Selecția și monitorizarea proiectelor în cadrul FEDR și al FSE în perioada 2014-2020 continuă să se axeze în principal pe realizări

Sinteză

I

Pentru perioada de programare 2014-2020, Uniunea Europeană (UE) a alocat aproximativ 349,4 miliarde de euro pentru îndeplinirea obiectivelor sale în materie de politică de coeziune. Aceasta urmărește să sprijine crearea de locuri de muncă, competitivitatea întreprinderilor, creșterea economică, dezvoltarea durabilă și îmbunătățirea calității vieții cetățenilor. Pentru a atinge aceste obiective, se alocă finanțare pentru proiecte implementate de beneficiari din statele membre. Autoritățile din aceste state selectează proiecte în vederea finanțării și monitorizează implementarea lor. Este esențial să se asigure eficacitate în alocarea finanțării – cu alte cuvinte, trebuie să se obțină rezultatele preconizate.

II

Pentru a sprijini acest obiectiv, Comisia a pus în aplicare diferite măsuri menite să sporească accentul pus pe rezultate în perioada 2014-2020. În rapoartele anterioare, Curtea a salutat îmbunătățirile pe care le-au adus aceste măsuri, însă a semnalat, totodată, existența unor deficiențe grave în ceea ce privește eficacitatea lor, precum și în ceea ce privește calitatea informațiilor de monitorizare referitoare la cheltuielile din domeniul politicii de coeziune. Prezentul raport consolidează și analizează mai în detaliu aceste constatări anterioare.

III

Curtea a examinat măsura în care accentul pus pe rezultate este integrat în modalitatea de selecție a proiectelor, precum și măsura în care Comisia și statele membre pot demonstra că bugetul UE este cheltuit în mod corespunzător. În consecință, Curtea a analizat procesul de selecție și pe cel de monitorizare a proiectelor care utilizează finanțare acordată în domeniul coeziunii.

IV

Concluzia sa este că, în pofida intențiilor declarate cu mult timp în urmă, concepția procedurilor de selecție și procesele în sine continuă să pună accentul mai degrabă pe realizări și pe absorbția fondurilor decât pe rezultate. Mai mult, deficiențele observate la nivelul mecanismelor de monitorizare au făcut dificilă evaluarea măsurii în care finanțarea din partea UE a contribuit la îndeplinirea obiectivelor UE și ale statelor membre. Mai concret, Curtea a făcut următoarele constatări în legătură cu programele operaționale pentru care a efectuat vizite de audit:

• În ceea ce privește selecția proiectelor, beneficiarii potențiali au fost bine informați și li s-a oferit asistență adecvată pentru a accede la fonduri din partea UE. Procedurile examinate de Curte erau concepute astfel încât să faciliteze selecția acelor proiecte care prezintă relevanță pentru atingerea obiectivelor programelor operaționale, însă criteriile de selecție rareori prevedeau ca solicitanții să definească indicatori de rezultat cuantificați la nivelul proiectului. Mai mult, în majoritatea cazurilor, selecția proiectelor se realiza pe baza principiului „primul venit, primul servit”. În cazul unei singure proceduri de selecție s-a procedat la punctarea cererilor de finanțare și la realizarea unui clasament al acestora în funcție de punctajul obținut.
• În ceea ce privește monitorizarea, Curtea a constatat că sistemele de monitorizare au devenit funcționale doar într-o etapă tardivă, în principal din cauza întârzierilor în adoptarea cadrului legislativ. Persistă deficiențe la nivelul unora dintre sistemele informatice utilizate pentru colectarea și agregarea datelor de monitorizare. În plus, ca urmare a progreselor lente în efectuarea auditurilor sistemelor de monitorizare respective, a apărut riscul ca acum să nu mai rămână timp suficient pentru luarea eventualelor măsuri corective necesare înainte de examinarea performanței programate pentru 2019.
• În cea mai mare parte, informațiile de monitorizare continuă să fie axate pe realizări. Raportul principal al Comisiei menit să măsoare ce s-a realizat până la momentul respectiv prezintă progresele înregistrate în raport cu principalii indicatori de realizare, precum și gradul de utilizare a finanțării. Informațiile privind obținerea rezultatelor sunt însă limitate.

V

Curtea recomandă, așadar, următoarele:

• Pentru a garanta o abordare coerentă și cu adevărat axată pe rezultate în procesul de selecție a proiectelor, statele membre ar trebui să se asigure că se va proceda la o comparație între cererile de finanțare a proiectelor, să impună beneficiarilor să definească, pentru fiecare proiect, cel puțin un indicator de rezultat veritabil și să efectueze o evaluare a rezultatelor preconizate și a indicatorilor aferenți în raportul de evaluare a cererilor de finanțare.
• Pentru a garanta o monitorizare axată pe rezultate, statele membre ar trebui să prevadă, în contractul de finanțare, unul sau mai mulți indicatori de rezultat veritabili cuantificați, care să contribuie la indicatorii de rezultat stabiliți la nivelul programului operațional, iar Comisia ar trebui să definească indicatori de rezultat comuni pentru FEDR pe baza unei definiții comune a conceptului de „rezultat”.
• Comisia ar trebui să îmbunătățească raportarea cu privire la performanță și să se asigure că în 2019 se va efectua o examinare pertinentă a performanței.

Introducere

Politica de coeziune reprezintă principala politică de investiții a UE

01

Politica de coeziune este principala politică în materie de investiții a UE, urmărind să sprijine crearea de locuri de muncă, competitivitatea întreprinderilor, creșterea economică, dezvoltarea durabilă și îmbunătățirea calității vieții cetățenilor. Acestei politici îi este alocată aproximativ o treime din bugetul UE. La prețurile curente, fondurile alocate politicii de coeziune s-au cifrat la aproximativ 230 de miliarde de euro în perioada de programare 2000-2006, la 346,5 miliarde de euro în perioada 2007-2013 și la 349,4 miliarde de euro în perioada 2014-2020.

02

Politica de coeziune este pusă în aplicare prin intermediul Fondului european de dezvoltare regională (FEDR), al Fondului social european (FSE) și al Fondului de coeziune. Alături de Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și de Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime (FEPAM), aceste fonduri fac parte din fondurile structurale și de investiții europene (fondurile ESI). Ele sunt implementate prin intermediul unor programe operaționale care stabilesc priorități în materie de investiții și obiective specifice¹. Programele descriu, de asemenea, modul în care vor fi utilizate fondurile în cursul perioadei de programare pentru finanțarea de proiecte. Implementarea programelor operaționale revine statelor membre sau regiunilor acestora. Aceasta înseamnă că selectarea, monitorizarea și evaluarea proiectelor sunt realizate de statele membre sau de regiunile acestora.

