două fonduri a fost partajată în mare măsură între Direcția Generală Migrație și Afaceri Interne (DG HOME) din cadrul Comisiei și statele membre.

Un alt domeniu de cheltuieli semnificativ al rubricii 4 constă în finanțarea a trei agenții descentralizate (Agenția Uniunii Europene pentru Azil – EUAA, Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă – Frontex, Agenția Uniunii Europene pentru Gestionarea Operațională a Sistemelor Informatice la Scară Largă în Spațiul de Libertate, Securitate și Justiție – eu-LISA) care acționează pentru punerea în aplicare a priorităților-cheie ale UE în domeniul migrației și al gestionării frontierelor. Curtea raportează separat cu privire la cheltuielile efectuate de agențiile UE în rapoartele sale anuale specifice și într-un rezumat anual, intitulat „Auditul agențiilor UE – pe scurt”.

Pentru exercițiul 2021, populația auditată de Curte pentru rubrica 4 din CFM a fost de 2,6 miliarde de euro.

Pentru rubrica 5 din CFM, intitulată Securitate și apărare, componenta „securitate” include terminarea finanțării din Fondul pentru securitate internă – componenta de cooperare polițienească (FSI-Poliție) pentru perioada 2014‑2020, finanțarea pentru dezafectarea nucleară (sprijin financiar din partea UE pentru dezafectarea unor instalații nucleare din Bulgaria, din Lituania și din Slovacia) și finanțarea acordată pentru trei agenții descentralizate ale UE din domeniul securității (Observatorul European pentru Droguri și Toxicomanie – EMCDDA, Agenția Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Aplicare a Legii – Europol și Agenția Uniunii Europene pentru Formare în Materie de Aplicare a Legii – CEPOL). Componenta „apărare” include Fondul european de apărare, care sprijină proiecte de colaborare în domeniul apărării, în toate etapele aferente cercetării și dezvoltării.

În 2021, populația auditată de Curte pentru rubrica 5 din CFM a fost de 0,6 miliarde de euro.

Care au fost constatările Curții

În 2021, Curtea a examinat un eșantion de 28 de operațiuni. Deși contribuie la declarația de asigurare globală a Curții, acest eșantion nu este reprezentativ pentru cheltuielile acoperite de rubricile 4 și 5 din CFM. Prin urmare, Curtea nu este în măsură să prezinte o rată de eroare estimată pentru aceste rubrici din CFM.

Dintre cele 28 de operațiuni examinate, 9 (32 %) erau afectate de erori. Au fost cuantificate șase erori care au avut un impact asupra sumelor imputate bugetului UE. Curtea a identificat, de asemenea, șase cazuri de nerespectare a dispozițiilor juridice și financiare, care nu au avut însă un impact financiar asupra bugetului UE.

Examinarea de către Curte a activității desfășurate de trei autorități de audit a arătat că acestea elaboraseră și puseseră în aplicare proceduri detaliate de o calitate suficientă pentru a le permite să raporteze cu privire la activitatea lor în cadrul raportului anual de control pe care îl transmit Comisiei. Curtea a identificat însă deficiențe în activitatea de audit și în rapoartele lor.

Rapoartele anuale de activitate și alte mecanisme de guvernanță

Curtea a examinat raportul anual de activitate al DG HOME și nu a identificat nicio informație care să vină în contradicție cu constatările sale. Întrucât verificările Curții pentru 25 de operațiuni acoperă doar o mică parte din operațiunile aflate sub responsabilitatea DG HOME, Curtea nu este în măsură să coroboreze declarația de asigurare a direcției generale pe baza rezultatelor activității sale de audit.

Recomandările Curții

Curtea recomandă Comisiei:

• să ofere orientări suplimentare beneficiarilor acțiunii Uniunii și ai asistenței de urgență a acesteia, precum și autorităților statelor membre responsabile de punerea în aplicare a finanțării furnizate prin DG HOME, cu privire la respectarea:
  
  
  1. normelor de colectare a unor documente justificative adecvate care să poată fi prezentate în cazul unor verificări sau al unor audituri;
  2. obligației de a asigura conformitatea cu normele naționale privind achizițiile publice la achiziția de bunuri sau servicii;

• să desfășoare controale ex ante mai bine direcționate cu privire la eligibilitatea cheltuielilor, în special în cazul asistenței de urgență, cu un accent special pe riscurile potențiale legate de:
  
  
  1. tipul de cheltuieli (de exemplu, achiziții);
  2. tipul de beneficiar (de exemplu, beneficiari cu o experiență redusă sau beneficiari fără experiență în ceea ce privește finanțarea din partea UE).
  În acest sens, Comisia ar trebui să ia în considerare faptul că utilizarea certificatelor de audit în sprijinul cererilor de plată ale beneficiarilor prezintă limitări.

Doriți să aflați mai multe informații? Capitolul 7 din Raportul anual pe 2021 conține informații complete referitoare la auditul Curții cu privire la cheltuielile UE aferente rubricii Migrație și gestionarea frontierelor/Securitate și apărare.

