Capitolul 9 – Evoluții instituționale și consolidarea democrației

Charles Michel, Jessika Roswall, Shirin Ebadi, Roberta Metsola, Samantha Cristoforetti (în costum albastru de astronaut) și Ursula von der Leyen sunt în picioare în centrul unui mare amfiteatru, iar în spatele lor, pe rândurile cu scaune, se află participanții.
De la stânga la dreapta: Charles Michel, președintele Consiliului European, Jessika Roswall, ministrul suedez pentru Afaceri Europene, Shirin Ebadi, avocată și scriitoare iraniană, Roberta Metsola, președinta Parlamentului European, Samantha Cristoforetti, astronaută italiană, și Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, cu ocazia sărbătoririi „Zilei Internaționale a Femeii” în cadrul Parlamentului European, Strasbourg, Franța, 15 martie 2023.

Introducere

În 2023, instituțiile și organele Uniunii Europene au colaborat îndeaproape pentru a urmări interesele comune ale Uniunii și a obține rezultate pentru cetățenii săi. Au continuat eforturile de îmbunătățire a procesului legislativ al UE și de reformare a administrațiilor, astfel încât să fie mai bine pregătite pentru oportunitățile și provocările unei lumi în schimbare. Obținerea unor rezultate mai bune pentru cetățeni prin îmbunătățirea normelor UE este un obiectiv comun și este responsabilitatea tuturor instituțiilor UE și a statelor membre. Acest demers include consolidarea rolului cetățenilor și participarea lor activă la procesul democratic.

Faceți clic pentru a continua Secțiunea 1 - Colaborare

Secțiunea 1

Colaborare

Faceți clic pentru a continua Secțiunea 2 - Buna gestiune

Secțiunea 2

Buna gestiune

Colaborare

Cadrul instituțional al Uniunii Europene este unic, iar sistemul său decizional evoluează constant. În principiu, Comisia Europeană propune noi legi, iar Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene, în calitate de colegiuitori, le adoptă. Statele membre pun apoi în aplicare legile, iar Comisia se asigură că ele sunt aplicate în mod corespunzător. Activitatea acestor instituții este completată de alte instituții și organisme - se deschide într-un tab nou..

În 2023, instituțiile Uniunii Europene au înregistrat progrese în ceea ce privește mai multe inițiative legislative esențiale și și-au intensificat eforturile pentru ca UE să devină mai transparentă, mai responsabilă și mai eficace. Pornind de la comunicarea Comisiei intitulată „Către o Europă mai rezilientă, mai competitivă și mai durabilă” - se deschide într-un tab nou., liderii UE s-au reunit în octombrie la Granada (Spania), pentru a lansa o discuție menită să stabilească orientările și prioritățile politice generale ale Uniunii Europene pentru anii următori.

Președinția Consiliului Uniunii Europene este asigurată prin rotație între statele membre la fiecare 6 luni. În 2023, președinția a fost deținută mai întâi de Suedia și apoi de Spania.

Ursula von der Leyen, membri ai delegației suedeze și membri ai Colegiului Comisiei Europene pozează pentru o fotografie de grup în exterior, într-un decor înzăpezit. În spatele lor sunt trei postere fixate pe suporturi din gheață: drapelul european, drapelul suedez și posterul Președinției suedeze a Consiliului, pe care este scris în limba engleză: Suedia 2023 UE.
Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, membri ai delegației suedeze și membri ai Colegiului Comisiei Europene, la reuniunea de deschidere a Președinției suedeze a Consiliului Uniunii Europene, Kiruna, Suedia, 12 ianuarie 2023.

Progrese înregistrate cu privire la inițiativele legislative

În 2023, colegiuitorii Uniunii Europene au înregistrat progrese în ceea ce privește mai multe inițiative majore.

Referitor la solidaritatea cu Ucraina și la sprijinul militar (a se vedea capitolul 1), Parlamentul și Consiliul au ajuns la un acord politic asupra Actului privind sprijinirea producției de muniții, mobilizând 500 de milioane de euro pentru fabricarea de muniții și rachete. Colegiuitorii au convenit, de asemenea, asupra unor noi măsuri de stimulare urgentă a capacităților industriei de apărare a Uniunii în ceea ce privește producția de muniții (Actul privind consolidarea industriei europene de apărare prin achiziții publice în comun – a se vedea capitolul 8). În condițiile în care războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei a continuat, Consiliul a convenit, de asemenea, asupra celui de al 11-lea și a celui de al 12-lea pachet de măsuri restrictive economice și individuale (sancțiuni).

