Prezentarea rapoartelor anuale pe 2023 ale Curții de Conturi Europene

Cuvântul-înainte al președintelui

Pe măsură ce ne apropiem de mijlocul cadrului financiar multianual (CFM) 2021‑2027, devine evident că Uniunea a cunoscut câțiva ani de transformări majore, în care dificultăților fără precedent apărute li s-a făcut față prin răspunsuri de amploare în termeni de politici și de finanțare. Un astfel de context pune în evidență importanța vitală a unei gestiuni și a unui control financiar solid la toate nivelurile UE. Prin activitatea sa, Curtea contribuie la îmbunătățirea gestiunii financiare și a eficacității politicilor UE. Raportul său anual este un instrument esențial pentru atingerea acestor obiective.

Exprimăm o opinie favorabilă cu privire la fiabilitatea conturilor pe 2023 și considerăm că acestea reflectă cu acuratețe situația financiară a UE. Am constatat în raportul nostru anual, din nou, că veniturile nu au fost afectate de un nivel semnificativ de eroare.

Pentru al treilea an la rând, exprimăm două opinii separate cu privire la legalitatea și regularitatea cheltuielilor pentru exercițiul financiar 2023: una privind bugetul tradițional al UE și una privind Mecanismul de redresare și reziliență (MRR). Pentru bugetul tradițional al UE sau CFM, nivelul de eroare estimat în cadrul cheltuielilor din bugetul UE a crescut la 5,6 % (în 2022: 4,2 %). Exprimăm deci o opinie contrară cu privire la cheltuielile din bugetul UE.

Rubrica Coeziune, reziliență și valori continuă să prezinte erori semnificative, estimate la 9,3 % (în 2022: 6,4 %; în 2021: 3,6 %). Observația este valabilă și pentru rubrica Piața unică, inovarea și sectorul digital, unde nivelul estimat de eroare este de 3,3 % (în 2022: 2,7 %). Pentru rubrica Resurse naturale, nivelul de eroare rămâne la 2,2 % (în 2022: 2,2 %). Cele mai frecvente tipuri de eroare continuă să fie cele legate de proiecte sau costuri neeligibile și de achizițiile publice.

Creșterea considerabilă a nivelului de eroare estimat pentru bugetul UE, determinată în principal de erorile din cheltuielile pentru coeziune (o creștere de 45 % de la un an la altul), este preocupantă. Astfel de vârfuri apar adesea în timpul perioadelor de închidere a unui CFM, când presiunea de a cheltui banii se intensifică, suprasolicitând resursele administrative și crescând riscul de eroare. Această presiune asupra resurselor administrative este accentuată și de absorbția simultană a diferitor fonduri de la UE, inclusiv MRR, aflate uneori în concurență unele cu altele.

Până la sfârșitul lui 2023, al treilea an de implementare al MRR, fusese plătită o proporție de aproximativ 40 % (33 % dacă nu luăm în calcul prefinanțările) din granturile alocate prin acest mecanism. În 2023, cheltuielile MRR au totalizat 53,6 miliarde de euro. Auditul nostru a acoperit toate cele 23 de plăți de grant efectuate către 17 state membre, în valoare de 46,3 miliarde de euro, precum și prefinanțările validate și închise în sumă de 7,3 miliarde de euro.

Curtea evaluează cererile de plată din MRR pe baza condițiilor de plată stabilite în Regulamentul privind MRR. Acestea stipulează că jaloanele și țintele trebuie să fi fost atinse în mod satisfăcător și să îndeplinească celelalte condiții principale de eligibilitate. Pe baza evaluării cu privire la cererile de plată și a constatărilor de natură calitativă pe care le-am formulat, de exemplu în caz de concepție deficitară a jaloanelor sau a țintelor ori cu referire la deficiențe în sistemele de raportare și control ale statelor membre, am emis o opinie cu rezerve cu privire la cheltuielile din MRR.

Plățile din MRR către statele membre nu se bazează pe costurile reale ale măsurilor, iar acestea nu comunică costurile reale suportate de destinatarii finali. Mai mult, respectarea normelor UE și a celor naționale nu constituie o condiție pentru a primi plăți din MRR. Activitatea noastră cu privire la domeniul coeziunii a scos la iveală deficiențe grave legate de nerespectarea acestor norme, rezultatul fiind o creștere masivă a ratei de eroare în ultimii trei ani. Având în vedere că aceste proiecte sunt similare celor finanțate prin MRR și sunt adesea controlate de aceleași organisme naționale, considerăm că există riscul ca tipuri similare de erori să se regăsească și în cheltuielile din MRR. În cadrul MRR, respectarea normelor UE și a normelor naționale nu este însă verificată sistematic.

Am subliniat în trecut acest deficit în materie de asigurare într-un raport special consacrat cadrului de control al Comisiei pentru MRR. Mai recent, ne-am exprimat îngrijorarea cu privire la modul în care este conceput și implementat MRR. În primul rând, cadrul de monitorizare aferent nu este suficient pentru a permite măsurarea performanței de ansamblu a mecanismului. În al doilea rând, absorbția și finalizarea măsurilor în a doua jumătate a perioadei de implementare a MRR sunt amenințate de un risc semnificativ. Comisia intenționează să prezinte în 2025 un nou CFM. Acesta ar trebui proiectat în așa fel încât să asigure o protecție corespunzătoare a intereselor financiare ale UE, până la nivelul destinatarilor finali.

În perspectiva noului CFM, raportul anual subliniază o serie de riscuri și provocări pentru bugetul UE. Printre acestea se numără riscul dezangajărilor de fonduri, expunerea financiară în creștere și riscurile financiare tot mai importante antrenate de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. În plus, noi priorități definite pentru viitor, cum ar fi securitatea și apărarea, precum și extinderea vor necesita o creștere substanțială a finanțării. Factorii de decizie trebuie să găsească soluții pentru a răspunde acestor nevoi financiare. Așteptăm cu mult interes să lucrăm cu noua Comisie și noul Parlament European și să consolidăm împreună gestiunea și controlul fondurilor UE. Misiunea noastră rămâne aceeași: să asigurăm încrederea cetățenilor, îmbunătățind răspunderea de gestiune și transparența în toate activitățile UE.

Nu în ultimul rând, aș dori să îmi exprim aprecierea față de devotamentul și competența personalului Curții. Angajamentul și profesionalismul de care acesta dă dovadă sunt elemente esențiale pentru elaborarea raportului anual și pentru progresul instituției noastre.

Rezultate globale

Principalele constatări

• Per ansamblu, nivelul de eroare estimat în cadrul cheltuielilor bugetare ale UE a fost unul semnificativ, și anume 5,6 % (în 2022: 4,2 %).
• În evaluarea riscurilor pe care o efectuează, Curtea consideră ca fiind cu risc ridicat cheltuielile UE în cazul cărora beneficiarii trebuie să respecte adesea norme complexe atunci când depun cereri de rambursare a costurilor pe care le-au suportat. Ponderea cheltuielilor cu risc ridicat în populația auditată de Curte a rămas substanțială, reprezentând 64,4 % (în 2022: 66,0 %). Pentru 2023, Curtea estimează că nivelul de eroare este de 7,9 % (în 2022: 6,0 %) în această parte a populației auditate. Este vorba despre un nivel de eroare semnificativ și generalizat și Curtea exprimă opinie contrară cu privire la cheltuielile bugetare ale UE.
• În ceea ce privește cheltuielile din MRR Comisia a efectuat în 2023 către statele membre 23 plăți de grant, care au acoperit în total 542 de jaloane și toate cele 135 de ținte. Curtea a formulat constatări cantitative cu privire la 7 plăți. 6 dintre acestea au fost afectate de un nivel semnificativ de eroare. Opinia exprimată cu privire la cheltuielile din MRR este una cu rezerve.
•  Estimarea Comisiei privind nivelul de eroare (riscul la momentul plății), astfel cum este prezentată în Raportul anual privind gestiunea și performanța pentru 2023 (AMPR), este de 1,9 %, cu mult sub intervalul calculat de Curte. Limitările din cadrul controalelor ex post efectuate de Comisie și de statele membre cu privire la rubricile 1, 2 și 6 din CFM afectează riscul la momentul plății prezentat în AMPR și, prin urmare, și evaluarea riscurilor efectuată de Comisie.
• În 2023, Curtea a raportat Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF) 20 de cazuri de suspiciune de fraudă (în 2022: 14 cazuri). 19 dintre acestea le identificase în cursul auditului cu privire la cheltuielile din 2022, iar un caz a reieșit în urma auditului vizând cheltuielile din 2021. OLAF a deschis deja 4 investigații în urma acestor semnalări. În paralel, Curtea a raportat Parchetului European (EPPO) 17 dintre aceste cazuri. EPPO a deschis 9 investigații. În cursul auditului său privind cheltuielile aferente exercițiului 2023, Curtea a identificat deja 12 cazuri de suspiciuni de fraudă.
• Angajamentele restante din bugetul UE și din finanțarea pentru granturi din NGEU – aceste angajamente reprezentând datorii viitoare dacă nu sunt dezangajate – au atins un nivel record de 543 de miliarde de euro la sfârșitul anului 2023 (în 2022: 453 de miliarde de euro). 90,3 % din aceste angajamente restante au fost asumate după 2021.
• Datoria UE în curs rezultată din îndatorare (valoarea nominală) a crescut considerabil, ajungând la 458,5 miliarde de euro la sfârșitul lui 2023 (în 2022: 348 de miliarde de euro). Cea mai mare parte a acesteia corespunde datoriei contractate pentru NGEU, în valoare de 268,4 miliarde de euro. UE poate împrumuta pentru NGEU o sumă suplimentară de 443,6 miliarde de euro până la sfârșitul anului 2026. Toate costurile suportate de UE în legătură cu împrumuturile necesare pentru creditele acordate din NGEU, inclusiv cele legate de gestionarea ratei dobânzii și a altor riscuri financiare, trebuie să fie suportate de țările beneficiare. Toate costurile asociate granturilor și suplimentărilor pentru programe din NGEU sunt suportate din bugetul UE.
• Expunerea bugetului UE, constând în garanții pentru creditele acordate de UE statelor membre sau țărilor terțe și în datorii contingente, a crescut de la 248 de miliarde de euro în 2022 la 298 de miliarde de euro în 2023. Această creștere se explică în principal prin îndatorarea pentru creditele din MRR destinate statelor membre și prin creditele acordate Ucrainei prin AMF+. Expunerea bugetului UE va continua să crească având în vedere acordurile semnate pentru credite MRR în valoare de 211,7 miliarde de euro, care nu fuseseră încă debursate până la sfârșitul anului 2023.
• Expunerea bugetului UE în legătură cu Ucraina a crescut de peste două ori în 2023 comparativ cu 2022 (de la 16 miliarde de euro la 33,7 miliarde de euro). Curtea a subliniat că transferul către exerciții viitoare al riscurilor neonorării posibile a obligațiilor de rambursare ar putea exercita o presiune asupra bugetelor și a nevoilor de plată viitoare.

Textul integral al Raportului anual pe 2023 privind execuția bugetului UE și cel al Raportului anual pe 2023 privind activitățile finanțate de Al nouălea, Al zecelea și Al unsprezecelea fond european de dezvoltare sunt disponibile pe site-ul web al Curții (eca.europa.eu).

Ce a auditat Curtea

Bugetul UE aferent exercițiului 2023, în cifre

Parlamentul European și Consiliul adoptă un buget anual al UE, în cadrul unui buget pe termen mai lung convenit pentru o perioadă de mai mulți ani (așa-numitul „cadru financiar multianual” sau CFM). În 2023, plățile totale efectuate din acest buget au fost de 162,0 miliarde de euro, ceea ce reprezintă 98,1 % din suma disponibilă.

Ținând seama de plățile suplimentare în valoare de 74,7 miliarde de euro efectuate din venituri alocate (în principal granturi din MRR în cuantum de 48,0 miliarde de euro și suplimentări din NGEU în sumă de 19,0 miliarde de euro la programele din CFM) și de cei 2,4 miliarde de euro reportați din 2022, plățile efectuate de UE s-au ridicat la 239,2 miliarde de euro. Rata de utilizare a bugetului total disponibil pentru plăți (265,7 miliarde de euro) a fost de 90,0 %.

Lăsând la o parte granturile din MRR în valoare de 48,0 miliarde de euro, cheltuielile din bugetul UE pe 2023 s-au ridicat la 191,2 miliarde de euro.

De unde provin banii?

Veniturile din 2023 au fost de 248,4 miliarde de euro. Cea mai mare parte a bugetului UE este finanțată din sumele cu care statele membre contribuie proporțional cu venitul lor național brut (97,7 miliarde de euro). Alte surse includ o contribuție bazată pe taxa pe valoarea adăugată colectată de statele membre (22,5 miliarde de euro), taxe vamale (22,1 miliarde de euro) și o contribuție bazată pe deșeurile de ambalaje din plastic nereciclate (7,2 miliarde de euro). Sumele luate cu împrumut pentru finanțarea sprijinului financiar nerambursabil acordat statelor membre în contextul NGEU asigură 67,6 miliarde de euro din veniturile UE. Există și alte venituri (31,3 miliarde de euro). Cele mai importante dintre acestea sunt contribuțiile și restituirile legate de acorduri și programe ale Uniunii.

În ce scopuri sunt utilizați banii?

Bugetul UE este cheltuit într-o gamă variată de domenii, după cum se arată în figura 1.

Aproximativ trei sferturi din buget sunt cheltuite prin așa-numitul mecanism de „gestiune partajată”. În cadrul acestei metode de execuție bugetară, statele membre distribuie fondurile, selectează proiectele și gestionează cheltuielile UE, în timp ce responsabilitatea finală revine Comisiei. Acesta este, de exemplu, cazul cheltuielilor aferente rubricii Resurse naturale și mediu și rubricii Coeziune, reziliență și valori din CFM.

În cazul MRR, statele membre stabilesc în prealabil reforme și investiții în planurile lor naționale de redresare și reziliență, iar Comisia efectuează plăți către statele membre pentru atingerea jaloanelor și a țintelor aferente. Statele membre pot solicita plăți de două ori pe an, cu condiția să prezinte o justificare suficientă că jaloanele și țintele relevante au fost îndeplinite în mod satisfăcător. Sistemul de control al Comisiei trebuie să asigure legalitatea și regularitatea plăților din MRR, aspecte care depind în principal de îndeplinirea satisfăcătoare a jaloanelor și a țintelor. Până la sfârșitul anului 2023, Comisia efectuase 37 de plăți de granturi (una în 2021, 13 în 2022 și 23 în 2023), în valoare totală de 141,6 miliarde de euro, incluzând 22,7 miliarde de euro reprezentând prefinanțări care nu erau încă validate și închise.

Ce a examinat Curtea?

În fiecare an, Curtea auditează fiabilitatea conturilor anuale și conformitatea operațiunilor de venituri și de cheltuieli subiacente. Populația auditată de Curte în vederea efectuării de teste cu privire la venituri pentru exercițiul 2023 s-a ridicat la 248,4 miliarde de euro. Populația auditată de operațiuni de cheltuieli include plățile intermediare și finale, precum și avansurile validate și închise. Curtea nu examinează plata avansurilor. Populația utilizată pentru testarea cheltuielilor s-a ridicat la 161,2 miliarde de euro pentru bugetul general și la 53,5 miliarde de euro pentru MRR. Cheltuielile din MRR erau formate din 23 de plăți de granturi, în valoare totală de 46,3 miliarde de euro, precum și din prefinanțări validate și închise în cuantum de 7,2 miliarde de euro. Aceste plăți au fost efectuate către 17 state membre și au vizat 542 de jaloane și 135 de ținte.