Vecinătate și întreaga lume

Total: 10,9 miliarde de euro

Ce a auditat Curtea

Acest domeniu de cheltuieli acoperă cheltuielile aferente tuturor acțiunilor externe finanțate de la bugetul UE (cu excepția fondurilor europene de dezvoltare). Aceste acțiuni urmăresc: să afirme și să promoveze valorile, principiile și interesele fundamentale ale UE în întreaga lume și să contribuie la promovarea multilateralismului și a parteneriatelor mai puternice cu țările din afara UE pentru a ajuta țările beneficiare să adopte și să pună în aplicare reformele necesare pentru alinierea la valorile UE în vederea aderării, contribuind astfel la stabilitatea, securitatea și prosperitatea acestora.

Plățile sunt debursate prin intermediul mai multor instrumente și metode de acordare, cum ar fi contracte de lucrări/de bunuri/de servicii, granturi, împrumuturi speciale, garanții pentru împrumuturi și asistență financiară, sprijin bugetar și alte forme specifice de ajutor bugetar, în peste 150 de țări.

Pentru exercițiul 2021, cheltuielile care au făcut obiectul auditului în acest domeniu s-au ridicat la 10 miliarde de euro.

Care au fost constatările Curții

Curtea a examinat un eșantion de 67 de operațiuni care, deși contribuie la declarația de asigurare globală a Curții, nu este reprezentativ pentru cheltuielile acoperite de această rubrică din CFM. Prin urmare, Curtea nu este în măsură să prezinte o rată de eroare estimată pentru această rubrică din CFM.

Dintre cele 67 de operațiuni examinate, 32 (48 %) erau afectate de erori. În pofida dimensiunii limitate a eșantionului, rezultatele auditului Curții confirmă că riscul de eroare pentru această rubrică din CFM este ridicat. Au fost cuantificate 24 de erori care au avut un impact asupra sumelor imputate bugetului UE. Cele mai frecvente categorii de erori erau cheltuielile nesuportate efectiv, costurile neeligibile, lipsa documentelor justificative și erorile legate de achizițiile publice.

Operațiunile legate de sprijinul bugetar și proiectele puse în aplicare de organizații internaționale în cadrul „abordării noționale” (atunci când contribuțiile Comisiei la proiectele cu donatori multipli sunt puse în comun cu contribuțiile altor donatori și nu sunt alocate în vederea finanțării unor cheltuieli specifice clar identificabile) erau mai puțin predispuse la erori. În 2021, Curtea a detectat câte o eroare în fiecare dintre aceste domenii de cheltuieli.

La fel ca în anii anteriori, unele organizații internaționale au permis doar un acces limitat la documente (de exemplu, într-un format care permite numai citirea), ceea ce înseamnă că auditorii Curții nu au putut face copii după acestea. Aceste probleme au împiedicat planificarea și desfășurarea auditului Curții și au condus la întârzieri în activitatea acesteia. Deși Comisia și-a intensificat comunicarea cu organizațiile internaționale, Curtea continuă să aibă dificultăți în obținerea documentației solicitate.

Studiul DG NEAR cu privire la rata de eroare reziduală

În 2021, Direcția Generală Vecinătate și Negocieri privind Extinderea (DG NEAR) a cerut unui contractant extern să efectueze, în numele său, cel de al șaptelea studiu privind rata de eroare reziduală. Scopul acestui studiu este de a estima rata erorilor care nu au fost detectate de toate controalele de gestiune ale DG NEAR menite să prevină, să detecteze și să corecteze astfel de erori în întreaga sa sferă de responsabilitate și de a concluziona cu privire la eficacitatea controalelor respective. Studiul nu constituie o misiune de asigurare sau un audit.

La fel ca în anii anteriori, s-a estimat că rata globală de eroare reziduală pentru DG NEAR se situa sub pragul de semnificație de 2 % stabilit de Comisie (în 2021: 1,05 %; în 2020: 1,36 %).

Rapoartele anuale ale Curții din anii anteriori au descris deja limitări în aceste studii, care ar putea contribui la subestimarea ratei de eroare reziduală.

Populația pentru exercițiul 2021 privind rata de eroare reziduală a exclus „contracte vechi” închise în perioada de referință cu o valoare totală de 389 de milioane de euro și contracte tematice de grant ale DG NEAR în valoare de 50 de milioane de euro. Cu o valoare totală de 439 de milioane de euro, cele două tipuri de contracte excluse menționate mai sus reprezintă împreună aproximativ 20 % din portofoliul de contracte închise al DG NEAR, în valoare de 2,27 miliarde de euro. În special având în vedere faptul că populația finală a eșantionului utilizat pentru rata de eroare reziduală – mai precis pentru „rata de eroare globală (derivată pentru DG)” – se ridică la aproximativ 1,7 miliarde de euro, este vorba de o proporție substanțială care se regăsește exclusă permanent din orice examinare a ratei de eroare reziduală și unele erori ar putea rămâne astfel nedetectate. Excluderea acestor contracte reprezintă o limitare care nu a fost prezentată de DG NEAR în Raportul său anual de activitate pe 2021.

