Conflictul de interese în cadrul cheltuielilor UE din domeniul coeziunii și al agriculturii Cadrul necesar există, însă măsurile legate de transparență și de detectare sunt afectate de o serie de lacune

Sinteză

I Conflictul de interese este o neregulă care afectează bugetul UE și care poate fi legată de activități frauduloase. Acesta este definit în Regulamentul financiar al UE și în directivele UE privind achizițiile publice.

II În urma revizuirii articolului 61 din Regulamentul financiar în 2018, obligațiile vizând evitarea conflictelor de interese au fost extinse pentru a acoperi și persoanele implicate în managementul fondurilor UE în statele membre în domeniul gestiunii partajate. Un conflict de interese există în cazul în care exercitarea imparțială și obiectivă a funcțiilor unei persoane implicate în execuția fondurilor de la bugetul UE este compromisă din motive care implică familia, viața afectivă, afinitățile politice sau naționale, interesul economic sau orice alt interes personal direct sau indirect.

III Scopul auditului a fost de a verifica, având în vedere legislația revizuită, cazurile recente și interesele principalelor părți interesate și ale publicului, dacă Comisia și statele membre au abordat în mod adecvat conflictele de interese în cadrul politicii agricole comune și al politicii de coeziune. Auditul a urmărit să evidențieze posibilele deficiențe în gestionarea conflictelor de interese la nivelul Comisiei și al statelor membre și să recomande îmbunătățiri.

IV Curtea a evaluat cadrul și procedurile existente pentru prevenirea conflictelor de interese, precum și măsurile de detectare, soluționare și raportare a unor astfel de cazuri.

V S-a constatat că atât Comisia, cât și statele membre depuseseră eforturi pentru a aborda conflictele de interese, dar că existau în continuare lacune, în special în ceea ce privește promovarea transparenței și, în statele membre, în ceea ce privește detectarea situațiilor de risc, precum și legat de raportarea exhaustivă a cazurilor de conflict de interese, care ar permite Comisiei și autorităților statelor membre să aibă o imagine de ansamblu clară.

VI Curtea recomandă măsuri care să ajute Comisia să își amelioreze capacitatea de a preveni și a detecta conflictele de interese și care să promoveze transparența.

Introducere

Conflictele de interese și bugetul UE

01 Conflictul de interese este o neregulă care afectează bugetul UE și care poate fi legată de activități frauduloase. Curtea de Justiție a Uniunii Europene a statuat că „un conflict de interese constituie, în sine și în mod obiectiv, o neregulă gravă, fără a fi necesar să se țină seama, pentru calificarea sa, de intențiile persoanelor interesate și de buna sau de reaua lor credință”¹. Conflictul de interese este definit în Regulamentul financiar al UE² și în directivele UE privind achizițiile publice³.

02 În urma revizuirii articolului 61 din Regulamentul financiar în 2018, obligațiile vizând evitarea conflictelor de interese au fost extinse pentru a acoperi și persoanele implicate în managementul fondurilor UE în statele membre. Articolul se aplică inclusiv persoanelor implicate în luarea deciziilor privind actele pregătitoare pentru programele de cheltuieli ale UE, cum ar fi membri ai executivului. Conform articolului 61 alineatul (3), un conflict de interese există în cazul în care exercitarea imparțială și obiectivă a funcțiilor unei persoane implicate în execuția fondurilor de la bugetul UE este compromisă din motive care implică familia, viața afectivă, afinitățile politice sau naționale, interesul economic sau orice alt interes personal direct sau indirect.

03 Atunci când se identifică un conflict de interese perceput ca atare sau efectiv, autoritatea relevantă trebuie să se asigure că persoana în cauză încetează toate activitățile în legătură cu respectiva chestiune. Articolul 36 alineatul (3) din Regulamentul financiar prevede că un control intern eficace în execuția bugetului UE se bazează pe cele mai bune practici internaționale și include evitarea conflictelor de interese.

04 În scopul prezentului raport, Curtea definește „interesul” ca fiind un angajament, o obligație, o sarcină sau un scop asociate unui anumit rol sau practică socială și economică. Un astfel de interes poate avea intenția de a favoriza sau a defavoriza anumite persoane sau grupuri. Un interes poate fi direct sau indirect și financiar sau nefinanciar (a se vedea figura 1).

05 OCDE⁴ face distincția între diferite tipuri de conflict de interese: efectiv, potențial și perceput. Diferența dintre aceste tipuri, nedefinită în dreptul UE, este prezentată în figura 2, fiind ilustrată în contextul finanțării din partea UE.

06 În plus, normele și reglementările naționale abordează și ele conflictele de interese privind beneficiarii privați ai proiectelor finanțate de UE (de exemplu, conflictele de interese între beneficiari și furnizorii lor), care nu sunt acoperite de Regulamentul financiar. Aceste norme și reglementări au, de regulă, scopul de a evita „umflarea” prețurilor, furnizarea de elemente justificative false în sprijinul cheltuielilor sau eludarea normelor legate de eligibilitate⁵. Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) a identificat astfel de cazuri în ultimii ani⁶.

Conflictul de interese și gestiunea partajată

07 Circa jumătate din cheltuielile UE fac obiectul gestiunii partajate între Comisie și statele membre (a se vedea figura 3). Sunt incluse aici cele două fonduri agricole – Fondul european de garantare agricolă (FEGA) și Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) –, precum și cele trei fonduri principale din domeniul coeziunii: Fondul european de dezvoltare regională (FEDR), Fondul social european (FSE) și Fondul de coeziune.

08 În cadrul gestiunii partajate, Comisiei îi revine responsabilitatea generală pentru execuția bugetului. Comisia obține o asigurare pe baza sistemelor de control intern și de raportare instituite, pune la dispoziție orientări și sprijin pentru organismele de execuție și de audit din statele membre, efectuează audituri și poate aplica corecții financiare acolo unde statele membre nu au reușit să asigure protecția bugetului UE. Statele membre trebuie să ia măsuri eficace și proporționale pentru a preveni, a detecta și a corecta neregulile (precum conflictele de interese) din cadrul gestiunii partajate, inclusiv pe cele care implică fraudă, și pentru a recupera sumele plătite în mod necuvenit.

09 În cadrul coeziunii, autoritățile de management sunt responsabile pentru: evaluarea cererilor de grant, selectarea proiectelor care să fie finanțate, efectuarea verificărilor administrative și a celor de la fața locului, ordonanțarea plăților, colectarea datelor privind fiecare operațiune și stabilirea de măsuri de combatere a fraudei. Autoritățile de management pot încredința o parte dintre sarcinile lor unor organisme intermediare sau delegate, care pot fi ministere sau alte organisme publice ori private. Autorități de audit independente verifică dacă sistemele de gestiune și de control intern ale unui program operațional funcționează în mod eficace.

10 În domeniul agriculturii (a se vedea figura 4), autoritățile de management gestionează programele de dezvoltare rurală finanțate prin FEADR. Gestiunea și controlul cheltuielilor din FEGA și FEADR țin de responsabilitatea agențiilor de plăți. Acestea pot delega altor autorități publice sau private funcții precum gestionarea cererilor de ajutor sau efectuarea controalelor la fața locului la destinatarii finali. Sarcina exprimării unei opinii privind exhaustivitatea, exactitatea și veridicitatea conturilor anuale ale unei agenții de plăți, privind buna funcționare a sistemului de control intern al acesteia și privind legalitatea și regularitatea cheltuielilor a căror rambursare a fost solicitată Comisiei revine organismelor de certificare.

Riscurile conexe conflictului de interese și protecția statului de drept

11 Într-un raport al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE)⁷ se arată cum conflictele de interese din gestiunea partajată pot prezenta un risc semnificativ de-a lungul întregului ciclu de gestionare a unui proiect. În cursul etapelor de depunere a cererii și de selecție a proiectelor, coluziunea între funcționari publici, solicitanți și părți terțe poate duce la finanțarea de proiecte în mod neechitabil. Autorii pot mitui funcționari publici și falsifica documente. În cursul etapelor de închidere și de evaluare a proiectelor, conflictele de interese pot compromite obiectivitatea rapoartelor de evaluare.

12 În ianuarie 2022, Transparency International a publicat cea mai recentă versiune a indicelui său de percepție a corupției (IPC). Acesta acoperă darea sau luarea de mită, dar și alte forme de deturnare de fonduri publice. Indicele evaluează mecanismele de prevenție, cum ar fi capacitatea administrației publice de a asigura aplicarea mecanismelor de integritate sau existența unor legi adecvate cu privire la prezentarea de informații financiare, la prevenirea conflictelor de interese și la accesul la informații. În ansamblu, corupția în UE este, în medie, percepută ca fiind mai mică decât în alte regiuni. Danemarca, Suedia și Finlanda se numără printre țările cu cele mai bune rezultate pentru acest indice. România, Ungaria și Bulgaria sunt țările UE situate la capătul opus al clasamentului (a se vedea figura 5).

13 În decembrie 2020, Parlamentul European și Consiliul au adoptat Regulamentul (UE, Euratom) 2020/2092 privind un regim general de condiționalitate pentru protecția bugetului Uniunii. Regulamentul identifică situațiile care pot constitui încălcări ale principiilor statului de drept. Conform articolului 3 din acest regulament, „nerespectarea obligației de a garanta absența conflictelor de interese” se numără printre astfel de situații. Acolo unde astfel de încălcări au un impact, într-o manieră îndeajuns de directă, asupra bunei gestiuni financiare a bugetului UE sau unde există un risc grav ca încălcările să producă un astfel de impact, Comisia trebuie să propună măsuri corespunzătoare. Orientările Comisiei referitoare la modalitățile de aplicare a dispozițiilor au fost publicate în martie 2022⁸. La 27 aprilie 2022, Comisia a trimis o scrisoare de notificare Ungariei, lansând oficial procedura prevăzută în Regulamentul (UE, Euratom) 2020/2092 pentru protecția bugetului Uniunii. La 18 septembrie 2022, Comisia a propus Consiliului măsuri de protecție a bugetului UE și a intereselor financiare ale Uniunii împotriva încălcărilor principiilor statului de drept în Ungaria⁹.

