Verificarea venitului național brut în scopul finanțării bugetului UE Riscurile legate de compilarea datelor sunt bine acoperite per ansamblu, dar se mai pot face progrese în ceea ce privește prioritizarea acțiunilor

Sinteză

I Resursa proprie bazată pe venitul național brut (VNB) este principala sursă de finanțare a bugetului UE, cu un total de 116 miliarde de euro în 2021. Comisia calculează această resursă proprie ca procent din VNB-ul anual al statelor membre, un indicator macroeconomic utilizat pentru a măsura prosperitatea economică a unei națiuni.

II Comisia utilizează previziuni referitoare la VNB pentru a calcula contribuțiile statelor membre și le revizuiește pe măsură ce devin disponibile date mai precise. Orice ajustare a datelor aferente unui anumit stat membru afectează contribuțiile celorlalte state membre. Prin urmare, legislația UE impune Comisiei să verifice sursele și metodele utilizate de statele membre pentru compilarea datelor lor VNB. Scopul acestor verificări, care sunt efectuate de Oficiul pentru Statistică al Uniunii Europene (Eurostat), este de a se asigura că statele membre varsă la bugetul UE contribuții bazate pe VNB echitabile și previzibile. Procesul de verificare în sine ar trebui să fie eficient din punctul de vedere al costurilor.

III Eurostat își organizează verificările în cicluri multianuale, ceea ce înseamnă că procesele aferente au, în mod inerent, o durată lungă. Verificările includ o analiză detaliată a datelor VNB raportate de statele membre cu scopul de a asigura comparabilitatea, fiabilitatea și exhaustivitatea și, în ultimă instanță, exactitatea sumelor plătite către bugetul UE. Cu cât procesul este mai lung și cu cât este mai mare numărul de probleme identificate de Eurostat, cu atât mai mult scade previzibilitatea contribuțiilor statelor membre. Prin urmare, statele membre ar putea avea dificultăți să plătească eventuale sume suplimentare.

IV Curtea a examinat cel mai recent ciclu finalizat de verificare a VNB-ului (2016‑2019) pentru a evalua dacă Comisia îl gestionase în mod eficace și eficient. S-a analizat dacă Comisia identificase și atenuase în mod eficace riscurile cele mai ridicate la adresa comparabilității, a fiabilității și a exhaustivității datelor VNB. Ea a examinat, de asemenea, dacă ciclul de verificare a VNB-ului și comunicarea aferentă s-au derulat conform calendarului și au fost eficiente. Momentul pentru efectuarea auditului a fost ales astfel încât să permită Curții să examineze un ciclu finalizat care cuprinde modificările aduse abordării Comisiei în materie de verificare. Curtea preconizează că activitatea sa de audit va ajuta Comisia să își îmbunătățească abordarea în materie de verificare pentru următorul ciclu care începe în 2025.

V Curtea a colectat probe de audit prin intermediul examinărilor documentației relevante, prin efectuarea a două sondaje și prin derularea de interviuri cu Comisia și cu institutele naționale de statistică din statele membre. Pentru a evalua eficiența Eurostat, s-au examinat dosarele de verificare ale acestuia pentru șase state membre (Irlanda, Spania, Franța, Malta, Țările de Jos și Polonia).

VI Concluzia Curții a fost că, în ansamblu, Eurostat a fost eficace în ceea ce privește identificarea problemelor cu grad ridicat de risc, dar nu le-a remediat pe toate în timp util.

VII Curtea a constatat că evaluarea riscurilor efectuată de Eurostat a fost în general bine concepută și că aceasta a condus la identificarea problemelor cu grad ridicat de risc pentru toate statele membre. Se mai pot însă realiza progrese în ceea ce privește prioritizarea în mai mare măsură a activităților privind problemele cu cel mai ridicat impact potențial. În general, Eurostat a oferit un sprijin adecvat institutelor naționale de statistică în eforturile lor de soluționare a problemelor cu grad ridicat de risc. El a lansat mai multe inițiative pentru a aborda problema globalizării, dar nu a reacționat la problemă în timp util.

VIII Per ansamblu, ciclul de verificare a fost finalizat așa cum era prevăzut, în 2019, iar Comisia a furnizat în timp util statelor membre informații cu privire la ajustările aduse contribuțiilor lor ca urmare a verificărilor referitoare la VNB. Cu toate acestea, multe probleme erau încă nerezolvate la sfârșitul ciclului, ceea ce ar putea afecta contribuțiile viitoare ale statelor membre. Curtea a constatat că Eurostat a verificat numeroase probleme care s-au dovedit a avea un impact scăzut asupra VNB-ului și că existau ineficiențe în legătură cu instrumentele utilizate de Eurostat pentru a-și documenta verificările.

IX În urma auditului pe care l-a efectuat, Curtea formulează o serie de recomandări cu scopul de a ajuta Comisia, prin intermediul Eurostat:

• să prioritizeze mai bine problemele cu grad ridicat de risc;
• să amelioreze promptitudinea cu care se oferă sprijin statelor membre și să justifice mai bine deciziile de a limita perioada de aplicare a rezervelor;
• să îmbunătățească în continuare eficiența ciclului de verificare.

Introducere

Bugetul UE și resursa proprie bazată pe VNB

01 Resursa proprie bazată pe venitul național brut (VNB) este principala sursă de finanțare a bugetului UE. Aceasta este calculată pe baza VNB-ului, un indicator macroeconomic utilizat pentru a măsura prosperitatea economică a unei națiuni. Ea este sursa utilizată în ultimă instanță pentru finanțarea UE („resursa de echilibrare”); cu alte cuvinte, ea garantează că există suficiente venituri pentru a acoperi cheltuielile bugetare după ce au fost luate în considerare toate celelalte surse de venituri. Această resursă se calculează sub forma unui procent din VNB-ul anual al statelor membre, cunoscut sub denumirea de cotă de apel uniformă. De exemplu, cota de apel aplicată pentru exercițiul financiar 2021 a fost de 0,84 %. Pentru a se asigura comparabilitatea între statele membre, compilarea VNB-ului trebuie să respecte Sistemul european de conturi naționale și regionale (SEC 2010)¹.

02 Inițial, resursa proprie bazată pe VNB trebuia să fie colectată numai dacă celelalte resurse proprii nu acopereau integral cheltuielile. Cu toate acestea, de-a lungul anilor, ea a devenit cea mai importantă sursă de venituri pentru bugetul UE (a se vedea figura 1). În anexa I sunt prezentate contribuțiile bazate pe VNB furnizate de statele membre pentru 2021.

03 De la sfârșitul anilor 1990, resursa proprie bazată pe VNB s-a triplat din punctul de vedere al valorii absolute, de la aproximativ 40 de miliarde de euro la aproximativ 120 de miliarde de euro. Ponderea pe care o reprezintă în veniturile totale ale UE aproape s-a dublat în perioada respectivă, de la 40 % la 71 % în 2020, ea reprezentând 63 % în 2021, în principal ca urmare a introducerii unei noi resurse proprii bazate pe deșeurile de ambalaje din plastic nereciclate (a se vedea figura 2). Creșterea de-a lungul anilor s-a datorat în special aderării unor noi state membre, majorării progresive a bugetului și faptului că veniturile din alte resurse proprii nu au crescut în același ritm cu cheltuielile. Deși, în viitorul apropiat, este posibil să constituie o pondere mai mică din veniturile totale ale UE ca urmare a introducerii unor noi resurse proprii, resursa proprie bazată pe VNB va rămâne totuși principala sursă de venituri ale UE.

04 Gestionarea acestei resurse proprii implică două procese principale, ambele legate de utilizarea statisticilor pentru calcularea contribuțiilor bazate pe VNB ale statelor membre. Este vorba, în primul rând, de procesul anual de întocmire a bugetului, bazat pe datele previzionate referitoare la VNB și, în al doilea rând, de verificarea datelor efective referitoare la VNB, astfel cum sunt raportate anual acestea de către statele membre (a se vedea anexa II).

05 Direcția Generală Buget (DG BUDG) din cadrul Comisiei este responsabilă de procesul anual de întocmire a bugetului. Oficiul pentru Statistică al Uniunii Europene (Eurostat) este responsabil de verificarea datelor VNB, atât pe bază anuală, cât și pe bază multianuală. În conformitate cu Regulamentul VNB², Eurostat ar trebui să verifice comparabilitatea, fiabilitatea și exhaustivitatea datelor, ținând seama totodată de raportul cost-eficacitate. Acest principiu (denumit anterior „principiul cost-beneficiu”) implică o apreciere cu privire la dimensiunea și la importanța potențială a operațiunilor specifice din cadrul compilării VNB-ului. Scopul este de a se evita angajarea unor resurse disproporționate pentru calcularea unor elemente nesemnificative³. În conturile naționale se utilizează în mod obișnuit termenul „operațiuni” (a se vedea caseta 1).

Calcularea resursei proprii bazate pe VNB și transferul acesteia către bugetul UE

06 În luna mai a fiecărui an, DG BUDG calculează contribuțiile statelor membre utilizând previziunile referitoare la VNB furnizate de Direcția Generală Afaceri Economice și Financiare (DG ECFIN) din cadrul Comisiei și solicită plata în 12 tranșe lunare. În luna februarie a anului următor, DG BUDG recalculează contribuțiile, utilizând date actualizate bazate pe verificările efectuate de Eurostat. În luna martie a anului următor, această direcție generală colectează sumele datorate de statele membre care nu au vărsat o contribuție suficientă și le distribuie către statele membre care au plătit în exces, proporțional cu cota lor actualizată din VNB-ul total al UE⁴.

07 Datele VNB se bazează pe estimări, care sunt ajustate de-a lungul mai multor ani până ating nivelul de precizie dorit. Prin urmare, normele UE pentru calcularea resurselor proprii permit revizuirea estimărilor pentru un exercițiu financiar „n” dat până la data de 30 noiembrie a anului „n + 4”. Perioada de revizuire poate fi prelungită în cazul în care Comisia sau un stat membru consideră că este necesară îmbunătățirea calității datelor VNB⁵. Această prelungire se obține prin formularea de „rezerve” cu privire la datele VNB.

08 Întrucât resursa proprie bazată pe VNB este una de echilibrare, supraestimarea sau subestimarea datelor VNB pentru un anumit stat membru nu afectează suma totală colectată cu titlu de venituri ale UE, dar reduce sau mărește contribuțiile din partea celorlalte state membre, până când problema este detectată și corectată. Cu cât perioada în care datele VNB pot fi revizuite este mai lungă și cu cât sunt formulate mai multe rezerve, cu atât mai mult scade previzibilitatea contribuțiilor statelor membre.

09 Au existat cazuri, în trecut, în care punerea la dispoziție în termen scurt a unor sume mari pentru resursa proprie bazată pe VNB a creat probleme pentru statele membre. De exemplu, în 2014, revizuirile datelor VNB au antrenat ajustări la un nivel fără precedent ale contribuțiilor statelor membre, în valoare de aproape 10 miliarde de euro, cu un impact mai mare pentru anumite state membre decât pentru altele. Regatul Unit a trebuit să plătească 2,1 miliarde de euro la bugetul UE în plus față de contribuția sa obișnuită (21 % din contribuția sa națională totală bugetată pentru anul respectiv).

