Prezentarea rapoartelor anuale pe 2020 ale Curții de Conturi Europene

Cuvântul-înainte al președintelui

Raportul nostru anual referitor la exercițiul financiar 2020, ultimul raport de acest tip pentru perioada 2014-2020, a fost finalizat într-un moment dificil pentru UE și pentru statele membre ale acesteia. Curtea de Conturi Europeană, în calitatea sa de auditor extern al UE, a făcut tot posibilul pentru a oferi în continuare un serviciu eficace de audit public în UE, în pofida problemelor specifice de natură operațională generate de criza provocată de pandemia de COVID-19.

În opinia Curții, așa cum a fost cazul și pentru exercițiile anterioare, conturile UE prezintă o imagine corectă și fidelă a situației financiare a UE. Curtea exprimă o opinie de audit favorabilă cu privire la fiabilitatea conturilor Uniunii Europene aferente exercițiului 2020. Veniturile aferente acestui exercițiu au fost conforme cu legile și reglementările aplicabile și nu au fost afectate de un nivel semnificativ de eroare.

Pentru 2020, rata de eroare globală estimată de Curte cu privire la cheltuielile auditate este de 2,7 % (2,7 % pentru 2019).

În ceea ce privește domeniile importante de cheltuieli ale UE pentru care Curtea furnizează o apreciere specifică, nivelul de eroare este semnificativ pentru rubricile Coeziune și Competitivitate. În ceea ce privește rubrica Resurse naturale, Curtea constată că nivelul de eroare estimat este apropiat de pragul de semnificație (2,0 %); mai precis, rezultatele obținute de Curte indică faptul că nivelul de eroare nu era semnificativ pentru plățile directe, care reprezentau 69 % din cheltuielile aferente acestei rubrici din CFM, dar că acesta era, considerat în ansamblu, semnificativ pentru domeniile de cheltuieli identificate de Curte ca prezentând un risc mai ridicat (dezvoltarea rurală, măsurile de piață, pescuitul, mediul și acțiunile climatice). Nivelul de eroare rămâne sub pragul de semnificație pentru rubrica Administrație.

De mai mulți ani, Curtea auditează veniturile și cheltuielile UE făcând o distincție între domeniile bugetare pentru care consideră că riscul la adresa legalității și regularității este ridicat și cele pentru care acest risc este considerat scăzut. Din cauza modului în care bugetul UE este alcătuit și evoluează în timp, ponderea cheltuielilor cu risc ridicat în cadrul populației auditate a crescut și mai mult față de anii anteriori și reprezintă în jur de 59 % din populația auditată pentru exercițiul 2020 (53 % în 2019). Curtea estimează că nivelul de eroare din cadrul acestei categorii de cheltuieli este de 4,0 % (4,9 % pentru exercițiul 2019). În acest context, Curtea emite o opinie contrară cu privire la cheltuieli.

Nivelul de eroare estimat pentru cheltuielile cu risc scăzut (care reprezentau restul de 41 % (47 % în 2019) din populația auditată de Curte) se situa sub pragul de semnificație de 2 %.

În viitor, UE va cheltui mult mai mult decât în perioada de programare anterioară. În următorii șapte ani, Uniunea va putea cheltui 1,8 mii de miliarde de euro. Această sumă include 750 de miliarde de euro pentru instrumentul de redresare, și anume inițiativa Next Generation EU, ca răspuns al UE la criza provocată de pandemia de COVID-19, precum și 1,1 mii de miliarde de euro care corespund revizuirii CFM-ului pentru perioada 2021-2027. Cele 27 de state membre au convenit, de asemenea, să finanțeze parțial acest program de redresare prin emiterea de datorie publică. Aceste decizii marchează, așadar, o veritabilă transformare istorică a finanțelor UE.

O gestionare riguroasă și eficace a finanțelor UE va căpăta deci o importanță și mai mare decât până acum. Acest lucru presupune o responsabilitate sporită, atât pentru Comisia Europeană, cât și pentru statele membre, dar și pentru noi, aici la Curtea de Conturi Europeană.

În acest context, Curtea a elaborat o nouă strategie pentru perioada 2021-2025. În ianuarie 2021, am convenit asupra a trei obiective strategice care ne vor ghida eforturile în ceea ce privește auditul finanțelor UE în anii următori, dintre aceste obiective remarcându-se în special acela de a furniza o asigurare de audit solidă într-un mediu plin de provocări și în schimbare. În anii care vin, Curtea va continua astfel să contribuie activ la asigurarea obligației de răspundere de gestiune și a transparenței pentru toate formele de finanțare din partea UE, inclusiv pentru instrumentul Next Generation EU.

Rezultate globale

Principalele constatări

• Per ansamblu, nivelul de eroare estimat în cadrul cheltuielilor din bugetul UE pentru 2020 a fost unul semnificativ și s-a menținut la 2,7 % (2,7 % în 2019).
• În ceea ce privește cheltuielile cu risc ridicat (bazate în principal pe rambursare), în cazul cărora beneficiarii trebuie adesea să respecte norme complexe atunci când prezintă cereri de rambursare a costurilor pe care le-au suportat, Curtea estimează că nivelul de eroare este de 4,0 % (4,9 % în 2019). Ponderea cheltuielilor cu risc ridicat în populația auditată de Curte a continuat să crească, în mare parte din cauza unei noi creșteri a cheltuielilor din domeniul coeziunii (20 de miliarde de euro), și era substanțială, reprezentând 59 % (53 % în 2019). La fel ca în 2019, erorile aveau un caracter generalizat și Curtea exprimă din nou o opinie contrară cu privire la cheltuieli.
• În al șaptelea și cel din urmă exercițiu al cadrului financiar multianual (CFM) pentru perioada 2014-2020, cuantumul aferent angajamentelor restante a continuat să crească, ajungând la 303,2 miliarde de euro până la sfârșitul anului 2020. În special, utilizarea (sau altfel spus „absorbția”) fondurilor structurale și de investiții europene (fondurile ESI) de către statele membre a continuat să fie mai lentă decât se prevăzuse. Mai rămâne de absorbit o proporție de 45 % (209 de miliarde de euro) din cuantumul total al fondurilor ESI angajate.
• Pandemia de COVID-19 va avea un impact substanțial asupra cuantumului fondurilor pe care UE le va cheltui în anii următori. Pentru perioada 2021-2027, alocarea combinată de fonduri din partea instrumentului NGEU și din partea CFM aproape s-a dublat față de perioada precedentă a CFM și se va cifra la 1 824 de miliarde de euro. Curtea a identificat o serie de riscuri și de provocări legate de execuția și de buna gestiune financiară a acestor fonduri.
• Curtea raportează toate cazurile de suspiciuni de fraudă detectate în cursul activităților sale de audit către Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF). În 2020, au existat șase astfel de cazuri (nouă în 2019).

Textul integral al Raportului anual pe 2020 referitor la execuția bugetului UE și cel al Raportului anual pe 2020 referitor la activitățile finanțate de Al optulea, Al nouălea, Al zecelea și Al unsprezecelea fond european de dezvoltare sunt disponibile pe site-ul web al Curții (eca.europa.eu).

Ce a auditat Curtea

Bugetul UE aferent exercițiului 2020, în cifre

Parlamentul European și Consiliul adoptă un buget anual al UE, în cadrul unui buget pe termen mai lung convenit pentru o perioadă de mai mulți ani (așa-numitul „cadru financiar multianual” sau CFM). Auditul Curții referitor la exercițiul 2020 a acoperit ultimul an al perioadei care a început în 2014 și s-a încheiat în 2020, cu toate că fonduri aferente acestei perioade vor continua să fie debursate și ulterior.

Responsabilitatea finală pentru asigurarea faptului că bugetul este cheltuit în mod corespunzător revine Comisiei. În 2020, cheltuielile s-au ridicat la un total de 173,3 miliarde de euro, ceea ce reprezintă 1,1 % din venitul național brut (VNB) combinat al statelor UE-27 plus Regatul Unit.

De unde provin banii?

Veniturile din 2020 s-au ridicat în total la 174,3 miliarde de euro. Bugetul UE este finanțat din mai multe surse. Partea cea mai importantă (123 de miliarde de euro) este finanțată de statele membre, proporțional cu VNB-ul lor. Alte surse includ taxele vamale (19,9 miliarde de euro), contribuția bazată pe taxa pe valoarea adăugată colectată de statele membre (17,2 miliarde de euro) și contribuțiile și restituirile care decurg din acordurile și programele Uniunii Europene (8,2 miliarde de euro).

În ce scopuri sunt utilizați banii?

Bugetul UE este cheltuit într-o gamă variată de domenii, cum ar fi:

• promovarea dezvoltării economice a regiunilor mai vulnerabile din punct de vedere structural;
• promovarea inovării și a cercetării;
• proiecte de infrastructură de transport;
• formare profesională pentru șomeri;
• agricultură și promovarea biodiversității;
• combaterea schimbărilor climatice;
• gestionarea frontierelor;
• ajutoare pentru țările învecinate și în curs de dezvoltare.

Aproximativ două treimi din buget sunt cheltuite prin așa-numitul mecanism de „gestiune partajată”. Responsabilitatea finală în cadrul acestei metode de execuție bugetară revine Comisiei, dar statele membre sunt cele care distribuie fondurile, selectează proiectele și gestionează cheltuielile UE. Acesta este cazul, de exemplu, al cheltuielilor din domeniul resurselor naturale și din domeniul coeziunii.

Declarația de asigurare a Curții cu privire la bugetul UE

În fiecare an, Curtea auditează veniturile și cheltuielile UE, examinând fiabilitatea conturilor anuale și conformitatea operațiunilor subiacente de venituri și de cheltuieli cu normele UE și cu normele naționale.

Această activitate stă la baza declarației de asigurare pe care Curtea o prezintă Parlamentului European și Consiliului în conformitate cu articolul 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE). Curtea examinează cheltuielile la momentul la care destinatarii finali ai fondurilor acordate de UE au întreprins activități sau au înregistrat costuri și la care Comisia a acceptat cheltuielile respective. În practică, aceasta înseamnă că populația de operațiuni auditată de Curte cuprinde plăți intermediare și plăți finale. Curtea nu a examinat plățile în avans efectuate în 2020 decât dacă acestea fuseseră validate și închise în cursul aceluiași exercițiu.

Restricțiile de călătorie impuse în contextul pandemiei de COVID-19 au împiedicat Curtea, aproape fără excepție, să efectueze controale la fața locului. Prin urmare, cea mai mare parte a activității a constat în examinări documentare și în interviuri de la distanță cu entitățile auditate. Deși neefectuarea de controale la fața locului poate crește riscul de nedetectare, probele pe care le-a obținut de la entitățile auditate i-au permis Curții să își finalizeze activitatea și să tragă concluzii cu privire la aceasta.

Populația auditată pentru exercițiul 2020 s-a ridicat la 147,8 miliarde de euro (a se vedea figura 1).

În 2020, domeniul Resurse naturale a avut cea mai mare pondere în populația de audit globală examinată de Curte (40,8 %), fiind urmat de Coeziune (32,8 %) și de Competitivitate (11,0 %).

Pentru informații suplimentare cu privire la abordarea de audit a Curții, a se vedea secțiunea intitulată „Informații generale”.

Care au fost constatările Curții

Conturile UE prezintă o imagine corectă și fidelă

Conturile UE pentru 2020 prezintă în mod fidel, sub toate aspectele semnificative, rezultatele financiare ale UE și situația activelor și a pasivelor acesteia la sfârșitul exercițiului, în conformitate cu standardele internaționale de contabilitate pentru sectorul public.

Prin urmare, Curtea este în măsură să formuleze o opinie favorabilă privind fiabilitatea conturilor, așa cum a fost cazul pentru fiecare exercițiu financiar începând cu 2007.

Bilanțul UE includea o datorie privind pensiile și alte beneficii ale angajaților în sumă de 116 miliarde de euro la sfârșitul exercițiului 2020. Creșterea suplimentară în acest an a estimării respective se explică în principal prin scăderea ratei nominale de actualizare, care reflectă reducerea ratelor dobânzii la nivel mondial.

La 1 februarie 2020, Regatul Unit a încetat să mai fie stat membru al UE. La 31 decembrie 2020, conturile UE prezentau o creanță netă de 47,5 miliarde de euro datorată de Regatul Unit, în temeiul obligațiilor reciproce definite în acordul de retragere.