Sfera și abordarea auditului

14 Curtea a urmărit să verifice dacă conflictele de interese în politica agricolă comună și în politica de coeziune sunt abordate în mod adecvat, în lumina legislației revizuite, a cazurilor recente și a intereselor principalelor părți vizate, cum ar fi Parlamentul European și publicul larg. În acest sens, Curtea a evaluat dacă Comisia și statele membre:

• instituiseră un cadru juridic exhaustiv, elaboraseră proceduri adecvate și desfășuraseră acțiuni de sensibilizare pentru a preveni situațiile de conflict de interese; și
• luaseră măsuri pentru a detecta, a soluționa și a raporta conflictele de interese.

15 Curtea s-a axat pe conflictele de interese din gestiunea partajată, astfel cum sunt definite în Regulamentul financiar și în Directiva privind achizițiile publice, dar a acoperit și conflictele de interese care implică beneficiari privați ai cheltuielilor UE. Au fost incluse măsuri finanțate din FEDR și din Fondul de coeziune, precum și din FSE, FEGA și FEADR, care constituie aproape 95 % din totalul cheltuielilor aflate sub gestiune partajată.

16 Probele de audit au fost colectate prin diferite mijloace:

• examinări documentare ale documentelor strategice, legislative, de politică și de orientare referitoare la conflictele de interese;
• interviuri cu reprezentanți ai cinci direcții generale (DG) ale Comisiei¹⁰, precum și cu OLAF, EPPO¹¹, Ombudsmanul European, OCDE, GRECO¹², Biroul pentru etică al ONU, experți științifici și mediul academic, grupuri de reflecție, precum și cu alte părți interesate relevante;
• interviuri cu reprezentanți din partea a peste 50 de autorități naționale și regionale din patru state membre (Germania¹³, Ungaria, Malta și România), care gestionează fonduri din domeniul coeziunii și al agriculturii, precum și cu organizații neguvernamentale. Cele patru state membre au fost selectate în funcție de următoarele criterii: dimensiune, structură națională și regională, acoperire geografică, importanța semnificativă a ajutorului din partea UE pentru coeziune și agricultură, locul ocupat în diferiți indici ai corupției și raportarea de către statele membre a conflictelor de interese către Comisie (OLAF). În plus, auditorii au contactat reprezentanți din două state membre (Italia și Luxemburg) în legătură cu cazuri individuale privind conflicte de interese care au fost identificate de mass-media și au inclus exemple relevante din Cehia identificate în urma activității desfășurate de Curte în vederea declarației sale de asigurare;
• un chestionar adresat tuturor statelor membre ale UE, pentru a obține informații și opinii în completarea activității de audit realizate în statele membre eșantionate. Curtea s-a adresat organismelor-cheie din gestiunea partajată, în special autorităților de management, agențiilor de plăți, autorităților de audit, organismelor de certificare și autorităților de certificare. Rata de răspuns la chestionar a fost de peste 90 %.

17 În decembrie 2021, Curtea a organizat o dezbatere pe tema conflictelor de interese din gestiunea partajată cu experți din domeniul științific, în materie de politici și din domeniul administrativ. Această dezbatere a ajutat Curtea să verifice și să dezvolte constatările sale de audit.

Observații

Măsurile care ar îmbunătăți transparența și ar proteja avertizorii de integritate nu sunt încă instituite

18 Autoritățile din statele membre care îndeplinesc diverse roluri în gestiunea partajată ar trebui să dispună de o politică solidă în materie de prevenire a conflictelor de interese, care să se sprijine pe un cadru juridic clar și exhaustiv, pe strategii, pe proceduri și pe activități recurente de sensibilizare. Accesul în condiții de transparență la informațiile privind beneficiarii fondurilor UE și protecția avertizorilor de integritate ajută și ele la prevenirea conflictelor de interese.

19 Pentru a preveni conflictele de interese pe plan intern, Comisia ar trebui să identifice riscurile aferente, să sporească gradul de conștientizare referitor la această chestiune și să asigure o formare corespunzătoare a personalului în acest sens. Dat fiind că responsabilitatea finală pentru bugetul UE îi revine Comisiei, aceasta ar trebui să verifice dacă sistemele de control din statele membre care abordează riscul privind conflictul de interese funcționează în mod eficace și ar trebui să pună la dispoziția autorităților relevante orientări în materie.

Comisia oferă formări cuprinzătoare și solicită declarații obligatorii, însă există deficiențe la nivelul procedurilor sale privind „ușile turnante”

20 Pe plan intern, Comisia abordează conflictele de interese ca parte a cadrului său de etică și de integritate, acoperit în principal de Statutul funcționarilor UE¹⁴, de dispozițiile de punere în aplicare a acestuia¹⁵ și de coduri de etică și ghiduri în materie. Conform regulilor în vigoare la Comisia Europeană, membrii personalului acesteia au obligația de a depune declarații ad-hoc privind conflictele de interese care le-ar putea prejudicia imparțialitatea. Regulile respective se referă la acceptarea de cadouri, la ospitalitate și favoruri, la declararea activităților profesionale exercitate de soț/soție sau partener(ă), precum și la cerința de a solicita autorizarea prealabilă a oricărei activități externe și de a declara activitățile desfășurate după încetarea raporturilor de muncă. Procedurile de punere în aplicare variază de la o direcție generală la alta.

21 Membrii personalului Comisiei trebuie să declare posibilele conflicte de interese la diferite momente din viața lor profesională: la angajarea în muncă, în cazul participării la o procedură de achiziții publice, precum și la părăsirea instituției și la reîntoarcerea din concediu pentru interese personale. În DG REGIO ȘI DG EMPL, auditorii trebuie să completeze declarații înainte de fiecare misiune de audit, în timp ce în DG AGRI, auditorii trebuie să raporteze situațiile în care s-ar putea regăsi într-un conflict de interese.

22 Comisia a emis orientări interne¹⁶, dispune de o politică cuprinzătoare de formare în materie de etică și consacră o pagină specială acestui subiect pe intranetul său. Membrii personalului care consideră că s-ar putea afla într-o situație de conflict de interese trebuie să informeze imediat entitatea responsabilă pentru numirea lor („autoritatea împuternicită să facă numiri”) și sunt sfătuiți să informeze totodată superiorul ierarhic direct. Autoritatea împuternicită să facă numiri are responsabilitatea de a preveni orice conflict de interese potențial. Declarațiile personalului privind conflictul de interese sunt stocate în aplicația de resurse umane a Comisiei. Orientările Comisiei vizând gestionarea funcțiilor sensibile sunt axate pe gestionarea riscurilor de control intern în mod mai eficace și proactiv. Aceasta presupune reproiectarea proceselor, introducerea unor controale interne consolidate, luarea unor măsuri de sensibilizare sau o combinație între oricare dintre aceste opțiuni. Orientările recomandă rotația obligatorie a personalului cu funcții sensibile ca ultimă soluție.

23 Ombudsmanul European, un organism independent și imparțial care investighează plângerile privind administrarea defectuoasă din instituțiile și organismele UE, a tratat, din 2013, aproximativ 70 de cazuri care implicau conflicte de interese în instituțiile UE. Majoritatea acestor cazuri (44) priveau conflicte de interese în cadrul Comisiei, inclusiv legat de fenomenul „ușilor turnante”, în care o persoană trece de la rolul său de funcționar public la un rol similar în sectorul privat. În 2019, Ombudsmanul European a concluzionat că, deși practicile Comisiei respectau normele, s-ar putea face mai mult pentru ca aceste norme să devină mai eficace și mai utile. Ombudsmanul a recomandat Comisiei să adopte o abordare mai solidă atunci când tratează cazuri în care sunt implicați membri ai personalului cu funcții superioare de conducere¹⁷.

24 Mai recent, Ombudsmanul European a examinat 100 de decizii luate de Comisie între 2019 și 2021 privind situații de „uși turnante” în care erau implicați membri ai personalului acesteia¹⁸. Acesta a constatat unele îmbunătățiri de la ultima sa anchetă, dar a și formulat mai multe sugestii. Una dintre aceste sugestii adresate Comisiei era de a interzice temporar foștilor funcționari să preia posturi care prezentau un risc ce nu ar putea fi atenuat prin restricții puse în aplicare și monitorizate în mod corespunzător¹⁹.

Comisia identifică deficiențe la nivelul procedurilor de prevenție ale statelor membre și pune la dispoziție orientări utile

25 Comisia abordează riscul privind conflictele de interese în gestiunea partajată în statele membre în principal prin intermediul auditurilor de sistem realizate cu privire la sistemele de gestiune și de control ale statelor membre și prin furnizarea de orientări. Auditurile de sistem sunt menite să obțină o asigurare cu privire la eficacitatea sistemelor de gestiune și de control ale statelor membre în prevenirea, detectarea și corectarea erorilor și a neregulilor, inclusiv a celor legate de conflicte de interese. În plus, în domeniul coeziunii, de la sfârșitul anului 2021, Comisia a efectuat mai multe audituri tematice asupra unor măsuri luate în cadrul anumitor programe sau în anumite state membre pentru evitarea conflictelor de interese.

26 Curtea a examinat un eșantion de dosare de audit de sistem ale Comisiei: zece din domeniul coeziunii și zece din domeniul agriculturii. Cele zece audituri din domeniul coeziunii au evaluat sistemele de gestiune și de control privind achizițiile publice și includeau constatări specifice referitoare la lipsa de probe care să ateste că se efectuaseră verificări privind conflictele de interese (a se vedea caseta 1).