Verificarea datelor VNB ale statelor membre

10 Institutele naționale de statistică din statele membre sunt responsabile de compilarea datelor VNB⁶. Ele transmit către Eurostat un „inventar VNB” care detaliază sursele și metodele utilizate pentru calcularea VNB-ului și a componentelor acestuia (a se vedea caseta 2) în conformitate cu SEC 2010.

11 Verificarea efectuată de Eurostat presupune examinarea datelor VNB utilizate în scopul resurselor proprii. Această verificare include următoarele două subprocese principale:

• verificarea anuală a datelor VNB și a modificărilor aduse surselor și metodelor raportate de statele membre în chestionarele referitoare la VNB și în rapoartele privind calitatea;
• verificarea multianuală („ciclul de verificare”) a surselor și a metodelor statistice utilizate pentru calcularea VNB-ului descrise în inventarele VNB ale statelor membre.

12 În cursul verificărilor pe care le efectuează, Eurostat este asistat de Grupul de experți VNB. Acesta este compus din reprezentanți ai tuturor statelor membre și este prezidat de un reprezentant din partea Comisiei. Grupul consiliază Comisia și formulează avize cu privire la comparabilitatea, fiabilitatea și exhaustivitatea calculelor referitoare la VNB. De asemenea, el examinează chestiuni legate de punerea în aplicare a Regulamentului VNB și emite avize anuale cu privire la caracterul adecvat al datelor VNB transmise de statele membre în scopul calculării resurselor proprii. Până în 2019, activitățile Grupului de experți VNB au fost desfășurate de Comitetul VNB.

Verificarea anuală

13 În fiecare an, Eurostat verifică datele privind conturile naționale raportate de statele membre în chestionarele referitoare la VNB, care constau în tabele cu date VNB pentru mai mulți ani. Verificările vizează, printre altele, corectitudinea formală și numerică, consecvența datelor de-a lungul timpului și coerența cu cifrele publicate. Eurostat verifică, de asemenea, modificările aduse surselor și metodelor utilizate pentru compilarea VNB-ului și descrise în rapoartele privind calitatea. Verificarea anuală pe care o efectuează stă la baza avizului formal prezentat de Grupul de experți VNB cu privire la utilizarea datelor în scopul calculării resurselor proprii.

Verificarea multianuală

14 Verificarea multianuală efectuată de Eurostat se axează pe inventarele VNB, documente cuprinzătoare care descriu sursele și metodele statistice utilizate pentru compilarea datelor VNB pe parcursul mai multor ani. Această verificare include o analiză detaliată și standardizată a procedurilor de compilare a VNB-ului cu scopul de a se asigura comparabilitatea, fiabilitatea și exhaustivitatea datelor. În acest scop, Eurostat desfășoară cicluri de verificare care durează mai mulți ani (de regulă, patru sau cinci ani). Rezultatele verificării multianuale contribuie la avizul anual pe care îl formulează grupul de experți cu privire la calitatea datelor VNB.

15 Ultimul ciclu de verificare multianual finalizat a fost demarat de Eurostat în 2016 (ciclul 2016‑2019). Eurostat și-a finalizat activitatea înainte de sfârșitul anului 2019 pentru toate statele membre cu excepția Franței, pentru care verificările au fost finalizate în 2021, din cauza transmiterii cu întârziere a inventarului VNB al acestui stat⁷. Ciclul de verificare a fost închis oficial de DG BUDG în aprilie 2020. Verificările efectuate în cursul ciclului 2016‑2019 au vizat sursele și metodele utilizate de statele membre pentru a compila datele VNB începând cu 2010.

16 În cazul în care se formulează rezerve (a se vedea punctul 07), datele VNB rămân deschise până la soluționarea problemelor identificate în urma verificărilor efectuate de Eurostat. Procesul de soluționare poate dura mai mulți ani, depășind, în multe cazuri, momentul închiderii oficiale a ciclului de verificare și afectând astfel previzibilitatea contribuțiilor statelor membre. În acest context, reiese cât de important este ca verificările să fie direcționate în mod eficace către cele mai importante probleme și ca ciclul de verificare să se încheie cât mai rapid posibil.

17 În 2013, Curtea a publicat un raport special⁸ privind auditul performanței efectuat cu privire la ciclul de verificare anterior, ciclul 2007‑2012. În raportul respectiv s-a concluzionat că ciclul de verificare multianual a fost doar parțial eficace, deoarece Eurostat nu a realizat o planificare și o prioritizare corespunzătoare a activităților sale și nu a aplicat o abordare consecventă de la un stat membru la altul. În urma recomandărilor Curții și pentru a aplica principiul raportului cost-eficacitate, Eurostat a adus două modificări principale abordării sale în materie de verificare pentru ciclul 2016‑2019:

• un exercițiu de evaluare a riscurilor pentru a-și prioritiza verificările;
• un prag de semnificație pentru a-și direcționa verificările și pentru a formula rezerve numai în cazul problemelor cu un impact semnificativ.

18 Ciclul de verificare 2016‑2019 a început cu transmiterea inventarelor VNB la sfârșitul lunii martie 2016. Acest ciclu a fost marcat de introducerea unui nou cadru contabil (SEC 2010), care a implicat mai multe modificări față de cel anterior (SEC 95⁹) și, prin urmare, a necesitat eforturi suplimentare din partea Eurostat pentru a examina punerea în aplicare în statele membre.

19 Următoarele etape ale ciclului de verificare au inclus evaluarea riscurilor și realizarea de verificări prin examinări documentare utilizând un chestionar de evaluare a inventarului VNB (GNI Inventory Assessment Questionnaire – GIAQ), precum și vizite de informare efectuate în statele membre. Verificările au condus la stabilirea unor „puncte de acțiune” și la formularea unor rezerve, care au un impact asupra datelor VNB. În figura 3 este prezentată o imagine de ansamblu a principalelor elemente ale ciclului de verificare 2016‑2019, iar în anexa III este prezentat calendarul orientativ al acestuia.

20 În urma evaluării riscurilor efectuată de Eurostat, rezultă trei produse principale:

• o listă a problemelor transversale cu grad ridicat de risc (a se vedea anexa IV) care trebuie verificate în toate statele membre prin intermediul unor „comparații între țări”, inclusiv probleme precum globalizarea (a se vedea caseta 3), exporturile și importurile și serviciile financiare;
• o clasare în funcție de gradul de risc a statelor membre în vederea stabilirii ordinii de verificare și a sferei de acoperire;
• o listă a unor domenii specifice cu risc ridicat din cadrul procesului de compilare a VNB-ului, din care să se aleagă domeniile care să fie supuse verificării directe în fiecare stat membru cu scopul de a se urmări pista de verificare de la o componentă a VNB-ului selectată până la datele-sursă și de a se examina calculul principalelor cifre subiacente.

21 În urma activităților sale de verificare, Comisia formulează puncte de acțiune (stabilite de Eurostat) și rezerve (exprimate de DG BUDG, pe baza unei propuneri tehnice din partea Eurostat). Punctele de acțiune adresate institutelor naționale de statistică vizează probleme care necesită eventuale modificări metodologice sau corectarea unor erori în compilare (punctele de acțiune „A”) ori clarificarea, corectarea sau completarea informațiilor conținute în inventarul VNB (punctele de acțiune „B”).

22 Eurostat transformă punctele de acțiune „A” în rezerve atunci când consideră că problemele pot avea un impact semnificativ (mai mare de 0,1 % din VNB) și nu au fost remediate de statele membre înainte de termenul-limită. Această transformare are loc, de obicei, la sfârșitul ciclului de verificare.

23 Rezervele permit statelor membre să își revizuiască datele VNB după expirarea termenului de patru ani (a se vedea punctul 07). Există două tipuri principale de rezerve:

• rezerve generale, care acoperă compilarea tuturor componentelor VNB-ului pentru un stat membru;
• rezerve specifice, care se referă la un anumit aspect al calculării VNB-ului (rezervă specifică unei operațiuni) sau la probleme care necesită o analiză comparativă a soluțiilor adoptate de statele membre (rezervă transversală). Comisia apelează, de asemenea, la rezerve specifice procesului pentru a menține deschise datele VNB dincolo de termenul de patru ani, până la finalizarea verificărilor sale multianuale.

24 Atât punctele de acțiune, cât și rezervele pot antrena revizuiri ale datelor VNB ale statelor membre. Revizuirile se realizează cu scopul de a spori acuratețea datelor atunci când sursele de date furnizează informații noi și/sau cu scopul de a introduce îmbunătățiri metodologice¹⁰. O dată la mai mulți ani, țările procedează la revizuiri majore ale conturilor lor naționale, cunoscute sub denumirea de revizuiri de referință, pentru a încorpora sursele de date noi și modificările majore aduse metodelor statistice¹¹.

25 Revizuirile de referință au un impact timp de mai mulți ani asupra datelor raportate pentru VNB, PIB (produsul intern brut) și alți câțiva indicatori macroeconomici. În 2012, a fost introdusă o politică europeană armonizată de revizuire cu scopul de a se asigura revizuiri coordonate și consecvente la nivelul domeniilor statistice, al țărilor și al UE. Această politică include recomandarea de a se efectua revizuiri coordonate de referință o dată la cinci ani, începând cu 2014. Următoarea revizuire coordonată de referință ar trebui să aibă loc în 2024.

26 Verificările efectuate de Eurostat au un impact asupra calendarului revizuirilor de referință, care, la rândul lor, au un impact asupra demarării următorului ciclu de verificare, deoarece acesta se bazează pe inventarele VNB actualizate în urma revizuirilor de referință. De regulă, statele membre au nevoie de informațiile relevante referitoare la punctele de acțiune formulate de Eurostat cu cel puțin un an înainte de realizarea revizuirilor de referință, pentru a le putea lua în considerare la compilarea conturilor naționale. Formularea în timp util a punctelor de acțiune depinde de promptitudinea cu care statele membre prezintă inventarele VNB, precum și de eficiența ciclului de verificare.

Sfera și abordarea auditului

27 Auditul performanței care face obiectul prezentului raport acoperă ciclul de verificare 2016‑2019 privind datele VNB în scopul resurselor proprii. Acest subiect a fost selectat deoarece resursa proprie bazată pe VNB reprezintă principala sursă de venituri ale UE și este important să se asigure că contribuțiile statelor membre la această resursă sunt echitabile și previzibile, cu respectarea principiului raportului cost-eficacitate.

28 Momentul pentru efectuarea auditului a fost ales astfel încât să permită Curții să examineze un ciclu finalizat care cuprinde cele două modificări majore aduse abordării Comisiei în materie de verificare (evaluarea riscurilor și pragul de semnificație). Curtea preconizează că activitatea sa de audit va ajuta Comisia să își îmbunătățească abordarea în materie de verificare pentru următorul ciclu care începe în 2025.