Rapoartele anuale de activitate și alte mecanisme de guvernanță

Pe baza ratei de eroare reziduală estimate scăzute, directorul general al DG ECHO a declarat că expunerea financiară a direcției generale se situează sub pragul de semnificație de 2 %. Întrucât doar o mică parte din controalele Curții privesc operațiuni aflate sub responsabilitatea DG ECHO, Curtea nu este în măsură să coroboreze declarația de asigurare a directorului general al acesteia pe baza rezultatelor activității sale.

Pandemia de COVID-19 și crizele politice au pus în pericol furnizarea de ajutor umanitar, deoarece au restricționat sau au împiedicat accesul la persoanele afectate de crize umanitare. Acest risc nu se referă numai la evaluările nevoilor umanitare, ci și la furnizarea ajutorului în sine, precum și la controalele conexe.

Recomandările Curții

Curtea recomandă Comisiei:

• să ia măsurile adecvate pentru a se asigura că eventualele angajamente sau plăți în avans declarate drept costuri suportate de beneficiari în rapoartele lor financiare sunt deduse înainte de efectuarea plăților sau înainte de validare și închidere;
• să consolideze controalele atunci când elaborează acordurile de finanțare pentru operațiunile de sprijin bugetar, cu scopul de a stabili condiții clare în aceste acorduri cu privire la transferul de fonduri către contul trezoreriei de la banca centrală din țara beneficiară și la cursul de schimb aplicabil; aceste condiții ar trebui să fie coerente cu orientările privind sprijinul bugetar;
• să prezinte tipul și valoarea contractelor excluse din populația utilizată pentru studiul privind rata de eroare reziduală în raportul anual de activitate pe 2022 și în viitoarele rapoarte anuale de activitate.

Doriți să aflați mai multe informații? Capitolul 8 din Raportul anual pe 2021 conține informații complete referitoare la auditul Curții cu privire la cheltuielile UE aferente rubricii Vecinătate și întreaga lume.

Administrația publică europeană

Total: 10,7 miliarde de euro

Ce a auditat Curtea

Auditul Curții a acoperit cheltuielile administrative ale instituțiilor și ale organelor UE: Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene, Comisia Europeană, Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), Curtea de Conturi Europeană, Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE), Comitetul Economic și Social European (CESE), Comitetul European al Regiunilor (CoR), Ombudsmanul European și Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor (AEPD).

În 2021, instituțiile și organele UE au cheltuit o sumă totală de 10,7 miliarde de euro pentru administrație. Această sumă a inclus cheltuieli cu resursele umane și cu pensiile (aproximativ 68 % din total), precum și cheltuielile referitoare la clădiri, echipamente, energie, comunicații și tehnologia informației.

Situațiile financiare ale Curții de Conturi Europene sunt auditate de un auditor extern. În fiecare an, opinia și raportul de audit care rezultă în urma activității acestuia se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și pe site-ul Curții.

Care au fost constatările Curții

În 2021, Curtea a examinat anumite sisteme selectate de supraveghere și control ale Serviciului European de Acțiune Externă. De asemenea, au fost examinate 60 de operațiuni.

La fel ca în anii anteriori, Curtea estimează că nivelul de eroare se situează sub pragul de semnificație.

Nu a fost identificată nicio problemă specifică privind Consiliul Uniunii Europene, CJUE, CESE, CoR, Ombudsmanul European și AEPD. Auditorul extern al Curții nu a raportat nicio problemă specifică în urma activității sale.

Parlamentul European

Curtea a detectat două erori cuantificabile în plăți executate de Parlamentul European. Una se referea la o plată minoră în exces pentru servicii informatice, problema fiind cauzată de aplicarea incorectă a clauzelor contractuale. Cealaltă era legată de o plată efectuată de Parlamentul European către un grup politic european. Normele interne ale Parlamentului European privind achizițiile publice sunt incompatibile cu Regulamentul financiar, deoarece limitează concurența. Curtea a constatat că grupul politic respectiv nu a respectat pe deplin aceste norme interne, întrucât nu a căutat suficiente oferte și nu a documentat în mod adecvat criteriile pe care le-a utilizat pentru atribuirea contractului.

De asemenea, Curtea a examinat o plată în valoare de 74,9 milioane de euro aferentă achiziționării unei clădiri în Bruxelles. Curtea a constatat că prețul acesteia pe metru pătrat era cu 30 % mai mare decât prețul unei alte clădiri avute în vedere de Parlament și că criteriile de atribuire au redus în mod semnificativ importanța prețului ca bază pentru decizia de cumpărare, rezultatul fiind că ar fi fost puțin probabil să poată fi acceptată orice altă ofertă.

Comisia Europeană

Curtea a identificat o eroare cuantificabilă la nivelul plăților efectuate de Comisie, referitoare la o deducere minoră incorectă din plățile pentru pensii. În plus, ea a observat că Comisia suspendase temporar anumite controale de verificare a drepturilor de pensie din cauza pandemiei de COVID-19.

Serviciul European de Acțiune Externă

Curtea a detectat două erori cuantificabile în plăți executate de SEAE. O eroare se referea la lipsa unui contract subiacent pentru serviciile achiziționate de o delegație a UE. Cealaltă se referea la indemnizațiile plătite unui membru al personalului care nu declarase modificări recente ale situației sale personale.