Orientarea către performanță constituie o prioritate majoră pentru Comisie și pentru statele membre în perioada 2014-2020

03

Europa 2020 este strategia pe zece ani a UE pentru ocuparea forței de muncă și creștere economică. A fost lansată în 2010 cu scopul de a crea condițiile necesare pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii. În vederea îndeplinirii obiectivelor și a țintelor stabilite în această strategie, Comisia a subliniat, în 2010, necesitatea de a se îmbunătăți eficacitatea politicii de coeziune prin punerea unui accent mai mare pe rezultate².

04

În consecință, pachetul legislativ privind politica de coeziune în perioada de programare 2014-2020 a introdus modificări semnificative menite să sporească accentul pus pe performanță³. Principalele măsuri sunt următoarele:

• introducerea condiționalităților ex ante⁴, care obligă statele membre să îndeplinească anumite condiții legate de utilizarea eficace a fondurilor ESI (de exemplu, existența unor cadre de politici/strategice) până la sfârșitul anului 2016. Una dintre ele, condiționalitatea ex ante generală nr. 7⁵, prevede „existența unui sistem de indicatori de rezultat necesari pentru selectarea acțiunilor care contribuie în modul cel mai eficient la obținerea rezultatelor dorite, monitorizarea progreselor înregistrate în obținerea rezultatelor”;
• introducerea unei rezerve de performanță, prin care o parte din finanțarea UE alocată unui program operațional este pusă deoparte, urmând a fi deblocată numai în cazul în care un subset de indicatori (în principal indicatori de cheltuieli/de realizare) ating anumite obiective de etapă predefinite. Deblocarea acestei rezerve în 2019 se va baza pe o examinare a performanței care se va realiza în 2019⁶;
• consolidarea logicii de intervenție în cursul exercițiului de programare⁷, solicitând statelor membre să își evalueze nevoile și să se angajeze să obțină o serie de rezultate înainte de a analiza opțiunile privind domeniile spre care vor direcționa fondurile UE și modul în care vor cheltui acești bani;
• o utilizare mai consecventă a indicatorilor de performanță pentru măsurarea progreselor înregistrate în direcția obținerii acestor rezultate⁸.

Importanța selectării și a monitorizării proiectelor pentru atingerea obiectivelor de performanță

05

În 2017, Curtea a ajuns la concluzia⁹ că statele membre și Comisia reușiseră să conceapă programe operaționale cu o logică de intervenție mai solidă. Aceasta înseamnă că programele operaționale precizau într-o manieră consecventă scopurile urmărite de intervenții (obiectivele specifice/rezultatele) și modul în care vor fi atinse acestea (finanțarea necesară, acțiunile ce trebuie întreprinse și realizările preconizate).

06

Cu toate acestea, pentru a se asigura eficacitatea politicii, este important nu numai să se stabilească obiective clare și să se aibă în vedere rezultatele obținute în cursul exercițiului de programare, ci este esențial și ca pe întreg parcursul fazei de implementare a programului operațional să se aplice o abordare axată pe rezultate, întrucât factorii care vor determina eficacitatea politicii sunt calitatea proiectelor finanțate și valoarea lor adăugată din perspectiva rezultatelor concrete obținute. Prin urmare, selecția și monitorizarea proiectelor, precum și raportarea cu privire la aceste aspecte sunt esențiale pentru atingerea obiectivelor de performanță. Figura 1 oferă o vedere de ansamblu asupra ciclului de implementare a unui program operațional și asupra organismelor implicate. Procesele care prezintă relevanță pentru auditul Curții sunt evidențiate în galben.

Principalii participanți și rolul lor în selecția și monitorizarea proiectelor

07

Proiectele sunt selectate de autoritățile naționale și regionale responsabile de gestionarea programelor operaționale. Aceste autorități de management – sau organismele intermediare cărora le-au delegat competențe – stabilesc criteriile de selecție, organizează comitetele de selecție și decid care proiecte urmează să primească finanțare europeană. Comisia nu este implicată în selecția proiectelor, spre deosebire de rolul fundamental pe care îl joacă în negocierea programelor operaționale. Ea este însă implicată, prin intermediul rolului consultativ pe care îl are, în comitetele de monitorizare a programelor operaționale¹⁰, în cadrul cărora sunt aprobate metodologia și criteriile utilizate pentru selectarea proiectelor. De asemenea, Comisia oferă orientări întemeiate pe cele mai bune practici și pe schimbul de experiențe cu statele membre.

08

Responsabilitatea pentru monitorizarea proiectelor revine statelor membre. Autoritățile de management monitorizează implementarea programelor operaționale și a proiectelor, procedează la agregarea informațiilor de monitorizare și prezintă Comisiei rapoarte anuale de implementare. La rândul său, și comitetul de monitorizare examinează implementarea programelor operaționale și aprobă rapoartele anuale de implementare. Și în acest caz, rolul Comisiei se limitează la furnizarea unor orientări, la examinarea, în cooperare cu autoritățile de management, a performanței programelor operaționale și la formularea unor observații cu privire la rapoartele de implementare.

09

În rolul său de raportare însă, Comisia transmite atât către autoritatea care acordă descărcarea de gestiune (Parlamentul European), cât și către Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor o sinteză anuală a rapoartelor anuale de implementare ale statelor membre, precum și raportul strategic (în 2017 și în 2019)¹¹.

Sfera și abordarea auditului

10

Acest audit a avut ca scop să determine dacă procesul de selecție a proiectelor și sistemele de monitorizare pentru proiectele din cadrul FEDR și al FSE în perioada de programare 2014-2020 erau orientate către rezultate. Având în vedere stadiul până la care a avansat implementarea programelor operaționale, acest audit, care se bazează și pe auditurile efectuate anterior, a dat Curții pentru prima dată posibilitatea de a urmări „abordarea axată pe rezultate” pe tot parcursul fazei de implementare, pe măsură ce devin disponibile primele rezultate. Auditul prezintă, de asemenea, o relevanță ridicată pentru examinarea performanței programată pentru 2019.