29 Principala întrebare de audit a Curții a vizat să determine dacă Comisia gestionase în mod eficace și eficient ciclul de verificare 2016‑2019. În prima parte a prezentului raport, Curtea examinează eficacitatea evaluării riscurilor efectuată de Comisie și acțiunile întreprinse de aceasta pentru a atenua riscurile cele mai ridicate pentru comparabilitatea, fiabilitatea și exhaustivitatea datelor VNB. În a doua parte, se evaluează dacă ciclul de verificare și comunicarea rezultatelor obținute în urma acestuia s-au derulat conform calendarului și au fost eficiente.

30 Auditul a acoperit sistemele de gestiune și de control ale Comisiei pentru verificarea și evaluarea datelor VNB furnizate de statele membre în scopul resurselor proprii. În special, Curtea a examinat caracterul adecvat al modelului de verificare stabilit de Eurostat pentru ciclul de verificare 2016‑2019. Auditul a fost efectuat la nivelul Comisiei, punându-se accentul pe activitățile desfășurate de Eurostat în legătură cu ciclul de verificare 2016‑2019 până în ianuarie 2022.

31 Probele de audit au fost colectate prin intermediul examinărilor documentației relevante (proceduri, orientări, dosare de verificare etc.). Curtea a examinat dosarele de verificare ale Eurostat pentru un eșantion de șase state membre (Irlanda, Spania, Franța, Malta, Țările de Jos și Polonia). Aceste țări au fost selectate întrucât oferă diversitate pe mai multe planuri: dimensiunea contribuțiilor bazate pe VNB; numărul de rezerve și de puncte de acțiune; categoriile de risc identificate de Eurostat (scăzut, mediu și ridicat); funcționarii din cadrul Eurostat responsabili de verificări; și distribuția geografică.

32 De asemenea, Curtea a desfășurat interviuri cu reprezentanți ai DG BUDG și ai unității responsabile de verificări din cadrul Eurostat, cu reprezentanți ai altor unități implicate în activități conexe privind conturile naționale și cu experți în statistică din cadrul institutelor naționale de statistică din cele șase state membre selectate.

33 Sursele de probe menționate mai sus au fost completate cu un sondaj adresat de Curte celor 28 de institute naționale de statistică (26 de respondenți, rată de răspuns de 93 %) și celor 28 de autorități naționale responsabile de punerea la dispoziția bugetului UE a resurselor proprii în toate statele membre (10 respondenți, rată de răspuns de 36 %). Sondajele au urmărit să obțină punctele lor de vedere cu privire la modul în care Comisia gestionează ciclul de verificare și la procesul de comunicare a ajustărilor bugetare în urma revizuirilor datelor VNB.

34 Curtea nu a evaluat în mod direct calitatea surselor și a metodelor utilizate pentru compilarea VNB-ului. Ea a consultat însă doi experți independenți cu privire la chestiuni specifice, cum ar fi impactul potențial al punctelor de acțiune asupra VNB-ului, și a examinat mai multe publicații pe teme legate de conturile naționale (în special globalizarea și utilizarea unui prag de semnificație pentru verificarea calității datelor statistice).

35 În cazul în care Curtea nu precizează în mod specific că se referă la cele șase state membre selectate, constatările se referă la toate statele membre acoperite de ciclul de verificare 2016‑2019.

Observații

Comisia a fost eficace în identificarea problemelor cu grad ridicat de risc pentru compilarea datelor VNB, dar se mai pot face progrese în ceea ce privește prioritizarea în mai mare măsură a verificărilor acestor date

Procesul aplicat de Eurostat pentru evaluarea riscurilor a identificat în mod eficace problemele cu grad ridicat de risc

36 Pentru a fi eficace, verificările Eurostat (și, prin urmare, eforturile institutelor naționale de statistică de a îmbunătăți cifrele referitoare la VNB) ar trebui să vizeze problemele cu cea mai mare probabilitate de a avea un impact semnificativ („problemele cu grad ridicat de risc”), ceea ce ar permite abordarea lor cu prioritate. În acest scop, raportul Curții din 2013 a recomandat Eurostat să introducă un model de evaluare a riscurilor pentru prioritizarea problemelor care să facă obiectul verificărilor¹².

37 Curtea a examinat modelul de evaluare a riscurilor utilizat de Eurostat, precum și modul în care acesta a fost aplicat pentru ciclul de verificare 2016‑2019 în vederea identificării acelor probleme transversale, state membre și componente ale VNB-ului care prezintă un grad ridicat de risc.

38 Curtea a constatat că Eurostat concepuse și aplicase o procedură structurată și formalizată de evaluare a riscurilor pentru ciclul de verificare 2016‑2019, utilizând criterii relevante de evaluare a riscurilor. Aceste criterii au inclus riscurile specifice legate de compilarea de către statele membre a conturilor lor naționale și dimensiunea relativă a componentelor în cauză ale VNB-ului, în conformitate cu recomandarea Curții. Criteriile utilizate pentru identificarea problemelor transversale și pentru selectarea domeniilor care să facă obiectul verificărilor directe au luat în considerare atât probabilitatea, cât și impactul riscurilor.

39 În urma planificării sale, Eurostat a identificat în 2016, la începutul ciclului de verificare, 18 probleme transversale cu grad ridicat de risc (a se vedea anexa IV). El a clasificat, de asemenea, statele membre în trei categorii de risc (7 în categoria cu risc ridicat, 9 în cea cu risc mediu și 12 în categoria cu risc scăzut), aceste categorii determinând numărul minim de verificări directe în fiecare stat membru. De asemenea, Eurostat a efectuat și a actualizat evaluarea riscurilor, ceea ce a dus la selectarea anumitor domenii în vederea verificării directe.

40 Pentru a testa în ce măsură era completă lista problemelor transversale cu grad ridicat de risc identificate de Eurostat, Curtea a comparat datele VNB pentru anii 2010‑2019 publicate la nivel național cu datele VNB furnizate în scopul resurselor proprii. Au fost selectați acești ani întrucât aceasta a fost perioada acoperită de ciclul de verificare 2016‑2019. Această comparație a permis Curții să determine dacă statele membre identificaseră probleme semnificative (necesitând revizuirea datelor VNB) care nu fuseseră identificate de evaluarea riscurilor efectuată de Eurostat. Curtea nu a identificat astfel de cazuri.

41 Eurostat a prezentat Comitetului VNB modelul său de evaluare a riscurilor, alături de lista problemelor transversale identificate și de clasarea în funcție de risc a statelor membre. Comitetul VNB a fost de acord cu aplicarea acestui model și cu rezultatele acestuia. După finalizarea ciclului de verificare, aproape toate institutele naționale de statistică ce au răspuns la sondajul Curții (96 %) au considerat că Eurostat identificase în mod corespunzător majoritatea sau totalitatea problemelor transversale cu grad ridicat de risc.

42 După cum reiese din informațiile prezentate mai sus (punctele 40 și 41), Eurostat a acoperit toate problemele relevante cu grad ridicat de risc în evaluarea sa. Identificarea adecvată a domeniilor cu risc a oferit o bază satisfăcătoare pentru planificarea și prioritizarea verificărilor Eurostat și pentru atenuarea eficace a riscurilor.

Eurostat nu a valorificat la maximum rezultatele evaluării riscurilor pentru a verifica cu prioritate problemele cu cel mai ridicat grad de risc

43 Curtea a examinat dacă Eurostat își efectuase verificările în conformitate cu rezultatele evaluării sale a riscurilor, precum și dacă acordase prioritate problemelor cu grad mai ridicat de risc, așa cum era prevăzut. Așteptările Curții erau ca Eurostat să fi început verificările cu problemele (sau statele membre) cu grad mai ridicat de risc înainte să abordeze problemele (sau statele membre) cu grad mai scăzut de risc. De asemenea, Curtea se aștepta ca problemele cu grad ridicat de risc să fi antrenat desfășurarea mai multor activități, în timpul ciclului, decât cele cu grad mediu sau scăzut de risc. O astfel de abordare ar oferi statelor membre mai mult timp pentru a remedia problemele cu grad mai ridicat de risc înainte de încheierea ciclului de verificare, ceea ce ar putea reduce numărul de rezerve formulate cu privire la aceste probleme, sporind previzibilitatea contribuțiilor statelor membre la bugetul UE.

Prioritizarea problemelor transversale

44 În 2017, Eurostat a utilizat informațiile pe care le-a colectat prin verificările sale inițiale pentru a reevalua nivelul de risc și pentru a estima impactul potențial al celor 18 probleme transversale identificate în 2016 (a se vedea punctul 39). În urma acestei analize, Eurostat a eliminat două probleme de pe listă și a redus activitățile planificate pentru alte trei probleme considerate a avea un nivel redus de risc. Eurostat a confirmat nivelul ridicat de prioritate stabilit anterior pentru celelalte 13 probleme, 4 fiind calificate cu grad de risc „foarte ridicat” și 9, cu „risc ridicat” din punctul de vedere al impactului potențial.

45 Pentru problemele transversale cu grad ridicat de risc, Eurostat a efectuat comparațiile între țări așa cum era prevăzut, analizând inventarele VNB și, în unele cazuri, trimițând chestionare institutelor naționale de statistică. Pentru cele trei probleme cu prioritate mai redusă, Eurostat și-a limitat verificările la analizarea informațiilor din inventarele VNB și a elaborat mai puține rapoarte privind progresele înregistrate decât pentru celelalte probleme. Nu s-a procedat la vreo prioritizare specifică în rândul celor 13 probleme transversale rămase, chiar dacă Eurostat a considerat că 4 dintre ele prezentau un risc mai ridicat decât celelalte.

46 Curtea a analizat impactul punctelor de acțiune „A” formulate de Eurostat pentru probleme transversale în legătură cu cele șase state membre acoperite de acest audit, pentru a verifica dacă evaluarea de către Eurostat a impactului potențial s-a materializat în aceste state membre. Au fost luate în considerare și punctele de acțiune care au fost transformate în rezerve, atunci când erau disponibile informații privind impactul lor. Punctele de acțiune analizate de Curte reprezintă un sfert din numărul total al punctelor de acțiune „A” formulate pentru probleme transversale, ceea ce indică importanța pe care o au aceste probleme.

47 Curtea a constatat că Eurostat formulase puncte de acțiune „A” pentru 14 dintre cele 18 probleme transversale. Analiza sa a arătat că impactul potențial ridicat sau foarte ridicat preconizat de Eurostat s-a materializat doar pentru o singură problemă transversală (serviciile locative), care a avut un impact mediu de 0,39 % din VNB în cele șase state membre. Punctele de acțiune formulate pentru restul de 13 probleme identificate ca fiind „cu grad ridicat de risc” au avut un impact relativ mic (impact mediu de 0,08 % din VNB). În plus, 27 % dintre institutele naționale de statistică ce au răspuns la sondajul Curții au observat că unele probleme transversale nu erau relevante pentru toate statele membre sau aveau doar un impact minor asupra datelor VNB ale acestora. Întrucât pentru unele dintre aceste probleme s-au formulat rezerve specifice sau transversale, este încă posibil ca ele să antreneze totuși un impact semnificativ atunci când se vor finaliza activitățile în curs.