În ceea ce privește cheltuielile bugetare generale, Curtea examinează cheltuielile în momentul în care destinatarii finali ai fondurilor UE au întreprins activități sau au suportat costuri. În cazul MRR, principala condiție pentru ca Comisia să efectueze plățile către statele membre este îndeplinirea satisfăcătoare a jaloanelor sau a țintelor predefinite. Curtea examinează cheltuielile din MRR după ce statele membre au solicitat plata pentru atingerea jaloanelor sau a țintelor lor predefinite și după ce Comisia a acceptat cheltuielile respective. Accentul a fost pus pe îndeplinirea în mod satisfăcător a jaloanelor și a țintelor și pe respectarea condițiilor de eligibilitate. Auditul Curții nu acoperă componenta de credite a MRR.

Ce a constatat Curtea

Declarația de asigurare a Curții cu privire la bugetul UE

În conformitate cu articolul 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), Curtea prezintă Parlamentului European și Consiliului Uniunii Europene o declarație de asigurare referitoare la fiabilitatea conturilor consolidate ale UE, precum și la legalitatea și regularitatea operațiunilor. Această declarație este elementul central al raportului anual al Curții.

Conturile UE prezintă o imagine corectă și fidelă

Conturile UE pentru 2023 prezintă în mod fidel, sub toate aspectele semnificative, rezultatele financiare ale UE și situația activelor și a pasivelor acesteia la sfârșitul exercițiului, în conformitate cu standardele internaționale de contabilitate pentru sectorul public.

Prin urmare, Curtea este în măsură să exprime o opinie favorabilă privind fiabilitatea conturilor, așa cum a fost cazul pentru fiecare exercițiu financiar începând cu 2007.

Bilanțul UE include o datorie privind pensiile și alte beneficii ale angajaților în cuantum de 90,8 miliarde de euro la sfârșitul exercițiului 2023 (în 2022: 80,6 miliarde de euro). Creșterea datoriei privind pensiile în 2023 se explică în principal prin scăderea ratei nominale de actualizare și prin aducerea la zi a tabelului de mortalitate pentru funcționarii publici ai UE. Rata de actualizare a fost influențată în principal de evoluția ratelor dobânzii și a inflației viitoare preconizate.

La 1 februarie 2020, Regatul Unit a încetat să mai fie stat membru al UE. La data bilanțului, conturile UE prezentau o creanță netă de 15,5 miliarde de euro datorată de Regatul Unit (în 2022: 23,9 miliarde de euro) pe baza obligațiilor reciproce stabilite în acordul de retragere.

Impactul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei asupra creditelor și a granturilor din conturile UE a fost evaluat și este contabilizat și prezentat în mod corespunzător, în conformitate cu cerințele normelor contabile.

Curtea exprimă o opinie favorabilă cu privire la venituri

Curtea concluzionează că veniturile nu sunt afectate de un nivel semnificativ de eroare. Sistemele de gestionare a veniturilor examinate de Curte au fost, în general, eficace.

Curtea exprimă o opinie contrară cu privire la cheltuielile bugetare ale UE

O eroare este definită de Curte ca fiind o sumă de bani care nu ar fi trebuit să fie plătită de la bugetul UE. Erorile se produc atunci când fondurile nu sunt utilizate în conformitate cu legislația UE relevantă, neservind deci scopului preconizat de Consiliu și de Parlamentul European la momentul adoptării legislației respective, sau atunci când fondurile nu sunt utilizate în conformitate cu normele naționale specifice.

Pentru cheltuielile bugetare ale UE, Curtea estimează că nivelul de eroare este cuprins între 4,4 % și 6,8 %. Valoarea mediană a acestui interval, cunoscută în trecut sub denumirea de „rată de eroare cea mai probabilă”, a crescut față de anul anterior, de la 4,2 % la 5,6 % (a se vedea figura 2).

Peste jumătate din populația auditată de Curte este afectată, și în acest an, de un nivel semnificativ de eroare

În 2023, cheltuielile cu risc ridicat au reprezentat 64,4 % din populația auditată de Curte, față de 66,0 % în anul precedent. Curtea a constatat, din nou, că cheltuielile cu risc scăzut nu au fost afectate de un nivel semnificativ de eroare, în timp ce cheltuielile cu risc ridicat rămâneau afectate de un nivel semnificativ de eroare. Prin urmare, modul în care sunt debursate fondurile are un impact asupra riscului de eroare. Curtea estimează că nivelul de eroare care afectează cheltuielile cu risc ridicat este de 7,9 % (în 2022: 6,0 %) (a se vedea figura 3).

Nivelul global de eroare este determinat în principal de rubrica Coeziune, reziliență și valori (3,5 puncte procentuale), urmată de rubricile Resurse naturale și mediu (0,8 puncte procentuale) și Vecinătate și întreaga lume (0,8 puncte procentuale). Figura 4 compară nivelurile de eroare estimate de Curte pentru rubricile Piața unică, inovare și sectorul digital, Coeziune, reziliență și valori și Resurse naturale și mediu între 2019 și 2023.

Pentru 2023, Curtea a constatat din nou că erorile privind eligibilitatea au contribuit în cea mai mare măsură la nivelul de eroare estimat pentru cheltuielile cu risc ridicat, și anume cu 53 %, în principal în rubricile Coeziune, reziliență și valori, Resurse naturale și mediu, Vecinătate și întreaga lume și Piața unică, inovare și sectorul digital. Erorile legate de încălcări ale normelor privind achizițiile publice și ajutoarele de stat au contribuit cu 31 % la nivelul de eroare estimat pentru cheltuielile cu risc ridicat.

Comparație între nivelurile de eroare estimate de Curte și cele estimate de Comisie

Raportul anual privind gestiunea și performanța (AMPR), pentru care colegiul comisarilor își asumă responsabilitatea, sintetizează informații-cheie referitoare la controlul intern și la gestiunea financiară din rapoartele anuale de activitate. Printre aceste informații se numără riscul la momentul plății, care reprezintă estimarea Comisiei cu privire la suma care a fost debursată fără să fie respectate normele aplicabile. Riscul la momentul plății este estimat de Comisie pentru 2023 la 1,9 %, adică sub nivelul de eroare de 5,6 % estimat de Curte (în 2022, acest nivel a fost de 4,2 %) și sub intervalul calculat de Curte, care este cuprins între 4,4 % și 6,8 %.

La fel ca nivelul de eroare estimat de Curte, estimarea Comisiei nu include cheltuielile efectuate din MRR, pentru care prezintă separat rezultatele controalelor, pe baza unei evaluări calitative. În plus, raportul anual de activitate al fiecărei direcții generale (DG) din cadrul Comisiei include o declarație în care directorul general oferă asigurarea că raportul prezintă în mod corespunzător informațiile financiare și că operațiunile aflate sub responsabilitatea sa sunt conforme cu legile și reglementările. În acest scop, toate direcțiile generale au furnizat estimări ale riscului la momentul plății pentru cheltuielile de care sunt responsabile, cu excepția celor efectuate din MRR, pentru care Comisia evaluează rezultatele controalelor pe baza unei combinații a rezultatelor obținute în urma propriilor sale audituri și controale cu rezultatele auditurilor și ale controalelor efectuate de statele membre.

Pentru fiecare rubrică din CFM pentru care Curtea prezintă o apreciere specifică, riscul la momentul plății prezentat de Comisie pentru exercițiul 2023 a fost comparat cu nivelul de eroare estimat de Curte. Comparația arată că cifrele Comisiei sunt mai mici decât estimările Curții pentru trei domenii de politică. Curtea a observat că, pentru rubrica Piața unică, inovare și sectorul digital, estimarea Comisiei cu privire la riscul la momentul plății, de 1,4 %, se situa în jumătatea inferioară a intervalului calculat de Curte, sub nivelul de eroare estimat de aceasta. Pentru rubrica Coeziune, reziliență și valori, estimarea Comisiei, de 2,6 %, se situa cu mult sub intervalul calculat de Curte pentru nivelul de eroare estimat, iar pentru rubrica Resurse naturale și mediu, estimarea Comisiei cu privire la riscul la momentul plății, de 1,9 %, se situa în jumătatea inferioară a intervalului calculat de Curte, sub nivelul de eroare estimat de aceasta.

În AMPR, Comisia prezintă evaluarea sa globală a riscurilor pentru cheltuielile anuale aferente exercițiului 2023 cu scopul de a identifica domeniile cu risc ridicat și de a concentra acțiunile asupra acestora. Comisia estimează că riscul este scăzut pentru 67 % din cheltuieli, mediu pentru 9 % și ridicat pentru 24 %. Activitatea Curții a evidențiat însă limitări în activitatea ex post a Comisiei, care, luate împreună, afectează soliditatea evaluării riscurilor de către Comisie. Unul dintre domeniile cele mai afectate a fost „Coeziunea, reziliența și valorile”, în care Curtea a evaluat majoritatea cheltuielilor ca prezentând un risc ridicat, în timp ce Comisia a clasificat doar o mică parte în această categorie.

Curtea a exprimat o opinie cu rezerve cu privire la cheltuielile efectuate din MRR în 2023

MRR este un instrument temporar pus în aplicare și finanțat într-un mod fundamental diferit față de cheltuielile bugetare ale UE. În timp ce beneficiarii cheltuielilor bugetare ale UE sunt plătiți pentru efectuarea anumitor activități sau sunt rambursați pentru costurile suportate, în cadrul MRR statele membre sunt plătite pentru îndeplinirea satisfăcătoare a unor jaloane sau ținte predefinite. Pentru MRR, Curtea a examinat deci dacă jaloanele sau țintele predefinite au fost îndeplinite în mod satisfăcător și dacă condițiile orizontale de eligibilitate au fost respectate.

În ansamblu, probele de audit rezultate din activitatea Curții arată că 16 dintre cele 452 de jaloane și ținte din cadrul MRR examinate de Curte nu respectau condițiile de plată sau condițiile de eligibilitate. Ele privesc 7 plăți către 7 state membre. Curtea a identificat și cazuri de jaloane și ținte definite în termeni vagi, deficiențe în sistemele de control ale statelor membre, precum și probleme legate de fiabilitatea informațiilor pe care statele membre le-au inclus în declarația lor de gestiune.

Doriți să aflați mai multe informații? Capitolele 1 și 11 din Raportul anual pe 2023 conțin informații complete privind principalele constatări ale Curții. Textul integral al raportului anual este disponibil pe site-ul web al Curții (eca.europa.eu).

O privire mai atentă asupra rezultatelor Curții

Gestiunea bugetară și financiară

Execuția bugetului UE a fost ridicată pentru angajamente, dar scăzută pentru plăți

2023 a fost al treilea exercițiu din CFM 2021‑‍2027. Figura 5 prezintă creditele totale de la bugetul UE disponibile pentru cheltuieli, inclusiv granturile din NGEU.

În 2023, au fost utilizate aproape toate creditele de angajament din bugetul anual al UE

Bugetul definitiv pentru creditele de angajament în valoare de 186,5 miliarde de euro depășea plafonul de 182,7 miliarde de euro din CFM. Acest lucru a fost posibil prin utilizarea unor instrumente speciale din CFM, cum ar fi Rezerva de ajustare la Brexit, Fondul european de ajustare la globalizare și Rezerva pentru solidaritate și ajutoare de urgență. Aceste instrumente oferă fonduri suplimentare peste plafoanele din CFM pentru evenimente noi sau neprevăzute. Angajamentele totale asumate în cadrul bugetului pe 2023 au fost de 184,4 miliarde de euro.

Plățile au fost mai mici decât cele planificate inițial și nu au depășit plafonul CFM

În 2023, bugetul definitiv total a fost de 165,2 miliarde de euro, situându-se sub plafonul din CFM. Plățile totale efectuate din bugetul definitiv au fost de 162,0 miliarde de euro. A se vedea figura 6.

Ținând seama de plățile suplimentare în valoare de 74,7 miliarde de euro efectuate din veniturile alocate (în principal granturi din NGEU) și de cei 2,4 miliarde de euro reportați din 2022, plățile din 2023 s-au ridicat la suma totală de 239,2 miliarde de euro. Rata de utilizare a bugetului pentru plăți a fost de 90,0 % din totalul creditelor de plată în valoare de 265,7 miliarde de euro.

Absorbția fondurilor ESI pentru perioada 2014‑‍2020 a încetinit în 2023, dar termenul-limită pentru cererile de plată și pentru documentele de închidere a fost prelungit cu un an

Plățile din Fondurile structurale și de investiții europene (fondurile ESI) efectuate în 2023, excluzând resursele NGEU, s-au ridicat la 54,7 miliarde de euro, mai puțin decât în ultimii 3 ani (64,7 miliarde de euro în 2022, 75,1 miliarde de euro în 2021 și 72 de miliarde de euro în 2020). La sfârșitul anului 2023, totalul plăților pentru fondurile ESI aferente perioadei 2014‑2020 se ridica la 450,6 miliarde de euro, dintr-o alocare totală de 492,6 miliarde de euro, rezultând o rată de absorbție de 91,5 %. Chiar dacă diferențele în modul în care statele membre au absorbit fondurile ESI au fost mai puțin semnificative în comparație cu 2022, ratele de absorbție ale patru state membre erau totuși la sfârșitul anului 2023 mai mici de 85 % (a se vedea figura 7).

Plățile din fondurile din perioada 2021‑‍2027 aflate sub gestiune partajată și reglementate de RDC au rămas scăzute

În 2023, plățile anuale pentru fondurile care făceau obiectul gestiunii partajate în temeiul RDC (6,3 miliarde de euro) au fost în sumă de 4,1 miliarde de euro sub formă de plăți de prefinanțare și de 2,2 miliarde de euro sub formă de plăți intermediare. În 2023, 11 state membre nu au solicitat plăți intermediare pentru niciunul dintre fondurile care fac obiectul RDC. La sfârșitul anului 2023, plățile totale se ridicau la 12,8 miliarde de euro, ceea ce reprezintă doar 3,2 % din suma totală prevăzută de CFM 2021‑2027.

În 2023, statele membre au acordat prioritate eforturilor de absorbție a fondurilor politicii de coeziune aferente perioadei 2014‑2020 și accelerării punerii în aplicare a NGEU. În comparație cu perioada de programare anterioară, acumularea întârzierilor reprezintă un decalaj de un an în ceea ce privește punerea în aplicare a acestor fonduri.

Plățile din FEADR în cadrul noii PAC au demarat lent în 2023

Începând din 2023, FEADR face obiectul regulamentelor privind noua politică agricolă comună (PAC). La sfârșitul anului 2023, plățile aferente FEADR se ridicau la 0,7 miliarde de euro, cu o rată de absorbție de numai 1 %.

În 2023, plățile din MRR și din suplimentările din NGEU pentru diferitele programe au fost mai mici decât se preconizase

În februarie 2023, Parlamentul European și Consiliul au modificat Regulamentul privind MRR, astfel încât un capitol privind REPowerEU, finanțat din schema de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) și din Rezerva de ajustare la Brexit, să poată fi inclus în planurile MRR ale statelor membre. Până la sfârșitul anului 2023, Comisia își asumase toate angajamentele MRR finanțate de NGEU pentru granturi (337,9 miliarde de euro). Angajamentele pentru capitolele privind REPowerEU s-au ridicat la 18,5 miliarde de euro (17,3 miliarde de euro din ETS și 1,2 miliarde de euro din Rezerva de ajustare la Brexit), restul de 0,4 miliarde de euro din Rezerva de ajustare la Brexit urmând să fie angajați la o dată ulterioară. Plățile anuale aferente granturilor MRR s-au ridicat în 2023 la 48 de miliarde de euro. Cu titlu comparativ, în iunie 2022, Comisia estimase că plățile totale din MRR finanțate din NGEU și legate de jaloane și ținte (fără a include REPowerEU) aveau să se ridice în 2023 la 76,4 miliarde de euro. Conform Comisiei, mai mulți factori, cum ar fi inflația ridicată, creșterea prețurilor la energie, problemele din lanțurile de aprovizionare globale, deficitul de forță de muncă sau capacitatea administrativă insuficientă, au afectat în mod negativ punerea în aplicare a MRR. Întrucât din angajamentele în valoare de 356,4 miliarde de euro s-au plătit 141,6 miliarde euro, înseamnă că rămâne disponibilă pentru plată, până la sfârșitul anului 2026, o sumă totală de până la 215,2 miliarde de euro sub formă de granturi MRR. A se vedea figura 8.

