Integrarea perspectivei de gen în bugetul UE: este timpul ca vorbele să se transforme în fapte

Sinteză

I

Egalitatea de gen este una dintre valorile fundamentale ale Uniunii Europene şi este recunoscută pe scară largă ca o forţă motrice importantă a creşterii economice. “Integrarea perspectivei de gen” înseamnă promovarea activă a egalităţii între femei şi bărbaţi în toate etapele şi în toate domeniile elaborării şi ale implementării politicilor. Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene asigură baza necesară pentru integrarea perspectivei de gen, obligând UE să promoveze egalitatea între bărbaţi şi femei în toate acţiunile sale.

II

Comisia s-a angajat să aplice integrarea perspectivei de gen, iar Parlamentul European şi Consiliul au subliniat că este necesar ca UE să îşi îndeplinească angajamentele asumate la nivel înalt în materie. La negocierea cadrelor financiare multianuale (CFM) pentru perioada 2014‑2020 şi 2021‑2027, cele trei instituţii au convenit asupra importanţei pe care o are luarea în considerare a egalităţii de gen în procesul de întocmire a bugetului UE.

III

Auditul Curţii ţine seama de interesul exprimat de părţi interesate importante din domeniu şi este deosebit de relevant în acest moment deoarece Comisia a publicat recent o nouă strategie privind egalitatea de gen. Acest audit soseşte la momentul potrivit şi pentru că în cadrul noului CFM 2021‑2027 şi al instrumentului Next Generation EU se va cheltui un volum important de fonduri UE.

IV

Curtea a evaluat dacă integrarea perspectivei de gen fusese aplicată în bugetul UE începând cu 2014 pentru a se promova egalitatea între femei şi bărbaţi. În special, s-a evaluat în ce măsură era adecvat cadrul Comisiei pentru sprijinirea integrării perspectivei de gen, dacă ciclul bugetar al UE lua în considerare egalitatea de gen şi dacă acest aspect fusese integrat în cinci programe de finanţare ale UE selectate, şi anume în trei dintre cele cinci fonduri structurale şi de investiţii europene, în Fondul european de garantare agricolă şi în programul Erasmus+. Împreună, acestea reprezintă 66 % din CFM 2014‑2020. Au fost analizate, de asemenea, unele dintre principalele propuneri de finanţare ale Comisiei legate de CFM 2021‑2027 şi de instrumentul Next Generation EU.

V

Potrivit concluziilor Curţii, Comisia nu s-a ridicat deocamdată la înălţimea angajamentului său de a asigura integrarea perspectivei de gen în bugetul UE. Curtea a constatat că strategia Comisiei privind egalitatea de gen nu a promovat suficient utilizarea integrării perspectivei de gen şi că, deşi consolidat, cadrul său instituţional nu sprijinea încă pe deplin integrarea perspectivei de gen. S-a observat că ciclul bugetar al UE nu a ţinut seama în mod adecvat de egalitatea de gen. Comisia nu a acordat suficientă atenţie analizei de gen a politicilor şi a programelor examinate de Curte. Aceasta a utilizat într-o măsură limitată date defalcate pe sexe şi indicatori de acest tip şi a publicat puţine informaţii cu privire la impactul de ansamblu al bugetului UE asupra egalităţii de gen. Totuşi, în domeniile în care existau cerinţe legale stabilite în detaliu, acest lucru a facilitat integrarea egalităţii de gen în programe.

VI

Curtea recomandă Comisiei:

• să consolideze cadrul instituţional pentru sprijinirea integrării perspectivei de gen;
• să efectueze analize de gen ale nevoilor şi ale impacturilor şi să îşi actualizeze orientările privind o mai bună legiferare;
• să colecteze, să analizeze şi să raporteze sistematic datele existente defalcate pe sexe pentru programele de finanţare ale UE;
• să utilizeze obiective şi indicatori legaţi de gen pentru a monitoriza progresele;
• să dezvolte un sistem de urmărire a fondurilor alocate şi utilizate pentru sprijinirea egalităţii de gen şi să raporteze anual cu privire la rezultatele obţinute în ceea ce priveşte egalitatea de gen;
• să evalueze dacă planurile de redresare şi rezilienţă ale statelor membre abordează egalitatea de gen şi să raporteze cu privire la această chestiune.

Introducere

Egalitatea de gen şi creşterea economică

01

Egalitatea de gen este una dintre valorile fundamentale ale Uniunii Europene, astfel cum se prevede la articolele 2 şi 3 din Tratatul privind Uniunea Europeană. Acest concept se referă la principiul conform căruia femeile şi bărbaţii ar trebui să aibă aceleaşi drepturi, responsabilităţi şi şanse. Prezentul raport face referire la „femei” şi „bărbaţi”, aceştia fiind termenii utilizaţi în tratatele UE. Recunoaştem însă că identităţile de gen nu se limitează la aceşti doi descriptori.

02

Egalitatea de gen este recunoscută pe scară largă ca o forţă motrice importantă a creşterii economice¹. Strategia Comisiei privind egalitatea de gen pentru perioada 2020‑2025² constată că „egalitatea de gen creează locuri de muncă în plus şi generează un spor de productivitate”, citând un studiu al Institutului European pentru Egalitatea de Şanse între Femei şi Bărbaţi (EIGE)³. Acest studiu estimează că îmbunătăţirea egalităţii de gen ar putea duce la o creştere a PIB-ului UE pe cap de locuitor situată între 6,1 % şi 9,6 % până în 2050, cu un impact potenţial asupra PIB-ului în anumite state membre ale UE de până la 12 % până în 2050. A se vedea figura 1.

03

Studiile privind efectele crizei provocate de pandemia de COVID-19 efectuate pentru Comisie⁴ indică faptul că femeile sunt afectate în mod disproporţionat din punct de vedere economic. Parlamentul European⁵ recunoaşte că pandemia a exacerbat inegalităţile structurale de gen existente şi a pledat în favoarea utilizării unei abordări integratoare a egalităţii de gen şi a integrării dimensiunii de gen în buget în cazul măsurilor de redresare luate în urma pandemiei de COVID-19, precum şi în favoarea aplicării învăţămintelor desprinse cu privire la efectele negative ale crizelor economice anterioare asupra egalităţii de gen.

04

Mai multe studii⁶ au concluzionat că sprijinul pentru drepturi egale a scăzut în unele ţări în ultimii ani. Comisia descrie progresele înregistrate în direcţia unei egalităţi de gen depline ca fiind „lente”: „[î]n clasamentul privind indicele egalităţii de gen al UE pentru 2019”, afirma Comisia, „statele membre au obţinut, în medie, 67,4 din 100 de puncte, rezultat care s-a îmbunătăţit cu doar 5,4 puncte faţă de cel din 2005”⁷. Totuşi, situaţia variază semnificativ între statele membre⁸. Indicele egalităţii de gen compilat de EIGE măsoară egalitatea de gen în şase domenii: muncă, instruire, poziţii de putere, bani, sănătate şi timpul alocat diferitor sarcini. Comisia⁹ a subliniat faptul că piaţa forţei de muncă este unul dintre principalele domenii în care se manifestă inegalitatea de gen. Aceasta a remarcat că, în 2017, participarea femeilor pe piaţa forţei de muncă din UE a fost cu aproximativ 11,5 puncte procentuale mai redusă decât cea a bărbaţilor, iar salariul mediu al femeilor a fost cu aproximativ 16 % mai mic.

Integrarea perspectivei de gen: un mijloc de atingere a egalităţii de gen

05

Integrarea perspectivei de gen este un mijloc de obţinere a egalităţii de gen. Ideea care stă la baza acestei abordări este simplă: egalitatea între femei şi bărbaţi trebuie promovată în mod activ în toate etapele elaborării şi implementării politicilor, inclusiv în domenii care pot părea că nu au legătură cu această problematică. Abordarea se axează pe procesele şi pe practicile organizaţionale din toate domeniile administraţiei şi politicilor publice şi vizează eliminarea prejudecăţilor de gen. Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) recomandă ca integrarea perspectivei de gen să fie adoptată în paralel cu acţiuni specifice şi direcţionate de promovare a egalităţii de gen¹⁰.

06

Integrarea perspectivei de gen poate fi implementată printr-o combinaţie de metode şi instrumente. Analizele de gen reprezintă un instrument-cheie pe tot parcursul ciclului de elaborare a politicilor. Aceste analize sunt utilizate pentru a se identifica diferenţele care există între femei şi bărbaţi în ceea ce priveşte condiţiile şi nevoile (evaluarea nevoilor de gen), precum şi pentru a se estima consecinţele unei politici sau ale unui program asupra femeilor şi a bărbaţilor (evaluări ale impactului de gen, realizate ex ante şi ex post). Monitorizarea şi evaluarea dimensiunii de gen trebuie să aibă loc pe baza unor obiective şi indicatori clari legaţi de gen, care să permită urmărirea progreselor înregistrate în vederea atingerii acestora. Analizele de gen, precum şi monitorizarea şi evaluarea dimensiunii de gen necesită colectarea şi analizarea sistematică a unor date fiabile defalcate pe sexe¹¹.

07

Integrarea dimensiunii de gen în buget înseamnă aplicarea unei abordări integratoare a egalităţii de gen la toate nivelurile procesului bugetar. În acest scop se utilizează instrumentele descrise mai sus, urmărindu-se introducerea de modificări la nivelul cheltuielilor şi al veniturilor publice pentru a se compensa inegalităţile.

Angajamentul UE de a promova integrarea perspectivei de gen

08

Articolul 8 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene stabileşte obligaţia UE de a promova egalitatea între bărbaţi şi femei în toate acţiunile sale, reprezentând astfel baza pentru integrarea perspectivei de gen.

09

UE s-a angajat, de asemenea, să aplice integrarea perspectivei de gen în Declaraţia şi Platforma de acţiune ale ONU adoptate la Beijing în 1995, precum şi în cadrul obiectivelor de dezvoltare durabilă (ODD) ale ONU, adoptate în 2015. Egalitatea de gen face obiectul unui ODD specific, „Realizarea egalităţii de gen şi emanciparea tuturor femeilor şi fetelor” (ODD 5). Această chestiune prezintă importanţă şi ca aspect transversal pentru realizarea tuturor celorlalte ODD.

10

Parlamentul European şi Consiliul au subliniat în mod repetat necesitatea ca UE să îşi îndeplinească angajamentele la nivel înalt privind integrarea perspectivei de gen şi au manifestat un sprijin puternic pentru aceasta în cadrul financiar multianual (CFM) şi în bugetul UE. La negocierea CFM 2014‑2020, Parlamentul European, Consiliul şi Comisia au căzut de acord să aplice, acolo unde era cazul, „elemente referitoare la egalitatea de gen” în cadrul procedurilor bugetare legate de CFM 2014‑2020¹². Această abordare a fost reafirmată pentru CFM 2021‑2027 şi pentru instrumentul Next Generation EU. În iulie 2020¹³, Consiliul European a concluzionat că CFM 2021‑2027 ar trebui să promoveze egalitatea de şanse prin integrarea perspectivei de gen.

11

Figura 2 conţine o trecere în revistă a principalelor rezoluţii şi concluzii adoptate de Parlamentul European şi, respectiv, de Consiliu în legătură cu egalitatea de gen şi integrarea perspectivei de gen începând din 2014.

Angajamentul şi responsabilităţile Comisiei în ceea ce priveşte integrarea perspectivei de gen

12

În 1996, Comisia şi-a oficializat propriul angajament de integrare a dimensiunii de gen prin comunicarea intitulată Incorporating Equal Opportunities for Women and Men into all Community Policies and Activities (Integrarea egalităţii de şanse pentru femei şi bărbaţi în toate politicile şi activităţile comunitare)¹⁴, în care se afirma că luarea în considerare sistematică a diferenţelor dintre condiţiile, situaţiile şi nevoile femeilor şi cele ale bărbaţilor în cadrul tuturor politicilor şi acţiunilor comunitare este caracteristica fundamentală a principiului „integrării” adoptat de Comisie.

13

Din 1996, Comisia şi-a dezvoltat angajamentul faţă de integrarea perspectivei de gen, cu diferite departamente implicate în aplicarea acestei abordări. A se vedea figura 3.

14

EIGE este o agenţie a UE creată pentru a promova egalitatea de gen. Activităţile sale operaţionale au fost demarate în 2010 şi, din 2011, EIGE funcţionează sub responsabilitatea Direcţiei Generale Justiţie şi Consumatori (DG JUST). Printre sarcinile EIGE se numără furnizarea de expertiză privind integrarea perspectivei de gen în toate organismele UE şi elaborarea de instrumente care să sprijine integrarea egalităţii de gen în toate politicile UE.