11

În prima parte a raportului, sunt prezentate rezultatele analizei efectuate de Curte cu privire la procedurile de selecție instituite pentru programele operaționale auditate. Curtea evaluează concepția acestor proceduri de selecție, în special stabilirea criteriilor de selecție și orientarea lor către rezultate, precum și faza de evaluare a cererilor de finanțare. În partea a doua, Curtea examinează sistemele de gestiune și de control care au fost instituite, precum și monitorizarea realizată până în prezent de către autoritățile de management/organismele intermediare responsabile de programele operaționale pentru care s-au efectuat vizite, cu scopul de a măsura performanța operațională la nivel de program și la nivel național. Aspectele asupra cărora s-a aplecat Curtea includ fiabilitatea datelor, disponibilitatea lor și capacitatea de a produce informații relevante pentru gestionare și pentru prezentarea de rapoarte către Comisie.

12

În total, au fost examinate 34 de proiecte (a se vedea lista proiectelor din anexa I). Curtea s-a concentrat pe FEDR și pe FSE, mai concret pe trei obiective tematice¹² (a se vedea o descriere a celor 11 obiective tematice în anexa II):

• obiectivul tematic 3: îmbunătățirea competitivității IMM-urilor (16 proiecte);
• obiectivul tematic 8: promovarea sustenabilității și a calității locurilor de muncă și sprijinirea mobilității forței de muncă (12 proiecte);
• obiectivul tematic 9: promovarea incluziunii sociale, combaterea sărăciei și a oricărei forme de discriminare (6 proiecte).

13

Curtea a analizat o serie de proiecte selectate direct de autoritățile de management (sau de organismele intermediare) prin intermediul a 20 de proceduri de selecție (a se vedea lista acestora în anexa III). Aceste proiecte au fost extrase din șapte programe operaționale care se derulează în patru state membre: Republica Cehă, Franța, Italia și Finlanda (a se vedea lista programelor operaționale în anexa IV). Programele operaționale respective și statele membre au fost selectate în funcție de volumul fondurilor alocate și de stadiul de implementare a proiectelor. Acestea din urmă au fost selectate în funcție de valoarea finanțării nerambursabile primite și de stadiul lor de progres la momentul auditului. În anexa V sunt enumerate axa prioritară, prioritățile de investiții și obiectivele specifice aferente fiecăruia dintre proiectele selectate. Indicatorii de realizare și de rezultat aferenți acestora sunt enumerați în anexa VI în ceea ce privește FEDR și în anexa VII în ceea ce privește FSE.

14

Curtea a examinat, de asemenea, acțiunile întreprinse de Comisie în ceea ce privește selectarea proiectelor și monitorizarea programelor operaționale pentru FSE și pentru FEDR în general.

Observații

Selecția proiectelor nu este axată într-o măsură suficientă pe rezultate

15

Procedurile de selecție instituite de autoritățile de management ar trebui să acorde prioritate selecției acelor proiecte care prezintă cea mai mare relevanță pentru obiectivele urmărite și care au cea mai mare probabilitate de a obține rezultate. Aceste proceduri ar trebui, în egală măsură, să asigure că modul în care sunt cheltuite fondurile disponibile este în conformitate cu normele. Curtea a verificat măsura în care preocuparea pentru rezultate fusese reflectată în concepția procedurilor de selecție (de exemplu, criteriile de selecție utilizate pentru evaluarea unei cereri de finanțare, metoda utilizată pentru evaluarea proiectelor și documentația pusă la dispoziția potențialilor ofertanți), în aplicarea acestora, precum și, în consecință, în proiectele selectate.

16

Activitățile de audit anterioare ale Curții¹³ au pus în evidență faptul că atât Comisia, cât și statele membre reușiseră să conceapă programe operaționale cu o logică de intervenție mai solidă, cu alte cuvinte, programe în care existau legături clare între nevoile în materie de dezvoltare, obiectivele specifice și indicatorii de rezultat. Această logică de intervenție ar trebui să se reflecte în procedurile de selecție a proiectelor. Curtea consideră că există un număr de criterii esențiale care ar trebui să fie luate în considerare de autoritățile de management la conceperea procedurilor pentru a se asigura că acestea sunt axate pe obținerea de rezultate:

• criteriile de selecție aplicate ar trebui să garanteze că proiectele sunt în concordanță cu obiectivele programelor operaționale;
• criteriile de selecție ar trebui să favorizeze selecția proiectelor care au nu numai indicatori de realizare cuantificați, ci și indicatori de rezultat cuantificați, cu ajutorul cărora se măsoară ce anume s-a obținut în cadrul proiectelor;
• ar trebui să fie încurajată depunerea de cereri de finanțare de către beneficiari, pentru a se asigura că este disponibil un număr mare de proiecte în vederea selecției;
• nu în ultimul rând, selecția proiectelor ar trebui să se bazeze pe o comparație directă a cererilor de finanțare, cu scopul de a se identifica și a se ierarhiza proiectele cele mai potrivite pentru finanțare.

17

La punctele următoare, este descrisă măsura în care autoritățile de management au aplicat aceste variabile atunci când au prelucrat cererile de finanțare primite, precum și modul în care variabilele respective au influențat selectarea unor proiecte care erau axate pe rezultate (a se vedea punctele 18-38).

Procedurile de selecție sprijină selecția unor proiecte care prezintă relevanță pentru obiectivele programelor operaționale

18

Pentru cadrul legislativ aferent perioadei de programare 2014-2020, au fost introduse două măsuri care sunt concepute să determine selecția unor proiecte care prezintă relevanță pentru obiectivele programelor operaționale:

• programele operaționale trebuie să stabilească „principii directoare” pentru selectarea proiectelor pentru fiecare axă prioritară¹⁴;
• autoritățile de management trebuie să conceapă proceduri și criterii de selecție care „[să] asigure faptul că operațiunile contribuie la îndeplinirea obiectivelor specifice și a rezultatelor din cadrul priorității în cauză”¹⁵.

19

Pe lângă acestea, au mai fost introduse, pentru perioada 2014-2020, și următoarele cerințe pentru a determina selectarea unor proiecte axate într-o mai mare măsură pe rezultate:

• condiționalitatea ex ante generală nr. 7 (a se vedea, de asemenea, punctul 4) prevede existența unui „sistem de indicatori de rezultat necesari pentru selectarea acțiunilor care contribuie în modul cel mai eficient la obținerea rezultatelor dorite”;
• în plus, autoritățile de management trebuie să conceapă proceduri și criterii de selecție care „[să] asigure faptul că operațiunile contribuie la îndeplinirea [.] rezultatelor din cadrul priorității în cauză”¹⁶.