S-au făcut progrese în ceea ce privește consolidarea economiei și a competitivității Uniunii Europene, prin acorduri între colegiuitori cu privire la propuneri importante, cum ar fi Regulamentul UE privind obligațiunile verzi, pachetul bancar și Regulamentul privind depozitarii centrali de titluri de valoare, alături de Actul privind materiile prime critice, un text legislativ inovator (a se vedea capitolul 2). Totodată, Consiliul a convenit asupra unei poziții comune cu privire la propunerea Comisiei de reformare a normelor de guvernanță economică ale UE

În ceea ce privește agenda verde, Parlamentul și Consiliul au adoptat acte legislative esențiale în sprijinul îndeplinirii obiectivelor climatice pentru 2030. Printre acestea se numără noi norme de reducere a consumului final de energie și de creștere a ponderii energiei din surse regenerabile în mixul energetic al UE (a se vedea capitolele 3 și 4).

În legătură cu tranziția digitală, Parlamentul și Consiliul au adoptat noi norme pentru a întări sectorul european al semiconductorilor (Actul privind cipurile), care vor consolida suveranitatea tehnologică a Uniunii Europene. Colegiuitorii au adoptat, de asemenea, Actul privind datele, care va asigura un acces echitabil la date, și au ajuns la un acord politic referitor la Regulamentul privind inteligența artificială, care va promova utilizarea în condiții de siguranță a inteligenței artificiale în UE în beneficiul tuturor (a se vedea capitolul 5).

Negocierile dintre Parlament și Consiliu s-au încheiat printr-un acord politic și în ceea ce privește noul Pact privind migrația și azilul (a se vedea capitolul 7) și transparența publicității politice (a se vedea mai jos). În același timp, s-au înregistrat progrese referitoare la Directiva privind îmbunătățirea condițiilor pentru lucrătorii prin intermediul platformelor (capitolul 6). În legătură cu spațiul Schengen, Consiliul a convenit în unanimitate să elimine controalele la frontierele interne aeriene și maritime cu Bulgaria și România (a se vedea capitolul 7).

În plus, acordul politic privind revizuirea specifică a Regulamentului financiar marchează un pas important în ceea ce privește protejarea bugetului UE (a se vedea capitolul 2), sporirea transparenței, îmbunătățirea gestionării crizelor și reducerea sarcinilor administrative ale statelor membre.

Fotografie de grup în aer liber cu membri ai Comisiei Europene și ai guvernului spaniol.
La 3 iulie 2023, Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, și mai mulți membri ai Colegiului Comisiei Europene au participat la reuniunea de inaugurare a Președinției spaniole a Consiliului Uniunii Europene, în Madrid, Spania.

Asigurarea aplicării normelor Uniunii Europene

Legislația UE trebuie implementată și aplicată integral și corect pretutindeni în Uniune, astfel încât cetățenii și întreprinderile să se poată bucura pe deplin de avantajele care le sunt oferite. Pentru a garanta acest lucru, Comisia a deschis în 2023 peste 500 de noi proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, fie pentru că statele membre nu au transpus la timp directivele UE în legislația națională, fie pentru că nu aplicau corect normele europene sau pentru că normele lor naționale nu erau pe deplin conforme cu legislația UE.

Pe de altă parte, 1 000 de proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor au putut fi închise în cursul anului, deoarece statele membre au reușit să îndeplinească cerințele UE. Acest fapt va aduce beneficii concrete, cum ar fi consolidarea drepturilor pe piața unică digitală, creșterea eficienței energetice, o mai bună protecție a mediului, servicii financiare îmbunătățite și un transport mai sigur.

De asemenea, Comisia și-a continuat cu prioritate activitatea de prevenire a încălcărilor, de exemplu ajutând din timp statele membre să pună în aplicare dreptul UE prin orientări practice, reuniuni, formare și asistență tehnică.

Cooperare interinstituțională activă

Comitetul Economic și Social European și Comitetul European al Regiunilor au furnizat contribuții importante și relevante Parlamentului, Consiliului și Comisiei și s-au angajat ferm în sprijinirea Ucrainei. Comitetul Economic și Social European și-a continuat inițiativa de a selecta membri din țări candidate la aderare, care urmărește să implice reprezentanți ai societății civile din țările candidate la aderarea la UE în activitatea consultativă zilnică a Comitetului.

Prin intermediul Alianței europene a orașelor și regiunilor pentru reconstrucția Ucrainei - se deschide într-un tab nou., Comitetul European al Regiunilor a evidențiat importanța descentralizării și a consolidării autonomiei locale în procesul de redresare și reconstrucție a Ucrainei.