În plus, Curtea a examinat proceduri de achiziții publice și proceduri de recrutare la nivel local organizate de delegațiile UE. SEAE a adus îmbunătățiri procesului de achiziții, dar Curtea a detectat totuși unele deficiențe. În cazul a jumătate dintre procedurile de achiziții examinate de Curte, au fost identificate deficiențe ale modului în care delegațiile UE au aplicat normele privind achizițiile publice. Curtea a identificat, de asemenea, unele deficiențe în toate procedurile de recrutare de agenți locali pe care le-a examinat. Este posibil ca aceste probleme să fi afectat transparența procesului de recrutare, identificarea celor mai buni candidați și egalitatea de tratament.

Recomandările Curții

Curtea formulează următoarele recomandări:

• administrația Parlamentului European ar trebui să își revizuiască orientările referitoare la aplicarea de către grupurile politice a normelor privind achizițiile publice și ar trebui să propună o revizuire a acestor norme Biroului Parlamentului, în vederea unei mai bune alinieri a acestora la Regulamentul financiar. Parlamentul ar trebui să monitorizeze mai bine aplicarea acestor norme;
• SEAE ar trebui să ia măsuri adecvate pentru a asigura aplicarea normelor privind achizițiile de către delegațiile UE, cum ar fi consolidarea formării, îmbunătățirea orientărilor și crearea de modele;
• SEAE ar trebui să îmbunătățească formările și orientările privind procedurile de recrutare aplicate de delegațiile UE pentru agenții locali, cu scopul de a asigura respectarea principiilor transparenței și egalității de tratament. De asemenea, SEAE ar trebui să supravegheze mai bine modul în care delegațiile UE documentează etapele relevante ale procesului de recrutare.

Doriți să aflați mai multe informații? Capitolul 9 din Raportul anual pe 2021 conține informații complete referitoare la auditul Curții cu privire la cheltuielile UE aferente rubricii Administrația publică europeană.

Mecanismul de redresare și reziliență

Total: 46,4 miliarde de euro

Ce a auditat Curtea

În 2021, pentru prima dată, activitatea Curții a acoperit, de asemenea, plata unică efectuată către Spania din MRR. MRR este principala componentă a pachetului NGEU, care este menit să sprijine redresarea în urma impactului pandemiei de COVID-19. MRR este un instrument temporar pus în aplicare și finanțat într-un mod fundamental diferit față de cheltuielile bugetare din cadrul CFM-urilor. Spre deosebire de cheltuielile bugetare ale UE, care se bazează pe rambursarea unor costuri și/sau pe respectarea unor condiții, în cadrul MRR, statele membre sunt plătite dacă îndeplinesc în mod satisfăcător jaloanele sau țintele predefinite.

Populația auditată era reprezentată de singura plată efectuată în 2021, și anume către Spania, și de validarea și închiderea prefinanțării asociate.

Cererea de plată trimisă de Spania (datată 11 noiembrie 2021) includea 52 de jaloane, pe care această țară le-a raportat ca fiind îndeplinite. Suma plătită către Spania se ridica la 11,5 miliarde de euro. Comisia a adoptat la 3 decembrie 2021 o evaluare preliminară pozitivă și, după primirea avizului pozitiv din partea Comitetului economic și financiar al Consiliului, a autorizat plata prin decizia sa de punere în aplicare din 22 decembrie 2021. La 27 decembrie 2021, Comisia a plătit Spaniei 10 miliarde de euro, validând și închizând simultan o sumă de 1,5 miliarde de euro reprezentând prefinanțare.

Rezultatele activității Curții stau la baza opiniei acesteia pentru 2021 cu privire la regularitatea cheltuielilor efectuate din MRR.

Care au fost constatările Curții

Auditul Curții a vizat regularitatea plății din MRR către Spania. Curtea și-a bazat evaluarea pe condiția stabilită pentru plată, și anume îndeplinirea în mod satisfăcător a jaloanelor și a țintelor definite în decizia de punere în aplicare a Consiliului. În acest scop, s-a examinat dacă Comisia reunise probe suficiente și adecvate pentru a putea evalua ca satisfăcătoare îndeplinirea celor 52 de jaloane incluse în cererea de plată prezentată de Spania. Respectarea altor norme ale UE și a altor norme naționale nu face parte din această evaluare.

Ansamblul probelor de audit pe care Curtea le-a obținut prin activitatea sa indică faptul că unul dintre cele 52 de jaloane asociate primei plăți către Spania nu a fost îndeplinit în mod satisfăcător. Comisia nu a definit încă o metodă de cuantificare a impactului neatingerii unui jalon sau a unei ținte. În opinia Curții, eroarea nu este semnificativă.

Alte deficiențe constatate în activitatea Comisiei de evaluare a jaloanelor se referă la utilizarea unor criterii care nu erau suficient de solide pentru jalonul privind controlul și la documentarea insuficientă a activității sale, dar trebuie precizat că acestea nu afectează evaluarea îndeplinirii jalonului.