Sfera şi abordarea auditului

15

În cadrul acestui audit, Curtea a urmărit să evalueze dacă integrarea perspectivei de gen a fost aplicată în bugetul UE între 2014 şi februarie 2021. Auditul ţine seama de interesul exprimat de părţi interesate importante din domeniu şi este deosebit de relevant în acest moment deoarece Comisia a publicat recent o nouă strategie privind egalitatea de gen. Acest audit soseşte la momentul potrivit şi pentru că în cadrul noului CFM 2021‑2027 şi al instrumentului Next Generation EU se va cheltui un volum important de fonduri UE.

16

Curtea a evaluat în ce măsură era adecvat cadrul Comisiei de promovare a egalităţii de gen prin integrarea perspectivei de gen în bugetul UE. Acest cadru includea documentul intitulat Strategic Engagement for Gender Equality 2016‑2019 şi cadrul instituţional al Comisiei¹⁵ din perioada 2014‑2019. Curtea a analizat, de asemenea, rolurile şi responsabilităţile Comisiei 2019‑2024¹⁶, precum şi noua strategie privind egalitatea de gen pentru perioada 2020‑2025.

17

S-a evaluat, de asemenea, dacă egalitatea de gen fusese luată în considerare în mod adecvat în ciclul bugetar al UE. Curtea s-a concentrat asupra CFM 2014‑2020, inclusiv asupra bugetelor anuale separate ale UE din perioada respectivă şi asupra documentelor de raportare conexe. Au fost analizate, de asemenea, unele dintre principalele propuneri de finanţare ale Comisiei legate de CFM 2021‑2027 şi de instrumentul Next Generation EU.

18

Curtea a evaluat dacă egalitatea de gen fusese integrată într-o serie de programe de finanţare ale UE selectate. Auditul a acoperit programul Erasmus+, precum şi trei dintre cele cinci fonduri structurale şi de investiţii europene (ESI): Fondul social european (FSE), Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) şi Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR). S-a procedat la o examinare documentară a 12 programe din două state membre, şi anume Spania şi România. Acestea au fost selectate deoarece erau reprezentative pentru o serie de criterii, printre care poziţiile acestor ţări în indicele EIGE, testarea de către ele a setului de instrumente concepute de EIGE pentru integrarea dimensiunii de gen în buget, cuantumul fondurilor ESI care le-au fost alocate şi importanţa relativă a finanţării respective ca proporţie din PIB.

19

Curtea a contractat un expert independent pentru a evalua măsura în care s-a ţinut seama de egalitatea de gen în cadrul Fondului european de garantare agricolă (FEGA). Expertul a utilizat patru studii de caz din Spania, Irlanda, România şi Suedia, selectate pe baza unor considerente precum echilibrul geografic şi caracteristicile diferite ale fermelor din fiecare ţară.

20

Luate împreună, fondurile selectate reprezintă 66 % din CFM 2014‑2020 (1 087 de miliarde de euro).

21

Deşi în raport se citează câteva exemple privind ajutorul pentru dezvoltare, acest domeniu nu a intrat în sfera auditului. Raportul special al Curţii privind ajutorul umanitar acordat de UE pentru educaţie¹⁷ include o analiză relevantă pentru integrarea perspectivei de gen în acest domeniu. Auditul nu a acoperit politici care nu aveau legătură cu programele de finanţare ale UE (cum ar fi măsuri de îmbunătăţire a reprezentării femeilor în posturile de conducere din cadrul Comisiei) sau măsuri de reglementare (cum ar fi Directiva privind echilibrul dintre viaţa profesională şi cea privată). De asemenea, nu au fost acoperite acţiuni specifice (cum ar fi programele care vizează combaterea violenţei împotriva femeilor).

22

Direcţiile generale (DG) ale Comisiei cele mai relevante pentru acest audit erau DG JUST, DG BUDG şi direcţiile generale care aveau responsabilitatea principală pentru programele de finanţare ale UE selectate de Curte. Pentru FEGA şi FEADR, direcţia generală relevantă a fost DG AGRI. În ceea ce priveşte FEDR, aceasta a fost DG REGIO, în cazul FSE, DG EMPL, iar pentru Erasmus +, DG EAC. Secretariatul General al Comisiei a fost, de asemenea, relevant pentru auditul Curţii, la fel ca Eurostat şi EIGE.

23

Curtea a utilizat legislaţia relevantă a UE şi angajamentele internaţionale (punctul 09) drept criterii pentru auditul său, precum şi orientări şi instrucţiuni emise de Comisie, de statele membre şi de EIGE. De asemenea, au fost utilizate criterii general acceptate elaborate de organizaţii internaţionale, în special Consiliul Europei şi OCDE.

Observaţii

Comisia nu dispune deocamdată de un cadru pe deplin eficace pentru sprijinirea integrării perspectivei de gen în bugetul UE

24

În această secţiune a raportului, Curtea se concentrează asupra cadrului utilizat de Comisie pentru aplicarea integrării perspectivei de gen în bugetul UE. Figura 4 prezintă condiţiile prealabile fundamentale pentru un cadru de sprijinire a integrării perspectivei de gen, descrise de OCDE şi de Consiliul Europei şi văzute în contextul Comisiei.

Strategia Comisiei privind egalitatea de gen nu promovează suficient utilizarea integrării perspectivei de gen

25

Curtea a evaluat dacă exista o strategie adecvată a UE privind egalitatea de gen, care să includă integrarea perspectivei de gen. În acest scop au fost utilizate criteriile descrise în figura 4.

Pentru perioada 2016-2019, Comisia a înlocuit strategia sa anterioară privind egalitatea de gen cu un document fără caracter obligatoriu

26

În momentul elaborării de către Comisie a cadrului strategic al UE privind egalitatea de gen începând cu 2016, diverse părţi interesate i-au solicitat acesteia să îşi stabilească obiectivele în materie de egalitate de gen într-o strategie. A se vedea figura 5.

27

Toate cele trei strategii privind egalitatea de gen elaborate începând din 1996, când Comisia s-a angajat în mod oficial faţă de integrarea dimensiunii de gen (punctul 12), au fost adoptate de colegiul comisarilor sub forma unor comunicări ale Comisiei. Comisia din perioada 2014‑2019 nu şi-a definit însă obiectivele privind egalitatea de gen într-o strategie publicată sub forma unei comunicări. Aceste obiective au fost definite într-un document de lucru de sine stătător al serviciilor Comisiei (SWD), intitulat Strategic engagement for gender equality 2016‑2019 (Angajamentul strategic pentru egalitatea de gen 2016‑2019)¹⁸. Documentele de lucru ale serviciilor Comisiei sunt documente pur informative, care nu angajează Comisia nici din punct de vedere juridic, nici politic.

28

Apelurile ulterioare ale părţilor interesate de a conferi documentului un statut mai ridicat prin adoptarea unei comunicări nu au fost luate în considerare. A se vedea, şi aici, figura 5.

29

Comisia a justificat această decizie făcând trimitere la politica sa de a evita utilizarea de comunicări pentru strategiile sectoriale. Or, Curtea remarcă faptul că alte strategii au fost adoptate de Comisie sub formă de comunicare¹⁹. Potrivit unei evaluări realizate în 2019 pentru Comisie cu privire la documentul conţinând angajamentul strategic pentru perioada 2016‑2019²⁰, publicarea angajamentului sub forma unui document SWD a reprezentat o „devalorizare politică în raport cu strategia anterioară”, limitând astfel impactul acestuia. La o concluzie similară a ajuns în 2019 comisarul pentru justiţie, consumatori şi egalitate de gen din perioada 2014‑2019²¹.

„Angajamentul strategic pentru egalitatea de gen 2016-2019” nu includea un plan pentru aplicarea şi monitorizarea integrării perspectivei de gen

30

Documentul privind angajamentul strategic pentru perioada 2016‑2019 nu a stabilit un plan de punere în aplicare pentru integrarea perspectivei de gen. Acesta cerea ca egalitatea de gen să fie luată în considerare în evaluările impactului şi în evaluările ex post, dar nu stabilea indicatori pentru monitorizarea progreselor. De asemenea, documentul nu includea nicio altă acţiune care să vizeze aplicarea integrării perspectivei de gen, cum ar fi colectarea de date defalcate pe sexe, includerea unor obiective legate de gen în toate programele UE sau formarea. Documentul de lucru al serviciilor Comisiei care însoţea strategia din perioada 2010‑2015 includea toate acţiunile menţionate mai sus²².

31

Consultările²³ desfăşurate în vederea elaborării documentului de angajament strategic pentru perioada 2016‑2019 au condus la o serie de propuneri specifice de acţiune: de exemplu, efectuarea unei analize de gen a politicilor UE, obţinerea unor progrese în ceea ce priveşte integrarea dimensiunii de gen în buget, valorificarea pe deplin a expertizei EIGE şi asigurarea de formare cu privire la dimensiunea de gen pentru întregul personal al Comisiei. Niciuna dintre aceste propuneri nu a fost inclusă însă în documentul final, explicaţia Comisiei fiind aceea că documentul era un SWD şi un astfel de document nu angajează Comisia nici din punct de vedere juridic, nici politic.

32

Documentul privind angajamentul strategic pentru perioada 2016‑2019 cerea DG JUST să elaboreze rapoarte interne de punere în aplicare şi să publice rapoarte anuale privind progresele înregistrate. Niciunul dintre aceste documente nu a permis monitorizarea modului în care era aplicată integrarea perspectivei de gen. În locul unor rapoarte interne de punere în aplicare, DG JUST a întocmit tabele interne, dar nu a validat informaţiile colectate şi nici nu le-a diseminat dincolo de membrii Grupului interservicii privind egalitatea de gen (denumit în continuare ISG), format din reprezentanţi ai direcţiilor generale. Rapoartele anuale privind progresele înregistrate în ceea ce priveşte egalitatea de gen (intitulate „Report on Equality between Women and Men in the EU”) includeau informaţii concrete colectate de la diferite direcţii generale, în special cu privire la acţiuni care vizau în mod direct această chestiune. Comisia considera că aceste rapoarte anuale sunt mai degrabă un instrument de comunicare cu cetăţenii şi cu societatea civilă decât un instrument de monitorizare.

33

Comisia nu a monitorizat progresele sale de ansamblu în ceea ce priveşte integrarea perspectivei de gen. Consiliul şi EIGE au elaborat un set de indicatori pentru a monitoriza regulat punerea în aplicare a angajamentelor privind integrarea perspectivei de gen asumate de UE în cadrul Declaraţiei şi a Platformei de acţiune de la Beijing. Acest set de indicatori a fost conceput doar pentru statele membre. Eurostat a identificat un set de indicatori care permit urmărirea progreselor înregistrate de UE în direcţia atingerii ODD şi raportează cu privire la aceştia în fiecare an. Totuşi, acest set de indicatori nu include indicatorul specific pe care ONU îl sugerează în cadrul ODD 5 pentru monitorizarea integrării perspectivei de gen..

Noua Strategie privind egalitatea de gen 2020‑2025 a intensificat angajamentul Comisiei faţă de integrarea perspectivei de gen, dar lipsesc în continuare acţiuni specifice

34

În martie 2020, colegiul comisarilor din perioada 2019‑2024 a intensificat angajamentul Comisiei faţă de integrarea perspectivei de gen, prin adoptarea Strategiei privind egalitatea de gen 2020‑2025 sub forma unei comunicări a Comisiei²⁴. A se vedea figura 6.

35

Potrivit Strategiei privind egalitatea de gen 2020‑2025, Comisia „va consolida integrarea perspectivei de gen prin includerea acesteia, în mod sistematic, în toate etapele elaborării de politici din toate domeniile de politică ale UE, interne şi externe”. Cu toate acestea, la fel ca documentul privind angajamentul strategic pentru perioada 2016‑2019 (punctul 30), strategia nu include acţiuni specifice menite să ia în considerare în mod sistematic egalitatea de gen în toate domeniile de politică ale UE.

Cadrul instituţional al Comisiei este în consolidare, dar nu sprijină încă pe deplin aplicarea integrării perspectivei de gen

36

Curtea a evaluat dacă Comisia dispunea de un cadru instituţional adecvat pentru sprijinirea integrării perspectivei de gen. În acest scop au fost utilizate criteriile descrise în figura 4.