Parlamentele naționale din majoritatea statelor membre și-au continuat cooperarea activă cu instituțiile UE, examinând noile propuneri de legi pentru a stabili dacă respectă principiul subsidiarității. Principiul subsidiarității definește condițiile în care este legitim ca o acțiune să fie întreprinsă de UE, mai degrabă decât de statele membre. În acest sens, parlamentele naționale au exprimat preocupări doar în foarte puține cazuri. Ele au participat la dialogul politic scris și oral cu Comisia pe o gamă largă de subiecte, precum și la reuniuni interparlamentare găzduite de Parlamentul European.

Relațiile dintre celelalte instituții și Ombudsmanul European - se deschide într-un tab nou. au continuat să fie bune și foarte constructive. Comisia rămâne principalul destinatar al anchetelor Ombudsmanului, în calitate de instituție care are cele mai directe relații cu publicul. În 2023, Comisia a pus în aplicare aproximativ trei sferturi dintre propunerile Ombudsmanului, iar cazurile de administrare defectuoasă au fost foarte rare.

În calitate de gardian al finanțelor UE, Curtea de Conturi Europeană a efectuat o serie de audituri financiare și de performanță, inclusiv în domenii precum fondul de redresare în urma pandemiei NextGenerationEU, competitivitatea economică a UE, reziliența în fața amenințărilor la adresa securității, respectarea valorilor europene, schimbările climatice și combaterea fraudei. În calitate de principală entitate auditată de Curte, Comisia a acceptat marea majoritate a recomandărilor care i-au fost adresate, pentru a se asigura că fondurile UE sunt colectate și cheltuite în conformitate cu normele relevante și că ele duc la obținerea rezultatelor scontate.

© Adobe Stock

Buna gestiune

Consolidarea încrederii publice

Transparența, integritatea și responsabilitatea sunt principalele caracteristici ale unei democrații bazate pe statul de drept. Ele promovează buna guvernanță și consolidează încrederea în procesul de elaborare a politicilor. Aceste elemente sunt, în același timp, instrumente politice extrem de importante în prevenirea corupției. În urma acuzațiilor de corupție și a arestării ulterioare a unei deputate din Parlamentul European la sfârșitul anului precedent, Parlamentul a pus în aplicare în 2023 un set de reforme - se deschide într-un tab nou. menite să îi întărească integritatea, independența și responsabilitatea, ca modalitate de a preveni noi interferențe în activitatea sa.

În vederea consolidării încrederii publicului în instituțiile UE, Comisia a prezentat, în iunie, o propunere - se deschide într-un tab nou. privind un organism interinstituțional de etică, cu scopul de a stabili standarde comune pentru conduita etică a membrilor și un mecanism formal de cooperare și schimb privind cerințele etice. Comisia a invitat toate instituțiile UE (Parlamentul, Consiliul European, Consiliul, Curtea de Justiție, Banca Centrală Europeană și Curtea de Conturi, împreună cu Comitetul Economic și Social European și Comitetul European al Regiunilor) să înceapă negocieri și a organizat primele reuniuni politice și tehnice cu privire la un eventual acord.

În iunie, Banca Centrală Europeană și-a formalizat acordurile cu Parlamentul privind asumarea responsabilității - se deschide într-un tab nou.. Dialogul dintre Banca Centrală și Parlament prezintă o importanță majoră în acest sens. El permite băncii să-și explice în detaliu acțiunile și politicile în fața reprezentanților aleși ai cetățenilor UE și să asculte preocupările acestora. Astfel, cetățenii și reprezentanții lor își pot forma o opinie cu privire la rezultatele băncii, ținând cont de faptul că obiectivul său principal este menținerea stabilității prețurilor.

O mai bună legiferare

Agenda Comisiei pentru o mai bună legiferare - se deschide într-un tab nou. este elementul central al activității sale de asigurare a competitivității și rezilienței Uniunii Europene printr-o reglementare mai inteligentă, mai eficientă și mai eficace. Această activitate se bazează pe un cadru testat, recunoscut - se deschide într-un tab nou. de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică.

În 2023, Comisia s-a angajat - se deschide într-un tab nou. să reducă, cu timpul, sarcina asociată cerințelor de raportare cu 25 %. În programul său de lucru - se deschide într-un tab nou., Comisia a prezentat 41 de inițiative care prevăd cu prioritate simplificarea cerințelor în materie de raportare de natură să impună sarcini disproporționate întreprinderilor sau administrațiilor. Scopul urmărit este diminuarea sarcinilor administrative fără a submina obiectivele de politică sau a reduce standardele sociale, economice, de mediu sau orice alte standarde, inclusiv protecția consumatorilor. Procesul se va baza pe 200 de contribuții primite de la întreprinderi, autorități publice, societatea civilă și cetățeni, în cadrul unei cereri de contribuții organizate în acest sens.

