Regularitatea cheltuielilor în cadrul politicii de coeziune a UE: nivelul de eroare estimat pe care îl prezintă anual Comisia este un nivel minim care nu este definitiv

Sinteză

I Domeniului coeziunii îi corespunde una dintre cele mai mari părți ale bugetului UE. Este vorba, de asemenea, de un domeniu de politică în care, în opinia Curții, riscul de cheltuieli neconforme cu reglementările este ridicat. Un nivel estimat de eroare relevant și fiabil pentru domeniul coeziunii reprezintă un element-cheie pentru informațiile pe care le prezintă Comisia și pentru monitorizarea de către aceasta a conformității cheltuielilor din acest domeniu de politică cu dispozițiile legale. Acest nivel stă, de asemenea, la baza măsurilor corective care trebuie luate.

II Informațiile privind regularitatea în domeniul coeziunii se bazează pe activitățile desfășurate de autoritățile de audit din statele membre și pe verificarea și evaluarea ulterioară de către Comisie a activităților și a rezultatelor acestor autorități. Rezultatul acestor activități de audit este prezentat în rapoartele anuale de activitate ale direcțiilor generale de resort, precum și în raportul anual privind gestiunea și performanța al Comisiei sub forma unui indicator-cheie de performanță care măsoară nivelul estimat de eroare pentru cheltuielile efectuate în cadrul programelor subiacente.

III Curtea a atras atenția în trecut, în rapoartele sale anuale, asupra faptului că deficiențele pe care le-a identificat în activitățile autorităților de audit limitează fiabilitatea care poate fi atribuită acestor activități. Principalul obiectiv al acestui audit a fost, așadar, de a evalua dacă procesele de audit ale Comisiei compensează această limitare și permit acesteia să prezinte o estimare relevantă și fiabilă a nivelului de eroare din cadrul cheltuielilor din domeniul coeziunii în rapoartele anuale de activitate și în raportul anual privind gestiunea și performanța.

IV În acest scop, Curtea a examinat procesele și procedurile utilizate de Comisie pentru acceptarea conturilor și pentru evaluarea regularității cheltuielilor subiacente conturilor anuale, activități care stau la baza validării și a confirmării ratelor anuale de eroare reziduală raportate de autoritățile de audit. A fost examinat și modul în care Comisia elaborează și prezintă informațiile privind regularitatea în rapoartele anuale de activitate și în raportul anual privind gestiunea și performanța.

V Direcțiile generale prezintă indicatorii-cheie de performanță cu titlul de cea mai bună estimare a nivelului de eroare, dar Curtea concluzionează, per ansamblu, că aceștia nu sunt definitivi și corespund doar unui nivel minim de eroare la nivelul direcției generale și, în consecință, la nivelul raportului anual privind gestiunea și performanța.

VI În conformitate cu cadrul de reglementare, Comisia acceptă conturile anuale ale statelor membre fără să ia în considerare regularitatea cheltuielilor subiacente. În consecință, procentul de 10 % reținut la plată, introdus cu intenția de a proteja bugetul UE, este deblocat chiar și în situațiile în care autoritățile de audit din statele membre confirmaseră o eroare reziduală care depășea pragul de semnificație de 2 % și în care verificările privind regularitatea efectuate de Comisie nu fuseseră încă finalizate.

VII Prin intermediul examinărilor sale documentare, Comisia verifică coerența informațiilor privind regularitatea furnizate în pachetele de asigurare. Aceste examinări nu sunt însă concepute pentru a detecta alte cheltuieli neeligibile care mai pot exista, fapt care le limitează valoarea adăugată.

VIII Aceste examinări documentare contribuie la abordarea bazată pe analiza riscurilor utilizată de Comisie pentru selectarea autorităților de audit care ar trebui să facă obiectul auditurilor sale de conformitate. Comisia nu a selectat însă întotdeauna autoritățile de audit cu cel mai ridicat punctaj de risc și nu a documentat în măsură suficientă justificările utilizate pentru selectarea respectivelor autorități de audit.

IX Auditurile de conformitate, în cadrul cărora Comisia examinează eligibilitatea operațiunilor, reprezintă elementul cel mai important pentru evaluarea pe care aceasta o realizează cu privire la activitățile autorităților de audit și la rezultatele conexe. Deși auditurile de conformitate pe care le-a examinat Curtea au permis Comisiei să identifice o serie de erori care nu fuseseră detectate, Comisia a procedat adeseori la revizuirea rezultatelor sale finale de audit în cursul unei faze de urmărire subsecventă derulate cu statele membre. Curtea a remarcat, de asemenea, în cazurile pe care le-a examinat, frecvența ridicată a erorilor nedetectate care au fost identificate de Comisie. Acest lucru, considerat împreună cu dimensiunea adeseori limitată a eșantionului de operațiuni al Comisiei, indică probabilitatea prezenței altor tipuri de erori în restul eșantionului autorității de audit care nu a fost examinat de Comisie. Aceasta înseamnă că rata de eroare reziduală totală constituie doar o rată minimă la nivelul programului.

X Rezultatele activităților de audit ale Comisiei sunt comunicate în rapoartele anuale de activitate sub forma unui indicator-cheie de performanță. Acest indicator reprezintă cea mai bună estimare a Comisiei a nivelului de eroare, dar Curtea consideră că indicatorii-cheie de performanță publicați de direcțiile generale corespund unui nivel minim. Această situație se explică prin gradul limitat de acoperire atât a programelor operaționale, cât și a operațiunilor prin intermediul auditurilor de conformitate, prin limitările inerente ale examinărilor documentare ale Comisiei și prin alte probleme legate de activitatea de audit a acesteia. În plus, Curtea este de părere că indicatorii-cheie de performanță publicați nu sunt definitivi, ei fiind, așadar, provizorii.

XI Urmărind îmbunătățirea informațiilor privind regularitatea raportate pentru domeniul coeziunii în noua perioadă de programare, Curtea recomandă Comisiei:

• să propună o revizuire legislativă pentru a se asigura că procentul reținut la plată este protejat în mod adecvat prin cadrul juridic înainte de a fi deblocat;
• să își îmbunătățească activitatea de audit, documentația de audit și procesul de examinare și
• să consolideze elementele principale ale informațiilor privind regularitatea furnizate în rapoartele anuale de activitate.

Curtea recomandă, de asemenea, ca serviciile centrale să primească instrucțiuni privind elaborarea raportului anual privind gestiunea și performanța de la entitatea care are responsabilitatea finală pentru acest raport, și anume de la colegiul comisarilor.

Introducere

Coeziunea, un domeniu major de cheltuieli ale UE, cu două cicluri de control

01 Politica de coeziune, care se axează pe reducerea decalajelor de dezvoltare dintre diferitele state membre și regiuni ale Uniunii, reprezintă o parte semnificativă a bugetului UE. Ea este pusă în aplicare prin intermediul unor programe operaționale multianuale care sunt prezentate de statele membre în general la începutul fiecărei perioade de programare. Figura 1 ilustrează, pentru ultimii cinci ani, sumele semnificative care au fost implicate în cheltuielile din domeniul coeziunii în perioada de programare 2014‑2020.

02 Pentru perioada de programare 2021‑2027, rubrica 2 din cadrul financiar multianual (CFM), care cuprinde două subrubrici distincte: „2a – Coeziune economică, socială și teritorială europeană” și „2b – Reziliență și valori”, reprezintă 35 % din bugetul UE și a devenit domeniul de politică cel mai mare ca volum de cheltuieli. Bugetul pentru subrubrica 2a, echivalentul rubricii „Coeziune” din CFM 2014‑2020, se ridică la 372,6 miliarde de euro pentru perioada 2021‑2027.

03 În raportul său anual de audit, Curtea evaluează cheltuielile din domeniul coeziunii ca prezentând un grad ridicat de risc, invocând argumentele că normele sunt complexe și că o mare parte din cheltuieli se bazează pe rambursarea costurilor declarate de către beneficiarii înșiși^[1]. În cursul activităților sale anuale de audit în scopul exprimării declarației de asigurare, Curtea a identificat în repetate rânduri un nivel semnificativ de eroare în domeniul coeziunii. Dat fiind și volumul semnificativ al cheltuielilor implicate, această situație impune necesitatea unui sistem solid de control și de asigurare care să poată garanta regularitatea cheltuielilor din domeniul coeziunii. Un astfel de sistem ar trebui să furnizeze, de asemenea, o estimare relevantă și fiabilă a nivelului real de eroare din acest domeniu.

04 Cadrul de control și de asigurare utilizat pentru furnizarea acestor informații privind regularitatea referitoare la coeziune a fost revizuit pentru perioada de programare 2014‑2020. El a introdus acceptarea anuală de către Comisie a cheltuielilor din domeniul coeziunii prezentate de statele membre și acest proces de acceptare vine în completarea mecanismelor de închidere de la sfârșitul perioadei de programare. Tot acest cadru a introdus și un indicator anual al riscului rezidual, care este cunoscut sub denumirea de rată totală de eroare reziduală (RTER). RTER prezintă o estimare a cheltuielilor neconforme cu reglementările rămase în conturile anuale ale programelor operaționale după ce a fost luat în considerare efectul tuturor procedurilor de control, al recuperărilor și al corecțiilor efectuate de autoritățile statelor membre.

05 Cadrul de control și de asigurare este structurat în două cicluri de control, un ciclu național la nivelul statelor membre și un ciclu ulterior la nivelul Comisiei. Acest lucru reflectă faptul că Comisia și autoritățile statelor membre gestionează în comun punerea în aplicare a politicii de coeziune și finanțarea alocată pentru aceasta, un concept cunoscut sub numele de gestiune partajată.

Ciclul de control național

06 Primul element din cadrul de control și de asigurare este ciclul de control național, prezentat în figura 2.

07 Prima linie de apărare pentru protejarea bugetului UE de care dispune ciclul de control național constă în autoritățile de certificare și autoritățile de management din statele membre. Autoritățile de certificare se ocupă de cererile de plată prezentate de statele membre și de întocmirea conturilor acestora, în timp ce autoritățile de management sunt responsabile de selectarea operațiunilor finanțate în cadrul programelor și de verificările de gestiune, prin care se vizează să se asigure că beneficiarii primesc rambursări numai pentru cheltuielile care sunt conforme cu reglementările. Numărul erorilor care sunt detectate prin intermediul activităților de audit desfășurate de Comisie și de Curte demonstrează că controalele existente nu atenuează încă într-o măsură suficientă riscul inerent ridicat de eroare din acest domeniu. Curtea a precizat, în raportul său anual, că acest lucru este valabil în special în cazul autorităților de management ale căror verificări sunt ineficace în ceea ce privește prevenirea sau detectarea neregulilor de la nivelul cheltuielilor declarate de beneficiari^[2].

08 Autoritățile de audit ale statelor membre constituie cea de a doua linie de apărare. Ele efectuează audituri anuale privind conturile programelor și privind eșantioane reprezentative de operațiuni ale căror cheltuieli au fost declarate Comisiei. Aceste autorități sunt responsabile, de asemenea, de evaluarea bunei funcționări a sistemelor de gestiune și de control. În rapoartele lor anuale de control, autoritățile de audit raportează Comisiei nivelul de eroare detectat în cheltuielile declarate (rata totală de eroare). În cazul în care determină, pe baza activității lor, o rată totală de eroare mai mare de 2 %, autoritățile de audit recomandă corecțiile care sunt necesare pentru a reduce rata totală de eroare reziduală (RTER) sub nivelul de 2 %. Ele raportează Comisiei cu privire la punerea în aplicare a acestor corecții.