Sursa: Comisia.

27 Dintre cele zece dosare de audit din domeniul agriculturii examinate de Curte, patru vizau acreditarea agențiilor de plăți, în timp ce șase priveau investiții de dezvoltare rurală realizate de beneficiari publici. Constatările se refereau în principal la neajunsuri în procedurile de achiziții publice, cum ar fi declarații lipsă sau nedatate privind conflictul de interese sau fișe de verificare insuficient de detaliate ale agențiilor de plăți. Curtea a constatat că, în afara verificărilor la nivel de sistem ale criteriilor de acreditare a agențiilor de plăți, auditurile desfășurate de DG AGRI nu au acoperit în mod specific până în 2021 măsuri de prevenire a conflictelor de interese în domeniul plăților directe, deși acesta este un domeniu în care pot apărea conflicte de interese (a se vedea caseta 2 în continuare).

Sursa: Curtea de Conturi Europeană.

28 În aprilie 2021, Comisia a publicat noi orientări privind conflictele de interese, care acoperă toate modurile de gestiune. Orientările anterioare axate în mod specific pe conflictele de interese și elaborate în consultare cu experți din statele membre datează din 2015 pentru agricultură și din 2013 pentru coeziune²⁰. Centrul de cunoștințe antifraudă al Comisiei a publicat orientări referitoare la identificarea, gestionarea și monitorizarea conflictelor de interese în cadrul FEDR și al FSE. Site-ul acestui centru găzduiește o bibliotecă de studii de caz, care conține cazuri anonimizate de fraude detectate și învățăminte desprinse. De asemenea, în 2011, OLAF a publicat un compendiu punctual de cazuri anonimizate de fraudă detectate și de învățăminte desprinse, care cuprinde un capitol consacrat cazurilor de conflicte de interese.

Statele membre dispun de un cadru pentru prevenirea conflictelor de interese, însă acesta nu s-a schimbat de când a fost adoptată noua definiție a UE

29 Articolul 61 din Regulamentul financiar, referitor la conflictele de interese, se aplică direct în toate statele membre. În plus, toate statele membre și regiunile cuprinse în eșantionul Curții dispun de definiții și descrieri elaborate la nivel național sau regional cu privire la conflictele de interese, precum și de norme aplicabile funcționarilor publici și membrilor executivului. În statele membre examinate, s-a constatat că aceste norme naționale sau regionale sunt răspândite în numeroase acte legislative de drept administrativ și de drept penal, rezultând un cadru juridic foarte fragmentat, care este, de regulă, mai puțin detaliat ca sferă de aplicare decât articolul 61 din Regulamentul financiar.

30 De exemplu, în Germania, normele nu includ, în mod explicit, situațiile de conflict de interese care sunt rezultatul unei „afinități politice” sau al „vieții afective”. În toate cele patru state membre incluse în eșantionul Curții, normele privind conflictele de interese fac parte din cadrul global de etică, de integritate și de antifraudă aplicabil funcționarilor publici. Curtea a constatat că normele și procedurile care reglementează fondurile UE în statele membre eșantionate nu au suferit schimbări majore de la introducerea în 2018 a gestiunii partajate în Regulamentul financiar.

Statele membre dispun de proceduri pentru gestionarea conflictelor de interese, însă anumite deficiențe persistă

31 În domeniul agriculturii, criteriile de acreditare a agențiilor de plăți impun acestora să ia măsuri corespunzătoare pentru a se evita situațiile de conflict de interese. Organismele de certificare din eșantionul de state membre și regiuni al Curții nu au raportat nicio deficiență sistemică în legătură cu astfel de măsuri în perioada de programare 2014-2020.

32 În domeniul coeziunii, înainte de demararea programelor pentru perioada 2014-2020, autoritățile de management trebuiau să efectueze evaluări ale riscurilor privind impactul și probabilitatea fraudei în legătură cu procese-cheie de gestiune a programelor și să instituie măsuri adecvate pentru atenuarea riscurilor identificate. Instituirea măsurilor antifraudă trebuia verificată de un organism de audit independent ca parte a procesului de desemnare a autorităților de management. Punerea în aplicare a măsurilor antifraudă respective a făcut obiectul mai multor audituri subsecvente atât din partea Comisiei, cât și din partea statelor membre.

33 Cea mai frecventă măsură preventivă care era utilizată de autoritățile din statele membre examinate consta în declarațiile de interese, efectuate pe propria răspundere. De regulă, acestea se completează de membrii personalului la angajare și înainte de demararea unor etape importante în gestionarea fondurilor UE (acordarea de subvenții, achiziții publice, verificări și audituri), dar nu și de miniștri sau de secretari de stat, care sunt cei care pregătesc programele finanțate de UE și iau decizii cu privire la acestea. România este singurul stat membru, dintre cele incluse în eșantionul Curții, care colectează și publică declarațiile anuale de avere și de interese ale tuturor funcționarilor publici. Totuși, agenția responsabilă nu analizează și nici nu verifică conținutul acestor declarații decât dacă se deschide o investigație.

34 În Malta, Ungaria și România, miniștrii trebuie să prezinte în mod regulat declarații de patrimoniu și de venituri. Nu același lucru este valabil și pentru Germania, nici la nivel federal, nici la nivel regional. Miniștrii trebuie să depună declarații doar dacă sunt și membri ai parlamentului și aceste declarații includ mai puține elemente decât cele din statele membre eșantionate.

35 În conformitate cu articolul 61 alineatul (2) din Regulamentul financiar, funcționarii publici din statele membre trebuie să declare superiorului ierarhic situațiile care prezintă un risc de conflict de interese și, în cazul în care conflictul de interese este confirmat, să înceteze toate activitățile în legătură cu respectiva chestiune. Auditorii au fost informați de către autoritățile intervievate că astfel de declarații sunt colectate pe hârtie, sunt arhivate de departamentul de resurse umane și pot fi utilizate în eventualitatea unor acuzații de conflict de interese care pot apărea ulterior. Autoritățile naționale sau regionale nu înregistrează însă, de obicei, aceste declarații într-o bază de date centralizată, cu excepția autorităților din România și a agenției de plăți pentru fonduri agricole din Ungaria.

36 Autoritățile din statele membre eșantionate considerau că măsurile de informare și de formare cu privire la evitarea conflictelor de interese erau importante. Per ansamblu, Curtea a constatat că ele puneau la dispoziție formări utile în materie de etică și de luptă împotriva corupției și a fraudei. De regulă, conflictele de interese sunt acoperite în cadrul formării cu privire la fraudă, deși adesea ca temă secundară.

37 Autoritățile din statele membre desfășoară, de asemenea, acțiuni de sensibilizare în rândul personalului implicat în gestionarea fondurilor UE. S-au identificat exemple de bune practici în ceea ce privește astfel de activități (a se vedea exemplul din caseta 3).

Sursa: Curtea de Conturi Europeană.

38 Autoritățile din Germania publică rapoarte anuale pe tema corupției și a integrității, care sunt la dispoziția publicului larg și indică nivelul global al corupției în sectorul public la nivel federal. Aceste rapoarte conțin statistici referitoare la infracțiunile în materie și exemple anonimizate de cazuri de corupție, inclusiv de conflicte de interese. Ele nu oferă însă nicio informație în ceea ce privește corupția în gestionarea fondurilor UE și nu sunt disponibile rapoarte care să poată fi comparate la nivel regional, unde sunt gestionate majoritatea programelor finanțate de UE în domeniul coeziunii și al agriculturii.

39 În România, Agenția Națională de Integritate publică rapoarte de activitate anuale și trimestriale pe site-ul său, în care sunt prezentate informații precum numărul de cazuri de conflicte de interese confirmate în instanță, numărul de funcționari publici sancționați, funcția lor și instituția pentru care lucrează, precum și tipurile de sancțiuni impuse. Aceste rapoarte, deși foarte detaliate, nu prezintă decât cazurile investigate de inspectorii agenției.

40 Autoritățile din statele membre aplică și alte măsuri preventive, cum ar fi:

• repartizarea funcțională a sarcinilor (separarea sarcinilor);
• aplicarea principiului „celor patru ochi”:
• verificări atât în faza de depunere a cererii de finanțare pentru un proiect, cât și în faza de implementare a acestuia;
• verificări, inclusiv de către auditori interni sau, în cazul autorităților locale/subordonate, de către autoritatea superioară;
• audituri din partea organismului de certificare/autorității de audit, a instituțiilor de audit naționale sau regionale, a Comisiei sau din partea Curții de Conturi Europene;
• rotația personalului, acolo unde este posibil, sau schimbarea responsabilităților.

41 Rotația personalului este un instrument important pentru evitarea conflictelor de interese. Cu toate acestea, autoritățile din cadrul gestiunii partajate din statele membre eșantionate nu au aplicat-o în mod regulat și consecvent. În Germania, s-a pus un accent mai mare pe separarea sarcinilor și pe principiul celor patru ochi. În Malta, personalul format și cu experiență nu era în număr suficient pentru ca rotația să fie eficace. În România, funcționarii publici care lucrau în unitatea de selecție și de evaluare a proiectelor pentru finanțarea din domeniul coeziunii nu făceau obiectul rotației, din cauza nevoii de a se păstra cunoștințele și competențele necesare pentru activitatea respectivă.