Comisia din perioada 2014‑2019 nu a instituit mecanismele necesare pentru aplicarea şi monitorizarea integrării perspectivei de gen

37

Din 2010, unitatea din cadrul Comisiei responsabilă de aspectele legate de egalitatea de gen face parte din DG JUST. Cu toate acestea, mandatul comisarului pentru justiţie, consumatori şi egalitate de gen din perioada 2014‑2019 nu includea ca obiectiv coordonarea şi monitorizarea integrării perspectivei de gen la nivelul de ansamblu al Comisiei. În mod similar, integrarea perspectivei de gen nu a fost un obiectiv pentru DG JUST nici în planurile sale strategice şi de management dintre 2016 şi 2020. Această situaţie este diferită de cea din perioada 2009‑2014, când mandatul comisarului responsabil pentru acest domeniu de politică includea un obiectiv referitor la integrarea perspectivei de gen, iar DG JUST avea, la rândul său, obiectivul specific de a consolida integrarea perspectivei de gen.

38

Dintre celelalte direcţii generale ale Comisiei, doar planul strategic al DG DEVCO conţinea obiective în ceea ce priveşte integrarea egalităţii de gen în domeniul de politică respectiv. A se vedea caseta 1. Mandatul comisarului pentru buget din perioada 2014‑2019 şi obiectivele DG BUDG nu conţineau nicio referire la integrarea perspectivei de gen în bugetul UE. Secretariatul General nu a considerat integrarea perspectivei de gen drept un obiectiv vizat de coordonarea pe care o asigură cu privire la politici.

39

Direcţiile generale nu aveau obligaţia de a numi membri ai personalului sau unităţi care să sprijine integrarea perspectivei de gen la nivel de politici. Foarte puţine direcţii generale aveau membri ai personalului, o unitate sau un sector responsabil în mod explicit de aspectele legate de egalitatea de gen, deşi în majoritatea existau persoane desemnate să participe la Grupul interservicii privind egalitatea de gen condus de DG JUST. Evaluarea efectuată pentru Comisie în 2019 cu privire la documentul privind angajamentul strategic pentru perioada 2016‑2019 a recomandat să se încredinţeze unor înalţi funcţionari responsabilitatea pentru coordonarea aspectelor legate de gen şi pentru asigurarea legăturii cu DG JUST.

40

Comisia nu a solicitat direcţiilor sale generale să adopte un plan de punere în aplicare pentru integrarea perspectivei de gen. În schimb, în 2015, comisarul pentru justiţie, consumatori şi egalitate de gen s-a adresat în scris tuturor celorlalţi comisari, întrebând cum intenţionează aceştia să ţină seama de egalitatea de gen în portofoliile lor.

41

Documentul de angajament strategic pentru perioada 2016‑2019 a încredinţat ISG rolul de monitorizare şi de orientare a integrării perspectivei de gen la nivelul de ansamblu al Comisiei. ISG nu avea însă autoritatea necesară pentru a se achita de un astfel de rol în mod eficace. Puţini membri ai grupului aveau responsabilităţi oficiale legate de egalitatea de gen în cadrul direcţiei lor generale. Evaluarea realizată pentru Comisie în 2019 a recomandat îmbunătăţirea coordonării dintre direcţiile generale reprezentate în ISG, cu scopul de a se asigura o integrare mai coerentă a egalităţii de gen în procesul de elaborare a politicilor.

42

Documentul privind angajamentul strategic pentru perioada 2016‑2019 prevedea, de asemenea, că ISG ar trebui să aibă în vedere publicarea, în 2017, a unui raport privind integrarea perspectivei de gen la nivelul Comisiei. Nu a fost publicat un astfel de raport. Evaluarea realizată pentru Comisie în 2019 a concluzionat că aceasta era o lacună importantă şi a recomandat elaborarea unui astfel de raport. Comisia nu a dat deocamdată curs acestei recomandări.

Comisia din perioada 2014‑2019 nu a pus la dispoziţia direcţiilor generale suficiente cursuri de formare sau expertiză pentru o aplicare eficace a integrării perspectivei de gen

43

Comisia nu dispunea de o strategie de formare profesională privind integrarea perspectivei de gen. Era disponibil un singur curs de formare introductivă, care nu era obligatoriu. Foarte puţine direcţii generale – şi niciuna dintre cele care au făcut obiectul auditului Curţii – au oferit cursuri de formare privind egalitatea de gen în domeniile lor de politică. Pentru a facilita schimbul de informaţii şi practici pe plan intern, DG JUST a creat, în 2014, un site intranet consacrat integrării perspectivei de gen, dar acesta nu era actualizat în mod regulat.

44

EIGE concepe instrumente care să fie utilizate de autorităţile publice la diferite niveluri, inclusiv la nivelul UE (punctul 13). Comisia a elaborat orientări şi seturi de instrumente privind integrarea perspectivei de gen²⁵, care includ instrucţiuni privind analiza de gen şi evaluarea impactului de gen, integrarea dimensiunii de gen în buget şi formarea privind egalitatea de gen. În raportul său special privind agenţiile UE²⁶, Curtea a recomandat Comisiei „să se asigure că expertiza tehnică şi orice alt potenţial al agenţiilor sunt utilizate în mod consecvent”.

45

Potrivit constatărilor Curţii, Comisia a utilizat într-o măsură redusă instrumentele şi expertiza EIGE legate de integrarea perspectivei de gen, în special în ceea ce priveşte integrarea dimensiunii de gen în buget. De exemplu, în 2019, EIGE a elaborat un set de instrumente pentru integrarea dimensiunii de gen în buget în cadrul fondurilor ESI pentru perioada 2021‑2027. Setul de instrumente includea un sistem de urmărire a fondurilor alocate pentru egalitatea de gen, care fusese testat de mai multe state membre. Comisia a salutat crearea acestui set de instrumente, dar a recomandat insistent EIGE să nu publice sistemul de urmărire împreună cu restul setului²⁷. În acelaşi moment în care EIGE lucra la acest instrument, Comisia a înfiinţat un subgrup pentru monitorizarea cheltuielilor legate de gen, fără implicarea EIGE.

Comisia din perioada 2019-2024 a clarificat rolurile şi responsabilităţile legate de integrarea egalităţii

46

În cadrul Comisiei din perioada 2019‑2024, comisarul pentru egalitate nu este responsabil doar de problematica de gen, ci de toate tipurile de egalitate. A fost creat un grup operativ pentru egalitate, cu misiunea de a acorda sprijin comisarului şi de a facilita integrarea acţiunilor de promovare a egalităţii în raport cu şase motive de discriminare: sex, rasă sau origine etnică, religie sau convingeri, handicap, vârstă şi orientare sexuală. Grupul operativ este prezidat şi condus de Secretariatul General. Toate direcţiile generale au fost invitate să numească un coordonator pentru egalitate.

47

Grupul operativ este responsabil de aplicarea integrării egalităţii în cadrul Comisiei. În februarie 2021, grupul operativ a emis orientări pentru toate direcţiile generale cu privire la integrarea egalităţii în elaborarea, punerea în aplicare şi evaluarea politicilor şi a programelor UE. Programul său de activitate pentru 2020 prevede, de asemenea, elaborarea unei strategii de formare profesională privind integrarea egalităţii. EIGE nu face parte din grupul operativ şi nu a avut contacte regulate cu acesta în perioada acoperită de auditul Curţii.

48

Noile dispoziţii conferă un rol central Secretariatului General, care s-a angajat să garanteze că egalitatea este luată în considerare în procesul de elaborare a politicilor. DG BUDG este departamentul central al Comisiei responsabil pentru gestionarea bugetului UE pe parcursul întregului ciclu anual şi multianual. Printre sarcinile sale se numără coordonarea planificării bugetare strategice şi a procesului bugetar anual, precum şi raportarea cu privire la execuţia bugetară²⁸. DG BUDG poate deci juca un rol esenţial în ceea ce priveşte integrarea perspectivei de gen în procesul de întocmire a bugetului UE. Acestei direcţii generale nu i-au fost atribuite însă responsabilităţi care să reflecte importanţa unui astfel de rol.

Ciclul bugetar al UE nu a ţinut seama în mod adecvat de egalitatea de gen

49

În această secţiune, Curtea se concentrează pe măsura în care Comisia a luat în considerare egalitatea de gen în actualul ciclu bugetar al UE. Au fost urmărite în acest scop cele patru acţiuni prezentate în figura 7.

Comisia nu a acordat suficientă atenţie analizei de gen a politicilor şi a programelor examinate de Curte

50

Setul de instrumente al OCDE din 2018 descrie principalele caracteristici ale unei analize de gen adecvate. Acesta subliniază importanţa unei analize de gen bazate pe date concrete în toate etapele ciclului de elaborare a politicilor şi se axează în special pe evaluările nevoilor de gen şi pe evaluările impactului de gen (punctul 06).

51

Întrucât bugetele anuale ale UE sunt încadrate într-un CFM pe şapte ani, este important ca la elaborarea cadrului respectiv să se ţină seama de egalitatea de gen. Propunerea legislativă generală privind CFM este însoţită de propuneri sectoriale care acoperă principalele programe de finanţare ale UE. În conformitate cu agenda Comisiei pentru o mai bună legiferare, aceste propuneri fac obiectul unor evaluări ale impactului.

52

Curtea a evaluat dacă propunerile sectoriale care acoperă programele de finanţare ale UE auditate incluse în CFM 2014‑2020 şi în CFM 2021‑2027 conţineau o analiză de gen în cele opt evaluări ale impactului aferente. S-a verificat, de asemenea, dacă propunerile legislative generale vizând cele două CFM şi planul Next Generation EU includeau o cerinţă privind integrarea perspectivei de gen.

53

Comisia dispune de orientări pentru modul în care trebuie evaluat impactul economic, social şi de mediu potenţial al propunerilor legislative atunci când se efectuează evaluări ale impactului. Orientările aplicabile CFM 2014‑2020²⁹ conţin instrucţiuni privind identificarea şi evaluarea impactului legislaţiei propuse asupra egalităţii de gen. Evaluările impactului examinate de Curte nu conţineau o astfel de evaluare. Acestea includeau puţine trimiteri la egalitatea de gen şi nu constituiau o veritabilă analiză de gen (punctul 06).

54

Orientările Comisiei privind evaluările impactului pentru CFM 2021‑2027³⁰ recomandă ca egalitatea de gen să fie luată în considerare în procesul de elaborare a politicilor, însă numai atunci când acest lucru este „proporţional”. Dintre cele opt evaluări ale impactului analizate de Curte, cea pentru FSE+ conţinea o analiză de gen limitată, în timp ce evaluarea impactului pentru CAP conţinea o scurtă descriere a situaţiei femeilor din zonele rurale. Niciuna dintre celelalte evaluări nu conţinea vreo explicaţie cu privire la motivul pentru care nu ar fi fost „proporţional” să se procedeze la o analiză de gen. Analiza efectuată de organismul Comisiei însărcinat cu evaluarea calităţii evaluărilor impactului (Comitetul de control normativ) confirmă cât de rar există trimiteri la egalitatea de gen în evaluările impactului. În 2017 şi 2018, doar 6 dintre cele 129 de evaluări ale impactului examinate de acest comitet includeau referiri la egalitatea de gen.

55

Propunerile legislative generale ale Comisiei pentru ambele CFM menţionau integrarea perspectivei de gen sau „egalitatea” doar în termeni generali şi numai în legătură cu domeniul de politică „justiţie”. Propunerea privind instrumentul Next Generation EU include o trimitere care subliniază importanţa măsurilor privind egalitatea de gen. Această propunere identifică unele efecte ale crizei provocate de pandemia de COVID-19 asupra femeilor. De exemplu, se constată că criza a fost deosebit de dificilă pentru părinţii singuri, dintre care 85 % sunt femei.

56

Curtea observă că există un angajament de a se ţine seama de egalitatea de gen în cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă, cea mai mare componentă a instrumentului Next Generation EU. Planurile naţionale de redresare şi rezilienţă vor trebui să explice modul în care măsurile propuse ar urma să contribuie la egalitatea de gen şi la egalitatea de şanse pentru toţi, precum şi modul în care aceste obiective vor fi integrate. Evaluarea de către Comisie a acestor planuri va acoperi, de asemenea, contribuţia lor la rezilienţa socială a statelor membre şi măsura în care ele atenuează în mod eficace efectele sociale ale crizei provocate de pandemia de COVID-19. Consiliul decide, pe baza acestei evaluări, dacă să aprobe sau nu planurile respective. Raportul Comisiei privind punerea în aplicare a Mecanismului de redresare şi rezilienţă, care urmează să fie prezentat la jumătatea anului 2022, va include o evaluare a modului în care planurile de redresare şi rezilienţă ale statelor membre au contribuit la combaterea inegalităţilor dintre femei şi bărbaţi. Cu toate acestea, după cum a observat Curtea în avizul său privind Mecanismul de redresare şi rezilienţă³¹, lipsa unor indicatori comuni va îngreuna monitorizarea şi urmărirea rezultatelor, inclusiv în ceea ce priveşte egalitatea de gen.