Operațiunile de venituri aferente exercițiului 2020 sunt conforme cu legile și reglementările aplicabile

Curtea concluzionează că veniturile nu sunt afectate de un nivel semnificativ de eroare.

Nivelul de eroare care afectează cheltuielile aferente exercițiului 2020 este semnificativ și generalizat

Pentru ansamblul cheltuielilor, Curtea estimează că nivelul de eroare este cuprins între 1,8 % și 3,6 %. Valoarea mediană a acestui interval, cunoscută în trecut sub denumirea de „rată de eroare cea mai probabilă”, s-a menținut la același nivel ca anul trecut, situându-se la 2,7 % (a se vedea figura 2).

O eroare este definită de Curte ca fiind o sumă de bani care nu ar fi trebuit să fie plătită de la bugetul UE. Erorile se produc atunci când fondurile nu sunt utilizate în conformitate cu legislația UE relevantă, neservind deci scopului preconizat de Consiliu și de Parlamentul European la momentul adoptării legislației respective, sau atunci când fondurile nu sunt utilizate în conformitate cu normele naționale specifice.

Peste jumătate din populația auditată de Curte este afectată, și în acest an, de un nivel semnificativ de eroare

În 2020, Curtea a constatat încă o dată că modul în care sunt debursate cheltuielile are un impact asupra riscului de eroare. În acest context, Curtea face distincție între plățile bazate pe drepturi la plată și cele bazate pe rambursarea costurilor (a se vedea caseta de mai jos).

Cele mai frecvente erori întâlnite în rândul cheltuielilor cu risc ridicat au fost:

• neeligibilitatea proiectelor și a cheltuielilor, precum și încălcări ale normelor privind piața internă (în special nerespectarea normelor în materie de ajutoare de stat) în domeniul Coeziune;
• neeligibilitatea costurilor, erorile administrative și lipsa de documente justificative esențiale în domeniul de cheltuieli al dezvoltării rurale, măsurilor de piață, mediului, acțiunilor climatice și pescuitului care reprezintă cumulat aproximativ 31 % din totalul cheltuielilor aferente rubricii Resurse naturale;
• neeligibilitatea costurilor, în special a costurilor directe cu personalul și a altor costuri directe, în cadrul cheltuielilor din domeniul cercetării (Orizont 2020 și PC7), care reprezintă aproximativ 57 % din totalul cheltuielilor aferente rubricii Competitivitate;
• lipsa unor documente justificative, nerespectarea normelor privind achizițiile publice, precum și costuri care nu au fost efectiv suportate și costuri neeligibile în cadrul rubricii Europa în lume.

În 2020, ponderea cheltuielilor cu risc ridicat a crescut din nou în comparație cu ultimii patru ani și reprezintă în mod clar majoritatea populației auditate de Curte, fiind de aproximativ 59 % (53 % în 2019). Creșterea ponderii acestei categorii de cheltuieli s-a datorat în mare parte unei noi creșteri cu 20 de miliarde de euro a populației de audit din domeniul coeziunii. Nivelul de eroare estimat de Curte pentru cheltuielile cu risc ridicat a fost de 4,0 % (4,9 % în 2019).

Cheltuielile cu risc scăzut au reprezentat restul de 41 % din populația auditată de Curte (47 % în 2019) și au inclus, în principal, plăți bazate pe drepturi la plată. Nivelul de eroare estimat pentru această parte a populației s-a situat sub pragul de semnificație de 2 % stabilit de Curte (a se vedea figura 3).

Figura 4 prezintă o comparație între nivelurile de eroare estimate pentru diferitele domenii de cheltuieli în perioada 2016-2020. Mai multe informații privind rezultatele Curții sunt prezentate în secțiunea intitulată „O privire mai atentă asupra rezultatelor Curții” și în capitolele corespunzătoare din Raportul anual pe 2020.

Comparație între nivelul de eroare estimat de Curte și cel estimat de Comisie

Raportul anual privind gestiunea și performanța, care ține de competența colegiului comisarilor și pentru care acesta își asumă responsabilitatea, sintetizează informații-cheie referitoare la controlul intern și la gestiunea financiară din rapoartele anuale de activitate. Printre aceste informații se numără riscul la momentul plății, care reprezintă estimarea Comisiei cu privire la suma care este debursată fără să fie respectate normele aplicabile. Per ansamblu, estimarea Comisiei pentru 2020 cu privire la riscul la momentul plății este de 1,9 %. Această estimare se situează sub pragul de semnificație stabilit de Curte (de 2,0 %) și sub nivelul de eroare estimat de Curte (2,7 %).

În plus, raportul anual de activitate al fiecărei direcții generale (DG) din cadrul Comisiei include o declarație în care directorul general oferă asigurarea că raportul prezintă în mod corespunzător informațiile financiare și că operațiunile aflate sub responsabilitatea sa sunt conforme cu legile și reglementările. În acest scop, toate direcțiile generale furnizează estimări ale riscului la momentul plății care există pentru cheltuielile de care sunt responsabile.

Curtea consideră că problemele semnalate anul trecut în legătură cu auditurile ex post realizate de Serviciul comun de audit din cadrul Comisiei (domeniul Competitivitate), cu controalele desfășurate de statele membre și reflectate în statisticile lor de control (domeniul Resurse naturale), cu verificările efectuate de autoritățile de audit din statele membre (domeniul Coeziune) și cu studiul comandat anual cu privire la rata de eroare reziduală (domeniul Europa în lume) continuă să fie prezente și afectează estimarea riscului care există la momentul plății.

În cazurile în care prezintă o apreciere specifică pentru o rubrică din CFM, Curtea a comparat riscul la momentul plății prezentat de Comisie pentru exercițiul 2020 cu nivelurile de eroare estimate de Curte. Această comparație arată că, pentru domeniile Competitivitate, Coeziune și Resurse naturale, riscul la momentul plății prezentat de Comisie este mai scăzut decât nivelul de eroare estimat de Curte.

Anul acesta, Curtea a examinat modul în care Comisia a raportat cu privire la corecțiile financiare și la recuperări și a constatat că această raportare este complexă și nu întotdeauna clară. Ea a observat, de asemenea, că existau recuperări care mergeau înapoi până în 2005 și corecții nete care mergeau înapoi până în perioada 1994-1999. În domeniul coeziunii, până la sfârșitul anului 2020 nu fuseseră încă efectuate corecții financiare nete pentru perioada de programare 2014-2020.

Curtea a raportat către OLAF șase cazuri în care existau suspiciuni de fraudă

Curtea raportează toate cazurile de suspiciuni de fraudă pe care le detectează în cursul activităților sale de audit către Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF), care decide ulterior dacă să investigheze și să urmărească aceste cazuri, inclusiv în cooperare cu autoritățile judiciare din statele membre atunci când acest lucru este necesar. În 2020, Curtea a comunicat către OLAF șase cazuri în care existau suspiciuni de fraudă (nouă cazuri în 2019). OLAF a inițiat anchete pentru toate aceste cazuri. În iunie 2021, Curtea a început să coopereze cu Parchetul European (EPPO) în baza unui acord administrativ încheiat între cele două organizații.

Doriți să aflați mai multe informații? Capitolul 1 din Raportul anual pe 2020 conține informații complete privind principalele constatări ale Curții. Textul integral al raportului anual este disponibil pe site-ul web al Curții (eca.europa.eu).

O privire mai atentă asupra rezultatelor Curții

Gestiunea bugetară și financiară

Execuția și utilizarea bugetului în 2020

Bugetul disponibil a fost executat aproape în totalitate

Regulamentul privind CFM stabilește cuantumuri maxime pentru fiecare dintre cei șapte ani ai cadrului financiar. Aceste plafoane se aplică obligațiilor financiare noi ale UE (creditele de angajament) și plăților care pot fi efectuate din bugetul UE (creditele de plată). A se vedea figura 5.

Creditele de angajament au fost utilizate aproape în totalitate în 2020: 172,9 miliarde de euro din bugetul final de 173,9 miliarde de euro (99,5 %). Atât creditele, cât și modul în care au fost executate au depășit plafonul stabilit de CFM (de 168,8 miliarde de euro). Depășirea acestui plafon a devenit posibilă grație utilizării unor instrumente speciale, cum ar fi Fondul de solidaritate al Uniunii Europene.

Pentru 2020, plafonul stabilit de CFM pentru creditele de plată a fost de 172,4 miliarde de euro, iar cuantumul disponibil pentru plăți în bugetul final a fost de 164,1 miliarde de euro. Plățile efective s-au ridicat la 161,8 miliarde de euro, cu 10,6 miliarde de euro mai puțin decât plafonul.

Deși s-au adus numeroase modificări bugetului în legătură cu pandemia de COVID-19, Comisia nu a raportat încă cu privire la fondurile UE utilizate în acest scop

Pentru a se reacționa rapid la pandemia de COVID-19 și pentru a se oferi sprijin, s-au utilizat două instrumente bugetare principale: bugetele rectificative și transferurile. Cuantumul total al creditelor de angajament suplimentare introduse prin intermediul bugetelor rectificative a fost de 5,2 miliarde de euro, din care 3,3 miliarde de euro au fost destinați cheltuielilor legate de COVID-19. În cazul creditelor de plată, cuantumul total reprezentat de bugetele rectificative din cursul exercițiului a fost de 10,5 miliarde de euro, din care 9,4 miliarde de euro au fost destinați cheltuielilor legate de COVID-19. Alte exemple de modificări aduse în legătură cu pandemia includ transferurile de fonduri între regiuni, eliminarea cerinței privind concentrarea finanțării pe anumite teme și posibilitatea de a cofinanța la o rată de până la 100 %, opțiuni care au devenit posibile timp de un an. În plus, statele membre nu au fost obligate să restituie bugetului UE un cuantum de 7,6 miliarde de euro reprezentând prefinanțări anuale necheltuite aferente fondurilor ESI din anul precedent.

Pentru a spori transparența și pentru a ține seama de solicitările de informații adresate de Parlamentul European, Comisia a început, în prima jumătate a anului 2020, să urmărească pe plan intern fondurile UE care au fost utilizate în scopuri legate de COVID-19, dar nu a publicat încă un raport privind cheltuielile legate de pandemie.

Angajamentele restante au depășit 300 de miliarde de euro

Cuantumul aferent angajamentelor restante, care rezultă din faptul că nivelul angajamentelor este mai ridicat decât cuantumul plăților efectuate, a continuat să crească, ajungând la 303,2 miliarde de euro la sfârșitul exercițiului 2020 (a se vedea figura 6). Creșterea a fost de mai mică amploare decât în exercițiile precedente, parțial grație faptului că au fost puse la dispoziție credite de plată suplimentare pentru combaterea pandemiei de COVID-19.

Conform prognozei pe termen lung a Comisiei, care nu include instrumentul Next Generation EU (NGEU), cuantumul angajamentelor restante ar trebui să se mențină relativ stabil la acest nivel ridicat până în 2027. Această stabilitate se va datora în principal diferenței anuale foarte mici dintre creditele de angajament și cele de plată în CFM 2021-2027, spre deosebire de situația din cele două CFM-uri anterioare. Cu toate acestea, cuantumul aferent angajamentelor restante va crește dacă, la fel ca în perioada 2016-2020, angajamentele rămân ridicate și cererile de plată sunt inferioare previziunilor din cauza întârzierilor la nivelul implementării.

Deși rata de absorbție a fondurilor ESI a fost mai accelerată în 2020, ea era în continuare mai lentă decât cea din CFM anterior.

Rata anuală de absorbție globală pentru CFM 2014-2020 care a fost înregistrată în 2020, ultimul exercițiu al actualului CFM, a fost de 15 %, aceeași ca în 2013, exercițiul final din CFM anterior, 2007-2013. Rata cumulată de absorbție a fost însă cu aproximativ 7 % mai redusă decât în CFM anterior. Deși, până la sfârșitul anului 2020, fondurile ESI alocate statelor membre (465 de miliarde de euro) fuseseră angajate în integralitate, tot mai rămânea de absorbit o proporție de 45 % (209 miliarde de euro). Acest cuantum reprezintă cea mai mare parte din angajamentele restante la sfârșitul anului 2020, în valoare de 303 miliarde de euro.