09 Raportul anual de control face parte din pachetul anual de asigurare, care poate acoperi un program operațional sau un grup de programe operaționale. Acest pachet constă într-un set de documente pe care fiecare stat membru le transmite Comisiei în fiecare an cu privire la fondurile structurale și de investiții europene (fondurile ESI) și care cuprind conturile anuale, rezumatul anual, declarația de gestiune și opinia de audit a autorității de audit, precum și raportul anual de control. Autoritățile de audit exprimă o opinie de audit cu privire la exhaustivitatea, exactitatea și veridicitatea conturilor, la legalitatea și regularitatea cheltuielilor din conturi și la funcționarea eficace a sistemului de gestiune și de control. Pachetele de asigurare trebuie trimise Comisiei până la data de 15 februarie a fiecărui an pentru exercițiul contabil precedent.

Ciclul de control de la nivelul Comisiei

10 Răspunderea finală pentru protejarea intereselor financiare ale UE revine Comisiei. După finalizarea ciclului de control național, Comisia lansează, în fiecare an, propriul său ciclu anual de control al conturilor anuale și realizează o evaluare a pachetelor de asigurare primite în cursul exercițiului. În figura 3 sunt prezentate etapele-cheie implicate, care culminează cu raportarea ratelor totale de eroare reziduală în rapoartele anuale de activitate ale Comisiei.

Acceptarea conturilor

11 Comisia efectuează verificări administrative cu privire la exhaustivitatea și exactitatea conturilor. În cazul în care evaluarea Comisiei duce la acceptarea conturilor statului membru, ea poate apoi să plătească soldul anual al cheltuielilor care este datorat statului membru, inclusiv procentul de 10 % reținut atunci când s-au efectuat plățile intermediare, introdus cu scopul de a proteja bugetul UE^[3].

Evaluarea legalității și a regularității

12 Conform strategiei sale de audit, Comisia urmărește să obțină asigurarea rezonabilă că RTER pentru fiecare program operațional se situează sub nivelul de 2 %. În acest scop, Comisia evaluează mai întâi, prin intermediul unei examinări documentare, informațiile privind regularitatea din rapoartele anuale de control întocmite de autoritățile de audit. Informațiile obținute în cursul examinărilor documentare și din activitățile de audit anterioare sunt utilizate de Comisie, alături de evaluarea pe care o realizează cu privire la rapoartele de audit de sistem ale autorităților de audit, și în scopul evaluării riscurilor pe care își bazează selecția autorităților de audit și a programelor operaționale pentru care va efectua un audit de conformitate la fața locului.

13 Auditurile de conformitate se axează în principal pe reefectuarea auditurilor privind operațiunile de la nivelul autorităților de audit. Ele reprezintă principala contribuție la asigurarea proprie pe care o obține Comisia. Auditurile de conformitate evaluează fiabilitatea activităților autorităților de audit pentru opinia de audit și pentru RTER. Atunci când este necesar, Comisia ajustează RTER și solicită efectuarea unor corecții financiare suplimentare, care sunt măsuri de protejare a bugetului UE împotriva cheltuielilor neconforme cu reglementările, prin retragerea sau prin recuperarea acestora.

14 Comisia calculează media ponderată a ratelor totale de eroare reziduală ajustate cu titlu de indicator-cheie de performanță (ICP 5). ICP 5 constituie principalul indicator al regularității care este raportat în rapoartele anuale de activitate. În fine, în raportul său anual privind gestiunea și performanța, Comisia consolidează indicatorii-cheie de performanță pentru Direcția Generală Ocuparea Forței de Muncă, Afaceri Sociale și Incluziune (DG EMPL) și Direcția Generală Politică Regională și Urbană (DG REGIO) pentru a furniza propria estimare a nivelului de eroare din cadrul cheltuielilor din domeniul coeziunii (cunoscut sub numele de „riscul la momentul plății”).

Activitățile anterioare desfășurate de Curte arată că aceasta nu se poate baza întotdeauna pe ratele de eroare raportate de autoritățile de audit

15 În cei patru ani în care a examinat cheltuielile aferente perioadei 2014‑2020, Curtea a detectat erori suplimentare în operațiuni care fuseseră auditate anterior de autoritățile de audit. Prin urmare, pentru jumătate din pachetele de asigurare auditate, care reprezintă, de asemenea, jumătate din cheltuielile auditate, Curtea nu a fost în măsură să fie de acord cu concluziile autorităților de audit potrivit cărora RTER se situau sub nivelul de 2 %. Pe baza acestei observații, Curtea a concluzionat că nu se poate baza întotdeauna pe ratele de eroare raportate de autoritățile de audit. Figura 4 ilustrează rezultatele obținute de Curte de-a lungul anilor^[4].

16 Ratele de eroare raportate în rapoartele anuale de activitate ale DG REGIO și ale DG EMPL și agregate în raportul anual privind gestiunea și performanța pot fi fiabile, așadar, numai dacă ciclul de control de la nivelul Comisiei poate compensa aceste limitări care sunt constatate în activitatea autorităților de audit. Acesta este aspectul care face obiectul prezentului raport. Rezultatele auditului Curții ar putea să reprezinte o contribuție importantă la modul în care Comisia își concepe activitatea de audit pentru perioada de programare 2021‑2027.

Sfera și abordarea auditului

17 Auditul Curții a acoperit cadrul de control și de asigurare pentru perioada 2014‑2020, care avea drept scop să permită Comisiei să raporteze un risc rezidual anual de eroare pentru fiecare exercițiu contabil. Curtea a urmărit să stabilească dacă Comisia:

• desfășoară activități de audit suficiente și adecvate pentru a determina un risc rezidual anual de eroare fiabil și relevant pentru fiecare pachet de asigurare (RTER);
• prezintă un risc rezidual anual de eroare fiabil în raportul anual de activitate al fiecărei direcții generale (ICP 5);
• prezintă, în raportul anual privind gestiunea și performanța, un nivel de eroare anual fiabil (riscul la momentul plății) pentru domeniul coeziunii.

18 Curtea a evaluat procesele și procedurile relevante pentru acceptarea conturilor, evaluarea regularității cheltuielilor subiacente conturilor anuale din pachetele de asigurare și modul în care Comisia elaborează și prezintă informațiile privind regularitatea în rapoartele anuale de activitate și în raportul anual privind gestiunea și performanța.

19 În acest scop, Curtea a analizat activitățile desfășurate de Comisie pentru a calcula o RTER pentru cele două direcții generale principale din domeniul coeziunii, DG REGIO și DG EMPL, precum și la un nivel agregat în raportul anual privind gestiunea și performanța:

• În cazul a 10 pachete de asigurare – câte 5 pentru fiecare direcție generală – Curtea a analizat examinările documentare care au fost efectuate pentru exercițiile contabile 2015/2016, 2016/2017 și 2017/2018.
• Curtea a selectat 10 audituri de conformitate finalizate – din nou, câte 5 pentru fiecare direcție generală – efectuate de Comisie pentru exercițiile contabile 2016/2017 și 2017/2018.
• Pentru fiecare dintre auditurile de conformitate selectate, Curtea a ales o operațiune care fusese auditată de Comisie și a examinat dosarul de audit în detaliu.
• Curtea a examinat corecțiile financiare rezultate în urma a 26 de audituri de conformitate efectuate în 2018.

20 Din sfera auditului Curții au fost excluse activitățile desfășurate de Comisie pentru exercițiul contabil 2018/2019, întrucât ciclul de control pentru exercițiul respectiv nu fusese finalizat până la momentul auditului Curții. Prin urmare, Curtea s-a concentrat în principal pe activitățile Comisiei pentru exercițiile contabile 2016/2017 și 2017/2018.

Observații

Noile dispoziții juridice remediază unele limitări care există în acceptarea conturilor, dar persistă anumite riscuri la momentul deblocării procentului reținut la plată

21 În urma examinării pe care a efectuat-o cu privire la un eșantion de 10 pachete de asigurare, Curtea a confirmat că, în conformitate cu dispozițiile legale, Comisia desfășoară activități direcționate cu privire la conturile statelor membre. Aceste conturi sunt acceptate de Comisie atunci când autoritatea de audit a furnizat o opinie de audit fără rezerve cu privire la exhaustivitatea, exactitatea și veridicitatea acestor conturi, cu excepția cazului în care Comisia are la dispoziție probe specifice care demonstrează că opinia de audit respectivă este nefiabilă. Nivelul de eroare nu constituie un factor care determină acceptarea sau nu. În consecință, Comisia deblochează procentul de 10 % din plăți reținut inițial chiar dacă are dovezi privind prezența unui nivel semnificativ de eroare – o RTER mai mare de 2 % – în cheltuielile subiacente conturilor. Prin urmare, dispozițiile legale care reglementează procedura de acceptare nu favorizează îndeplinirea pe deplin a obiectivului general de protejare a bugetului UE până când nu este finalizată evaluarea regularității. Această limitare este ilustrată în caseta 1.

22 Noul cadru juridic pentru perioada de programare 2021‑2027 remediază parțial limitările care există în acceptarea conturilor. Procentul reținut va fi redus la 5 % și Comisia nu poate accepta conturile dacă RTER raportată de autoritățile de audit depășește 2 %. Cu toate acestea, evaluarea de către Comisie a fiabilității RTER raportate și a regularității aferente a cheltuielilor în cauză va continua să aibă loc după acceptarea conturilor. Curtea a semnalat aceeași problemă în Avizul său nr. 6/2018, în care a subliniat că acceptarea conturilor de către Comisie nu ține seama de eventualele corecții financiare efectuate ulterior de Comisie și nici de necesitatea de a modifica ratele de eroare, întrucât cheltuielile aferente sunt supuse unor controale suplimentare din partea Comisiei după acceptarea conturilor^[5].

Limitările inerente examinărilor documentare efectuate de Comisie reduc contribuția acestora la confirmarea RTER

Examinările documentare efectuate de Comisie nu sunt concepute astfel încât să detecteze alte cheltuieli neeligibile care mai pot exista

23 În cadrul examinărilor documentare efectuate pentru evaluarea regularității, Comisia analizează informațiile furnizate în fiecare pachet de asigurare utilizând liste de verificare standardizate. Spre deosebire de procedura de acceptare a conturilor, aceste examinări documentare vizează să acopere legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente, precum și să confirme fiabilitatea RTER raportate de autoritățile de audit.

24 În acest scop, pe lângă evaluarea pachetelor de asigurare primite, Comisia ia în considerare și alte informații de audit. În general, aceste alte informații de audit nu sunt legate doar de activitatea autorității de audit, ci acoperă și alte elemente ale sistemelor de gestiune și de control, pe baza auditurilor precoce și preventive de sistem și a altor audituri tematice efectuate de Comisie.