Recomandările Curții

Curtea recomandă Comisiei:

• să justifice în mod clar și transparent elementele cuprinse în acordurile operaționale și în decizia de punere în aplicare a Consiliului care nu sunt considerate relevante de aceasta pentru îndeplinirea satisfăcătoare a jaloanelor și a țintelor;
• să elaboreze o metodologie pentru stabilirea sumei a cărei plată urmează să fie suspendată în conformitate cu articolul 24 alineatele (6) și (8) din Regulamentul privind MRR;
• să îmbunătățească modul în care este susținută prin documente evaluarea jaloanelor și a țintelor, prin documentarea completă a tuturor elementelor examinate în cursul activității ex ante.

Doriți să aflați mai multe informații? Capitolul 10 din Raportul anual pe 2021 conține informații complete referitoare la auditul Curții cu privire la cheltuielile UE aferente Mecanismului de redresare și reziliență.

Fondurile europene de dezvoltare

Total: 3,4 miliarde de euro

Ce a auditat Curtea

Lansate în 1959, fondurile europene de dezvoltare (FED-uri) au fost principalul instrument prin care UE a furnizat ajutor în cadrul cooperării pentru dezvoltare țărilor din Africa, zona Caraibilor și Pacific (ACP) și țărilor și teritoriilor de peste mări (TTPM) până la sfârșitul anului 2020, cel de Al unsprezecelea FED (ultimul) acoperind CFM 2014‑2020. Cadrul care definea relația UE cu țările ACP și cu țările și teritoriile de peste mări a fost un acord de parteneriat semnat la Cotonou la 23 iunie 2000 pentru o perioadă de 20 de ani. Obiectivul principal al acordului era reducerea și, în cele din urmă, eradicarea sărăciei, în conformitate cu obiectivul principal al cooperării pentru dezvoltare, astfel cum este prevăzut la articolul 208 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. Pentru CFM 2021‑2027, ajutorul acordat în cadrul cooperării pentru dezvoltare țărilor din Africa, zona Caraibilor și Pacific este integrat în Instrumentul de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională – „Europa globală” (IVCDCI – Europa globală), iar cel acordat țărilor și teritoriilor de peste mări este integrat în Decizia privind asocierea peste mări, inclusiv Groenlanda. În schimb, cel de Al optulea, cel de Al nouălea, cel de Al zecelea și cel de Al unsprezecelea FED nu au fost încorporate în bugetul general al UE și continuă să fie executate separat și să facă obiectul unei raportări distincte până la închiderea lor.

Pentru exercițiul 2021, cheltuielile care au făcut obiectul auditului în acest domeniu au avut o valoare totală de 3,1 miliarde de euro. Aceste cheltuieli se referă la Al nouălea, la Al zecelea și la Al unsprezecelea FED.

Fondurile europene de dezvoltare sunt gestionate de Comisie, în afara cadrului aferent bugetului general al UE, și de BEI. Principala direcție generală responsabilă de aceste fonduri este Direcția Generală Parteneriate Internaționale (DG INTPA, anterior DG DEVCO).

Care au fost constatările Curții

Conturile aferente exercițiului financiar 2021 nu au fost afectate de denaturări semnificative.

Curtea concluzionează, de asemenea, că veniturile fondurilor europene de dezvoltare nu prezentau un nivel semnificativ de eroare.

În schimb, opinia Curții privind cheltuielile aferente exercițiului financiar 2021 este o opinie contrară.

Pentru a audita regularitatea operațiunilor, Curtea a examinat un eșantion de 140 de operațiuni care erau reprezentative pentru întreaga gamă de cheltuieli din cadrul FED-urilor. Eșantionul Curții a inclus 26 de operațiuni legate de Fondul fiduciar de urgență pentru Africa, 92 de operațiuni ordonanțate de 17 delegații ale UE și 22 de plăți aprobate de serviciile centrale ale Comisiei.

Din cauza pandemiei de COVID-19, nu s-au putut efectua vizite la fața locului în delegațiile UE, aceste vizite fiind înlocuite cu examinări documentare. Acest lucru a împiedicat Curtea să desfășoare anumite proceduri de audit, în special să verifice executarea contractelor pentru operațiunile selectate, și i-a limitat astfel activitatea de audit. Ea a trebuit să își adapteze abordarea, procedând la examinări documentare ale operațiunilor și ale proiectelor și asigurând legătura de la distanță cu entitățile auditate. Cu toate acestea, Curtea consideră că probele obținute i-au permis să își finalizeze activitatea și să formuleze concluzii cu privire la aceasta.

Dintre cele 140 de operațiuni examinate, 54 (38,8 %) conțineau erori. Pe baza celor 43 de erori cuantificate, Curtea estimează că nivelul de eroare este de 4,6 %. Cele trei tipuri de erori cel mai frecvent întâlnite au fost: cheltuieli neeligibile (38,6 %), lipsa unor documente justificative esențiale (23,3 %) și cheltuieli care nu fuseseră efectuate (14,9 %).