20

„Principiile directoare” servesc drept orientări pentru procesul de selecție a proiectelor, detaliind principalele criterii de selecție care trebuie utilizate. În combinație cu descrierea proiectelor cărora ar trebui să li se aloce finanțări și cu furnizarea unor exemple de astfel de proiecte și de beneficiari, aceste principii directoare oferă o bună imagine de ansamblu asupra tipurilor de proiecte care ar trebuie să fie finanțate în cadrul fiecărui obiectiv specific. Aceste principii sunt utilizate ca bază pentru elaborarea criteriilor de selecție, care pot face trimitere în mod direct la principii.

21

Curtea a constatat că, în anumite cazuri, principiile erau de natură generală; totuși, toate menționau necesitatea ca proiectele selectate să fie în concordanță cu obiectivele specifice ale programului operațional, așa cum sunt descrise acestea în cadrul fiecărei axe prioritare. Criteriile de selecție aferente procedurilor de selecție care au fost examinate de Curte erau în concordanță cu principiile directoare. Fiecare procedură conținea cel puțin un criteriu cu privire la relevanța proiectelor și la contribuția lor la obiectivul specific.

22

Cererile de finanțare selectate care au fost examinate de Curte au fost evaluate în raport cu criteriile definite în cadrul procedurii de selecție. Curtea a constatat că cele 34 de proiecte examinate în cadrul acestui audit prezentau relevanță pentru obiectivele specifice ale programului operațional.

Evaluarea cererilor de finanțare a proiectelor nu punea un accent puternic pe rezultate, iar acestea din urmă erau rareori cuantificate

23

Curtea a examinat modul în care autoritățile de management au efectuat selecția proiectelor în practică, în special dacă propunerea de proiect specifica rezultate preconizate și obiective clare, însoțite de indicatori de realizare și de rezultat clar definiți și cuantificați (corelați cu obiectivele specifice). Curtea a examinat, de asemenea, dacă autoritățile de management evaluaseră capacitatea fiecărui solicitant de a obține rezultatele scontate.

24

Curtea a constatat că 18 dintre cele 20 de proceduri de selecție examinate includeau criterii care impuneau beneficiarilor să descrie rezultatele preconizate ale proiectului (a se vedea anexa VIII). Cu toate acestea, doar 4 dintre cele 20 includeau criterii care impuneau cuantificarea indicatorilor de rezultat la nivelul proiectului (procedurile de selecție 17, 18, 19 și 20). În trei dintre aceste cazuri, indicatorii de rezultat nu corespundeau în mod direct celor definiți la nivelul programului operațional (a se vedea exemplul din caseta 1).

25

Analiza realizată de Curte cu privire la cele 34 de cereri de finanțare aferente proiectelor selectate confirmă aceste constatări. Toate cererile de finanțare furnizau informații cuantificate pentru indicatori de realizare care corespundeau indicatorilor de la nivelul programelor operaționale din care făceau parte sau datele de acest tip puteau fi obținute direct din sistemul informatic (de exemplu, în cazul unor indicatori precum numărul de întreprinderi care beneficiază de sprijin). Cu toate acestea, doar 14 cereri furnizau informații cantitative privind indicatorii aferenți rezultatelor preconizate. În șase dintre cazurile respective, aceștia nu corespundeau direct cu indicatorii specificați în programul operațional. Celelalte cereri de finanțare furnizau, în principal, o descriere narativă (a se vedea figura 2 și anexa VIII).

26

În ceea ce privește evaluarea cererilor de finanțare, Curtea a constatat că autoritățile de management evaluaseră fezabilitatea și probabilitatea generală ca proiectele să aibă succes. Totuși, deși în cazul celor 18 proiecte din cadrul FEDR a existat o evaluare a gradului în care era posibilă obținerea rezultatelor preconizate, în cazul celor 16 proiecte finanțate prin FSE examinate de Curte, o evaluare de acest tip a fost efectuată doar pentru două proiecte. O altă constatare a Curții a fost aceea că evaluarea gradului în care era posibilă obținerea rezultatelor a rămas vagă în rapoartele de evaluare, cu excepția a șapte cazuri¹⁷ care au inclus o descriere mai detaliată a relevanței indicatorilor și a probabilității de atingere a valorilor-țintă.

27

În ceea ce privește acordarea punctajelor pentru cererile de finanțare, Curtea a observat că procesul de punctare a luat în considerare specificarea rezultatelor preconizate doar în 11 cazuri. Acest lucru sugerează că, atât timp cât proiectul propus era în concordanță cu tipul de acțiuni prevăzute în procedura de selecție, autoritățile de management presupuneau că acesta urma să contribuie la realizarea obiectivelor programului operațional. Importanța acestei contribuții nu a fost însă un aspect luat în calcul.

Beneficiarii au fost încurajați să depună cereri de finanțare

28

Pentru a se asigura absorbția la timp pe parcursul perioadei de programare și pentru a se garanta, totodată, punerea accentului pe rezultate, este necesar să se dispună de un număr suficient de solicitanți capabili să depună cereri de finanțare de bună calitate. Promovarea de către autoritatea de management a cererii de propuneri de proiecte și punerea la dispoziția solicitanților potențiali a unui ghid constituie factori importanți în acest sens, de natură să determine eficacitatea globală a procedurilor de selecție. O populație mai largă de solicitanți este de natură să garanteze selecția celor mai bune proiecte.

29

Măsurile care vizează promovarea cererilor de propuneri în rândul potențialilor solicitanți au fost concepute de autoritățile de management pe baza cerințelor detaliate stabilite în regulamentele UE. Aceste măsuri au fost prezentate spre aprobare comitetelor de monitorizare ca elemente integrante ale strategiei de comunicare prevăzute de regulament pentru programul operațional¹⁸.

30

Curtea a constatat că autoritățile de management au încurajat beneficiarii să participe la procedurile de selecție. În primul rând, acestea au apelat la mai multe surse pentru a promova o cerere de propuneri în rândul potențialilor solicitanți: de exemplu, au implicat camerele de comerț și asociații de întreprinderi locale și au utilizat instrumente online. De asemenea, autoritățile de management s-au bazat pe parteneri pentru a circula informațiile privind viitoarele cereri de propuneri în cadrul rețelelor lor, valorificând cunoștințele pe care le-au dobândit în cadrul comitetelor de monitorizare.