25 Examinarea documentară prin care se verifică informațiile privind regularitatea acoperă informațiile furnizate în raportul anual de control, în opinia de audit și în celelalte documente din pachetul de asigurare. Pentru a completa examinările documentare, Comisia poate efectua, de asemenea, misiuni de stabilire a faptelor la autoritățile de audit înainte sau după primirea pachetului de asigurare. Cu toate acestea, până la revizuirea din 2020, metodologia Comisiei pentru examinarea documentară și pentru misiunile de stabilire a faptelor nu prevedea evaluarea sau verificarea regularității operațiunilor sau a elementelor de cheltuieli individuale. În urma examinării a 10 pachete de asigurare, Curtea a constatat că fiecare pachet de asigurare era evaluat de Comisie într-un mod structurat, dar impactul acestor evaluări asupra regularității cheltuielilor era limitat, astfel cum se arată la punctele următoare.

26 Curtea a observat că, pe baza examinărilor documentare realizate de Comisie, aceasta modificase RTER raportate anterior de autoritățile de audit. Curtea a analizat un eșantion de 10 astfel de cazuri, legate de exercițiul contabil 2017/2018, în care a avut loc o modificare substanțială. Ea a constatat că, în toate cazurile, modificarea s-a bazat pe o greșeală survenită în calculele efectuate de autoritatea de audit sau pe constatările formulate în urma altor misiuni de audit, cum ar fi auditurile precoce și preventive de sistem și auditurile de conformitate anterioare desfășurate de Comisie sau activitățile Curții. Pentru a putea identifica erori în plus față de cele deja detectate de autoritatea de audit în cursul auditurilor sale de operațiuni, Comisia ar trebui să efectueze activități suplimentare la nivelul operațiunilor, ceea ce indică limitarea inerentă a examinărilor documentare efectuate de Comisie.

27 În plus, Comisia evaluează fiecare raport de audit privind sistemele naționale și ia în considerare informațiile respective în vederea formulării, în urma examinării documentare, a unei concluzii cu privire la legalitatea și regularitatea cheltuielilor certificate în pachetul de asigurare. Cu toate acestea, Comisia nu a documentat într-un mod suficient de detaliat activitățile desfășurate pentru a examina rapoartele de audit privind sistemele naționale. Listele de verificare ale Comisiei includ trei întrebări la care auditorii au răspuns adesea doar cu „da” sau „nu”, fără comentarii explicative. Din cauza absenței unor informații mai detaliate, Curtea nu a fost în măsură să înțeleagă ce activități au fost realizate și să confirme că acestea au fost suficiente.

Atât în urma auditurilor de conformitate desfășurate de Comisie, cât și în urma auditurilor efectuate de Curte, au fost detectate erori semnificative care nu ar fi putut să fie identificate de examinările documentare

28 Analiza Curții a arătat că, în urma auditurilor de conformitate efectuate de Comisie între 2018 și 2020 pentru exercițiile contabile 2016/2017 și 2017/2018, aceasta din urmă ajustase un număr semnificativ de RTER. În cazul a aproximativ două cincimi (42 %) dintre cazuri, Comisia a detectat erori care au contribuit la majorarea RTER la un nivel mai mare de pragul de 2 %, așa cum se arată în figura 5. În cazul a aproape unei cincimi (17 %) dintre aceste cazuri, RTER a depășit 5 %. Erorile suplimentare care au determinat ajustarea RTER nu fuseseră identificate în urma examinărilor documentare precedente.

29 În plus, propriile activități de audit desfășurate de Curte pentru declarația de asigurare în 2017^[6], în 2018^[7] și în 2019^[8] au evidențiat că, în 23 dintre cele 47 de pachete de asigurare (49 %), RTER a fost subestimată în mod semnificativ de autoritatea de audit. În toate cele 23 de cazuri, RTER ar fi trebuit să fie raportată ca depășind pragul de semnificație de 2 %.

30 Comisia efectuează o evaluare structurată a informațiilor furnizate în pachetele de asigurare, în special a rapoartelor anuale de control, dar analiza Curții a arătat că cheltuieli neconforme cu reglementările rămâneau nedetectate și necorectate în urma examinărilor documentare. Examinările documentare efectuate de Comisie nu sunt concepute pentru a detecta alte cheltuieli neeligibile care mai pot exista, ceea ce le limitează valoarea adăugată din punctul de vedere al confirmării regularității operațiunilor subiacente și a validității RTER raportate de autoritățile de audit.

Comisia nu a aplicat întotdeauna abordarea sa bazată pe analiza riscurilor pentru selectarea autorităților de audit cu cel mai ridicat grad de risc în vederea efectuării de audituri de conformitate

31 Conform strategiei de audit a Comisiei, aceasta aplică o abordare bazată pe analiza riscurilor. În acest scop, Comisia efectuează o evaluare anuală a riscurilor pentru a selecta autoritățile de audit cu cel mai ridicat grad de risc care urmează să facă obiectul auditurilor sale de conformitate. Ambele direcții generale utilizează aceleași criterii și aceeași abordare pentru evaluarea lor anuală a riscurilor, care ține seama și de informațiile obținute în urma examinării documentare a pachetelor de asigurare. În urma evaluării riscurilor, autoritățile de audit sunt clasate în funcție de risc și primesc un punctaj de risc specific.

32 În plus, Comisia procedează la o evaluare a factorilor de risc specifici pentru fiecare program operațional. După ce a evaluat nivelul de risc asociat programelor operaționale aflate sub responsabilitatea autorităților de audit pentru care a determinat deja în prealabil gradul de risc, Comisia selectează autoritățile de audit și programele operaționale care vor face obiectul auditurilor sale de conformitate.

33 În urma examinării evaluărilor riscurilor realizate de ambele direcții generale în anii 2018 și 2019, Curtea a constatat că Comisia nu urma întotdeauna procedura pe care și-o stabilise. De exemplu, Comisia a atribuit o valoare de 20 unui anumit risc, deși procedura prevedea doar 5 puncte. În unele cazuri, ea nu a atribuit fie valoarea de 0 (pentru „da”), fie cea de 10 (pentru „nu”), ci a acordat 5 puncte, ceea ce reflectă faptul că procedurile sale nu prevedeau această opțiune. Lipsa de consecvență a avut un impact asupra punctajului global de risc pentru diferitele autorități de audit și, prin urmare, asupra clasamentului acestora atunci când Comisia și-a elaborat planul de audit. Ea a evidențiat, de asemenea, existența unor deficiențe în acest proces.

34 Pentru a evalua cât de robustă era evaluarea riscurilor efectuată de Comisie, Curtea a analizat dacă rezultatele, astfel cum au fost prezentate în rapoartele finale de audit de conformitate din 2017, 2018 și 2019, coroborau evaluarea inițială a riscurilor de către Comisie. Cu alte cuvinte, Curtea a încercat să determine dacă autoritățile de audit au fost evaluate în mod corect ca prezentând un grad ridicat sau un grad scăzut de risc. Curtea a considerat că o autoritate de audit prezenta un grad ridicat de risc atunci când punctajul său de risc depășea punctajul mediu de risc stabilit de Comisie și, în corolar, că prezenta un grad scăzut de risc atunci când acest punctaj de risc era inferior punctajului mediu de risc. Ea a constatat că, în cazul a 11 dintre cele 13 autorități de audit cu grad scăzut de risc, Comisia revizuise RTER. În 2 cazuri, ca urmare a acestei revizuiri, RTER a trecut de la o valoare mai mică de 2 % la una mai mare de 2 %. În celelalte 9 cazuri, această revizuire nu a antrenat modificarea concluziei conform căreia RTER raportată era mai mică de 2 %. Acest lucru arată că 2 dintre autoritățile de audit nu erau, de fapt, cu grad scăzut de risc. În cazul autorităților cu grad ridicat de risc, Comisia a revizuit mai des ratele de eroare la o valoare de peste 2 % (în 20 din 39 de cazuri).

35 În urma propriilor activități pe care le-a desfășurat în scopul declarației de asigurare, Curtea a considerat că RTER ar fi mai mari de 2 % pentru trei dintre cele opt autorități de audit cu grad scăzut de risc care au fost acoperite de testele de fond pe care le-a efectuat. Din punctul de vedere al impactului, figura 6 ilustrează faptul că ajustarea medie a RTER raportate de autoritățile de audit cu grad scăzut de risc este mai mare decât ajustarea necesară pentru autoritățile de audit cu grad ridicat de risc. Aceasta înseamnă că evaluarea de către Comisie a ceea ce constituie o autoritate cu grad scăzut de risc depinde de informațiile disponibile la un moment dat și că ea prezintă o serie de limitări inerente.

36 Curtea a examinat, de asemenea, planul de audit al Comisiei pentru 2019 pentru a determina dacă fuseseră selectate autoritățile de audit clasificate ca prezentând cel mai ridicat grad de risc. Ea a constatat că 8 dintre cele 12 autorități de audit selectate de DG EMPL aveau un punctaj de risc sub media generală de 32 %. Comisia nu a documentat însă care a fost justificarea acestei abateri de la rezultatul evaluării sale a riscurilor. În consecință, Curtea nu a fost în măsură să confirme dacă Comisia a aplicat întotdeauna abordarea sa bazată pe analiza riscurilor selectând autoritățile de audit cu cel mai ridicat grad de risc în vederea efectuării de audituri de conformitate. Tabelul 1 prezintă punctajul de risc și autoritățile de audit selectate pentru fiecare direcție generală.

Deși detectează cheltuieli neconforme cu reglementările în cursul auditurilor sale de conformitate, Comisia procedează adeseori la revizuirea rezultatelor finale ale acestora în cursul fazei de urmărire subsecventă derulate cu statele membre

În cursul auditurilor de conformitate au fost detectate cheltuieli neconforme cu reglementările, dar, în eșantionul Curții, două erori rămăseseră nedetectate

37 Prin auditurile de conformitate pe care le efectuează, Comisia încearcă să obțină o asigurare rezonabilă că activitatea autorităților de audit este fiabilă. În acest scop, Comisia examinează de regulă, în cadrul fiecărui audit de conformitate, 8 până la 10 operațiuni examinate anterior de autoritatea de audit.

38 Curtea a analizat un eșantion de 10 audituri de conformitate efectuate de Comisie, care au implicat în total 73 de operațiuni. În cazul a 28 dintre aceste 73 de operațiuni, Comisia a raportat constatări cu impact financiar în raportul său final de audit de conformitate. Aceasta înseamnă că au fost detectate cheltuieli neeligibile care ar putea afecta RTER. În eșantionul său de 10 operațiuni selectate aleatoriu, Curtea a identificat, în cazul a 2 operațiuni, erori suplimentare pe care Comisia nu le detectase.

39 Într-un caz, Curtea a constatat că cheltuielile de regie au fost rambursate pe baza unei rate forfetare (o opțiune simplificată în materie de costuri). Regulamentele prevăd că opțiunile simplificate în materie de costuri trebuie să fie aprobate și acordate în prealabil, dar, în acest caz, rata forfetară a fost aprobată abia în timpul implementării operațiunii. În plus, nici autoritatea de audit, nici auditorii Comisiei nu au remarcat faptul că respectivele costuri nu fuseseră declarate în conformitate cu metodologia definită în acordul de grant. În această privință, Curtea a observat că, în documentele sale de lucru, Comisia a făcut trimitere la o dispoziție juridică greșită. Curtea concluzionează că respectivele costuri declarate nu erau conforme cu temeiul juridic și, prin urmare, nu erau eligibile. Ca urmare a acestei erori, RTER raportată de Comisie în raportul său final de audit de conformitate a fost subestimată.