Există diferențe semnificative în ceea ce privește modul în care statele membre au absorbit granturile MRR. Până la sfârșitul anului 2023, patru state membre (Irlanda, Ungaria, Țările de Jos și Suedia) nu primiseră prefinanțări și nici nu prezentaseră cereri de plată, în timp ce trei state membre (Belgia, Polonia și Finlanda) primiseră doar prefinanțări.

Angajamentele totale aferente suplimentărilor din NGEU pentru programele din CFM s-au ridicat la 82,9 miliarde de euro dintr-o alocare inițială de 83,1 miliarde de euro. Plățile anuale aferente suplimentărilor NGEU către programele existente din CFM au crescut de la 16,1 miliarde de euro în 2022 la 19,0 miliarde de euro în 2023. Se pot efectua plăți de până la 40,6 miliarde de euro până la sfârșitul anului 2026.

Angajamentele restante din bugetul UE și din finanțarea NGEU pusă la dispoziție sub formă de granturi au atins o sumă record de 543 de miliarde de euro

Angajamentele restante sunt suma angajamentelor asumate, dar încă neplătite. Până la sfârșitul anului 2023, totalul angajamentelor restante, care vor trebui plătite în anii următori dacă nu sunt dezangajate, a atins un nivel record de 543 de miliarde de euro. Ele au crescut cu 90,2 miliarde de euro față de 2022 (452,8 miliarde de euro). Angajamentele restante privesc în principal bugetul UE și reportările (263,6 miliarde de euro), precum și granturile din NGEU (238,6 miliarde de euro). În 2022, Curtea a recomandat să se reducă substanțial nivelul angajamentelor restante. A se vedea figura 9.

Riscuri și provocări

Prin revizuirea CFM au fost introduse măsuri de abordare a riscurilor legate de costurile suplimentare de finanțare a NGEU și de acumularea de plăți restante

În februarie 2024, Consiliul a modificat CFM pentru a răspunde la mai multe provocări (de exemplu, continuarea sprijinului pentru Ucraina, creșterea ratelor dobânzii, creșterea migrației și necesitatea de a promova tehnologiile strategice). În urma revizuirii CFM, au fost majorate creditele de angajament pentru perioada 2024‑‍2027 cu 21,0 miliarde de euro, din care 17 miliarde de euro sunt destinați finanțării Mecanismului pentru Ucraina nou creat.

Consiliul a introdus, de asemenea, un „mecanism în cascadă”. Scopul acestuia este de a acoperi costurile îndatorării pentru NGEU care depășesc, dacă nu se pot găsi fonduri în bugetul existent al UE și până la sfârșitul actualului CFM, sumele anuale stabilite în Regulamentul revizuit privind CFM. Instrumentul de redresare al Uniunii Europene NextGenerationEU este un instrument special peste valoarea plafonului CFM și nu are o sumă fixă. Comisia a estimat că suma în plus de plătit aferentă dobânzilor și cupoanelor pentru împrumuturile NGEU din actualul CFM ar putea fi cuprinsă între 17 miliarde de euro și 27 de miliarde de euro.

Riscul unor dezangajări în fondurile politicii de coeziune pentru CFM 2021‑2027

Absorbția fondurilor ESI și a Fondului pentru o tranziție justă (FTJ) pentru CFM 2021‑2027 a continuat să fie scăzută în 2023. Prin urmare, autoritatea bugetară a redus creditele de plată din 2023 pentru FEDR (-‍1,1 miliarde de euro) și pentru FSE+ (-0,7 miliarde de euro). Riscul unor dezangajări s-ar putea materializa deja la sfârșitul anului 2025 pentru angajamentele asumate în 2022 în temeiul RDC pentru perioada 2021‑2027.

În 2023, previziunile Comisiei privind dezangajările pentru perioada 2024‑2027 se ridicau la 8,1 miliarde de euro (previziunile din 2022: 7,6 miliarde de euro pentru perioada 2023‑2027). Pentru Fondul de coeziune, FEDR și FSE+ din cadrul politicii de coeziune, Comisia preconizează că totalul dezangajărilor din perioada 2024‑2027 se va ridica la 2,2 miliarde de euro, de peste cinci ori mai mult decât suma de 0,4 miliarde de euro estimată în 2022. În ceea ce privește FTJ, întârzierile în adoptarea CFM și a legislației specifice programelor, precum și nivelul scăzut de execuție din 2023 vor contribui la un risc de dezangajare a unor sume importante începând din 2025. Un număr important de dezangajări ar putea pune în pericol realizarea obiectivelor UE.

Datoria UE rezultată din îndatorare a crescut în 2023

Împrumuturile în curs contractate de UE au crescut cu peste 30 % în 2023

Până la sfârșitul anului 2023, valoarea nominală a împrumuturilor UE în curs crescuse la peste 458,5 miliarde de euro, ceea ce înseamnă o creștere în cursul anului de 110,5 miliarde de euro. UE a devenit unul dintre cei mai mari emitenți de titluri de creanță din Europa. În figura 10 sunt indicate scadențele și ratele dobânzii efective pentru toate împrumuturile contractate de UE.

Împrumuturile pentru NGEU ar putea să ajungă la o valoare de peste două mai mare până în 2026, în timp ce cea mai mare parte a rambursării este amânată pentru viitoarele CFM-uri

La sfârșitul anului 2023, UE dispunea de obligațiuni rămase de rambursat cu o valoare nominală de 268,4 miliarde de euro, pentru a finanța credite și granturi din NGEU, precum și alte programe care primeau fonduri prin NGEU. UE poate împrumuta pentru NGEU o sumă suplimentară de 443,6 miliarde de euro până la sfârșitul anului 2026 (a se vedea figura 11).

Rambursarea împrumuturilor contractate pentru NGEU trebuie să înceapă înainte de sfârșitul anului 2027, dacă rămân disponibile în linia bugetară credite neutilizate pentru a acoperi costurile de finanțare a NGEU, și să fie finalizată cel târziu până în 2058. Prin urmare, cea mai mare parte a rambursărilor este amânată pentru viitoarele CFM-uri. Toate costurile suportate de UE în legătură cu împrumuturile necesare pentru creditele acordate din NGEU, inclusiv cele legate de gestionarea ratei dobânzii și a altor riscuri financiare, trebuie să fie suportate de țările beneficiare. Toate costurile asociate granturilor și suplimentărilor din NGEU sunt suportate din bugetul UE.

Pentru a obține o reducere constantă și previzibilă a datoriei NGEU până în 2058, Comisia ar putea fi nevoită să reînnoiască datoria care expiră prin emiterea de noi instrumente de datorie pentru a le achita pe cele vechi pe măsură ce acestea ajung la scadență. Eventualele modificări ale condițiilor de piață ar putea duce la costuri mai ridicate ale îndatorării, care, pentru datoria NGEU legată de granturi și de suplimentările pentru programe, vor trebui să fie suportate din bugetul UE.

Veniturile alocate externe provenite din datoria NGEU au un impact semnificativ asupra rezultatului economic

Sumele împrumutate în cadrul NGEU sunt direcționate către granturi NGEU și suplimentări ale programelor UE prin intermediul veniturilor alocate externe, care se adaugă creditelor votate în bugetul UE. Punerea în aplicare a NGEU nu afectează în mod formal principiul conform căruia veniturile și cheltuielile prezentate în bugetul anual al UE ar trebui să fie în echilibru (principiul echilibrului). Cu toate acestea, din punct de vedere contabil, situația performanței financiare nu include ca venituri suma împrumutată în cadrul NGEU, deși include cheltuielile legate de granturile NGEU. Acest lucru are deci un impact negativ asupra rezultatului economic al exercițiului. Rezultatele economice negative cresc deficitul la nivelul activelor nete, astfel cum sunt reflectate în bilanțul UE, și, prin urmare, trebuie finanțate din bugetele viitoare (a se vedea figura 12). Rambursarea sumelor împrumutate pentru NGEU este garantată în limita plafoanelor resurselor proprii.

Expunerea bugetului UE a crescut în 2023 și se preconizează că va crește în continuare

Expunerea bugetului UE rezultată din garanțiile de la bugetul UE pentru împrumuturile de pe piață și pentru datoriile contingente aferente garanțiilor bugetare se ridica la 298,0 miliarde de euro la sfârșitul anului 2023, în creștere față de cei 248,3 miliarde de euro de la sfârșitul anului 2022. Figura 13 prezintă o defalcare detaliată a expunerii (prezentată în violet) în funcție de sursă. În figură, nivelurile de acoperire a riscurilor sunt prezentate sub formă de cercuri concentrice. Cercul adiacent expunerii reprezintă primul nivel de acoperire a riscului care va fi activat. Înspre interior, cercurile ulterioare indică niveluri suplimentare de acoperire a riscurilor.

Creșterea din 2023 a expunerii bugetului UE a fost legată în principal de îndatorarea pentru creditele suplimentare în valoare de 34,1 miliarde de euro acordate statelor membre în cadrul MRR (2022: 27,2 miliarde de euro), din care 5,4 miliarde de euro au fost destinați creditelor aferente REPowerEU, la care se adaugă creditele din AMF+ în valoare de 18,0 miliarde de euro acordate Ucrainei. Expunerea la datoriile contingente care decurg din garanțiile bugetare a crescut la 44,0 miliarde de euro până la sfârșitul anului 2023, de la cei 42,9 miliarde de euro de la sfârșitul anului 2022. Motivul principal a fost numărul mai mare de plăți pentru investiții care erau acoperite de garanția InvestEU. În octombrie 2023, Comisia a estimat că marja de manevră disponibilă pentru perioada 2024‑‍2027 ar fi suficientă pentru a acoperi pierderile potențiale generate de datoriile pe care aceasta le garantează.

Se preconizează că expunerea bugetului UE de la sfârșitul anului 2023 va crește în 2024 și 2025, în principal din cauza noilor credite din cadrul MRR. Până la sfârșitul anului 2023, Comisia semnase cu statele membre acorduri de credit în cadrul MRR în valoare de 290,9 miliarde de euro, din care 211,7 miliarde de euro nu fuseseră încă plătiți.

La începutul anului 2024, legiuitorul UE a instituit Mecanismul pentru Ucraina. Împrumuturi de până la 33 de miliarde de euro vor fi finanțate prin împrumuturi de pe piața financiară și vor fi garantate cu marja de manevră a bugetului UE, așa cum este cazul creditelor AMF+. În avizul său privind Mecanismul pentru Ucraina, Curtea a subliniat că această abordare implică riscuri considerabile pentru bugetul UE.

În figura 14 este prezentată o comparație între expunerea bugetului UE din trecut, începând din 2019, și cea previzionată.

Războiul de agresiune purtat de Rusia împotriva Ucrainei continuă să intensifice riscurile financiare pentru bugetele viitoare ale UE

Expunerea bugetului UE ca urmare a situației din Ucraina a crescut de la 16 miliarde de euro la sfârșitul anului 2022 la 33,7 miliarde de euro la sfârșitul anului 2023. Aceasta includea credite AMF+ în valoare de 18 miliarde de euro, credite AMF în valoare de 11,6 miliarde de euro, credite Euratom în valoare de 0,3 miliarde de euro și garanții bugetare în valoare de 3,8 miliarde de euro pentru împrumuturile în curs acordate de BEI și de alte instituții financiare. Comisia a recunoscut o ajustare pentru depreciere în valoare de 8,8 miliarde de euro (2,2 miliarde de euro în 2022) pentru credite acordate prin AMF și AMF+ Ucrainei, care reflecta pierderile preconizate pe durata de viață a creditelor.

În 2023, instrumentul AMF+ a oferit Ucrainei sprijin în valoare de 18 miliarde de euro sub formă de credite cu condiții extrem de avantajoase, care trebuie rambursate pe o perioadă de maximum 35 de ani începând din 2033. Creditele din AMF+ nu necesită provizionare pentru a acoperi riscul de nerambursare, deoarece sunt garantate prin marja de manevră a bugetului UE. Curtea a subliniat că transferul către exerciții viitoare al riscurilor neonorării posibile a obligațiilor de rambursare ar putea exercita o presiune asupra bugetelor și a nevoilor de plată viitoare. În plus, în opinia Curții, Mecanismul pentru Ucraina instituit în 2024 pentru a oferi sprijin financiar în valoare suplimentară de până la 33 miliarde de euro sub formă de credite pentru perioada 2024‑‍2027, care nu necesită provizionare, implică riscuri considerabile pentru bugetul UE.

Inflația ridicată din 2022 și 2023 continuă să afecteze bugetul UE

Pe baza previziunilor Comisiei privind inflația, Curtea estimează că bugetul UE și-ar putea pierde aproape 13 % din puterea de cumpărare până la sfârșitul anului 2025 (a se vedea figura 15).

Recomandările Curții

Pentru a atenua riscul dezangajărilor, Curtea recomandă Comisiei să monitorizeze îndeaproape progresele înregistrate în selectarea operațiunilor și să ia măsurile necesare în ceea ce privește programele expuse riscului.

Doriți să aflați mai multe informații? Capitolul 2 din Raportul anual pe 2023 conține informații complete referitoare la auditul Curții cu privire la gestiunea bugetară și financiară.

Obținerea de rezultate pornind de la bugetul UE

În fiecare an, Curtea analizează o serie de aspecte legate de performanța și rezultatele obținute pornind de la bugetul UE, care este executat de Comisie în cooperare cu statele membre. Pentru 2023, analiza a acoperit:

• rezultatele și mesajele-cheie din rapoartele speciale ale Curții din 2023 pe teme legate de performanță, precum și informațiile conexe furnizate de Comisie și de autoritățile bugetare și legislative (Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene);
• modul în care Comisia a raportat cu privire la performanță în legătură cu rubrica 4 din CFM – Migrație și gestionarea frontierelor (scopul este să se examineze diferite rubrici ale CFM prin rotație în următorii ani);
• punerea în aplicare a recomandărilor formulate în raportul pe 2020 al Curții privind performanța bugetului UE;
• punerea în aplicare a recomandărilor formulate de Curte în rapoartele speciale publicate în 2020.

Principalele mesaje ale rapoartelor speciale publicate de Curte în 2023 cu privire la performanță

Rapoartele speciale ale Curții examinează în ce măsură execuția bugetului UE s-a realizat cu respectarea principiilor bunei gestiuni financiare. În 2023, Curtea a publicat 29 de rapoarte speciale care abordează multe dintre provocările cu care se confruntă UE în diferitele domenii vizate de cheltuielile și politicile sale. Entitățile auditate de Curte au dreptul de a furniza răspunsuri la observațiile acesteia. Rapoartele speciale din 2023 conțineau 220 de recomandări cu privire la o gamă largă de subiecte, adresate în principal Comisiei. 85 % dintre aceste recomandări au fost acceptate integral.

Rapoartele au abordat cinci domenii strategice, și anume răspunsul UE la redresarea post-‍criză; creșterea competitivității economice a UE în beneficiul tuturor cetățenilor; reziliența în raport cu amenințările la adresa securității UE și respectarea valorilor europene ale libertății, democrației și statului de drept; schimbările climatice, mediul și resursele naturale; politicile fiscal-bugetare și finanțele publice în UE ( a se vedea tabelul 1).