57

Pentru a permite o analiză de gen adecvată şi pentru a putea elabora politici adecvate bazate pe date concrete, factorii de decizie trebuie să aibă acces la statistici care să reflecte cu acurateţe diferenţele şi inegalităţile dintre genuri. Astfel de statistici ajută la monitorizarea impactului politicilor, aduc în atenţie domeniile în care se pot face mai multe pentru eliminarea disparităţilor de gen³², şi permit măsurarea diferenţelor dintre femei şi bărbaţi în ceea ce priveşte diferitele dimensiuni sociale şi economice³³.

58

Prin urmare, Curtea a analizat disponibilitatea datelor şi a statisticilor care au la bază date defalcate pe sexe. Oficiul pentru Statistică al UE, Eurostat, produce date defalcate pe sexe pe baza a aproximativ două treimi dintre cele 2 786 de seturi de date disponibile privind principalele domenii ale politicii sociale a UE³⁴. Eurostat furnizează de asemenea informaţii defalcate pe sexe pentru o serie de domenii de politică ale UE, dar nu pentru toate: de exemplu, nu există informaţii defalcate pe sexe cu privire la numărul de pasageri din transporturi. Comisia dispune de asemenea de un portal care permite accesul publicului la date publicate de instituţiile şi organismele Uniunii Europene³⁵. Dintre cele 15 749 de seturi de date disponibile pe portal, aproximativ un sfert aparţin categoriei „Populaţie şi societate”, un domeniu cu relevanţă directă pentru statisticile de gen. Aproximativ jumătate dintre aceste date sunt defalcate pe sexe. EIGE elaborează statistici de gen, inclusiv un indice al egalităţii de gen (punctul 04). Baza de date a EIGE cu statistici de gen conţine date privind 1 888 de indicatori.

59

Luate împreună, aceste surse oferă acces la un volum mare de date defalcate pe sexe. Or, în cazul fondurilor examinate, Curtea a identificat puţine dovezi care să sugereze că Comisia utilizase în mod sistematic astfel de date în analizele de gen. Dintre evaluările impactului examinate de Curte pentru ambele CFM, doar una (cea pentru FSE+³⁶) conţinea o trimitere la diferenţele de gen, ceea ce sugera că au fost utilizate date defalcate pe sexe.

Comisia a stabilit puţine obiective legate în mod explicit de gen

60

Conform setului de instrumente al OCDE din 2018, guvernele ar trebui să stabilească obiective de performanţă legate de gen în diferite domenii de politică, pentru a putea să urmărească progresele înregistrate în direcţia ţintelor în materie. Regulamentul financiar aplicabil bugetului general al UE nu conţine cerinţe specifice privind obiective legate de gen, dar include o cerinţă generală de a se stabili obiective pentru programe.

61

Obiectivele programelor sunt enumerate în aşa-numitele „fişe de program”. Acestea sunt rapoarte anexate la proiectul de buget corespunzător fiecărui exerciţiu şi oferă informaţii cu privire la progresele înregistrate în anii anteriori în direcţia îndeplinirii obiectivelor programului respectiv. Curtea a evaluat dacă fişele de program care însoţeau proiectele de buget anual pentru CFM 2014‑2020 reflectau utilizarea obiectivelor legate de gen la nivelul domeniilor de politică. Pentru CFM 2021‑2027, Curtea a examinat propuneri legislative de programe pentru a stabili dacă acestea includeau obiective legate de gen.

62

Dintre cele 58 de programe de cheltuieli din CFM 2014‑2020, patru – programul „Drepturi, egalitate şi cetăţenie” (REC), Fondul social european (FSE), Erasmus+ şi programul în domeniul sănătăţii – includeau trimiteri explicite la promovarea egalităţii de gen ca unul dintre obiectivele urmărite. Propunerile Comisiei vizând programul REC (care a devenit programul „Cetăţeni, egalitate, drepturi şi valori”) şi FSE+ corespundeau singurelor programe din CFM 2021‑2027 care includeau obiective cu trimiteri explicite la egalitatea de gen.

Comisia nu a monitorizat în mod eficace contribuţia bugetului UE la atingerea egalităţii de gen

63

Setul de instrumente al OCDE din 2018 prevede că mecanismele de monitorizare permit evaluarea progreselor, îmbunătăţirea procesului decizional şi adaptarea programelor şi a resurselor pentru a se obţine un impact mai mare. Regulamentul financiar al UE prevede că îndeplinirea obiectivelor trebuie să fie monitorizată cu ajutorul indicatorilor de performanţă.

64

Comisia publică date privind indicatorii de performanţă în fişele de program. Aceşti indicatori sunt definiţi în legislaţia care stă la baza programelor sau în legislaţia secundară conexă. Curtea a evaluat dacă fişele de program din CFM 2014‑2020 includeau indicatori pentru monitorizarea îndeplinirii obiectivelor legate de gen.

65

Fişele de program publicate în 2020, care acoperă cele 58 de programe de cheltuieli, cuprindeau peste 1 000 de indicatori. Dintre aceştia, 29 de indicatori din 5 programe erau legaţi de egalitatea de gen. Indicatorii respectivi măsoară schimbările în timp legate de dimensiunea de gen – de exemplu, diferenţa de remunerare între femei şi bărbaţi. 19 indicatori se bazau, de asemenea, pe date defalcate pe sexe – de exemplu, rata ocupării forţei de muncă în funcţie de sex. Aceste programe reprezintă 21,7 % din cuantumul total al CFM 2014‑2020. A se vedea figura 8. În propunerile Comisiei pentru CFM 2021‑2027 fuseseră menţinuţi doar 10 dintre cei 29 de indicatori legaţi de gen identificaţi de Curte.

Comisia a pus la dispoziţie puţine informaţii cu privire la impactul de ansamblu al bugetului UE asupra egalităţii de gen

66

Informarea publicului cu privire la impactul bugetului asupra egalităţii de gen vine în sprijinul unui control sistematic şi al asigurării răspunderii³⁷. Aceasta poate include publicarea de informaţii privind fondurile alocate şi utilizate pentru obiective legate de egalitatea de gen, precum şi raportarea cu privire la performanţa programelor. O astfel de abordare facilitează controlul parlamentar. A se vedea caseta 2.

67

Cele două rapoarte principale ale Comisiei privind performanţa bugetului UE sunt fişele de program anexate la proiectul de buget anual şi raportul anual privind gestionarea şi performanţa prezentat pentru procedura anuală de descărcare de gestiune. Curtea a evaluat dacă, în aceste două rapoarte, Comisia prezentase informaţii cu privire la impactul de ansamblu al bugetului UE şi al programelor sale de finanţare asupra egalităţii de gen.

Comisia a mărit volumul de informaţii legate de gen care însoţesc proiectul de buget al UE, dar nu le-a prezentat în mod uniform

68

Unele fişe de program includ o secţiune referitoare la integrarea perspectivei de gen. Dintre cele 58 de fişe de program publicate în 2016, primul an în care au fost incluse aceste informaţii, 20 conţineau o astfel de secţiune; acest număr a crescut la 34 în cazul fişelor de program publicate în 2020³⁸. Altfel spus, 59 % dintre fişele aferente programelor de cheltuieli, reprezentând 88 % din CFM 2014‑2020, conţin în prezent informaţii cantitative sau calitative legate de gen.

69

Curtea a identificat însă deficienţe la nivelul acestor informaţii. Dintre cele 34 de fişe de program publicate în 2020 care conţineau informaţii legate de gen, doar 10 (29 %) includeau estimări financiare privind contribuţia bugetului UE la egalitatea de gen. Printre programele respective se numărau cele aferente FSE şi FEDR, dar nu şi cele aferente FEGA, FEADR sau Erasmus+. Cu toate acestea, întrucât nu există un sistem comun de urmărire a fondurilor alocate şi utilizate pentru egalitatea de gen în cadrul bugetului UE, direcţiile generale au utilizat metode diferite pentru a estima contribuţia programelor lor la egalitatea de gen. Acest lucru a făcut imposibilă calcularea unei contribuţii totale pentru întregul buget al UE. În cazul altor politici transversale, Comisia urmăreşte alocarea fondurilor şi utilizarea acestora. A se vedea caseta 3. Pentru egalitatea de gen nu exista însă un astfel de sistem.

70

Figura 9 sintetizează informaţiile legate de gen prezentate în fişele de program, inclusiv obiectivele legate de gen (punctul 62), indicatorii (punctul 65), şi estimările financiare (punctul 69).

71

În Strategia privind egalitatea de gen 2020‑2025, Comisia se angajează „să analizeze” posibilitatea de a cuantifica cheltuielile legate de egalitatea de gen la nivel de program în CFM 2021‑2027. În noiembrie 2020, Comisia, Consiliul şi Parlamentul European au convenit ca, pentru CFM 2021‑2027, Comisia să elaboreze o metodă de cuantificare a cheltuielilor relevante la nivel de program. În temeiul acestui acord interinstituţional, Comisia va pune în aplicare metoda respectivă pentru anumite programe gestionate la nivel central, cel târziu în ianuarie 2023, pentru a-i testa fezabilitatea⁴². Altfel spus, pe termen mediu, Comisia nu va fi în măsură să demonstreze cuantumul fondurilor utilizate în cadrul tuturor programelor de finanţare ale UE pentru a sprijini egalitatea de gen.

Raportul anual privind gestionarea şi performanţa nu conţinea decât foarte puţine informaţii cu privire la rezultatele obţinute în ceea ce priveşte egalitatea de gen

72

Raportul anual privind gestionarea şi performanţa face parte din pachetul integrat de raportare financiară şi de responsabilitate al Comisiei⁴³. El reprezintă o contribuţie esenţială la procedura anuală de descărcare de gestiune. Secţiunea 1 a acestui raport evaluează progresele înregistrate în direcţia atingerii obiectivelor de politică. În raportul său privind performanţa bugetului UE⁴⁴, Curtea a atras atenţia asupra informaţiilor limitate puse la dispoziţie cu privire la contribuţia programelor de cheltuieli ale UE la egalitatea de gen.

73

De la publicarea primului raport anual privind gestionarea şi performanţa⁴⁵ în 2016, Comisia nu a mai raportat în mod specific cu privire la egalitatea de gen ca prioritate orizontală şi nici nu a furnizat vreo analiză în secţiunile individuale. În schimb, raportul include informaţii privind cheltuielile legate de alte priorităţi orizontale. În Raportul anual pe 2019 privind gestionarea şi performanţa⁴⁶, Comisia a afirmat că obiectivele de politică orizontale trebuie să fie mai bine integrate în întregul buget, în special în ceea ce priveşte cheltuielile legate de climă, protejarea biodiversităţii şi ODD. Egalitatea de gen nu este menţionată în raportul anual privind gestionarea şi performanţa.

Existenţa unor cerinţe legale stabilite în detaliu a facilitat integrarea egalităţii de gen în programe

74

În secţiunea finală a acestui raport, Curtea se concentrează asupra programelor individuale şi evaluează dacă Comisia ţinuse seama de egalitatea de gen în cadrul FSE, al FEDR şi FEADR, al FEGA şi al Erasmus+. S-a verificat dacă au fost efectuate analize de gen şi dacă fuseseră stabilite obiective legate de gen. Curtea a urmărit să identifice dacă Comisia era în măsură să demonstreze rezultatele programelor în ceea ce priveşte egalitatea de gen.

75

Accentul a fost pus pe aceste cinci fonduri nu numai datorită importanţei lor financiare în cadrul CFM, ci şi pentru că ele au potenţialul de a stimula creşterea economică şi de a contribui la egalitatea de gen (punctul 02). FSE sprijină proiecte în domeniul ocupării forţei de muncă, al incluziunii sociale, al educaţiei şi al formării din întreaga UE. FEDR urmăreşte să promoveze o dezvoltare echilibrată în diferitele regiuni ale UE. FEADR se concentrează asupra provocărilor specifice cu care se confruntă zonele rurale din UE. FEGA urmăreşte să garanteze veniturile fermierilor prin intermediul plăţilor directe. Erasmus+ oferă finanţare din partea UE pentru a sprijini educaţia şi formarea profesională cu scopul de a promova creşterea economică.