40 În al doilea caz, operațiunea privea achiziționarea a două nave destinate organizării de croaziere fluviale cu o durată de mai multe zile. Potrivit autorităților statului membru și Comisiei, activitățile au fost clasificate drept „alte activități de divertisment și recreere” și ajutorul a fost exceptat de la obligația de notificare a ajutoarelor de stat. Dat fiind că beneficiarul a indicat, în cererea de finanțare, că navele urmau să fie exploatate parțial de entități din cadrul aceluiași grup din care făcea parte, este probabil ca ajutorul să sprijine activitățile din sectorul croazierelor. Comisia a clasificat în mod explicit acest sector ca aparținând sectorului transporturilor, care nu este scutit de obligația de notificare a ajutoarelor de stat. Întrucât nici structura grupului, nici contractele de exploatare nu au fost analizate de auditorii statului membru sau de auditorii Comisiei, Curtea concluzionează că este posibil să nu fi fost îndeplinite criteriile de eligibilitate necesare pentru aprobarea operațiunii și că cheltuielile nu ar fi trebuit să fie declarate ca fiind eligibile.

41 Pe lângă problemele identificate mai sus, Curtea a constatat, în cazul unuia dintre cele 10 audituri de conformitate pe care le-a examinat, că DG REGIO și DG EMPL au ajuns la concluzii diferite cu privire la RTER finale (a se vedea caseta 2). În acest caz, autoritatea de audit raportase o rată de eroare comună care acoperea fondurile ambelor direcții generale. Curtea a identificat, de asemenea, o problemă similară în cazul uneia dintre examinările documentare din eșantionul său. Curtea ia act, în acest context, de crearea, în iulie 2021, a Direcției comune de audit în domeniul coeziunii (DAC), care integrează toate activitățile de audit al cheltuielilor din domeniul coeziunii. Misiunea DAC este de a îndeplini funcția de asigurare și de audit pentru ambii directori generali și de a acoperi toate funcțiile de audit care intră sub responsabilitatea acestora. Fuzionarea celor două direcții de audit anterior separate din cadrul DG REGIO și al DG EMPL ar trebui să contribuie la asigurarea consecvenței în activitatea de audit și în evaluările Comisiei.

42 Curtea a examinat modul în care Comisia a documentat activitatea pe care a desfășurat-o pentru cele 73 de operațiuni acoperite de auditurile sale de conformitate. Standardele internaționale de audit prevăd obligativitatea unei documentări adecvate, în special atunci când alți auditori intenționează să se bazeze pe activitatea de audit și pe constatări.

43 Fiecare direcție generală a elaborat liste de verificare specifice pentru examinarea operațiunilor selectate. Curtea a constatat că mai mult de o treime (37 %) din listele de verificare nu fuseseră completate integral, deoarece nu se răspunsese la una sau la mai multe întrebări de audit. Acolo unde s-a furnizat un răspuns, acesta s-a limitat adesea la „da” sau „nu”, fără să fie oferite informații suplimentare care să permită unui examinator independent să evalueze caracterul adecvat al activității subiacente care a condus la acest răspuns. Documentația referitoare la cheltuielile testate de Comisie prezenta, la rândul ei, deficiențe, întrucât, pentru aproape o cincime (18 %) din dosarele de audit examinate, nu erau disponibile informații privind numărul și valoarea elementelor de cheltuieli testate. În figura 7 sunt sintetizate deficiențele identificate de Curte în documentația de audit a Comisiei.

Comisia procedează adeseori la revizuirea rezultatelor finale ale auditurilor sale în cursul fazei de urmărire subsecventă derulate cu statele membre

44 După ce și-a finalizat activitatea, Comisia elaborează un proiect de raport de audit în care sunt incluse constatările auditurilor sale de conformitate. În conformitate cu dispozițiile Regulamentului privind dispozițiile comune (RDC)^[9] și cu standardele internaționale de audit, statele membre au posibilitatea de a formula observații și de a contesta evaluarea inițială a Comisiei. După ce a analizat răspunsurile statului membru, Comisia, în conformitate cu normele sale interne, emite un raport final de audit care ar trebui să includă concluziile sale finale și, dacă este necesar, să indice corecțiile necesare. Comisia are la dispoziție trei luni de la auditul pe care l-a efectuat la fața locului pentru a-și prezenta proiectul de raport și încă trei luni pentru a emite raportul final, după ce a primit un răspuns complet din partea autorităților naționale.

45 După emiterea raportului final de audit, Comisia lansează faza de urmărire subsecventă în cursul căreia verifică dacă autoritățile statelor membre au acceptat și au aplicat corecțiile care rezultă din constatările sale sau dacă ea ar trebui să deschidă o procedură de corecție financiară^[10]. În general, Comisia încurajează autoritățile statelor membre să pună în aplicare corecțiile și, atunci când este necesar, se angajează în discuții suplimentare.

46 În cazul a 2 dintre cele 10 rapoarte de audit de conformitate examinate de Curte, statele membre au acceptat rezultatele auditului și au pus în aplicare corecțiile. În cazul celorlalte 8 rapoarte de audit de conformitate, Curtea a observat că Comisia și statele membre au continuat să facă schimb de informații și de puncte de vedere. În trei cazuri, Comisia și-a revizuit evaluarea efectuată în raportul final: într-un caz, Comisia a renunțat la o constatare; în ceea ce privește celelalte două cazuri, Comisia a reevaluat impactul financiar al erorilor – a se vedea caseta 3 de mai jos. În celelalte cinci cazuri, schimbul de puncte de vedere era încă în curs la momentul auditului Curții (într-unul dintre cazuri trecuseră 24 de luni de la emiterea raportului final de audit), fără să existe încă o decizie finală din partea Comisiei. În consecință, concluziile prezentate în rapoartele finale de audit examinate de Curte nu sunt, în practică, definitive și este posibil să li se aducă modificări suplimentare. Curtea remarcă, în acest context, faptul că Comisia nu confirmă în mod oficial rata de eroare finală.

Comisia nu a pus încă în aplicare corecții financiare nete

47 Examinarea de către Curte a celor 26 de audituri de conformitate efectuate în 2018 (exercițiul cel mai complet care era disponibil la începutul auditului Curții) a evidențiat faptul că punerea în aplicare a corecțiilor este un proces de lungă durată, care se poate întinde pe mai mulți ani, situație care se explică prin dreptul legal de care dispun statele membre de a contesta solicitarea de corecții financiare a Comisiei^[12]. Dintre aceste audituri de conformitate, 19 au necesitat o corecție financiară în conformitate cu rapoartele finale de audit ale Comisiei. În 9 cazuri, autoritățile statelor membre au pus în aplicare integral corecțiile până la 31 decembrie 2020. Acest lucru a permis autorităților statelor membre să înlocuiască aceste cheltuieli neconforme cu reglementările cu alte cheltuieli în perioadele contabile ulterioare. În toate celelalte 10 cazuri, continuau să aibă loc discuții cu statele membre, inclusiv activități suplimentare pe care trebuiau să le desfășoare autoritățile de audit. Unui număr de 2 dintre aceste 10 audituri de conformitate le corespunde o proporție mai mare de 50 % din corecțiile care trebuie efectuate.

48 Până la sfârșitul anului 2020, autoritățile statelor membre corectaseră doar o treime din suma care trebuia corectată. Această rată scăzută de execuție se explică prin durata lungă a procedurii.

49 Cadrul juridic pentru perioada 2014‑2020 prevede că Comisia ar trebui să aplice corecții financiare nete în cazul unor deficiențe semnificative care nu au fost identificate de statul membru^[13], în condițiile stabilite la articolul 145 alineatul (7) din RDC. O corecție financiară netă implică o reducere definitivă a fondurilor alocate statului membru în cauză. Până în noiembrie 2021, Comisia nu a pus încă în aplicare nicio corecție financiară netă.

50 Pentru a determina valoarea unui indicator de regularitate la nivel de politică, fiecare direcție generală (REGIO și EMPL) calculează mai întâi o medie ponderată a RTER pentru programele operaționale aflate în administrarea sa și o publică cu titlu de indicator-cheie de performanță în raportul său anual de activitate. Aceste calcule țin seama atât de rezultatele examinărilor documentare, cât și de rezultatele auditurilor de conformitate.

51 Deși direcțiile generale prezintă indicatorul-cheie de performanță ca fiind cea mai bună estimare a RTER, Curtea a identificat o serie de probleme de ordin metodologic care fac ca indicatorii-cheie de performanță publicați de direcțiile generale să reprezinte doar un nivel minim de eroare estimat. Curtea observă, de asemenea, că indicatorii-cheie de performanță publicați nu sunt definitivi, întrucât se poate proceda în continuare la revizuirea RTER subiacente de la nivelul programelor operaționale ca urmare a activităților de audit în curs sau viitoare. Aceste probleme de ordin metodologic sunt prezentate la punctele următoare.

Limitările de la nivelul metodologiei Comisiei nu permit, în general, să se determine decât o rată minimă de eroare la nivelul programelor operaționale

52 Auditurile de conformitate desfășurate de Comisie se bazează pe un eșantion de programe operaționale deja auditate de autoritatea de audit. În conformitate cu metodologia sa, Comisia examinează, în general, 8 până la 10 operațiuni pentru fiecare dintre auditurile sale de conformitate. De regulă, Comisia selectează aceste operațiuni pe baza raționamentului său profesional, ținând seama de o serie de factori de risc, cum ar fi eventuala prezență a ajutorului de stat, utilizarea achizițiilor publice și tipul de beneficiar. La selectarea operațiunilor, ea ține seama, de asemenea, de dimensiunea operațiunii și de diferitele axe prioritare.

53 Curtea a evaluat modul în care Comisia și-a selectat eșantionul și a constatat că documentația era insuficientă pentru a-i permite să stabilească o corelație între riscurile specifice și operațiunile selectate. Ea observă, de asemenea, că este posibil ca numărul de operațiuni selectate să nu permită întotdeauna Comisiei să acopere toate tipurile de operațiuni din eșantionul autorităților de audit și riscurile aferente, reflectând diversitatea priorităților din cadrul programelor operaționale și a operațiunilor care beneficiază de finanțare în domeniul coeziunii. Acesta este cazul în special atunci când un raport anual de control acoperă mai multe programe operaționale.

54 În ceea ce privește cele 10 audituri de conformitate pe care le-a examinat, Curtea a analizat frecvența erorilor (proporția operațiunilor ce conțin erori care nu au fost detectate de autoritățile de audit) și majorarea în puncte procentuale a RTER (a se vedea tabelul 2).