48 Este într-adevăr dificil să se estimeze impactul potențial al unei probleme specifice înainte de începerea activităților de verificare, dar Eurostat se află într-o poziție privilegiată pentru a evalua impactul pe parcursul ciclului, pe măsură ce devin disponibile mai multe informații în urma analizei inventarului VNB. Aceste informații nu au dus însă la o prioritizare suplimentară a activităților.

Prioritizarea în funcție de nivelul de risc al statelor membre

49 Așa cum s-a menționat la punctul 20, Eurostat intenționa să își prioritizeze verificările în funcție de nivelul de risc al statelor membre. Această prioritizare urma să aibă loc în cadrul portofoliului de state membre alocat fiecărui funcționar responsabil de verificări (desk officer). Așadar, Curtea se aștepta ca Eurostat să își concentreze verificările pe statele membre cu grad de risc ridicat și mediu în prima parte a ciclului de verificare, lăsând verificările pentru statele membre cu grad scăzut de risc pentru ultima parte a ciclului (a se vedea anexa III).

50 Pentru a stabili dacă au fost prioritizate statele membre cu grad mai ridicat de risc, Curtea a analizat ordinea în care funcționarii responsabili au formulat puncte de acțiune rezultate în urma verificărilor lor. Formularea punctelor de acțiune constituie un moment esențial în ciclul de verificare, fiind momentul în care Eurostat comunică statelor membre problemele identificate și acestea pot începe să facă demersuri pentru rezolvarea lor. Au fost excluse punctele de acțiune formulate pentru probleme transversale, deoarece exista posibilitatea ca unele dintre acestea să fi fost introduse mai târziu în ciclul de verificare, ca urmare a necesității de a se compara diferitele metodologii utilizate de statele membre.

51 Curtea a constatat că responsabilii efectuaseră verificările pentru trei dintre cele șapte state membre cu grad ridicat de risc la începutul ciclului de verificare, înainte de alte state membre cu grad mai scăzut de risc din portofoliul lor. În ceea ce privește celelalte patru state membre, Curtea a constatat următoarele:

• în cazul a două state membre cu grad ridicat de risc, responsabilii începuseră să formuleze puncte de acțiune după ce făcuseră deja acest lucru pentru alte state membre (unul cu grad scăzut și unul cu grad ridicat de risc);
• în cazul altui stat membru cu grad ridicat de risc, funcționarul responsabil efectuase verificările concomitent cu cele pentru un stat membru cu grad scăzut de risc, reducând astfel timpul consacrat țării cu risc ridicat;
• în cazul celui de al patrulea stat membru cu grad ridicat de risc, funcționarul responsabil începuse să formuleze puncte de acțiune relativ târziu în ciclul de verificare (iunie 2017), în pofida faptului că nu avea alte state membre în portofoliul său.

52 Per ansamblu, funcționarii responsabili au acordat prioritate verificărilor pentru statele membre cu grad mediu de risc în detrimentul celor pentru țările cu grad scăzut. Curtea a identificat însă un caz în care funcționarul responsabil trebuia să verifice trei state membre (dintre care unul cu grad scăzut și două cu grad mediu de risc) și a acordat prioritate verificărilor pentru cel cu grad scăzut de risc.

53 Curtea a constatat că aproximativ un sfert din rezervele specifice operațiunilor formulate de Eurostat la sfârșitul ciclului de verificare priveau cele patru state membre cu grad ridicat de risc care nu fuseseră prioritizate în mod eficace (a se vedea punctul 51). Este adevărat că unele probleme metodologice pot fi inerent complexe și pot necesita rezerve chiar dacă au fost tratate cu prioritate, dar identificarea lor într-o etapă mai timpurie ar fi oferit statelor membre cu grad ridicat de risc o șansă mai mare de a le remedia înainte de încheierea ciclului.

Prioritizarea prin verificările directe

54 Așa cum s-a menționat la punctul 20, Eurostat intenționa să selecteze domeniile în vederea verificării directe dintr-o listă a domeniilor specifice legate de compilarea VNB-ului predispuse la un risc ridicat, identificate cu ajutorul modelului său de evaluare a riscurilor. Eurostat își rezerva dreptul de a modifica, pe baza unei reflecții calitative, componența listei care rezulta din aplicarea modelului de evaluare a riscurilor. Procedura de evaluare a riscurilor stabilea numărul minim de verificări directe după cum urmează:

• state membre cu grad scăzut de risc: o verificare;
• state membre cu grad mediu de risc: trei verificări;
• state membre cu grad ridicat de risc: patru verificări.

55 Curtea a verificat dacă Eurostat aplicase modelul de evaluare a riscurilor pentru a determina lista domeniilor pentru verificare directă, dacă a selectat domenii din listă (sau dacă a furnizat justificări în caz contrar) și dacă a efectuat cel puțin numărul minim de verificări directe impuse pentru fiecare categorie de risc.

56 Curtea a constatat că Eurostat aplicase modelul de evaluare a riscurilor pentru a determina lista domeniilor pentru verificare directă, așa cum era prevăzut. Cu toate acestea, în cazul a 8 dintre cele 28 de state membre, funcționarii responsabili din cadrul Eurostat au decis să efectueze verificări directe pentru domenii care nu fuseseră selectate în dosarele de evaluare a riscurilor, cu scopul de a atinge numărul minim de verificări. Procedura permite într-adevăr o reflecție calitativă, dar justificarea acestei decizii nu a fost documentată. În consecință, Eurostat nu poate obține o imagine de ansamblu asupra motivelor pe care le-au avut funcționarii responsabili pentru a modifica rezultatele evaluării riscurilor și nu poate realiza o analiză a potențialului de îmbunătățire a modelului prin transformarea unora dintre aceste motive în criterii de risc.

57 Eurostat a efectuat cel puțin numărul minim de verificări directe impuse de nivelul de risc al fiecărui stat membru. Acest lucru arată că Eurostat a acoperit în mod corespunzător domeniile cu risc și a consacrat mai mult timp și mai multe resurse pentru verificările directe în statele membre cu grad mai ridicat de risc, așa cum era prevăzut. În cazul a 11 dintre cele 28 de state membre, Eurostat a efectuat mai multe verificări directe decât numărul minim impus, selectând între unul și patru domenii suplimentare în vederea verificării.

Prioritizarea punctelor de acțiune

58 Eurostat nu a stabilit sau nu a indicat nivelul de prioritate pe care institutele naționale de statistică trebuiau să îl acorde punctelor de acțiune cu risc mai ridicat care puteau avea un impact mai mare, de exemplu solicitându-le să înceapă mai devreme activitățile sau stabilind termene mai scurte. Era la latitudinea fiecărui institut să decidă ordinea în care remedia punctele de acțiune, pe baza termenelor pe care le-a convenit cu Eurostat.

59 În lipsa unor indicații din partea Eurostat cu privire la care probleme sunt prioritare, institutele naționale de statistică pot decide să își consacre resursele acelor puncte de acțiune care sunt mai ușor de remediat, amânându-le pe cele care sunt mai complexe și care necesită modificări metodologice mai semnificative. Potrivit Eurostat, este plauzibil să se presupună că punctele de acțiune transformate în rezerve se referă la probleme mai complexe și/sau de mai mare amploare decât punctele care ar putea fi soluționate și închise mai rapid și, prin urmare, că aceste puncte de acțiune vor duce la revizuiri mai ample.

Eurostat a oferit un sprijin adecvat statelor membre pentru remedierea problemelor cu grad ridicat de risc, dar nu a reacționat la problema globalizării în timp util

Sprijin și orientări pentru institutele naționale de statistică

60 Pentru a permite statelor membre să soluționeze în timp util problemele cu grad ridicat de risc, Eurostat ar trebui să ofere sprijin și orientări adecvate institutelor naționale de statistică.

61 Curtea a constatat că, per ansamblu, Eurostat a sprijinit în mod eficace institutele naționale de statistică în eforturile acestora de a remedia problemele transversale. În acest scop, Eurostat a înființat subgrupuri în cadrul Grupului de experți VNB pentru a clarifica aspecte metodologice, a coordonat activitățile în vederea elaborării de orientări cu alte unități din cadrul Eurostat și cu organizații internaționale, a organizat un atelier și a lansat un exercițiu-pilot de analiză a activităților întreprinderilor multinaționale. Eurostat a elaborat rapoarte privind progresele înregistrate și rapoarte finale care conțin informații privind activitățile pe care le-a desfășurat pentru a aborda aceste probleme și privind soluțiile adoptate de diferite institute naționale de statistică.

62 Institutele naționale de statistică ce au răspuns la sondajul Curții au apreciat sprijinul, orientările și informațiile pe care le-a furnizat Eurostat pe parcursul ciclului de verificare. Toate institutele au raportat o cooperare bună sau excelentă cu Eurostat și 88 % dintre ele au fost de acord că Eurostat oferise orientări adecvate și în timp util în majoritatea cazurilor. În plus, toate institutele au fost de acord că Eurostat pusese la dispoziție suficiente informații cu privire la sfera verificărilor sale și la progresele înregistrate de acestea.

63 Două institute naționale de statistică au subliniat că Eurostat a furnizat orientări cu privire la diurne după formularea rezervei, și nu înainte, lucru care s-a întâmplat și în cazul marjelor din tranzacționarea de active financiare. Institutele au sugerat, de asemenea, ca Eurostat să ofere orientări mai clare și/sau mai practice, să organizeze mai multe reuniuni bilaterale între funcționarii responsabili și institute și să ofere mai mult sprijin tehnic.

Răspunsul Eurostat la provocările reprezentate de globalizare

64 Globalizarea presupune faptul că întreprinderile își organizează activitățile la nivel internațional și își transferă operațiunile sau activele pentru a beneficia de regimuri fiscale avantajoase. Este dificil pentru Eurostat și pentru institutele naționale de statistică să contabilizeze în mod corect aceste activități în calculul VNB-ului, întrucât fiecare institut poate vedea doar activitățile economice ale organizațiilor care își desfășoară activitatea în jurisdicția sa.

65 Curtea a verificat dacă Eurostat a reacționat în timp util la această problemă și dacă abordarea sa (furnizarea de orientări și de sprijin institutelor naționale de statistică și, în ultimă instanță, formularea unei rezerve) a reușit să ducă la obținerea unei asigurări rezonabile cu privire la caracterul adecvat al sistemelor aferente conturilor naționale instituite pentru a măsura impactul globalizării asupra VNB-ului.

66 Curtea a constatat că problemele legate de măsurarea activităților întreprinderilor multinaționale în conturile naționale existau deja înainte de începerea ciclului 2016‑2019 de verificare a VNB-ului și ar fi putut fi tratate de Eurostat mai devreme. Încă din 2011, existau mai multe indicii că globalizarea și modificările aferente din cadrele contabile urmau să aibă un impact semnificativ asupra conturilor naționale, necesitând o analiză mai aprofundată pentru identificarea de soluții practice, cum ar fi crearea în mod coordonat la nivelul UE de profiluri ale întreprinderilor multinaționale (a se vedea caseta 4).