Performanța programelor de la rubrica 4 din CFM – Migrație și gestionarea frontierelor

Cu scopul de a aduce mai multe informații cu privire la performanța bugetului UE, Curtea a analizat pentru exercițiul vizat informațiile disponibile referitoare la performanță în legătură cu o anumită rubrică din CFM. Alegerea s-a oprit asupra rubricii 4 – Migrație și gestionarea frontierelor și asupra următoarelor două fonduri: Fondul pentru azil, migrație și integrare (FAMI) și Fondul de management integrat al frontierelor (IBMF). Acesta din urmă constă în Instrumentul pentru managementul frontierelor și politica de vize și în Instrumentul pentru echipamente de control vamal. Informații mai cuprinzătoare privind performanța programelor finanțate în cadrul unei rubrici din CFM devin disponibile spre sfârșitul perioadei de programare și după încheierea acesteia. Curtea a observat următoarele:

• cadrul de raportare cu privire la performanță s-a îmbunătățit pentru actuala perioadă a CFM;
• informațiile privind performanța FAMI și a IBMF pentru perioada actuală sunt deocamdată puține și arată progrese slabe;
• majoritatea indicatorilor pentru perioada 2014‑‍2020 arată progrese satisfăcătoare în direcția atingerii țintelor aferente. Indicatorii nu indică neapărat măsura în care acțiunile finanțate au răspuns nevoilor. Nu există încă suficiente informații cu privire la rezultatele de ansamblu ale programelor, de exemplu cu privire la economia și eficiența acestora;
• indicatorii-cheie de performanță pe care Comisia i-a evidențiat în AMPR pe 2022 în legătură cu Fondul pentru securitate internă – Frontiere și vize reflectau o situație mai puțin echilibrată decât în cazul FAMI. Fișele de performanță a programelor au oferit explicații rezonabile atunci când nivelurile-țintă nu au fost atinse pe deplin. Comisia a inclus însă în secțiunea „Programme in a nutshell” și realizări viitoare preconizate.

Curtea recomandă Comisiei să prezinte în secțiunea „Programme in a nutshell” din fișa de performanță a unui program realizările efective, și nu realizările potențiale din viitor, și să specifice în AMPR ce indicatori-cheie de performanță aveau la bază alte surse decât rapoartele anuale de implementare transmise de statele membre.

Situația acțiunilor întreprinse în urma recomandărilor formulate în Raportul Curții privind performanța bugetului UE – situația la sfârșitul exercițiului 2020

Raportul Curții privind performanța bugetului UE în exercițiul financiar 2020 conținea cinci recomandări, toate adresate Comisiei, care le-a acceptat. Termenul de punere în aplicare pentru trei dintre cele cinci recomandări nu expirase încă la momentul examinării de către Curte a situației acțiunilor întreprinse. Dintre celelalte două recomandări, Comisia pusese în aplicare una în majoritatea privințelor, iar pe cealaltă în anumite privințe.

Situația acțiunilor întreprinse în urma recomandărilor formulate de Curte în rapoartele sale speciale publicate în 2020

În fiecare an, Curtea analizează în ce măsură entitățile auditate au dat curs recomandărilor sale în decurs de trei ani de când au fost formulate. În raportul său din acest an, Curtea a analizat 195 de recomandări din toate cele 26 de rapoarte speciale publicate în 2020. Dintre acestea, 185 erau adresate Comisiei. 7 dintre ele vizau Platforma europeană de consiliere în materie de investiții, un parteneriat între Comisie și Banca Europeană de Investiții. Restul de 10 recomandări erau adresate agențiilor descentralizate și altor organisme ale UE și Oficiului European pentru Selecția Personalului. Curtea a constatat că:

• proporția recomandărilor acceptate de entitățile auditate de Curte a rămas la un nivel ridicat, 80 % fiind acceptate integral și 13 % acceptate parțial;
• proporția recomandărilor puse în aplicare integral sau în majoritatea privințelor a scăzut de la 70 % la 68 %;
• 68 % din recomandările adresate Comisiei au fost puse în aplicare integral sau în majoritatea privințelor;
• 78 % din recomandările adresate altor entități auditate au fost puse în aplicare integral sau în majoritatea privințelor;
• proporția recomandărilor puse în aplicare la timp a crescut de la 38 % la 52 %. Deși promptitudinea cu care entitățile auditate iau măsuri pentru a da curs recomandărilor Curții s-a îmbunătățit, gradul de respectare a termenului nu a revenit încă la nivelul anterior pandemiei de COVID‑19;
• recomandările legate de elaborarea unor politici sau programe prezintă cel mai înalt nivel de acceptare, de punere în aplicare și de respectare a termenului.

Doriți să aflați mai multe informații? Capitolul 3 din Raportul anual pe 2023 conține informații complete referitoare la auditul Curții cu privire la obținerea de rezultate pornind de la bugetul UE.

Veniturile

248,4 miliarde de euro

Ce a auditat Curtea

Auditul Curții a acoperit partea de venituri din bugetul UE, care finanțează cheltuielile UE. Curtea a examinat o selecție de sisteme-cheie de control utilizate pentru gestionarea resurselor proprii, precum și un eșantion de operațiuni aferente veniturilor.

Contribuțiile statelor membre bazate pe VNB au reprezentat 39 % din veniturile UE în 2023, în timp ce resursa proprie bazată pe taxa pe valoarea adăugată (TVA) a reprezentat 9 %. Aceste contribuții se calculează pe baza statisticilor macroeconomice și a estimărilor furnizate de statele membre. Resursele proprii tradiționale, constând în taxe vamale la import colectate de statele membre în contul UE, au asigurat 9 % din veniturile Uniunii.

Resursa proprie bazată pe deșeurile de ambalaje din plastic nereciclate a reprezentat 3 % din veniturile UE. Aceasta se calculează prin aplicarea unei cote de apel uniforme la greutatea deșeurilor de ambalaje din plastic nereciclate generate în fiecare stat membru.

Veniturile care finanțează NextGenerationEU, corespunzând sumelor împrumutate pentru a oferi statelor membre sprijin financiar nerambursabil, au reprezentat 27 % din veniturile UE.

Ce a constatat Curtea

Ansamblul probelor de audit indică faptul că nivelul de eroare din cadrul operațiunilor de venituri nu era semnificativ. Sistemele de gestionare a veniturilor examinate de Curte au fost, în general, eficace. Cu toate acestea, unele dintre elementele pentru gestionarea rezervelor în materie de VNB și de TVA și a punctelor deschise în legătură cu resursele proprii tradiționale în cadrul Comisiei, principalele controale interne privind resursele proprii tradiționale evaluate de Curte în anumite state membre, precum și sistemele de asigurare a fiabilității și a comparabilității datelor utilizate pentru calcularea resursei proprii bazate pe deșeurile de plastic au fost parțial eficace.

Activitățile Comisiei de verificare cu privire la VNB sunt afectate de întârzieri ale statelor membre, care duc la rândul lor la întârzieri în verificarea de către Comisie a informațiilor furnizate și în ridicarea rezervelor. O astfel de situație accentuează în bugetele naționale și în bugetul UE o anumită incertitudine legată de contribuția bazată pe VNB. Comisia nu a perceput dobânzi de întârziere atunci când rezervele privind VNB au fost parțial soluționate după expirarea termenului stabilit. Acest lucru înseamnă că nu mai exista un stimulent ca statele membre să furnizeze, în termenul stabilit, toate informațiile necesare pentru soluționarea rezervelor.

Numărul de rezerve privind TVA și de puncte deschise în legătură cu resursele proprii tradiționale a scăzut, dar există în continuare probleme nesoluționate vechi. Persistă deficiențe în modul în care statele membre asigură contabilitatea și gestionarea resurselor proprii tradiționale.

Curtea a observat deficiențe în ceea ce privește fiabilitatea și comparabilitatea datelor utilizate pentru calcularea resursei proprii bazate pe deșeurile de plastic. În raportul său special privind această sursă de venituri, Curtea a observat deficiențe în ceea ce privește datele utilizate pentru calcularea contribuțiilor statelor membre și faptul că nu există nicio asigurare că deșeurile de ambalaje din plastic sunt reciclate efectiv.

Punerea în aplicare a unor acțiuni din Planul de acțiune vamală nu a progresat suficient. Comisia a legat un număr semnificativ de acțiuni din acest plan de propunerea de reformă a uniunii vamale, care nu a fost încă adoptată. În opinia Curții, o parte din acțiunile întârziate nu vor putea fi închise decât după aplicarea dispozițiilor conexe ale propunerii de revizuire a Codului vamal al Uniunii (prevăzută pentru 2028).

S-a observat și că Comisia nu a monitorizat suficient punerea în aplicare de către statele membre a criteriilor și standardelor în materie de risc financiar. După cum Curtea a raportat anterior, lipsa armonizării în UE a acestor criterii și standarde creează un risc pentru întreaga uniune vamală, întrucât operatorii ar putea în continuare să aleagă punctele de intrare în UE cu niveluri de control mai scăzute.

Recomandările Curții

Curtea recomandă Comisiei:

• să perceapă de la statele membre dobânzi de întârziere în cazul în care rezervele referitoare la VNB nu sunt soluționate pe deplin înainte de expirarea termenului; și
• să verifice progresele raportate de statele membre și să identifice ce elemente-cheie ale criteriilor și standardelor în materie de risc financiar trebuie puse în aplicare.

Doriți să aflați mai multe informații? Capitolul 4 din Raportul anual pe 2023 conține informații complete referitoare la auditul Curții cu privire la veniturile UE.

Piața unică, inovare și sectorul digital

Total: 25,3 miliarde de euro (13,2 % din cheltuielile de la bugetul UE)

Ce a auditat Curtea

Programele finanțate în cadrul rubricii Piața unică, inovare și sectorul digital sunt diverse și vizează finanțarea unor proiecte care contribuie, printre altele, la cercetare și inovare, la dezvoltarea infrastructurii europene din sectoarele transporturilor, energetic și digital, la progrese în domeniul comunicațiilor, al transformării digitale și al pieței unice, precum și la politica spațială. Principalele programe pentru cercetare și inovare rămân Orizont 2020 și succesorul acestuia, Orizont Europa. Acesta din urmă nu reprezintă însă decât o mică proporție din populația auditată de Curte pentru 2023.

Această rubrică din CFM finanțează, de asemenea, mari proiecte de infrastructură precum Mecanismul pentru interconectarea Europei (MIE) și programele spațiale, inclusiv Galileo, EGNOS (Serviciul european geostaționar mixt de navigare) și Copernicus (Programul european de observare a Pământului). Rubrica include și Fondul InvestEU, care, împreună cu Orizont Europa, beneficiază de finanțare suplimentară din NextGenerationEU (NGEU).

Pentru exercițiul 2023, au fost auditate în acest domeniu cheltuieli în valoare de 15,5 miliarde de euro. Majoritatea cheltuielilor sunt gestionate în mod direct de către Comisie, inclusiv prin intermediul agențiilor executive, și se prezintă sub formă de granturi acordate unor beneficiari publici sau privați care participă la proiecte. Comisia varsă prefinanțări către beneficiari la momentul semnării unui acord de grant și ulterior rambursează costurile finanțate de UE, deducând prefinanțarea. Programele spațiale sunt, în general, gestionate indirect, pe baza unor acorduri de delegare și de contribuție semnate între Comisie și organismele de punere în aplicare specializate (cum ar fi Agenția Spațială Europeană sau Agenția Uniunii Europene pentru Programul Spațial). Instrumentele financiare ale InvestEU sunt executate în principal de Banca Europeană de Investiții sau de Fondul European de Investiții, care, la rândul lor, utilizează intermediari financiari.

Ce a constatat Curtea

Per ansamblu, Curtea estimează că nivelul de eroare pentru rubrica Piața unică, inovare și sectorul digital este semnificativ. În 2023, 39 (31 %) dintre cele 127 de operațiuni examinate de Curte au fost afectate de erori.

Cheltuielile din cadrul programului Orizont 2020 continuă să prezinte un risc ridicat și constituie principala sursă a erorilor identificate de Curte. Au fost detectate erori cuantificabile legate de costuri neeligibile în 30 dintre cele 97 de operațiuni din domeniul cercetării și inovării cuprinse în eșantion, dintre care una aferentă Orizont Europa. Erorile respective au contribuit cu 71 % la nivelul de eroare estimat de Curte pentru această rubrică pentru 2023.

În cazul altor programe și activități, Curtea a detectat erori cuantificabile în 2 operațiuni dintre cele 30 din eșantion, ambele aferente unor proiecte finanțate din MIE. Una dintre acestea se referă la o încălcare gravă a normelor UE privind achizițiile publice, care a condus la atribuirea contractului unui consorțiu ce nu îndeplinea criteriile de selecție.

După 9 ani de punere în aplicare a programului Orizont 2020, calculul costurilor cu personalul rămâne o sursă majoră de eroare în declarațiile de cheltuieli. Dintre operațiunile din domeniul cercetării incluse în eșantionul Curții, 30 erau afectate de erori cuantificabile, 22 dintre acestea, adică circa 73 %, fiind afectate de aplicarea incorectă a metodologiei de calcul al costurilor cu personalul.

Alte erori legate de costurile cu personalul includeau calcularea incorectă a tarifelor orare în cadrul Orizont 2020, calcularea incorectă a tarifelor zilnice pentru granturile din Orizont Europa și încălcări ale regulii privind dublul plafon. De asemenea, au fost identificate erori legate de costuri directe neeligibile.

Una dintre strategiile de stimulare a cercetării europene este de a spori participarea sectorului privat, în special a întreprinderilor nou-intrate pe piață și a IMM-urilor. IMM-urile au reprezentat 11 % din eșantion (14 din 127 de operațiuni), dar au contribuit cu 25 % la rata de eroare estimată. În plus, Curtea a identificat erori în declarațiile de cheltuieli ale 4 dintre cele 12 întreprinderi nou-intrate pe piață auditate, dintre care 2 erau IMM-uri. Aceste rezultate arată că IMM-urile și întreprinderile nou-intrate pe piață sunt mai predispuse la erori decât alți beneficiari, observație confirmată și de auditurile efectuate de Comisie, precum și de rapoartele anuale precedente ale Curții.

Sistemul de control ex ante utilizat de CINEA pentru granturile MIE în sectoarele transporturilor și energiei

Agenția Executivă Europeană pentru Climă, Infrastructură și Mediu (CINEA) este responsabilă de punerea în aplicare a programului aferent Mecanismului pentru interconectarea Europei (MIE) pentru sectoarele transporturilor și energiei. În prezent, sunt în curs două perioade de programare: MIE 1 (2014‑‍2020) și MIE 2 (2021‑‍2027).

Curtea a examinat strategia de control ex ante pentru MIE 1 și pe cea pentru MIE 2, precum și îmbunătățirile aduse de la o strategie la alta. Cele două strategii se bazează pe o analiză solidă a riscurilor și a neregulilor din trecut. CINEA nu preconizează însă să efectueze verificări aprofundate ale achizițiilor din cadrul proiectelor aferente MIE 2 în anumite cazuri. Acest lucru ar putea scădea, în opinia Curții, nivelul de asigurare oferit de controalele ex ante.

Metodele de eșantionare ale strategiilor de control ex ante pentru MIE 1 și MIE 2 sunt corect descrise în orientările corespunzătoare. Orientările privind achizițiile publice nu sunt însă suficient de detaliate, deoarece nu precizează amploarea controalelor care trebuie efectuate asupra eșantioanelor.

Rapoartele anuale de activitate ale Comisiei și alte mecanisme de guvernanță

Rapoartele anuale de activitate examinate de Curte (ale DG RTD și HADEA) reflectau informațiile disponibile în cadrul direcției generale/agenției respective și, pe baza acestor informații, au furnizat o evaluare corectă a gestiunii financiare în ceea ce privește regularitatea operațiunilor subiacente legate de cheltuielile de la rubrica 1 din CFM.