55 În general, numărul de operațiuni selectate de Comisie în eșantion era conform cu metodologia sa, ceea ce îi permite să acopere parțial operațiunile auditate de autoritatea de audit. În cazul celor 10 audituri de conformitate examinate de Curte, direcțiile generale au acoperit 15 % din operațiunile auditate de autoritățile de audit, care corespund unei proporții de 24 % din cheltuielile acoperite de eșantionul autorităților de audit. Direcțiile generale au detectat erori suplimentare, care nu fuseseră detectate anterior în urma auditurilor desfășurate de autoritățile de audit, în cazul a 38 % din operațiunile pe care le-au auditat, în cadrul cărora detectaseră adesea mai multe tipuri diferite de erori. În cazul erorilor pe care le-a detectat, Comisia a evaluat dacă aceleași tipuri de eroare au survenit în cazul altor operațiuni auditate de autoritățile de audit. În cadrul a 5 dintre cele 10 audituri de conformitate examinate de Curte, unele erori au fost considerate ca fiind recurente și Comisia a stabilit impactul acestor erori. În cadrul a 9 dintre cele 10 audituri de conformitate, Comisia a considerat alte erori ca fiind nerecurente. În aceste cazuri, Comisia nu își extinde eșantionul pentru a reduce riscul să subziste alte tipuri diferite de erori nedetectate anterior.

56 În opinia Curții, frecvența ridicată a erorilor nedetectate care au fost identificate de Comisie în eșantionul său adesea limitat de operațiuni indică probabilitatea prezenței altor tipuri de erori în restul eșantionului autorității de audit care nu a fost examinat de Comisie. Aceasta înseamnă că, în astfel de cazuri, RTER constituie doar o rată minimă la nivelul programului operațional.

57 Caseta 4 ilustrează de ce abordarea Comisiei îi permite să stabilească doar o rată minimă de eroare.

Metodologia Comisiei îi permite să estimeze doar o rată minimă de eroare la nivelul direcției generale

58 Curtea a constatat că examinările documentare nu sunt concepute pentru a detecta alte cheltuieli neeligibile care mai pot exista, ceea ce limitează valoarea adăugată din punctul de vedere al confirmării validității ratelor de eroare raportate. Ele nu pot înlocui auditurile de conformitate (a se vedea punctul 30). În pofida acestui fapt, direcțiile generale se bazează pe examinări documentare ca parte a metodologiei pe care o aplică pentru a stabili o rată de eroare atât la nivel de fond, cât și la nivel de direcție generală (ICP 5). Cu toate acestea, în scopul estimării ratei de eroare agregate (ICP 5), ele nu estimează impactul pe care erorile identificate în cadrul auditurilor de conformitate (examinări documentare) îl au asupra programelor operaționale neauditate.

59 În opinia Curții, nu se justifică să se presupună că programele operaționale neauditate nu sunt afectate de erori suplimentare. Comisia detectează, în eșantionul de operațiuni/programe operaționale auditate de autoritățile de audit, un număr semnificativ de erori neraportate, dar, ca urmare a deficiențelor de ordin metodologic ce îi afectează abordarea, ratele de eroare pe care le raportează la nivel de direcție generală ca indicator-cheie de performanță nu constituie decât o rată minimă de eroare. Așadar, este probabil ca nivelul real de eroare să fie mai ridicat.

60 Pe lângă acest indicator-cheie de performanță, începând din 2018, ambele direcții generale au prezentat, de asemenea, o rată maximă de eroare estimată, menită să țină seama de impactul potențial al activităților de audit în curs asupra informațiilor privind regularitatea prezentate în rapoartele anuale de activitate. Pentru a determina această rată maximă, ambele direcții generale utilizau rate forfetare pentru programele operaționale în cazul cărora rezultatele activităților de audit efectuate nu erau încă cunoscute.

61 Începând din 2019, rapoartele anuale de activitate ale ambelor direcții generale explică, de asemenea, că ratele maxime țin seama de eventualele erori care ar putea exista, în afara eșantionului de operațiuni, în programele operaționale auditate fie de Comisie, fie de Curtea de Conturi Europeană. În Raportul său anual pe 2019, Curtea a considerat că această rată este mai adecvată, deoarece ține seama de impactul potențial al unor activități de audit în curs^[14]. În timp ce DG REGIO a aplicat abordarea descrisă în raportul anual de activitate, DG EMPL nu a luat pe deplin în considerare alte eventuale erori în afara celor detectate. Abordarea Comisiei, așa cum a fost aplicată de DG REGIO, a fost astfel concepută pentru a ține seama de constatarea^[15] Curții potrivit căreia activitatea de audit continuă după ce ratele au fost comunicate în rapoartele anuale de activitate. Ea nu abordează însă alte probleme de ordin metodologic, cum ar fi incapacitatea examinărilor documentare de a identifica cheltuieli neeligibile, gradul limitat de acoperire a programelor operaționale de către auditurile de conformitate ale Comisiei și riscul ca erorile să rămână nedetectate în cadrul examinării de către aceasta a operațiunilor.

Ratele anuale de eroare la nivel de fond sau de direcție generală nu sunt definitive

62 În Raportul său anual pe 2018, Curtea a subliniat că majoritatea dispozițiilor privind închiderea programelor aferente perioadei 2014‑2020 întârzie evaluarea finală a eligibilității costurilor declarate pentru unele operațiuni până la o etapă ulterioară, de regulă până la momentul închiderii programului^[16]. Acesta este cazul unei serii de operațiuni din cadrul a numeroase programe operaționale, în special al operațiunilor care implică investiții efectuate prin instrumente financiare, validarea și închiderea plăților în avans reprezentând ajutoare de stat, evaluarea finală a operațiunilor generatoare de venituri și tratarea operațiunilor nefuncționale. Deși Comisia a exclus plățile în avans pentru instrumentele financiare din indicatorii-cheie de performanță pe care îi raportează în rapoartele anuale de activitate, întârzierea evaluării celorlalte aspecte legate de eligibilitate poate afecta ratele de eroare comunicate pentru anii în cauză. Aceasta coroborează concluzia Curții potrivit căreia ratele prezentate în rapoartele anuale de activitate nu reflectă neapărat evaluarea definitivă a direcțiilor generale. Dacă, ulterior, în acest tip de operațiuni se materializează o eroare, ratele de eroare ale programelor operaționale în cauză vor trebui să fie reevaluate și majorate.

Rezervele sunt afectate de lipsa unor informații complete

63 În rapoartele anuale de activitate ale direcțiilor generale, directorii generali prezintă o declarație de asigurare care indică faptul că procedurile de control instituite furnizează garanțiile necesare cu privire la legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente. Directorii generali pot adăuga o rezervă cu privire la anumite domenii de venituri și cheltuieli cărora, în opinia lor, declarația generală nu se aplică. În domeniul coeziunii, directorii generali formulează rezerve mai degrabă la nivel de program operațional decât la nivel de fond.

64 Instrucțiunile Comisiei prevăd că programele operaționale trebuie incluse în rezerva pentru perioada de programare 2014‑2020 dacă este îndeplinit cel puțin unul dintre următoarele criterii^[17]:

• o rată totală de eroare mai mare de 10 %;
• deficiențe la nivelul unor elemente-cheie ale sistemelor, care ar putea duce la/antrena nereguli la un nivel peste 10 % și în legătură cu care nu au fost încă puse în aplicare măsuri corective adecvate pentru a le remedia;
• o RTER mai mare de 2 %;
• probleme semnificative legate de exhaustivitatea, exactitatea și veridicitatea conturilor.

Atunci când decide dacă să formuleze sau nu o rezervă, Comisia ia în considerare, de asemenea, deficiențele de natură calitativă care au un impact semnificativ asupra reputației sale.

65 Comisia aplică aceste criterii cheltuielilor declarate în cele mai recente pachete de asigurare disponibile. Acestea din urmă fac obiectul activităților efectuate de Comisie pentru acceptarea conturilor în anul în care sunt publicate rapoartele anuale de activitate, dar Comisia își finalizează evaluarea privind regularitatea și confirmă RTER pentru fiecare program operațional în rapoartele anuale de activitate din anii următori.

66 Curtea a examinat ratele confirmate pentru exercițiile contabile 2016/2017 și, respectiv, 2017/2018 în rapoartele anuale de activitate din anii următori (2018 și, respectiv, 2019). Pentru fiecare dintre programele operaționale ale ambelor direcții generale, Curtea a analizat informațiile rezultate din activitățile ulterioare de audit al conformității și de alte tipuri de audit care au fost efectuate după ce rezervele au fost formulate. Rezultatele sunt prezentate în figura 8 și ilustrează limitările inerente ale sistemului.

67 Per ansamblu, analiza Curții demonstrează că directorii generali au declarat, în rapoartele anuale de activitate, că dispuneau de o asigurare rezonabilă cu privire la regularitatea cheltuielilor pe baza unor rate preliminare pentru programele operaționale. Activitățile de audit ulterioare au arătat însă că valorile ajustate pentru rata totală de eroare au depășit 10 % și/sau că RTER a depășit 2 % într-un număr semnificativ de cazuri. Acest lucru ilustrează limitările inerente ale abordării aplicate de Comisie pentru formularea de rezerve cu privire la cheltuielile aferente exercițiului calendaristic. În caseta 5, Curtea oferă un exemplu pentru a ilustra aceste limitări inerente.

Informațiile privind regularitatea în domeniul coeziunii din raportul anual privind gestiunea și performanța moștenesc deficiențele din rapoartele anuale de activitate

Cu sprijinul serviciilor centrale, colegiul comisarilor adoptă raportul anual privind gestiunea și performanța și este responsabil pentru conținutul acestuia

68 La punctele următoare, Curtea se concentrează pe prezentarea cifrelor privind regularitatea în secțiunea 2 din raportul anual privind gestiunea și performanța, care include și domeniul coeziunii. Acest raport reprezintă principala contribuție a Comisiei la procedura anuală de descărcare de gestiune și constă în două părți:

• secțiunea 1 – Performanță și rezultate – oferă o imagine de ansamblu la nivel înalt a rezultatelor obținute^[18], și
• secțiunea 2 – Controlul intern și gestiunea financiară – prezintă gestiunea de către Comisie a bugetului UE, inclusiv un rezumat al informațiilor din rapoartele anuale de activitate, o estimare a nivelului de eroare care afectează cheltuielile UE și riscul la momentul plății estimat de Comisie pentru cheltuielile anuale relevante ale UE, la nivel global și pentru diferitele domenii de politică, inclusiv coeziunea^[19].

69 Informațiile privind controlul intern și gestiunea financiară prezentate în raportul anual privind gestiunea și performanța se bazează pe rapoartele anuale de activitate ale diferitelor direcții generale ale Comisiei. Responsabilitatea pentru informațiile comunicate în raportul anual privind gestiunea și performanța urmează modul în care sunt împărțite responsabilitățile în cadrul mecanismelor de guvernanță ale Comisiei. Directorii generali sunt responsabili pentru fiabilitatea informațiilor furnizate în rapoartele lor anuale de activitate, dar colegiul comisarilor este cel care adoptă raportul anual privind gestiunea și performanța și își asumă deci, în ultimă instanță, responsabilitatea pentru elaborarea raportului și pentru informațiile pe care le prezintă acesta.

70 În figura 9 este prezentat procesul care se finalizează cu elaborarea raportului anual privind gestiunea și performanța bugetului și care reflectă această repartizare a responsabilităților și evidențiază contribuțiile furnizate de directorii generali (în rapoartele anuale de activitate), de serviciile centrale și de Serviciul de Audit Intern.

