Capitolul 3 – Crearea unei Europe prospere și neutre din punct de vedere climatic
Introducere
Pactul verde european este foaia de parcurs stabilită de Uniunea Europeană pentru a înfrunta tripla amenințare reprezentată de criza climatică, de criza de mediu și de criza biodiversității. Prin pactul verde, Uniunea Europeană a sporit nivelul de ambiție al obiectivelor sale în materie de climă, angajându-se să atingă neutralitatea climatică până în 2050. Pactul este în curs de a transforma Uniunea Europeană într-o societate echitabilă și prosperă, cu o economie modernă, competitivă și eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor.
În 2023, UE a atins un jalon important în parcursul său către realizarea neutralității climatice. La jumătatea lunii octombrie, a fost adoptată legislația esențială pentru atingerea – și chiar depășirea – obiectivului pe termen mediu de reducere a emisiilor nete de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55 % până în 2030.
Condițiile meteorologice extreme au scos din nou la iveală realitatea dură a schimbărilor climatice în întreaga Uniune Europeană și peste tot în lume, evidențiind necesitatea continuării eforturilor de reducere a emisiilor cât mai rapid cu putință. În cadrul COP28, Uniunea Europeană și-a asumat un rol de lider în asigurarea atât a unui acord global de accelerare a tranziției bazate pe renunțarea la combustibilii fosili, cât și a unui angajament de a tripla capacitatea mondială de energie din surse regenerabile și de a dubla rata de îmbunătățire a eficienței energetice până în 2030.
Realitatea unei planete pârjolite
Perturbările și distrugerile cauzate în 2023 de fenomenele meteorologice extreme în Europa și în lume au fost un semnal dur cu privire la amenințarea gravă și continuă pe care o reprezintă schimbările climatice pentru societate și au reamintit că se impun acțiuni urgente pentru protejarea planetei.
Condițiile de secetă au determinat perioade mai lungi și mai periculoase de incendii forestiere, cu izbucniri importante ale focurilor încă din luna martie în Spania și cu incendii fără precedent care au devastat părți din Grecia, Spania și Portugalia în iulie și august. Incendiul forestier din regiunea Evros din nord-estul Greciei a fost cel mai mare cu care s-a confruntat vreodată Uniunea Europeană. Conform Sistemului european de informare privind incendiile forestiere - se deschide într-un tab nou., până la 22 iulie, peste 181 000 de hectare de teren din întreaga UE fuseseră deja transformate în cenușă - se deschide într-un tab nou. – cu peste 40 % peste media înregistrată între 2003 și 2022 (128 225 de hectare).
Ca răspuns la creșterea riscului de incendii forestiere, în 2023 Uniunea Europeană și-a consolidat capacitățile de anticipare și de analiză prospectivă, și-a întărit flota rescEU de stingere a incendiilor - se deschide într-un tab nou. și a plasat pe poziție sute de pompieri, care să poată interveni imediat. De asemenea, a fost creată o echipă de sprijin pentru stingerea incendiilor forestiere în cadrul Centrului de coordonare a răspunsului la situații de urgență - se deschide într-un tab nou..
Cu 7 luni și două anotimpuri care au depășit temperaturile-record anterioare, 2023 a fost cel mai cald an pe care l-a cunoscut lumea de-a lungul istoriei. Potrivit Serviciului Copernicus al UE privind schimbările climatice - se deschide într-un tab nou., aproape 50 % din zilele anului 2023 au fost cu peste 1,5 °C peste media preindustrială (1850-1900).
Incendiile forestiere reprezintă o preocupare globală. Pentru a ajuta la combaterea celor mai grave incendii forestiere care au avut loc în Canada în ultimul deceniu (fiind arse circa 4 milioane de hectare, o suprafață echivalentă celei a Țărilor de Jos), statele membre ale Uniunii Europene au oferit serviciile a aproximativ 300 de pompieri prin intermediul mecanismului de protecție civilă al UE - se deschide într-un tab nou. (a se vedea capitolul 8).
Ca urmare a inundațiilor și a incendiilor forestiere fără precedent, în 2023, cererile de sprijin pentru redresare și reconstrucție în caz de dezastru din Fondul de solidaritate al Uniunii Europene - se deschide într-un tab nou. au mobilizat toate resursele disponibile pentru asistență.
Precipitațiile extreme au provocat inundații mortale în anumite părți ale UE, de exemplu în Croația, Italia, Austria și Slovenia.
La 15 iulie, Uniunea Europeană a inaugurat Ziua pentru victimele crizei climatice mondiale - se deschide într-un tab nou., marcată anual pentru a comemora victimele din Europa și din întreaga lume. Evenimentul își propune să sensibilizeze publicul cu privire la măsurile specifice pe care le pot lua oamenii pentru a contribui la reducerea daunelor cauzate de schimbările climatice și pentru a fi mai bine pregătiți pentru dezastrele climatice.
În afara Europei, schimbările climatice reprezintă o amenințare gravă și pentru țările cele mai sărace din lume, agravând crizele preexistente și necesitând eforturi mai mari pentru a răspunde nevoilor umanitare în creștere (a se vedea capitolul 8). Potrivit Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură, proporția țărilor cu venituri mici și medii expuse la fenomene climatice extreme a crescut de la 76 % la 98 % în ultimele două decenii.
Către zero emisii nete
Raportul Grupului interguvernamental privind schimbările climatice al ONU - se deschide într-un tab nou., publicat în martie, a constituit încă un avertisment emis de comunitatea științifică în legătură cu necesitatea de a lua măsuri pentru combaterea crizei climatice. Raportul reafirmă faptul că planeta se încălzește rapid din cauza influenței umane, fenomenele meteorologice extreme și catastrofele punând în pericol vieți și mijloace de subzistență în întreaga lume. Datele științifice sunt clare: singura modalitate de a opri încălzirea globală și de a reduce efectele schimbărilor climatice este aducerea la zero a nivelului net al emisiilor de gaze cu efect de seră. Aceasta presupune atingerea unui echilibru între volumul emisiilor de gaze cu efect de seră eliberate în atmosferă și volumul eliminat al acestora.
Datorită legislației existente în domeniul climei și al energiei, emisiile de gaze cu efect de seră din Uniunea Europeană au scăzut deja cu 32,5 % față de 1990, în timp ce economia UE a crescut cu 60 % în aceeași perioadă.