Christine Lagarde și Roberta Metsola așezate la o masă și semnând documente. În spatele lor, două drapele europene, un drapel ucrainean și logoul Parlamentului European.
Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (în stânga), și Roberta Metsola, președinta Parlamentului European (în dreapta), semnând acordurile de asigurare a răspunderii de gestiune, Bruxelles, Belgia, 5 iunie 2023.

Raționalizarea și simplificarea cerințelor de raportare

Infograficul prezintă modul în care trebuie raționalizate și simplificate cerințele de raportare ale Uniunii Europene și oferă exemple în legătură cu această strategie.

Obiectivul raționalizării și simplificării cerințelor de raportare implică mai multe etape esențiale. Prima etapă este eliminarea elementelor de raportare depășite, cum ar fi cele cu o utilizare limitată. Acest efort sprijină modernizarea procesului de raportare prin implementarea digitalizării și a noilor tehnologii pentru a colecta date într-un mod mai eficace. În plus, strategia vizează scăderea frecvenței de raportare, fuzionarea obligațiilor similare, reducerea numărului de întreprinderi afectate și acordarea unui timp suficient părților interesate pentru a se adapta la noile cerințe. Mai multe propuneri ilustrează această strategie în termeni concreți. Codul vamal al Uniunii este conceput pentru a crea o interfață unificată la nivelul Uniunii Europene pentru raportare, care se preconizează că va facilita reutilizarea datelor și va duce la economii estimate la 2 miliarde de euro. Directiva revizuită privind transporturile combinate urmărește să simplifice procedurile, de exemplu prin utilizarea platformelor digitale de date privind transporturile pentru a verifica eligibilitatea, cu economii anticipate de 430 de milioane de euro. Ajustarea pragurilor din directiva contabilă urmărește să reducă sarcina de raportare la toate nivelurile, măsură de care ar putea beneficia peste un milion de întreprinderi. În cele din urmă, scopul soluționării alternative a litigiilor este de a reduce anumite obligații de informare și de a trece la o platformă online, cu economii estimate la aproximativ 630 de milioane de euro.

Exemple
Propunere Obiectiv Economii/beneficii preconizate
Reformarea Codului vamal al Uniunii Crearea unei interfețe unice la nivelul UE și facilitarea reutilizării datelor 2 miliarde EUR
Revizuirea Directivei privind transporturile combinate Simplificarea procedurilor (de exemplu, utilizarea platformelor de date digitale privind transportul pentru a dovedi eligibilitatea) 430 de milioane EUR
Ajustarea pragurilor prevăzute de Directiva contabilă Reducerea cerințelorde raportare Se preconizează că vor beneficia peste 1 milion de întreprinderi
Soluționarea alternativă a litigiilor Eliminarea unor obligațiide informare și înlocuirea platformei online Aproximativ 630 de milioane EUR

De asemenea, Comisia a continuat să pună în aplicare abordarea bazată pe principiul numărului constant (one in, one out), care asigură faptul că orice sarcină nou introdusă este compensată prin eliminarea unei sarcini echivalente în același domeniu de politică. Abordarea completează Programul privind o reglementare adecvată și funcțională - se deschide într-un tab nou., prin care Comisia urmărește să identifice și să elimine în mod sistematic birocrația și costurile inutile ori de câte ori legislația UE este revizuită și evaluată.

Maroš Šefčovič este așezat la o masă de conferință, iar în spatele său, pe un ecran din fundal, este afișat în limba engleză textul: Platforma Pregătiți pentru viitor.
Maroš Šefčovič, vicepreședinte executiv al Comisiei Europene pentru Pactul verde european, relații interinstituționale și prospectivă, la cea de a opta reuniune plenară a platformei „Pregătiți pentru viitor”, Bruxelles, Belgia, 28 noiembrie 2023. Acest grup de experți la nivel înalt sprijină Comisia în eforturile de simplificare a dreptului UE și de reducere a costurilor nenecesare.

Consolidarea cooperării administrative

Administrațiile publice naționale eficiente sunt esențiale pentru transformarea politicilor UE și naționale în realitate, pentru punerea în aplicare a reformelor în beneficiul cetățenilor și al întreprinderilor deopotrivă și pentru canalizarea investițiilor către realizarea tranziției verzi și a tranziției digitale și către o mai mare competitivitate. Cu scopul de a consolida spațiul administrativ european, inițiativa ComPAct - se deschide într-un tab nou. oferă un nou set de principii pentru a ajuta statele membre să găsească soluții în cazul deficitului de competențe și să atingă obiectivul ca 100 % din serviciile publice esențiale să fie accesibile online până în 2030. Acest lucru va permite economiilor și societăților din Uniunea Europeană să îndeplinească obiectivele ambițioase în materie de climă și energie pentru 2030 și va face ca administrațiile publice din UE să fie mai puțin birocratice, mai rapide în ceea ce privește furnizarea de servicii, mai transparente și mai apropiate de cetățeni. În această privință, acordul - se deschide într-un tab nou. din noiembrie referitor la Actul privind Europa interoperabilă a reprezentat un jalon important în eforturile de a îndeplini obiectivele digitale ale UE pentru 2030 - se deschide într-un tab nou. (a se vedea capitolul 3). Odată adoptat, actul va asigura un nivel avansat al schimbului de informații din sectorul public al UE și va accelera transformarea digitală a sectorului.