Riscul estimat la momentul plății de Comisie în AMPR pe 2023 este de 1,4 %. Acest procentaj se situează la limita inferioară a intervalului aferent nivelului de eroare estimat de Curte și este inferior pragului de semnificație. În consecință, Curtea consideră că, în pofida măsurilor deja aplicate de Comisie, această rată de eroare continuă să fie subevaluată.

Recomandările Curții

Curtea recomandă Comisiei:

• să îmbunătățească respectarea de către beneficiari a normelor privind tarifele zilnice;
• să asigure claritatea documentației utilizate în cadrul programului Orizont Europa; și
• să dezvolte orientările privind controalele ex ante cu privire la achizițiile din cadrul proiectelor MIE.

Doriți să aflați mai multe informații? Capitolul 5 din Raportul anual pe 2023 conține informații complete referitoare la auditul Curții cu privire la cheltuielile UE aferente rubricii Piața unică, inovare și sectorul digital.

Coeziune, reziliență și valori

Total: 73,3 miliarde de euro (38,4 % din cheltuielile de la bugetul UE)

Ce a auditat Curtea

Cheltuielile din cadrul acestei rubrici se axează pe reducerea decalajelor de dezvoltare dintre diferitele state membre și regiuni ale UE (subrubrica 2a), precum și pe acțiuni de sprijinire și protejare a valorilor UE și pe sporirea rezilienței UE la provocările prezente și viitoare (subrubrica 2b).

Cea mai mare parte a cheltuielilor corespund fondurilor aferente politicii de coeziune (FEDR, Fondul de coeziune și FSE), care fac obiectul gestiunii partajate între Comisie și statele membre. Responsabilitatea finală privind execuția bugetului UE îi revine Comisiei. UE cofinanțează programe operaționale multianuale sau acțiuni, din care sunt direcționate fonduri către proiecte. Autoritățile de audit din statele membre joacă un rol-cheie în cadrul de control și de asigurare pentru cheltuielile din perioada 2014‑‍2020 care au făcut obiectul gestiunii partajate. În cadrul Comisiei, Direcția Generală Politică Regională și Urbană (DG REGIO) este responsabilă pentru punerea în aplicare a FEDR și a Fondului de coeziune, iar Direcția Generală Ocuparea Forței de Muncă, Afaceri Sociale și Incluziune (DG EMPL) este responsabilă pentru punerea în aplicare a FSE. Finanțarea acordată de UE pentru programe care nu fac obiectul gestiunii partajate este gestionată fie direct de către direcțiile generale ale Comisiei, fie indirect, cu ajutorul unor organizații partenere sau al altor autorități.

Ce a constatat Curtea

Per ansamblu, Curtea estimează că nivelul de eroare care afectează rubrica Coeziune, reziliență și valori este semnificativ.

Această estimare se bazează pe auditul pe care l-a desfășurat cu privire la 238 de operațiuni, pentru care a identificat și a cuantificat 49 de erori care nu fuseseră detectate sau nu fuseseră corectate suficient de autoritățile de audit. Estimarea Curții ține seama și de constatările autorităților de audit, care au raportat 52 de erori în cadrul acelorași operațiuni. Pentru a ajunge la această estimare, Curtea a luat în considerare corecțiile aplicate de autoritățile responsabile de programe (în valoare totală de 337 de milioane de euro).

Pentru 2023, rata de eroare estimată de Curte este din nou cu mult peste pragul de semnificație de 2 %. Curtea observă că mai mulți factori au exercitat o presiune suplimentară asupra administrațiilor statelor membre și au sporit riscul pentru capacitatea acestora de a asigura regularitatea cheltuielilor. Printre acești factori se numără punerea la dispoziție a unor resurse suplimentare semnificative prin REACT-EU și încheierea la 31 decembrie 2023 a perioadei de eligibilitate pentru 2014‑2020 în domeniul coeziunii, ai cărei ultimi ani se suprapun cu perioada de eligibilitate a Mecanismului de redresare și reziliență (MRR).

Proiectele neeligibile au contribuit în cea mai mare măsură la nivelul de eroare estimat de Curte.

Costurile neeligibile și încălcările normelor privind achizițiile publice au contribuit și ele într-o măsură importantă la nivelul de eroare estimat de Curte.

Evaluarea activității autorităților de audit

Autoritățile de management constituie „prima linie de apărare”. Un control eficace din partea lor este indispensabil pentru a asigura atât conformitatea operațiunilor cu cadrul juridic, cât și performanța acestora. Rezultatele auditurilor Curții din ultimii 7 ani demonstrează că aceste controale nu sunt încă suficient de eficace. Autoritățile de audit constituie cea de „a doua linie de apărare”, ele verificând, pe baza unui eșantion, regularitatea cheltuielilor declarate Comisiei de către autoritățile de management. Autoritățile de audit trebuie să fie independente din punct de vedere funcțional de autoritățile de management.

Curtea a evaluat activitatea a 19 dintre cele 116 autorități de audit din 13 state membre și Regatul Unit. Eșantionul său a fost constituit din 29 de pachete de asigurare. Cu excepția a 4 cazuri, autoritățile de audit raportaseră Comisiei o rată de eroare reziduală de 2 % sau mai mică. Ținând seama de erorile detectate de Comisie și de propriile constatări de audit, Curtea a conchis în urma activității sale cu privire la eșantionul din acest an că rata de eroare reziduală era de peste 2 % în cazul a 16 dintre cele 29 de pachete de asigurare auditate.

Curtea a identificat diverse tipuri de deficiențe în activitățile tuturor celor 19 autorități de audit pe care le-a auditat. La fel ca pentru 2022, aceste deficiențe afectau mai mult de jumătate dintre operațiunile examinate de Curte. Erorile identificate de Curte în cadrul acestor operațiuni ar fi putut și ar fi trebuit să fie detectate de autoritățile de audit atunci când și-au efectuat verificările. Această situație reduce măsura în care Comisia se poate baza pe rezultatele activităților autorităților de audit.

Deficiențe persistente în sistemele de gestiune și de control

Pe baza rezultatelor auditurilor desfășurate de Comisie și a rezultatelor Curții care au evidențiat 49 de erori ce nu fuseseră detectate și având în vedere numeroasele deficiențe care afectau activitățile autorităților de audit, Curtea concluzionează că, la sfârșitul perioadei de eligibilitate (31 decembrie 2023), nu toate sistemele de gestiune și de control ale statelor membre funcționau în mod eficace. Întrucât Comisia, a treia linie de apărare, se bazează în evaluările sale pe controalele – fiabile doar într-o anumită măsură – de la nivel național, fiabilitatea ratelor de eroare calculate de aceasta este și ea afectată. Rezultă deci că atât Comisia, cât și statele membre ar putea verifica mai bine cheltuielile din domeniul coeziunii.

Închiderea programelor din perioadele 2007‑‍2013 și 2014‑‍2020

În raport cu închiderea perioadei 2007‑‍2013, s-a observat că, la sfârșitul anului 2023, un program gestionat de DG REGIO și trei din cadrul DG EMPL erau încă complet deschise.

Există incertitudini cu privire la închiderea perioadei de programare 2014‑‍2020. Perioada de eligibilitate pentru cheltuielile din domeniul coeziunii este cuprinsă între 1 ianuarie 2014 și 31 decembrie 2023, iar termenul-limită pentru depunerea declarației finale de cheltuieli de către statele membre a fost prelungit recent până la jumătatea anului 2025. Pentru perioada 2014‑‍2020, închiderea programelor se va baza exclusiv pe documentele referitoare la ultimul exercițiu contabil și pe raportul final de implementare. Comisia a raportat că două programe operaționale din perioada 2014‑‍2020 erau închise în 2023. Curtea a constatat însă că, în ambele cazuri, comunicările privind lichidarea sumelor acceptate continuau în 2024.

Recomandările Curții

Curtea recomandă Comisiei:

• să urmărească în timp util situația în legătură cu toate deficiențele din sistemele de gestiune și de control ale statelor membre pe care Curtea le-a identificat și semnalat în contextul exercițiului său referitor la declarația de asigurare pentru perioada 2014‑‍2020 încheiată;
• să identifice, împreună cu autoritățile de audit, principalele învățăminte desprinse și să le aplice mecanismelor pentru perioada 2021‑‍2027, precum și să comunice autorităților responsabile de programe din statele membre acțiunile necesare și bunele practici corespunzătoare;
• să stabilească un tratament armonizat al neregulilor legate de achiziții publice în cazul proiectelor finanțate atât în cadrul gestiunii directe, cât și în cel al gestiunii partajate, cum ar fi proiectele finanțate atât prin MIE, cât și prin FEDR. Neregulile care rezultă din încălcarea acelorași dispoziții legale ar trebui să beneficieze de aceeași evaluare și să ducă la aceeași rată de corecție;
• să se asigure că statele membre instituie un proces de verificare sistematică, după efectuarea plății, a îndeplinirii obligațiilor contractuale prin care beneficiarul s-a angajat să atingă anumiți indicatori de performanță legați de acțiunile desfășurate în urma implementării proiectului; și
• să elaboreze proceduri detaliate de închidere care să țină seama de riscurile identificate în rapoartele anuale ale Curții, prin instituirea unui sistem de monitorizare a închiderii pentru a urmări situația tuturor programelor operaționale din perioada 2014‑‍2020, sumele închise efectiv în cursul anului și cumulat, sumele care încă nu au fost închise și acțiunile care sunt încă în așteptarea închiderii, precum și prin publicarea acestor informații în rapoartele anuale de activitate. Aceste informații privind închiderile aferente perioadei 2014‑‍2020 ar trebui să facă referire și la dezangajarea fondurilor aferente angajamentelor restante din conturile Comisiei.

Doriți să aflați mai multe informații? Capitolul 6 din Raportul anual pe 2023 conține informații complete referitoare la auditul Curții cu privire la cheltuielile UE aferente rubricii Coeziune, reziliență și valori.

Resurse naturale

Total: 59,5 miliarde de euro (31,1 % din cheltuielile de la bugetul UE)

Ce a auditat Curtea

Acest domeniu de cheltuieli acoperă politica agricolă comună (PAC), politica comună în domeniul pescuitului și o parte din cheltuielile efectuate de UE pentru mediu și pentru acțiuni climatice.

Cheltuielile pentru agricultură și dezvoltarea rurală reprezintă 97 % din cheltuielile UE aferente rubricii Resurse naturale și mediu și sunt puse în aplicare prin intermediul PAC, care are trei obiective generale:

• producția viabilă de produse alimentare, acordând o atenție deosebită veniturilor agricole, productivității agricole și stabilității prețurilor;
• gestionarea durabilă a resurselor naturale și acțiunile în domeniul climei, acordând o atenție deosebită emisiilor de gaze cu efect de seră, biodiversității, solului și apei;
• dezvoltarea teritorială echilibrată.

Responsabilitatea pentru PAC revine în ultimă instanță Comisiei [mai precis, Direcției Generale Agricultură și Dezvoltare Rurală (DG AGRI)], dar gestiunea acestei politici este partajată cu agențiile de plăți din statele membre. Începând din 2015, organismele de certificare independente din statele membre prezintă opinii anuale cu privire la legalitatea și regularitatea cheltuielilor agențiilor de plăți.

Această rubrică din CFM acoperă, de asemenea, cheltuielile UE pentru politica în domeniul maritim și al pescuitului finanțate de Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime (FEPAM), sub responsabilitatea Direcției Generale Afaceri Maritime și Pescuit (DG MARE), și de programul LIFE pentru mediu și politici climatice, sub responsabilitatea Direcției Generale Mediu (DG ENV), a Direcției Generale Politici Climatice (DG CLIMA) și a Direcției Generale Energie (DG ENER).

Ce a constatat Curtea

Per ansamblu, Curtea estimează că nivelul de eroare care afectează rubrica 3 din CFM este semnificativ.

Dintre cele 218 operațiuni examinate, 56 (26 %) conțineau erori. Pe baza celor 37 de erori cuantificate, Curtea estimează că nivelul de eroare pentru rubrica 3 din CFM este de 2,2 %.

Rezultatele obținute indică faptul că nivelul de eroare nu era semnificativ în cazul plăților directe, care reprezentau 66 % din cheltuielile de la această rubrică din CFM, dar că era în continuare semnificativ în cazul altor domenii de cheltuieli luate în ansamblu (dezvoltarea rurală, măsurile de piață, afacerile maritime, pescuitul, mediul și acțiunile climatice), care reprezentau 34 % din cheltuieli.

Numărul cel mai mare de erori cuantificabile identificate de Curte (16) corespunde operațiunilor din domeniul dezvoltării rurale. Curtea a identificat 15 erori cuantificabile în plățile directe, 3 în măsurile de piață și 3 în cheltuielile din afara PAC. Principala sursă pentru nivelul de eroare estimat era reprezentată de neeligibilitatea beneficiarilor, a activităților, a proiectelor sau a cheltuielilor.

Autoritățile statelor membre și Comisia aplicaseră măsuri corective care afectau în mod direct 39 dintre operațiunile incluse în eșantionul Curții. Aceste măsuri au fost relevante pentru calculele efectuate de Curte, întrucât au contribuit la reducerea nivelului de eroare estimat pentru acest capitol cu 0,5 puncte procentuale. În 30 de cazuri de erori cuantificabile, autoritățile statelor membre și Comisia avuseseră la dispoziție suficiente informații astfel încât să fi putut preveni sau detecta și corecta erorile respective înainte de acceptarea cheltuielilor. Dacă autoritățile statelor membre și Comisia ar fi utilizat în mod corespunzător toate informațiile aflate la dispoziția lor, nivelul de eroare estimat pentru acest capitol ar fi fost cu 1,0 puncte procentuale mai mic.

Plățile directe

În rândul celor 88 de operațiuni de plăți directe pentru care a efectuat teste, Curtea a identificat 15 erori cuantificabile, 8 dintre ele cauzate de supradeclararea de către fermieri a suprafeței eligibile de teren agricol sau de calcularea incorectă a plăților. Într-un caz, un beneficiar a evitat plafonarea cuantumului maxim al sprijinului care putea fi primit prin înființarea mai multor societăți, lucru care i-a dat posibilitatea de a depune mai multe cereri de sprijin din partea UE.

Dezvoltarea rurală, măsurile de piață și alte plăți

Curtea a examinat:

• 59 de plăți pentru dezvoltare rurală bazate pe suprafața sau pe numărul de animale declarate de fermieri, inclusiv plăți pentru îndeplinirea anumitor angajamente în materie de agromediu și climă, plăți compensatorii pentru agricultura ecologică, plăți către fermierii din zonele care se confruntă cu constrângeri naturale și plăți compensatorii pentru practicarea agriculturii în zonele protejate Natura 2000. Dintre acestea, 19 conțineau erori, 13 fiind erori cuantificabile, dintre care 8 erau legate de supradeclararea suprafețelor eligibile;
• 49 de plăți din domeniul dezvoltării rurale pentru proiecte de investiții, cum ar fi investiții în active fizice, ajutoare la înființarea de întreprinderi pentru tinerii fermieri și gestionarea riscurilor (asigurări). Au fost cuantificate erori în trei plăți, rezultate din faptul că beneficiarii au declarat cheltuieli sau activități care nu îndeplineau condițiile de eligibilitate;
• 14 operațiuni legate de măsuri de piață. S-au identificat 3 cazuri în care agențiile de plăți rambursaseră costuri neeligibile;
• 8 operațiuni în domeniile afacerilor maritime, pescuitului, mediului și acțiunilor climatice. Au fost identificate 3 erori cuantificabile în cazul operațiunilor în gestiune directă din programul LIFE pentru mediu și politici climatice.