67 Eurostat a identificat riscul legat de globalizare și oferise deja sprijin statelor membre în legătură cu anumite aspecte ale globalizării, dar nu dispunea, înainte de 2016, de un sistem pentru a ajuta statele membre să detecteze relocarea activităților întreprinderilor multinaționale și pentru a asigura o cooperare eficace între statele membre în vederea facilitării creării de profiluri ale întreprinderilor multinaționale.

68 În iulie 2016, Irlanda a raportat o creștere de 24 % (39 de miliarde de euro) în datele VNB pentru 2015 față de 2014, ca urmare a relocării activelor câtorva întreprinderi multinaționale mari. Eurostat a examinat metodologia care stătea la baza datelor VNB raportate de Irlanda și Comitetul VNB a validat aceste date.

69 În urma identificării problemei în Irlanda, Eurostat a început să abordeze problema activităților întreprinderilor multinaționale dintr-o perspectivă mai practică. El a înființat noi grupuri de lucru pe această temă și a lansat exerciții de colectare de informații și un exercițiu-pilot (a se vedea punctul 60), pentru a contribui la determinarea fiabilității înregistrării aspectelor legate de globalizare în datele VNB și a problemelor inerente. De asemenea, Eurostat a propus introducerea unui sistem de avertizare timpurie pentru a detecta restructurarea întreprinderilor multinaționale. Dacă Eurostat ar fi lansat aceste inițiative mai devreme, institutele naționale de statistică ar fi putut să colecteze informații relevante de la întreprinderile multinaționale mai din timp.

70 La sfârșitul ciclului de verificare, Eurostat a concluzionat că toate statele membre trebuie să desfășoare activități suplimentare privind problemele legate de globalizare. Comisia a formulat o rezervă transversală în acest scop, cu termenul de septembrie 2022. Aceasta este cea mai importantă dintre cele cinci rezerve transversale formulate la sfârșitul ciclului de verificare 2016‑2019 (a se vedea anexa V), datorită complexității și sferei sale largi de aplicare. În timp ce celelalte patru rezerve transversale se aplică datelor VNB începând cu 2010, Comisia a decis să limiteze aplicarea rezervei transversale privind globalizarea la anul 2018 și anii ulteriori acestuia.

71 Limitarea perioadei de aplicare a acestei rezerve subminează comparabilitatea, fiabilitatea și exhaustivitatea datelor VNB raportate de statele membre pentru perioada 2010‑2017¹³. Este posibil ca unele state membre să nu fi contabilizat în mod corespunzător acest fenomen în conturile lor naționale înainte de 2018, în timp ce altele (cum ar fi Irlanda) au raportat date fiabile pentru perioada respectivă.

72 Comisia (Eurostat și DG BUDG) a justificat limitarea perioadei de aplicare făcând trimitere la dificultatea practică de a obține informațiile necesare de la întreprinderile multinaționale pentru anii anteriori. În opinia sa, incertitudinea bugetară pe care ar fi creat-o o rezervă referitoare la VNB care acoperea o perioadă lungă de timp nu era proporțională cu impactul potențial asupra VNB-ului¹⁴. Aplicarea principiului raportului cost-eficacitate este justificată atunci când se ia o decizie cu privire la sfera de aplicare a unei rezerve, dar o astfel de decizie ar trebui să se bazeze pe informații adecvate privind impactul potențial al problemei în cauză. Comisia a afirmat că decizia sa a ținut seama de concluzia exercițiului-pilot privind întreprinderile multinaționale desfășurat de Eurostat, în urma căruia nu s-au identificat denaturări majore ale VNB-ului. Exercițiul-pilot a vizat însă un eșantion mic de întreprinderi multinaționale și un singur an (2016). Prin urmare, nu există suficiente dovezi cu privire la anii anteriori anului 2018.

73 Există mai multe indicii că globalizarea a avut un impact semnificativ asupra conturilor naționale înainte de 2018, care ar fi putut cauza modificări la nivelul VNB-ului. De exemplu, în 2017, trei state membre au comunicat Eurostat că, începând din 2010, observaseră cazuri specifice în care unele societăți relocaseră active substanțiale (peste 100 de milioane de euro) către sau dinspre țara lor. În septembrie 2021, un stat membru a furnizat informații cu privire la revizuirile semnificative aduse datelor sale VNB în contextul a trei rezerve formulate în materie, inclusiv rezerva privind globalizarea (care era parțial pusă în aplicare la momentul respectiv). Între anii 2010 și 2019, impactul combinat al acestor trei rezerve a variat între -2,0 % (2010) și 16,3 % din VNB (2012).

74 În Raportul anual pe 2020, Curtea a recomandat că, în cazul în care impactul eliminării rezervei menționate mai sus ar diferi considerabil între statele membre, Comisia ar trebui să reevalueze calitatea datelor VNB din anii precedenți, cu scopul de a informa autoritatea bugetară cu privire la posibilele implicații ale statisticilor revizuite rezultate pentru bugetul de venituri începând din 2010. Comisia nu a acceptat această recomandare deoarece a considerat că punerea în aplicare a rezervei referitoare la globalizare începând cu anul 2018 este adecvată.

75 Aproape jumătate dintre institutele naționale de statistică ce au răspuns la sondajul Curții considerau că sfera de aplicare a rezervei transversale privind globalizarea nu asigura comparabilitatea, fiabilitatea și exhaustivitatea datelor VNB ale statelor membre. Printre motivele invocate se numără complexitatea și natura specifică a acestei probleme (mai relevantă pentru țările cu regimuri fiscale competitive), numărul mic de întreprinderi multinaționale acoperite și faptul că rezerva nu acoperă exercițiile anterioare anului 2018, ceea ce ar putea reduce comparabilitatea estimărilor statelor membre cu privire la VNB.

Ciclul de verificare a VNB-ului a fost finalizat așa cum era prevăzut, dar unele deficiențe i-au afectat eficiența

Per ansamblu, Comisia a finalizat verificările așa cum era prevăzut și a comunicat rezultatele obținute în urma acestora în timp util

76 Previzibilitatea contribuțiilor bazate pe VNB depinde de respectarea termenelor de către ciclul de verificare și de rapiditatea cu care Comisia informează statele membre cu privire la rezultatele acestuia (ajustările aduse contribuțiilor vărsate) față de termenul de plată a contribuțiilor. Curtea a verificat dacă Eurostat finalizase ciclul de verificare a VNB-ului așa cum era prevăzut (în 2019) și dacă DG BUDG informase în timp util statele membre cu privire la ajustările aduse contribuțiilor lor bazate pe VNB, permițând o planificare bugetară eficace.

77 În pofida numărului mare de probleme metodologice cauzate de introducerea unui nou cadru contabil (SEC 2010), Eurostat a finalizat la timp verificările planificate pentru ciclul 2016‑2019, cu excepția celor vizând Franța. Motivul a fost transmiterea cu întârziere a inventarului VNB al Franței (a se vedea punctul 15). Cu toate acestea, există în continuare probleme nesoluționate sub forma rezervelor exprimate, care prelungesc verificările dincolo de data oficială de finalizare a ciclului de verificare (a se vedea punctele 07 și 08).

78 În urma verificărilor pe care le-a efectuat, Comisia a formulat aproximativ 1 200 de puncte de acțiune și 300 de rezerve, ceea ce reprezintă o creștere față de ciclul de verificare anterior (a se vedea figura 4). Rezervele se referă la date VNB pentru o perioadă de peste 10 ani și pot avea un impact semnificativ asupra contribuțiilor viitoare ale statelor membre. Acestea ar trebui să soluționeze toate rezervele respective până cel târziu în septembrie 2022. Eurostat a retras majoritatea rezervelor privind ciclul de verificare anterior (în general cu impact asupra datelor din perioada 2002‑2010) până în 2017.

79 În ceea ce privește comunicarea, Curtea a constatat că DG BUDG a informat în timp util statele membre cu privire la ajustările aduse contribuțiilor bazate pe VNB, în mare parte deoarece modificările aduse legislației relevante a UE au acordat mai mult timp pentru efectuarea plăților.

80 În 2016, o modificare a Regulamentului UE privind punerea la dispoziție a sumelor pentru resursele proprii¹⁵ a acordat mai mult timp între data la care DG BUDG informa statele membre cu privire la sumele de plătit (1 februarie a fiecărui an) și data la care trebuiau să fie puse la dispoziție aceste sume (1 iunie a aceluiași an). În aprilie 2022, a fost adoptată o nouă modificare¹⁶ a Regulamentului privind punerea la dispoziție a resurselor proprii. Aceasta a prelungit din nou termenul pentru punerea la dispoziție a sumelor aferente ajustărilor aduse resurselor proprii bazate pe VNB, de la luna iunie a fiecărui an până în luna martie a anului următor. Curtea a fost în favoarea acestei modificări, deoarece aceasta reducea și mai mult incertitudinea bugetară pentru statele membre, rămânând totodată neutră din perspectiva bugetului UE¹⁷.

81 Răspunsurile la sondajul trimis de Curte autorităților naționale responsabile de punerea la dispoziția bugetului UE a resurselor proprii confirmă faptul că, având în vedere modificarea din 2022 a Regulamentului privind punerea la dispoziție, informațiile cu privire la ajustări sunt furnizate de Comisie în timp util și sunt suficiente pentru a permite o planificare bugetară eficace la nivel național (potrivit unui număr de 9 dintre cele 10 autorități naționale care au răspuns).

Eurostat a verificat numeroase probleme care s-au dovedit a avea un impact scăzut asupra VNB-ului

82 Pentru îmbunătățirea eficienței, se poate utiliza un prag de semnificație pentru a se direcționa verificările către problemele care ar putea avea un impact ridicat asupra VNB-ului. Eurostat a introdus un prag de semnificație de 0,1 % din VNB pentru ciclul de verificare 2016‑2019. În opinia sa, problemele cu un impact sub pragul respectiv nu necesitau măsuri suplimentare. Curtea a examinat pe ce s-a bazat Eurostat atunci când a stabilit pragul de semnificație la 0,1 % din VNB și în ce măsură acest prag s-a reflectat în verificările acestuia.

Nivelul pragului de semnificație

83 Eurostat nu a stabilit pragul de semnificație de 0,1 % pe baza unui anumit model sau a unei anumite referințe din practicile statistice internaționale. În urma analizei de către Curte a literaturii de specialitate și a sondajului efectuat în rândul institutelor naționale de statistică, s-a constatat că noțiunea de prag de semnificație nu este utilizată pe scară largă în domeniul statisticii. Aplicarea unui prag se justifică prin caracterul unic al ciclului de verificare a VNB-ului. Acest ciclu trebuie să furnizeze asigurarea privind calitatea datelor statistice, având în vedere impactul financiar al acestora asupra contribuțiilor statelor membre la bugetul UE. Pragul de semnificație propus a fost prezentat Comitetului VNB, care a fost de acord cu aplicarea acestuia ca mijloc de asigurare a aplicării principiului raportului cost-eficacitate (a se vedea punctele 05 și 17).