Transformarea Europei în primul continent neutru din punct de vedere climatic este piatra de temelie a Pactului verde european - se deschide într-un tab nou.. Acest obiectiv este înscris în Legea europeană a climei - se deschide într-un tab nou., alături de angajamentul obligatoriu din punct de vedere juridic de a reduce emisiile nete de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55 % până în 2030, comparativ cu nivelurile din 1990.
Pentru a realiza acest lucru, Comisia Europeană a prezentat în 2021 pachetul de propuneri legislative „Pregătiți pentru 55”. În 2022, în cadrul Planului REPowerEU - se deschide într-un tab nou., Comisia a ridicat nivelul de ambiție al câtorva dintre aceste propuneri (în special al celor privind eficiența energetică - se deschide într-un tab nou. și energia din surse regenerabile - se deschide într-un tab nou.), cu scopul de a reduce și mai mult dependența Uniunii Europene de importurile de combustibili fosili din Rusia (a se vedea capitolul 4). Până la sfârșitul anului 2023, legislația esențială pentru atingerea obiectivului de reducere netă cu 55 % până în 2030 era în vigoare (a se vedea mai jos). Această legislație include obiective obligatorii din punct de vedere juridic pentru toate sectoarele economiei, un obiectiv de stimulare a absorbanților naturali de carbon și un sistem al UE de comercializare a certificatelor de emisii - se deschide într-un tab nou. actualizat.
Peste 9 din 10 cetățeni ai UE consideră că schimbările climatice reprezintă o problemă gravă.
Schimbările climatice sunt considerate:
o problemă foarte gravă de 77 % 
o problemă destul de gravă de 16 % 
o problemă care nu este gravă de 7 %
Sursă: Eurobarometru special 538 - se deschide într-un tab nou., iulie 2023.
Sistemul existent a fost consolidat în 2023, iar domeniul său de aplicare a fost extins pentru a include emisiile generate de transportul maritim. Separat, a fost creat un nou sistem de comercializare a certificatelor de emisii pentru a extinde stabilirea prețului carbonului la noi sectoare ale economiei, în special la combustibilii pentru clădiri și transportul rutier. Pe lângă stabilirea unui preț pentru poluare și generarea de investiții în tranziția verde, noul sistem va oferi sprijin social cetățenilor și întreprinderilor mici, pentru ca nimeni să nu fie lăsat în urmă.
Se preconizează că pachetul legislativ final va reduce emisiile nete de gaze cu efect de seră ale Uniunii Europene cu 57 % până în 2030, comparativ cu 1990.
Un nou mecanism - se deschide într-un tab nou. pentru importul de mărfuri din afara Uniunii Europene va asigura stabilirea unui preț al carbonului în anumite sectoare vizate. Totodată, noua legislație include obiective actualizate privind sursele regenerabile de energie și eficiența energetică, precum și norme de stimulare a infrastructurii de încărcare și a utilizării combustibililor alternativi în transportul rutier, în transportul maritim și în aviație.
În 2023, statelor membre li s-a solicitat să își prezinte proiectele actualizate de planuri naționale privind energia și clima - se deschide într-un tab nou., care arată în ce moduri intenționează să îndeplinească obiectivele UE în materie de energie și climă pentru 2030. În decembrie, Comisia a evaluat planurile și a emis recomandări.
Să nu lăsăm pe nimeni în urmă
Pentru a se asigura o tranziție verde echitabilă și favorabilă incluziunii, în cursul deceniului actual vor fi generate investiții - se deschide într-un tab nou. în valoare de 55 de miliarde de euro în sprijinul persoanelor care locuiesc în regiuni ale Uniunii Europene confruntate cu cele mai mari provocări în tranziția către o economie neutră din punct de vedere climatic. În colaborare cu părțile interesate de la nivel național, regional și local, Uniunea Europeană ajută la diversificarea economiilor regionale și le oferă oamenilor șansa de a prospera în noua economie (a se vedea, de asemenea, capitolul 6).
Pregătiți pentru 55 – legislație adoptată
Reforma sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii
Noul sistem UE de comercializare a certificatelor de emisii pentru combustibilii utilizați în construcții și în transportul rutier
Fondul social pentru climă
Regulamentul privind partajarea eforturilor
Regulamentul privind exploatarea terenurilor, silvicultura și agricultura
Standardele privind emisiile de dioxid de carbon pentru autoturisme și camionete
Mecanismul de ajustare a carbonului la frontieră
Directiva privind energia din surse regenerabile
Directiva privind eficiența energetică
Regulamentul privind infrastructura pentru combustibili alternativi
Regulamentul ReFuelEU în domeniul aviației
Regulamentul FuelEU în domeniul maritim
Competitivitatea Uniunii Europene se va baza în mare măsură pe capacitatea sa de a dezvolta și de a fabrica tehnologiile curate necesare pentru o tranziție reușită către o economie cu zero emisii nete. Pentru a consolida competitivitatea tehnologiilor cu zero emisii nete în UE și pentru a sprijini tranziția rapidă către neutralitatea climatică, Comisia a prezentat în februarie 2023 Planul industrial al Pactului verde pentru era cu zero emisii nete - se deschide într-un tab nou.. Planul urmărește să creeze un mediu mai favorabil pentru extinderea capacității Uniunii Europene de producție a tehnologiilor și produselor care contribuie la obiectivul zero emisii nete (a se vedea capitolul 4).
Uniunea Europeană sprijină, de asemenea, tehnologiile inovatoare care contribuie la obiectivul zero emisii nete prin intermediul Fondului pentru inovare - se deschide într-un tab nou., finanțat prin sistemul de comercializare a certificatelor de emisii. Scopul său este să aducă pe piață soluții pentru decarbonizarea industriei europene și să sprijine tranziția către neutralitatea climatică, stimulând în același timp competitivitatea UE. Unele state membre sprijină, la rândul lor, capacitatea de producție a tehnologiilor inovatoare în cadrul planurilor lor naționale de redresare și reziliență. Comisia a lansat o serie de dialoguri privind tranziția curată, cu scopul de a sprijini fiecare sector în construirea modelului economic propriu pentru decarbonizarea industriei, începând cu dialogurile privind hidrogenul și industriile mari consumatoare de energie, în 2023 (a se vedea capitolul 4).
Către o economie circulară
În cursul anului, Uniunea Europeană a continuat să facă progrese în direcția unei economii circulare, cu scopul de a generaliza utilizarea produselor sustenabile, de a slăbi presiunea asupra resurselor naturale, de a reduce deșeurile și de a genera creștere durabilă și locuri de muncă.