31

În plus, orientările referitoare la finanțare furnizate solicitanților de către autoritățile de management au fost puse la dispoziția publicului și, cu excepția uneia dintre autorități, la momentul auditului, aceste orientări stabileau condiții clare pentru primirea sprijinului și furnizau informații detaliate privind procedura de solicitare a finanțării și modalitățile de finanțare, făcând trimitere în mod explicit la criteriile de selecție care urmau să fie aplicate.

Procedurile de selecție nu implicau, de obicei, realizarea unei comparații între cererile de finanțare a proiectelor, antrenând riscul de a nu fi selectate cele mai bune proiecte

32

Curtea a verificat, în cadrul examinării procedurilor, dacă proiectele prezentate în vederea acordării de finanțare au fost evaluate unele în raport cu celelalte. Aceasta reprezintă o altă măsură importantă pentru a se asigura selectarea acelor proiecte care pun cel mai mult accentul pe rezultate.

33

În cadrul gestiunii partajate, procedurile de selecție au fost definite de autoritățile de management și aprobate de comitetele de monitorizare, în conformitate cu cerințele prevăzute în regulamentele UE¹⁹ și în orientările Comisiei²⁰. Totuși, nici regulamentele privind fondurile ESI, nici orientările Comisiei nu precizează tipul de procedură de selecție care trebuie utilizată, alegerea ei fiind lăsată la discreția autorității de management.

34

Dintre cele 20 de proceduri examinate de Curte, 10 erau cereri temporare de propuneri de proiecte, 6 erau cereri permanente, 3 erau proceduri de atribuire directă și una constituia o cerere care a fost repetată (a se vedea și detaliile din anexa III). Curtea a constatat că, în afară de o procedură de selecție (IT, programul operațional Piemonte, nr. 13), în toate celelalte proceduri nu se efectuase nicio comparație între cererile de finanțare a proiectelor. Este posibil, așadar, ca finanțarea să nu fi fost alocată celor mai bune proiecte. Această constatare trebuie nuanțată într-o anumită măsură în cazul unora dintre programele operaționale pentru care s-au efectuat vizite, întrucât avusese loc o preselecție fie informală (programele operaționale din Franța și din Finlanda), fie formală (Italia, Apulia), ceea ce a permis autorităților de management să restrângă depunerea de cereri de finanțare la cele mai adecvate proiecte. Curtea a constatat următoarele:

• 15 dintre cele 20 de proceduri s-au bazat pe principiul „primul venit, primul servit”, conform căruia o cerere de finanțare era selectată cu condiția să fi îndeplinit criteriile și să fi existat încă suficiente fonduri disponibile. În cazul a 13 dintre acestea, avusese loc o preselecție formală sau informală. Curtea a observat că, în cazul unora dintre proceduri, selectarea era condiționată de obținerea unui punctaj minim (a se vedea procedurile de selecție nr. 4 și 5 pentru Programul operațional „Spirit antreprenorial și inovare pentru competitivitate” din Republica Cehă și procedurile nr. 16, 17, 18, 19 și 20 pentru programul operațional finlandez).
• În cazul celor trei proceduri de atribuire directă, nu a existat, prin definiție, nicio concurență (a se vedea procedurile de selecție nr. 1, 3 și 12).
• În unul dintre cazuri (IT, programul operațional Piemonte, procedura de selecție nr. 8)²¹, se acordase finanțare unor proiecte care fuseseră deja selectate în timpul perioadei de programare anterioare, 2007-2013, prin simpla prelungire a duratei acestora. Acest lucru a permis organismului intermediar să evite întreruperi în furnizarea de cursuri de formare pentru tineri și să înceapă să absoarbă fonduri, însă a împiedicat, totodată, participarea unor noi solicitanți potențiali.

Calitatea datelor de monitorizare este expusă la riscuri și acestea sunt în mare parte axate pe realizări

35

Curtea a verificat dacă sistemele de monitorizare permiteau colectarea sistematică a datelor referitoare la indicatorii specificați, făcând astfel posibilă măsurarea progreselor înregistrate la nivel de proiect și de program și la nivelul UE. Curtea a examinat, de asemenea, dacă datele de acest tip fuseseră raportate de așa manieră încât să se poată demonstra succesul proiectelor finanțate și deci utilizarea eficace și eficientă a bugetului UE.

36

Secțiunea care urmează prezintă evaluarea realizată de Curte cu privire la condițiile necesare pentru a se face posibilă monitorizarea îndeplinirii obiectivelor și raportarea cu privire la acest aspect. Mai întâi, Curtea a verificat dacă autoritățile de management instituiseră sisteme funcționale de monitorizare înainte de a începe implementarea fondurilor. În continuare, Curtea a examinat dacă informațiile în materie de performanță raportate de beneficiari erau fiabile, complete și puse la dispoziție în timp util. De asemenea, Curtea a analizat rolurile pe care le au autoritățile de management și Comisia.

37

În final, Curtea a urmărit să determine dacă sistemele instituite generau informații în materie de performanță care să fie orientate spre rezultate – mai precis, dacă ele permiteau obținerea unor informații agregate pertinente, acestea fiind un element-cheie pentru raportarea cu privire la utilizarea eficace a fondurilor la nivelul statelor membre și la nivelul UE în cadrul monitorizării și al raportării anuale.

Este posibil ca o asigurare cu privire la calitatea datelor de monitorizare să nu fie furnizată în timp util pentru examinarea performanței programate pentru 2019

38

Monitorizarea progreselor înregistrate în direcția îndeplinirii obiectivelor unui program operațional se realizează pe baza datelor colectate din diverse surse. Aceste date sunt agregate la nivel de program operațional și la nivel de stat membru și stau la baza rapoartelor transmise comitetului de monitorizare al programului operațional și Comisiei. Pentru a se prezenta o imagine corectă a situației la nivelul programului sau la cel al statului membru, este esențial ca datele colectate să fie fiabile, complete și puse la dispoziție în timp util. În acest scop, autoritățile de management trebuie să instituie un sistem de monitorizare, care să presupună colectarea datelor și realizarea unor verificări privind sursa datelor. Pentru a obține o asigurare privind calitatea datelor, Comisia se bazează pe activitățile de audit efectuate de autoritățile de audit de la nivelul statelor membre, precum și pe propriile sale activități de audit.