Analiza prospectivă strategică

Pentru a-și adapta politicile la exigențele viitorului în contextul global din ce în ce mai complex, Uniunea Europeană integrează treptat analiza prospectivă în procesul său de elaborare a politicilor. Sunt explorate posibile scenarii, tendințe, riscuri și probleme emergente și sunt oferite informații utile pentru planificarea strategică și elaborarea politicilor, în conformitate cu setul de instrumente pentru o mai bună legiferare. În cele din urmă, analiza prospectivă strategică va ajuta UE să anticipeze și să răspundă mai bine la nevoile viitoare și la alte evoluții negative neprevăzute și crize complexe, precum cele apărute în ultimii ani.

Raportul de analiză prospectivă strategică din 2023 - se deschide într-un tab nou. a analizat provocările sociale și economice întâmpinate în parcursul către realizarea sustenabilității și menținerea bunăstării oamenilor. De asemenea, el a evidențiat modul în care gestionarea cu succes a acestor provocări poate ajuta Uniunea Europeană să își consolideze poziția de lider la nivel mondial. Raportul sugerează 120 de domenii concrete de acțiune și prezintă primele rezultate ale schemei-pilot referitoare la abordarea „dincolo de PIB - se deschide într-un tab nou.”, al cărei obiectiv este să sprijine elaborarea unor indicatori de progres care să țină cont într-o mai mare măsură de aspectele sociale și de mediu.

În cursul anului, Comisia și-a dezvoltat totodată cooperarea cu statele membre prin rețeaua de analiză prospectivă - se deschide într-un tab nou. la nivelul UE, creată în 2021, care a determinat o creștere a interesului și a investițiilor în analiza prospectivă la nivel național. Rețeaua facilitează, de asemenea, discuțiile mai ample la nivelul UE, cum ar fi lucrările privind raportul Resilient EU2030 - se deschide într-un tab nou. în cursul președinției spaniole a Consiliului și declarația - se deschide într-un tab nou. prezentată în urma Consiliului European de la Granada (Spania).

Sistemul european de evaluarea a strategiilor și a politicilor reunește nouă instituții și organisme ale UE pentru a anticipa riscurile și oportunitățile viitoare. În 2023, cooperarea s-a axat pe elaborarea noului raport privind tendințele globale - se deschide într-un tab nou., care trebuie prezentat la începutul anului 2024.

Zece domenii de acțiune pentru atingerea sustenabilității

Consolidarea setului de instrumente al UE de pregătire și răspuns în situații de criză

Un nou contract social european

O democrație mai puternică prin implicarea cetățenilor și echitate

Creșterea participării pe piața forței de muncă și concentrarea asupra competențelor viitoare

Reorientarea indicatorilor politici și economici către o bunăstare sustenabilă și favorabilă incluziunii

Mobilizarea pieței unice pentru a promova o economie cu zero emisii nete

O legătură mai puternică între politicile interne și externe ale UE

O reorientare a producției și a consumului către sustenabilitate

Bugete publice adecvate pentru sustenabilitate

Crearea unei Europe a investițiilor prin creșterea fluxurilor private

Consolidarea democrației

Protejarea statului de drept

Având în vedere că războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei continuă, este esențial ca democrația, drepturile omului și statul de drept să fie apărate și susținute în mod proactiv, în UE și în afara acesteia. Raportul privind statul de drept - se deschide într-un tab nou. din 2023 a adus o contribuție importantă în acest sens, arătând că recomandărilor privind statul de drept adresate statelor membre în 2022 li s-a dat curs integral sau parțial în proporție de 65 %. Acest lucru reflectă eforturile semnificative depuse în permanență de statele membre pentru a întreprinde reformele necesare consolidării statului de drept în patru domenii-cheie: sistemul de justiție, cadrul anticorupție, pluralismul și libertatea presei. Având în vedere rezultatele pozitive din statele membre, Comisia a anunțat - se deschide într-un tab nou. în 2023 că va deschide procedura rapoartelor privind statul de drept în cazul țărilor în curs de aderare mai avansate, pentru a le sprijini în eforturile lor de reformă.