La fel ca în 2020, Comisia și partenerii acesteia responsabili de implementarea proiectelor au comis mai multe erori în cadrul operațiunilor aferente granturilor și acordurilor de contribuție și de delegare încheiate cu țări beneficiare, organizații internaționale și agenții ale statelor membre decât în cadrul operațiunilor aferente altor forme de sprijin (cum ar fi cele care acoperă contracte de furnizări de lucrări/bunuri/servicii). Dintre cele 92 de operațiuni de acest tip care au fost examinate de Curte, 39 conțineau erori cuantificabile, care reprezentau 81,2 % din nivelul de eroare estimat.

La fel ca în anii anteriori, unele organizații internaționale au permis doar un acces limitat la documente (de exemplu într-un format care permite numai citirea), ceea ce înseamnă că auditorii Curții nu au putut face copii după acestea. Aceste probleme au împiedicat planificarea și desfășurarea auditului Curții și au condus la întârzieri în activitatea acesteia. Deși Comisia și-a intensificat comunicarea cu organizațiile internaționale, Curtea continuă să aibă dificultăți în obținerea documentației solicitate de la unele dintre acestea.

Studiul DG INTPA cu privire la rata de eroare reziduală

În 2021, DG INTPA a dispus efectuarea de către un contractant extern a celui de al zecelea studiu cu privire la rata de eroare reziduală, cu scopul de a estima, pentru ansamblul sferei sale de competență, nivelul erorilor care nu fuseseră detectate de niciuna dintre verificările de gestiune ale DG INTPA menite să prevină sau să detecteze și să corecteze astfel de erori, precum și de a concluziona cu privire la eficacitatea verificărilor respective.

Pentru acest studiu din 2021, DG INTPA a aplicat un eșantion cu o dimensiune de 480 de operațiuni. Aceasta i-a permis să prezinte din nou rate de eroare separate, pe de o parte, pentru cheltuielile finanțate de la bugetul general al UE, și, pe de altă parte, pentru cheltuielile finanțate din FED, în plus față de rata de eroare globală pentru ambele tipuri de cheltuieli combinate. Pentru al șaselea an la rând, rata de eroare reziduală globală estimată în acest studiu se situează sub pragul de semnificație de 2 % stabilit de Comisie (1,14 %).

Studiul privind rata de eroare reziduală nu constituie o misiune de asigurare sau un audit. Acesta se bazează pe metodologia și pe manualul privind rata de eroare reziduală puse la dispoziție de DG INTPA. Rapoartele anuale anterioare ale Curții referitoare la FED-uri au descris deja limitările existente în aceste studii, care este posibil să fi contribuit la subestimarea ratei de eroare reziduale.

Unul dintre aspectele care trebuie luate în considerare în ceea ce privește studiul privind rata de eroare reziduală este fiabilitatea care poate fi atribuită activității altor auditori. În această privință, proporția operațiunilor pentru care s-a atribuit o fiabilitate deplină a crescut de la 15 % în 2020 la 34 % în 2021. Curtea își menține opinia potrivit căreia atribuirea unei fiabilități ridicate activității altor auditori pentru o proporție atât de mare din operațiuni este în contradicție cu scopul studiului privind rata de eroare reziduală, care este tocmai acela de a estima rata erorilor care au scăpat tuturor controalelor de gestiune efectuate de DG INTPA cu scopul de a preveni, precum și de a detecta și a corecta astfel de erori.

Examinarea raportului anual de activitate al DG INTPA

Declarația de asigurare a directorului general din raportul anual de activitate pe 2021 nu include nicio rezervă. Începând din 2018, DG INTPA a redus semnificativ sfera de cuprindere a rezervelor (adică ponderea din cheltuieli acoperită de aceste rezerve).

Curtea consideră că lipsa rezervelor din Raportul anual de activitate pe 2021 al DG INTPA este nejustificată și că aceasta rezultă parțial din limitările studiului privind rata de eroare reziduală.

DG INTPA depune eforturi în vederea îmbunătățirii calității datelor pe care le utilizează pentru a calcula capacitatea de corecție. Curtea a examinat calculul capacității de corecție pentru 2021, pe care DG INTPA o estimează la 13,62 milioane de euro. După testarea a 35 % (în termeni valorici) din totalul populației de recuperări, Curtea nu a identificat nicio eroare în eșantionul său.

Recomandările Curții

Curtea recomandă Comisiei:

• să consolideze controlul intern pentru a se asigura că niciun contract nu este semnat fără să existe o bază legală valabilă;
• să ia măsurile adecvate pentru a se asigura că eventualele angajamente sau plăți în avans declarate drept costuri suportate de beneficiari în rapoartele lor financiare sunt deduse înainte de efectuarea plăților sau înainte de validare și închidere.

Doriți să aflați mai multe informații? Informații complete referitoare la auditul Curții privind fondurile europene de dezvoltare sunt prezentate în Raportul anual pe 2021 referitor la activitățile finanțate de Al optulea, Al nouălea, Al zecelea și Al unsprezecelea fond european de dezvoltare.

Informații generale

Organizarea și activitățile Curții de Conturi Europene

Curtea de Conturi Europeană este auditorul extern independent al Uniunii Europene. Curtea își are sediul la Luxemburg. În cadrul instituției își desfășoară activitatea aproximativ 900 de angajați, care îndeplinesc atât roluri specializate, cât și diverse roluri de sprijin și care provin din toate statele membre ale Uniunii.