Fondurile ESI au un potenţial considerabil de a contribui la egalitatea de gen, dar Curtea nu a identificat decât puţine informaţii cu privire la rezultate pentru perioada acoperită de CFM 2014-2020

76

Peste jumătate din finanţarea UE este direcţionată prin intermediul celor cinci fonduri ESI. Aceste fonduri sunt gestionate în comun de Comisie şi de statele membre. Curtea a auditat FSE, FEDR şi FEADR, în Spania şi în România. Activitatea sa a acoperit acordurile de parteneriat ale acestor două ţări, precum şi 12 dintre programele lor.

77

Cerinţele legale în materie de egalitate de gen variază de la un regulament privind fondurile ESI la altul. Regulamentul privind dispoziţiile comune ⁴⁷ stabileşte însă dispoziţii comune pentru fondurile ESI în CFM 2014‑2020. Articolul 7 din acest regulament prevede că statele membre şi Comisia trebuie să se asigure că egalitatea între bărbaţi şi femei este promovată, iar egalitatea de gen este luată în considerare pe tot parcursul pregătirii, al implementării, al monitorizării şi al evaluării tuturor programelor. Regulamentul cere ca activităţile din toate domeniile să urmărească egalitatea de gen cu ajutorul unor instrumente precum evaluările ex ante şi condiţionalităţile ex ante, comitetele de monitorizare şi procedurile şi criteriile de selecţie.

78

Propunerea Comisiei privind un nou regulament privind dispoziţiile comune pentru CFM 2021‑2027 nu conţinea iniţial dispoziţii similare celor de la articolul 7 din regulamentul aplicabil pentru perioada 2014‑2020. După revizuirile iniţiale, într-o versiune ulterioară a documentului au fost reintroduse dispoziţii similare. Noul regulament privind dispoziţiile comune impune, de asemenea, statelor membre să dispună de un cadru strategic naţional pentru egalitatea de gen ca o condiţie necesară pentru a putea utiliza fonduri ESI atunci când investesc în îmbunătăţirea echilibrului de gen pe piaţa muncii, a echilibrului dintre viaţa profesională şi cea privată sau a infrastructurii de îngrijire a copiilor.

Egalitatea de gen a fost luată în considerare în contextul pregătirii programelor examinate de Curte

79

În ceea ce priveşte programele pe care le-a examinat în Spania şi în România, Curtea a constatat că obligaţia de a lua în considerare egalitatea de gen a fost respectată mai des în cursul fazei de pregătire decât în etapele de punere în aplicare şi de monitorizare. Toate programele conţineau o analiză de gen, iar egalitatea de gen a fost luată în considerare la elaborarea lor într-o măsură variabilă. De asemenea, ambele state membre efectuaseră evaluări ex ante pentru a stabili dacă măsurile planificate aveau şanse de succes în promovarea egalităţii de gen. Curtea a identificat o serie de exemple în care analizele de gen fuseseră încurajate în cadrul procedurilor de selecţie. A se vedea caseta 4.

Obiectivele legate de gen au fost rareori luate în considerare în programele examinate de Curte şi nu erau disponibile decât puţine informaţii cu privire la impactul lor asupra egalităţii de gen

80

Programele trebuie să respecte obiectivele generale stabilite în legislaţia specifică aplicabilă fondurilor care le finanţează şi în Regulamentul privind dispoziţiile comune. Statele membre au posibilitatea de a integra propriile obiective legate de gen. Spania, spre deosebire de România, inclusese obiective şi indicatori specifici de gen pentru unele priorităţi de investiţii din cadrul FSE. Celelalte fonduri examinate de Curte nu conţineau astfel de obiective legate de gen.

81

Regulamentul privind dispoziţiile comune impune fiecărui stat membru să prezinte un raport anual de implementare pentru fiecare program şi precizează că rapoartele din 2016 şi 2018 trebuie să conţină o evaluare a acţiunilor întreprinse pentru promovarea egalităţii de gen şi a nediscriminării.

82

Rapoartele pentru toate programele selectate includeau o secţiune cu date – cel mai adesea calitative, dar uneori cantitative – privind acţiunile specifice întreprinse pentru promovarea egalităţii de gen şi măsurile instituite pentru a se asigura faptul că egalitatea de gen este luată în considerare. Aceste rapoarte nu conţineau însă informaţii cu privire la rezultate sau la impacturi.

83

Pe baza acestor rapoarte, Comisia a publicat la rândul său rapoarte privind implementarea fondurilor ESI în 2017 şi 2019. În 2018, ea a publicat, de asemenea, un raport de sinteză privind implementarea programelor aferente fondurilor ESI în perioada 2014‑2017. Aceste rapoarte conţineau însă puţine informaţii referitoare la egalitatea de gen.

84

Platforma de date deschise pentru fondurile ESI a Comisiei furnizează date privind participanţii la activităţile finanţate. Aceste date nu conţin însă nicio referire la distribuţia pe sexe a participanţilor. În consecinţă, pentru niciunul dintre fondurile ESI nu sunt puse la dispoziţia publicului date consolidate defalcate pe sexe cu privire la vreunul dintre indicatorii comuni.

Plăţile directe către fermieri din cadrul FEGA ignorau dimensiunea de gen

85

Politica agricolă comună (PAC) reprezintă peste o treime din finanţarea pusă la dispoziţie de UE. FEGA reprezintă aproximativ trei sferturi din PAC şi este utilizat în principal pentru a acorda sprijin pentru venit fermierilor prin plăţi directe. Este vorba de cel mai mare program din cadrul bugetului UE, dotat cu peste 300 de miliarde de euro în CFM 2014‑2020.

Regulamentul privind plăţile directe nu ia în considerare egalitatea de gen şi limitează capacitatea statelor membre de a face acest lucru

86

Regulamentul pentru perioada 2014‑2020 privind plăţile directe nu include cerinţe legale privind integrarea perspectivei de gen sau egalitatea de gen. În avizul său referitor la propunerile Comisiei privind PAC post-2020⁴⁸, Curtea a subliniat că un stat membru preocupat, de exemplu, de impactul de gen al plăţilor directe va avea la dispoziţie „puţine opţiuni” pentru a schimba modul în care sunt distribuite subvenţiile, deoarece concepţia de la baza plăţilor va fi fost deja stabilită în mare măsură de legislaţia UE propusă.

87

Curtea a identificat exemple care ilustrează acest aspect în două dintre cele patru studii de caz ale expertului contractat (punctul 19). Andaluzia (Spania) aplică integrarea dimensiunii de gen în bugetul său regional. Această regiune utilizează aproximativ 90 % din programele sale pentru a promova egalitatea de gen. Cu toate acestea, Fondul de garantare agricolă al Andaluziei nu face parte dintre acestea, deoarece sistemul de plăţi directe nu lasă loc pentru acţiuni pozitive în ceea ce priveşte femeile⁴⁹. Suedia aplică integrarea dimensiunii de gen în buget şi dispune de date de referinţă care demonstrează inegalităţile existente în domeniul agriculturii. Autorităţile suedeze au explicat însă că, deoarece rolul lor este de a pune în aplicare politica şi nu de a o elabora şi deoarece integrarea dimensiunii de gen în buget nu este obligatorie în temeiul Regulamentului privind plăţile directe, ele nu pot utiliza această politică pentru a corecta inegalităţile.

Lacunele în materie de date şi lipsa analizelor de gen generează riscul perpetuării inegalităţilor de gen

88

Revizuirile aduse PAC sunt analizate în evaluările impactului, scopul urmărit fiind acela de a nu se exacerba inegalităţile care există între fermieri în funcţie de vârstă, dimensiunea fermei sau regiunea din UE în care se află. Nu se ţine seama în mod explicit de diferenţele dintre fermierii de sex masculin şi cei de sex feminin. În avizul său privind PAC post-2020 (punctul 86), Curtea a observat că, în evaluarea sa de impact, Comisia luase în considerare egalitatea de gen în legătură cu ODD, dar că impactul acestui aspect asupra propunerii părea să fie marginal.

89

Curtea a criticat în acest aviz şi lipsa unor informaţii exacte cu privire la veniturile gospodăriilor agricole şi lipsa oricăror cerinţe ca statele membre să compileze statistici privind venitul agricol disponibil. Lipsa unor astfel de statistici defalcate în funcţie de sex este, totodată, o lacună majoră în materie de date atunci când se analizează efectele plăţilor directe asupra egalităţii de gen.

90

O altă lacună majoră în materie de date este lipsa de statistici defalcate pe sexe privind beneficiarii plăţilor directe. Regulamentul privind FEGA nu include nicio cerinţă privind furnizarea unor astfel de statistici. Comisia nu dispunea de date cu privire la proporţiile plăţilor care ajungeau la femei şi, respectiv, la bărbaţi. Totuşi, conform studiului de caz utilizat de expertul contractat de Curte, Consiliul suedez pentru agricultură dispune de date care indică faptul că, în 2019, 16 % dintre solicitanţii din Suedia erau femei, dar acestea au primit doar 7 % din sprijinul sub formă de plăţi. În 2019, în Irlanda, potrivit Irish Farmers’Association, femeile deţineau 10 % din terenurile eligibile şi au primit doar 8 % din plăţi⁵⁰. Întrucât plăţile directe sunt plăţi pe suprafaţă adresate fermierilor cu terenuri aflate la dispoziţia lor pentru activităţi agricole („exploataţii”), există mai mulţi factori care pot explica aceste cifre.

91

Un studiu comandat de Parlamentul European în 2019⁵¹ a arătat că „în comparaţie cu omologii lor bărbaţi, femeile fermier au într-o măsură mult mai mică acces, control şi proprietate asupra terenurilor şi a altor active productive”. Potrivit Comitetului Organizaţiilor Profesionale din Agricultură⁵², accesul la împrumuturi este dificil pentru femei. Eurostat nu dispune de informaţii defalcate în funcţie de sex cu privire la proprietatea asupra exploataţiilor agricole, dar produce date privind exploatanţii fermelor agricole. Aceştia pot să aibă ferma în proprietate sau în arendă, să fie emfiteoţi sau administratori fiduciari. Pentru 2016, datele Eurostat arată că doar aproximativ 30 % din exploatanţii de ferme din Europa erau femei⁵³.

92

De asemenea, datele Eurostat arată că femeile tind să aibă exploataţii mai mici: în 2016, femeile deţineau doar 16 % dintre exploataţiile mai mari, comparativ cu 35 % dintre exploataţiile mai mici⁵⁴. În 2017, Comisia a estimat că producţia per exploataţie era mult mai mică în cazul fermierilor de sex feminin (puţin sub 12 000 de euro în 2013) decât în cazul fermierilor de sex masculin (aproape 40 000 de euro). De asemenea, se estima că femeile fermier controlează mult mai puţine terenuri (12 %) decât bărbaţii (61 %), restul terenurilor fiind deţinute de întreprinderi⁵⁵. În avizul său privind PAC post-2020, Curtea a observat că cifrele Comisiei „sugerează că bărbaţii primesc aproximativ trei cincimi din astfel de subvenţii [sprijin pentru venit acordat fermierilor], în timp ce femeile primesc o optime, iar întreprinderile, restul subvenţiilor”.

93

Toate cele de mai sus sugerează că există o nevoie clară de analiză de gen a sprijinului pentru venit acordat fermierilor prin intermediul plăţilor directe, inclusiv în ceea ce priveşte distribuţia veniturilor şi relaţia cu proprietatea asupra terenurilor, cu terenurile eligibile şi cu destinatarii plăţilor. Acest lucru va necesita colectarea şi diseminarea unor date mai ample privind femeile în agricultură. Încă din 2017, Parlamentul European⁵⁶ a invitat Comisia şi statele membre să măsoare contribuţia femeilor la venitul rural şi să identifice rolurile femeilor în agricultură. Parlamentul a subliniat, de asemenea, necesitatea ca statele membre să pună la dispoziţie statistici actualizate privind proprietăţile funciare deţinute de femei.

Comisia nu a luat în considerare egalitatea de gen în toate aspectele programului Erasmus+

94

Erasmus+ este programul UE care sprijină educaţia şi formarea, precum şi tineretul şi sportul. Componenta de mobilitate a programului oferă cursanţilor şi personalului didactic posibilitatea de a dobândi competenţe prin studii, muncă şi voluntariat în străinătate.