84 Alegerea de către Eurostat a pragului de semnificație de 0,1 % din VNB indică un nivel ridicat de control al datelor VNB și o toleranță scăzută pentru orice inexactități sau deficiențe metodologice care ar putea fi detectate în timpul ciclului de verificare. Literatura de specialitate examinată de Curte¹⁸ evidențiază faptul că conturile naționale constituie un set extrem de complex de statistici economice. Întrucât acestea combină un număr mare de surse de date interne și externe care acoperă diverse aspecte ale economiei pentru a calcula VNB-ul și alți indicatori-cheie, este dificil să se asigure un nivel foarte ridicat de precizie. Manualul privind conturile naționale al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică¹⁹ precizează că „ar fi o iluzie să se creadă că gradul de precizie în ceea ce privește nivelurile PIB-ului este mai mic decât câteva puncte procentuale”. În cazul unora dintre componentele VNB-ului, marja implicită de abatere (eroarea de măsurare) din cifrele estimate poate fi mult mai mare de 0,1 %.

85 În economiile care au un VNB relativ mic în comparație cu media UE, dar care sunt expuse economiei mondiale, pragul de 0,1 % înseamnă efectiv că aproape orice tranzacție financiară sau activitate desfășurată de întreprinderile internaționale de mari dimensiuni ar fi semnificativă. De exemplu, în Malta, pragul de semnificație a fost de 13 milioane de euro în 2019, în timp ce, pentru Germania, acesta a fost de aproape 300 de ori mai mare (3,6 miliarde de euro). Prin urmare, efortul necesar pentru investigarea problemelor care depășesc pragul de semnificație poate fi disproporționat în raport cu resursele disponibile în unele state membre.

86 În răspunsurile lor la sondajul Curții, 85 % din institutele naționale de statistică considerau că 0,1 % reprezenta un prag de semnificație adecvat, în timp ce 11 % îl considerau ca fiind prea scăzut. Cu toate acestea, 39 % dintre respondenți au afirmat că ciclul de verificare a fost parțial eficient (35 %) sau ineficient (4 %). Motivul invocat cel mai frecvent pentru răspuns „parțial eficient” (90 % din cazuri) a fost acela că verificările efectuate de Eurostat au acoperit prea multe probleme cu impact scăzut asupra VNB-ului.

Aplicarea pragului de semnificație

87 Curtea se aștepta ca Eurostat să fi aplicat pragul de semnificație ori de câte ori existau suficiente informații pentru a efectua o evaluare rezonabilă a impactului potențial asupra VNB-ului. Astfel, s-ar evita controale detaliate cu privire la probleme care s-ar putea dovedi lipsite de importanță semnificativă.

88 Conform procedurilor Eurostat, pragul de semnificație ar trebui luat în considerare în mai multe etape ale ciclului de verificare. Statele membre nu au obligația de a întreprinde acțiuni dacă demonstrează că impactul unei probleme nu este semnificativ (a se vedea tabelul 1).

89 Curtea a constatat că, atunci când au întocmit inventarele VNB, institutele naționale de statistică au optat, în general, să prezinte o descriere completă a componentelor VNB-ului, indiferent de importanța lor semnificativă. Întrucât inventarele VNB sunt utilizate de o gamă largă de părți interesate (printre care și Eurostat) care au interese diferite în informațiile prezentate, aceasta reprezintă o abordare rezonabilă pentru a răspunde nevoilor tuturora.

90 Atunci când au analizat inventarele VNB pentru a identifica deficiențe și au solicitat clarificări din partea institutelor naționale de statistică, funcționarii responsabili din cadrul Eurostat nu au ținut seama de importanța semnificativă decât atunci când institutele au furnizat în mod explicit această informație. În cazul celor șase state membre selectate de Curte, funcționarii responsabili au adresat institutelor naționale de statistică peste 1 100 de întrebări pentru a clarifica anumite aspecte în urma analizei lor cu privire la inventarele VNB. Majoritatea acestor întrebări au fost clarificate înainte de a deveni puncte de acțiune, fie pentru că institutele au furnizat informațiile necesare, fie pentru că au dovedit că problema era lipsită de importanță semnificativă. Restul întrebărilor (aproximativ un sfert) au devenit puncte de acțiune, unele dintre acestea fiind transformate în rezerve (a se vedea figura 5).

91 În ceea ce privește punctele de acțiune examinate de Curte, funcționarii responsabili nu au evaluat impactul potențial asupra VNB-ului utilizând informațiile existente din inventarul VNB (cum ar fi importanța semnificativă a componentei în cauză a VNB), informații publice sau alte documente ori rapoarte disponibile la nivelul Eurostat. Procedurile de verificare ale Eurostat nu impuneau funcționarilor responsabili să colecteze în mod sistematic de la institutele naționale de statistică informații preliminare cu privire la impactul preconizat al punctelor de acțiune. Dintre cele șase state membre selectate de Curte, numai Țările de Jos au furnizat acest tip de informații preliminare pentru toate punctele de acțiune, în timp ce alte institute au procedat astfel doar într-un număr foarte limitat de cazuri. Acest lucru se poate explica prin faptul că este dificil să se dovedească fără echivoc impactul unui punct de acțiune înainte să fie rezolvată problema metodologică subiacentă.

92 Pentru a determina dacă aceste estimări preliminare ale impactului potențial au fost fiabile, Curtea a colectat cele mai recente informații disponibile cu privire la estimările finale pentru cele șase state membre. Dintre punctele de acțiune pentru care institutele naționale de statistică au preconizat un impact nesemnificativ, 75 % s-au dovedit a avea, într-adevăr, un impact final sub pragul de semnificație. Acest lucru sugerează că estimările preliminare ofereau un grad ridicat de fiabilitate. În cazurile în care Eurostat a primit astfel de estimări, funcționarii responsabili și-au continuat verificările și au solicitat informații suplimentare până când au considerat că problema metodologică a fost remediată în măsură suficientă și că institutele au furnizat toate informațiile privind impactul final asupra VNB-ului.

93 În cazul celor șase state membre analizate de Curte, Eurostat a aplicat de cele mai multe ori pragul de semnificație în etapa finală a verificărilor sale cu privire la punctele de acțiune, pentru a decide dacă institutele naționale de statistică ar trebui să își revizuiască datele VNB pentru a remedia deficiențele identificate. Această abordare a afectat eficiența ciclului de verificare, întrucât atât Eurostat, cât și institutele au consacrat resurse pentru a soluționa probleme care, potrivit informațiilor preliminare, cel mai probabil erau lipsite de importanță semnificativă.

94 Curtea a analizat mai în profunzime 15 puncte de acțiune, cu sprijinul unor experți independenți. Ea a observat că informațiile de care dispunea Eurostat atunci când a formulat puncte de acțiune (sau la scurt timp după aceea) ar fi permis funcționarilor responsabili să decidă dacă să se aplece asupra problemei. Aceste informații erau disponibile publicului sau erau prezentate în inventarele VNB ori au fost furnizate de institutele naționale de statistică la scurt timp după formularea punctelor de acțiune. În caseta 5 sunt prezentate exemple de puncte de acțiune în care astfel de informații erau ușor accesibile și al căror impact era puțin probabil să fie semnificativ.

95 În răspunsurile la sondajul Curții, majoritatea institutelor naționale de statistică au evaluat volumul de muncă legat de solicitările de clarificări, de punctele de acțiune și de rezervele formulate de Eurostat ca fiind ridicat sau foarte ridicat (a se vedea figura 6).

Impactul final al punctelor de acțiune și al rezervelor

96 Informațiile privind impactul final al punctelor de acțiune și al rezervelor ar permite Eurostat să evalueze eficiența abordării sale în materie de verificare și să ia decizii de management în acest domeniu. Acest lucru ar putea implica ajustarea evaluării riscurilor sau a modului în care este aplicat pragul de semnificație. Curtea a constatat că Eurostat nu elaborase o imagine de ansamblu a impactului punctelor de acțiune asupra VNB-ului. În ceea ce privește rezervele, s-au furnizat informații privind impactul acestora doar pentru un număr limitat de cazuri într-un dosar de sinteză care conținea detalii privind toate rezervele.

97 Curtea a analizat informațiile disponibile cu privire la impactul celor 130 de puncte de acțiune „A” formulate pentru cele șase state membre selectate, precum și cu privire la timpul necesar pentru a le da curs. În urma analizei, a reieșit că cele 106 puncte de acțiune pentru care se cunoștea impactul final au avut un impact median de 0,02 % din VNB și 75 % se situau sub pragul de semnificație. Mai mult de jumătate dintre cele 130 de puncte de acțiune au avut nevoie de cel puțin doi ani pentru a fi închise, iar 24 erau încă deschise, la momentul auditului, sub formă de rezerve. Acest lucru sugerează că punctele de acțiune au necesitat eforturi semnificative din partea institutelor naționale de statistică. În figura 7 se prezintă impactul celor 106 puncte de acțiune pentru care era disponibilă această informație la momentul auditului, precum și timpul care a fost necesar pentru a le da curs.

98 Eurostat ține o listă a problemelor care au fost considerate ca fiind lipsite de importanță semnificativă în timpul ciclurilor de verificare (rezultate din întrebări adresate și puncte de acțiune sau rezerve formulate). El impune statelor membre să revizuiască această listă în fiecare ciclu de verificare, verificând, pentru fiecare problemă, dacă impactul potențial continuă să fie sub pragul de semnificație. Această sarcină poate reprezenta o povară suplimentară pentru institutele naționale de statistică, întrucât acestea trebuie să actualizeze informații referitoare la probleme care fuseseră considerate anterior ca fiind lipsite de importanță semnificativă. În aprilie 2022, în urma auditului Curții, Eurostat a luat măsuri pentru a reduce numărul de probleme de pe această listă și pentru a simplifica procesul de eliminare a problemelor de pe listă în ciclurile de verificare viitoare.

99 Analiza Curții cu privire la impactul celor 39 de rezerve care au fost retrase până la sfârșitul exercițiului 2021 (din totalul de 300 de rezerve) arată că 41 % au avut un impact nesemnificativ și că valoarea mediană a impactului a fost de 0,15 %. Această constatare sugerează că rezervele tind să vizeze probleme cu un impact ușor mai ridicat decât punctele de acțiune care au fost închise în timpul ciclului de verificare.

Ineficiențe în ciclul de verificare legate de instrumentele utilizate pentru documentare

100 Curtea a analizat instrumentele pe care le-a utilizat Eurostat pentru documentarea verificărilor sale cu scopul de a evalua dacă acestea au facilitat ciclul de verificare și examinarea rezultatelor acestuia în vederea îmbunătățirii eficienței și a limitării sarcinii administrative.

101 Curtea a constatat că institutele naționale de statistică prezentaseră informațiile-cheie în vederea analizării lor de către Eurostat în mai multe tipuri de documente, utilizând modele în Microsoft Word și în Excel. Funcționarii responsabili din cadrul Eurostat au documentat verificările în fișiere Word și Excel și au comunicat prin e-mail cu institutele naționale de statistică referitor la întrebări, puncte de acțiune și rezerve și pentru a asigura o urmărire a activităților desfășurate de acestea.