Așa cum se arată în figura 7, există diferențe considerabile de la un stat membru la altul în ceea ce privește absorbția în cursul CFM 2014-2020 a finanțărilor din fondurile ESI care le-au fost alocate. În timp ce Finlanda, de exemplu, absorbise 79 % din alocarea sa totală până la sfârșitul exercițiului 2020, cele trei state membre în care rata de absorbție a fost cea mai scăzută (Italia, Croația și Spania) utilizaseră doar aproximativ 45 % din sumele lor angajate.

Din experiența anterioară, se poate deduce că rata de absorbție va crește probabil, dar este posibil ca această creștere să nu fie suficientă pentru a permite absorbția tuturor fondurilor. În 2014, Comisia a înființat Grupul operativ pentru o mai bună implementare pentru programele din cadrul politicii de coeziune. Măsurile luate au condus la o creștere sensibilă a absorbției fondurilor rămase din perioada 2007-2013 în cazul statelor membre vizate, dar Curtea a constatat că nu s-a pus un accent suficient pe rezultate.

Principalele riscuri și provocări pentru bugetul UE în anii următori

CFM 2021-2027 și instrumentul NGEU se confruntă cu o serie de riscuri și provocări

În perioada aferentă CFM 2021-2027, se vor pune la dispoziție până la 750 de miliarde de euro prin instrumentul Next Generation EU (NGEU), care este menit să combată efectele pandemiei, să mențină obiectivele stabilite de politicile UE și să permită statelor membre să devină mai reziliente, mai sustenabile și mai bine pregătite pentru viitor.

Alocarea combinată de fonduri din partea instrumentului NGEU și din partea CFM 2021-2027 se va cifra la 1 824 de miliarde de euro (la prețurile din 2018), o sumă de 1 074 de miliarde de euro provenind din CFM propriu-zis. Această alocare combinată reprezintă aproape dublul cuantumului alocat anterior din CFM.

Curtea a identificat următoarele riscuri și provocări principale:

• riscul de demarare tardivă a execuției fondurilor cu gestiune partajată din CFM 2021‑2027;
• provocări legate de buna gestiune financiară în utilizarea fondurilor ca urmare a schimbărilor legate de COVID-19.

Instrumentul SURE a sporit expunerea bugetului UE la riscuri financiare

Expunerea totală a bugetului UE la datorii contingente – datorii a căror materializare depinde de producerea unui eveniment viitor specific – a crescut de la 90,5 miliarde de euro la sfârșitul anului 2019 la 131,9 miliarde de euro la sfârșitul anului 2020, ceea ce reprezintă o creștere de 46 %. Această creștere a fost cauzată aproape în totalitate de introducerea Instrumentului european de sprijin temporar pentru atenuarea riscurilor de șomaj într-o situație de urgență (Instrumentul SURE). Ea a adăugat la cifra aferentă expunerii, până la sfârșitul anului 2020, un cuantum de 39,5 miliarde de euro reprezentând împrumuturi asumate de statele membre (a se vedea figura 8). Deși creditele acordate prin instrumentul SURE sporesc expunerea globală, măsurile de protecție integrate în instrument reduc riscurile conexe.

Instrumentul NGEU va avea un impact major asupra expunerii globale începând din 2021

În anii următori, instrumentul NGEU va crește substanțial expunerea globală a bugetului UE, cu până la 750 de miliarde de euro (la prețurile din 2018).

Comisia va împrumuta fondurile necesare de pe piețele financiare în numele UE, pentru a finanța granturi și garanții bugetare (390 de miliarde de euro) și credite puse la dispoziția statelor membre (până la 360 de miliarde de euro). Aceste împrumuturi vor fi garantate de bugetul UE și ar putea crește expunerea globală a acestuia până la aproximativ 940 de miliarde de euro. În consecință, Comisia va fi nevoită să își extindă capacitățile administrative pentru a asigura buna gestiune a unor tranzacții mai mari ca oricând pe piețele de capital, inclusiv în ceea ce privește emisiunea de obligațiuni și gestionarea riscurilor financiare.

Recomandările Curții

Curtea formulează următoarele recomandări:

• pentru a permite o raportare exhaustivă cu privire la sumele angajate și la cele contabilizate cu titlu de cheltuieli în legătură cu pandemia de COVID-19, inclusiv la sumele angajate și contractate în 2020, Comisia ar trebui să standardizeze modul de înregistrare a cheltuielilor bugetare ale UE în scopuri legate de reacția la pandemie și ar trebui să raporteze în acest sens autorității bugetare cel puțin o dată pe an, atât timp cât se consideră necesar;
• pentru a reduce treptat nivelul global al angajamentelor restante în anii următori, Comisia ar trebui să analizeze factorii care contribuie la evoluția angajamentelor restante și, pe baza rezultatelor, să ia măsurile adecvate;
• având în vedere creșterea considerabilă a nivelului și a tipurilor de finanțare din partea UE disponibile în anii următori, inclusiv a sumelor rămase din perioada anterioară a CFM, Comisia ar trebui să instituie măsuri pentru a se asigura că statelor membre li se pune la dispoziție sprijin consultativ suplimentar, facilitându-le astfel utilizarea judicioasă a acestor fonduri.

Doriți să aflați mai multe informații? Capitolul 2 din Raportul anual pe 2020 conține informații complete privind principalele constatări legate de gestiunea bugetară și financiară.

Veniturile

174,3 miliarde de euro

Ce a auditat Curtea

Auditul Curții a acoperit partea de venituri din bugetul UE, care finanțează cheltuielile UE. Curtea a examinat anumite sisteme-cheie de control utilizate pentru gestionarea resurselor proprii, precum și un eșantion de operațiuni aferente veniturilor.

Contribuțiile statelor membre bazate pe VNB au reprezentat 70,6 % din veniturile UE în 2020, în timp ce resursa proprie bazată pe taxa pe valoarea adăugată (TVA) a reprezentat 9,9 %. Aceste contribuții se calculează pe baza statisticilor macroeconomice și a estimărilor furnizate de statele membre.

Resursele proprii tradiționale, constând în taxe vamale la import colectate de administrațiile statelor membre în contul UE, au asigurat 11,4 % din veniturile Uniunii. Restul de 8,1 % a provenit din alte surse (contribuții și restituiri legate de acordurile și programele UE, excedentul din exercițiul precedent, precum și alte venituri).

Care au fost constatările Curții

Suma care a făcut obiectul auditului	Afectată de un nivel semnificativ de eroare?
174,3 miliarde de euro	Nu – nu a fost afectată de un nivel semnificativ de eroare în 2020 și nici în 2019

Măsuri preventive și corective

Sistemele legate de venituri care au fost examinate de Curte erau, în general, eficace. Cu toate acestea, principalele controale interne privind resursele proprii tradiționale pe care Curtea le-a evaluat în anumite state membre și închiderea ciclului de verificare a VNB pe care Curtea a evaluat-o la nivelul Comisiei erau doar parțial eficace, din cauza unor deficiențe persistente.

De asemenea, au fost identificate deficiențe semnificative – în legătură cu care UE trebuie să ia măsuri – la nivelul controalelor efectuate de statele membre în vederea reducerii deficitului de colectare a taxelor vamale. Aceste deficiențe nu afectează opinia de audit a Curții cu privire la venituri, deoarece nu se referă la operațiunile subiacente conturilor, ci mai degrabă la riscul ca resursele proprii tradiționale să fie incomplete. Recentul Raport special nr. 04/2021 al Curții privind controalele vamale a recomandat îmbunătățiri în acest domeniu.

În 2020, Comisia și-a încheiat ciclul de verificare multianual în ceea ce privește datele VNB pentru resursele proprii aferente perioadei care începea cu anul 2010. Ea a formulat un număr mare de rezerve legate de VNB în această privință, care implică faptul că datele statistice pe 10 ani ale statelor membre rămân deschise pentru modificări. O astfel de situație accentuează în bugetele naționale o anumită incertitudine bugetară legată de contribuția bazată pe VNB.

În ceea ce privește rezerva VNB legată de impactul globalizării, Comisia a redus cu titlu excepțional perioada în care datele puteau fi revizuite, stabilind că 2018 este primul an pentru care se pot modifica datele. O astfel de excepție slăbește însă comparabilitatea, fiabilitatea și exhaustivitatea datelor VNB ale statelor membre din perioada 2010-2017. Această limitare nu este în conformitate cu normele UE privind calcularea resursei proprii bazate pe VNB.

Pentru al cincilea an consecutiv, Direcția Generală Buget din cadrul Comisiei și-a menținut, în raportul său anual de activitate pe 2020, rezerva emisă în legătură cu faptul că sumele aferente resurselor proprii tradiționale transferate către bugetul UE sunt inexacte, ca urmare a subevaluării produselor textile și de încălțăminte importate din China în perioada 2011-2017. Această rezervă a fost emisă pentru prima dată în 2016, când au fost cuantificate pierderile de resurse proprii tradiționale imputabile Regatului Unit, și a fost apoi extinsă la alte state membre în 2018. Procedura de constatare a neîndeplinirii obligațiilor inițiată de Comisie împotriva Regatului Unit cu privire la pierderile de resurse proprii tradiționale cauzate de aceste importuri subevaluate din China face obiectul unei cauze care se desfășoară în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene.

Sistemele naționale de control utilizate pentru compilarea situațiilor privind resursele proprii tradiționale continuă să fie afectate de deficiențe persistente. În cazul particular al Țărilor de Jos, Curtea a pus deja sub semnul întrebării fiabilitatea situațiilor privind resursele proprii tradiționale întocmite de acest stat începând din 2013, din cauza limitărilor de la nivelul sistemului informatic vamal.

Recomandările Curții

Curtea formulează următoarele recomandări:

• Comisia ar trebui să își examineze și actualizeze abordarea privind verificarea datelor VNB ale statelor membre în viitoarele cicluri multianuale, în vederea raționalizării în continuare a procesului și a reducerii perioadei în care datele VNB rămân deschise după încheierea ciclului;
• Comisia, în cooperare cu autoritățile de statistică din statele membre, ar trebui să continue să îmbunătățească modul de reflectare a globalizării în conturile naționale, cu scopul de a soluționa rezerva privind VNB existentă cu privire la acest aspect pentru anii începând cu 2018; în cazul în care impactul eliminării rezervei menționate mai sus asupra conturilor naționale ar diferi considerabil între statele membre, Comisia ar trebui să reevalueze calitatea datelor VNB din anii precedenți, cu scopul de a informa autoritatea bugetară cu privire la posibilele implicații ale statisticilor revizuite rezultate pentru bugetul de venituri începând din 2010;
• Țările de Jos ar trebui să se asigure că situațiile lunare și trimestriale pe care le întocmesc cu privire la resursele proprii tradiționale sunt fiabile și să remedieze în acest scop deficiențele actuale din sistemul lor informatic vamal.

Doriți să aflați mai multe informații? Capitolul 3 din Raportul anual pe 2020 conține informații complete referitoare la auditul Curții cu privire la veniturile UE.

Competitivitate pentru creștere și locuri de muncă

Total: 24,1 miliarde de euro

Ce a auditat Curtea

Programele de cheltuieli din acest domeniu de politică joacă un rol important în ceea ce privește stimularea creșterii, crearea de locuri de muncă în UE și promovarea unei societăți inclusive. Programul pentru cercetare și inovare Orizont 2020 (și predecesorul său, Al șaptelea program-cadru – PC7), alături de programul Erasmus+ pentru educație, formare, tineret și sport, reprezintă cea mai mare parte a cheltuielilor. Alte programe oferă finanțare pentru programul spațial Galileo (sistemul global de navigație prin satelit al UE), pentru Mecanismul pentru interconectarea Europei (MIE) și pentru reactorul termonuclear internațional (ITER).

Pentru exercițiul 2020, au fost auditate în acest domeniu cheltuieli în valoare de 16,3 miliarde de euro. Cea mai mare parte a acestor cheltuieli a fost gestionată în mod direct de Comisie. Comisia efectuează plăți în avans către beneficiari publici sau privați la momentul semnării unui acord de grant și, pe măsură ce proiectele cofinanțate ale acestora progresează, rambursează o parte din costurile totale declarate de beneficiari, deducând plățile în avans. În ceea ce privește programul Erasmus+, cea mai mare parte a cheltuielilor este gestionată de agențiile naționale în numele Comisiei (aproximativ 80 % din granturi).