95

În considerentele regulamentului care se aplică programului Erasmus+ din CFM 2014‑2020 se arată că printre obiective se numără şi promovarea egalităţii între bărbaţi şi femei. Deşi în textul principal al regulamentului nu există cerinţe legale obligatorii cu privire la integrarea dimensiunii de gen sau la colectarea de date defalcate pe sexe, anexa I conţine o cerinţă privind colectarea de astfel de date pentru 2 dintre cei 25 de indicatori principali aferenţi programului.

96

Propunerea legislativă pentru programul Erasmus+ din CFM 2021‑2027 nu conţinea iniţial dispoziţii juridice privind integrarea perspectivei de gen şi nici nu cerea colectarea de date defalcate pe sexe. Parlamentul European a propus însă un amendament⁵⁷ prin care se solicita ca toţi indicatorii cantitativi pentru Erasmus+ să fie defalcaţi pe sexe.

Comisia a acordat puţină atenţie egalităţii de gen în cursul pregătirii programelor

97

Evaluarea impactului realizată de Comisie pentru programul Erasmus+ aferent CFM 2014‑2020 a ţinut seama de egalitatea de gen, dar numai într-o măsură limitată. Documentul conţinea un simplu tabel cu o descriere a impactului preconizat al fiecărei propuneri de politică asupra egalităţii de gen, fără o analiză adecvată a nevoilor şi a impactului de gen.

98

În evaluarea impactului realizată pentru CFM 2021‑2027, egalitatea de gen a fost subliniată ca fiind una dintre chestiunile care ar trebui abordate de programul Erasmus+. Egalitatea de gen a fost evidenţiată ca o provocare şi în cadrul consultării publice deschise din 2017 cu privire la viitorul programului Erasmus+. Prin urmare, exista o nevoia clar identificată ca egalitatea de gen să fie luată în considerare la nivelul de ansamblu al programului Erasmus+. Cu toate acestea, în propunerea legislativă, Comisia a propus o promovare activă a egalităţii de gen într-un singur domeniu al programului, şi anume „Sport”.

99

Comisia dispune de datele necesare pentru a efectua cu privire la programul Erasmus o analiză de gen sau o evaluare a echilibrului de gen, inclusiv pe domeniu de studii. Raportul anual pe 2019 al programului Erasmus+ nu conţine însă informaţii cu privire la impactul sau la rezultatele programului dintr-o perspectivă de gen şi nu include niciun fel de date defalcate pe sexe. Există trimiteri la numărul total de studenţi sau participanţi, dar aceste cifre nu sunt defalcate în funcţie de sex.

100

În fişele de program publicate în 2020, Comisia a afirmat că echilibrul de gen în rândul participanţilor la programul Erasmus+ până la acel moment era „excelent”, fără a furniza însă cifre. Ea a ajuns la această concluzie în pofida unui studiu din 2019, realizat tot de Comisie⁵⁸, care indică existenţa unei disparităţi de gen semnificative în cadrul programului Erasmus+, la program participând mai multe femei decât bărbaţi. Cele mai recente date disponibile ale Comisiei⁵⁹ arată că în perioada 2014‑2018 au existat diferenţe semnificative de gen între domeniile de studiu. De exemplu, în domeniul IT s-au înregistrat aproximativ de două ori şi jumătate mai mulţi participanţi de sex masculin, în timp ce, în domeniul artelor şi ştiinţelor umaniste, participanţii de sex feminin erau mult mai numeroşi. Acest lucru sugerează că este necesar să se ţină seama de perspectiva de gen în planificarea programului Erasmus+ şi să se efectueze analize ample care să meargă dincolo de numărul total de participanţi, defalcat pe domenii specifice.

Concluzii şi recomandări

101

Per ansamblu, integrarea perspectivei de gen nu a fost încă aplicată la nivelul de ansamblu al bugetului UE. Cadrul pentru sprijinirea integrării perspectivei de gen în bugetul UE nu este încă pe deplin instituit. S-a observat că ciclul bugetar al UE nu a ţinut seama în mod adecvat de egalitatea de gen. Potrivit concluziilor Curţii, Comisia nu s-a ridicat deocamdată la înălţimea angajamentului său de a asigura integrarea perspectivei de gen în bugetul UE.

102

Mai concret, s-a constatat că strategia Comisiei privind egalitatea de gen nu promova suficient utilizarea integrării perspectivei de gen. Pentru perioada 2016‑2019, Comisia a înlocuit strategia sa anterioară privind egalitatea de gen cu un document fără caracter obligatoriu, care nu includea un plan de punere în aplicare şi de monitorizare a integrării perspectivei de gen. Noua Strategie privind egalitatea de gen 2020‑2025 a intensificat angajamentul Comisiei faţă de integrarea perspectivei de gen, dar lipsesc în continuare condiţiile prealabile fundamentale şi acţiuni specifice (punctele 25-35).

103

Potrivit constatărilor Curţii, cadrul instituţional al Comisiei este în curs de consolidare, dar nu sprijină încă pe deplin aplicarea integrării perspectivei de gen. Comisia din perioada 2014‑2019 nu a instituit mecanismele necesare pentru aplicarea şi monitorizarea integrării perspectivei de gen şi nu a pus la dispoziţia direcţiilor generale suficiente cursuri de formare sau expertiză pentru a aplica în mod eficace această abordare. Comisia din perioada 2019‑2024 a clarificat rolurile şi responsabilităţile legate de integrarea egalităţii. Noile dispoziţii conferă un rol central Secretariatului General, care s-a angajat să garanteze că egalitatea este luată în considerare în procesul de elaborare a politicilor. DG BUDG, care este responsabilă de gestionarea bugetului UE şi poate juca un rol-cheie în ceea ce priveşte integrarea perspectivei de gen în procesul de întocmire a bugetului UE, nu a primit însă responsabilităţi care să reflecte importanţa unui astfel de rol. Comisia intenţionează să elaboreze o strategie de formare privind integrarea egalităţii (punctele 36-48).

Recomandarea 1 – Consolidarea cadrului instituţional al Comisiei

Cu scopul de a consolida cadrul instituţional pentru sprijinirea integrării perspectivei de gen şi pentru a-şi transpune angajamentul faţă de aceasta în acţiuni specifice, Comisia ar trebui:

1. să clarifice rolurile legate de integrarea perspectivei de gen în toate domeniile de politică, să numească, în fiecare direcţie generală, personal care să se ocupe de acest subiect şi să întocmească planuri pentru aplicarea integrării perspectivei de gen în fiecare domeniu de politică;
2. să se asigure că DG BUDG orientează, coordonează şi monitorizează în mod eficace integrarea perspectivei de gen în bugetul UE (altfel spus, integrarea dimensiunii de gen în buget);
3. să pună la dispoziţia întregului personal cursuri de formare privind integrarea perspectivei de gen;
4. să se asigure că direcţiile generale fac schimb de informaţii şi de practici şi utilizează sistematic instrumentele şi expertiza disponibilă atunci când aplică integrarea perspectivei de gen, inclusiv instrumentele şi expertiza EIGE.

Data-ţintă pentru punerea în aplicare a recomandării: decembrie 2021.

104

Curtea a observat că ciclul bugetar al UE nu a ţinut seama în mod adecvat de egalitatea de gen. Comisia nu a acordat suficientă atenţie analizei de gen a politicilor şi a programelor examinate de Curte. Dintre cele opt evaluări ale impactului analizate de Curte, cea pentru FSE+ conţinea o analiză de gen limitată, în timp ce evaluarea impactului pentru CAP conţine o scurtă descriere a situaţiei femeilor din zonele rurale. Curtea a constatat că orientările Comisiei pentru evaluarea impactului economic, social şi de mediu potenţial al propunerilor legislative nu erau suficient de specifice şi nu asigurau o luare în considerare corespunzătoare a egalităţii de gen. În opinia Curţii, utilizarea analizelor de gen este esenţială pentru realizarea de progrese în direcţia egalităţii de gen (punctele 50-55).

Recomandarea 2 – Realizarea de analize de gen

Pentru a integra mai bine egalitatea de gen în ciclul bugetar al UE, Comisia ar trebui:

1. să îşi actualizeze orientările privind mai buna legiferare în raport cu evaluarea impactului economic, social şi de mediu potenţial al propunerilor legislative, cu scopul de a consolida analiza impactului din punctul de vedere al egalităţii de gen; şi

Data-ţintă pentru punerea în aplicare a recomandării: decembrie 2021.

2. să efectueze analize de gen ale nevoilor şi impacturilor pentru programele şi instrumentele de finanţare ale UE şi să raporteze cu privire la rezultatele acestor analize (sau să explice de ce nu s-au efectuat asemenea analize) în cadrul evaluărilor impactului, al evaluărilor ex post sau al raportării cu privire la performanţă.

Data-ţintă pentru punerea în aplicare a recomandării: începând din ianuarie 2022.

105

În cazul fondurilor examinate, Curtea a identificat per ansamblu puţine dovezi care să sugereze o utilizare sistematică de către Comisie a datelor defalcate pe sexe în analizele de gen (punctele 57-59). În ceea ce priveşte programele auditate, Curtea a constatat că, pentru niciunul dintre fondurile ESI, nu există date publice consolidate defalcate pe sexe cu privire la vreunul dintre indicatorii comuni (punctul 84). Curtea a identificat lacune majore în materie de date în domeniul agriculturii, care se explică prin lipsa de statistici defalcate în funcţie de sex cu privire la distribuţia veniturilor agricole, la proprietatea asupra terenurilor şi la destinatarii plăţilor directe în cadrul FEGA (punctele 89-93). Raportarea legată de programul Erasmus+ conţine trimiteri la numărul total de studenţi sau participanţi, dar aceste cifre nu sunt defalcate pe sexe, deşi informaţiile respective sunt disponibile (punctul 99).

Recomandarea 3 – Colectarea şi analizarea de date defalcate pe sexe

Pentru a oferi o bază mai bună pentru analizele de gen şi pentru a permite măsurarea diferenţelor în ceea ce priveşte situaţia femeilor şi a bărbaţilor, precum şi monitorizarea şi raportarea impactului integrării perspectivei de gen, Comisia ar trebui:

1. să colecteze, să analizeze şi să raporteze sistematic datele existente defalcate pe sexe pentru programele de finanţare ale UE în gestiune directă;
2. să consolideze şi să analizeze sistematic informaţiile furnizate de statele membre în conformitate cu cerinţele legale ale programelor de finanţare ale UE care fac obiectul gestiunii partajate şi să raporteze sistematic cu privire la acestea; şi
3. să includă în viitoarele propuneri legislative cerinţa de a se colecta şi a se raporta în mod sistematic date defalcate în funcţie de sex pentru programele de finanţare ale UE.

Data-ţintă pentru punerea în aplicare a recomandării: începând din ianuarie 2022.

106

Curtea a constatat că Comisia a stabilit în mod explicit puţine obiective legate de gen. Dintre cele 58 de programe de cheltuieli din CFM 2014‑2020, doar 4 includeau trimiteri explicite la promovarea egalităţii de gen ca obiectiv urmărit. În propunerile legislative ale Comisiei pentru CFM 2021‑2027, doar 2 programe includeau obiective cu trimiteri explicite la egalitatea de gen (punctele 60-62).

107

Comisia nu a monitorizat în mod eficace contribuţia bugetului UE la atingerea egalităţii de gen. Dintre cei peste 1 000 de indicatori din fişele de program publicate în 2020, Curtea a identificat 29 de indicatori legaţi de gen în cadrul a cinci programe. Dintre cele cinci programe examinate de Curte, numai FEDR şi Erasmus+ dispuneau de indicatori legaţi de gen. Este probabil ca CFM 2021‑2027 să conţină un număr şi mai mic de astfel de indicatori, deoarece în legislaţia propusă au fost menţinuţi doar 10 dintre indicatorii identificaţi de Curte (punctele 63-65). Totuşi, în domeniile în care existau cerinţe legale stabilite în detaliu, acest lucru a facilitat integrarea egalităţii de gen în programe (punctele 74-100).

Recomandarea 4 – Utilizarea de obiective şi indicatori legaţi de gen

Pentru a ţine mai bine seama de prioritatea orizontală a egalităţii de gen la nivelul de ansamblu al bugetului UE şi pentru a face posibilă monitorizarea progreselor, Comisia ar trebui:

1. să identifice şi să utilizeze, pentru programele şi instrumentele de finanţare ale UE din perioada 2021‑2027, datele existente relevante privind egalitatea de gen, inclusiv indicatori pentru care sunt disponibile date defalcate pe sexe;
2. pentru propunerile legislative viitoare, Comisia ar trebui să includă indicatori de performanţă şi obiective legate de gen, în funcţie de rezultatul analizelor de gen.