Informațiile colectate cu privire la noile sisteme de raportare cu privire la performanță pentru PAC

Introducerea rapoartelor anuale privind performanța este un element-cheie al noului model de acordare a finanțării bazat pe performanță pentru PAC 2023‑‍2027. Pentru a fi eligibile pentru sprijin din partea UE, cheltuielilor declarate de agențiile de plăți în planurile lor strategice PAC trebuie să le corespundă realizări raportate. Comisia verifică corespondența dintre cheltuielile declarate și realizări. Curtea a examinat progresele înregistrate de agențiile de plăți din Bulgaria, Croația și Grecia în ceea ce privește elaborarea rapoartelor anuale privind performanța, precum și abordările pe care acestea le adoptă pentru a pune în aplicare sistemele conexe.

Rapoartele anuale de activitate și alte mecanisme de guvernanță

Ținând seama de activitatea organismelor de certificare și de propriile audituri, DG AGRI a calculat „suma estimată expusă riscului la momentul plății” la 1 064 de milioane de euro, ceea ce reprezintă aproximativ 1,9 % din totalul cheltuielilor PAC în 2023. Potrivit estimărilor realizate de DG AGRI, riscul la momentul plății (rata de eroare ajustată) era de aproximativ 1,5 % pentru plățile directe, de 2,8 % pentru dezvoltarea rurală și de 2,3 % pentru măsurile de piață.

Curtea a procedat, de asemenea, la o examinare limitată a informațiilor privind regularitatea din raportul anual de activitate al DG ENV. Ea a observat că metodologia utilizată pentru calcularea riscului la momentul plății și la închidere pentru DG AGRI și DG ENV era conformă cu orientările Comisiei.

În raportul său anual privind gestiunea și performanța, Comisia a estimat riscul la momentul plății pentru rubrica Resurse naturale la 1,9 %.

Recomandările Curții

Curtea recomandă Comisiei ca, având în vedere responsabilitatea statelor membre de a direcționa sprijinul pentru venit către cei care au cel mai mult nevoie de acesta, să examineze eficacitatea măsurilor luate de statele membre pentru a limita plățile directe pentru fermele de mari dimensiuni.

Doriți să aflați mai multe informații? Capitolul 7 din Raportul anual pe 2023 conține informații complete referitoare la auditul Curții cu privire la cheltuielile UE aferente rubricii Resurse naturale.

Migrație și gestionarea frontierelor, Securitate și apărare

Total: 4,1 miliarde de euro (2,1 % din cheltuielile de la bugetul UE)

Ce a auditat Curtea

Având în vedere importanța tot mai mare pe care au căpătat-o migrația și gestionarea frontierelor în ultimii ani, Uniunea Europeană a creat rubrica 4 în CFM 2021‑‍2027 în mod specific pentru aceste domenii de politică.

O parte semnificativă a cheltuielilor de la această rubrică în 2023 era în continuare legată de finalizarea proiectelor și a schemelor rămase din CFM 2014‑‍2020.

Astfel, cea mai mare parte a cheltuielilor corespunde lichidării Fondului pentru azil, migrație și integrare (FAMI) din perioada 2014‑‍2020, precum și terminării finanțării provenite din Fondul pentru securitate internă – componenta frontiere și vize (FSI-FV). Aceste fonduri din perioada 2014‑‍2020 au fost înlocuite în CFM 2021‑‍2027 cu un nou FAMI și, respectiv, cu Instrumentul de sprijin financiar pentru managementul frontierelor și politica de vize (IMFV) din cadrul Fondului de management integrat al frontierelor.

Un alt domeniu de cheltuieli important de la rubrica 4 din CFM constă în finanțarea unor agenții descentralizate (Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă – Frontex, Agenția Uniunii Europene pentru Azil – EUAA și Agenția Uniunii Europene pentru Gestionarea Operațională a Sistemelor Informatice la Scară Largă în Spațiul de Libertate, Securitate și Justiție – eu-LISA).

În CFM 2021‑‍2027, rubrica 5 este consacrată securității și apărării. Componenta de „securitate” include finanțarea din Fondul pentru securitate internă (FSI) pentru perioada 2021‑‍2027 și finalizarea proiectelor și a schemelor finanțate din componenta de cooperare polițienească a acestuia (FSI-P) pentru perioada 2014‑‍2020. Ele reprezentau o parte semnificativă a cheltuielilor din domeniu efectuate în 2023. Această componentă include finanțarea pentru dezafectarea unor instalații nucleare din Bulgaria, din Lituania și din Slovacia, precum și finanțarea acordată pentru agențiile descentralizate ale UE din domeniul securității (Agenția Uniunii Europene privind Drogurile – EUDA, Agenția Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Aplicare a Legii – Europol și Agenția Uniunii Europene pentru Formare în Materie de Aplicare a Legii – CEPOL). Componenta de „apărare” include Fondul european de apărare, care sprijină proiecte de colaborare în domeniul apărării, în toate etapele aferente cercetării și dezvoltării. Ea sprijină, de asemenea, mobilitatea militară printr-un buget specific în cadrul Mecanismului pentru interconectarea Europei, care este consacrat adaptării unor tronsoane ale rețelei transeuropene de transport în scopuri cu dublă utilizare, civilă și militară.

Gestionarea celei mai mari părți a finanțării din FAMI și din FSI pentru perioada 2014‑‍2020 și a celei mai mari părți a finanțării din FAMI, IMFV și FSI pentru perioada 2021‑‍2027 este partajată între statele membre (sau țările asociate spațiului Schengen), pe de o parte, și Direcția Generală Migrație și Afaceri Interne (DG HOME) din cadrul Comisiei, de cealaltă parte. Prin această metodă de gestiune, statele membre pun în aplicare programe naționale multianuale care sunt în prealabil aprobate de Comisie.

Ce a constatat Curtea

Regularitatea operațiunilor

Dintre cele 23 de operațiuni examinate, 7 erau afectate de erori. Curtea a cuantificat 4 erori care au avut un impact financiar asupra sumelor imputate bugetului UE. Ele erau legate de cheltuieli neeligibile, de lipsa documentelor justificative și de probleme în achizițiile publice.

Curtea a identificat, de asemenea, 10 cazuri de nerespectare a dispozițiilor juridice și financiare în cadrul a 7 operațiuni (care nu au avut însă un impact financiar direct asupra bugetului UE). Acestea erau legate, de exemplu, de deficiențe în procedurile de atribuire a granturilor, de probleme în achizițiile publice și de nerespectarea parametrilor tehnici de eligibilitate.

De asemenea, Curtea a identificat trei operațiuni care nu respectau principiile bunei gestiuni financiare, dar care nu erau totuși afectate de erori de regularitate. Problemele erau legate de rambursarea taxei pe valoarea adăugată către organismele publice și de lipsa unei baze obiective pentru aplicarea unor indemnizații salariale suplimentare.

Examinarea unor elemente ale sistemelor de control intern

Curtea a evaluat modul în care DG HOME a instituit facilitățile tematice pentru CFM 2021‑‍2027 și a recalculat alocările și ponderile pentru distribuirea finanțării între programele naționale ale statelor membre din cadrul FAMI, al IMFV și al FSI. Curtea a confirmat că facilitățile tematice instituite de DG HOME și implementarea de către aceasta a metodologiilor de alocare erau conforme cu cerințele regulamentelor relevante.

Curtea a evaluat, de asemenea, sprijinul și orientările oferite de DG HOME autorităților statelor membre în ceea ce privește gestionarea tranziției fondurilor FAMI, IMFV și FSI către noul Regulament privind dispozițiile comune aplicabil în CFM 2021‑‍2027. La momentul auditului Curții, cele cinci state membre selectate (Germania și Franța pentru FAMI, Ungaria și Polonia pentru IMFV, Letonia pentru FSI) finalizaseră descrierea sistemelor lor de gestiune și de control, iar majoritatea erau pe punctul de a-și finaliza strategiile de audit (o strategie fusese deja finalizată). Cele cinci state membre vizitate de Curte urmau să transmită Comisiei primele lor conturi anuale pentru FAMI, IMFV și FSI cel mai devreme în 2024. În ansamblu, cele cinci autorități de audit considerau că sprijinul acordat de DG HOME statelor membre a fost satisfăcător. Aceste autorități au înregistrat progrese rezonabile în pregătirile pentru FAMI, IMFV și FSI din perioada 2021‑‍2027.

Rapoartele anuale de activitate și alte mecanisme de guvernanță

Pentru exercițiul financiar 2023, Curtea a examinat raportul anual de activitate al DG HOME. S-‍a analizat dacă DG HOME prezentase informațiile privind regularitatea în raportul său anual de activitate în conformitate cu instrucțiunile Comisiei și dacă informațiile respective erau coerente cu cele obținute de Curte în cursul auditurilor sale. Curtea nu a identificat nicio informație care să vină în contradicție cu constatările sale.

Curtea a examinat estimările realizate de DG HOME pentru riscul la momentul plății și riscul la închidere. Ea a constatat că estimările fuseseră calculate și prezentate în raportul anual privind gestiunea și performanța în conformitate cu metodologia internă.

Recomandările Curții

Curtea recomandă Comisiei:

• să ofere orientări suplimentare statelor membre cu privire la normele aplicabile; și
• să verifice aspectele tehnice ale proiectelor înainte de acordarea granturilor.

Doriți să aflați mai multe informații? Capitolul 8 din Raportul anual pe 2023 conține informații complete referitoare la auditul Curții cu privire la cheltuielile UE aferente rubricii Migrație și gestionarea frontierelor și rubricii Securitate și apărare.

Vecinătate și întreaga lume

Total: 15,2 miliarde de euro (7,9 % din cheltuielile de la bugetul UE)

Ce a auditat Curtea

Domeniul de cheltuieli cuprinde mai multe instrumente de finanțare, în special Instrumentul de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională – „Europa globală” (IVCDCI – Europa globală) și Instrumentul de asistență pentru preaderare. Domeniul acoperă, de asemenea, bugetul pentru ajutor umanitar.

Obiectivul general al IVCDCI – Europa globală este de a afirma și de a promova valorile, principiile și interesele fundamentale ale UE în întreaga lume, precum și de a contribui la promovarea multilateralismului și a parteneriatelor mai puternice cu țările din afara UE. Acesta reflectă două schimbări majore față de CFM 2014‑‍2020 în modul în care UE finanțează acțiunea externă (politica externă):

• cooperarea cu țările partenere din Africa, zona Caraibilor și Pacific, finanțată anterior din fondurile europene de dezvoltare, este acum inclusă în bugetul general al UE;
• această cooperare și politica de vecinătate a UE sunt finanțate în prezent în cadrul aceluiași instrument IVCDCI – Europa globală, menținând, în același timp, caracteristicile specifice ale ambelor tipuri de sprijin.

Obiectivul general al Instrumentului de asistență pentru preaderare este de a ajuta țările beneficiare să adopte și să pună în aplicare reformele necesare pentru alinierea la valorile UE în vederea aderării, contribuind astfel la stabilitatea, securitatea și prosperitatea acestora. De asemenea, UE oferă asistență umanitară bazată pe nevoi persoanelor afectate de dezastre naturale și de cele provocate de om, cu un accent deosebit pe persoanele cele mai vulnerabile.

Principalele direcții generale și servicii implicate în implementarea acțiunii externe a UE sunt Direcția Generală Politica de Vecinătate și Negocieri privind Extinderea (DG NEAR), Direcția Generală Parteneriate Internaționale (DG INTPA), Direcția Generală Protecție Civilă și Operațiuni Umanitare Europene (DG ECHO) și Serviciul Instrumente de Politică Externă (FPI).

În 2023, plățile pentru rubrica Vecinătate și întreaga lume s-au ridicat la 15,2 miliarde de euro (plăți de prefinanțare, plăți intermediare și plăți finale) și au fost efectuate cu ajutorul mai multor instrumente și metode de execuție. Acestea includ contracte de lucrări/de furnizare de bunuri/de prestare de servicii, granturi, împrumuturi speciale, garanții pentru împrumuturi și asistență financiară, sprijin bugetar și alte forme direcționate de ajutor bugetar în țările terțe.

Ce a constatat Curtea

În pofida dimensiunii limitate a eșantionului, rezultatele auditului Curții arată că riscul de eroare pentru această rubrică din CFM este ridicat. Dintre cele 72 de operațiuni examinate, 37 (51,4 %) erau afectate de erori. Au fost cuantificate 31 de erori care au avut un impact financiar asupra sumelor imputate bugetului UE. Aceste erori erau legate de beneficiari neeligibili, costuri neeligibile, cheltuieli nesuportate și achiziții publice.

Curtea a identificat, de asemenea, 19 cazuri de nerespectare a dispozițiilor juridice și financiare (care nu au avut însă un impact financiar direct asupra bugetului UE). Ele se refereau, de exemplu, la achiziții publice, la o alocare neclară a costurilor, la nerespectarea normelor privind vizibilitatea și la dovezi insuficiente.

Pentru operațiunile legate de contracte în gestiune indirectă cu organizații care au făcut obiectul evaluării pe piloni (organizații internaționale, instituții financiare internaționale și agenții de stat), Comisia a acceptat cheltuielile pe baza unui raport financiar și a unei declarații de gestiune. Curtea a identificat însă erori în cadrul operațiunilor implementate de organizațiile evaluate pe piloni care indică faptul că rapoartele lor financiare nu sunt lipsite de erori și că aceste erori nu sunt raportate în declarațiile lor de gestiune.

Examinarea unor elemente ale sistemelor de control intern

Curtea a vizitat cinci delegații ale UE (în Albania, Armenia, Cambodgia, Georgia și India) și a identificat unele deficiențe în ceea ce privește anumite elemente ale sistemelor lor de control intern legate, de exemplu, de bugetul insuficient pentru vizitele de monitorizare și de întârzieri în execuția contractelor de finanțare mixtă.

Rapoartele anuale de activitate și alte mecanisme de guvernanță

Curtea a examinat Raportul anual de activitate al FPI pentru exercițiul financiar 2023. S-‍a analizat dacă FPI prezentase informațiile privind regularitatea în acest raport în conformitate cu instrucțiunile Comisiei și dacă aplicase în mod consecvent metodologia de estimare a corecțiilor și a recuperărilor viitoare.

Din totalul cheltuielilor acceptate în 2023 (865 de milioane de euro), FPI a estimat că suma totală expusă riscului la momentul plății se ridica la 7,2 milioane de euro (0,83 %). Valoarea corecțiilor rezultate în urma controalelor sale din exercițiile ulterioare a fost estimată de FPI la 0,9 milioane de euro (0,1 % din cheltuielile totale relevante). Acest lucru a determinat directorul FPI să declare că expunerea financiară a serviciului se situa sub pragul de semnificație de 2 %.

Examinarea efectuată de Curte cu privire la Raportul anual de activitate pe 2023 al FPI și verificările efectuate de Curte cu privire la plățile care țineau de responsabilitatea FPI în 2023 nu au evidențiat erori sau deficiențe.

Recomandările Curții

Curtea recomandă Comisiei:

• să ia măsuri în vederea îmbunătățirii sistemelor de control utilizate pentru validarea și închiderea prefinanțărilor;
• să se pună la dispoziția beneficiarilor orientări privind alocarea costurilor partajate;
• să se asigure că sunt respectate normele privind vizibilitatea;
• să se asigure că delegațiile UE efectuează suficiente vizite de monitorizare pe teren; și
• să consolideze mecanismele de monitorizare și de coordonare pentru operațiunile de finanțare mixtă.

Doriți să aflați mai multe informații? Capitolul 9 din Raportul anual pe 2023 conține informații complete referitoare la auditul Curții cu privire la cheltuielile UE aferente rubricii Vecinătate și întreaga lume.

Administrația publică europeană

Total: 12,3 miliarde de euro (6,4 % din cheltuielile de la bugetul UE)

Ce a auditat Curtea

Auditul Curții a acoperit cheltuielile administrative ale instituțiilor și organelor UE.

În 2023, instituțiile și organele UE au cheltuit o sumă totală de 12,3 miliarde de euro pentru administrație. Această sumă a inclus cheltuieli cu salariile și pensiile (aproximativ 70 % din total), precum și cheltuielile referitoare la clădiri, echipamente, energie, comunicații și tehnologia informației.