Misiunea Curții este de a contribui la îmbunătățirea gestiunii administrative și financiare a UE, de a promova răspunderea de gestiune și transparența și de a îndeplini rolul de gardian independent al intereselor financiare ale cetățenilor Uniunii.

Rapoartele de audit și avizele Curții reprezintă o verigă esențială a lanțului de asigurare a răspunderii pentru gestiunea finanțelor UE, ele fiind utilizate pentru a garanta faptul că cei responsabili de implementarea politicilor și a programelor UE – Comisia, alte instituții și organe ale UE și administrațiile din statele membre – dau seamă pentru actul de gestiune.

Curtea avertizează cu privire la riscurile existente, oferă asigurare, semnalează existența atât a deficiențelor, cât și a bunelor practici și formulează recomandări adresate factorilor de decizie și organelor legislative din UE cu privire la modul în care se poate îmbunătăți gestionarea politicilor și a programelor UE. Prin activitatea sa, Curtea se asigură de faptul că cetățenii europeni știu cum le sunt cheltuiți banii.

Prezentare pe scurt a abordării de audit utilizate pentru declarația de asigurare a Curții

Opiniile exprimate de Curte în cadrul declarației de asigurare se bazează pe probe obiective obținute prin intermediul unor teste de audit, în conformitate cu standardele internaționale de audit.

Așa cum se prevede în strategia sa pentru perioada 2021‑2025, pentru CFM 2021‑2027 Curtea va continua să își dezvolte abordarea de audit și să utilizeze datele și informațiile disponibile, ceea ce îi va permite să furnizeze în continuare o asigurare solidă, pe baza mandatului care i-a fost acordat prin tratat și în deplină conformitate cu standardele internaționale de audit pentru sectorul public.

Fiabilitatea conturilor

Conturile anuale ale UE furnizează informații complete și exacte?

• Curtea evaluează sistemul contabil pentru a determina dacă acesta reprezintă sau nu o bază corespunzătoare pentru obținerea de date fiabile.
• Curtea evaluează principalele proceduri contabile pentru a determina dacă acestea funcționează corect.
• Curtea procedează la verificări analitice ale datelor contabile pentru a determina dacă acestea sunt prezentate într-un mod coerent și dacă pot fi considerate verosimile.
• Curtea testează direct un eșantion de înregistrări contabile pentru a determina dacă operațiunile subiacente există efectiv și dacă au fost înregistrate corect.
• Curtea verifică situațiile financiare pentru a determina dacă acestea prezintă în mod fidel situația financiară.

Regularitatea operațiunilor

Sunt operațiunile de venituri și operațiunile de plăți contabilizate cu titlu de cheltuieli, subiacente conturilor UE, conforme cu normele?

• Curtea evaluează sistemele pentru venituri și cheltuieli cu scopul de a determina eficacitatea lor din perspectiva asigurării regularității operațiunilor.
• Curtea extrage, prin tehnici statistice, eșantioane de operațiuni pe baza cărora au loc testări detaliate efectuate de auditorii săi. Ea examinează în detaliu operațiunile eșantionate, inclusiv la destinatarii finali (de exemplu fermieri, institute de cercetare sau societăți care furnizează lucrări sau servicii contractate prin proceduri de achiziții publice), scopul fiind de a obține probe care să demonstreze că fiecare eveniment subiacent unei operațiuni este real, că este înregistrat în mod corespunzător și că nu contravine normelor care reglementează efectuarea plăților.
• Curtea procedează la analiza erorilor și le clasifică drept cuantificabile sau necuantificabile. O operațiune este afectată de o eroare cuantificabilă dacă, pe baza normelor, plata nu ar fi trebuit ordonanțată. Curtea extrapolează erorile cuantificabile pentru a obține un nivel de eroare estimat pentru fiecare domeniu care face obiectul unei aprecieri specifice. Ea compară apoi nivelul de eroare estimat cu pragul de semnificație de 2 % și evaluează caracterul generalizat al erorilor.
• Opiniile Curții iau în considerare aceste evaluări și alte informații relevante, cum ar fi rapoartele anuale de activitate și rapoartele altor auditori externi.
• Constatările se discută, în totalitatea lor, atât cu autoritățile din statele membre, cât și cu reprezentanții Comisiei, pentru a se confirma exactitatea faptelor.

Toate publicațiile Curții sunt disponibile pe site-ul său web: www.eca.europa.eu. Mai multe informații cu privire la procesul de audit desfășurat în vederea declarației de asigurare sunt disponibile în anexa 1.1 la Raportul anual pe 2021.

Contact

CURTEA DE CONTURI EUROPEANĂ
12, rue Alcide De Gasperi
1615 Luxembourg
LUXEMBOURG

Tel. +352 4398-1
Întrebări: eca.europa.eu/ro/Pages/ContactForm.aspx
Website: eca.europa.eu
Twitter: @EUAuditors

Numeroase alte informații despre Uniunea Europeană sunt disponibile pe internet pe serverul Europa (https://europa.eu).