42 Politicile privind „ușile turnante” (a se vedea punctul 23) pot de asemenea ajuta în prevenirea conflictelor de interese. Cu excepția Ungariei, trei dintre cele patru state membre examinate au instituit dispoziții juridice care atenuează acest risc. Totuși, în România și în Germania, organismele implicate în gestionarea fondurilor UE nu verifică dacă personalul care părăsește instituția respectă regulile care se aplică după încetarea raporturilor de muncă. În Malta, persoanele care dețin posturi ce implică funcții de reglementare sau de inspecție intră sub incidența directivei privind politica „ușilor turnante” pentru angajații din sectorul public. Anexa la această directivă nu enumeră însă angajații autorităților auditate de Curte printre persoanele care îndeplinesc astfel de funcții, ceea ce înseamnă că acestea nu sunt incluse în domeniul de aplicare al directivei. Un audit intern din 2021 desfășurat de autoritățile de management pentru fondurile structurale din România a constatat de asemenea deficiențe în ceea ce privește măsurile de prevenire a conflictelor de interese și a situațiilor de „uși turnante”.

Sunt în curs eforturi de a spori transparența privind beneficiarii de finanțare din partea UE

43 Accesul la informații deschise, comparabile și transparente cu privire la beneficiarii finali ai finanțării din partea UE facilitează controlul public și investigațiile efectuate în cazul unor suspiciuni de conflicte de interese. Acesta sporește probabilitatea de a detecta conflictul de interese și ar putea avea astfel un efect preventiv și disuasiv.

44 Site-urile direcțiilor generale ale Comisiei care sunt implicate în gestiunea partajată conțin linkuri către site-uri naționale și regionale pe care sunt publicate listele beneficiarilor de fonduri din partea UE în domeniul agriculturii și al coeziunii²¹. În plus, Comisia pune la dispoziția publicului larg platforma online Kohesio, pe care sunt publicate informații privind proiecte finanțate în domeniul coeziunii în toate statele membre. Datele publicate în spiritul transparenței sunt însă limitate, parțial pentru a se evita încălcarea reglementărilor naționale și ale UE privind protecția datelor. De exemplu, identitatea beneficiarilor din cadrul PAC care primesc un cuantum al ajutorului mai mic sau egal cu 1 250 de euro nu este publicată²². Site-urile nu conțin nicio informație cu privire la destinatarii finali care sunt persoane juridice, întrucât aceasta nu era o cerință în temeiul legislației aferente perioadei 2014-2020.

45 Potrivit unui studiu recent comandat de Parlamentul European, organismele publice, societățile cu răspundere limitată și alte persoane juridice reprezentau aproximativ o zecime din totalul beneficiarilor din cadrul PAC, dar au primit peste o treime din fondurile puse la dispoziție de UE²³. În domeniul coeziunii, identificarea beneficiarilor reali finali ai societăților care primesc fonduri din partea UE este obligatorie în perioada de programare de după 2014-2020²⁴. Cadrul juridic pentru perioada 2023-2027 în agricultură impune beneficiarilor obligația de a furniza informații cu privire la grupurile de întreprinderi din care fac parte²⁵, acolo unde este cazul. Nu se cere însă identificarea beneficiarilor reali finali.

46 Directiva privind combaterea spălării banilor a introdus, în 2017, obligativitatea unui registru al beneficiarilor reali. Transparency International a subliniat că registrele din Ungaria și din România nu sunt publice, în timp ce registrele din Germania și din Malta percep taxe de acces. Autoritățile implicate în gestiunea partajată din statele membre eșantionate nu dispun de baze de date proprii interconectate cu aceste registre, ceea ce sporește riscul ca situațiile de conflicte de interese să rămână nedetectate. Un astfel de nivel mai mare de transparență trebuie, totuși, să fie în conformitate cu hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene din noiembrie 2022 privind accesul la informațiile privind beneficiarii reali.

Întârzieri în transpunerea Directivei privind protecția avertizorilor

47 Avertizarea în interes public are loc atunci când o persoană dezvăluie informații obținute în contextul activității sale pentru sau în cadrul unei organizații cu privire la corupție sau la alte încălcări comise în cadrul sau de către organizația respectivă. O persoană poate fi considerată drept avertizor atunci când face parte din organizație și poate suferi, prin urmare, represalii, spre deosebire, de exemplu, de clienți sau de alte persoane care nu lucrează pentru sau în cadrul organizației respective. Măsurile de protecție a avertizorilor pot contribui la prevenirea și la detectarea corupției și a fraudei. Termenul până la care statele membre trebuiau să transpună dispozițiile Directivei UE privind protecția avertizorilor, și anume a persoanelor care raportează încălcări ale dreptului Uniunii, inclusiv conflicte de interese care aduc atingere intereselor financiare ale UE, a fost decembrie 2021.

48 La începutul anului 2022, Comisia a trimis scrisori de punere în întârziere unui număr de 24 de state membre care nu notificaseră măsuri de asigurare a transpunerii complete a directivei până la termenul-limită de 17 decembrie 2021. Conform situației din luna mai 2022, doar opt state membre încorporaseră directiva în legislațiile lor naționale²⁶. Comisia urmărește cazurile rămase. Dintre statele membre acoperite de examinarea Curții, numai Malta transpusese directiva, însă Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a observat lacune grave în Legea malteză privind protecția avertizorilor²⁷.

Lacune în măsurile instituite pentru a detecta, a soluționa și a raporta conflictele de interese

49 Comisia și autoritățile din statele membre ar trebui să dispună de proceduri de detectare a situațiilor de conflict de interese care implică membri ai personalului lor. În cadrul gestiunii partajate, autoritățile naționale sunt cele cărora le revine responsabilitatea principală de a identifica și de a aborda conflictele de interese la nivelul beneficiarilor. Comisia poate detecta și ea conflicte de interese în statele membre atunci când verifică funcționarea sistemelor de control naționale. Prin compararea de informații provenite din diferite surse, tehnologiile de data mining au potențialul de a ajuta la detectarea posibilelor conflicte de interese.

50 Odată detectate, neregulile ce presupun conflicte de interese ar trebui abordate în mod adecvat și soluționate. Pentru o mai bună monitorizare a riscului asociat, este esențial să se colecteze informații fiabile cu privire la conflictele de interese detectate.

Comisia se concentrează pe cazurile suspectate care sunt raportate

51 Oficiul de investigație și de disciplină al Comisiei (IDOC) desfășoară anchete administrative și proceduri disciplinare care privesc personalul acesteia. Atunci când îi sunt aduse la cunoștință acuzații din partea unui avertizor sau dintr-o altă sursă, IDOC desfășoară o anchetă în temeiul mandatului primit de la autoritatea împuternicită să facă numiri. Exactitatea, fiabilitatea și exhaustivitatea informațiilor furnizate autorității împuternicite să facă numiri țin de responsabilitatea individuală a fiecărui angajat.

52 Nici direcțiile generale incluse în eșantionul Curții care sunt responsabile de domeniile de politici din cadrul gestiunii partajate nu verifică informațiile furnizate în declarațiile pe propria răspundere ale angajaților (a se vedea punctul 22) decât dacă au motive să creadă că se justifică deschiderea unei investigații. În 2020, conform raportului de activitate al IDOC²⁸, 3 din 83 de cazuri noi înregistrate priveau conflicte de interese în cadrul Comisiei.

53 La rândul său, OLAF poate ancheta posibile încălcări grave comise de membri ai personalului UE în contextul activităților lor profesionale și poate formula recomandări de natură disciplinară. În raportul său anual pe 2020²⁹, OLAF a trecut în revistă recomandările disciplinare pe care le-a formulat între 2016 și 2020. În 21 de cazuri, acestea priveau situații de posibile conflicte de interese.

54 Comisia identifică și ea, în mod ocazional, conflicte de interese în cursul auditurilor sale generale de sistem desfășurate în statele membre. Eșantionul de 20 de audituri de sistem ale Comisiei pe care Curtea le-a analizat (a se vedea punctele 26 și 27) conținea un caz în care DG AGRI detectase un conflict de interese în rândul personalului unui organism delegat din Spania și aplicase o corecție financiară.

55 Direcțiile generale responsabile de domenii de politică specifice (cum ar fi DG REGIO și DG AGRI) asigură și ele o urmărire subsecventă a acuzațiilor provenite de la avertizori sau din mass-media, ca în cazul fostului prim-ministru al Cehiei (a se vedea caseta 4).

Sursa: Comisia Europeană.

56 De asemenea, OLAF are competența de a investiga cazuri posibile de fraudă, corupție sau alte activități ilegale care afectează interesele financiare ale UE, inclusiv conflictele de interese, dacă există motive de suspiciune suficiente. Investigațiile OLAF se pot încheia cu recomandări adresate direcțiilor generale de a recupera sumele cheltuite în mod neregulamentar și acesta poate transmite cazurile organismelor naționale de urmărire penală sau Parchetului European (EPPO).

57 OLAF a închis 10 cazuri din ultimele trei perioade de programare, care privesc proiecte din cadrul PAC cu o componentă de conflict de interese (cinci cazuri implicând finanțare pentru preaderare, unul din 2000-2006, trei din 2007-2013 și unul din 2014-2020). OLAF a recomandat DG AGRI să recupereze o sumă totală de 20 347 891 de euro de la statele membre în cauză.

58 În domeniul coeziunii, în perioada 2000-2021, OLAF a închis 18 cazuri de conflicte de interese privind finanțare din cadrul FEADR și al Fondului de coeziune. 16 dintre aceste cazuri au dus la recomandări de recuperare a unei sume totale de 162 970 401 euro de către DG REGIO. OLAF nu a deschis nicio investigație privind conflicte de interese în ceea ce privește FSE în perioada 2000-2022.

Statele membre pun un accent deosebit pe detectarea conflictelor de interese în domeniul achizițiilor publice, dar nu acordă suficientă atenție unor semnale de alertă

59 Articolul 61 alineatul (3) din Regulamentul financiar impune ca persoanele care execută fonduri ale UE și cele care pregătesc cadrul juridic corespunzător să nu fie „compromise din motive care implică familia, viața emoțională, afinitățile politice sau naționale, interesul economic sau orice alt interes personal direct sau indirect”. O serie de autorități intervievate de Curte au afirmat că informațiile privind viața afectivă, afinitățile politice și interesele personale ale acestor persoane sunt dificil de obținut și, în multe cazuri, sunt acoperite de reglementările privind protecția datelor. Prin urmare, nu toate motivele care stau la baza conflictelor de interese pot fi detectate prin verificări încrucișate cu registre și cu baze de date.