Ingerințele străine în sistemele democratice

81 %

dintre cetățenii UE sunt de acord că ingerințele străine reprezintă o problemă gravă care ar trebui abordată

81 %

dintre cetățenii UE sunt de acord că entitățile care reprezintă guverne străine pe teritoriul UE ar trebui să fie înregistrate pentru a preveni ingerințele disimulate

Rolul societății civile în promovarea și protejarea democrației

87 %

dintre cetățenii UE consideră că societatea civilă joacă un rol important în protejarea democrației și promovarea dezbaterii democratice

Democrație și alegeri

78 %

dintre cetățenii UE sunt îngrijorați că deciziile de vot s-ar putea baza pe dezinformare

72 %

dintre cetățenii UE sunt îngrijorați că alegerile din UE ar putea fi manipulate prin atacuri cibernetice

70 %

dintre cetățenii UE sunt îngrijorați că alegerile ar putea fi influențate în mod disimulat de țări străine

65 %

dintre cetățenii UE sunt îngrijorați că ar putea fi supuși unor presiuni pentru a vota într-un anumit mod

63 %

dintre cetățenii UE sunt îngrijorați că rezultatele alegerilor ar putea fi manipulate

53 %

dintre cetățenii UE sunt îngrijorați că vor vota și persoane care nu au drept de vot

Apărarea democrației

Într-o democrație sănătoasă și prosperă, cetățenii își pot exprima în mod liber punctele de vedere, își pot alege liderii politici și pot avea un cuvânt de spus în legătură cu propriul viitor. În Uniunea Europeană democrația este puternică, dar se confruntă cu provocări din cauza intensificării extremismului, a ingerințelor electorale, a răspândirii informațiilor manipulatoare și a amenințărilor la adresa jurnaliștilor.

Pachetul de măsuri privind apărarea democrației - se deschide într-un tab nou., adoptat în decembrie, urmărește să abordeze provocări precum ingerințele externe și să consolideze reziliența din interior prin încurajarea angajamentului civic și a participării democratice. Elementul central al pachetului este o propunere - se deschide într-un tab nou. de consolidare a transparenței și a responsabilității democratice prin evidențierea influențelor străine disimulate. Măsurile vor îmbunătăți, de asemenea, funcționarea pieței interne prin intermediul unor standarde comune pentru activitățile de reprezentare a intereselor desfășurate în numele țărilor din afara Uniunii. În plus, pachetul include două recomandări: una pentru consolidarea proceselor electorale - se deschide într-un tab nou. în UE și alta pentru promovarea participării incluzive - se deschide într-un tab nou. a cetățenilor și a societății civile la elaborarea politicilor.

S-a ajuns, de asemenea, la un acord politic cu privire la noile norme - se deschide într-un tab nou. privind transparența publicității politice, în temeiul cărora reclamele politice trebuie să fie etichetate în mod clar și trebuie să includă anumite informații, precizându-se, de exemplu, care au fost sumele plătite pentru reclame și de către cine, care sunt alegerile, referendumul sau procesul de reglementare la care se referă și dacă vizează un anumit public-țintă.

Promovarea unor alegeri libere și corecte, asigurarea respectării statului de drept și garantarea libertății presei sunt elemente fundamentale pentru crearea unui spațiu în care fiecare cetățean să se simtă liber și capabil de acțiune.

Alegerile europene

Rețeaua europeană de cooperare privind alegerile - se deschide într-un tab nou. promovează schimburi concrete și practice cu privire la o serie de subiecte relevante pentru asigurarea unor alegeri libere și corecte, inclusiv securitatea cibernetică. Rețeaua va continua să sprijine cooperarea dintre autoritățile statelor membre în perioada premergătoare alegerilor europene din 2024.

Un material video în care Roberta Metsola anunță alegerile europene din 2024. Ea subliniază cât de important este să votăm și să participăm la procesul democratic, trece în revistă problemele recente cu care s-a confruntat UE și evidențiază realizările UE în domenii precum acțiunile climatice, transformarea digitală și solidaritatea în vremuri de criză.
MATERIAL VIDEO: Un mesaj video al Robertei Metsola, președinta Parlamentului European, despre alegerile europene din 6-9 iunie 2024.

Libertatea presei

În 2023, s-a ajuns la un acord politic cu privire la Legea europeană privind libertatea mass-mediei - se deschide într-un tab nou., un nou set de norme pentru o mai bună protecție a mass-mediei și a jurnaliștilor împotriva ingerințelor politice și pentru garantarea faptului că mass-media poate funcționa mai ușor la nivel transfrontalier. Actul propune un nou Comitet european pentru servicii mass-media independent, alcătuit din autorități sau organisme naționale de reglementare în domeniul mass-mediei, pentru a consolida cooperarea la nivelul UE, inclusiv împotriva propagandei străine, și pentru a contribui la punerea în aplicare a noilor norme.