În fiecare an, în UE sunt aruncate peste 5 milioane de tone de îmbrăcăminte (mai mult de 11 kg de persoană), însă doar 22 % din aceste deșeuri sunt colectate separat pentru reutilizare sau reciclare, în timp ce restul sunt adesea incinerate sau trimise la depozitele de deșeuri. Datorită noilor norme propuse - se deschide într-un tab nou. privind textilele, producătorii vor fi răspunzători pentru ciclurile de viață ale produselor lor, în special pentru gestionarea deșeurilor, promovându-se astfel gestionarea sustenabilă a deșeurilor textile în întreaga Uniune Europeană. Se preconizează că asigurarea unei mai mari disponibilități a produselor textile uzate și reciclate va contribui la crearea de locuri de muncă la nivel local și la economii pentru consumatorii din UE și din restul lumii, reducându-se în același timp impactul producției textile asupra resurselor naturale. În 2023 a fost lansată campania ReSet the Trend - se deschide într-un tab nou., pentru a sensibiliza publicul cu privire la moda sustenabilă.
Risipa de alimente are un impact economic, social și ecologic enorm. În cadrul unei noi propuneri - se deschide într-un tab nou. prezentate de Comisie în iulie, se preconizează că, până în 2030, statele membre vor reduce deșeurile alimentare - se deschide într-un tab nou. generate împreună de sectorul prelucrării și fabricării cu 10 %, respectiv 30 % (pe cap de locuitor) la nivelul comerțului cu amănuntul și la nivelul consumului. Aceste noi obiective vor aduce beneficii pentru securitatea alimentară și vor reduce emisiile de gaze cu efect de seră, antrenând totodată o scădere a costurilor pentru întreprinderi și consumatori.
Deșeuri alimentare
58,4 milioane de tone (131 kg/persoană/an) sunt generate anual în UE. Sursă: Eurostat - se deschide într-un tab nou., septembrie 2023.
Aproximativ 10 % din totalul produselor alimentare furnizate comercianților cu amănuntul, serviciilor alimentare și gospodăriilor sunt irosite.
Peste jumătate din deșeurile alimentare sunt generate de gospodării (54 %).
Pe locul doi ca pondere (21 %) se află sectorul de prelucrare și de producție.
Ca bază de susținere pentru aceste eforturi, Comisia a adoptat un cadru revizuit de monitorizare pentru economia circulară - se deschide într-un tab nou., cu scopul de a urmări mai bine progresele înregistrate în tranziția către o economie circulară în Uniunea Europeană și contribuția sa la sustenabilitatea globală și la reziliența Uniunii. Acest cadru include noi indicatori, cum ar fi amprenta materialelor și productivitatea resurselor, pentru a măsura progresele înregistrate în direcția atingerii obiectivelor de prevenire a generării de deșeuri.
În fiecare an, aproape 6 milioane de vehicule din Uniunea Europeană ajung la sfârșitul ciclului lor de viață. Manipularea necorespunzătoare a vehiculelor la sfârșitul ciclului de viață duce la pierderea valorii și la poluare. Noile norme propuse - se deschide într-un tab nou., care vizează toate aspectele ciclului de viață al unui vehicul, de la concepere și comercializare până la tratarea finală, ar urma să genereze până în 2035 venituri nete de 1,8 miliarde de euro. Totodată, noile norme vor permite economii semnificative de carbon și reducerea dependenței de materii prime și vor crea locuri de muncă suplimentare și fluxuri de venituri sporite pentru industria de gestionare și reciclare a deșeurilor.
Noile măsuri de stimulare a circularității în sectorul autovehiculelor ar putea duce la reciclarea a până la 4 milioane de autoturisme suplimentare și la crearea a încă 22 000 de locuri de muncă până în 2035.
S-a ajuns la un acord - se deschide într-un tab nou. cu privire la propunerea Comisiei referitoare la un set de noi norme privind transferurile de deșeuri, care vor asigura asumarea într-o mai mare măsură de către UE a responsabilității gestionării propriilor deșeuri. Exportul de deșeuri de plastic din Uniunea Europeană către țări care nu sunt membre ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică va fi interzis. Acordul va contribui la reducerea poluării cu deșeuri și la promovarea economiei circulare.
Produsele au un impact semnificativ asupra mediului pe parcursul întregului lor ciclu de viață – de la extracția materiilor prime până la fabricare, transport, utilizare și sfârșitul ciclului de viață. În decembrie s-a ajuns la un acord - se deschide într-un tab nou. cu privire la propunerea de a generaliza utilizarea în UE a produselor sustenabile. Noul Regulament privind proiectarea ecologică a produselor sustenabile - se deschide într-un tab nou. are la bază normele de proiectare ecologică - se deschide într-un tab nou. actuale, care au permis ameliorarea cu succes a eficienței energetice a produselor din UE timp de aproape 20 de ani. Noua legislație va lărgi cadrul existent în două moduri: în primul rând, prin acoperirea unei game cât mai largi de produse și, în al doilea rând, unde este cazul, prin extinderea domeniului de aplicare al cerințelor pe care trebuie să le respecte produsele.
Consolidarea rolului consumatorilor în vederea tranziției verzi este un element important pentru atingerea obiectivelor în materie de consum sustenabil ale Pactului verde european. Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene au ajuns în septembrie la un acord - se deschide într-un tab nou. asupra propunerii de noi norme care să asigure o mai bună informare a consumatorilor în legătură cu sustenabilitatea și potențialul de reparare ale bunurilor pe care le cumpără, precum și o protecție sporită a consumatorilor împotriva practicilor comerciale neloiale. De asemenea, se prevede aplicarea unei noi interdicții în cazul afirmațiilor false privind produsele bazate pe compensarea emisiilor. Comisia a mai prezentat o propunere - se deschide într-un tab nou. de îmbunătățire a accesului la serviciile de reparații și a informațiilor referitoare la acestea. Se promovează astfel repararea în detrimentul înlocuirii în timpul garanției legale și li se impune producătorilor să repare bunuri care fac și urmează să facă obiectul unor cerințe specifice privind potențialul de reparare (proiectare ecologică) în temeiul legislației UE.