60 Autoritățile statelor membre pun un accent mai mare pe detectarea conflictelor de interese în cadrul procedurilor de achiziții publice decât în alte domenii de activitate. Orientările Comisiei privind corecțiile financiare pentru nerespectarea normelor privind achizițiile publice, publicate în 2019, recomandă o corecție de 100 % „ori de câte ori se identifică un conflict de interese cu impact asupra rezultatului procedurii de achiziții publice care nu a fost divulgat sau atenuat corespunzător”.

61 În ultimii ani, auditurile desfășurate de Curte în vederea declarației de asigurare au identificat nereguli care nu fuseseră prevenite sau corectate anterior de autoritățile naționale și care implicau potențiale conflicte de interese în situații în care solicitanții aveau legături cu alte părți interesate participante la proiecte finanțate de UE (a se vedea exemplele din caseta 5).

Sursa: Curtea de Conturi Europeană.

62 Curtea a observat că există în statele membre o mare varietate de verificări și de proceduri legate de achiziții. Astfel de verificări sunt concentrate, în general, pe declarațiile privind conflictul de interese și implică uneori verificarea numelor decidenților în bazele de date privind populația sau cu ajutorul altor instrumente online accesibile publicului, cum ar fi registre ale comerțului. Alte exemple de situații care ar putea indica un conflict de interese, cunoscute sub denumirea de „semnale de alertă”, sunt prezentate în caseta 6.

Sursa: Curtea de Conturi Europeană, pe baza informațiilor colectate în cursul auditului.

63 Alte semnale de alertă privind potențiale conflicte de interese în cadrul achizițiilor publice includ un procent ridicat de proceduri cu un singur ofertant (proceduri cu ofertă unică) sau un număr neobișnuit de comenzi directe (achiziții fără procedură competitivă). În raportul său de țară privind achizițiile publice, Ungaria a informat Comisia că, între 2015 și 2017, proporția procedurilor de licitație cu ofertă unică utilizate de diferitele autorități contractante din țară a variat între 10 % și 28 %. În ansamblu, astfel de proceduri fuseseră utilizate pentru aproape 17 % din cele aproximativ 8 800 de contracte atribuite în Ungaria. Malta a raportat, de asemenea, un procent similar (18,9 %) de proceduri de licitație cu ofertă unică, în timp ce România a raportat 50 %³⁰. Cele mai recente rapoarte de țară pentru perioada 2018-2020 nu mai conțin astfel de informații cantitative.

64 Tabloul de bord al pieței unice gestionat de Comisie indică o proporție destul de mare de proceduri cu un singur ofertant în 2020, variind de la 9 % în Lituania și Suedia la 51 % în Polonia. Pentru statele membre incluse în eșantionul Curții, tabloul indică o rată de 41 % pentru România, de 39 % pentru Ungaria, de 19 % pentru Germania și de 16 % pentru Malta. În acest context, instituția națională de audit din Malta a exprimat o serie de preocupări cu privire la achizițiile publice, cum ar fi preocupări legate de utilizarea de comenzi directe fără aprobările necesare și de nepublicarea licitațiilor în jurnalul de achiziții publice al țării³¹. Indicatorul 2 din Tabloul de bord al pieței unice se referă la procedurile de achiziții care implică negocierea cu o întreprindere fără să se organizeze o procedură de ofertare, astfel de proceduri fiind mai predispuse la conflicte de interese decât procedurile deschise. Cifrele pentru acest indicator sunt destul de scăzute pentru eșantionul de state membre selectat de Curte. Totuși, acest tip de procedură a fost utilizat în România în 22 % din cazuri.

Organismele de audit din statele membre au identificat deficiențe în gestionarea conflictelor de interese

65 În domeniul agriculturii, organismele de certificare emit o opinie anuală cu privire la buna funcționare a sistemelor de control intern ale agențiilor de plăți și la legalitatea și regularitatea cheltuielilor a căror rambursare a fost solicitată Comisiei. În conformitate cu orientările relevante ale Comisiei³², această activitate ar trebui să acopere nereguli precum conflictele de interese. În statele membre incluse în eșantion, organismele de certificare nu au raportat deficiențe sistemice în gestionarea conflictelor de interese de către agențiile de plăți. În Ungaria și Germania (Bavaria), atunci când au evaluat regularitatea operațiunilor, organismele de certificare au detectat în ultimii ani mai puțin de 10 erori (în cea mai mare parte formale) legate de conflicte de interese.

66 În domeniul coeziunii, autoritățile de audit naționale sau regionale au efectuat audituri în perioada 2014-2020 pentru a evalua sistemele de gestiune și de control din statele membre, inclusiv gestionarea conflictelor de interese. Autoritățile de audit naționale sau regionale din eșantionul Curții nu au raportat nicio deficiență în Germania și Ungaria. Autoritatea de audit din Malta a concluzionat că sistemele de gestiune și de control din țară funcționau, dar aveau nevoie de unele îmbunătățiri. Autoritatea de audit din România a menționat unele deficiențe în ceea ce privește utilizarea Arachne (instrumentul de evaluare a riscurilor furnizat de Comisie, astfel cum se explică la punctele 67-69) în gestionarea FEDR și a Fondului de coeziune.

Nu se recurge în mod suficient la tehnologii de data mining pentru a detecta conflictele de interese

67 Comisia recomandă statelor membre să utilizeze aplicația Arachne de data mining pusă la dispoziție gratuit de către Comisie, pentru a contribui la prevenirea și detectarea fraudelor. Arachne este un instrument de evaluare a riscurilor, care combină mai multe surse de date și semnalează proiecte și beneficiari potențial riscanți.

68 Comisia oferă un modul în Arachne care permite autorităților de management și agențiilor de plăți să evalueze riscul de fraudă și de conflicte de interese în etapa de selecție a proiectelor. Instrumentul în sine nu poate releva conflicte efective de interese, dar poate ajuta autoritățile de management și agențiile de plăți să identifice semnale de alertă care ar justifica inițierea unor investigații suplimentare. Arachne se poate dovedi util în indicarea conflictelor de interese din cadrul procedurilor de achiziții publice la nivel de beneficiar/contractant/subcontractant. Seturile sale de date nu includeau însă informații privind funcționarii publici care aprobă cererile de finanțare de proiecte în cadrul gestiunii partajate și care sunt responsabili de controale în statele membre incluse în eșantionul Curții.

69 Utilizarea Arachne în gestiunea partajată la nivelul statelor membre este mai frecventă în domeniul coeziunii decât în agricultură. Aproximativ un sfert dintre organismele implicate în gestionarea și controlul fondurilor UE care au răspuns la sondajul Curții utilizau Arachne pentru a verifica și a detecta conflictele de interese (26 %). Aproape jumătate dintre respondenți nu au utilizat Arachne (49 %), iar un sfert au răspuns cu „Nu știu/Nu doresc să răspund” (25 %). Autoritățile de management utilizează Arachne cel mai frecvent (47 %), iar agențiile de plăți și organismele de certificare cel mai puțin (12 % și, respectiv, 6 %). Dintre cele 130 de autorități care utilizează Arachne, peste jumătate (54 %) fac acest lucru „întotdeauna” sau „deseori”, în timp ce restul doar „uneori” sau „rareori” (a se vedea figura 6 de mai jos):

70 În 2016, Comisia a instituit un sistem de detectare timpurie și de excludere (EDES)³³ pentru fondurile cheltuite în cadrul gestiunii directe și indirecte. Sistemul asigură faptul că solicitanții care prezintă un risc pentru interesele financiare ale UE sunt detectați din timp și excluși din procedurile de atribuire sau de selecție pentru execuția fondurilor UE. În special, excluderea este aplicabilă persoanelor suspectate sau găsite vinovate de fraudă, corupție, abateri profesionale grave (inclusiv încercări de a influența în mod necorespunzător o procedură de atribuire) sau de alte activități ilegale. Informațiile privind acești solicitanți ar fi relevante și pentru gestiunea partajată. Curtea a raportat, în Raportul special nr. 11/2022, intitulat „Protejarea bugetului UE – Includerea pe o listă neagră trebuie să fie mai bine utilizată”, că, în prezent, la nivelul UE, nu există niciun mecanism pentru excluderea contrapărților în cadrul gestiunii partajate, iar Arachne nu este interconectat cu EDES. Având în vedere că ambele aplicații sunt dezvoltate de Comisie, lipsa integrării celor două duce la pierderea unor oportunități de prevenire a situațiilor de conflict de interese.

71 Autoritățile statelor membre incluse în eșantionul Curții au explicat că preferau să utilizeze baze de date naționale, cum ar fi registrele naționale ale comerțului și bazele de date privind populația. În opinia lor, astfel de baze de date sunt mai actualizate și includ informații mai complete decât Arachne. În plus, în eforturile lor de a asigura proceduri de achiziții echitabile și de a evita conflictele de interese, o serie de autorități din Ungaria, Malta și România utilizează instrumente naționale de data mining (a se vedea exemplul din caseta 7). Autoritățile germane nu utilizează Arachne și nici vreun alt instrument național de data mining, din cauza preocupărilor legate de protecția datelor și de acuratețea și fiabilitatea datelor din Arachne.

Sursa: Curtea de Conturi Europeană, pe baza informațiilor colectate în cursul auditului.