39

În contextul specific al examinării performanței, este important, de asemenea, ca datele și sistemele utilizate pentru producerea acestora să fie auditate cât mai devreme posibil, pentru a permite autorităților din statele membre să remedieze eventualele deficiențe detectate în ceea ce privește calitatea datelor cu mult înainte de sfârșitul lunii iunie 2019. Abia apoi vor fi trimise Comisiei rapoartele anuale de implementare pe 2018, care stau la baza examinării performanței și a alocării rezervei de performanță.

Modul în care trebuie configurate sistemele de monitorizare pentru perioada 2014-2020 de către statele membre este precizat într-o serie de norme detaliate ale UE

40

Pentru a se asigura colectarea sistematică și monitorizarea datelor obținute la nivelul programelor operaționale, cadrul de reglementare pentru perioada de programare 2014-2020 a introdus mai multe modificări în ceea ce privește modalitățile de realizare a acestor procese:

• Autoritățile de management trebuie să instituie un sistem de gestiune și control care să prevadă sisteme adecvate pentru raportare și monitorizare²².
• Autoritățile de management au responsabilitatea de a institui un sistem informatizat pentru a înregistra toate datele referitoare la indicatorii programelor operaționale²³ în scopul monitorizării și al raportării.
• Conform condiționalității ex ante nr. 7, autoritățile de management trebuie să instituie „un sistem de indicatori de rezultat necesari pentru selectarea acțiunilor care contribuie în modul cel mai eficient la obținerea rezultatelor dorite [și] monitorizarea progreselor înregistrate în obținerea rezultatelor [respective]”²⁴. Programele operaționale trebuiau să demonstreze îndeplinirea tuturor condiționalităților ex ante până la 31 decembrie 2016²⁵ (a se vedea punctul 4).
• Statele membre trebuiau să se asigure, până la 31 decembrie 2015²⁶, că toate schimburile de informații între beneficiari și o autoritate de management, o autoritate de certificare, o autoritate de audit, precum și organismele intermediare puteau fi efectuate prin mijloace electronice²⁷.

41

Comisia a elaborat, de asemenea, orientări specifice²⁸, destinate personalului său și autorităților competente din statele membre, privind o metodologie comună pentru evaluarea sistemelor de gestiune și control din statele membre, care prevăd, printre altele, existența unor sisteme adecvate pentru monitorizare și raportare.

Informațiile în materie de performanță nu sunt întotdeauna fiabile, complete și puse la dispoziție în timp util, fapt care are un impact asupra rapoartelor de implementare elaborate de statele membre

Datele raportate de beneficiari

42

În ceea ce privește FEDR, în multe cazuri, datele pentru indicatorii de rezultat sunt colectate de la institutele naționale de statistică (a se vedea exemplele din anexa VI). Restul datelor provin de la beneficiari. În ceea ce privește FSE, cea mai mare parte a datelor raportate sunt bazate pe date colectate de la beneficiari (a se vedea anexa VII). Autoritățile de management verifică dacă datele colectate de la beneficiari sunt corecte la finalizarea proiectului, când primesc raportul final din partea acestora. În cursul implementării proiectului, se pot efectua verificări și la fața locului, prin eșantionare.

43

Sistemele instituite efectuează în mod automat o serie de verificări ale coerenței și ale plauzibilității datelor furnizate de beneficiari, în special pentru FSE. De asemenea, autoritățile de management au la dispoziție instrumente pentru a monitoriza caracterul complet al datelor furnizate cu privire la participanți, instrumente care le permit să reamintească beneficiarilor care au prezentat date incomplete să furnizeze informații suplimentare.

44

Auditul Curții a pus în lumină anumite probleme în ceea ce privește calitatea datelor colectate. A fost identificată o problemă generală în ceea ce privește exhaustivitatea și corectitudinea datelor privind participanții la acțiunile cofinanțate de FSE. Aceste date sunt clasificate ca fiind sensibile în legislația națională²⁹, prin urmare este la latitudinea participanților să decidă dacă le declară sau nu. Statele membre și Comisia întâmpină, de asemenea, dificultăți în verificarea exactității acestora. O altă deficiență legată de colectarea datelor este prezentată în caseta 2.

45

În cadrul auditului său privind fiabilitatea datelor referitoare la performanță (2014-2020), Comisia a comunicat și alte probleme legate de fiabilitatea datelor, de exemplu:

• necolectarea datelor, fapt care s-a soldat cu neînregistrarea realizărilor, acestea nefiind, așadar, luate în considerare pentru determinarea progreselor înregistrate de un program operațional, ceea ce a condus la o interpretare incorectă a situației;
• neînțelegerea de către autoritățile de management a definiției unor indicatori comuni (de exemplu, indicatorul comun de realizare 26 – „numărul de întreprinderi care cooperează cu instituții de cercetare”), ceea ce a dus la o supraestimare a numărului de întreprinderi raportate pentru acest indicator;
• dubla contabilizare/faptul că valoarea pentru indicatorul „populația deservită” nu a fost limitată la numărul de rezidenți din zona în cauză, ceea ce a avut drept rezultat valori lipsite de consecvență.

Disponibilitatea și fiabilitatea informațiilor în materie de performanță

46

Existența unor sisteme funcționale de monitorizare la data la care autoritățile de management demarează implementarea programelor este un element esențial prin care se garantează generarea la timp a datelor în materie de performanță, fapt care face posibilă efectuarea monitorizării.

47

Aprobarea tardivă, în decembrie 2013, a cadrului legislativ pentru perioada 2014-2020 la nivelul UE a determinat întârzierea dezvoltării sistemelor informatice utilizate pentru monitorizare. În cazul indicatorilor aferenți FSE, ca urmare a complexității suplimentare cauzate de caracterul sensibil al datelor și de definirea indicatorilor, au fost necesare discuții suplimentare, care s-au prelungit până în anul 2014. Acest lucru a întârziat și mai mult finalizarea sistemelor informatice. În două cazuri, alți factori au antrenat întârzieri: reorganizarea regiunilor (Franța, programul operațional Lorena și Vosgi) și conceperea unui nou sistem informatic unic pentru toate fondurile ESI din perioada 2014-2020 în Republica Cehă.

48

Efectele întârzierii se reflectă în nivelul de punere în aplicare a condiționalității ex ante 7, referitoare la existența unui sistem de indicatori de rezultat. La sfârșitul anului 2016 – termenul pentru finalizarea planurilor de acțiune –, 50 de planuri nu erau încă complet puse în aplicare; cu alte cuvinte, circa 11 % din ansamblul programelor operaționale încă nu îndeplineau această cerință. Cu toate acestea, până la sfârșitul lunii februarie 2018, toate planurile de acțiune referitoare la condiționalitatea 7 fuseseră finalizate.