Data-ţintă pentru punerea în aplicare a recomandării: începând din ianuarie 2022.

108

Comisia a pus la dispoziţie puţine informaţii cu privire la impactul global al bugetului UE asupra egalităţii de gen în cele două rapoarte principale privind performanţa bugetului UE: fişele de program anexate la proiectele de buget aferente fiecărui exerciţiu şi raportul anual privind gestionarea şi performanţa emis pentru descărcarea de gestiune. Nu exista un sistem comun de urmărire a fondurilor alocate de direcţiile generale pentru a sprijini egalitatea de gen, ceea ce înseamnă că DG BUDG nu era în măsură să ajungă la o estimare globală pertinentă a contribuţiei bugetului UE la egalitatea de gen. Curtea observă că, în noiembrie 2020, Comisia, Consiliul şi Parlamentul European au convenit ca, pentru CFM 2021‑2027, Comisia să elaboreze o metodă de cuantificare a cheltuielilor relevante la nivel de program. În urma acestui acord, Comisia va implementa metoda respectivă, cel târziu până în ianuarie 2023, pentru anumite programe gestionate la nivel central, cu scopul de a-i testa fezabilitatea. Curtea a observat, de asemenea, că Comisia propusese să aloce fonduri pentru anumite chestiuni orizontale de politică, dar nu şi pentru egalitatea de gen (punctele 66-73).

Recomandarea 5 – Îmbunătăţirea raportării cu privire la egalitatea de gen

Pentru a îmbunătăţi răspunderea de gestiune şi transparenţa bugetară şi pentru a se asigura disponibilitatea unor informaţii fiabile privind fondurile alocate şi utilizate pentru egalitatea de gen la nivel de program în CFM 2021‑2027, Comisia ar trebui:

1. să dezvolte un sistem robust de urmărire a fondurilor alocate şi utilizate pentru a sprijini egalitatea de gen, care să poată fi aplicat tuturor programelor de finanţare ale UE, inclusiv Mecanismului de redresare şi rezilienţă;

Data-ţintă pentru punerea în aplicare a recomandării: decembrie 2022.

2. să informeze în fiecare an, în raportul anual privind gestionarea şi performanţa şi în proiectul de buget, cu privire la rezultatele obţinute în ceea ce priveşte egalitatea de gen şi la cuantumul fondurilor alocate şi utilizate pentru a sprijini egalitatea de gen în cadrul tuturor programelor de finanţare ale UE, inclusiv în cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă;

Termenul pentru punerea în aplicare a recomandării: progresiv, din ianuarie 2024 şi până la acoperirea integrală a tuturor programelor de finanţare ale UE.

3. să analizeze dacă este cazul să se propună ca un anumit procent din bugetul UE să fie utilizat pentru a sprijini egalitatea de gen.

Termenul pentru punerea în aplicare a recomandării: în cursul pregătirii propunerilor pentru perioada de după 2027.

109

Curtea observă că există un angajament de a se ţine seama de egalitatea de gen în cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă, cea mai mare componentă a instrumentului Next Generation EU. Planurile naţionale de redresare şi rezilienţă vor trebui să explice modul în care măsurile propuse ar urma să contribuie la egalitatea de gen şi la egalitatea de şanse pentru toţi, precum şi modul în care aceste obiective vor fi integrate. Cu toate acestea, lipsa unor indicatori comuni va îngreuna monitorizarea şi urmărirea rezultatelor, inclusiv în ceea ce priveşte egalitatea de gen (punctul 56).

Recomandarea 6 – Evaluarea modului în care este abordată egalitatea de gen în Mecanismul de redresare şi rezilienţă şi raportarea cu privire la această chestiune

Comisia ar trebui să evalueze măsurile propuse incluse în planurile de redresare şi rezilienţă ale statelor membre şi să raporteze ulterior cu privire la contribuţia acestora la egalitatea de gen.

Data-ţintă pentru punerea în aplicare a recomandării: începând din mai 2021.

Prezentul raport a fost adoptat de Camera V, condusă de domnul Tony Murphy, membru al Curţii de Conturi, la Luxemburg, în data de 4 mai 2021.

Acronime

CFM: cadru financiar multianual

DG AGRI: Direcţia Generală Agricultură şi Dezvoltare Rurală din cadrul Comisiei Europene

DG BUDG: Direcţia Generală Buget din cadrul Comisiei Europene

DG DEVCO: Direcţia Generală Cooperare Internaţională şi Dezvoltare din cadrul Comisiei Europene

DG EAC: Direcţia Generală Educaţie, Tineret, Sport şi Cultură din cadrul Comisiei Europene

DG EMPL: Direcţia Generală Ocuparea Forţei de Muncă, Afaceri Sociale şi Incluziune din cadrul Comisiei Europene

DG JUST: Direcţia Generală Justiţie şi Consumatori din cadrul Comisiei Europene

DG REGIO: Direcţia Generală Politică Regională şi Urbană din cadrul Comisiei Europene

EIGE: Institutul European pentru Egalitatea de Şanse între Femei şi Bărbaţi

Eurostat: Oficiul de Statistică al Uniunii Europene

FEADR: Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală

FEDR: Fondul european de dezvoltare regională

FEGA: Fondul european de garantare agricolă

Fondurile ESI: fondurile structurale şi de investiţii europene

FSE: Fondul social european

FSE+: Fondul social european Plus

ISG: Grupul interservicii privind egalitatea de gen

OCDE: Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică

ODD: obiectivele de dezvoltare durabilă

REC: programul „Drepturi, egalitate şi cetăţenie”

SWD: document de lucru al serviciilor Comisiei (staff working document), de sine stătător

Glosar

Analiză de gen: examinarea diferenţelor care există între femei şi bărbaţi în ceea ce priveşte condiţiile şi nevoile (evaluarea nevoilor de gen) şi examinarea consecinţelor (probabile) ale unei politici sau ale unui program asupra femeilor şi bărbaţilor (evaluarea impactului de gen).

Cadrul financiar multianual: planul de cheltuieli al UE care stabileşte priorităţile (pe baza obiectivelor de politică) şi plafoanele, în general pentru o perioadă de şapte ani. Constituie structura în care sunt stabilite bugetele anuale ale UE şi fixează plafoane pentru fiecare categorie de cheltuieli.

Date defalcate pe sexe: datele colectate şi prezentate sub formă tabelară separat pentru femei şi bărbaţi, permiţând măsurarea diferenţelor dintre femei şi bărbaţi pentru diferite dimensiuni sociale şi economice.

Descărcare de gestiune: decizie anuală luată de Parlamentul European prin care acesta acordă Comisiei aprobarea finală a modului în care a fost executat bugetul.

Destinatar: persoana fizică sau juridică ce primeşte un grant sau un împrumut de la bugetul UE sau cea care beneficiază, în cele din urmă, de o activitate finanţată de UE.

Egalitatea de gen: principiul conform căruia femeile şi bărbaţii (fetele şi băieţii) ar trebui să beneficieze de aceleaşi drepturi, libertăţi şi şanse.

Erasmus+: program al UE prin care se sprijină educaţia, formarea, tineretul şi sportul în Europa, în principal oferind studenţilor din universităţi posibilitatea de a studia şi de a acumula experienţă în străinătate.

Evaluarea impactului: analiză a efectelor probabile (ex ante) sau reale (ex post) ale unei iniţiative de politică sau ale altui demers.

Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală: fondul UE prin care este finanţată contribuţia UE la programele de dezvoltare rurală.

Fondul european de dezvoltare regională: fondul UE care consolidează coeziunea economică şi socială în UE prin finanţarea de investiţii menite să reducă dezechilibrele dintre regiuni.

Fondul european de garantare agricolă: fondul UE prin care sunt finanţate atât plăţi directe către fermieri, cât şi măsuri care reglementează sau susţin pieţele agricole.

Fondul social european: fondul UE pentru crearea de oportunităţi în materie de educaţie şi de ocupare a forţei de muncă, precum şi pentru ameliorarea situaţiei persoanelor expuse riscului de sărăcie.

Fondurile structurale şi de investiţii europene: cele cinci fonduri principale ale UE care, împreună, sprijină dezvoltarea economică pe tot teritoriul UE: Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală şi Fondul european pentru pescuit şi afaceri maritime.

Gen: un construct social şi cultural care marchează o distincţie între caracteristicile femeilor şi ale bărbaţilor, ale fetelor şi ale băieţilor şi, prin urmare, percepe femeile şi bărbaţii ca având anumite roluri şi responsabilităţi separate.

Gestiune partajată: metodă de execuţie a bugetului UE în cadrul căreia, spre deosebire de gestiunea directă, Comisia deleagă sarcini de execuţie statelor membre, păstrând însă responsabilitatea finală.

Indicatori legaţi de gen: măsurători care arată schimbările într-un anumit domeniu văzute din perspectiva genului.

Integrarea dimensiunii de gen în buget: aplicarea unei abordări integratoare a egalităţii de gen la toate nivelurile procesului bugetar.

Integrarea perspectivei de gen: luarea sistematică în considerare a aspectelor legate de gen în toate etapele ciclului de viaţă al politicilor, al instrumentelor, al programelor şi al fondurilor.

O mai bună legiferare: concept care ghidează elaborarea politicilor şi a actelor legislative ale UE, pe baza principiilor conform cărora legislaţia ar trebui să îşi atingă obiectivele cu costuri minime şi să fie concepută într-un mod transparent, bazat pe date concrete, cu implicarea cetăţenilor şi a părţilor interesate.

Plăţi directe: plată de sprijin în sectorul agriculturii, efectuată în mod direct către fermieri.

Raport anual privind gestionarea şi performanţa: un raport elaborat în fiecare an de Comisie cu privire la modul în care a gestionat bugetul UE şi la rezultatele obţinute.

Regulamentul privind dispoziţiile comune: regulamentul care stabileşte normele aplicabile tuturor celor cinci fonduri structurale şi de investiţii europene.

Echipa de audit

Rapoartele speciale ale Curţii de Conturi Europene prezintă rezultatele auditurilor sale cu privire la politicile şi programele UE sau la diverse aspecte legate de gestiune aferente unor domenii bugetare specifice. Curtea de Conturi Europeană selectează şi concepe aceste sarcini de audit astfel încât impactul lor să fie maxim, luând în considerare riscurile la adresa performanţei sau a conformităţii, nivelul de venituri sau de cheltuieli implicat, evoluţiile viitoare şi interesul politic şi public.

Acest audit al performanţei a fost efectuat de Camera de audit V – Finanţarea şi administrarea Uniunii, condusă de domnul Tony Murphy, membru al Curţii de Conturi Europene. Activitatea a fost condusă de doamna Eva Lindström, membră a Curţii, sprijinită de: Katharina Bryan, şefă de cabinet; Johan Stalhammar, ataşat în cadrul cabinetului; Karin Andersson, asistentă în cadrul cabinetului; Amanda Ramer, stagiară în cadrul cabinetului; Margit Spindelegger, manager principal; Elisa Gómez şi Rogelio Abarquero Grossi, coordonatori; Giuseppe Diana şi Marilena Elena Friguraş, auditori; Quirino Mealha, expert naţional detaşat; Joniada Goçaj şi Thomas Hebenstreit, stagiari; Jesús Nieto Muñoz a furnizat sprijin grafic; Richard Moore a furnizat asistenă lingvistică; Emanuele Fossati şi Danilo De Pascalis au furnizat sprijin informatic; Bogomil Kovachev a furnizat sprijin statistic; Valérie Tempez-Erasmi şi Manuela Magliocca au asigurat secretariatul.

Note

¹ De exemplu: McKinsey Global Institute, How advancing women’s equality can add $12 trillion to global growth, septembrie 2015; Forumul Economic Mondial, Global Gender Gap Report 2020, decembrie 2019; FMI, Gender Inequality and Economic Growth: Evidence from Industry-Level Data, iulie 2020; FMI, Women, Work, and the Economy: Macroeconomic Gains from Gender Equity, decembrie 2013; Åsa Löfström, Universitatea Umeå, Gender equality, economic growth and employment.

² COM(2020) 152 final.

³ EIGE, Economic Benefits of Gender Equality in the European Union.