Raportul anual privind gestiunea și performanța moștenește limitările care afectează informațiile privind regularitatea comunicate în rapoartele anuale de activitate ale DG REGIO și ale DG EMPL

71 Serviciile centrale ale Comisiei, DG Buget și Secretariatul General au responsabilitatea de a elabora raportul anual privind gestiunea și performanța, pe baza rapoartelor anuale de activitate ale diferitelor direcții generale. În acest scop, aceste servicii examinează conținutul rapoartelor anuale de activitate, oferă feedback și organizează reuniuni de evaluare inter pares cu direcțiile generale, dar mandatul de a efectua orice modificări revine în continuare directorilor generali, în conformitate cu statutul acestora de menținere a responsabilității de gestionare curentă pentru direcțiile lor generale.

72 Serviciile centrale informează Consiliul pentru gestiunea corporativă cu privire la orice probleme semnificative pe care le identifică în cursul evaluării inter pares. Pentru anii examinați de Curte, aceste servicii nu au semnalat nicio problemă restantă în ceea ce privește indicatorii-cheie de performanță prezentați în rapoartele anuale de activitate ale DG REGIO și ale DG EMPL. Acest lucru implică efectiv faptul că ratele prezentate în aceste rapoarte anuale de activitate, precum și abordarea care stă la baza calculării lor au fost acceptate de serviciile centrale.

73 Riscul la momentul plății pentru domeniul coeziunii care este prezentat în rapoartele anuale privind gestiunea și performanța examinate de Curte este, prin urmare, afectat de aceleași limitări ca și cifrele subiacente prezentate în rapoartele anuale de activitate ale direcțiilor generale. Din motivele prezentate mai sus (a se vedea punctele 58-62), el constituie doar o rată minimă care nu este definitivă și este probabil să fie subestimată.

74 Curtea a observat, în acest context, că serviciile centrale furnizează instrucțiuni/orientări pentru rapoartele anuale de activitate, care includ cerințe standard pentru calitate și comparabilitate per ansamblul Comisiei, dar entitatea care deține responsabilitatea pentru raportul anual privind gestiunea și performanța nu pune la dispoziția serviciilor centrale instrucțiuni detaliate cu privire la conținutul și la sfera de aplicare a raportului anual privind gestiunea și performanța și la examinarea conexă a rapoartelor anuale de activitate ale altor direcții generale. Emiterea unor astfel de instrucțiuni ar putea ajuta colegiul comisarilor să se asigure că informațiile prezentate în raportul anual privind gestiunea și performanța sunt relevante și fiabile^[20].

Concluzii și recomandări

75 În cadrul acestui audit, Curtea a examinat activitatea desfășurată de Comisie în legătură cu pachetele de asigurare anuale ale statelor membre, activitate care stă la baza validării și a confirmării ratelor anuale de eroare reziduală raportate de autoritățile de audit. Pe lângă raportarea realizată de Comisie în rapoartele sale anuale de activitate și în raportul anual privind gestiunea și performanța, Curtea a analizat și fiabilitatea informațiilor privind regularitatea furnizate de Comisie. Prin intermediul recomandărilor sale, Curtea urmărește să îmbunătățească și mai mult funcționarea actualului sistem de gestiune și de control, fără a adăuga niveluri suplimentare la acesta.

76 Per ansamblu, Curtea a constatat că Comisia desfășoară un volum substanțial de activități în legătură cu acceptarea conturilor anuale ale statelor membre și cu verificarea fiabilității informațiilor privind regularitatea furnizate în rapoartele autorităților statelor membre. Cu toate acestea, observațiile pe care le-a formulat determină Curtea să concluzioneze că Comisia furnizează doar o estimare minimă a nivelului de eroare care nu este definitivă, la nivel de program operațional și de direcție generală, precum și, în consecință, în raportul său anual privind gestiunea și performanța.

77 Curtea a constatat că, pentru perioada 2014‑2020, Comisia, în conformitate cu cadrul de reglementare, a acceptat conturile anuale fără să ia în considerare regularitatea cheltuielilor subiacente (punctul 21). Deși legiuitorul a introdus reținerea la plată în proporție de 10 %, cu intenția de a proteja bugetul UE, Comisia a trebuit să o deblocheze chiar și atunci când autoritățile de audit din statele membre confirmaseră o eroare reziduală care depășea pragul de semnificație de 2 % și verificările privind regularitatea efectuate de Comisie nu fuseseră încă finalizate. Dispozițiile care reglementează acest mecanism s-au modificat pentru perioada de programare 2021‑2027 (punctul 22). Deși nu mai poate accepta conturi cu o rată de eroare reziduală totală confirmată mai mare decât pragul de semnificație de 2 %, Comisia va continua să deblocheze procentul reținut la plată redus la 5 % înainte să își finalizeze verificările privind regularitatea.

Recomandarea 1 – Comisia ar trebui să propună o revizuire legislativă pentru a se asigura că procentul reținut la plată este protejat în mod adecvat înainte de a fi deblocat

În scopul protejării bugetului UE, Curtea recomandă Comisiei să propună o revizuire a cadrului juridic aplicabil perioadei 2021‑2027 pentru a contracara riscul rezidual atunci când se deblochează procentul reținut de 5 %. Comisia ar trebui să poată să îl deblocheze numai atunci când a finalizat activitățile privind regularitatea în legătură cu un program operațional pentru o anumită perioadă contabilă sau cel mai târziu la închiderea programului.

Data-țintă pentru punerea în aplicare a recomandării: următoarea revizuire, cel mai târziu la evaluarea intermediară a cadrului juridic pentru perioada de programare 2021‑2027.

78 Examinările documentare efectuate de Comisie cu privire la toate pachetele de asigurare anuale prezentate de statele membre nu sunt concepute pentru a detecta alte cheltuieli neeligibile care mai pot exista (punctele 23-25). Ajustările ratelor de eroare, în urma examinărilor documentare, se bazează, de regulă, pe probleme care au fost detectate în anii anteriori (punctul 26). Analiza Curții a arătat că cheltuieli neconforme cu reglementările rămâneau nedetectate și necorectate în urma examinărilor documentare (punctele 28-30). Prin urmare, acestea din urmă nu au decât o valoare limitată din punctul de vedere al confirmării regularității operațiunilor subiacente și a validității RTER raportate de autoritățile de audit.

79 Deși, în strategia sa de audit, Comisia prevede o abordare bazată pe analiza riscurilor pentru selectarea autorităților de audit care ar trebui să facă obiectul auditurilor sale de conformitate, Curtea a constatat că clasarea în funcție de risc a autorităților de audit nu se reflecta întotdeauna în această selecție (punctele 33-35). În plus, Curtea a constatat că selecția finală a autorităților de audit, în special în cazul Direcției Generale Ocuparea Forței de Muncă, Afaceri Sociale și Incluziune, nu era pe deplin conformă cu rezultatele evaluării riscurilor realizate de această direcție, iar Comisia nu a documentat care a fost justificarea acestei abateri (punctul 36).

80 Evaluarea de către Curte a activităților de audit desfășurate de Comisie a pus în evidență mai multe deficiențe. Curtea a identificat deficiențe în ceea ce privește documentația de audit, ceea ce i-a îngreunat eforturile de evaluare a caracterului adecvat al activităților pe care le-a desfășurat Comisia (punctele 42 și 43). În cazul a 2 dintre cele 10 operațiuni pe care le-a examinat, Curtea a identificat erori suplimentare care afectau regularitatea cheltuielilor în cauză, erori pe care Comisia nu le detectase. Acest lucru are un impact și asupra ratelor de eroare raportate aferente (punctele 38-40).

81 Curtea a constatat că Comisia emite rapoartele sale de audit de conformitate în termenele prevăzute de legislație (punctul 44). Cu toate acestea, în majoritatea cazurilor examinate de Curte, Comisia a continuat să facă schimb de informații și de puncte de vedere cu statele membre în cursul unei faze de urmărire subsecventă după transmiterea raportului final, fază în care verifică dacă autoritățile statelor membre au acceptat și au aplicat corecțiile necesare. Acest lucru implică faptul că rezultatele și ratele de eroare prezentate în rapoartele finale nu erau întotdeauna definitive (punctele 45 și 46). Curtea remarcă, în acest context, faptul că Comisia nu confirmă în mod oficial rata de eroare finală autorităților statelor membre.

82 Examinarea de către Curte a unui eșantion de corecții a pus în evidență faptul că acestea sunt puse în aplicare în urma unui proces îndelungat, care poate dura mai mulți ani, ceea ce se explică prin dreptul legal de care dispun statele membre de a contesta decizia Comisiei (punctele 47 și 48). Până în noiembrie 2021, Comisia nu a pus încă în aplicare nicio corecție financiară netă (punctul 49).

83 Unele criterii de eligibilitate pot fi verificate numai la momentul închiderii programului. Acest lucru afectează evaluarea anuală efectuată de Comisie și implică faptul că este posibil ca ratele de eroare anuale pentru programele operaționale în cauză să nu fie definitive și să trebuiască să fie reevaluate și majorate. Eventualele cheltuieli neconforme cu reglementările din cadrul acestor programe operaționale rămân nedetectate și necorectate până la închidere în cadrul sistemului de gestiune și de control pentru cheltuielile din domeniul coeziunii, care era menit să asigure acceptarea anuală a conturilor. Recomandarea pe care Curtea a făcut-o cu privire la această chestiune în Raportul său anual pe 2018^[21] rămâne valabilă (punctul 62).

Recomandarea 2 – Comisia ar trebui să își îmbunătățească activitatea de audit, documentația de audit și procesul de examinare

Curtea recomandă Comisiei să ia măsurile necesare pentru a se asigura că:

1. planul său de audit de conformitate reflectă evaluarea riscurilor pe care o realizează. Atunci când se iau în considerare alți factori și aceștia determină modificări, Comisia ar trebui să documenteze în mod clar și să explice motivele care stau la baza modificării respective;
2. activitatea sa de audit este documentată în măsură suficientă;
3. procesul său de examinare este consolidat pentru a se facilita detectarea și corectarea eventualelor deficiențe care pot apărea în activitatea sa;
4. statele membre primesc o confirmare oficială separată a RTER finale pentru programul operațional în cauză și pentru fiecare exercițiu contabil.

Data-țintă pentru punerea în aplicare a recomandării: exercițiul contabil 2020/2021.

84 În cadrul auditurilor sale de conformitate, Comisia, bazându-se pe raționamentul său profesional, selectează și examinează, de obicei, 8 până la 10 operațiuni din eșantionul de operațiuni selectate pentru audit de către autoritatea de audit (punctul 52). Această examinare constituie un element important pentru evaluarea de către Comisie a activității autorității de audit și a rezultatelor aferente. Deși Comisia a identificat, în cadrul auditurilor de conformitate pe care le-a examinat Curtea, o serie de erori care nu fuseseră detectate, gradul limitat de acoperire de către Comisie a testelor pe operațiuni efectuate de autoritățile de audit, precum și rezultatele propriilor activități ale Curții implică faptul că este probabil ca multe alte erori să rămână nedetectate și necorectate (punctele 53-55). În consecință, metodologia Comisiei îi permite, în general, să determine doar o rată minimă de eroare la nivelul programelor operaționale (punctele 56 și 57).