Care au fost constatările Curții

Suma care a făcut obiectul auditului	Afectată de un nivel semnificativ de eroare?	Nivelul de eroare estimat cel mai probabil
16,3 miliarde de euro	Da	3,9 % (4,0 % în 2019)

Per ansamblu, Curtea estimează că nivelul de eroare care afectează domeniul Competitivitate pentru creștere și locuri de muncă este semnificativ.

În 2020, 64 (48 %) dintre cele 133 de operațiuni examinate de Curte au fost afectate de erori.

Majoritatea erorilor erau legate de costuri neeligibile, cum ar fi costuri cu personalul supradeclarate, costuri de subcontractare declarate incorect sau costuri care nu au fost suportate efectiv.

Problemele legate de subcontractare priveau în principal beneficiari care nu erau întotdeauna conștienți de diferența de tratament dintre costurile directe cu personalul și costurile cu consultanții externi în cadrul programelor finanțate de UE (Orizont 2020 și MIE). Riscul unor astfel de erori este deosebit de ridicat în cazul IMM-urilor, care sunt puternic încurajate să participe la programe de cercetare, dar care pot avea un număr redus de angajați proprii sau niciun angajat și apelează în schimb la serviciile altor întreprinderi.

Programul Orizont 2020

Programul Orizont 2020 și programul precedent, PC7, continuă să prezinte un risc mai ridicat și constituie principala sursă a erorilor identificate de Curte. Aceasta a detectat erori cuantificabile legate de costuri neeligibile în 28 dintre cele 84 de operațiuni din domeniul cercetării și inovării pe care le-a examinat. Erorile respective au contribuit cu 66 % la nivelul de eroare estimat de Curte pentru această subrubrică în 2020.

Normele privind declararea costurilor cu personalul în cadrul programului Orizont 2020 rămân complexe, în pofida eforturilor de simplificare, și calculul acestor costuri rămâne o sursă majoră de eroare în declarațiile de cheltuieli.

Auditorii contractați de beneficiari la sfârșitul unui proiect furnizează certificate referitoare la situațiile financiare, care sunt menite să ajute Comisia să verifice dacă costurile declarate în situațiile financiare sunt eligibile. Curtea a semnalat în mod repetat deficiențe în ceea ce privește aceste certificate. În 2020, ea a constatat că auditorii care au furnizat certificatele nu identificaseră o serie de erori cuantificabile detectabile prezente în eșantionul examinat de Curte.

Modul în care Comisia raportează cu privire la regularitate

În ceea ce privește programul Orizont 2020, DG Cercetare și Inovare (RTD) a raportat o rată de eroare reprezentativă preconizată de 2,95 %, precum și o rată de eroare reziduală, care ține seama de acțiunile corective, de 2,16 % pentru toate direcțiile generale și pentru toate celelalte organisme ale UE care gestionează cheltuielile UE în domeniul cercetării. Auditurile ex post subiacente sunt desfășurate de Serviciul comun de audit al DG RTD sau de contractanți externi în numele acestuia.

În vederea întocmirii atât a Raportului anual pe 2018, cât și a celui pe 2019, Curtea a examinat un eșantion aleatoriu compus din 20 de audituri ex post și a constatat că nu se putea baza pe concluziile formulate în 17 cazuri.

În urma recomandărilor pe care le-a formulat, Curtea a observat că Serviciul comun de audit a luat măsuri pentru a îmbunătăți calitatea auditurilor sale ex post. Ea a continuat însă să identifice deficiențe în procedurile de eșantionare, inclusiv încălcări ale normelor aplicabile în cadrul serviciului în materie de eșantionare și de documentare a activității de audit.

Curtea a observat, de asemenea, că rata de eroare reprezentativă preconizată include o majorare de 0,13 puncte procentuale, care urmărește să țină seama de constatările cantitative formulate în urma examinărilor efectuate de Curte cu privire la auditurile ex post. Există însă posibilitatea ca această rată de eroare să fie subevaluată, deoarece ea nu ține seama de faptul că erorile identificate de Curte pot fi prezente și în auditurile ex post care nu au fost examinate de aceasta, și nici de faptul că constatările calitative formulate de Curte, cum ar fi deficiențele de la nivelul procedurilor de audit, nu au putut fi cuantificate.

Recomandările Curții

Curtea recomandă Comisiei:

• să extindă sfera pe care o acoperă certificatele privind situațiile financiare pentru ca acestea să includă categoriile de costuri unitare pentru noul program-cadru pentru cercetare, Orizont Europa, cu scopul de a crește nivelul de detectare și de corectare a erorilor privind costurile unitare;
• să întreprindă acțiuni, inclusiv o examinare periodică a principalelor cauze ale erorilor din situațiile financiare, să furnizeze orientări cu privire la aspecte complexe, cum ar fi normele de subcontractare, și să desfășoare campanii de informare pentru a reduce rata de eroare pentru programul Orizont 2020;
• să îmbunătățească în continuare calitatea auditurilor ex post prin remedierea deficiențelor identificate în procedurile de eșantionare la nivelul declarațiilor de cheltuieli și să aplice corecțiile la metoda de calcul al erorilor pentru programul Orizont Europa.

Doriți să aflați mai multe informații? Capitolul 4 din Raportul anual pe 2020 conține informații complete referitoare la auditul Curții cu privire la cheltuielile UE aferente domeniului Competitivitate pentru creștere și locuri de muncă.

Coeziune economică, socială și teritorială

Total: 59,5 miliarde de euro

Ce a auditat Curtea

Cheltuielile aferente acestei subrubrici vizează consolidarea competitivității și reducerea decalajelor de dezvoltare dintre diferitele state membre și regiuni ale UE. Finanțarea este asigurată prin Fondul european de dezvoltare regională (FEDR), Fondul de coeziune, Fondul social european (FSE) și prin alte programe, cum ar fi Fondul de ajutor european pentru cele mai defavorizate persoane (FEAD) și Mecanismul pentru interconectarea Europei (MIE).

Gestionarea majorității cheltuielilor este partajată între Comisie și statele membre. UE cofinanțează programe operaționale multianuale, din care sunt direcționate fonduri către proiecte. În cadrul Comisiei, Direcția Generală Politică Regională și Urbană (DG REGIO) este responsabilă pentru punerea în aplicare a FEDR și a Fondului de coeziune, iar Direcția Generală Ocuparea Forței de Muncă, Afaceri Sociale și Incluziune (DG EMPL) este responsabilă pentru punerea în aplicare a FSE.

Cheltuielile auditate de Curte în acest domeniu pentru Raportul anual pe 2020 se ridicau la 48,4 miliarde de euro (28,4 miliarde de euro în 2019). În conformitate cu abordarea Curții, această sumă a inclus cheltuieli în valoare de 46,1 miliarde de euro efectuate în anii precedenți, dar care fuseseră acceptate sau validate și închise de Comisie în 2020.

Care au fost constatările Curții

Suma care a făcut obiectul auditului	Afectată de un nivel semnificativ de eroare?	Nivelul de eroare estimat cel mai probabil
48,4 miliarde de euro	Da	3,5 % (4,4 % în 2019)

Per ansamblu, Curtea estimează că nivelul de eroare care afectează domeniul Coeziune economică, socială și teritorială este semnificativ.

În 2020, Curtea a testat 227 de operațiuni. S-au identificat și cuantificat 23 de erori care nu fuseseră detectate de către autoritățile de audit din statele membre. Ținând seama de cele 64 de erori pe care aceste autorități le-au detectat anterior și de corecțiile aplicate de către autoritățile responsabile de programe din statele membre (corecții în valoare totală de 834 de milioane de euro pentru cele două perioade de programare combinate), Curtea estimează că nivelul de eroare este de 3,5 %.

Categoriile care au contribuit în cea mai mare măsură la nivelul de eroare estimat de Curte sunt proiectele și costurile neeligibile, încălcările normelor privind piața internă (în special nerespectarea normelor privind ajutoarele de stat) și lipsa unor documente justificative esențiale. Numărul și impactul erorilor detectate demonstrează că controalele existente nu atenuează încă suficient riscul inerent ridicat de eroare în acest domeniu. Sunt vizate aici în special autoritățile de management și organismele intermediare. Per ansamblu, verificările de prim-nivel efectuate de acestea nu sunt eficace în a preveni sau a detecta neregulile de la nivelul cheltuielilor declarate de beneficiari.

Aplicarea articolului 14 alineatul (1) din Regulamentul FSE a dus la un dezechilibru excesiv în favoarea unui stat membru în primul an de implementare

Beneficiarii a cinci operațiuni din cadrul FSE incluse în eșantionul Curții pentru un program operațional din Italia au declarat în mod corect costurile eligibile cu ajutorul unei metode simplificate pentru costuri, stabilită de autoritatea de management. Cu toate acestea, în fiecare caz, suma declarată Comisiei de către autoritatea de management s-a bazat pe baremele standard ale Comisiei pentru costurile unitare. Ca rezultat, sumele plătite de la bugetul UE pentru fiecare operațiune vizată au fost cu peste 20 % mai mari decât sumele care au fost plătite beneficiarilor. Până în prezent, acest sistem a generat în favoarea statului membru un dezechilibru de peste 43 de milioane de euro în perioada 2014-2020. Sub forma lor actuală, baremele standard pentru costuri unitare utilizate de Comisie pentru acest program operațional sunt mult prea generoase pentru statul membru.

Evaluarea activității autorităților de audit

Activitatea autorităților de audit din statele membre joacă un rol esențial în cadrul de asigurare și control în domeniul coeziunii, în special pentru a se asigura faptul că ratele de eroare reziduală rămân sub pragul de semnificație de 2 %.

Un pachet de asigurare este un set anual de documente pe care fiecare stat membru îl prezintă Comisiei cu privire la fondurile ESI. El include conturile anuale, un rezumat al acestora, un raport de control, o declarație de gestiune și o opinie de audit. Din 2017, Curtea a examinat activitatea a 34 din 116 autorități de audit, în legătură cu 26 de pachete de asigurare pentru perioada 2014-2020. În toate aceste cazuri, autoritățile de audit raportaseră o rată de eroare reziduală mai mică de 2 %. Deși activitatea Curții nu are drept scop să concluzioneze cu privire la corectitudinea ratelor de eroare ca atare calculate de autoritățile de audit, Curtea a identificat erori care nu au fost detectate de aceste autorități. Aceasta înseamnă că, în cazul a 12 dintre cele 26 de pachete de asigurare examinate de Curte, ratele de eroare reziduală raportate au fost subestimate, ele fiind de fapt mai mari de 2 %.

În mod similar, examinarea Curții cu privire la cele trei pachete de închidere a programelor care au fost analizate pentru perioada 2007-2013 a condus, pentru două dintre ele, la ajustarea în sus a ratei de eroare reziduală, aceasta depășind pragul de semnificație de 2 %.

Per ansamblu, în ultimii patru ani în care a examinat activitatea autorităților de audit, Curtea a constatat că pentru aproximativ jumătate (atât ca număr, cât și ca valoare) din pachetele de asigurare selectate în vederea auditului, autoritățile de audit raportaseră în mod incorect rate reziduale mai mici de 2 %. Deficiențele identificate în activitatea mai multor autorități de audit limitează în continuare fiabilitatea care poate fi atribuită activității efectuate de acestea.

Curtea a constatat, de asemenea, că autoritățile de audit nu urmăresc riscul de fraudă, doar 21 % dintre operațiunile din eșantionul său dispunând de o documentație de audit care aborda în mod adecvat acest risc.

Raportarea asigurată de către DG REGIO și DG EMPL cu privire la regularitatea cheltuielilor din domeniul coeziunii

Rapoartele anuale de activitate sunt principalele instrumente pe care direcțiile generale din cadrul Comisiei le utilizează pentru a declara dacă dispun de o asigurare rezonabilă că procedurile de control ale statelor membre asigură regularitatea cheltuielilor.

De asemenea, aceste rapoarte prezintă o rată de eroare ca indicator-cheie de performanță cu privire la regularitate. În 2020, DG REGIO a raportat un indicator-cheie de performanță care depășea pragul de semnificație de 2 % (2,1 %), în timp ce rata raportată de DG EMPL s-a situat sub acest nivel (1,4 %). În Raportul anual pe 2018, Curtea a concluzionat că, din diverse motive, rata de eroare prezentată ca indicator-cheie de performanță ar trebui să fie considerată o rată minimă.