Alegeri sustenabile
Au fost finalizate noi norme - se deschide într-un tab nou. care să-i ajute pe consumatori să facă alegeri ecologice în cunoștință de cauză atunci când cumpără telefoane mobile și tablete. Noile norme în materie de proiectare ecologică vor îmbunătăți durabilitatea și potențialul de reparare, de reutilizare și de reciclare ale acestor dispozitive. Între timp, noua etichetă energetică a telefoanelor inteligente și a tabletelor va detalia eficiența și durabilitatea acestora, iar punctajul privind potențialul de reparare va orienta consumatorii către alegeri sustenabile. Normele se vor aplica începând cu 20 iunie 2025.
Promovarea Planului de acțiune privind reducerea la zero a poluării
Apa
În 2023, odată cu încorporarea Directivei revizuite privind apa potabilă - se deschide într-un tab nou. în legislațiile naționale, au început să se aplice noi norme în întreaga Uniune Europeană. Aceste norme vor garanta standarde pentru apa potabilă care se numără printre cele mai înalte din lume.
În iunie, ca răspuns la publicarea unor date potrivit cărora precipitațiile s-au redus în multe părți ale Uniunii Europene, au început să se aplice noi cerințe - se deschide într-un tab nou. pentru reutilizarea în condiții de siguranță a apelor uzate epurate în irigațiile agricole.
În februarie 2023 a fost publicat un raport al UE - se deschide într-un tab nou. care analizează unul dintre cele mai mari dezastre ecologice din Europa din istoria recentă, și anume 360 de tone de pești morți în râul Oder. Documentul identifică cauza probabilă ca fiind o proliferare substanțială a unor alge toxice și formulează recomandări pentru a ajuta la prevenirea repetării unui astfel de eveniment catastrofal.
Deși nivelul siguranței maritime în apele Uniunii Europene este foarte ridicat, cu o mortalitate scăzută și fără scurgeri majore recente de petrol, în fiecare an sunt încă raportate peste 2 000 de accidente și incidente maritime. În iunie, Comisia a prezentat cinci propuneri legislative - se deschide într-un tab nou. de modernizare a normelor UE și de prevenire a poluării apei de către nave.
Propunerile vizează, de asemenea, prevenirea deversărilor ilegale în mările europene, pentru a reduce impactul activităților de transport maritim asupra mediului și a conserva ecosistemul marin.
Consolidarea siguranței maritime
Standardele stricte de siguranță maritimă ale Uniunii Europene sunt eficace, însă noile provocări și tehnologii necesită noi abordări. Agenția Europeană pentru Siguranță Maritimă intenționează să-și extindă sprijinul sub forma unor noi abordări și tehnologii, cum ar fi inspecții mai eficiente, schimbul de informații între statele de pavilion cu privire la rezultatele inspecțiilor, utilizarea pe scară mai largă a soluțiilor digitale, cum ar fi certificatele electronice, îmbunătățirea siguranței navelor de pescuit și îmbunătățirea capacității statelor membre de a detecta problemele de siguranță și cazurile de neconformitate în materie de mediu și poluare. Aceste schimbări vor avea ca rezultat trei acțiuni principale. 1. Statele de pavilion vor trebui să se asigure că navele sunt apte să navigheze. 2. Inspectorii din statul portului vor inspecta navele străine care staționează în porturi. 3. Investigațiile privind accidentele maritime vor determina cauzele accidentelor pentru a preveni apariția unor cazuri similare în viitor.
Substanțe chimice
În temeiul unei propuneri - se deschide într-un tab nou. a Comisiei care vizează protejarea cetățenilor UE și a mediului împotriva mercurului toxic, utilizarea amalgamului dentar va fi complet interzisă. Aproximativ 40 de tone de mercur sunt utilizate anual în UE în acest scop. Propunerea va interzice, de asemenea, fabricarea și exportul anumitor produse care conțin mercur, cum ar fi lămpile.
Zgomot
Zgomotul reprezintă a doua mare amenințare de mediu pentru sănătate în Europa, după poluarea aerului. Un raport - se deschide într-un tab nou. referitor la punerea în aplicare a Directivei privind zgomotul ambiental indică modul în care zgomotul poate fi redus în continuare pentru a atinge obiectivul de reducere cu 30 % până în 2030.
Emisii industriale
Directiva privind emisiile industriale - se deschide într-un tab nou. reglementează aproximativ 52 000 de mari instalații industriale și de creștere a animalelor din întreaga UE. Aceasta le impune obligația de a deține o autorizație bazată pe utilizarea celor mai bune tehnici disponibile. În 2023, a fost efectuată o nouă serie de evaluări ale celor mai bune tehnici disponibile în ceea ce privește abatoarele, subprodusele de origine animală și industriile coproduselor comestibile. Aproximativ 800 de abatoare din UE vor trebui să respecte aceste noi standarde pentru a-și reduce impactul asupra mediului.
Microplastice
Comisia a făcut încă un pas important în protejarea mediului prin adoptarea de măsuri - se deschide într-un tab nou. care restricționează microplasticele adăugate în mod intenționat în produse. Noile norme vor împiedica eliberarea în mediu a aproximativ o jumătate de milion de tone de microplastice.
- Verificați calitatea mediului în care locuiți:
https://discomap.eea.europa.eu/atlas/?page=Check-your-place - se deschide într-un tab nou. - Verificați calitatea aerului din jurul dumneavoastră (disponibil și ca aplicație mobilă):
https://www.eea.europa.eu/themes/air/air-quality-index - se deschide într-un tab nou.
Biodiversitatea
Natura este vitală pentru combaterea schimbărilor climatice. Degradarea mediului natural mărește probabilitatea și amplifică gravitatea unor evenimente precum inundațiile și incendiile forestiere. Astfel, natura și biodiversitatea Europei devin cea mai bună apărare împotriva dezastrelor naturale.
În noiembrie s-a ajuns la un acord politic - se deschide într-un tab nou. în legătură cu Regulamentul privind refacerea naturii - se deschide într-un tab nou., care a declanșat un proces vizând refacerea continuă și susținută a naturii. Statele membre vor pune în aplicare până în 2030 măsuri de refacere în cel puțin 20 % din suprafața terestră și 20 % din zonele maritime ale Uniunii. Până în 2050, astfel de măsuri ar trebui să fie în vigoare pentru toate ecosistemele care necesită refacere.