De asemenea, s-a ajuns la un acord cu privire la noile norme - se deschide într-un tab nou. de protecție a jurnaliștilor, a apărătorilor drepturilor, a organizațiilor societății civile și a altor persoane care sunt ținte ale acțiunilor strategice în justiție împotriva mobilizării publice. Noile norme vor include respingerea rapidă a cererilor nefondate, căi de atac împotriva procedurilor judiciare abuzive și protecție împotriva hotărârilor judecătorești străine care nu vor fi recunoscute sau executate în UE.

Proiectul Free Media Hub EAST - se deschide într-un tab nou., desfășurat de Centrul Societății Civile din Praga - se deschide într-un tab nou. și sprijinit de Comisie, a acordat granturi în valoare de peste 2,2 milioane de euro în 2023 pentru a oferi sprijin unor reprezentanți ai mass-mediei belaruse și ruse independente existente și consacrate care lucrează în UE (în principal în Cehia, Germania, Letonia, Lituania și Polonia).

UE păstrează în memorie lupta și continuă să îi onoreze pe toți cei care au plătit prețul suprem pentru libertate. Premiul Saharov pentru libertatea de gândire - se deschide într-un tab nou. ediția 2023 a fost acordat de Parlamentul European tinerei Mahsa Amini și mișcării „Femeie, Viață, Libertate” din Iran.

Un grup de protestatari care țin în mâini postere cu Mahsa Amini.
O protestatară ține în mâini un banner cu o fotografie a Mahsei Amini, o femeie de 22 de ani care a fost reținută de poliția moravurilor din Iran pentru că a încălcat legea referitoarea la portul obligatoriu al voalului în această țară și și-a pierdut viața, Milano, Italia, 16 septembrie 2023. © AFP

Consolidarea rolului cetățenilor

Uniunea Europeană se angajează să asculte cu și mai multă atenție vocile cetățenilor și ale părților interesate. Deschiderea proceselor de elaborare a politicilor către public este o altă modalitate de a ajuta UE să devină mai transparentă, mai responsabilă și mai eficace.

În ultimii ani, Comisia și-a intensificat activitățile de consultare prin intermediul portalului „Exprimați-vă părerea” - se deschide într-un tab nou., care este pagina centralizată pentru toate observațiile și contribuțiile cetățenilor și ale părților interesate. Se pot furniza contribuții în cadrul cererilor de contribuții, în legătură cu propunerile adoptate și cu proiectele de acte. Pentru a ajunge la un public cât mai larg, Comisia a mărit numărul de consultări traduse în toate limbile oficiale ale UE (de la 59 % din consultările publice traduse în 2019 la 83 % în 2023).

Grupurile de dezbatere ale cetățenilor

În perioada decembrie 2022-aprilie 2023, Comisia a organizat prima serie dintr-o nouă generație de grupuri de dezbatere ale cetățenilor - se deschide într-un tab nou., integrând acest nou format de participare a cetățenilor în procesul de elaborare a politicilor. Pe baza experienței dobândite pe parcursul Conferinței privind viitorul Europei și ca răspuns la apelurile exprimate în cadrul conferinței, grupurile de dezbatere permit unui număr de 150 de cetățeni selectați aleatoriu să delibereze și să formuleze recomandări înainte de prezentarea propunerilor Comisiei.

Grupurile de dezbatere au discutat inițiativele privind risipa de alimente, lumile virtuale și mobilitatea în scop educațional. Recomandările au fost sintetizate în rapoartele cetățenilor, care au stat la baza elaborării propunerilor finale ale Comisiei și au fost publicate împreună cu ele. Inițiativele Comisiei au fost prezentate la 5 iulie (risipa de alimente), la 11 iulie (lumile virtuale) și la 15 noiembrie (mobilitatea în scop educațional). Noile grupuri de dezbatere ale cetățenilor contribuie la procesul mai larg de consultare, prin care Comisia colectează contribuții de la cetățeni și de la părțile interesate.

O mulțime în picioare în fața unui ecran de prezentare pe care sunt afișate cuvintele: „Virtual Worlds” (Lumi virtuale).
Dubravka Šuica, vicepreședintă a Comisiei Europene pentru democrație și demografie, la Grupul de dezbatere al cetățenilor europeni pe tema lumilor virtuale, Bruxelles, Belgia, 11 iulie 2023.
Inițiativele cetățenești europene

În aprilie, Comisia a înregistrat cea de a 100-a inițiativă cetățenească europeană - se deschide într-un tab nou. de la introducerea acestui instrument, în 2012. Pe parcursul întregului an, Comisia a înregistrat 37 de noi inițiative care solicitau acțiuni ale UE în diverse domenii, cum ar fi tratamentul demn al migranților, bunăstarea animalelor, rețelele feroviare, impozitarea, păstrarea culturii ucrainene și educația privind cetățenia UE.