Comisia a utilizat aceste rate de eroare în Raportul anual pe 2020 privind gestiunea și performanța pentru a prezenta informații cu privire la regularitate în domeniul politicii de coeziune. Ea a raportat un risc global la momentul plății cuprins între 1,9 % și 2,4 %. Totuși, din cauza deficiențelor de la nivelul activității autorităților de audit și a problemelor identificate de Curte în ceea ce privește indicatorii-cheie de performanță prezentați în rapoartele anuale de activitate ale celor două direcții generale, Curtea consideră că ratele agregate din raportul anual privind gestiunea și performanța nu pot fi considerate a fi altceva decât estimări minime.

Direcțiile generale din cadrul Comisiei au formulat o rezervă în raportul anual de activitate cu privire la un program operațional în cazul căruia deficiențele de la nivelul sistemului de gestiune și de control al statului membru în cauză reprezintă un risc semnificativ pentru bugetul UE. În acest scop, ele ar trebui să țină seama de toate informațiile disponibile la momentul evaluării, inclusiv de ratele de eroare raportate de autoritățile de audit. Curtea a constatat însă că aceste rate de eroare erau în mare parte rate provizorii pentru cheltuielile incluse în conturi anuale pe care Comisia nu le acceptase încă. Prin urmare, este posibil ca rezervele să nu fi acoperit toate riscurile semnificative.

Recomandările Curții

Curtea recomandă Comisiei, printre altele:

• să monitorizeze cu atenție statele membre care utilizează baremele sale standard pentru costurile unitare, pentru a se asigura că acest sistem nu are ca rezultat dezechilibre excesive în favoarea statelor membre. Comisia ar trebui să solicite statelor membre să ajusteze ratele excesive și să corecteze dezechilibrele, pentru a se evita eventuale câștiguri la închiderea programului;
• să încurajeze în mod explicit autoritățile de audit să introducă în fișele lor de verificare întrebări specifice cu privire la riscurile de fraudă și să documenteze măsurile luate pentru a combate astfel de riscuri detectate în cursul unui audit;
• să solicite statelor membre să pună la dispoziție suficiente informații în rezumatul anual al concluziilor și să monitorizeze operațiunile pentru care au retras din conturi sume care fac obiectul unei evaluări în curs. Acest lucru ar îmbunătăți transparența cu privire la modul în care autoritățile responsabile de programe monitorizează aceste sume.

Doriți să aflați mai multe informații? Capitolul 5 din Raportul anual pe 2020 conține informații complete referitoare la auditul Curții cu privire la cheltuielile UE aferente domeniului Coeziune economică, socială și teritorială.

Resurse naturale

Total: 60,6 miliarde de euro

Ce a auditat Curtea

Acest domeniu de cheltuieli acoperă politica agricolă comună (PAC), politica comună în domeniul pescuitului și o parte din cheltuielile efectuate de UE pentru mediu și pentru acțiuni climatice.

PAC reprezintă 97 % din cheltuielile aferente domeniului Resurse naturale. Legislația UE stabilește trei obiective generale pentru PAC:

• producția viabilă de produse alimentare, acordând o atenție deosebită veniturilor agricole, productivității agricole și stabilității prețurilor;
• gestionarea durabilă a resurselor naturale și acțiunile climatice, acordând o atenție deosebită emisiilor de gaze cu efect de seră, biodiversității, solului și apei, și
• dezvoltarea teritorială echilibrată.

Cheltuielile PAC din cadrul Fondului european de garantare agricolă (FEGA) se împart în două mari categorii:

• plăți directe către fermieri, care sunt finanțate integral de la bugetul UE;
• măsurile de piață din domeniul agricol, care sunt de asemenea finanțate integral de la bugetul UE, cu excepția anumitor măsuri cofinanțate de statele membre, inclusiv măsurile de promovare.

În plus, PAC sprijină strategii și proiecte de dezvoltare rurală prin Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR). De la începutul perioadei 2014-2020, FEADR se numără printre fondurile ESI și face obiectul Regulamentului de stabilire a unor dispoziții comune pentru aceste fonduri.

Pentru exercițiul 2020, au fost auditate în acest domeniu cheltuieli în valoare de 60,3 miliarde de euro.

Gestiunea PAC este partajată între Comisie și statele membre.

Care au fost constatările Curții

Suma care a făcut obiectul auditului	Afectată de un nivel semnificativ de eroare?	Nivelul de eroare estimat cel mai probabil
60,3 miliarde de euro	Nivel de eroare apropiat de pragul de semnificație	2,0 % (1,9 % în 2019)

Per ansamblu, Curtea estimează că nivelul de eroare care afectează domeniul Resurse naturale este apropiat de pragul de semnificație.

Ca și în anii precedenți, în cazul plăților directe care se bazează în principal pe suprafața terenurilor agricole declarate de fermieri și reprezintă 69 % din cheltuielile pentru domeniul Resurse naturale, nivelul de eroare nu a fost semnificativ. Pentru celelalte elemente (dezvoltare rurală, măsuri de piață, pescuit, mediu și acțiuni climatice), rezultatele Curții considerate în ansamblu indică un nivel semnificativ de eroare.

Plățile directe către fermieri: un sistem de control eficace

Principalul instrument de gestiune pentru plățile directe este Sistemul integrat de administrare și control (Integrated Administration and Control System – IACS), care include Sistemul de identificare a parcelelor agricole (Land Parcel Identification System – LPIS). IACS a contribuit la reducerea nivelului de eroare aferent plăților directe, LPIS având un rol deosebit de important în acest sens.

Curtea a verificat 88 de plăți directe care acopereau schemele principale și a constatat că 76 nu erau afectate de erori. În cazul a două plăți directe, au fost detectate probleme legate de conformitate, fără impact financiar. Cele 10 erori cuantificate la nivelul acestor scheme erau legate de supradeclararea de către fermieri, în cererile lor de ajutor, a suprafeței eligibile de teren agricol sau a numărului de animale.

Controalele prin monitorizare: grad limitat de acoperire în 2020

Începând din 2018, agențiile de plăți din statele membre au fost autorizate să efectueze „controale prin monitorizare”. Această abordare utilizează procese automatizate bazate pe datele provenite de la sateliții Sentinel ai programului Copernicus, pentru verificarea conformității cu anumite norme aferente PAC. Atunci când toate criteriile de eligibilitate pentru o anumită schemă de plată pot fi evaluate din spațiu, agențiile de plăți sunt în măsură să monitorizeze de la distanță întreaga populație de beneficiari ai ajutorului.

Controalele prin monitorizare pot fi utilizate pentru a-i avertiza pe fermieri cu privire la eventuala nerespectare a normelor schemei de plată în orice moment în timpul sezonului de vegetație, oferindu-le astfel mai multe ocazii de a-și rectifica cererile înainte ca acestea să fie finalizate.

Comisia s-a angajat să ofere sprijin statelor membre pentru dezvoltarea noii abordări privind controalele prin monitorizare. La sfârșitul anului 2020, controalele prin monitorizare acopereau 5,7 % din suprafața care făcea obiectul principalelor scheme de ajutoare directe (schema de plată de bază și schema de plată unică pe suprafață).

Dezvoltare rurală, măsuri de piață, pescuit, mediu și acțiuni climatice: risc mai ridicat de eroare

În comparație cu plățile directe, aceste domenii de cheltuieli fac obiectul unor condiții de eligibilitate complexe, ceea ce sporește riscul de eroare.

Dintre cele 104 operațiuni din domeniul dezvoltării rurale pentru care Curtea a efectuat teste, 87 nu erau afectate de erori. Dintre cele 11 cazuri în care Curtea a identificat și a cuantificat erori, 5 aveau un impact mai mare de 20 %. În cazul a 6 plăți, Curtea a detectat probleme legate de conformitate fără impact financiar.

Măsurile de piață din domeniul agricol acoperă diverse scheme, pentru care există o varietate de condiții de eligibilitate. Curtea a testat 16 operațiuni și a identificat 3 cazuri în care agențiile de plăți rambursaseră costuri neeligibile. În 2 dintre aceste cazuri, eroarea depășea 20 %. Într-un caz, Curtea a detectat probleme de neconformitate fără impact financiar.

Criteriile de selecție și cerințele de eligibilitate pentru proiectele din domeniul pescuitului, al mediului și al acțiunilor climatice variază de asemenea. Printre cele nouă operațiuni examinate, Curtea a identificat și a cuantificat o eroare care provenea din declararea și rambursarea unor cheltuieli neeligibile. În patru cazuri, Curtea a detectat probleme legate de conformitate fără impact financiar.

Raportările Direcției Generale Agricultură și Dezvoltare Rurală (DG AGRI) cu privire la regularitatea cheltuielilor aferente PAC

Directorul fiecărei agenții de plăți transmite către Direcția Generală Agricultură și Dezvoltare Rurală (DG AGRI) o declarație anuală de gestiune cu privire la eficacitatea sistemelor de control ale agenției respective și la legalitatea și regularitatea plăților pe care le-a efectuat. Statele membre raportează cu privire la controalele administrative și la fața locului pe care le realizează (așa-numitele „statistici de control”).

Începând din 2015, cu scopul de a furniza o asigurare suplimentară, organismele de certificare au obligația de a exprima o opinie anuală pentru fiecare agenție de plăți cu privire la legalitatea și regularitatea cheltuielilor a căror rambursare a fost solicitată de statele membre.

Pentru a calcula cifra care reprezintă „riscul la momentul plății”, DG AGRI utilizează ratele de eroare raportate în statisticile de control, efectuând ajustări pe baza rezultatelor auditurilor efectuate de organismele de certificare, precum și pe baza propriilor verificări ale sistemelor și ale cheltuielilor agențiilor de plăți. Comisia a estimat că, pentru 2020, riscul la momentul plății era de aproximativ 1,9 % pentru ansamblul cheltuielilor PAC.

Politici și proceduri antifraudă în cadrul PAC

Agențiile de plăți trebuie să dispună de sisteme de prevenire și de detectare a fraudelor, iar Comisia trebuie să obțină o asigurare rezonabilă cu privire la funcționarea sistemelor respective. În Raportul anual pe 2019, Curtea a identificat unele deficiențe în politicile și procedurile antifraudă din cadrul PAC și a formulat o recomandare pentru remedierea problemelor. În 2021, ea a efectuat un audit al performanței cu privire la măsurile antifraudă luate de Comisie și de statele membre în cadrul PAC. Un raport special pe această temă, care acoperă și chestiunea conexă reprezentată de „acapararea terenurilor”, este prevăzut a fi publicat de Curte până la sfârșitul anului 2021.

Doriți să aflați mai multe informații? Capitolul 6 din Raportul anual pe 2020 conține informații complete referitoare la auditul Curții cu privire la cheltuielile UE aferente domeniului Resurse naturale.

Securitate și cetățenie

Total: 6,3 miliarde de euro

Ce a auditat Curtea

Acest domeniu de cheltuieli grupează diferite politici al căror obiectiv comun este de a consolida conceptul de cetățenie europeană prin crearea unui spațiu de libertate, de justiție și de securitate fără frontiere interne.

Cel mai important domeniu de cheltuieli este reprezentat de Instrumentul de sprijin de urgență, cu 2,6 miliarde de euro cheltuiți în 2020, respectiv 40,5 % din totalul aferent acestei rubrici din CFM. Acest instrument a fost creat în aprilie 2020, cu scopul de a ajuta statele membre ale UE să facă față pandemiei de COVID-19, și finanțează, printre altele, transferul și transportul transfrontalier de pacienți, de personal medical și de echipamente medicale esențiale. Alte fonduri importante care țin de această rubrică sunt:

• Fondul pentru azil, migrație și integrare (FAMI), al cărui obiectiv este de a contribui la gestionarea eficace a fluxurilor de migrație și de a introduce o abordare comună la nivelul UE în materie de azil și imigrație;
• Fondul pentru securitate internă (FSI), al cărui obiectiv este de a asigura securitatea în UE, facilitând totodată călătoriile în scopuri legitime, cu respectarea libertăților fundamentale și a drepturilor omului.