49

Curtea a constatat că unele sisteme informatice nu erau încă pe deplin funcționale în prima jumătate a anului 2017, care era deja al patrulea an de la începerea perioadei de programare; această situație pune în pericol exhaustivitatea și exactitatea datelor colectate (a se vedea exemplele din caseta 3). În cadrul auditului său privind fiabilitatea datelor referitoare la performanță (2014-2020)³⁰, Comisia a tras un semnal de alarmă în ceea ce privește absența unor sisteme de schimb electronic de date cu beneficiarii, fapt care face necesară introducerea manuală în sistem, de către autoritatea de management, a datelor privind indicatorii, ceea ce constituie o sursă potențială de erori materiale.

Rapoartele de implementare elaborate de statele membre

50

Autoritățile de management trebuie să prezinte Comisiei un raport anual de implementare pentru fiecare program operațional în parte, raport care este aprobat de comitetul de monitorizare. Acest raport prezintă informații esențiale referitoare la implementarea programului operațional, în principal prin furnizarea de informații cantitative și calitative privind indicatorii comuni și indicatorii specifici programului³². Rapoartele pe 2016, prezentate în iunie 2017, au fost primele rapoarte transmise Comisiei cu privire la „progresele realizate în vederea atingerii obiectivelor programului”³³. Comisia procedează la o examinare a calității acestor rapoarte de implementare (coerența între numărul de participanți și populația din zonele acoperite, de exemplu).

51

La sfârșitul anului 2017, 26 de rapoarte anuale de implementare nu fuseseră încă acceptate de Comisie din cauza absenței unor date pentru indicatorii utilizați în cadrul de performanță, a unor neconcordanțe între datele raportate și informațiile furnizate cu privire la implementarea programelor operaționale sau a lipsei de explicații pentru unele dintre datele raportate. Pentru aproximativ 40 % din programele operaționale aferente FEDR, nu fuseseră raportate, până în 2017, valori pentru indicatorii cadrului lor de performanță, astfel încât Comisia nu efectuase nicio analiză cu privire la aceștia până la momentul auditului.

52

Deficiențele identificate în ceea ce privește rapoartele anuale de implementare ridică semne de întrebare în legătură cu fiabilitatea informațiilor furnizate, precum și în legătură cu nivelul progreselor înregistrate până în prezent, așa cum sunt prezentate în documentele emise de Comisie pe baza rapoartelor anuale de implementare³⁴: raportul anual de sinteză prezentat Parlamentului și Consiliului, Comitetului Economic și Social European și Comitetului Regiunilor și raportul strategic de progres, care sintetizează progresele realizate, publicat doar în 2017 și în 2019.

Auditurile privind sistemele de gestiune și control și fiabilitatea datelor colectate au fost demarate târziu, fapt care limitează gradul de asigurare care poate fi obținut cu privire la sistemele de monitorizare și reduce timpul disponibil pentru remedierea deficiențelor detectate

53

Pentru a se asigura calitatea informațiilor referitoare la performanță și pentru a se garanta astfel utilizarea lor în contextul monitorizării și al raportării, este necesară luarea unor măsuri adecvate pentru verificarea și corectarea acestor informații. Bunele practici impun efectuarea unor audituri cu privire la sistemele care produc datele – și acțiunile corective conexe –, precum și finalizarea acestor audituri înainte ca datele să fie incluse în rapoartele anuale de implementare și în rapoartele strategice.

54

Conform cadrului legislativ, funcționarea sistemelor de monitorizare este auditată atât de autoritățile de audit ale statelor membre, cât și de Comisie³⁵. Auditurile în cauză ar trebui să se asigure, în special, de existența unor sisteme fiabile de colectare, înregistrare și stocare a datelor referitoare la performanță și ar trebui să evalueze dacă datele respective sunt fiabile.

Evaluarea de către autoritățile de audit a funcționării sistemelor de gestiune și control

55

O evaluare a sistemelor instituite la nivelul autorității de management a avut loc în etapele timpurii ale implementării unui program operațional, ca parte a procedurii de desemnare³⁶. În cadrul acestei proceduri, era necesar ca un organism independent de audit (de cele mai multe ori autoritatea de audit) să elaboreze un raport și să formuleze un aviz în care să precizeze dacă autoritatea de management îndeplinise criteriile referitoare la mediul de control intern, la gestionarea riscurilor, la activitățile de control și gestiune și la monitorizare³⁷. Desemnarea trebuia să aibă loc înainte de prima solicitare a unei plăți intermediare pentru programele operaționale. În lipsa acestei desemnări, nu se poate efectua deci nicio rambursare către programele operaționale. În această etapă, auditul acoperă existența sistemelor și a procedurilor, însă nu și buna implementare, care este verificată în contextul auditurilor de sistem efectuate de autoritățile de audit cu privire la sistemele de gestiune și control.

56

Din cauza aprobării tardive a programelor operaționale și a finalizării cu întârziere a sistemelor informatice (a se vedea punctul 47), procesul de desemnare a fost întârziat. Întârzierea a fost însă influențată și de o serie factori naționali (reorganizarea regiunilor în Franța în 2015 și complexitatea structurilor de management – de exemplu, programul operațional național privind FSE din Franța a desemnat 13 autorități de management și 120 de organisme intermediare). În cazul programelor operaționale care au fost examinate în cadrul acestui audit, autoritățile de management au fost desemnate între septembrie 2016 și februarie 2018, după ce trecuseră deja peste doi ani și, în unele cazuri, chiar patru ani din perioada de programare (a se vedea anexa IV).

57

Din cauza implementării tardive a programelor operaționale și a volumului în consecință limitat al datelor colectate, auditurile sistemelor abia începeau la momentul efectuării vizitelor de audit de către Curte, și anume în prima jumătate a anului 2017. Prin urmare, eventualele probleme în ceea ce privește calitatea datelor nu au devenit evidente decât începând din a doua jumătate a anului 2017, cu alte cuvinte, la aproape patru ani de la începerea perioadei de programare de șapte ani și cu un an și jumătate înainte de transmiterea către Comisie a rapoartelor anuale de implementare pe 2018, care constituie baza pentru alocarea rezervei de performanță.