102 Numărul foarte mare de documente și de instrumente a creat un sistem complex care presupunea că funcționarii responsabili trebuiau să țină evidența tuturor informațiilor relevante referitoare la țările sau la problemele de care erau responsabili și să le actualizeze. În consecință, era dificil pentru evaluatori, auditori interni/externi și alți membri ai personalului Eurostat să identifice și să analizeze informațiile relevante fără să îi consulte pe funcționarii responsabili. Deși au fost utilizate modele pentru a asigura o abordare consecventă, Curtea a identificat mai multe diferențe în modul în care institutele naționale de statistică comunicau informațiile relevante și în modul în care funcționarii responsabili din cadrul Eurostat își documentau activitatea (a se vedea caseta 6). Acest lucru subminează eficiența și consecvența examinării interne efectuate de Eurostat.

103 Funcționarii responsabili din cadrul Eurostat au trebuit să clarifice cu institutele naționale de statistică o serie de aspecte care nu ar fi fost necesare dacă s-ar fi utilizat un instrument mai standardizat, sprijinit de un sistem informatic integrat, adaptat în mod special pentru verificările referitoare la VNB. Un alt dezavantaj al instrumentelor utilizate de Eurostat constă în faptul că acestea ofereau posibilități limitate în ceea ce privește verificările automatizate și mesajele de reamintire legate de urmărirea măsurilor luate pentru a da curs punctelor de acțiune. Curtea a constatat că funcționarii responsabili din cadrul Eurostat nu dispuneau de o abordare comună în ceea ce privește trimiterea de mesaje de reamintire către institutele naționale de statistică, ceea ce ar fi putut îmbunătăți transmiterea la timp a informațiilor, dat fiind că termenele nu au fost întotdeauna respectate.

104 Ineficiențele legate de instrumentele de documentare afectează respectarea termenelor în cadrul activității de verificare, deoarece este nevoie de timp pentru a se efectua verificări manuale, pentru a se trimite mesaje de reamintire, pentru a găsi informații relevante atunci când se examinează punctele de acțiune etc. În consecință, se pot înregistra întârzieri în soluționarea punctelor de acțiune și în efectuarea revizuirilor necesare ale datelor VNB.

Concluzii și recomandări

105 Ciclul 2016‑2019 de verificare a venitului național brut (VNB) a fost marcat de introducerea unui nou cadru contabil pentru conturile naționale (SEC 2010) și de o modificare semnificativă a abordării în materie de verificare a Eurostat. Pentru prima dată, această abordare s-a bazat pe o evaluare formalizată a riscurilor și a implicat aplicarea unui prag de semnificație. Aceste schimbări au ajutat Eurostat să identifice și să atenueze riscurile care există pentru compilarea datelor VNB, concentrându-și verificările pe problemele cele mai importante. Eurostat nu a valorificat însă la maximum aceste noi elemente ale ciclului de verificare pentru a direcționa mai bine eforturile depuse de Eurostat și de institutele naționale de statistică pentru a soluționa în timp util problemele cu grad mai ridicat de risc.

106 Curtea a constatat că evaluarea riscurilor efectuată de Eurostat a fost bine concepută și că aceasta a condus la identificarea problemelor cu grad ridicat de risc care afectează compilarea VNB-ului. Eurostat nu a valorificat însă la maximum rezultatele pentru a acorda prioritate verificărilor pentru problemele transversale și pentru statele membre cu grad ridicat de risc. Verificările directe au fost efectuate în funcție de nivelul de risc atribuit fiecărui stat membru, dar au existat cazuri în care funcționarii responsabili au verificat domenii care nu fuseseră selectate în urma evaluării riscurilor și nu au documentat ce anume justifica o astfel de verificare. Eurostat nu a stabilit în funcție de risc nivelul de prioritate al punctelor de acțiune și nu a indicat acest nivel institutelor naționale de statistică. Din această cauză, crește riscul ca problemele metodologice cu un impact mai mare să fie tratate după problemele cu un impact mai scăzut, ceea ce afectează previzibilitatea contribuțiilor statelor membre la bugetul UE (a se vedea punctele 36-59).

Recomandarea 1 – Prioritizarea în mai mare măsură a problemelor cu grad ridicat de risc

Comisia ar trebui, prin intermediul Eurostat:

1. atunci când există numeroase probleme transversale de soluționat, să acorde prioritate activităților care abordează problemele transversale cele mai susceptibile să aibă un impact foarte ridicat în majoritatea statelor membre, iar problemele cu un impact potențial mai redus ar trebui să fie tratate mai târziu în ciclul de verificare sau în ciclurile viitoare;
2. să prioritizeze în mod sistematic verificările referitoare la statele membre cu grad ridicat de risc, asigurându-se că acestea sunt efectuate cât mai devreme posibil în ciclul de verificare;
3. să documenteze mai bine motivele invocate pentru selectarea domeniilor în vederea verificării directe în cazurile care implică o reflecție calitativă și să analizeze aceste motive pentru a determina dacă în evaluarea riscurilor existentă ar trebui să fie incluse eventuale criterii relevante suplimentare;
4. să analizeze, în cooperare cu institutele naționale de statistică, modalitățile prin care se poate îmbunătăți prioritizarea activităților privind punctele de acțiune, ținând seama de nivelul de risc al acestora.

Data-țintă pentru punerea în aplicare a recomandării: 2025 (când începe ciclul de verificare ulterior ciclului 2020‑2024).

107 În general, Eurostat a sprijinit în mod adecvat institutele naționale de statistică în eforturile lor de soluționare a problemelor transversale cu grad ridicat de risc, deși, în două cazuri, orientările necesare au fost puse la dispoziție cu întârziere. Problema cu risc ridicat a globalizării a reprezentat cea mai importantă problemă transversală pentru ciclul de verificare 2016‑2019. Eurostat a lansat mai multe inițiative în domeniul globalizării, dar nu a reacționat în timp util la această problemă emergentă și a limitat perioada de aplicare a rezervei transversale corespunzătoare fără a dispune de dovezi suficiente cu privire la impactul său potențial. Prin urmare, nu există o asigurare rezonabilă cu privire la impactul globalizării asupra datelor VNB aferente anilor dinainte de 2018. În legătură cu această chestiune, Curtea a recomandat, în Raportul anual pe 2020, că, în cazul în care impactul eliminării rezervei referitoare la globalizare ar diferi considerabil între statele membre, Comisia ar trebui să reevalueze calitatea datelor VNB din anii precedenți (a se vedea punctele 60-75).

Recomandarea 2 – Ameliorarea promptitudinii cu care se oferă sprijin statelor membre și o mai bună justificare a deciziilor de a limita perioada de aplicare a rezervelor

Comisia ar trebui, prin intermediul Eurostat:

1. să reacționeze rapid atunci când se identifică o nouă problemă cu grad ridicat de risc, oferind în timp util orientări și sprijin institutelor naționale de statistică;
2. atunci când trebuie luată o decizie de a limita perioada de aplicare pentru viitoare rezerve, să efectueze o analiză solidă a raportului cost-eficacitate pe baza unor informații cantitative și/sau calitative suficiente și a nivelului de risc specific atribuit fiecărui stat membru în cauză.

Data-țintă pentru punerea în aplicare a recomandării: 2025 (când începe ciclul de verificare ulterior ciclului 2020‑2024).

108 Ciclul de verificare a fost, per ansamblu, finalizat așa cum era prevăzut, în 2019. Comisia a furnizat în timp util statelor membre informații cu privire la ajustările rezultate în urma verificărilor referitoare la VNB, având în vedere modificările legislative recente care prelungesc termenul pentru punerea la dispoziție a contribuțiilor la bugetul UE. Acest lucru permite o planificare bugetară mai eficace la nivel național (a se vedea punctele 76-81).

109 Cu toate acestea, multe probleme erau încă deschise, sub formă de rezerve, la sfârșitul ciclului, ceea ce ar putea afecta contribuțiile viitoare ale statelor membre. Deși a urmărit să își direcționeze verificările utilizând un prag de semnificație, Eurostat a verificat numeroase probleme care s-au dovedit a avea un impact scăzut asupra VNB-ului. Se mai pot realiza progrese în ceea ce privește utilizarea informațiilor disponibile cu privire la impactul potențial, pentru ca astfel de probleme să poată fi soluționate într-o etapă mai timpurie. În plus, ciclul de verificare era afectat de ineficiențe legate de instrumentele utilizate pentru documentarea verificărilor (a se vedea punctele 82-104).

Recomandarea 3 – Îmbunătățirea în continuare a eficienței ciclului de verificare

Comisia ar trebui, prin intermediul Eurostat:

1. să analizeze în ce măsură este adecvat nivelul actual al pragului de semnificație, pe baza experienței cu formularea și închiderea/retragerea punctelor de acțiune și a rezervelor pentru ciclul de verificare 2016‑2019;
2. să analizeze, în cooperare cu institutele naționale de statistică, modalitățile prin care conceptul de prag de semnificație, inclusiv impactul potențial asupra VNB-ului, acolo unde este cazul, poate fi mai bine integrat în activitățile privind punctele de acțiune. Acest concept ar trebui aplicat cât mai curând posibil în procesul de verificare pentru a închide punctele de acțiune;
3. să analizeze posibilitatea de a îmbunătăți instrumentele existente sau de a introduce noi instrumente informatice pentru a permite monitorizarea integrată și în timp real a tuturor informațiilor relevante privind inventarele VNB, verificările care au fost planificate și finalizate, punctele de acțiune și rezervele (în vederea utilizării de către funcționarii responsabili din cadrul Eurostat și de către conducere, precum și, după caz, de către personalul institutelor naționale de statistică).

Data-țintă pentru punerea în aplicare a recomandării: 2025 (când începe ciclul de verificare ulterior ciclului 2020‑2024).

Prezentul raport a fost adoptat de Camera V, condusă de domnul Jan Gregor, membru al Curții de Conturi, la Luxemburg, în ședința sa din 26 octombrie 2022.

Anexe

Anexa I – Contribuțiile bazate pe VNB ale statelor membre la bugetul UE pentru 2021 (în miliarde de euro)

Anexa II – Principalele procese în calcularea resursei proprii bazate pe VNB

Anexa III – Calendarul orientativ pentru ciclul de verificare 2016‑2019 al Eurostat

Anexa IV – Lista problemelor transversale cu grad ridicat de risc

Anexa V – Rezerve transversale

Acronime

DG BUDG: Direcția Generală Buget din cadrul Comisiei Europene

Eurostat: Oficiul de Statistică al Uniunii Europene

GIAQ: chestionar de evaluare a inventarului VNB (GNI Inventory Assessment Questionnaire)

PIB: produs intern brut

SEC: Sistemul european de conturi

TVA: taxă pe valoarea adăugată

VNB: venit național brut

Glosar

Chestionar de evaluare a inventarului VNB: listă de verificare utilizată de Eurostat cu scopul de a asigura coerența informațiilor pe care le utilizează pentru a evalua fiabilitatea, comparabilitatea și exhaustivitatea estimărilor realizate de statele membre privind PIB și VNB.

Chestionar referitor la VNB: chestionar anual transmis către Eurostat și conținând datele VNB ale statelor membre pentru anul precedent și eventualele modificări aduse cifrelor pentru anii anteriori.