Situațiile financiare și cheltuielile Curții de Conturi Europene sunt auditate de un auditor extern. În fiecare an, opinia și raportul de audit care rezultă în urma activității acestuia se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și pe site-ul Curții.

Ce a constatat Curtea

Curtea a examinat 70 de operațiuni, acoperind toate instituțiile și organele UE. La fel ca în anii anteriori, Curtea estimează că nivelul de eroare se situează sub pragul de semnificație.

Curtea nu a identificat nicio problemă semnificativă în ceea ce privește Curtea de Justiție a Uniunii Europene, Comitetul Economic și Social European sau Ombudsmanul European. Auditorul extern al Curții nu a raportat nicio problemă specifică.

Parlamentul European

În 2023, Curtea a examinat 16 operațiuni de la Parlament, inclusiv cheltuieli ale grupurilor politice. După cum a raportat Curtea și în 2022, normele interne privind gestionarea creditelor de către grupurile politice nu erau în conformitate cu Regulamentul financiar. Explicația este că aceste norme interne nu impun utilizarea unor proceduri de achiziții deschise sau restrânse pentru contractele cu valoare ridicată, ci prevăd utilizarea procedurilor de negociere, ceea ce limitează concurența. Curtea a identificat două cazuri în care grupuri politice atribuiseră astfel de contracte cu valoare ridicată. Au fost detectate și două alte cazuri în care grupurile politice nu au respectat pe deplin normele interne ale Parlamentului, deoarece nu au solicitat întotdeauna suficiente oferte. De asemenea, au fost identificate alte cazuri de neconformitate cu procedurile de achiziții.

Consiliul Uniunii Europene

Curtea nu a identificat erori cuantificabile în cadrul celor patru plăți examinate. Într-un caz, Curtea consideră că Consiliul nu a explicat în mod clar durata de 10 ani a unui contract de întreținere a clădirilor.

Comisia Europeană

Curtea a identificat 2 erori cuantificabile în cadrul celor 26 de plăți pe care le-a examinat la nivelul Comisiei. Una privea calculul salariilor, iar cealaltă era legată de un contract imobiliar.

Serviciul European de Acțiune Externă

Curtea a identificat o eroare cuantificabilă în cazul uneia dintre cele 13 plăți examinate, legată de lipsa unei proceduri de achiziții valabile înainte de semnarea unui contract de închiriere pentru o delegație a UE.

Comitetul Regiunilor

Pentru una dintre cele două operațiuni examinate, Curtea a considerat că comitetul nu a explicat în mod clar durata de 10 ani a unui contract de întreținere a clădirilor.

Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor

În ceea ce privește plata salarială examinată, Curtea a identificat întârzieri în primirea și verificarea declarațiilor privind drepturile la alocațiile familiale și pentru copii.

În 2023, Curtea a examinat sistemele de supraveghere și de control ale Parlamentului European, concentrându-se asupra celor patru direcții generale cu cele mai mari cheltuieli. Abordările acestora în materie de controale ex ante și ex post ale cheltuielilor variază. Parlamentul European a luat măsuri pentru a preveni și detecta frauda, dar la nivelul de ansamblu al Parlamentului nu exista o astfel de strategie care să coordoneze acțiunile în cadrul întregii instituții.

Recomandările Curții

Curtea recomandă ca Parlamentul European să își dezvolte acțiunile existente de combatere a fraudei, prin elaborarea unei strategii antifraudă la nivelul întregii instituții.

Doriți să aflați mai multe informații? Capitolul 10 din Raportul anual pe 2023 conține informații complete referitoare la auditul Curții cu privire la rubrica Administrația publică europeană.

Mecanismul de redresare și reziliență

Total: 53,5 miliarde de euro

Ce a auditat Curtea

Mecanismul de redresare și reziliență (MRR) sprijină reforme și investiții în statele membre din februarie 2020 (de la 1 februarie 2022 în cazul REPowerEU) și va funcționa până în 2026. Bugetul inițial al MRR a fost de 723 de miliarde de euro sub formă de granturi nerambursabile (338 de miliarde de euro) și credite (385 de miliarde de euro). La sfârșitul anului 2023, angajamentele efectuate se ridicau la 648 de miliarde de euro, constând în 356,8 miliarde de euro sub formă de granturi și 290,9 miliarde de euro sub formă de credite. Dat fiind că termenul până la care se puteau solicita credite a fost august 2023, 94,5 miliarde de euro nu mai sunt disponibili pentru credite. Principalul obiectiv al MRR este de a atenua consecințele economice și sociale ale pandemiei de COVID‑19 și de a face totodată economiile statelor membre mai reziliente și mai bine pregătite pentru provocările viitoare, inclusiv prin accelerarea tranziției lor verzi și a celei digitale.

Comisia pune în aplicare MRR prin gestiune directă, ceea ce înseamnă că ea este direct responsabilă de punerea în aplicare a mecanismului. Plățile din MRR sunt condiționate de atingerea în mod satisfăcător de către statul membru a jaloanelor și a țintelor stabilite în anexa la decizia de punere în aplicare a Consiliului prin care este aprobat planul său național de redresare și reziliență. Alte cerințe care trebuie respectate: jaloanele sau țintele care au fost îndeplinite anterior în mod satisfăcător trebuie să nu fi fost revocate și principiul privind evitarea dublei finanțări trebuie să nu fi fost încălcat. Printre condițiile de eligibilitate prevăzute în regulament se numără: respectarea perioadei de eligibilitate și a principiului de „a nu prejudicia în mod semnificativ”, precum și neînlocuirea cheltuielilor bugetare naționale recurente.

Statele membre pot solicita plăți de două ori pe an, cu condiția să prezinte o justificare suficientă că jaloanele și țintele relevante au fost îndeplinite în mod satisfăcător. De asemenea, ele trebuie să atașeze la cererile de plată un rezumat al auditurilor efectuate și o declarație de gestiune privind informațiile furnizate. Sistemele de control ale Comisiei prevăd evaluări preliminare (verificări ex ante) ale cererilor de plată ale statelor membre și audituri ex post în statele membre, realizate după efectuarea plății.

Până la sfârșitul anului 2023, Comisia efectuase 37 de plăți de granturi (una în 2021, 13 în 2022 și 23 în 2023), în valoare totală de 141,6 miliarde de euro. Nu există disponibile informații cu privire la totalitatea sumelor plătite de statele membre destinatarilor finali.

Populația auditată de Curte pentru exercițiul 2023 s-a cifrat în total la 53,5 miliarde de euro și cuprindea toate cele 23 de plăți de granturi în valoare de 46,3 miliarde de euro, precum și validarea și închiderea prefinanțărilor asociate, în valoare de 7,2 miliarde de euro. Auditul Curții nu a acoperit componenta de credite a MRR. Curtea a examinat 325 de jaloane și 127 de ținte, inclusiv evaluările preliminare ale Comisiei, pentru a evalua dacă ele respectă condițiile de eligibilitate și de plată. 30 de ținte au fost examinate la fața locului în 6 state membre. Curtea a examinat, de asemenea, auditurile ex post desfășurate de Comisie.

Ce a constatat Curtea

În ansamblu, probele de audit rezultate din activitatea Curții arată că 16 dintre cele 452 de jaloane și ținte examinate de Curte nu respectau condițiile de plată sau condițiile de eligibilitate. Ele privesc 7 plăți către 7 state membre. Dată fiind natura modelului de cheltuieli din cadrul MRR și având în vedere că metodologia Comisiei pentru suspendarea plăților se bazează pe numeroase aprecieri, care pot duce la interpretări diferite, Curtea nu prezintă o rată de eroare comparabilă cu cea estimată pentru alte domenii de cheltuieli ale UE.

Ținând seama de aceste limitări, Curtea estimează că impactul financiar minim al acestor constatări se situează peste pragul de semnificație pe care îl utilizează. Constatările privesc îndeplinirea nesatisfăcătoare a jaloanelor și a țintelor, măsuri demarate înainte de perioada de eligibilitate și înlocuirea unor cheltuieli bugetare naționale recurente.

Curtea a identificat, de asemenea, 15 cazuri de jaloane și ținte definite în termeni vagi. Acestea au contribuit la o evaluare mai discreționară a îndeplinirii lor satisfăcătoare și/sau subminează rezultatele care pot fi obținute de MRR.

Comisia și-a actualizat strategia de audit ex post pentru a include controale care permit identificarea unei eventuale revocări a jaloanelor/țintelor care fuseseră atinse anterior, dar nu și a unei înlocuiri a cheltuielilor bugetare naționale recurente. Auditurile ex post includ în prezent anumite controale privind respectarea perioadei de eligibilitate. În cadrul acestora se consideră însă că inițierea măsurii corespunde momentului în care au fost suportate costurile, nu datei angajamentului juridic relevant.

În cursul revizuirii din 2023 a PNRR-urilor, Comisia a adăugat încă 10 jaloane legate de control vizând șapte state membre, în vederea remedierii unor deficiențe nou identificate în sistemele de control ale acestora. Pentru statele membre în cazul cărora a doua sau a treia plată era condiționată de îndeplinirea jaloanelor legate de control, deficiențele din sistemele lor de control prezintă un risc pentru protecția intereselor financiare ale UE, cu un impact potențial asupra regularității cheltuielilor.

Persistau deficiențe în sistemele de raportare și de control ale statelor membre. Acest lucru prezintă un risc pentru protecția intereselor financiare ale UE, cu un impact potențial asupra regularității cheltuielilor.

Informațiile pe care statele membre le-au inclus în declarațiile lor de gestiune nu erau întotdeauna fiabile.

De asemenea, Curtea a examinat informațiile comunicate de DG Afaceri Economice și Financiare (ECFIN) în raportul său anual de activitate cu privire la regularitatea cheltuielilor din MRR efectuate în 2023 și modul în care aceste informații sunt prezentate în raportul anual privind gestiunea și performanța. Constatările și concluziile Curții nu coroborează declarația furnizată de ordonatorul de credite al DG ECFIN. Sistemul de control al MRR nu oferea, la nivelul UE, decât puține informații care să arate dacă proiectele de investiții finanțate prin MRR respectau normele UE și normele naționale. Lipsa unor astfel de informații a avut un impact asupra asigurării pe care Comisia o poate oferi și conducea astfel la un deficit în materie de asigurare. Potrivit raportului anual de activitate pe 2023, Comisia a actualizat strategiile de control și de audit pentru MRR, incluzând verificări consolidate ale sistemelor de control ale statelor membre. Cu toate acestea, asigurarea pentru exercițiul financiar 2023 furnizată de DG ECFIN indică doar faptul că statele membre efectuează verificări periodice, dar tot nu acoperă eficacitatea respectivelor verificări. Acest lucru este deosebit de îngrijorător, deoarece în cadrul altor programe de cheltuieli ale UE deja se întâmplă frecvent ca normele UE și cele naționale privind achizițiile publice, ajutoarele de stat și eligibilitatea să nu fie respectate, iar sistemele de control ale statelor membre sunt afectate de deficiențe.

Recomandările Curții

Curtea recomandă Comisiei:

• să evalueze respectarea condițiilor de eligibilitate considerând că data primului angajament (juridic) constituie momentul inițierii măsurii;
• să definească criterii specifice pentru a stabili ce anume constituie înlocuire a cheltuielilor bugetare naționale recurente;
• să se asigure că statele membre iau cu promptitudine măsuri corective pentru a remedia deficiențele rămase în sistemele de control; și
• să utilizeze rezultatele obținute în urma verificărilor pe care le realizează asupra sistemelor de control ale statelor membre pentru a exprima o concluzie clară cu privire la eficacitatea acestora.

Doriți să aflați mai multe informații? Capitolul 11 din Raportul anual pe 2023 conține informații complete referitoare la auditul Curții cu privire la Mecanismul de redresare și reziliență.

Fondurile europene de dezvoltare

Total: 2,1 miliarde de euro

Ce a auditat Curtea

Lansate în 1959, fondurile europene de dezvoltare (FED-urile) au fost principalele instrumente, în afara bugetului general al UE, prin care aceasta a finanțat cooperarea pentru dezvoltare cu țările din Africa (Subsahariană), zona Caraibilor și Pacific (ACP), precum și cu țările și teritoriile de peste mări (TTPM) până la sfârșitul anului 2020. Obiectivul principal al FED-urilor este de a reduce și, în cele din urmă, a eradica sărăcia, în conformitate cu obiectivul principal al cooperării pentru dezvoltare, astfel cum este prevăzut la articolul 208 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE).

Cel de Al unsprezecelea FED acoperă CFM 2014‑‍2020. Pentru CFM 2021‑‍2027, cooperarea pentru dezvoltare cu țările ACP a fost integrată în Instrumentul de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională – „Europa globală”, care face parte din bugetul general al UE, iar cooperarea cu țările și teritoriile de peste mări este integrată în Decizia privind asocierea peste mări, inclusiv Groenlanda.

Cheltuielile care fac obiectul raportului aferent vizează sprijinul acordat în 76 de țări prin intermediul unei game largi de metode, cum ar fi contracte de lucrări/de furnizare de bunuri/de prestare de servicii, granturi, sprijin bugetar, devize de program și acorduri de delegare și de contribuție încheiate cu entități care au făcut obiectul unei evaluări bazate pe piloni (de exemplu, organizații internaționale).

FED-urile sunt gestionate aproape în totalitate de Direcția Generală Parteneriate Internaționale (DG INTPA) din cadrul Comisiei. O proporție mică (7 %) din plățile efectuate în 2023 din FED-uri a fost gestionată de Direcția Generală Vecinătate și Negocieri privind Extinderea (DG NEAR).

Ce a constatat Curtea

Pentru a audita regularitatea operațiunilor, Curtea a examinat un eșantion de 140 de operațiuni care erau reprezentative pentru întreaga gamă de cheltuieli din cadrul FED-‍urilor. Acestea au inclus 31 de operațiuni legate de Fondul fiduciar de urgență pentru Africa, 3 operațiuni legate de Fondul fiduciar Bêkou, 87 de operațiuni ordonanțate de 14 delegații ale UE (Angola, Benin, Côte d’Ivoire, Fiji, Ghana, Guineea-Bissau, Kenya, Madagascar, Malawi, Mauritius, Mozambic, Gambia, Togo și Uganda) și 19 operațiuni aprobate de serviciile centrale ale Comisiei. Atunci când a detectat erori la nivelul operațiunilor, Curtea a analizat cauzele subiacente pentru a identifica posibilele deficiențe.

Dintre cele 140 de operațiuni examinate, 62 (44,3 %) conțineau erori. Pe baza celor 52 de erori cuantificate, Curtea estimează că nivelul de eroare este de 8,9 %. Cele trei tipuri de erori cel mai frecvent întâlnite au fost: cheltuieli care nu au fost efectuate (45 %), lipsa unor documente justificative esențiale (31 %) și cheltuieli neeligibile (23 %). În 2023, toate erorile cuantificabile detectate erau la nivelul operațiunilor legate de devizele de program, de granturi și de acordurile de contribuție și de delegare încheiate cu țări beneficiare, organizații internaționale și agenții ale statelor membre. Dintre cele 112 operațiuni de acest tip care au fost examinate de Curte, 52 conțineau erori cuantificabile, care reprezentau 100 % din nivelul de eroare estimat.

La fel ca în anii precedenți, unele organizații internaționale au trimis cu întârziere Curții documentația solicitată, întârzieri care s-au repercutat în desfășurarea activității acesteia. Aceste organizații au oferit doar un acces limitat la documente (de exemplu, într-un format care permite numai citirea), ceea ce a îngreunat planificarea, executarea și controlul calității auditului Curții. Dificultățile de acest tip au persistat în ciuda încercărilor Comisiei de a le soluționa printr-o comunicare continuă cu organizațiile internaționale în cauză.