72 Sistemul PREVENT din România este un exemplu al modului în care tehnologia poate fi utilizată pentru a verifica mii de proceduri de achiziții publice. Cu toate acestea, un astfel de sistem are și neajunsuri. De exemplu, el poate fi utilizat numai pentru procedurile publicate în sistemul electronic de achiziții publice (16 % dintre procedurile din perioada 2018-2020 nu au fost publicate), nu există sancțiuni pentru autoritățile contractante care nu completează formularele de integritate, iar potențialele conflicte de interese pot rămâne nedetectate, deoarece doar cazurile cu valoarea 1 sunt efectiv investigate. În 2020, au fost analizate prin sistemul PREVENT 19 506 proceduri de achiziții publice și inspectorii de integritate au emis 10 avertismente de integritate, dintre care 4 priveau fonduri europene. În plus, eficacitatea unui astfel de instrument depinde în mare măsură de calitatea algoritmului său și a datelor din formularele de integritate.

73 Disponibilitatea tot mai mare a volumelor mari de date (big data) privind achizițiile publice, împreună cu evoluțiile în ceea ce privește capacitatea instrumentelor digitale de a analiza astfel de date, fac posibilă analizarea unor tipare în atribuirea contractelor de achiziții publice³⁴ care ar putea indica semnale de alertă pentru investigații suplimentare. Același lucru este valabil și pentru atribuirea de granturi publice. În ansamblu, utilizarea instrumentelor de data mining pentru detectarea conflictelor de interese este încă insuficient dezvoltată.

Există mecanisme de soluționare, dar procedurile pot necesita timp

74 Conflictele de interese pot fi legate de alte comportamente neregulamentare sau frauduloase. Acest lucru este reflectat în gama de opțiuni disponibile pentru abordarea unor astfel de cazuri odată ce sunt detectate, cum ar fi:

• sancțiuni sau proceduri disciplinare împotriva funcționarilor UE sau naționali care încalcă normele sau obligațiile profesionale;
• proceduri menite să protejeze bugetul UE, cum ar fi recuperarea de la beneficiar a fondurilor plătite în mod neregulamentar sau aplicarea de corecții financiare de către Comisie;
• proceduri penale în instanțele naționale.

75 Autoritățile statelor membre incluse în eșantionul Curții au indicat că, în general, atunci când sancționează conflictele de interese, nu fac nicio distincție între fondurile UE și cele naționale. Autoritățile române au informat Curtea cu privire la trei cazuri din perioada 2014-2020 în care au sancționat membri ai personalului din cauza conflictelor de interese (a se vedea figura 7).

76 Atunci când faptele corespund unor infracțiuni, procurorii pot sesiza instanța (a se vedea caseta 8).

Sursa: Curtea de Conturi Europeană, pe baza informațiilor obținute în cursul auditului.

77 Atunci când un conflict de interese duce la plata neregulamentară de fonduri UE, sumele în cauză trebuie recuperate de la beneficiar³⁵. În cazul în care un stat membru nu întreprinde acțiuni adecvate de recuperare, Comisia poate decide să aplice corecții financiare suportate de la bugetul național. De asemenea, Comisia poate aplica corecții financiare atunci când identifică deficiențe în sistemele de control ale organismelor naționale implicate în gestionarea și controlul fondurilor UE, ca în cazul descris în caseta 1.

Raportarea cu privire la conflictele de interese este incompletă

78 Comisia și statele membre incluse în eșantionul Curții nu publică informații cu privire la amploarea conflictelor de interese în cadrul gestiunii partajate. În rapoartele anuale de activitate ale direcțiilor generale, în rapoartele anuale ale OLAF sau în rapoartele anuale privind protejarea intereselor financiare ale UE nu se regăsesc informații cantitative cuprinzătoare sau constatări cu privire la cazurile de conflicte de interese și nici nu există un indicator corespunzător care să măsoare frecvența și amploarea neregulilor legate de conflicte de interese în cadrul gestiunii partajate.

79 Statele membre raportează către OLAF neregulile și fraudele prin intermediul Sistemului de gestionare a neregulilor (IMS). Începând din 2000, statele membre au raportat în IMS 440 de cazuri de conflicte de interese în domeniul coeziunii și al agriculturii. Peste jumătate dintre aceste cazuri (55,4 %) au fost raportate pentru FEDR, 19 % pentru fondurile de preaderare, 17 % pentru FSE și cel mai mic număr pentru FEGA și Fondul de coeziune (2 % și, respectiv, 3,4 %) (a se vedea figura 8 de mai jos). Cazurile de conflicte de interese înregistrate în IMS reprezintă 0,4 % din numărul total de nereguli raportate (date privind situația în martie 2022).

80 Cu toate acestea, ca urmare a unor derogări legislative³⁶, nu toate neregulile sunt înregistrate în IMS. Conform manualului UE privind raportarea neregulilor, nu există nicio obligație de a raporta neregulile către OLAF în cazul în care acestea sunt detectate și corectate de statele membre înainte de a transmite Comisiei cheltuielile respective spre rambursare sau în cazul în care suma implicată nu depășește 10 000 de euro. După cum a constatat Curtea în audituri anterioare³⁷, cantitatea și calitatea datelor și a informațiilor înregistrate în IMS variază de la un stat membru la altul. De asemenea, nu toate cazurile investigate de OLAF sunt înregistrate în IMS. De exemplu, doar 6 dintre cele 18 cazuri cu o componentă de conflict de interese în domeniul coeziunii pentru care OLAF a deschis o investigație au fost înregistrate în IMS de către statele membre în cauză. Statele membre pot, de asemenea, să considere un conflict de interese ca fiind o componentă minoră într-un caz mai amplu de fraudă (de exemplu, uzul de fals în documente sau declarații, corupție sau dare/luare de mită) și să nu raporteze astfel de cazuri ca fiind legate de conflicte de interese.

81 Pe lângă datele din IMS, DG REGIO și DG EMPL primesc de la statele membre informații cu privire la cazurile de conflict de interese și la recuperările aferente în domeniul achizițiilor publice în cadrul FSE, al Fondului de coeziune și al FEDR și prin intermediul SFC – sistemul UE de gestionare a fondurilor. În perioada 2014-2020, statele membre au comunicat 31 de nereguli legate de conflicte de interese, cu o valoare totală de 3,4 milioane de euro, care afectaseră rezultatul procedurilor de achiziții (4 în cadrul Fondului de coeziune, 24 în cadrul FEDR și 3 în cadrul FSE). Aceste 31 de cazuri privesc 16 programe din 11 state membre.

82 DG AGRI nu primește astfel de informații cu privire la cazuri similare din cadrul FEADR prin intermediul SFC, deoarece statele membre trimit doar tabele recapitulative, care nu indică tipul de neregulă în fiecare caz.

Concluzii și recomandări

83 Concluzia generală a Curții este că atât Comisia, cât și statele membre au depus eforturi pentru a aborda problema conflictelor de interese, dar că există în continuare lacune, în special în ceea ce privește promovarea transparenței și detectarea situațiilor de risc de conflict de interese.

84 Cadrul instituit de Comisie pentru prevenirea conflictelor de interese la nivel intern se sprijină pe Statutul funcționarilor UE, pe dispozițiile de punere în aplicare a acestuia, precum și pe coduri de etică și ghiduri în materie, și include o formare cuprinzătoare în materie de etică (punctele 20-22). În plus, Ombudsmanul European a analizat practicile Comisiei în ceea ce privește „ușile turnante” și i-a recomandat să interzică temporar foștilor funcționari să preia posturi care prezintă un risc ce nu ar putea fi atenuat prin restricții monitorizate și aplicate în mod corespunzător (a se vedea punctul 24).

85 Auditurile realizate de Comisie în domeniul coeziunii și al agriculturii acoperă conflictele de interese, acolo unde se consideră relevant, inclusiv, începând din 2021, în cazul plăților directe către fermieri. Auditurile Comisiei contribuie la identificarea deficiențelor în prevenirea conflictelor de interese, adesea legate de aspecte procedurale, dar și a unor deficiențe mai generale în gestionarea achizițiilor publice (punctele 25-28).

86 Statele membre examinate de Curte dispun de norme și proceduri pentru prevenirea și gestionarea conflictelor de interese, dar acestea nu au suferit modificări majore de la actualizarea din 2018 a Regulamentului financiar. Declarațiile pe proprie răspundere sunt metoda cea mai utilizată, împreună cu activitățile de formare și de sensibilizare în domeniul eticii și al integrității, în timp ce rotația personalului este mai puțin preferată. Membrii executivului implicați în procesul decizional și în alocarea de fonduri în cadrul programelor UE nu trebuiau să prezinte niciun fel de declarație (punctele 29-42).

87 Accesul la informații deschise, comparabile și transparente privind destinatarii finali ai fondurilor UE permite, de asemenea, un control public mai bun. Pe site-ul său, Comisia publică linkuri către site-uri naționale și regionale pe care sunt publicate listele beneficiarilor de fonduri din partea UE în domeniul agriculturii și al coeziunii. În plus, Comisia pune la dispoziția publicului larg platforma online Kohesio, pe care sunt publicate informații privind proiecte finanțate în domeniul coeziunii în toate statele membre. În prezent, aceste site-uri nu conțin informații privind beneficiarii finali persoane juridice, ceea ce limitează transparența. Identificarea beneficiarilor reali finali ai întreprinderilor care beneficiază de finanțare din partea UE va fi obligatorie în sistemele de gestiune și de control ale statelor membre în noua perioadă de programare în domeniul coeziunii. Beneficiarii fondurilor din agricultură vor trebui să furnizeze, începând din 2023, informații cu privire la grupurile de întreprinderi din care fac parte (punctele 43-46).

88 Din schimburile pe care le-a avut cu autoritățile statelor membre, Curtea a concluzionat că detaliile privind viața afectivă, afinitatea politică și interesul personal sunt dificil de obținut și, în multe cazuri, sunt acoperite de normele privind protecția datelor. În domeniul achizițiilor publice, Curtea a observat că există o varietate de proceduri de verificare în statele membre, axate în general pe declarațiile privind conflictul de interese și, uneori, incluzând verificări ale numelor decidenților în bazele de date privind populația și în instrumente online accesibile publicului larg, cum ar fi registrele comerțului (punctele 59-62).