⁴ Comisia Europeană, Economic sectors at risk due to COVID-19 disruptions: will men and women in the EU be affected similarly?, 2020; Comisia Europeană, The impact of sex and gender in the COVID-19 pandemic, 2020.

⁵ Rezoluţia Parlamentului European din 21 ianuarie 2021 referitoare la perspectiva de gen în perioada crizei COVID-19 şi după această criză.

⁶ De exemplu: Parlamentul European, Backlash in Gender Equality and Women’s and Girls’ Rights, iunie 2018; ONU Femei, Democratic backsliding and the backlash against women’s rights: Understanding the current challenges for feminist politics; EIGE, Beijing +25: the fifth review of the implementation of the Beijing Platform for Action in the EU Member States, 2020.

⁷ COM(2020) 152 final: „O Uniune a egalităţii: Strategia privind egalitatea de gen 2020‑2025”.

⁸ EIGE, Gender Equality Index. View countries. 2020 edition.

⁹ SWD(2019) 101 final: 2019 report on equality between women and men in the EU.

¹⁰ OCDE, Toolkit for Mainstreaming and Implementing Gender Equality, 2018.

¹¹ Acest termen este utilizat în prezentul raport pentru a se referi la date defalcate în funcţie de sex (femei şi bărbaţi).

¹² Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 19 noiembrie 2013 referitoare la proiectul de regulament al Consiliului de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2014‑2020.

¹³ Concluziile Consiliului European din 17‑21 iulie 2020.

¹⁴ COM(96) 67 final.

¹⁵ Comisia 2014‑2019 a activat de la 1 noiembrie 2014 până la 30 noiembrie 2019.

¹⁶ Comisia 2019‑2024 şi-a preluat mandatul la 1 decembrie 2019.

¹⁷ Raportul special nr. 2/2021 al Curţii de Conturi Europene: „Ajutorul umanitar acordat de UE pentru educaţie: vine în sprijinul copiilor în nevoie, dar ar trebui să se întindă pe un orizont de timp mai lung şi să ajungă la un număr mai mare de fete”.

¹⁸ SWD(2015) 278 final.

¹⁹ De exemplu, strategia privind piaţa unică a bunurilor şi serviciilor [COM(2015) 550 final].

²⁰ Evaluation of the strengths and weaknesses of the Strategic Engagement for Gender Equality 2016–2019, evaluare comandată de DG JUST în 2019.

²¹ Procesul-verbal al reuniunii Forumului experţilor EIGE din 3‑4 aprilie 2019.

²² SEC(2010) 1079.

²³ DG JUST, Visions for gender equality, 2015; Comitetul consultativ pentru egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi, Opinion on Gender Equality in the EU in the 21st century: remaining challenges and priorities, 2014; DG JUST, Report on the Forum on the future of gender equality in the EU, 2015.

²⁴ COM(2020) 152 final.

²⁵ EIGE, Gender mainstreaming.

²⁶ Raportul special nr. 22/2020 al Curţii de Conturi Europene: „Viitorul agenţiilor UE – Există potenţial pentru o mai mare flexibilitate şi cooperare”.

²⁷ Procesul-verbal al celui de-al 33-lea Consiliu de administraţie al EIGE din noiembrie 2019.

²⁸ DG Buget, Planul strategic 2020‑2024.

²⁹ SEC(2009) 92.

³⁰ SWD(2017) 350 final.

³¹ Avizul nr. 6/2020 al Curţii de Conturi Europene referitor la propunerea de regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de instituire a Mecanismului de redresare şi rezilienţă.

³² ONU, Integrating a Gender Perspective into Statistics, 2016.

³³ EIGE, Glossary and thesaurus.

³⁴ Baza de date a Eurostat, 17.3.2021.

³⁵ Portalul de date deschise al UE, 17.3.2021.

³⁶ SWD(2018) 289 final.

³⁷ OCDE, Designing and Implementing gender budgeting. A path to action, 2019.

³⁸ Plus o fişă suplimentară pentru un instrument special.

³⁹ OECD DAC Rio Markers for Climate. Handbook.

⁴⁰ Documentul de analiză nr. 01/2020: „Urmărirea cheltuielilor legate de climă în bugetul UE”.

⁴¹ Raportul special nr. 31/2016 al Curţii de Conturi Europene: „Cel puţin un euro din cinci din bugetul UE ar trebui să fie cheltuit pentru acţiuni în domeniul climatic: există activităţi ambiţioase în curs de desfăşurare în acest sens, dar există un risc serios de a nu se reuşi atingerea acestui obiectiv”.

⁴² Acordul interinstituţional între Parlamentul European, Consiliu şi Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare şi buna gestiune financiară, precum şi privind noile resurse proprii, inclusiv o foaie de parcurs pentru introducerea de noi resurse proprii.

⁴³ Articolul 318 TFUE şi articolul 247 alineatul (1) litera (e) din Regulamentul financiar.

⁴⁴ Raportul Curţii de Conturi Europene privind performanţa bugetului UE – situaţia la sfârşitul anului 2019.

⁴⁵ COM(2016) 446 final: „Raportul anual pentru 2015 privind gestionarea şi performanţa bugetului UE”.

⁴⁶ COM(2020) 265 final.

⁴⁷ Regulamentul (UE) nr. 1303/2013.

⁴⁸ Avizul nr. 7/2018 al Curţii de Conturi Europene referitor la propunerile Comisiei de regulamente privind politica agricolă comună pentru perioada de după 2020.

⁴⁹ Gender Impact Report on the 2020 Budget of the Autonomous Region of Andalusia , 2019.

⁵⁰ IFA Diversity Strategy Towards 2025, octombrie 2019.

⁵¹ Parlamentul European, The professional status of rural women in the EU, 2019.

⁵² Comitetul Organizaţiilor Profesionale din Agricultură, Challenges and opportunities in achieving gender equality and the empowerment of rural women and girls, 2017.

⁵³ Farm indicators by agricultural area, type of farm, standard output, sex and age of the manager and NUTS 2 regions, extras din decembrie 2020.

⁵⁴ Dimensiunea economică bazată pe producţia standard în euro: exploataţiile mici < 8 000 de euro; exploataţiile mai mari ≥ 25 000 de euro.

⁵⁵ Arhiva de ştiri a Comisiei Europene, Future of CAP: Where are all the women?, 2017.

⁵⁶ Rezoluţia Parlamentului European din 4 aprilie 2017 referitoare la femei şi rolul lor în zonele rurale.

⁵⁷ Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 28 martie 2019 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de instituire a „Erasmus”. amendamentul 170.

⁵⁸ Comisia Europeană, Erasmus+ higher education impact study, 2019.

⁵⁹ Portalul de date deschise al UE, Erasmus mobility statistics 2014‑2018.

⁶⁰ Acordul interinstituţional între Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene şi Comisia Europeană privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare şi buna gestiune financiară, precum şi privind noile resurse proprii, inclusiv o foaie de parcurs în vederea introducerii de noi resurse proprii.

⁶¹ https://europa.eu/!Cg88wR.

Calendar

Etapa	Data
Adoptarea planului de audit/Demararea auditului	13.12.2019
Trimiterea oficială către Comisie (sau către o altă entitate auditată) a proiectului de raport	10.3.2021
Adoptarea raportului final după procedura contradictorie	4.5.2021
Primirea răspunsurilor oficiale ale Comisiei (sau ale altei entităţi auditate) în toate versiunile lingvistice	1.6.2021

Contact

CURTEA DE CONTURI EUROPEANĂ
12, rue Alcide De Gasperi
1615 Luxembourg
LUXEMBOURG

Tel. +352 4398-1
Întrebări: eca.europa.eu/ro/Pages/ContactForm.aspx
Website: eca.europa.eu
Twitter: @EUAuditors

Numeroase alte informaţii despre Uniunea Europeană sunt disponibile pe internet pe serverul Europa (http://europa.eu).

Luxemburg: Oficiul pentru Publicaţii al Uniunii Europene, 2021

PDF	ISBN 978-92-847-6040-4	ISSN 1977-5806	doi:10.2865/213616	QJ-AB-21-009-RO-N
HTML	ISBN 978-92-847-6070-1	ISSN 1977-5806	doi:10.2865/89616	QJ-AB-21-009-RO-Q

DREPTURI DE AUTOR

© Uniunea Europeană, 2021.

Politica Curţii de Conturi Europene referitoare la reutilizare este pusă în aplicare prin Decizia nr. 6-2019 a Curţii de Conturi Europene privind politica în materie de date deschise şi reutilizarea documentelor.

Cu excepţia cazului în care se precizează altceva (de exemplu, într-o menţiune separată indicând drepturile de autor), conţinutul elaborat de Curtea de Conturi Europeană pentru care UE deţine drepturile de autor face obiectul licenţei Creative Commons Attribution 4.0 International (CC BY 4.0). Aceasta înseamnă că reutilizarea este autorizată, sub rezerva menţionării adecvate a autorilor şi a indicării eventualelor modificări. Reutilizatorul nu poate altera sensul sau mesajul iniţial al documentelor. Curtea de Conturi Europeană nu răspunde pentru eventualele consecinţe ale reutilizării.

Este necesar să obţineţi drepturi suplimentare în cazul în care un anumit conţinut prezintă persoane fizice ce pot fi identificate, de exemplu în cazul fotografiilor în care apar membri ai personalului Curţii de Conturi Europene sau în cazul în care conţinutul include lucrări ale unor terţi. Dacă se obţine o astfel de autorizaţie, ea anulează şi înlocuieşte autorizaţia de natură generală menţionată mai sus şi va indica în mod clar eventualele restricţii de utilizare.

Pentru a utiliza sau a reproduce un conţinut pentru care UE nu deţine drepturile de autor, poate fi necesar să obţineţi o autorizaţie în acest sens direct de la titularii drepturilor de autor:

Figurile 4, 6 şi 7: pictograme realizate de Pixel perfect pornind de la site-ul https://flaticon.com.

Programele informatice sau documentele care fac obiectul unor drepturi de proprietate industrială, cum ar fi brevetele, mărcile comerciale, desenele şi modelele înregistrate, logourile şi denumirile înregistrate, sunt excluse din politica Curţii de Conturi Europene referitoare la reutilizare şi nu se acordă nicio licenţă pentru acestea.

Familia site-urilor instituţionale ale Uniunii Europene care sunt incluse în domeniul europa.eu oferă linkuri către site-uri terţe. Deoarece Curtea de Conturi Europeană nu are control asupra acestor site-uri, sunteţi încurajaţi să verificaţi politica aplicată de ele în ceea ce priveşte respectarea vieţii private şi drepturile de autor.

Utilizarea logoului Curţii de Conturi Europene

Logoul Curţii de Conturi Europene nu poate fi utilizat fără acordul prealabil al Curţii de Conturi Europene.

Contactaţi UE

În persoană
În întreaga Uniune Europeană există sute de centre de informare Europe Direct. Puteţi găsi adresa centrului cel mai apropiat de dumneavoastră la: https://europa.eu/european-union/contact_ro

La telefon sau prin e-mail
Europe Direct este un serviciu care vă oferă răspunsuri la întrebările privind Uniunea Europeană. Puteţi accesa acest serviciu:

• apelând numărul gratuit 00 800 6 7 8 9 10 11 (unii operatori pot taxa aceste apeluri);
• apelând numărul standard: +32 22999696; sau
• prin e-mail, la: https://europa.eu/european-union/contact_ro

Găsiţi informaţii despre UE

Online
Informaţii despre Uniunea Europeană în toate limbile oficiale ale UE sunt disponibile pe site-ul Europa, la: https://europa.eu/european-union/index_ro

Publicaţii ale UE
Puteţi descărca sau comanda publicaţii ale UE gratuite şi contra cost la adresa: https://op.europa.eu/ro/publications. Mai multe exemplare ale publicaţiilor gratuite pot fi obţinute contactând Europe Direct sau centrul dumneavoastră local de informare (a se vedea https://europa.eu/european-union/contact_ro).

Dreptul UE şi documente conexe
Pentru accesul la informaţii juridice din UE, inclusiv la ansamblul legislaţiei UE începând din 1952 în toate versiunile lingvistice oficiale, accesaţi site-ul EUR-Lex, la: http://eur-lex.europa.eu

Datele deschise ale UE
Portalul de date deschise al UE (http://data.europa.eu/euodp/ro) oferă acces la seturi de date din UE. Datele pot fi descărcate şi reutilizate gratuit, atât în scopuri comerciale, cât şi necomerciale.