85 Pentru a determina valoarea unui indicator de regularitate la nivel de politică, fiecare direcție generală (DG Politică Regională și Urbană și DG Ocuparea Forței de Muncă, Afaceri Sociale și Incluziune) calculează mai întâi o medie ponderată a RTER pentru programele operaționale aflate în administrarea sa și o publică cu titlu de indicator-cheie de performanță în raportul său anual de activitate. Aceste calcule țin seama atât de rezultatele examinărilor documentare, cât și de rezultatele auditurilor de conformitate. Ambele direcții generale prezintă, de asemenea, o rată maximă de eroare estimată, menită să țină seama de impactul potențial al activităților de audit în curs asupra informațiilor privind regularitatea prezentate în rapoartele anuale de activitate. Deși direcțiile generale prezintă indicatorii-cheie de performanță ca fiind cea mai bună estimare a nivelului de eroare, propriile activități au determinat Curtea să considere că indicatorii-cheie de performanță publicați de direcțiile generale corespund unui nivel minim. Motivele sunt legate de gradul limitat de acoperire de către Comisie atât a programelor operaționale, cât și a operațiunilor prin intermediul auditurilor sale de conformitate, de limitările inerente ale examinărilor sale documentare și de problemele legate de activitatea sa de audit (punctele 58 și 59). În opinia Curții, indicatorii-cheie de performanță publicați nu sunt definitivi, întrucât se poate proceda în continuare la revizuirea RTER subiacente de la nivelul programelor operaționale ca urmare a activităților de audit în curs sau viitoare (punctele 46 și 62).

86 Rezervele formulate de direcțiile generale cu privire la programe individuale reprezintă un alt element-cheie legat de regularitatea cheltuielilor din domeniul coeziunii. Direcția Generală Politică Regională și Urbană și Direcția Generală Ocuparea Forței de Muncă, Afaceri Sociale și Incluziune formulează rezerve pe baza cheltuielilor, care nu au făcut încă obiectul verificărilor Comisiei cu privire la regularitate (punctul 65). Din cauza limitărilor de ordin temporal inerente procesului de control, majoritatea programelor operaționale pentru care activitatea de audit a Comisiei a determinat estimarea unui nivel semnificativ de eroare nu au fost acoperite de o rezervă în raportul anual de activitate anterior (punctele 66 și 67).

Recomandarea 3 – Comisia ar trebui să consolideze elementele principale ale informațiilor privind regularitatea furnizate în rapoartele anuale de activitate

Nivelul de eroare estimat și rezervele constituie informații-cheie privind regularitatea, pe care Comisia ar trebui să le consolideze. Curtea recomandă Comisiei:

1. să remedieze problemele de ordin metodologic pe care Curtea le-a identificat în cadrul acestui audit și care conduc la determinarea unui indicator-cheie de performanță (rată de eroare) minim. Noua abordare ar trebui să permită ca, la estimarea ratei de eroare agregate, indicatorul-cheie de performanță să țină seama, pentru cheltuielile neauditate, de frecvența ridicată a erorilor cu impact financiar detectate în cursul auditurilor de conformitate.
2. să faciliteze înțelegerea de către cititori a unei chestiuni tehnice și complexe și să explice într-un mod mai clar și mai vizibil în rapoartele anuale de activitate faptul că rezervele se bazează pe rate de eroare care nu sunt confirmate, precum și riscul aferent.

Data-țintă pentru punerea în aplicare a recomandării: exercițiul contabil 2020/2021.

87 Raportul anual privind gestiunea și performanța este un document esențial privind răspunderea de gestiune care sintetizează informațiile privind controlul intern și gestiunea financiară ale Comisiei. Colegiul comisarilor este responsabil, în ultimă instanță, de informațiile prezentate în acest document, dar serviciile centrale sprijină colegiul în elaborarea acestuia. Deși serviciile centrale joacă un rol principal în elaborarea raportului, Curtea a observat că nu există instrucțiuni detaliate privind sfera, conținutul și structura acestuia și privind evaluările inter pares conexe referitoare la rapoartele anuale de activitate (punctul 74).

88 Informațiile privind regularitatea raportate cu privire la domeniul coeziunii constau doar într-o simplă agregare a cifrelor furnizate în rapoartele anuale de activitate ale DG Politică Regională și Urbană și ale DG Ocuparea Forței de Muncă, Afaceri Sociale și Incluziune, ceea ce înseamnă că toate problemele identificate de Curte cu privire la aceste cifre se aplică și în cazul raportului anual privind gestiunea și performanța. În consecință, rata de eroare raportată nu poate constitui decât o rată minimă, care probabil subestimează nivelul real de eroare din domeniul coeziunii (punctul 73).

Recomandarea 4 – Serviciile centrale ar trebui să primească instrucțiuni pentru elaborarea raportului anual privind gestiunea și performanța de la entitatea care își asumă responsabilitatea pentru acesta, și anume de la colegiul comisarilor

Raportul anual privind gestiunea și performanța este un document esențial al Comisiei privind răspunderea de gestiune care contribuie la procedura de descărcare de gestiune. Pentru a se asigura că entitatea care își asumă responsabilitatea pentru acest raport, și anume colegiul comisarilor, furnizează informații relevante și fiabile în raport și pentru a reflecta mai bine responsabilitățile diferiților actori implicați în elaborarea și adoptarea acestuia, Curtea recomandă ca entitatea care are responsabilitatea finală pentru raport să pună la dispoziția serviciilor centrale instrucțiuni care să explice conținutul și structura raportului anual privind gestiunea și performanța și să stabilească sfera examinării de către serviciile centrale a rapoartelor anuale de activitate care stau la baza acestui raport.

Data-țintă pentru punerea în aplicare a recomandării: descărcarea de gestiune pentru exercițiul 2021.

Prezentul raport a fost adoptat de Camera V, condusă de domnul Tony Murphy, membru al Curții de Conturi, la Luxemburg, în data de 3 noiembrie 2021.

Acronime

AA: autoritate de audit

BUDG: Buget

CFM: cadru financiar multianual

DAC: Direcția comună de audit în domeniul coeziunii

DG: direcție generală din cadrul Comisiei

EMPL: Ocuparea Forței de Muncă, Afaceri Sociale și Incluziune

FEDR: Fondul european de dezvoltare regională

Fondurile ESI: fondurile structurale și de investiții europene

FSE: Fondul social european

IAS: Serviciul de Audit Intern (Internal Audit Service) al Comisiei

RAA: raport anual de activitate

REGIO: Politică Regională și Urbană

RTER: rată totală de eroare reziduală

SG: Secretariatul General al Comisiei

Glosar

Audit de conformitate: audit prin care se verifică dacă o activitate se desfășoară cu respectarea normelor și a reglementărilor aplicabile și în conformitate cu condițiile prevăzute de eventuale contracte sau acorduri.

Autoritate de audit: entitate națională independentă responsabilă de auditul sistemelor și al operațiunilor din cadrul unui program de cheltuieli al UE.

Autoritate de certificare: organism desemnat de un stat membru în vederea certificării exactității și a conformității declarațiilor de cheltuieli și a cererilor de plată.

Autoritate de management: autoritate (publică sau privată) națională, regională sau locală desemnată de un stat membru să gestioneze un program finanțat de UE.

Descărcare de gestiune: decizie anuală luată de Parlamentul European prin care acesta acordă Comisiei aprobarea finală a modului în care a fost executat bugetul.

Eroare aleatorie: erorile care nu sunt considerate sistemice, cunoscute sau aberante sunt clasificate drept erori aleatorii. Acest concept presupune probabilitatea ca erori aleatorii detectate în eșantionul auditat să fie prezente și în populația neauditată.

Eroare cuantificabilă: în cadrul raportării rezultatelor testelor efectuate pe operațiuni, este vorba de o clasificare utilizată de Curtea de Conturi Europeană pentru cazurile în care cuantumul afectat de eroare în cadrul unei operațiuni poate fi măsurat.

Eroare sistemică: erorile sistemice sunt erori detectate în eșantionul auditat, care au un impact asupra populației neauditate și apar în circumstanțe bine definite și similare. În general, astfel de erori au o trăsătură comună, de exemplu tipul de operațiune, locul sau perioada în care se produc. Ele sunt asociate, în general, cu proceduri de control ineficace în cadrul sistemelor de gestiune și de control sau al unei părți a acestora.

Eroare: rezultatul unui calcul incorect sau al unei nereguli cauzate de neconformitatea cu cerințele legale și contractuale.

Examinare documentară: examinare pe bază de documente a informațiilor furnizate în pachetele de asigurare.

Fondurile structurale și de investiții europene (fondurile ESI): cele cinci fonduri principale ale UE care, împreună, sprijină dezvoltarea economică pe tot teritoriul UE: Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime.

Gestiune partajată: metodă de execuție a bugetului UE în cadrul căreia, spre deosebire de gestiunea directă, Comisia deleagă sarcini de execuție statelor membre, păstrând însă responsabilitatea finală.

Închidere: decontul financiar al unui program sau al unui fond al UE, prin plata soldului datorat unui stat membru sau unei alte țări beneficiare sau prin recuperarea de fonduri de la un stat membru ori de la o altă țară beneficiară.

Neregulă: încălcare a normelor UE (sau a normelor naționale relevante) ori a obligațiilor contractuale.

Nivel de eroare estimat: estimare statistică a nivelului de eroare care afectează o populație, obținută în urma testării unui eșantion reprezentativ de operațiuni.

Pachet de asigurare: „pachetul de asigurare” care trebuie prezentat de autoritățile statelor membre până la data de 15.2 (sau 1.3 în cazuri excepționale convenite de Comisie) a fiecărui an cuprinde: conturile întocmite de autoritatea de certificare, declarația de gestiune și rezumatul anual al rapoartelor finale de audit și al controalelor efectuate (aceste două documente fiind elaborate de autoritatea de management), opinia anuală de audit și raportul de control emise de autoritatea de audit.

Politica de coeziune: politica UE prin care se urmărește reducerea decalajelor economice și sociale dintre regiuni și dintre statele membre, prin promovarea creării de locuri de muncă, a competitivității întreprinderilor, a creșterii economice, a dezvoltării durabile și a cooperării transfrontaliere și interregionale.

Procedură contradictorie: procedură în cadrul căreia Comisia discută rezultatele controalelor sale împreună cu organismul sau departamentul verificat, pentru a se asigura că acestea sunt bine fondate.

Program operațional: un program operațional stabilește prioritățile și obiectivele specifice ale unui stat membru și descrie modul în care vor fi utilizate fondurile (atât din partea UE, cât și cofinanțarea națională publică și privată) în cursul unei perioade date (în general de șapte ani) pentru finanțarea de operațiuni. Programele operaționale pot fi finanțate prin FEDR, prin Fondul de coeziune și/sau prin FSE.

Raport anual de activitate (RAA): raport întocmit de fiecare direcție generală a Comisiei și de fiecare instituție și organism al UE, în care se prezintă performanța respectivei entități sub aspectul îndeplinirii obiectivelor sale, precum și modul în care aceasta și-a utilizat resursele umane și financiare.

Raport anual de control: document elaborat de autoritatea de audit dintr-un stat membru și prezentat Comisiei ca parte a pachetului anual de asigurare al țării respective.