Totodată, în 2023 Comisia a răspuns unui număr de patru inițiative care au întrunit condițiile necesare. Acestea solicitau reducerea utilizării pesticidelor, stoparea comerțului cu înotătoare de rechin detașate de carcasă, stoparea testelor efectuate pe animale și interzicerea producției și comerțului cu blănuri. Din 2012 și până în prezent, 10 inițiative au primit peste 1 milion de declarații de susținere.

Raportul din 2023 - se deschide într-un tab nou. referitor la noile norme privind inițiativa cetățenească europeană, care sunt în vigoare din 2020, arată că acestea oferă un cadru mai accesibil, mai puțin împovărător și mai ușor de utilizat pentru organizatori și susținători. Raportul sugerează, de asemenea, îmbunătățiri practice ale modalităților de creștere a gradului de conștientizare generală și de informare a cetățenilor cu privire la dreptul lor de a utiliza inițiativa cetățenească, precum și ale modului în care se poate asigura o monitorizare mai vizibilă a inițiativelor acceptate.

Consolidarea drepturilor cetățenilor

Cetățenia UE este una dintre cele mai importante realizări ale Uniunii Europene. Pentru a marca cea de a 30-a aniversare a cetățeniei UE, Comisia a propus măsuri - se deschide într-un tab nou. de consolidare a drepturilor cetățenești, însoțite de orientări pentru cetățeni care cuprind cele mai importante informații cu privire la drepturile lor. Raportul privind cetățenia UE din 2023 - se deschide într-un tab nou. evidențiază progresele înregistrate de la publicarea ultimului astfel de raport, în 2020, cu privire la promovarea drepturilor cetățenești, a valorilor comune și a participării democratice în UE.

Capacitarea copiilor și a tinerilor

Aproape 20 % dintre cetățenii Uniunii Europene sunt copii. Ei au dreptul de a-și exprima opinia cu privire la chestiunile care îi privesc. În 2023, Platforma UE de participare a copiilor - se deschide într-un tab nou. a creat pentru persoanele cu vârsta sub 18 ani și mai multe oportunități de a participa la procesul decizional. Aproape 50 de organizații care lucrează direct cu copii din UE au devenit membre ale platformei de la înființarea acesteia, în octombrie 2022.

Prima Adunare generală a Platformei UE de participare a copiilor, coprezidată și creată împreună cu copiii și adolescenții din UE, a avut loc la Bruxelles în luna iunie. Aproximativ 60 de copii s-au reunit pentru a discuta subiecte – democrația, schimbările climatice, sănătatea mintală, siguranța și sărăcia – care vor ghida activitatea platformei timp de 3 ani.

Un infografic digital desenat de mână, care rezumă lecțiile învățate în urma reuniunii Platformei UE de participare a copiilor.
Învățăminte desprinse în urma primei adunări generale a Platformei UE de participare a copiilor.

Anul european al tineretului - se deschide într-un tab nou. 2022 a plasat tinerii printre prioritățile agendei politice de la toate nivelurile și a contribuit la integrarea perspectivei tineretului în diferite domenii de politică. Anul tineretului a creat o mobilizare și o implicare pe scară largă, oferind informații cu privire la oportunitățile puse la dispoziție de UE unui public format din milioane de tineri care au participat la 13 000 de activități în 67 de țări, printr-o varietate de programe și inițiative de politică ale UE. Au fost lansate mai multe formate noi de participare a tinerilor, de la platformele „Youth Voices” - se deschide într-un tab nou. și „Youth Talks” - se deschide într-un tab nou. la dialogurile privind politicile - se deschide într-un tab nou. și la grupul tinerilor jurnaliști europeni - se deschide într-un tab nou.. Campaniile desfășurate pe platformele de comunicare socială în perioada februarie 2022-mai 2023 au avut ca rezultat 210 milioane de vizualizări și 10 milioane de interacțiuni și au ajuns la 91,4 milioane de persoane.

Pentru a deveni cetățeni activi, tinerii trebuie să înțeleagă cum funcționează democrația și ce drepturi și responsabilități au. Setul de instrumente - se deschide într-un tab nou. „Democrația UE în acțiune”, publicat în luna mai, le prezintă elevilor inițiativa cetățenească europeană și îi încurajează să joace un rol activ în chestiunile europene.