Raportul anual de activitate și alte mecanisme de guvernanță

La fel ca în anii precedenți, DG INTPA a publicat un plan de acțiune cu scopul de a remedia deficiențele din implementarea sistemului său de control. În 2021 și în 2022, Curtea a recunoscut progresele satisfăcătoare realizate în ceea ce privește planurile de acțiune pentru 2020 și pentru 2021.

În aprilie 2024, punerea în aplicare a planului de acțiune pentru 2021 progresase în comparație cu anul precedent. Comisia finalizase încă o acțiune, numărul total al acțiunilor finalizate ajungând la 5. 3 acțiuni încă erau în curs. În planul său de acțiune pentru 2022, DG INTPA a crescut încă o dată numărul de acțiuni, de data aceasta la 10. 4 fuseseră finalizate și 6 erau încă în curs. Planul de acțiune pentru 2023 constă în 13 acțiuni, inclusiv 4 acțiuni noi. Conform situației din aprilie 2024, 5 acțiuni fuseseră finalizate și 8 erau încă în desfășurare.

Studiul DG INTPA cu privire la rata de eroare reziduală

În 2023, DG INTPA a dispus efectuarea celui de al doisprezecelea studiu privind rata de eroare reziduală de către un contractant extern. Scopul studiului este de a estima rata erorilor care nu au fost detectate de niciunul dintre controalele de gestiune ale DG INTPA menite să prevină, să detecteze și să corecteze astfel de erori în întreaga sa sferă de competență și de a concluziona cu privire la eficacitatea controalelor respective.

Pentru studiul privind rata de eroare reziduală din 2023, DG INTPA a utilizat un eșantion cu o dimensiune de 480 de operațiuni, la fel ca în anii precedenți (unele dintre operațiunile incluse în eșantion au avut o valoare care depășea intervalul de eșantionare, dimensiunea finală a eșantionului fiind, prin urmare, de 413 operațiuni). Rata de eroare reziduală globală estimată în acest studiu este de 0,97 % – sub pragul de semnificație de 2 % stabilit de Comisie, pentru al optulea an la rând.

Studiul referitor la rata de eroare reziduală nu constituie o misiune de asigurare sau un audit. Acest studiu se bazează pe metodologia și pe manualul privind rata de eroare reziduală puse la dispoziție de DG INTPA. Rapoartele anuale anterioare ale Curții referitoare la FED-uri au descris deja limitările existente în aceste studii, care este posibil să fi contribuit la subestimarea ratei de eroare reziduale.

Examinarea raportului anual de activitate pe 2023

Declarația de asigurare a directorului general din raportul anual de activitate pe 2023 nu include nicio rezervă. Începând din 2018, DG INTPA a redus semnificativ sfera de cuprindere a rezervelor (adică ponderea din cheltuieli acoperită de aceste rezerve), inițial de la 16 % la 1 % și apoi la zero.

Recomandările Curții

Curtea recomandă Comisiei:

• să ia în considerare modificările aduse contractelor ulterior perioadei de raportare atunci când calculează estimările aferente separării exercițiilor financiare;
• să consolideze controalele prealabile efectuării plăților; și
• să ia măsuri în vederea îmbunătățirii sistemelor de control utilizate pentru validarea și închiderea prefinanțărilor plătite organizațiilor evaluate pe piloni.

Doriți să aflați mai multe informații? Informații complete referitoare la auditul Curții privind fondurile europene de dezvoltare sunt prezentate în Raportul anual pe 2023 referitor la activitățile finanțate de Al nouălea, Al zecelea și Al unsprezecelea fond european de dezvoltare.

Informații de fond

Organizarea și activitățile Curții de Conturi Europene

Curtea de Conturi Europeană este auditorul extern independent al UE. Curtea își are sediul la Luxemburg. În cadrul instituției își desfășoară activitatea aproximativ 900 de angajați care provin din toate statele membre ale Uniunii. Misiunea Curții este de a contribui la îmbunătățirea gestiunii administrative și financiare a UE, de a promova răspunderea de gestiune și transparența și de a îndeplini rolul de gardian independent al intereselor financiare ale cetățenilor Uniunii. Rapoartele de audit și avizele Curții reprezintă o verigă esențială a lanțului de asigurare a răspunderii pentru gestiunea finanțelor UE, ele fiind utilizate pentru a garanta faptul că cei responsabili de implementarea politicilor și a programelor UE – Comisia, alte instituții și organe ale UE și administrațiile din statele membre – dau seamă pentru actul de gestiune. Curtea avertizează cu privire la riscurile existente, oferă asigurare, semnalează existența atât a deficiențelor, cât și a bunelor practici și formulează recomandări adresate factorilor de decizie și organelor legislative din UE cu privire la modul în care se poate îmbunătăți gestionarea politicilor și a programelor UE. Prin activitatea sa, Curtea se asigură de faptul că cetățenii europeni știu cum le sunt cheltuiți banii.

Prezentare pe scurt a abordării de audit utilizate pentru declarația de asigurare a Curții

Opiniile exprimate de Curte în cadrul declarației de asigurare se bazează pe probe obiective obținute prin intermediul unor teste de audit, în conformitate cu standardele internaționale de audit.

Așa cum se prevede în strategia sa pentru perioada 2021‑‍2025, pentru CFM 2021‑‍2027 Curtea va continua să își dezvolte abordarea de audit și să utilizeze datele și informațiile disponibile, ceea ce îi va permite să furnizeze în continuare o asigurare solidă, pe baza mandatului care i-a fost acordat prin tratat și în deplină conformitate cu standardele internaționale de audit pentru sectorul public.

Fiabilitatea conturilor

Conturile anuale ale UE furnizează informații complete și exacte?

• Curtea evaluează sistemul contabil pentru a determina dacă acesta reprezintă sau nu o bază corespunzătoare pentru obținerea de date fiabile.
• Curtea evaluează principalele proceduri contabile pentru a determina dacă acestea funcționează corect.
• Curtea procedează la verificări analitice ale datelor contabile pentru a determina dacă acestea sunt prezentate într-un mod coerent și dacă pot fi considerate verosimile.
• Curtea testează direct un eșantion de înregistrări contabile pentru a determina dacă operațiunile subiacente există efectiv și dacă au fost înregistrate corect.
• Curtea verifică situațiile financiare pentru a determina dacă acestea prezintă în mod fidel situația financiară.

Regularitatea operațiunilor

Sunt operațiunile de venituri și operațiunile de plăți contabilizate cu titlu de cheltuieli, subiacente conturilor UE, conforme cu normele?

• Curtea evaluează sistemele pentru venituri și cheltuieli cu scopul de a determina eficacitatea lor din perspectiva asigurării regularității operațiunilor.
• Curtea extrage, prin tehnici statistice, eșantioane de operațiuni pe baza cărora au loc testări detaliate efectuate de auditorii săi. Curtea examinează în detaliu operațiunile eșantionate, inclusiv la destinatarii finali (de exemplu fermieri, institute de cercetare sau societăți care furnizează lucrări sau servicii contractate prin proceduri de achiziții publice), scopul fiind acela de a obține probe care să demonstreze că fiecare eveniment subiacent unei operațiuni este real, că este înregistrat în mod corespunzător și că nu contravine normelor care reglementează efectuarea plăților.
• Curtea procedează la analiza erorilor și le clasifică drept cuantificabile sau necuantificabile. O operațiune este afectată de o eroare cuantificabilă dacă, pe baza normelor, plata nu ar fi trebuit ordonanțată. Curtea extrapolează erorile cuantificabile pentru a obține un nivel de eroare estimat pentru fiecare domeniu care face obiectul unei aprecieri specifice. Ea compară apoi nivelul de eroare estimat cu pragul de semnificație de 2 % și evaluează caracterul generalizat al erorilor.
• Opiniile Curții iau în considerare aceste evaluări și alte informații relevante, cum ar fi rapoartele anuale de activitate și rapoartele altor auditori externi.
• Constatările se discută, în totalitatea lor, atât cu autoritățile din statele membre, cât și cu reprezentanții Comisiei, pentru a se confirma exactitatea faptelor.

În ce constau abordarea și metodologia de audit a Curții pentru declarația de asigurare cu privire la regularitatea cheltuielilor din MRR?

• Curtea exprimă, în cadrul declarației sale de asigurare privind bugetul UE, o opinie separată cu privire la regularitatea cheltuielilor din MRR, întrucât consideră că modelul de acordare a finanțării în cadrul acestui mecanism este diferit și că acesta este un instrument temporar. Prin intermediul acestei opinii, Curtea urmărește să ofere o asigurare rezonabilă cu privire la plăți și să furnizeze informații detaliate pe baza acestei opinii în declarația de asigurare (a se vedea figura 16).
• Cea mai mare parte a asigurării pe care o obține Curtea se bazează pe teste de fond și pe evaluarea sistemelor de supraveghere și de control. Asigurarea pe care o obține este completată de rapoartele anuale de activitate și de raportul anual privind gestiunea și performanța, precum și de rapoartele Serviciului de Audit Intern.
• Activitatea Curții este conformă cu standardele internaționale de audit și asigură faptul că opiniile de audit ale acesteia se sprijină pe probe de audit suficiente și adecvate.

Toate publicațiile Curții sunt disponibile pe site-ul său web: www.eca.europa.eu. Mai multe informații cu privire la procesul de audit sau la declarația de asigurare sunt disponibile în anexa 1.1 din Raportul anual pe 2023.

Contact

CURTEA DE CONTURI EUROPEANĂ
12, rue Alcide De Gasperi
1615 Luxembourg
LUXEMBOURG

Tel. +352 4398-1
Întrebări: eca.europa.eu/ro/Pages/ContactForm.aspx
Website: eca.europa.eu
Twitter: @EUAuditors

N.B.: Trebuie precizat că, din cauza rotunjirilor, este posibil ca anumite totaluri ale cifrelor din prezentul document să nu fie egale cu suma elementelor individuale.

Numeroase alte informații despre Uniunea Europeană sunt disponibile pe internet pe serverul Europa (https://europa.eu).

Luxemburg: Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, 2024

PRINT	ISBN 978-92-849-2739-5	ISSN 2812-1740	doi:10.2865/918625	QJ-AS-24-001-RO-C
PDF	ISBN 978-92-849-2707-4	ISSN 2812-1732	doi:10.2865/794497	QJ-AS-24-001-RO-N
HTML	ISBN 978-92-849-2696-1	ISSN 2812-1732	doi:10.2865/43374	QJ-AS-24-001-RO-Q

DREPTURI DE AUTOR

© Uniunea Europeană, 2024

Politica Curții de Conturi Europene referitoare la reutilizare este definită în Decizia nr. 6-2019 a Curții de Conturi Europene privind politica în materie de date deschise și reutilizarea documentelor.

Cu excepția cazului în care se precizează altceva (de exemplu, într-o mențiune separată indicând drepturile de autor), conținutul elaborat de Curtea de Conturi Europeană pentru care UE deține drepturile de autor face obiectul licenței Creative Commons Atribuire 4.0 Internațional (CC BY 4.0). Prin urmare, ca regulă generală, reutilizarea este autorizată cu condiția menționării adecvate a autorilor și a indicării eventualelor modificări. Reutilizatorul conținutului elaborat de Curtea de Conturi Europeană nu poate altera sensul sau mesajul inițial. Curtea de Conturi Europeană nu răspunde pentru eventualele consecințe ale reutilizării.

Este necesar să obțineți o permisiune suplimentară în cazul în care un anumit conținut prezintă persoane fizice ce pot fi identificate, de exemplu în cazul fotografiilor în care apar membri ai personalului Curții de Conturi Europene sau în cazul în care conținutul include lucrări ale unor terți.

Dacă se obține o astfel de permisiune, ea anulează și înlocuiește permisiunea de natură generală menționată mai sus și va indica în mod clar eventualele restricții de utilizare.

În ceea ce privește următoarele fotografii, reutilizarea lor este permisă numai cu condiția ca deținătorul drepturilor de autor, sursa și, acolo unde sunt menționate, numele fotografilor să fie indicate:

*: © Uniunea Europeană, sursa: Curtea de Conturi Europeană/Sophie Margue.

*: © Uniunea Europeană, sursa: Curtea de Conturi Europeană.

*: © Uniunea Europeană, sursa: Curtea de Conturi Europeană. Arhitecții clădirilor: Paul Noël (1988) și Jim Clemes (2004 și 2013).

Pentru a utiliza sau a reproduce un conținut pentru care UE nu deține drepturile de autor, poate fi necesar să obțineți o permisiune în acest sens direct de la titularii drepturilor de autor:

*: figura 1 a fost realizată folosind pictograme de pe site-ul Flaticon.com. © Freepik Company S.L. Toate drepturile rezervate.

*: tabelul 1 a fost realizat folosind pictograme de pe site-ul Flaticon.com. © Freepik Company S.L. Toate drepturile rezervate.

*: © Getty Images, 2017/vgajic.

*: © stock.adobe.com/Bits and Splits.

*: © NMA.

*: © depositphotos.com.

*: © stock.adobe.com/bluedesign.

*: © stock.adobe.com/Max Zolotukhin.

*: figura 16 a fost realizată folosind pictograme de pe site-ul Flaticon.com. © Freepik Company S.L. Toate drepturile rezervate, inclusiv pentru pictograma unui angrenaj modificată de Curtea de Conturi Europeană, © stock.adobe.com/Ramziia.

Programele informatice sau documentele care fac obiectul unor drepturi de proprietate industrială, cum ar fi brevetele, mărcile, desenele și modelele înregistrate, logourile și denumirile, sunt excluse din politica Curții de Conturi Europene referitoare la reutilizare.

Familia site-urilor instituționale ale Uniunii Europene care sunt incluse în domeniul europa.eu oferă linkuri către site-uri terțe. Deoarece Curtea de Conturi Europeană nu are control asupra acestor site-uri, sunteți încurajați să verificați politica aplicată de ele în ceea ce privește respectarea vieții private și drepturile de autor.

Utilizarea logoului Curții de Conturi Europene

Logoul Curții de Conturi Europene nu poate fi utilizat fără acordul prealabil al Curții de Conturi Europene.

CONTACTAȚI UE

În persoană
În întreaga Uniune Europeană există sute de centre Europe Direct. Puteți găsi adresa centrului cel mai apropiat de dumneavoastră online (european-union.europa.eu/contact-eu/meet-us_ro).

La telefon sau în scris
Europe Direct este un serviciu care vă răspunde la întrebările privind Uniunea Europeană. Puteți accesa acest serviciu:

• apelând numărul gratuit: 00 800 6 7 8 9 10 11 (unii operatori pot taxa aceste apeluri);
• apelând numărul standard: +32 22999696;
• folosind formularul: european-union.europa.eu/contact-eu/write-us_ro.

GĂSIȚI INFORMAȚII DESPRE UE

Online
Informații despre Uniunea Europeană în toate limbile oficiale ale UE sunt disponibile pe site-ul Europa (european-union.europa.eu).

Publicații ale UE
Puteți vizualiza sau comanda publicații ale UE la op.europa.eu/ro/publications. Mai multe exemplare ale publicațiilor gratuite pot fi obținute contactând Europe Direct sau centrul dumneavoastră local de documentare (european-union.europa.eu/contact-eu/meet-us_ro).

Dreptul UE și documente conexe
Pentru accesul la informații juridice din UE, inclusiv la ansamblul legislației UE începând din 1951 în toate versiunile lingvistice oficiale, accesați site-ul EUR-Lex (eur-lex.europa.eu).

Date deschise ale UE
Portalul data.europa.eu oferă acces la seturile de date deschise ale instituțiilor, organismelor și agențiilor UE. Aceste date pot fi descărcate și reutilizate gratuit, atât în scopuri comerciale, cât și necomerciale. Portalul oferă, de asemenea, acces la o multitudine de seturi de date din țările europene.