Ciclu de verificare a VNB-ului: verificarea surselor și a metodelor statistice utilizate pentru a calcula VNB-ul pentru o anumită perioadă.

Comitetul VNB: organism format din reprezentanți ai statelor membre și prezidat de un reprezentant al Comisiei, care a existat până în 2019 și a sprijinit Comisia în activitatea sa de verificare a VNB-ului și în exercitarea competențelor sale de executare.

Comparație între țări: analiza comparativă detaliată a soluțiilor adoptate de statele membre pentru a rezolva o problemă comună tuturor acestora.

Conturi naționale: set de statistici care oferă informații cu privire la activitatea economică a unei țări.

Grupul de experți VNB: organism format din reprezentanți ai statelor membre și prezidat de un reprezentant al Comisiei, care a preluat unele atribuții de la Comitetul VNB în 2019.

Inventar VNB: lista procedurilor, a statisticilor și a altor elemente utilizate pentru calcularea VNB-ului.

Prag de semnificație: limită utilizată de Eurostat pentru a decide cu privire la importanța semnificativă a problemelor de conformitate sau de calitate detectate în cursul verificărilor sale cu privire la VNB.

Problemă transversală: aspect al conturilor naționale pe care Eurostat îl consideră problematic în toate statele membre.

Produs intern brut: o măsură standard a prosperității unei țări, exprimată prin valoarea monetară a tuturor bunurilor și serviciilor produse într-o anumită perioadă de timp (de regulă, un an) în cadrul economiei țării respective.

Revizuire de referință: modificări aduse conturilor naționale pentru a încorpora noi surse de date și schimbările majore apărute în metodologia statistică.

Rezervă privind VNB: punct cu privire la care Comisia a informat un stat membru că sunt necesare modificări ale metodologiei pe care o utilizează pentru compilarea cifrelor referitoare la VNB. Rezervele diferă de punctele de acțiune prin aceea că datele VNB în cauză pot fi revizuite după data-limită de patru ani stabilită în legislație.

Rezervă transversală: rezervă referitoare la VNB care privește o problemă transversală și necesită o analiză comparativă a soluțiilor adoptate de statele membre.

Tabel al procesului VNB: modalitate de prezentare a informațiilor numerice cu privire la fiecare etapă a procesului de compilare a VNB-ului, de la surse statistice până la conturile naționale finale.

Venit național brut: măsură standard a prosperității unei țări, bazată pe veniturile încasate din surse interne și din străinătate.

Răspunsurile Comisiei

https://www.eca.europa.eu/ro/Pages/DocItem.aspx?did=62634

Calendar

https://www.eca.europa.eu/ro/Pages/DocItem.aspx?did=62634

Echipa de audit

Rapoartele speciale ale Curții de Conturi Europene prezintă rezultatele auditurilor sale cu privire la politicile și programele UE sau la diverse aspecte legate de gestiune aferente unor domenii bugetare specifice. Curtea de Conturi Europeană selectează și concepe aceste sarcini de audit astfel încât impactul lor să fie maxim, luând în considerare riscurile la adresa performanței sau a conformității, nivelul de venituri sau de cheltuieli implicat, evoluțiile viitoare și interesul politic și public.

Acest audit al performanței a fost efectuat de Camera de audit V – Finanțarea și administrarea Uniunii, condusă de domnul Jan Gregor, membru al Curții de Conturi Europene. Auditul a fost condus de domnul Marek Opioła, membru al Curții de Conturi Europene, sprijinit de: Kinga Wisniewska‑Danek, șefă de cabinet, și de Bernard Witkos, atașat în cadrul cabinetului; Alberto Gasperoni, manager principal; Diana Voinea, coordonatoare; Mircea‑Cristian Martinescu și Anthony Balbi, auditori. Alexandra Mazilu și Jesús Nieto Muñoz au asigurat sprijin grafic.

De la stânga la dreapta: Alberto Gasperoni, Kinga Wisniewska‑Danek, Marek Opioła, Diana Voinea, Bernard Witkos, Anthony Balbi.

Note

¹ Regulamentul (UE) nr. 549/2013.

² Articolul 5 din Regulamentul (UE) 2019/516.

³ Articolul 5 alineatul (2) litera (b) din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1287/2003.

⁴ Articolul 10b alineatul (5) din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 609/2014.

⁵ Articolul 10b alineatul (4) din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 609/2014.

⁶ Articolul 2 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2019/516.

⁷ Punctele 4.18, 3.21 și 3.9 din rapoartele anuale pe 2018, 2019 și, respectiv, 2020.

⁸ Raportul special nr. 11/2013: „Ameliorarea calității datelor privind venitul național brut (VNB): o abordare mai structurată și mai bine direcționată ar îmbunătăți eficacitatea verificării realizate de Comisie”.

⁹ Regulamentul (CE) nr. 2223/96.

¹⁰ ESA 2010 implementation.

¹¹ A Harmonised European Revision Policy for Macroeconomic Statistics, Comitetul pentru statistici monetare, financiare și referitoare la balanța de plăți.

¹² Recomandarea 4 din Raportul special nr. 11/2013.

¹³ Punctul 3.11 din Raportul anual pe 2020.

¹⁴ Comisia Europeană, Note for the file, GNI reservation on Globalisation, 24.9.2020.

¹⁵ Regulamentul (UE, Euratom) 2016/804.

¹⁶ Regulamentul (UE, Euratom) 2022/615.

¹⁷ Punctul 13 din Avizul nr. 2/2021.

¹⁸ Printre principalele studii și lucrări analizate se numără: Understanding National Accounts, OCDE, 2006 și 2014; Independent review of UK economic statistics, C. Bean, 2015; Documentation of statistics for National Accounts 2020, institutul național de statistică din Danemarca; Quality Dimensions of the Australian National Accounts, Australian Bureau of Statistics, 2007; Assessing Accuracy and Reliability: A Note Based on Approaches Used in National Accounts and Balance of Payments Statistics, document de lucru al FMI, 2002; Statistical quality by design: certification, rules and culture, institutul național de statistică din Țările de Jos, 2018.

¹⁹ Understanding National Accounts, Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, 2014.

Contact

CURTEA DE CONTURI EUROPEANĂ
12, rue Alcide De Gasperi
1615 Luxembourg
LUXEMBOURG

Tel. +352 4398-1
Întrebări: eca.europa.eu/ro/Pages/ContactForm.aspx
Website: eca.europa.eu
Twitter: @EUAuditors

Numeroase alte informații despre Uniunea Europeană sunt disponibile pe internet pe serverul Europa (https://europa.eu).

Luxemburg: Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, 2022

PDF	ISBN 978-92-847-9019-7	ISSN 1977-5806	doi:10.2865/904109	QJ-AB-22-024-RO-N
HTML	ISBN 978-92-847-9011-1	ISSN 1977-5806	doi:10.2865/214888	QJ-AB-22-024-RO-Q

DREPTURI DE AUTOR

© Uniunea Europeană, 2022

Politica Curții de Conturi Europene referitoare la reutilizare este definită în Decizia nr. 6-2019 a Curții de Conturi Europene privind politica în materie de date deschise și reutilizarea documentelor.

Cu excepția cazului în care se precizează altceva (de exemplu, într-o mențiune separată indicând drepturile de autor), conținutul elaborat de Curtea de Conturi Europeană pentru care UE deține drepturile de autor face obiectul licenței Creative Commons Atribuire 4.0 Internațional (CC BY 4.0). Prin urmare, ca regulă generală, reutilizarea este autorizată cu condiția menționării adecvate a autorilor și a indicării eventualelor modificări. Reutilizatorul conținutului elaborat de Curtea de Conturi Europeană nu poate altera sensul sau mesajul inițial. Curtea de Conturi Europeană nu răspunde pentru eventualele consecințe ale reutilizării.

Este necesar să obțineți o permisiune suplimentară în cazul în care un anumit conținut prezintă persoane fizice ce pot fi identificate, de exemplu în cazul fotografiilor în care apar membri ai personalului Curții de Conturi Europene sau în cazul în care conținutul include lucrări ale unor terți.

Dacă se obține o astfel de permisiune, ea anulează și înlocuiește permisiunea de natură generală menționată mai sus și va indica în mod clar eventualele restricții de utilizare.

Pentru a utiliza sau a reproduce un conținut pentru care UE nu deține drepturile de autor, poate fi necesar să obțineți o permisiune în acest sens direct de la titularii drepturilor de autor.

Simbolurile din caseta 5: pentru această casetă, s-au utilizat resurse de pe site-ul Flaticon.com. © Freepik Company S.L. Toate drepturile rezervate.

Programele informatice sau documentele care fac obiectul unor drepturi de proprietate industrială, cum ar fi brevetele, mărcile, desenele și modelele înregistrate, logourile și denumirile, sunt excluse din politica Curții de Conturi Europene referitoare la reutilizare.

Familia site-urilor instituționale ale Uniunii Europene care sunt incluse în domeniul europa.eu oferă linkuri către site-uri terțe. Deoarece Curtea de Conturi Europeană nu are control asupra acestor site-uri, sunteți încurajați să verificați politica aplicată de ele în ceea ce privește respectarea vieții private și drepturile de autor.

Utilizarea logoului Curții de Conturi Europene

Logoul Curții de Conturi Europene nu poate fi utilizat fără acordul prealabil al Curții de Conturi Europene.

CONTACTAȚI UE

În persoană
În întreaga Uniune Europeană există sute de centre Europe Direct. Puteți găsi adresa centrului cel mai apropiat de dumneavoastră online (european-union.europa.eu/contact-eu/meet-us_ro).

La telefon sau în scris
Europe Direct este un serviciu care vă răspunde la întrebările privind Uniunea Europeană. Puteți accesa acest serviciu:

• apelând numărul gratuit: 00 800 6 7 8 9 10 11 (unii operatori pot taxa aceste apeluri);
• apelând numărul standard: +32 22999696;
• folosind formularul: european-union.europa.eu/contact-eu/write-us_ro.

GĂSIȚI INFORMAȚII DESPRE UE

Online
Informații despre Uniunea Europeană în toate limbile oficiale ale UE sunt disponibile pe site-ul Europa (european-union.europa.eu).

Publicații ale UE
Puteți vizualiza sau comanda publicații ale UE la op.europa.eu/ro/publications. Mai multe exemplare ale publicațiilor gratuite pot fi obținute contactând Europe Direct sau centrul dumneavoastră local de documentare (european-union.europa.eu/contact-eu/meet-us_ro).

Dreptul UE și documente conexe
Pentru accesul la informații juridice din UE, inclusiv la ansamblul legislației UE începând din 1951 în toate versiunile lingvistice oficiale, accesați site-ul EUR-Lex (eur-lex.europa.eu).

Date deschise ale UE
Portalul data.europa.eu oferă acces la seturile de date deschise ale instituțiilor, organismelor și agențiilor UE. Aceste date pot fi descărcate și reutilizate gratuit, atât în scopuri comerciale, cât și necomerciale. Portalul oferă, de asemenea, acces la o multitudine de seturi de date din țările europene.