Luxemburg: Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, 2022

PRINT	ISBN 978-92-847-8465-3	doi:10.2865/17628	QJ-07-22-618-RO-C
PDF	ISBN 978-92-847-8489-9	doi:10.2865/799118	QJ-07-22-618-RO-N
HTML	ISBN 978-92-847-8506-3	doi:10.2865/296930	QJ-07-22-618-RO-Q

DREPTURI DE AUTOR

© Uniunea Europeană, 2022

Politica Curții de Conturi Europene referitoare la reutilizare este definită în Decizia nr. 6-2019 a Curții de Conturi Europene privind politica în materie de date deschise și reutilizarea documentelor.

Cu excepția cazului în care se precizează altceva (de exemplu, într-o mențiune separată indicând drepturile de autor), conținutul elaborat de Curtea de Conturi Europeană pentru care UE deține drepturile de autor face obiectul licenței Creative Commons Atribuire 4.0 Internațional (CC BY 4.0). Prin urmare, ca regulă generală, reutilizarea este autorizată cu condiția menționării adecvate a autorilor și a indicării eventualelor modificări. Reutilizatorul conținutului elaborat de Curtea de Conturi Europeană nu poate altera sensul sau mesajul inițial. Curtea de Conturi Europeană nu răspunde pentru eventualele consecințe ale reutilizării.

Este necesar să obțineți o permisiune suplimentară în cazul în care un anumit conținut prezintă persoane fizice ce pot fi identificate, de exemplu în cazul fotografiilor în care apar membri ai personalului Curții de Conturi Europene sau în cazul în care conținutul include lucrări ale unor terți.

Dacă se obține o astfel de permisiune, ea anulează și înlocuiește permisiunea de natură generală menționată mai sus și va indica în mod clar eventualele restricții de utilizare.

În ceea ce privește următoarele fotografii, reutilizarea lor este permisă numai cu condiția ca deținătorul drepturilor de autor, sursa și, acolo unde sunt menționate, numele fotografilor/arhitecților să fie indicate:

* și *: © Uniunea Europeană, 2022, sursa: Curtea de Conturi Europeană.

*: © Uniunea Europeană, 2018, sursa: Comisia Europeană – Serviciul audiovizual.

*: © Uniunea Europeană, 2017, Curtea de Conturi Europeană. Arhitecți: Paul Noël (clădirea K1, 1988) și Jim Clemes (clădirea K2, 2004, și clădirea K3, 2013).

Pentru a utiliza sau a reproduce un conținut pentru care UE nu deține drepturile de autor, poate fi necesar să obțineți o permisiune în acest sens direct de la titularii drepturilor de autor.

*, *, *, *, *, *, * și *: © Depositphotos.

Programele informatice sau documentele care fac obiectul unor drepturi de proprietate industrială, cum ar fi brevetele, mărcile, desenele și modelele înregistrate, logourile și denumirile, sunt excluse din politica Curții de Conturi Europene referitoare la reutilizare.

Familia site-urilor instituționale ale Uniunii Europene care sunt incluse în domeniul europa.eu oferă linkuri către site-uri terțe. Deoarece Curtea de Conturi Europeană nu are control asupra acestor site-uri, sunteți încurajați să verificați politica aplicată de ele în ceea ce privește respectarea vieții private și drepturile de autor.

Utilizarea logoului Curții de Conturi Europene

Logoul Curții de Conturi Europene nu poate fi utilizat fără acordul prealabil al Curții de Conturi Europene.

CONTACTAȚI UE

În persoană
În întreaga Uniune Europeană există sute de centre Europe Direct. Puteți găsi adresa centrului cel mai apropiat de dumneavoastră online (european-union.europa.eu/contact-eu/meet-us_ro).

La telefon sau în scris
Europe Direct este un serviciu care vă răspunde la întrebările privind Uniunea Europeană. Puteți accesa acest serviciu:

• apelând numărul gratuit: 00 800 6 7 8 9 10 11 (unii operatori pot taxa aceste apeluri);
• apelând numărul standard: +32 22999696;
• folosind formularul: european-union.europa.eu/contact-eu/write-us_ro.

GĂSIȚI INFORMAȚII DESPRE UE

Online
Informații despre Uniunea Europeană în toate limbile oficiale ale UE sunt disponibile pe site-ul Europa (european-union.europa.eu).

Publicații ale UE
Puteți vizualiza sau comanda publicații ale UE la op.europa.eu/ro/publications. Mai multe exemplare ale publicațiilor gratuite pot fi obținute contactând Europe Direct sau centrul dumneavoastră local de documentare (european-union.europa.eu/contact-eu/meet-us_ro).

Dreptul UE și documente conexe
Pentru accesul la informații juridice din UE, inclusiv la ansamblul legislației UE începând din 1951 în toate versiunile lingvistice oficiale, accesați site-ul EUR-Lex (eur-lex.europa.eu).

Date deschise ale UE
Portalul data.europa.eu oferă acces la seturile de date deschise ale instituțiilor, organismelor și agențiilor UE. Aceste date pot fi descărcate și reutilizate gratuit, atât în scopuri comerciale, cât și necomerciale. Portalul oferă, de asemenea, acces la o multitudine de seturi de date din țările europene.