89 Autoritățile din cadrul gestiunii partajate verifică, de asemenea, situațiile de achiziții publice care ar putea indica un conflict de interese, așa-numitele „semnale de alertă”. Curtea a constatat însă că s-a acordat o atenție insuficientă anumitor semnale de alertă, cum ar fi o proporție ridicată de proceduri cu ofertant unic sau cazurile în care contractele sunt negociate cu furnizori fără să aibă loc o procedură competitivă de atribuire (punctele 63 și 64).

90 Utilizarea Arachne este voluntară. În plus, instrumentul nu conține informații privind funcționarii publici implicați în gestionarea și controlul fondurilor UE. Acest lucru limitează tipul de situații de conflict de interese care pot fi detectate cu ajutorul său (punctele 67-69). La fel ca orice instrument de data mining, utilitatea sa depinde în mare măsură de cantitatea și de calitatea datelor subiacente disponibile.

91 Statele membre colectează date privind conflictele de interese în temeiul obligației lor de a înregistra neregulile și de a le raporta Comisiei. Din cauza deficiențelor în materie de raportare, nici Comisia, nici statele membre nu au o imagine de ansamblu completă a sumelor afectate de conflicte de interese în cadrul gestiunii partajate și nu există niciun indicator corespunzător (punctele 78-82).

Recomandarea 1 – Îmbunătățirea capacității de prevenire, de detectare și de raportare a conflictelor de interese

Comisia ar trebui:

1. să faciliteze și să promoveze partajarea bunelor practici cu autoritățile statelor membre și între acestea cu privire la modul de identificare a diferitelor situații de conflict de interese descrise la articolul 61 alineatul (3) din Regulamentul financiar, și anume cele care implică familia, viața afectivă, afinitățile politice sau naționale, interesul economic sau orice alt interes personal direct sau indirect;
2. să promoveze schimbul de bune practici privind utilizarea volumelor mari de date și a instrumentelor de data mining în statele membre în vederea detectării conflictelor de interese și să invite statele membre să pună aceste instrumente la dispoziția tuturor autorităților lor și să le utilizeze în mod sistematic;
3. să stabilească orientări clare pentru statele membre cu privire la momentul și modul de raportare completă și uniformă către Comisie, prin intermediul IMS, a fraudelor și neregulilor care implică conflicte de interese.

Data-țintă pentru punerea în aplicare a recomandării: 2024.

Recomandarea 2 – Promovarea transparenței

Comisia ar trebui:

1. să identifice și să difuzeze bunele practici, inclusiv procedurile aplicate pentru prevenirea conflictelor de interese atunci când se concep și se adoptă programe și măsuri;
2. să faciliteze schimbul de bune practici între statele membre privind solicitarea declarațiilor cu privire la veniturile și patrimoniul personalului din sectorul public național sau regional care ocupă funcții cu putere de decizie în cadrul gestiunii partajate, pentru a spori transparența și răspunderea și pentru a reduce la minimum riscul de conflicte de interese nedivulgate.

Data-țintă pentru punerea în aplicare a recomandării: 2024.

Prezentul raport a fost adoptat de Camera I, condusă de doamna Joëlle Elvinger, membră a Curții de Conturi, la Luxemburg, în ședința sa din 25 ianuarie 2023.

Acronime

DG AGRI: Direcția Generală Agricultură și Dezvoltare Rurală

DG BUDG: Direcția Generală Buget

DG EMPL: Direcția Generală Ocuparea Forței de Muncă, Afaceri Sociale și Incluziune

DG HR: Direcția Generală Resurse Umane și Securitate

DG REGIO: Direcția Generală Politică Regională și Urbană

EDES: Sistemul de detectare timpurie și de excludere

EPPO: Parchetul European

FEADR: Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală

FEDR: Fondul european de dezvoltare regională

FEGA: Fondul european de garantare agricolă

FSE: Fondul social european

GRECO: Grupul de state împotriva corupției

IDOC: Oficiul de investigații și de disciplină al Comisiei

IMS: Sistemul de gestionare a neregulilor

OCDE: Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică

OLAF: Oficiul European de Luptă Antifraudă

PAC: politica agricolă comună

SFC: Sistemul de gestionare a fondurilor al Uniunii Europene

Glosar

„Uși turnante”: situație în care o persoană părăsește o funcție legislativă sau de reglementare pentru a prelua un post ce are legătură cu această funcție, în sectorul privat sau viceversa.

Agenție de plăți: organism desemnat de un stat membru pentru administrarea cheltuielilor agricole ale UE.

Arachne: instrument de extragere a datelor (data mining) și de evaluare a riscurilor dezvoltat de Comisie pentru a sprijini autoritățile de management și agențiile de plăți în gestionarea și controlul fondurilor ESI și ale PAC.

Autoritate de management: autoritate (publică sau privată) națională, regională sau locală desemnată de un stat membru să gestioneze un program finanțat de UE.

Avertizor (de integritate): persoana, adesea un angajat, care dă la iveală informații cu privire la fapte ilicite din cadrul unei întreprinderi sau organizații.

Beneficiar real final: persoana care beneficiază în ultimă instanță sau care are interesul ultim într-o întreprindere sau o organizație.

Beneficiar: persoană fizică sau juridică ce primește un grant sau un împrumut de la bugetul UE.

Corupție: abuzul de putere publică, corporativă sau personală în vederea obținerii unor câștiguri ilegale.

Declarația de asigurare: declarație publicată în raportul anual al Curții de Conturi Europene, prin care aceasta prezintă opinia sa de audit cu privire la fiabilitatea conturilor UE și la regularitatea operațiunilor subiacente acestora.

Eroare: rezultatul unui calcul incorect sau al unei nereguli cauzate de neconformitatea cu cerințele legale și contractuale.

Fraudă: utilizarea intenționată și ilegală a înșelăciunii pentru a obține un avantaj material prin privarea unei alte părți de anumite bunuri sau de sume de bani.

Gestiune partajată: metodă de execuție a bugetului UE, în cadrul căreia, spre deosebire de gestiunea directă, Comisia deleagă sarcini de execuție statelor membre, păstrând însă responsabilitatea finală.

Neregulă: încălcare a normelor UE (sau a normelor naționale relevante) ori a obligațiilor contractuale.

Organism de certificare: în contextul cheltuielilor agricole, o entitate publică sau privată desemnată de statul membru în vederea acreditării agențiilor de plăți și a certificării anuale a fiabilității conturilor lor, precum și a legalității și regularității operațiunilor subiacente conturilor respective.

Plan de acțiune: document care stabilește pașii care trebuie efectuați pentru a atinge un anumit obiectiv.

Plăți directe: plăți de sprijin, în principal ajutoare bazate pe suprafață, efectuate direct către fermieri în cadrul Fondului european de garantare agricolă.

Program de dezvoltare rurală: set de obiective și acțiuni naționale sau regionale multianuale, aprobate de Comisie, pentru punerea în aplicare a politicii de dezvoltare rurală a UE.

Program operațional: cadrul pentru implementarea proiectelor finanțate de UE în domeniul coeziunii într-o perioadă dată, reflectând prioritățile și obiectivele stabilite în acordurile de parteneriat încheiate între Comisie și fiecare stat membru.

Semnal de alertă: indiciu care semnalează că o operațiune sau o altă activitate ar putea avea un caracter fraudulos.

Sistemul de gestionare a neregulilor: aplicație utilizată de statele membre pentru a raporta către OLAF nereguli, inclusiv suspiciunile de fraudă.

Suspiciune de fraudă: neregulă care determină inițierea unei proceduri administrative sau judiciare cu scopul de a se stabili dacă aceasta a avut sau nu caracter fraudulos.

Volume mari de date (big data): volume mari de data nestructurate provenite din diferite surse, precum și prelucrarea, colectarea, stocarea și analiza lor în scopul obținerii unor modele, tendințe și asocieri pertinente.

Răspunsurile Comisiei

https://www.eca.europa.eu/ro/Pages/DocItem.aspx?did=63584

Calendar

https://www.eca.europa.eu/ro/Pages/DocItem.aspx?did=63584

Echipa de audit

Rapoartele speciale ale Curții de Conturi Europene prezintă rezultatele auditurilor sale cu privire la politicile și programele UE sau la diverse aspecte legate de gestiune aferente unor domenii bugetare specifice. Curtea de Conturi Europeană selectează și concepe aceste sarcini de audit astfel încât impactul lor să fie maxim, luând în considerare riscurile la adresa performanței sau a conformității, nivelul de venituri sau de cheltuieli implicat, evoluțiile viitoare și interesul politic și public.

Acest audit al performanței a fost efectuat de Camera de audit I – Utilizarea durabilă a resurselor naturale, condusă de doamna Joëlle Elvinger, membră a Curții de Conturi Europene. Auditul a fost condus de domnul Pietro Russo, membru al Curții de Conturi Europene, beneficiind de sprijinul unei echipe formate din: Chiara Cipriani, șefă de cabinet, și Benjamin Jakob, atașat în cadrul cabinetului; Richard Hardy, manager principal; Jan Huth, coordonator; Anca Florinela Cristescu, coordonatoare adjunctă, și Servane de Becdelièvre, Maciej Szymura, Mihaela Văcărașu, Lutz Venske, auditori. Marika Meisenzahl a furnizat sprijin grafic. Michael Pyper a asigurat sprijin lingvistic.

De la stânga la dreapta: Pietro Russo, Benjamin Jakob, Anca Florinela Cristescu, Richard Hardy, Servane de Becdelièvre, Jan Huth.