Solul
Solurile sănătoase sunt esențiale pentru asigurarea securității alimentare, realizarea neutralității climatice și stoparea deșertificării și a degradării terenurilor. Peste 60 % din solurile europene sunt însă nesănătoase. Propunerea de act legislativ privind monitorizarea solului - se deschide într-un tab nou. vizează obținerea unor soluri sănătoase în Uniunea Europeană până în 2050, bazându-se pe colectarea de date referitoare la sănătatea solurilor și pe punerea lor la dispoziția fermierilor și a altor gestionari ai solurilor. Totodată, noul act legislativ va face ca gestionarea sustenabilă a solului să devină o practică generalizată. Comisia a publicat, de asemenea, orientări privind oportunitățile de finanțare oferite de UE părților interesate pentru a asigura un sol sănătos. Manifestul Misiunii privind solul - se deschide într-un tab nou., lansat în aprilie, reunește factori politici, părți interesate și cetățeni de la nivel regional și local în cadrul unei comunități vibrante care se preocupă de sănătatea solului. Peste 2 100 de persoane și 350 de organizații au semnat inițiativa voluntară până la sfârșitul anului. Semnatarii recunosc necesitatea de a acționa cu privire la sănătatea solului și se implică în activități de protecție și refacere a solului.
Polenizatorii
În condițiile în care una din trei specii de albine, fluturi și sirfide din Uniunea Europeană este pe cale de dispariție, Comisia a prezentat în 2023 o inițiativă reînnoită - se deschide într-un tab nou. de stabilire a acțiunilor pe care trebuie să le întreprindă UE și statele membre pentru a stopa declinul polenizatorilor până în 2030. Cetățenii solicită din ce în ce mai insistent să se întreprindă acțiuni decisive pentru combaterea pierderii polenizatorilor, cel mai recent prin inițiativa cetățenească europeană de succes intitulată „Salvați albinele și fermierii - se deschide într-un tab nou.”. De asemenea, UE a redus - se deschide într-un tab nou. limitele maxime ale reziduurilor pentru două pesticide neonicotinoide din alimente la cel mai scăzut nivel care poate fi măsurat cu ajutorul celor mai recente tehnologii. Utilizarea în aer liber a clotianidinului - se deschide într-un tab nou. și a tiametoxamului - se deschide într-un tab nou. a fost deja interzisă în UE. Noile niveluri se vor aplica produselor alimentare și furajelor produse sau importate în Uniunea Europeană. Se va garanta astfel că alimentele introduse pe piața internă nu contribuie la declinul polenizatorilor, indiferent de locul în care sunt produse.
Sănătatea solului afectează în mod direct securitatea alimentară a UE
95 % din alimente sunt produse direct sau indirect pe soluri.
Eroziunea solului costă UE 1,25 miliarde EUR pe an ca urmare a pierderii productivității agricole.
83 % din solurile din UE conțin reziduuri de pesticide.
Peste 23 % din terenurile agricole suferă de tasare, care reduce productivitatea.
Imagini: © Adobe Stock.
Pădurile
Pădurile sunt aliați esențiali în lupta împotriva schimbărilor climatice și a pierderii biodiversității. Măsura în care terenurile și, în special, sectorul utilizării terenurilor pot contribui la atenuarea schimbărilor climatice depinde în mare măsură de modul în care aceste zone sunt folosite și gestionate. Eliminarea dioxidului de carbon în sectorul utilizării terenurilor din Uniunea Europeană a scăzut semnificativ în ultimii ani, iar funcția de absorbție a terenurilor este în declin. În 2023, UE și-a actualizat legislația - se deschide într-un tab nou. privind utilizarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultura, cu scopul de a stimula eliminarea carbonului și de a promova gestionarea sustenabilă a terenurilor agricole și forestiere.
În noiembrie, Comisia a propus - se deschide într-un tab nou. un act legislativ privind monitorizarea pădurilor, vizând crearea unei vaste baze de cunoștințe care să le permită statelor membre, proprietarilor de păduri și silvicultorilor să își amelioreze răspunsul în fața presiunilor tot mai puternice exercitate asupra pădurilor, exacerbate de schimbările climatice. Pe lângă faptul că asigură o mai mare reziliență a pădurilor la amenințările transfrontaliere (dăunători, secetă și incendii forestiere), cadrul de monitorizare îi va ajuta pe proprietarii și administratorii de păduri să beneficieze de scheme de plată pentru servicii ecosistemice, cum ar fi schema Uniunii Europene de certificare pentru eliminarea carbonului.
Regulamentul UE privind lanțurile de aprovizionare care nu implică defrișări - se deschide într-un tab nou., un act legislativ de pionierat care constituie un element esențial în combaterea schimbărilor climatice și a pierderii biodiversității, a intrat în vigoare în luna iunie. Operatorii și comercianții vor avea la dispoziție 18 luni pentru a pune în aplicare noile norme. Odată aplicate, aceste norme vor garanta că o serie de bunuri esențiale exportate din Uniunea Europeană sau introduse pe piața internă nu vor mai contribui la defrișări și la degradarea pădurilor, nici în UE, nici în alte părți ale lumii. Pe listă se află uleiul de palmier, cafeaua, soia și ciocolata. Noile norme vor contribui totodată la asigurarea mijloacelor de subzistență a milioane de persoane, inclusiv a populațiilor indigene și a comunităților locale din întreaga lume, care se bazează în mare măsură pe ecosistemele forestiere.
Sisteme alimentare sustenabile
Aprobarea tuturor celor 28 de planuri strategice - Fișier PDF – se deschide într-un tab nou. de către Comisie a marcat, la 1 ianuarie 2023, începutul noii politici agricole comune - se deschide într-un tab nou. (PAC). O finanțare totală de 264 de miliarde de euro din partea UE va sprijini fermierii europeni pe parcursul tranziției spre un sector agricol mai sustenabil și mai rezilient și va contribui la menținerea vitalității și diversității zonelor rurale în perioada 2023-2027. Aproape 98 de miliarde de euro vor fi dedicate creării de beneficii pentru climă, apă, sol, aer, biodiversitate și bunăstarea animalelor, în conformitate cu obiectivele Pactului verde european.
Noua PAC va contribui la îndeplinirea obiectivelor UE privind reducerea utilizării pesticidelor chimice și a riscurilor asociate acestora și va spori substanțial sprijinul specific pentru agricultura ecologică. Ea va oferi, de asemenea, administratorilor de terenuri stimulente pentru stocarea carbonului în sol și biomasă și pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră pe 35 % din suprafața agricolă a Uniunii prin practici de gestionare adecvate, preconizându-se rotația culturilor pe 85 % din terenurile arabile sprijinite de PAC.