În 2020, cele două fonduri, cărora le corespund 1,6 miliarde de euro, au reprezentat puțin peste un sfert (25,3 %) din cheltuielile UE în acest domeniu. Gestionarea implementării FAMI și a FSI este partajată în mare măsură între statele membre și Direcția Generală Migrație și Afaceri Interne (DG HOME) din cadrul Comisiei.

Finanțarea alocată unui număr de 12 agenții descentralizate și EPPO, implicate în punerea în aplicare a unor priorități-cheie ale UE în domeniile migrației și securității, cooperării judiciare și sănătății reprezintă 18,5 % din total. Curtea raportează separat cu privire la cheltuielile efectuate de agențiile UE în rapoartele sale anuale specifice și într-un rezumat anual, intitulat „Auditul agențiilor UE – pe scurt”.

Pentru exercițiul 2020, cheltuielile care au făcut obiectul auditului în acest domeniu au avut o valoare de 3,1 miliarde de euro.

Care au fost constatările Curții

În 2020, Curtea a examinat un eșantion de 27 de operațiuni. Acest eșantion a fost conceput astfel încât să contribuie la declarația de asigurare globală a Curții, iar nu cu scopul de a fi reprezentativ pentru cheltuielile acoperite de această rubrică din CFM. Curtea nu a fost prin urmare în măsură să estimeze rata de eroare pentru această rubrică din CFM.

Dintre cele 27 de operațiuni examinate, 8 (30 %) erau afectate de erori. Curtea a identificat 4 operațiuni cu erori cuantificabile care aveau un impact financiar asupra sumelor imputate bugetului UE. Ea a identificat, de asemenea, 4 cazuri de nerespectare a normelor juridice și financiare, care nu au avut însă un impact financiar asupra bugetului UE.

În plus, Curtea a examinat activitatea desfășurată de patru autorități responsabile cu auditarea conturilor anuale FAMI/FSI ale statelor membre respective și cu furnizarea de rapoarte anuale de control către Comisie. Toate autoritățile de audit examinate de Curte elaboraseră și puseseră în aplicare proceduri detaliate de o calitate suficientă pentru a putea informa cu privire la activitatea lor în cadrul raportului anual de control. Curtea a identificat unele deficiențe, al căror impact asupra conturilor nu era însă suficient de semnificativ pentru a repune în discuție concluziile autorităților de audit.

Rapoartele anuale de activitate și alte mecanisme de guvernanță

Curtea a examinat raportul anual de activitate al Direcției Generale Migrație și Afaceri Interne (DG HOME) și pe cel al Direcției Generale Rețele de Comunicare, Conținut și Tehnologie (DG CONNECT) și nu a identificat nicio informație care să vină în contradicție cu constatările sale. Eșantionul limitat al Curții utilizat pentru exercițiul 2020 (27 de operațiuni) nu este însă suficient pentru a permite o comparație între rezultatele auditului său și informațiile raportate de cele două direcții generale cu privire la regularitatea cheltuielilor.

Recomandările Curții

Curtea recomandă Comisiei:

• să verifice cu atenție eligibilitatea costurilor prezentate de beneficiarii acțiunilor ESI, în special regularitatea procedurilor de achiziții;
• să emită orientări pentru autoritățile statelor membre responsabile de FAMI și FSI cu privire la documentarea caracterului complet și a calității serviciilor atunci când finanțarea se bazează pe costuri unitare standard.

Doriți să aflați mai multe informații? Capitolul 7 din Raportul anual pe 2020 conține informații complete referitoare la auditul Curții cu privire la cheltuielile UE aferente domeniului Securitate și cetățenie.

Europa în lume

Total: 11,4 miliarde de euro

Ce a auditat Curtea

Acest domeniu de cheltuieli acoperă cheltuielile aferente tuturor acțiunilor externe finanțate de la bugetul UE (cu excepția Fondurile europene de dezvoltare). Politicile din acest domeniu urmăresc promovarea în străinătate a valorilor UE, abordarea provocărilor majore de la nivel mondial, sporirea impactului cooperării UE pentru dezvoltare și promovarea stabilității și a securității în țările candidate și în țările învecinate.

Principalele direcții generale și servicii implicate în execuția bugetului destinat acțiunilor externe sunt Direcția Generală Parteneriate Internaționale (DG INTPA, anterior DG DEVCO), Direcția Generală Politica de Vecinătate și Negocieri privind Extinderea (DG NEAR), Direcția Generală Protecție Civilă și Operațiuni Umanitare Europene (DG ECHO), Direcția Generală Politică Regională și Urbană (DG REGIO) și Serviciul Instrumente de Politică Externă (FPI).

Plățile sunt debursate prin intermediul mai multor instrumente și metode de acordare, cum ar fi contracte de lucrări/de bunuri/de servicii, granturi, împrumuturi speciale, garanții pentru împrumuturi și asistență financiară, sprijin bugetar și alte forme specifice de ajutor bugetar, în peste 150 de țări.

Pentru exercițiul 2020, cheltuielile care au făcut obiectul auditului în acest domeniu s-au ridicat la 9,2 miliarde de euro.

Care au fost constatările Curții

Curtea a examinat un eșantion de 75 de operațiuni, care a fost astfel constituit încât să contribuie la declarația de asigurare globală a Curții, iar nu cu scopul de a fi reprezentativ pentru cheltuielile acoperite de această rubrică din CFM. Curtea nu a fost prin urmare în măsură să estimeze rata de eroare pentru această rubrică din CFM.

Dintre cele 75 de operațiuni examinate, 28 (37,3 %) erau afectate de erori. Curtea a identificat 17 erori cuantificabile care aveau un impact financiar asupra sumelor imputate bugetului UE. Au fost identificate, de asemenea, 11 cazuri de neconformitate cu dispozițiile legale și financiare.

Operațiunile legate de sprijinul bugetar și proiectele puse în aplicare de organizații internaționale în cadrul „abordării noționale” (atunci când contribuțiile Comisiei la proiectele cu donatori multipli sunt puse în comun cu contribuțiile altor donatori și nu sunt alocate în vederea finanțării unor cheltuieli specifice clar identificabile) erau mai puțin predispuse la erori. Curtea nu a detectat nicio eroare în aceste domenii pentru exercițiul 2020.

Unele organizații internaționale au permis doar un acces limitat la documente, de exemplu doar într-un format care permite numai citirea, ceea ce înseamnă că auditorii Curții nu au putut face copii ale documentelor examinate. În plus, unele organizații internaționale au contestat mandatul Curții. Aceste probleme au împiedicat planificarea și executarea auditului Curții și au condus la întârzieri excesive în primirea documentației solicitate și în desfășurarea activității echipei de audit. Tratatul privind funcționarea UE prevede dreptul Curții de Conturi Europene de a i se comunica orice document sau informație necesară îndeplinirii misiunii sale.

Studiul DG NEAR cu privire la rata de eroare reziduală

În 2020, DG NEAR a cerut unui contractant extern să efectueze, în numele său, cel de al șaselea studiu privind rata de eroare reziduală. Scopul acestui studiu era de a estima, pentru ansamblul sferei sale de competență, nivelul erorilor rămase după finalizarea tuturor verificărilor de gestiune menite să prevină sau să detecteze și să corecteze erorile. Studiul nu constituie o misiune de asigurare sau un audit.

La fel ca în anii anteriori, s-a estimat că rata globală de eroare reziduală pentru DG NEAR se situa sub pragul de semnificație de 2 % utilizat de Comisie (1,36 % în 2020; 0,53 % în 2019; 0,72 % în 2018).

Curtea a identificat limitări care pot contribui la subestimarea ratei de eroare reziduală.

În plus, contractantul procedează la verificări restrânse sau nu efectuează nicio verificare pentru mai mult de 60 % din operațiunile pe care le-a inclus în eșantionul pentru studiul din 2020 (în jur de 50 % în 2019), sprijinindu-se, în schimb, integral sau parțial pe activități de control efectuate anterior. Scopul studiului privind rata de eroare reziduală este însă tocmai acela de a identifica erorile nedetectate de activitățile anterioare de control. Deoarece se bazează pe activități anterioare de control, studiul nu măsoară pe deplin astfel de erori. În fine, cadrul care reglementează studiul privind rata de eroare reziduală nu abordează și nu menționează riscul de fraudă.

Rapoartele anuale de activitate și alte mecanisme de guvernanță

Pentru exercițiul financiar 2020, Curtea a verificat dacă raportul anual de activitate al Serviciului FPI prezentase informațiile privind regularitatea în conformitate cu instrucțiunile Comisiei și dacă acest serviciu a aplicat în mod consecvent metodologia de estimare a corecțiilor și a recuperărilor viitoare.

Curtea a observat, în acest context, o deficiență potențială la nivelul controlului intern, în cazul căreia FPI a luat măsuri specifice pentru a atenua riscurile asociate. Problema este legată de misiunile din cadrul politicii de securitate și apărare comune (PSAC), în legătură cu care Comisia trebuie să se asigure că sunt acreditate, pe baza unei evaluări a respectării de către acestea a principiilor bunei gestiuni financiare, transparenței, nediscriminării și vizibilității acțiunii UE (în cadrul „evaluării bazate pe piloni”). Conform situației de la sfârșitul anului 2020, 2 dintre cele 11 misiuni PSAC aflate în desfășurare nu beneficiaseră încă de o evaluare bazată pe piloni pozitivă și completă.

Recomandările Curții

Curtea recomandă Comisiei:

• să ia măsuri astfel încât organizațiile internaționale să acorde Curții de Conturi Europene acces complet, nelimitat și în timp util la documentele necesare pentru îndeplinirea sarcinilor care îi revin acesteia în temeiul TFUE, și nu doar într-un format care permite numai citirea;
• să stabilească o procedură pentru a se asigura că organizațiile partenere alocă costurile partajate pe baza cheltuielilor suportate efectiv;
• să impună contractantului care efectuează studiul privind rata de eroare reziduală să raporteze Comisiei orice suspiciune de fraudă care aduce atingere bugetului UE și care a fost detectată în cursul activităților acestuia în legătură cu studiul privind rata de eroare reziduală.

Doriți să aflați mai multe informații? Capitolul 8 din Raportul anual pe 2020 conține informații complete referitoare la auditul Curții cu privire la cheltuielile UE aferente domeniului Europa în lume.

Administrație

Total: 10,3 miliarde de euro

Ce a auditat Curtea

Auditul Curții a acoperit cheltuielile administrative ale instituțiilor și organelor UE: Parlamentul European, Consiliul European și Consiliul Uniunii Europene, Comisia, Curtea de Justiție, Curtea de Conturi, Comitetul Economic și Social European, Comitetul Regiunilor, Ombudsmanul European, Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor și Serviciul European de Acțiune Externă.

În 2020, instituțiile și organele UE au cheltuit o sumă totală de 10,3 miliarde de euro pentru administrație. Această sumă includea cheltuielile cu resursele umane (aproximativ 68 % din total), precum și cheltuielile referitoare la clădiri, echipamente, energie, comunicații și tehnologia informației.

Pentru exercițiul 2020, cheltuielile care au făcut obiectul auditului în acest domeniu s-au ridicat la 10,4 miliarde de euro și au inclus atât plăți, cât și prefinanțări validate și închise.

Curtea a examinat anumite sisteme selectate de supraveghere și control ale Ombudsmanului European și ale Consiliului. De asemenea, au fost examinate 48 de operațiuni.

Situațiile financiare ale Curții de Conturi Europene sunt auditate de un auditor extern. În fiecare an, opinia și raportul de audit care rezultă în urma activității acestuia se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și pe site-ul Curții.

Care au fost constatările Curții

Suma care a făcut obiectul auditului	Afectată de un nivel semnificativ de eroare?
10,4 miliarde de euro	Nu – nu a fost afectată de un nivel semnificativ de eroare în 2020 și nici în 2019

În 2020, Curtea a examinat anumite sisteme selectate de supraveghere și control ale Ombudsmanului European și ale Consiliului. De asemenea, au fost examinate 48 de operațiuni.

La fel ca în anii precedenți, Curtea estimează că nivelul de eroare se situează sub pragul de semnificație.