Note

¹ Ismeri Europa Srl împotriva Curții de Conturi a Comunităților Europene.

² Articolul 61 din Regulamentul financiar al UE.

³ Articolul 35 din Directiva 2014/23/UE, articolul 24 din Directiva 2014/24/UE și articolul 42 din Directiva 2014/25/UE.

⁴ OCDE, Managing conflict of interest in the public sector, 2005.

⁵ A se vedea, de exemplu, OCDE, Collusion and Corruption in Public Procurement, 2010.

⁶ A se vedea pagina 18 din The OLAF report 2021 sau paginile 14-15 din The OLAF report 2020.

⁷ OCDE, Fraud and Corruption in European Structural and Investment Funds, 2019.

⁸ Orientări referitoare la aplicarea Regulamentului (UE, Euratom) 2020/2092 privind un regim general de condiționalitate pentru protecția bugetului Uniunii, C(2022) 1382 final, 2.3.2022, Bruxelles.

⁹ Propunere de decizie de punere în aplicare a Consiliului privind măsurile de protecție a bugetului Uniunii împotriva încălcărilor principiilor statului de drept în Ungaria, COM(2022) 485 final.

¹⁰ Direcția Generală Agricultură și Dezvoltare Rurală (DG AGRI), Direcția Generală Buget (DG BUDG), Direcția Generală Ocuparea Forței de Muncă, Afaceri Sociale și Incluziune (DG EMPL), Direcția Generală Resurse Umane și Securitate (DG HR) și Direcția Generală Politică Regională și Urbană (DG REGIO).

¹¹ Parchetul European este parchetul independent al Uniunii Europene.

¹² Grupul de state împotriva corupției (GRECO) este organismul anticorupție al Consiliului Europei.

¹³ Auditul s-a concentrat în principal pe regiunile Bavaria și Saarland.

¹⁴ Statutul funcționarilor Uniunii Europene.

¹⁵ Commission Decision of 29.6.2018 on outside activities and assignments and on occupational activities after leaving the Service, C(2018) 4048 final din 29 iunie 2018, Bruxelles.

¹⁶ Orientări privind evitarea și gestionarea conflictelor de interese în temeiul Regulamentului financiar (2021/C 121/01).

¹⁷ Decizia Ombudsmanului European cu privire la modul în care Comisia Europeană gestionează situațiile de „uși turnante”.

¹⁸ Decizia Ombudsmanului European: situații de „uși turnante”.

¹⁹ Comunicatul de presă nr. 3/2022 al Ombudsmanului European: EU administration at critical point in treatment of “revolving doors”, 18 mai 2022.

²⁰ Portalul antifraudă al Comisiei Europene.

²¹ Pentru domeniul coeziunii, a se vedea pagina „Beneficiarii politicii de coeziune a Uniunii Europene”, iar pentru agricultură, a se vedea pagina „Beneficiarii fondurilor PAC” ale Comisiei.

²² În conformitate cu articolul 112 din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013.

²³ Studiu pentru Parlamentul European, Comisia pentru control bugetar (Comisia CONT): The Largest 50 Beneficiaries in each EU Member State of CAP and Cohesion Funds, 2021.

²⁴ Articolul 69 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2021/1060.

²⁵ Articolul 59 alineatul (4) din Regulamentul (UE) 2021/2116.

²⁶ Cipru, Danemarca, Franța, Letonia, Lituania, Malta, Portugalia și Suedia.

²⁷ Agence Europe: Parliamentary Assembly of Council of Europe considers that Malta’s Whistleblower Protection Act does not meet its objective, 20 decembrie 2021.

²⁸ Activity Report of the Investigation and Disciplinary Office of the Commission (IDOC), 2020.

²⁹ The OLAF report 2020.

³⁰ A se vedea rapoartele de țară din 2018 privind achizițiile publice (Rapoarte de țară și informații privind țările UE), transmise Comisiei Europene de către țările UE și SEE.

³¹ Report by the Auditor General, 2019, Oficiul Național de Audit al Republicii Malta.

³² Comisia Europeană (DG AGRI), Guideline No 1 – Guidelines for the certification audit of the EAGF/EAFRD accounts – Guideline for accreditation, exercițiul financiar 2021.

³³ Sistemul de detectare timpurie și de excludere.

³⁴ A se vedea, de exemplu, Elizabeth Dávid-Barrett și Mihály Fazekas, „Grand corruption and government change: an analysis of partisan favoritism in public procurement”, European Journal on Criminal Policy and Research 26, 411-430 (2020).

³⁵ Articolul 54 din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 și articolul 122 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013.

³⁶ Articolul 122 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 și articolul 50 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013.

³⁷ Punctele 23-28 din Raportul special nr. 01/2019 privind combaterea fraudei legate de cheltuielile UE și punctele 47-57 din Raportul special nr. 06/2019 privind combaterea fraudei legate de cheltuielile în domeniul politicii de coeziune a UE.

Contact

CURTEA DE CONTURI EUROPEANĂ
12, rue Alcide De Gasperi
1615 Luxembourg
LUXEMBURG

Tel. +352 4398-1
Întrebări: eca.europa.eu/ro/Pages/ContactForm.aspx
Website: eca.europa.eu
Twitter: @EUAuditors

Numeroase alte informații despre Uniunea Europeană sunt disponibile pe internet pe serverul Europa (https://europa.eu).

Luxemburg: Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, 2023

PDF	ISBN 978-92-847-9563-5	ISSN 1977-5806	doi:10.2865/820451	QJ-AB-23-006-RO-N
HTML	ISBN 978-92-847-9534-5	ISSN 1977-5806	doi:10.2865/113012	QJ-AB-23-006-RO-Q

DREPTURI DE AUTOR

© Uniunea Europeană, 2023

Politica Curții de Conturi Europene referitoare la reutilizare este definită în Decizia nr. 6-2019 a Curții de Conturi Europene privind politica în materie de date deschise și reutilizarea documentelor.

Cu excepția cazului în care se precizează altceva (de exemplu, într-o mențiune separată indicând drepturile de autor), conținutul elaborat de Curtea de Conturi Europeană pentru care UE deține drepturile de autor face obiectul licenței Creative Commons Atribuire 4.0 Internațional (CC BY 4.0). Prin urmare, ca regulă generală, reutilizarea este autorizată cu condiția menționării adecvate a autorilor și a indicării eventualelor modificări. Reutilizatorul conținutului elaborat de Curtea de Conturi Europeană nu poate altera sensul sau mesajul inițial. Curtea de Conturi Europeană nu răspunde pentru eventualele consecințe ale reutilizării.

Este necesar să obțineți o permisiune suplimentară în cazul în care un anumit conținut prezintă persoane fizice ce pot fi identificate, de exemplu în cazul fotografiilor în care apar membri ai personalului Curții de Conturi Europene sau în cazul în care conținutul include lucrări ale unor terți.

Dacă se obține o astfel de permisiune, ea anulează și înlocuiește permisiunea de natură generală menționată mai sus și va indica în mod clar eventualele restricții de utilizare.

Pentru a utiliza sau a reproduce un conținut pentru care UE nu deține drepturile de autor, poate fi necesar să obțineți o permisiune în acest sens direct de la titularii drepturilor de autor.

Figurile 4 și 7 – pictograme: figurile au fost concepute folosind resurse de pe site-ul Flaticon.com. © Freepik Company S.L. Toate drepturile rezervate.

Programele informatice sau documentele care fac obiectul unor drepturi de proprietate industrială, cum ar fi brevetele, mărcile, desenele și modelele înregistrate, logourile și denumirile, sunt excluse din politica Curții de Conturi Europene referitoare la reutilizare.

Familia site-urilor instituționale ale Uniunii Europene care sunt incluse în domeniul europa.eu oferă linkuri către site-uri terțe. Deoarece Curtea de Conturi Europeană nu are control asupra acestor site-uri, sunteți încurajați să verificați politica aplicată de ele în ceea ce privește respectarea vieții private și drepturile de autor.

Utilizarea logoului Curții de Conturi Europene

Logoul Curții de Conturi Europene nu poate fi utilizat fără acordul prealabil al Curții de Conturi Europene.

CONTACTAȚI UE

În persoană
În întreaga Uniune Europeană există sute de centre Europe Direct. Puteți găsi adresa centrului cel mai apropiat de dumneavoastră online (european-union.europa.eu/contact-eu/meet-us_ro).

La telefon sau în scris
Europe Direct este un serviciu care vă răspunde la întrebările privind Uniunea Europeană. Puteți accesa acest serviciu:

• apelând numărul gratuit: 00 800 6 7 8 9 10 11 (unii operatori pot taxa aceste apeluri);
• apelând numărul standard: +32 22999696;
• folosind formularul: european-union.europa.eu/contact-eu/write-us_ro.

GĂSIȚI INFORMAȚII DESPRE UE

Online
Informații despre Uniunea Europeană în toate limbile oficiale ale UE sunt disponibile pe site-ul Europa (european-union.europa.eu).

Publicații ale UE
Puteți vizualiza sau comanda publicații ale UE la op.europa.eu/ro/publications. Mai multe exemplare ale publicațiilor gratuite pot fi obținute contactând Europe Direct sau centrul dumneavoastră local de documentare (european-union.europa.eu/contact-eu/meet-us_ro).

Dreptul UE și documente conexe
Pentru accesul la informații juridice din UE, inclusiv la ansamblul legislației UE începând din 1951 în toate versiunile lingvistice oficiale, accesați site-ul EUR-Lex (eur-lex.europa.eu).

Date deschise ale UE
Portalul data.europa.eu oferă acces la seturile de date deschise ale instituțiilor, organismelor și agențiilor UE. Aceste date pot fi descărcate și reutilizate gratuit, atât în scopuri comerciale, cât și necomerciale. Portalul oferă, de asemenea, acces la o multitudine de seturi de date din țările europene.