Într-o perioadă cu preocupări din ce în ce mai mari legate de aprovizionarea cu alimente, Comisia și-a continuat activitatea de cartografiere a factorilor determinanți ai securității alimentare. O nouă propunere - se deschide într-un tab nou. menită să permită utilizarea în condiții de siguranță a noilor tehnici genomice - se deschide într-un tab nou. va contribui la realizarea unor progrese către sisteme alimentare mai sustenabile, protejând în același timp securitatea alimentară. Aceste tehnici pot crea soiuri de plante reziliente în fața schimbărilor climatice, rezistente la dăunători și cu randament ridicat, reducându-se astfel nevoia de pesticide chimice și dependența Uniunii Europene de importurile agricole. Comisia a propus o nouă legislație a UE - se deschide într-un tab nou. privind producția și comercializarea materialului de reproducere a plantelor și a materialului forestier de reproducere, cu scopul de a spori diversitatea și calitatea semințelor, a butașilor și a altor materiale vegetale.
PAC nu este doar un instrument de sprijinire a măsurilor de redresare și refacere după o criză; ea le permite în același timp fermierilor să anticipeze efectele schimbărilor climatice și alte provocări și să se adapteze în consecință. Uniunea Europeană analizează cele mai bune modalități de a-i ajuta pe fermierii europeni și de a adapta politicile agricole în funcție de nevoile lor. În acest scop, în ianuarie 2024 va fi lansat dialogul strategic privind viitorul agriculturii Uniunii Europene.
Bunăstarea animalelor
UE lucrează de peste 40 de ani la ameliorarea bunăstării animalelor, îmbunătățindu-le treptat viața și adoptând în acest domeniu standarde care sunt printre cele mai ridicate din lume. Acest demers a continuat și în 2023 printr-o propunere - se deschide într-un tab nou. de revizuire a normelor actuale ale Uniunii Europene privind transportul animalelor, care va îmbunătăți situația celor 1,6 miliarde de animale transportate în interiorul și în afara Uniunii în fiecare an. Propunerea se axează pe obiective specifice, printre care reducerea timpului de călătorie, mărirea spațiului minim pus la dispoziție și îmbunătățirea condițiilor pentru animalele exportate din Uniunea Europeană. Asigurarea respectării legislației existente rămâne o prioritate, iar auditurile și controalele periodice au continuat în cursul anului 2023 în diferite domenii.
În același timp, primele norme din istorie privind bunăstarea și trasabilitatea câinilor și pisicilor - se deschide într-un tab nou. vor stabili standarde uniforme ale UE pentru creșterea, adăpostirea și manipularea câinilor și pisicilor în unitățile de reproducție, în magazinele de animale de companie și în adăposturi. Trasabilitatea câinilor și pisicilor va fi, de asemenea, consolidată prin identificarea și înregistrarea obligatorie în bazele de date naționale în vederea combaterii traficului ilegal și va permite un control mai eficace al condițiilor de bunăstare a animalelor în astfel de unități.
În cursul anului, Comisia a răspuns inițiativei cetățenești europene „O Europă fără produse din blană - se deschide într-un tab nou.”, cea de a 10-a inițiativă de succes, sprijinită de peste 1,5 milioane de cetățeni din întreaga Uniune. Deși în această etapă nu se propune niciun act legislativ suplimentar, Comisia prevede o serie de măsuri pentru a urmări obiectivele inițiativei, printre care însărcinarea Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară cu elaborarea, până în martie 2025, a unui aviz științific privind bunăstarea animalelor crescute pentru blană.
Sunt în curs de pregătire noi măsuri privind bunăstarea animalelor, de exemplu acțiuni ulterioare inițiativei cetățenești europene „End of Cage” (Să punem capăt erei cuștii).
Ce au de spus cetățenii UE cu privire la bunăstarea animalelor?
Necesitatea de a proteja mai bine bunăstarea animalelor
84 % consideră că bunăstarea animalelor de fermă ar trebui să fie mai bine protejată.
74 % consideră că bunăstarea animalelor de companie ar trebui să fie mai bine protejată.
Sursă: Eurobarometru special 533 - se deschide într-un tab nou., octombrie 2023.
Imagini: © Adobe Stock.
Bunăstarea animalelor de fermă
91 % consideră că este importantă.
8 % consideră că nu este importantă.
Bunăstarea animalelor este importantă pentru cetățenii din UE, după cum arată rezultatele unui sondaj Eurobarometru publicat în octombrie.
Pescuit și oceane sustenabile
Schimbările climatice și declinul biodiversității amenință sustenabilitatea resurselor piscicole și de acvacultură. Un pachet de măsuri - se deschide într-un tab nou. prezentat în februarie își propune să abordeze aceste probleme prin punerea în aplicare a politicii comune în domeniul pescuitului - se deschide într-un tab nou. și printr-un nou plan de acțiune pentru mediul marin - se deschide într-un tab nou.. Măsurile oferă modalități de îmbunătățire a rezilienței și a sustenabilității pescuitului și acvaculturii, inclusiv prin sprijinirea tranziției energetice atât de necesare (a se vedea capitolul 4). Pachetul contribuie la angajamentul Uniunii Europene de a proteja cel puțin 30 % din mările sale (10 % făcând obiectul unei protecții stricte). Măsurile propuse vor fi puse în aplicare treptat, pentru a permite sectorului să se adapteze.
Noile norme - se deschide într-un tab nou. adoptate de Parlament și Consiliu în 2023 au ca obiectiv să contribuie la prevenirea pescuitului excesiv și să creeze un sistem de control al pescuitului mai eficient și mai armonizat, utilizând la maximum tehnologiile moderne. Printre acestea se numără utilizarea monitorizării electronice la distanță și a televiziunii cu circuit închis la bordul navelor de pescuit, precum și utilizarea obligatorie a instrumentelor digitale în procesele de certificare și trasabilitate a capturilor, pentru a preveni importurile obținute din pescuitul ilegal.
Comisia a salutat inițiativa cetățenească europeană „Opriți practica de îndepărtare a înotătoarelor rechinilor – Opriți comerțul cu înotătoare de rechin - se deschide într-un tab nou.”, care i-a solicitat să ia măsuri pentru stoparea comerțului internațional cu înotătoare de rechin detașate de carcasă, începând cu interzicerea comerțului pe piața Uniunii Europene. Comisia va analiza dacă se impune adoptarea unor măsuri legislative. De asemenea, Comisia va intensifica punerea în aplicare a măsurilor de trasabilitate ale UE și va colabora cu partenerii internaționali pentru a asigura protecția și gestionarea într-un mod sustenabil a rechinilor la nivel mondial.