Nu a fost identificată nicio problemă specifică privind Consiliul, Curtea de Justiție, Comitetul Economic și Social European, Serviciul European de Acțiune Externă, Comitetul Regiunilor, Ombudsmanul European, Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor sau Curtea de Conturi Europeană.

Parlamentul

Curtea a detectat erori în două plăți executate de Parlamentul European. Una se referea la o plată în exces pentru servicii informatice, problema fiind cauzată de aplicarea incorectă a clauzelor contractuale. Cealaltă eroare era legată de plata incorectă a unei diurne către un deputat în Parlamentul European, ca urmare a unei erori de pe o listă de prezență. Curtea a constatat că sistemul de control instituit nu a prevenit și nici nu a detectat astfel de erori, însă Parlamentul lucrează în prezent la un nou sistem pentru a aduce ameliorări.

Comisia

Curtea a identificat cinci erori în plățile efectuate de Comisie. Una dintre aceste erori privea o plată de mică valoare, a unor costuri pentru licențe de software, efectuată în exces. Celelalte patru priveau indemnizații ale unor membri ai personalului care nu declaraseră schimbări recente intervenite în situația lor personală sau aveau dreptul de a solicita indemnizații similare din alte surse. Membrii personalului sunt obligați să solicite mai întâi astfel de indemnizații și să le notifice apoi Comisiei, astfel încât aceasta să le poată lua în considerare la calcularea remunerației. Verificările efectuate de Comisie cu privire la coerența calculelor sale nu au detectat aceste patru cazuri. Curtea a identificat în anii precedenți erori similare în ceea ce privește alocațiile familiale.

Procedurile de achiziții publice pentru achiziționarea de echipamente individuale de protecție

Anul acesta, Curtea a examinat de asemenea 15 proceduri de achiziții organizate de Parlamentul European, de Consiliu, de Comisie, de Curtea de Justiție și de Serviciul European de Acțiune Externă în vederea achiziționării de echipamente individuale de protecție pentru personalul lor în timpul pandemiei de COVID-19. Curtea a identificat unele probleme în procedurile utilizate de Parlamentul European, de Consiliu, de Comisie și de Serviciul European de Acțiune Externă pentru achiziționarea de măști de protecție care erau necesare de urgență, dar examinarea acestor proceduri a avut loc în afara eșantionului său reprezentativ și, prin urmare, nu a contribuit la nivelul de eroare pe care l-a estimat.

Recomandările Curții

Curtea formulează următoarele recomandări:

• Parlamentul ar trebui să implementeze modificările necesare pentru a se asigura că plătește diurne numai deputaților care întrunesc condițiile necesare pentru a beneficia de acestea;
• pentru a-și îmbunătăți sistemul de gestionare a alocațiilor familiale prevăzute de reglementări, Comisia ar trebui să intensifice verificările privind consecvența declarațiilor personalului cu privire la alocațiile primite din alte surse și să sensibilizeze personalul în legătură cu această chestiune.

Doriți să aflați mai multe informații? Capitolul 9 din Raportul anual pe 2020 conține informații complete referitoare la auditul Curții cu privire la cheltuielile UE aferente domeniului Administrație.

Fondurile europene de dezvoltare

Total: 4,6 miliarde de euro

Ce a auditat Curtea

Lansate în 1959, fondurile europene de dezvoltare au fost principalul instrument prin care UE a furnizat ajutor în cadrul cooperării pentru dezvoltare țărilor din Africa, zona Caraibilor și Pacific (ACP) și țărilor și teritoriilor de peste mări până la sfârșitul anului 2020. Acordul de parteneriat semnat la Cotonou la 23 iunie 2000 pentru o perioadă de 20 de ani (denumit în continuare „Acordul de la Cotonou”) a fost cadrul care definea relațiile UE cu țările ACP și cu țările și teritoriile de peste mări. Acest acord avea ca obiectiv principal reducerea și, în cele din urmă, eradicarea sărăciei. Pentru CFM 2021-2027, ajutorul acordat în cadrul cooperării pentru dezvoltare țărilor din Africa, zona Caraibilor și Pacific este integrat în Instrumentul de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională (IVCDCI – Europa în lume), iar cel acordat țărilor și teritoriilor de peste mări este integrat în Decizia de asociere peste mări. Cu toate acestea, cel de Al optulea, cel de Al nouălea, cel de Al zecelea și cel de Al unsprezecelea FED nu vor fi integrate în bugetul general al UE, ci vor continua să fie executate separat și vor face obiectul unei raportări distincte până la închiderea lor.

Pentru exercițiul 2020, cheltuielile care au făcut obiectul auditului în acest domeniu au avut o valoare totală de 4,0 miliarde de euro. Aceste cheltuieli se referă la Al optulea, la Al nouălea, la Al zecelea și la Al unsprezecelea FED.

Fondurile europene de dezvoltare sunt gestionate de Comisie, în afara cadrului aferent bugetului general al UE, și de către Banca Europeană de Investiții. Principala direcție generală responsabilă de aceste fonduri este Direcția Generală Parteneriate Internaționale (DG INTPA, anterior DG DEVCO).

Care au fost constatările Curții

Conturile aferente exercițiului financiar 2020 nu au fost afectate de denaturări semnificative.

Curtea concluzionează, de asemenea, că veniturile fondurilor europene de dezvoltare nu prezentau un nivel semnificativ de eroare.

În schimb, opinia Curții privind cheltuielile aferente exercițiului financiar 2020 este o opinie contrară.

Suma care a făcut obiectul auditului	Afectată de un nivel semnificativ de eroare?	Nivelul de eroare estimat cel mai probabil
4,0 miliarde de euro	Da	3,8 % (3,5 % în 2019)

Pentru a audita regularitatea operațiunilor, Curtea a examinat un eșantion de 140 de operațiuni reprezentative pentru întreaga gamă de cheltuieli din cadrul FED. Acestea au inclus 21 de operațiuni legate de Fondul fiduciar de urgență pentru Africa, 102 operațiuni ordonanțate de 21 de delegații ale UE și 17 plăți aprobate de serviciile centrale ale Comisiei.

Din cauza pandemiei de COVID-19, nu s-au putut efectua vizite la fața locului în delegațiile UE. Acest lucru a împiedicat Curtea să desfășoare anumite proceduri de audit, în special verificarea executării contractelor pentru operațiunile selectate, și, prin urmare, a limitat activitatea de audit a Curții. Ea a trebuit să își adapteze abordarea, să procedeze la examinări documentare ale operațiunilor și proiectelor și să asigure legătura de la distanță cu entitățile auditate.

Dintre cele 140 de operațiuni examinate, 36 (25,7 %) conțineau erori. Pe baza celor 31 de erori cuantificate, Curtea estimează că nivelul de eroare este de 3,8 %. Cele trei tipuri de erori cel mai frecvent întâlnite au fost: lipsa unor documente justificative esențiale (38,3 %), cheltuieli neeligibile (38,2 %) și cheltuieli care nu fuseseră efectuate (18,1 %).

Comisia și partenerii acesteia responsabili de implementarea proiectelor au comis, în anul 2020, mai multe erori în cadrul operațiunilor aferente granturilor și acordurilor de contribuție și de delegare încheiate cu organizații internaționale decât în cadrul operațiunilor aferente altor forme de sprijin (cum ar fi cele care acoperă contracte de furnizări de lucrări/bunuri/servicii). Dintre cele 67 de operațiuni de acest tip care au fost examinate de Curte, 27 (40,3 %) conțineau erori cuantificabile, care reprezentau 94,2 % din nivelul de eroare estimat.

Unele organizații internaționale au asigurat doar un acces limitat la documente, de exemplu doar într-un format care permite numai citirea, ceea ce înseamnă că auditorii Curții nu au putut face copii ale documentelor examinate. În plus, o organizație internațională a contestat mandatul Curții sau a furnizat documentele justificative solicitate după un interval de timp excesiv de lung. Aceste probleme au împiedicat planificarea și executarea auditului Curții și au condus la întârzieri excesive în primirea documentației solicitate și în desfășurarea activității echipei de audit. Tratatul privind funcționarea UE prevede dreptul Curții de Conturi Europene de a i se comunica orice document sau informație necesară îndeplinirii misiunii sale.

Studiul DG INTPA cu privire la rata de eroare reziduală

În 2020, DG INTPA a dispus efectuarea, de către un contractant extern, a celui de al nouălea studiu cu privire la rata de eroare reziduală, cu scopul de a estima, pentru ansamblul sferei sale de competență, nivelul erorilor care nu fuseseră detectate de niciuna dintre verificările de gestiune ale DG INTPA menite să prevină sau să detecteze și să corecteze astfel de erori. Pentru acest studiu referitor la exercițiul 2020, eșantionul a inclus 480 de operațiuni. Aceasta a însemnat că a fost din nou posibil să se prezinte rate de eroare separate, pe de o parte, pentru cheltuielile finanțate de la bugetul general al UE, și, pe de altă parte, pentru cheltuielile finanțate din FED, în plus față de rata de eroare globală pentru ambele tipuri de cheltuieli combinate.

Pentru al cincilea an consecutiv, studiul a estimat că rata globală de eroare reziduală se situează sub pragul de semnificație de 2 % utilizat de Comisie (1,67 % în 2016; 1,18 % în 2017; 0,85 % în 2018; 1,13 % în 2019; 0,95 % în 2020). Studiul referitor la rata de eroare reziduală nu constituie o misiune de asigurare sau un audit. El se bazează pe metodologia și pe manualul privind rata de eroare reziduală puse la dispoziție de DG INTPA. La fel ca în cei patru ani precedenți, Curtea a identificat limitări care pot contribui la subestimarea ratei de eroare reziduală.

În plus, pentru mai mult de jumătate dintre operațiuni (54 %), rata de eroare reziduală se bazează în totalitate (17 %) sau în parte (37 %) pe activități anterioare de control. În cazul acestor operațiuni, contractantul a procedat la verificări restrânse sau nu a efectuat nicio verificare, sprijinindu-se, în schimb, pe activitățile de control efectuate anterior prin cadrul de control al DG DEVCO. Faptul de a se sprijini în mod excesiv pe activități de control anterioare este în contradicție cu scopul studiului privind rata de eroare reziduală, care este tocmai acela de a identifica erorile care au scăpat acestor controale. În fine, cadrul care reglementează studiul privind rata de eroare reziduală nu abordează și nu menționează riscul de fraudă.

Examinarea raportului anual de activitate al DG INTPA

Declarația de asigurare a directorului general din Raportul anual de activitate pe 2020 nu includea nicio rezervă, întrucât cele două rezerve rămase din 2018 fuseseră retrase și nu a fost exprimată nicio rezervă nouă. În 2018 și în 2019, DG INTPA a redus semnificativ sfera de cuprindere a rezervelor (adică ponderea din cheltuieli acoperită de aceste rezerve).

La fel ca anul trecut, Curtea consideră că lipsa rezervelor din Raportul anual de activitate pe 2020 al DG INTPA este nejustificată și că aceasta rezultă parțial din limitările studiului privind rata de eroare reziduală.

Comisia a aplicat, pentru a doua oară, o regulă conform căreia se consideră că o rezervă nu este necesară dacă domeniul de cheltuieli pe care aceasta le-ar acoperi reprezintă mai puțin de 5 % din totalul plăților și are un impact financiar sub 5 milioane de euro. În consecință, nu se mai exprimă rezerve în anumite domenii în care acestea ar fi fost formulate în ani anteriori, deși riscul respectiv continuă să existe.

Recomandările Curții

Curtea recomandă Comisiei:

• să ia măsuri astfel încât organizațiile internaționale să acorde Curții de Conturi Europene acces complet, nelimitat și în timp util la documentele necesare pentru îndeplinirea sarcinilor care îi revin acesteia în temeiul TFUE, și nu doar într-un format care permite numai citirea;
• să emită rezerve pentru toate domeniile în privința cărora s-a constatat că prezintă un nivel ridicat de risc, indiferent de ponderea lor din cheltuielile totale și de impactul financiar al acestora;
• să impună contractantului care efectuează studiul privind rata de eroare reziduală să raporteze Comisiei orice suspiciune de fraudă care aduce atingere bugetului UE și care a fost detectată în cursul activităților acestuia în legătură cu studiul privind rata de eroare reziduală.