Raport anual privind gestiunea și performanța: raport pe care Comisia îl elaborează în fiecare an cu privire la modul în care a gestionat bugetul UE și la rezultatele pe care le-a obținut, sintetizând informațiile din rapoartele anuale de activitate ale direcțiilor sale generale și ale agențiilor executive.

Rată de eroare reprezentativă: estimare statistică a nivelului de eroare care afectează o populație, obținută pe baza testării unui eșantion reprezentativ de operațiuni extrase din populația respectivă.

Rată totală de eroare reziduală (RTER): proporția dintr-o populație considerată a nu fi conformă cu reglementările aplicabile, după luarea în considerare a efectului tuturor procedurilor de control și al tuturor recuperărilor și corecțiilor efectuate.

Rată totală de eroare: rata totală de eroare corespunde sumei următoarelor erori: erorile aleatorii proiectate (inclusiv erorile constatate în straturile exhaustive), erorile sistemice delimitate și erorile aberante necorectate.

Regulamentul privind dispozițiile comune (RDC): regulamentul care stabilește normele aplicabile tuturor celor cinci fonduri structurale și de investiții europene.

Regularitate: măsura în care o operațiune sau o activitate este conformă cu normele și reglementările aplicabile și cu orice eventuale obligații contractuale.

Rezervă: deficiență semnalată de un director general în declarația de asigurare pe care o prezintă în raportul anual de activitate.

Riscul la momentul plății: riscul global „la momentul plății” estimat reprezintă cea mai bună și mai prudentă estimare a Comisiei, în termeni valorici, cu privire la cheltuielile ordonanțate în cursul exercițiului care nu sunt conforme cu dispozițiile normative și contractuale aplicabile la momentul efectuării plății.

Standarde de audit acceptate la nivel internațional: un ansamblu de standarde profesionale care stabilesc responsabilitățile auditorilor și sunt publicate de diferite organisme de standardizare.

Răspunsurile Comisiei

https://www.eca.europa.eu/ro/Pages/DocItem.aspx?did=60065

Calendar

https://www.eca.europa.eu/ro/Pages/DocItem.aspx?did=60065

Echipa de audit

Rapoartele speciale ale Curții de Conturi Europene prezintă rezultatele auditurilor sale cu privire la politicile și programele UE sau la diverse aspecte legate de gestiune aferente unor domenii bugetare specifice. Curtea de Conturi Europeană selectează și concepe aceste sarcini de audit astfel încât impactul lor să fie maxim, luând în considerare riscurile la adresa performanței sau a conformității, nivelul de venituri sau de cheltuieli implicat, evoluțiile viitoare și interesul politic și public.

Acest audit al performanței a fost efectuat de Camera de audit V – Finanțarea și administrarea Uniunii, condusă de domnul Tony Murphy, membru al Curții de Conturi Europene. Auditul a fost condus de domnul Tony Murphy, membru al Curții de Conturi Europene, beneficiind de sprijinul următorilor: Wolfgang Stolz, șef de cabinet, și Brian Murphy, atașat în cadrul cabinetului; Juan Ignacio Gonzalez Bastero, manager principal; Susanna Rafalzik, coordonatoare; Anna Despotopoulou, coordonatoare adjunctă; Johan Adriaan Lok, Jiří Beneš, Marcel Bode, Peter Borsos, Maria Pia Brizzi, Kevin Deceuninck, Przemyslaw Dowgialo, Sandra Dreimane, Andrea Ferraris, Laure Gatter, Jorge Guevara Lopez, Martina Jurjevic, Agnieszka Kondzielska, Nikolaos Kylonis, Borja Martin Simon, Dana Christina Mohamed, Rene Reiterer, Orsolya Szarka, Peggy Vercauteren și Dilyanka Zhelezarova, auditori. James Verity a furnizat asistență lingvistică.

 

Rândul din spate, de la stânga la dreapta: Brian Murphy, Wolfgang Stolz, Johan Adriaan Lok, Juan Ignacio González Bastero, Nikolaos Kylonis

Rândul din față, de la stânga la dreapta: Niamh Mahon, Susanna Rafalzik, Tony Murphy, Anna Despotopoulou, Peter Borsos

Note

^[1] Punctul 1.21 din Raportul anual pe 2020.

^[2] Punctul 5.17 din Raportul anual pe 2020.

^[3] A se vedea articolul 130 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013, care limitează rambursarea plăților intermediare la 90 %.

^[4] Punctul 5.40 din Raportul anual pe 2020.

^[5] Punctul 122 din Avizul nr. 6/2018 referitor la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a unor dispoziții comune.

^[6] Punctele 6.67-6.72 din Raportul anual pe 2017.

^[7] Punctele 6.73-6.75 din Raportul anual pe 2018.

^[8] Punctul 5.39 din Raportul anual pe 2019.

^[9] Articolul 75 alineatul (2a) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013.

^[10] Articolul 85 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013.

^[11] Erorile sistemice sunt erori detectate în eșantionul auditat, care au un impact asupra populației neauditate și apar în circumstanțe bine definite și similare (orientarea EGESIF_15-0002-04, p. 41).

^[12] Articolul 145 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013.

^[13] Articolul 145 alineatul (7) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013.

^[14] Punctul 5.56 din Raportul anual pe 2019.

^[15] Punctul 6.63 din Raportul anual pe 2018.

^[16] Punctele 6.68-6.71 și recomandarea 6.3 din Raportul anual pe 2018.

^[17] Astfel cum sunt prevăzute în anexa IV la rapoartele anuale de activitate pe 2019.

^[18] Această parte din raportul anual privind gestiunea și performanța constituie raportul Comisiei care este prevăzut la articolul 318 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.

^[19] Articolul 247 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul financiar: raportul anual privind gestiunea și performanța, care oferă un rezumat clar și concis al realizărilor în materie de control intern și gestiune financiară menționate în rapoartele anuale de activitate ale fiecărui ordonator de credite delegat și incluzând informații cu privire la principalele mecanisme de guvernanță ale Comisiei, precum și:

(i) o estimare a nivelului de eroare în cheltuielile Uniunii, bazată pe o metodologie consecventă și o estimare a corecțiilor viitoare;

(ii) informații privind măsurile preventive și corective pentru buget, care prezintă impactul financiar al măsurilor luate pentru a proteja bugetul de cheltuielile care constituie încălcări ale legislației;

(iii) informații privind punerea în aplicare a strategiei antifraudă a Comisiei;

^[20] Punctul 1.36 din Raportul anual pe 2020.

^[21] Recomandarea 6.3 – Mecanisme de închidere pentru perioada 2014‑2020 din Raportul anual pe 2018.

Contact

CURTEA DE CONTURI EUROPEANĂ
12, rue Alcide De Gasperi
1615 Luxemburg
LUXEMBURG

Tel. +352 4398-1
Întrebări: eca.europa.eu/ro/Pages/ContactForm.aspx
Website: eca.europa.eu
Twitter: @EUAuditors

Numeroase alte informații despre Uniunea Europeană sunt disponibile pe internet pe serverul Europa (https://europa.eu).

Luxemburg: Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, 2021

PDF	ISBN 978-92-847-7093-9	ISSN 1977-5806	doi:10.2865/673379	QJ-AB-21-026-RO-N
HTML	ISBN 978-92-847-7113-4	ISSN 1977-5806	doi:10.2865/683875	QJ-AB-21-026-RO-Q

DREPTURI DE AUTOR

© Uniunea Europeană, 2021.

Politica Curții de Conturi Europene referitoare la reutilizare este pusă în aplicare prin Decizia nr. 6-2019 a Curții de Conturi Europene privind politica în materie de date deschise și reutilizarea documentelor.

Cu excepția cazului în care se precizează altceva (de exemplu, într-o mențiune separată indicând drepturile de autor), conținutul elaborat de Curtea de Conturi Europeană pentru care UE deține drepturile de autor face obiectul licenței Creative Commons Attribution 4.0 International (CC BY 4.0). Aceasta înseamnă că reutilizarea este autorizată, sub rezerva menționării adecvate a autorilor și a indicării eventualelor modificări. Reutilizatorul nu poate altera sensul sau mesajul inițial al documentelor. Curtea de Conturi Europeană nu răspunde pentru eventualele consecințe ale reutilizării.

Este necesar să obțineți drepturi suplimentare în cazul în care un anumit conținut prezintă persoane fizice ce pot fi identificate, de exemplu în cazul fotografiilor în care apar membri ai personalului Curții de Conturi Europene, sau în cazul în care conținutul include lucrări ale unor terți. Dacă se obține o astfel de autorizație, ea anulează autorizația de natură generală menționată mai sus și va indica în mod clar eventualele restricții de utilizare.

Pentru a utiliza sau a reproduce un conținut pentru care UE nu deține drepturile de autor, poate fi necesar să obțineți o autorizație în acest sens direct de la titularii drepturilor de autor.

Programele informatice sau documentele care fac obiectul unor drepturi de proprietate industrială, cum ar fi brevetele, mărcile comerciale, desenele și modelele înregistrate, logourile și denumirile înregistrate, sunt excluse din politica Curții de Conturi Europene referitoare la reutilizare și nu se acordă nicio licență pentru acestea.

Familia site-urilor instituționale ale Uniunii Europene care sunt incluse în domeniul europa.eu oferă linkuri către site-uri terțe. Deoarece Curtea de Conturi Europeană nu are control asupra acestor site-uri, sunteți încurajați să verificați politica aplicată de ele în ceea ce privește respectarea vieții private și drepturile de autor.

Utilizarea logoului Curții de Conturi Europene

Logoul Curții de Conturi Europene nu poate fi utilizat fără acordul prealabil al Curții de Conturi Europene.

Contactați UE

În persoană
În întreaga Uniune Europeană există sute de centre de informare Europe Direct. Puteți găsi adresa centrului cel mai apropiat de dumneavoastră la: https://europa.eu/european-union/contact_ro

La telefon sau prin e-mail
Europe Direct este un serviciu care vă oferă răspunsuri la întrebările privind Uniunea Europeană. Puteți accesa acest serviciu:

• apelând numărul gratuit 00 800 6 7 8 9 10 11 (unii operatori pot taxa aceste apeluri);
• apelând numărul standard: +32 22999696; sau
• prin e-mail, la: https://europa.eu/european-union/contact_ro

Găsiți informații despre UE

Online
Informații despre Uniunea Europeană în toate limbile oficiale ale UE sunt disponibile pe site-ul Europa, la: https://europa.eu/european-union/index_ro

Publicații ale UE
Puteți descărca sau comanda publicații ale UE gratuite și contra cost la adresa: https://op.europa.eu/ro/publications. Mai multe exemplare ale publicațiilor gratuite pot fi obținute contactând Europe Direct sau centrul dumneavoastră local de informare (a se vedea https://europa.eu/european-union/contact_ro).

Dreptul UE și documente conexe
Pentru accesul la informații juridice din UE, inclusiv la ansamblul legislației UE începând din 1951 în toate versiunile lingvistice oficiale, accesați site-ul EUR-Lex, la: https://eur-lex.europa.eu

Datele deschise ale UE
Portalul de date deschise al UE (https://data.europa.eu/euodp/ro) oferă acces la seturi de date din UE. Datele pot fi descărcate și reutilizate gratuit, atât în scopuri comerciale, cât și necomerciale.