După mai mult de un deceniu de negocieri multilaterale, Tratatul privind marea liberă - se deschide într-un tab nou. a fost adoptat în iunie. Acest tratat reprezintă o realizare istorică în cadrul eforturilor de protejare a oceanelor, de combatere a degradării mediului și a schimbărilor climatice și de prevenire a pierderii biodiversității în marea liberă. Tratatul a fost o prioritate pentru UE și statele sale membre, fapt care a condus la negocieri - se deschide într-un tab nou. la nivel mondial. Tratatul va intra în vigoare după ratificarea sa de către 60 de părți.
Uniunea Europeană a acceptat în mod oficial - se deschide într-un tab nou., în numele statelor sale membre, Acordul Organizației Mondiale a Comerțului privind subvențiile pentru pescuit. Acordul este esențial pentru a garanta că sustenabilitatea figurează printre obiectivele principale ale subvențiilor pentru pescuit și a evita efectele negative asupra oceanelor și stocurilor de pește de care depind mijloacele de subzistență ale comunităților costiere din întreaga lume. Acordul va intra în vigoare în momentul în care două treimi dintre cei 164 de membri ai organizației își vor fi încheiat procesul de ratificare la nivel național.
Mobilitate sustenabilă
Prin intermediul Mecanismului pentru interconectarea Europei - se deschide într-un tab nou. 2021-2027, Uniunea Europeană investește într-o gamă largă de proiecte de transport pentru a îmbunătăți infrastructura transfrontalieră și a promova noile tehnologii. Printre proiectele care au primit finanțare din partea UE în 2023 - se deschide într-un tab nou. se numără legături feroviare transfrontaliere majore, în special tunelul de bază Brenner (care leagă Italia și Austria), Rail Baltica (care leagă cele trei state baltice și Polonia cu restul Europei) și tronsonul transfrontalier dintre Germania și Țările de Jos (Emmerich-Oberhausen). Finanțarea în valoare de 6,2 miliarde de euro sprijină proiecte care contribuie la o rețea mai eficientă, mai verde și mai inteligentă de căi ferate, căi navigabile interioare, drumuri și rute maritime, majoritatea fondurilor fiind direcționate către moduri de transport sustenabile. Pentru a îmbunătăți conexiunile feroviare transfrontaliere în întreaga Europă, Uniunea Europeană a anunțat în 2023 acordarea de sprijin pentru 10 proiecte-pilot ale UE - se deschide într-un tab nou. care creează noi servicii feroviare sau le îmbunătățesc pe cele existente, făcându-le mai rapide, mai frecvente și mai accesibile ca preț.
În plus, Uniunea Europeană a investit peste 540 de milioane de euro în infrastructura pentru combustibili alternativi la nivelul rețelei transeuropene de transport. Concret, aceasta înseamnă aproximativ 14 000 de puncte de încărcare și 81 de stații de realimentare cu hidrogen, la care se adaugă electrificarea porturilor și a aeroporturilor.
UE a propus - se deschide într-un tab nou., de asemenea, revizuirea Directivei privind transporturile combinate - se deschide într-un tab nou., cu scopul de a spori sustenabilitatea transportului de mărfuri prin îmbunătățirea competitivității utilizării a două sau mai multe moduri de transport.
Comisia a prezentat o revizuire a standardelor privind emisiile de dioxid de carbon generate de vehiculele grele - se deschide într-un tab nou., cum ar fi camioanele, autobuzele urbane și autobuzele pe distanțe lungi. Acestea sunt responsabile pentru peste 25 % din emisiile de gaze cu efect de seră generate de transportul rutier în UE și pentru peste 6 % din totalul emisiilor din Uniune. Pentru a stimula implementarea mai rapidă a autobuzelor cu emisii zero în orașe, Comisia a propus, de asemenea, ca toate autobuzele urbane noi să aibă emisii zero din 2030.
Aviație
În octombrie, UE a adoptat Regulamentul ReFuelEU în domeniul aviației - se deschide într-un tab nou. pentru a promova utilizarea combustibililor de aviație durabili. Noile norme vor impune furnizorilor de combustibili de aviație să combine kerosen cu cantități tot mai mari de combustibili durabili începând din 2025. Se preconizează că acest lucru va reduce emisiile de dioxid de carbon generate de aeronave cu aproximativ două treimi până în 2050, comparativ cu un scenariu de statu quo, și va oferi beneficii pentru climă și calitatea aerului.
Alianța pentru aviația cu emisii zero - se deschide într-un tab nou., lansată în 2022, se pregătește pentru punerea în funcțiune a aeronavelor electrice și pe bază de hidrogen. Aproape 300 de experți din cele 141 de organizații membre ale alianței abordează aspecte fundamentale pentru implementarea acestora. Raportul intermediar - Fișier PDF – se deschide într-un tab nou. publicat de alianță susține că în anii următori trebuie instituit un cadru de reglementare adecvat.
Transportul maritim
Noul Regulament FuelEU în domeniul maritim - se deschide într-un tab nou., adoptat de UE în iulie, va promova utilizarea unor combustibili și a unei energii mai curate pentru transportul maritim, asigurând faptul că intensitatea gazelor cu efect de seră a combustibililor utilizați de sector va scădea treptat în timp – cu 2 % în 2025, ajungând la 80 % până în 2050.
UE a salutat - se deschide într-un tab nou. acordul la care s-a ajuns în cadrul Organizației Maritime Internaționale de a stabili un obiectiv de zero emisii nete generate de nave „până în 2050 sau în jurul acestui an”. De asemenea, UE a salutat punctele de control orientative: cel puțin 20 % – depunând eforturi pentru atingerea nivelului de 30 % – în 2030 și cel puțin 70 % – depunând eforturi pentru atingerea nivelului de 80 % – în 2040 (comparativ cu nivelurile din 2008).
Acțiuni la nivel mondial pentru planetă
Conferința ONU privind schimbările climatice 2023 (COP28 - se deschide într-un tab nou.) din Dubai (Emiratele Arabe Unite), a marcat încheierea primei evaluări la nivel global în cadrul Acordului de la Paris - se deschide într-un tab nou., efectuată pentru a analiza progresele înregistrate de țările semnatare de la adoptarea acordului global privind schimbările climatice.