Doriți să aflați mai multe informații? Informații complete referitoare la auditul Curții privind fondurile europene de dezvoltare sunt prezentate în Raportul anual pe 2020 referitor la activitățile finanțate de Al optulea, Al nouălea, Al zecelea și Al unsprezecelea fond european de dezvoltare.

Informații generale

Organizarea și activitățile Curții de Conturi Europene

Curtea de Conturi Europeană este auditorul extern independent al Uniunii Europene. Curtea își are sediul la Luxemburg. În cadrul instituției își desfășoară activitatea aproximativ 900 de angajați, care îndeplinesc atât roluri specializate, cât și diverse roluri de sprijin și care provin din toate statele membre ale Uniunii.

Misiunea Curții este de a evalua economicitatea, eficacitatea, eficiența, legalitatea și regularitatea acțiunilor UE, prin activități de audit independente, profesioniste și cu impact, cu scopul de a îmbunătăți răspunderea de gestiune, transparența și gestiunea financiară, consolidând astfel încrederea cetățenilor și răspunzând în mod eficace la provocările actuale și viitoare cu care UE se confruntă sau se va confrunta.

Rapoartele de audit și avizele Curții reprezintă o verigă esențială a lanțului de asigurare a răspunderii pentru gestiunea finanțelor UE, ele fiind utilizate pentru a garanta faptul că cei responsabili de implementarea politicilor și a programelor UE – Comisia, alte instituții și organe ale UE și administrațiile din statele membre – dau seamă pentru actul de gestiune.

Curtea avertizează cu privire la riscurile existente, oferă asigurare, semnalează existența atât a deficiențelor, cât și a bunelor practici și formulează recomandări adresate factorilor de decizie și organelor legislative din UE cu privire la modul în care se poate îmbunătăți gestionarea politicilor și a programelor UE. Prin activitatea sa, Curtea se asigură de faptul că cetățenii europeni știu cum le sunt cheltuiți banii.

Prezentare pe scurt a abordării de audit utilizate pentru declarația de asigurare a Curții

Opiniile exprimate de Curte în cadrul declarației de asigurare se bazează pe probe obiective obținute prin intermediul unor teste de audit, în conformitate cu standardele internaționale de audit.

Așa cum se prevede în strategia sa pe perioada 2021-2025, Curtea va continua, pentru următorul cadru financiar multianual (2021-2027) să își dezvolte abordarea de audit și să utilizeze datele și informațiile disponibile, ceea ce îi va permite să furnizeze în continuare o asigurare solidă, pe baza mandatului care i-a fost acordat prin tratat și în deplină conformitate cu standardele internaționale de audit pentru sectorul public.

Fiabilitatea conturilor

Conturile anuale ale UE furnizează informații complete și exacte?

• Curtea evaluează sistemul contabil pentru a determina dacă acesta reprezintă sau nu o bază corespunzătoare pentru obținerea de date fiabile.
• Curtea evaluează principalele proceduri contabile pentru a determina dacă acestea funcționează corect.
• Curtea procedează la verificări analitice ale datelor contabile pentru a determina dacă acestea sunt prezentate într-un mod coerent și dacă pot fi considerate verosimile.
• Curtea testează direct un eșantion de înregistrări contabile pentru a determina dacă operațiunile subiacente există efectiv și dacă au fost înregistrate corect.
• Curtea verifică situațiile financiare pentru a determina dacă acestea prezintă în mod fidel situația financiară.

Regularitatea operațiunilor

Sunt operațiunile de venituri și operațiunile de plăți contabilizate cu titlu de cheltuieli, subiacente conturilor UE, conforme cu normele?

• Curtea evaluează sistemele pentru venituri și cheltuieli cu scopul de a determina eficacitatea lor din perspectiva asigurării regularității operațiunilor.
• Curtea extrage, prin tehnici statistice, eșantioane de operațiuni pe baza cărora au loc testări detaliate efectuate de auditorii săi. Ea examinează în detaliu operațiunile eșantionate, inclusiv la destinatarii finali (de exemplu fermieri, institute de cercetare sau societăți care furnizează lucrări sau servicii contractate prin proceduri de achiziții publice), scopul fiind de a obține probe care să demonstreze că fiecare eveniment subiacent unei operațiuni este real, că este înregistrat în mod corespunzător și că este conform cu normele care reglementează efectuarea plăților. Anul acesta, restricțiile de călătorie impuse în contextul pandemiei de COVID-19 au împiedicat Curtea, aproape fără excepție, să efectueze controale la fața locului. Prin urmare, cea mai mare parte a activității s-a desfășurat de la distanță, fapt care i-a permis Curții să finalizeze această activitate și să tragă concluzii cu privire la aceasta.
• Curtea procedează la analiza erorilor și le clasifică drept cuantificabile sau necuantificabile. O operațiune este afectată de o eroare cuantificabilă dacă, pe baza normelor, plata nu ar fi trebuit ordonanțată. Curtea extrapolează erorile cuantificabile pentru a obține un nivel de eroare estimat pentru fiecare domeniu care face obiectul unei aprecieri specifice.
• La exprimarea opiniei sale de audit, Curtea utilizează un prag de semnificație de 2 %. Curtea ia în considerare, de asemenea, aceste aprecieri și alte informații relevante, cum ar fi rapoartele anuale de activitate și rapoartele altor auditori externi.
• În cazul în care constată un nivel semnificativ de eroare în rândul operațiunilor auditate, Curtea trebuie să decidă dacă eroarea are un caracter „generalizat”. Existența unui caracter generalizat poate fi decisă din mai multe motive, inclusiv atunci când nivelul semnificativ de eroare afectează o parte substanțială a populației auditate. Într-un astfel de caz, acesta stă la baza unei opinii contrare. Începând din 2016, Curtea identifică domenii cu risc redus și domenii cu risc ridicat în cadrul bugetului UE. În cazul în care cheltuielile cu risc ridicat afectate de un nivel semnificativ de eroare constituie o parte substanțială a populației auditate, Curtea consideră că eroarea este generalizată și, prin urmare, emite o opinie contrară.
• Constatările se discută, în totalitatea lor, atât cu autoritățile din statele membre, cât și cu reprezentanții Comisiei, pentru a se confirma exactitatea faptelor.

Toate publicațiile Curții sunt disponibile pe site-ul său web: http://www.eca.europa.eu. Mai multe informații cu privire la procesul de audit desfășurat în vederea declarației de asigurare sunt disponibile în anexa 1.1 la Raportul anual pe 2020.

Contact

CURTEA DE CONTURI EUROPEANĂ
12, rue Alcide De Gasperi
1615 Luxembourg
LUXEMBOURG

Tel. +352 4398-1
Întrebări: eca.europa.eu/ro/Pages/ContactForm.aspx
Website: eca.europa.eu
Twitter: @EUAuditors

Numeroase alte informații despre Uniunea Europeană sunt disponibile pe internet pe serverul Europa (http://europa.eu).

Luxemburg: Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, 2021

PDF	ISBN 978-92-847-6756-4	doi:10.2865/416324	QJ-02-21-962-RO-N
HTML	ISBN 978-92-847-6737-3	doi:10.2865/878	QJ-02-21-962-RO-Q
PRINT	ISBN 978-92-847-6778-6	doi:10.2865/652	QJ-02-21-962-RO-C

DREPTURI DE AUTOR

© Uniunea Europeană, 2021.

Politica Curții de Conturi Europene referitoare la reutilizare este pusă în aplicare prin Decizia nr. 6-2019 a Curții de Conturi Europene privind politica în materie de date deschise și reutilizarea documentelor.

Cu excepția cazului în care se precizează altceva (de exemplu, într-o mențiune separată indicând drepturile de autor), conținutul elaborat de Curtea de Conturi Europeană pentru care UE deține drepturile de autor face obiectul licenței Creative Commons Attribution 4.0 International (CC BY 4.0). Aceasta înseamnă că reutilizarea este autorizată, sub rezerva menționării adecvate a autorilor și a indicării eventualelor modificări. Reutilizatorul nu poate altera sensul sau mesajul inițial al documentelor. Curtea de Conturi Europeană nu răspunde pentru eventualele consecințe ale reutilizării.

În ceea ce privește următoarele imagini, reutilizarea lor este permisă cu condiția ca deținătorul drepturilor de autor, sursa și numele fotografilor/arhitecților (în cazul în care sunt indicate) să fie menționate:

* © Uniunea Europeană, 2021, Curtea de Conturi Europeană.

* © Uniunea Europeană, 2015, Curtea de Conturi Europeană. Arhitect: Paul Noël (clădirea K1, 1988).

* © Uniunea Europeană, 2018, Parlamentul European / Mathieu Cugnot.

* © Uniunea Europeană, 2020, Parlamentul European / Melanie Wenger.

* © Uniunea Europeană, 2017, Curtea de Conturi Europeană. Arhitecți: Paul Noël (clădirea K1, 1988) și Jim Clemes (clădirea K2, 2004, și clădirea K3, 2013).

Este necesar să obțineți drepturi suplimentare în cazul în care un anumit conținut prezintă persoane fizice ce pot fi identificate, de exemplu în cazul fotografiilor în care apar membri ai personalului Curții de Conturi Europene sau în cazul în care conținutul include lucrări ale unor terți. Dacă se obține o astfel de autorizație, ea anulează și înlocuiește autorizația de natură generală menționată mai sus și va indica în mod clar eventualele restricții de utilizare.

Pentru a utiliza sau a reproduce un conținut pentru care UE nu deține drepturile de autor, poate fi necesar să obțineți o autorizație în acest sens direct de la titularii drepturilor de autor:

* © Shutterstock / Rawpixel.com.

* © Getty Images, 2017 / Miorag Gajic.

* © Getty Images, 2017 / skynesher.

* © Getty Images, 2018 / Ruslan Dashinsky.

* © Getty Images, 2017 / Simon Skafar.

* © Getty Images, 2017 / redstone.

* © Getty Images, 2019 / LumiNola.

Programele informatice sau documentele care fac obiectul unor drepturi de proprietate industrială, cum ar fi brevetele, mărcile comerciale, desenele și modelele înregistrate, logourile și denumirile înregistrate, sunt excluse din politica Curții de Conturi Europene referitoare la reutilizare și nu se acordă nicio licență pentru acestea.

Familia site-urilor instituționale ale Uniunii Europene care sunt incluse în domeniul europa.eu oferă linkuri către site-uri terțe. Deoarece Curtea de Conturi Europeană nu are control asupra acestor site-uri, sunteți încurajați să verificați politica aplicată de ele în ceea ce privește respectarea vieții private și drepturile de autor.

Utilizarea logoului Curții de Conturi Europene

Logoul Curții de Conturi Europene nu poate fi utilizat fără acordul prealabil al Curții de Conturi Europene.

Contactați UE

În persoană
În întreaga Uniune Europeană există sute de centre de informare Europe Direct. Puteți găsi adresa centrului cel mai apropiat de dumneavoastră la: https://europa.eu/european-union/contact_ro

La telefon sau prin e-mail
Europe Direct este un serviciu care vă oferă răspunsuri la întrebările privind Uniunea Europeană. Puteți accesa acest serviciu:

• apelând numărul gratuit 00 800 6 7 8 9 10 11 (unii operatori pot taxa aceste apeluri);
• apelând numărul standard: +32 22999696; sau
• prin e-mail, la: https://europa.eu/european-union/contact_ro

Găsiți informații despre UE

Online
Informații despre Uniunea Europeană în toate limbile oficiale ale UE sunt disponibile pe site-ul Europa, la: https://europa.eu/european-union/index_ro

Publicații ale UE
Puteți descărca sau comanda publicații ale UE gratuite și contra cost la adresa: https://op.europa.eu/ro/publications. Mai multe exemplare ale publicațiilor gratuite pot fi obținute contactând Europe Direct sau centrul dumneavoastră local de informare (a se vedea https://europa.eu/european-union/contact_ro).

Dreptul UE și documente conexe
Pentru accesul la informații juridice din UE, inclusiv la ansamblul legislației UE începând din 1952 în toate versiunile lingvistice oficiale, accesați site-ul EUR-Lex, la: http://eur-lex.europa.eu

Datele deschise ale UE
Portalul de date deschise al UE (http://data.europa.eu/euodp/ro) oferă acces la seturi de date din UE. Datele pot fi descărcate și reutilizate gratuit, atât în scopuri comerciale, cât și necomerciale.