Alături de parteneri din întreaga lume, Uniunea Europeană a reușit să mențină posibilitatea îndeplinirii angajamentului luat la Paris în 2015 de a limita la 1,5 °C creșterea temperaturii medii globale. Admițând faptul că lumea nu este pe cale de a îndeplini acest obiectiv, părțile au convenit asupra unei traiectorii de revenire pe linia de plutire.
Toate părțile au fost de acord să renunțe la combustibilii fosili și să ia măsuri urgente în acest deceniu critic pentru climă. Întrucât discuțiile s-au axat pe sectorul energetic, țările au convenit să ia măsuri pentru a reduce emisiile cu 43 % până în 2030 și să plaseze lumea pe o traiectorie adecvată pentru atingerea unui nivel net al emisiilor egal cu zero până în 2050, în conformitate cu cele mai avansate cunoștințe științifice disponibile.
În cadrul conferinței, Uniunea Europeană a condus o inițiativă globală de triplare a capacității mondiale în materie de energie din surse regenerabile și de dublare a ratei de îmbunătățire a eficienței energetice până în 2030, lansând în cursul discuțiilor Angajamentul mondial privind sursele regenerabile de energie și eficiența energetică - se deschide într-un tab nou.. Cu sprijinul președinției COP28 și cu susținerea a aproximativ 130 de țări, angajamentul a fost aprobat de întreaga lume în documentul final al conferinței, „Consensul din EAU - se deschide într-un tab nou.”.
Uniunea Europeană a anunțat că va investi 2,3 miliarde de euro din bugetul UE pentru a sprijini tranziția energetică în vecinătatea europeană și în întreaga lume în următorii 2 ani, prin intermediul strategiei Global Gateway - se deschide într-un tab nou. (a se vedea capitolul 8).
În cadrul angajamentului mondial referitor la metan - se deschide într-un tab nou., lansat în 2021 de Uniunea Europeană și de Statele Unite, peste 150 de țări pun în aplicare în prezent un obiectiv colectiv de reducere până în 2030 a emisiilor globale de metan cu cel puțin 30 % sub nivelurile din 2020. În cadrul COP28, UE și statele sale membre au anunțat o finanțare în valoare de 175 de milioane de euro pentru sprintul financiar privind metanul - se deschide într-un tab nou., cu scopul de a stimula reducerea metanului.
Bilanțul mondial a abordat, de asemenea, mijloacele de realizare în practică a tranziției necesare, părțile convenind asupra etapelor finale în direcția stabilirii noului obiectiv colectiv cuantificat privind finanțarea combaterii schimbărilor climatice în cadrul conferinței de anul viitor. În cadrul conferinței s-a convenit, de asemenea, asupra unui cadru pentru obiectivul global privind adaptarea - se deschide într-un tab nou., care vizează consolidarea rezilienței mondiale la schimbările climatice.
Uniunea Europeană a contribuit la operaționalizarea noului fond pentru pierderi și daune, care va ajuta țările în curs de dezvoltare deosebit de vulnerabile la efectele negative ale schimbărilor climatice. UE și statele sale membre au contribuit cu peste 400 de milioane de euro la acest fond – peste două treimi din angajamentele inițiale de finanțare.
Pentru a aborda aspectul impactului uman al crizei climatice în contexte fragile și de conflict, UE a aderat la două noi inițiative emblematice lansate de președinția COP28: Getting Ahead of Disasters: A charter on finance for managing risks - se deschide într-un tab nou. (Cu un pas înaintea dezastrelor: o cartă a finanțării pentru gestionarea riscurilor) și Declaration on Climate, Relief, Recovery and Peace - Fișier PDF – se deschide într-un tab nou. (Declarația privind clima, ajutorul de urgență, redresarea și pacea). Carta stabilește principii pentru o mai bună utilizare a finanțării în vederea gestionării riscurilor și a protejării persoanelor din țările cele mai vulnerabile, în timp ce declarația solicită sprijin financiar urgent pentru adaptarea la schimbările climatice și reziliență în aceste țări.
În cadrul Conferinței ONU privind apa - se deschide într-un tab nou. din martie, primul summit de acest tip în aproape 50 de ani, UE și-a confirmat angajamentul ferm - se deschide într-un tab nou. de a asigura reziliența și securitatea apei la nivel mondial. Delegația UE a prezentat - se deschide într-un tab nou. 33 de angajamente voluntare în cadrul Programului de acțiune în domeniul apei - se deschide într-un tab nou., o platformă pentru accelerarea progreselor la nivel mondial în ceea ce privește obiectivele de dezvoltare durabilă în domeniul apei.
La începutul anului, UE a stabilit parteneriate cu 26 de țări pentru a lansa Coaliția miniștrilor comerțului privind schimbările climatice - se deschide într-un tab nou., primul forum mondial la nivel ministerial dedicat aspectelor legate de comerț, climă și dezvoltare durabilă. Coaliția urmărește să încurajeze politici comerciale orientate către combaterea schimbărilor climatice atât la nivel local, cât și la nivel mondial.
Uniunea Europeană a creat o alianță verde cu Norvegia - se deschide într-un tab nou. în aprilie și o altă alianță verde cu Canada - se deschide într-un tab nou. în noiembrie, pentru a aprofunda cooperarea în domeniul climei, al mediului, al energiei și al industriei curate. De asemenea, în luna mai, UE a stabilit un parteneriat verde cu Coreea de Sud - se deschide într-un tab nou., cu scopul de a consolida cooperarea și de a face schimb de bune practici privind politicile climatice, tranziția către o energie curată și echitabilă, protecția mediului și alte domenii ale tranziției verzi.
Obiective în materie de dezvoltare durabilă
Prima revizuire voluntară - Fișier PDF – se deschide într-un tab nou. de către UE a punerii în aplicare a Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă demonstrează un angajament total pentru realizarea celor 17 obiective de dezvoltare durabilă, care au fost adoptate de toate statele membre ale ONU în 2015.
Uniunea Europeană acordă o importanță majoră dezvoltării durabile și depune eforturi pentru a promova Agenda 2030 atât pe plan intern, cât și la nivel mondial, prin sprijinirea țărilor partenere în eforturile lor de punere în aplicare.
UE a integrat obiectivele în politicile, bugetele și planificarea sa pe termen lung. Prin abordarea sa cuprinzătoare la nivelul întregii administrații, Pactul verde european deschide calea către un viitor mai sustenabil și mai prosper pentru toți.