Auditurile Comisiei

58

Comisia se sprijină pe activitățile de audit ale statelor membre și pe sistemele de audit existente în acestea, dar efectuează, de asemenea, propriile audituri. Există două tipuri de audituri ale Comisiei: „audituri de sistem de prevenire timpurie”, care vizează obținerea unei asigurări rezonabile, într-un stadiu incipient al implementării, cu privire la buna funcționare a sistemelor de gestiune și control, precum și „audituri privind fiabilitatea datelor referitoare la performanță”. Dar, având în vedere întârzierile menționate anterior și, în consecință, finalizarea cu întârziere a sistemelor de monitorizare, și dat fiind volumul limitat al datelor relevante raportate, aceste audituri au fost efectuate mai târziu decât se planificase. În special în ceea ce privește FEDR, auditurile au putut fi demarate abia după ce au fost primite rapoartele anuale de implementare pe 2016. În total, până la sfârșitul anului 2017, Comisia a reușit să efectueze 23 de audituri în 12 state membre: 12 audituri privind fiabilitatea datelor referitoare la performanță și 11 audituri de sistem de prevenire timpurie.

59

Pentru cea mai mare parte dintre aceste audituri, faza de raportare era încă în curs de desfășurare la începutul anului 2018. Potrivit Comisiei, rezultatele preliminare referitoare la sistemele auditate erau relativ pozitive, chiar dacă au fost evidențiate unele deficiențe. Pe de altă parte însă, pentru aproximativ 40 % din programele operaționale aferente FEDR, nu au fost raportate valori pentru indicatorii cadrului lor de performanță în rapoartele anuale de implementare³⁸ pe 2016 care au fost prezentate în 2017. În cazul acestor programe operaționale, Comisia nu efectuase, până în februarie 2018, audituri pentru a stabili dacă absența datelor raportate era cauzată de întârzieri în implementare sau de inexistența unui sistem funcțional de raportare a datelor.

60

Din cauza efectuării cu întârziere a auditurilor sistemelor, imaginea de ansamblu a situației sistemelor de monitorizare este incompletă. În special, există o probabilitate ridicată ca deficiențele să fie identificate târziu și să nu existe, așadar, suficient timp pentru a se opera ajustările necesare. Această situație pune în pericol derularea examinării performanței din 2019, care se va baza pe datele raportate de statele membre în rapoartele anuale de implementare pe 2018 ce trebuie prezentate până la 30 iunie 2019.

Este posibil ca examinarea performanței să nu se bazeze pe obiective de etapă realiste

61

În ceea ce privește programele operaționale în legătură cu care Curtea a efectuat vizite de audit, aceasta a remarcat, pe baza rapoartelor anuale de implementare pe 2015 sau a datelor de monitorizare care erau disponibile la momentul efectuării auditului, că existau cazuri în care programele operaționale își atinseseră deja țintele stabilite pentru 2023, precum și riscuri ca valorile indicatorilor să rămână sub ținte. Pentru programele vizitate, nu fuseseră prezentate cereri de modificare în vederea ajustării țintelor la o valoare mai realistă. În cazul unui singur program (Republica Cehă, Programul operațional „Spirit antreprenorial și inovare pentru competitivitate”), se solicitase și se aprobase deja revizuirea programului, în principal în legătură cu modificarea alocărilor de fonduri în cadrul axelor prioritare. Pe de altă parte, potrivit Comisiei, în februarie 2018, din cei 17 480 de indicatori utilizați în cele 430 de programe operaționale existente, valoarea-țintă pentru 2023 a fost crescută în 1 445 de cazuri și a fost scăzută în 941 de cazuri.

62

Această situație sugerează că unele obiective de etapă³⁹ din cadrul de performanță nu mai sunt realiste. În cazul în care acestea trebuie să fie revizuite, este necesar să se aducă modificări programului operațional, lucru care se poate realiza doar la inițiativa statelor membre⁴⁰. Având în vedere durata procedurii de aprobare a revizuirii (stabilită în regulament la trei luni), există riscul ca valorile atinse la sfârșitul anului 2018 de indicatorii cadrului de performanță să nu fie comparate cu obiective de etapă realiste.

Informațiile generate pe baza datelor colectate sunt încă în mare parte axate pe realizări

63

Informațiile referitoare la performanță sunt colectate pentru ca statele membre și Comisia să le poată utiliza în scopul raportării, astfel încât să răspundă pentru ceea ce s-a realizat cu ajutorul finanțării.

64

Indicatorii de rezultat și valorile-țintă stabilite în contractele de finanțare semnate între beneficiari și autoritățile de management sunt esențiale pentru obținerea rezultatelor. Cu toate acestea, o serie de probleme importante în modul în care sunt concepute sistemele de monitorizare afectează măsurarea și monitorizarea contribuției proiectelor la îndeplinirea obiectivelor programului operațional.

O concepție care se bazează în cea mai mare parte pe indicatori de realizare, în special în primii ani de implementare pentru FEDR, precum și nedefinirea la nivel de proiect a unor indicatori de rezultat cuantificați

65

Structura actuală permite o colectare mai sistematică a datelor pentru o serie de indicatori bine definiți, deși numărul acestora este foarte ridicat. Existența unor indicatori comuni face posibilă, de asemenea, agregarea acestor date la nivelul programului operațional, al statelor membre și al UE. Cu toate acestea, așa cum este conceput în prezent cadrul logic pentru FEDR, numeroși indicatori de rezultat de la nivelul programului operațional nu au o legătură directă cu intervențiile finanțate. Acești indicatori sunt, de multe ori, indicatori naționali care iau în considerare influența unor factori externi, iar sursele pentru valorile acestor indicatori sunt, în principal, institutele naționale de statistică (a se vedea exemplele din caseta 4 și din anexa VI). Acești indicatori de rezultat nu izolează impactul care poate fi atribuit intervențiilor finanțate de FEDR și, prin urmare, nu pot fi considerați rezultate imediate ale programelor operaționale.

66

Întrucât rezultatele generate de proiecte derulate în cadrul FEDR se materializează adeseori (cu mult) după finalizarea proiectului, într-un stadiu în care nu se mai efectuează nicio monitorizare propriu-zisă a proiectelor, autoritățile de management trebuie să compenseze prin realizarea unor evaluări la nivelul axei prioritare⁴¹. Cel puțin o dată pe durata perioadei de programare, aceste evaluări analizează modul în care contribuțiile din partea fondurilor ESI au contribuit la obiectivele fiecărei priorități. Dar, având în vedere începerea cu întârziere a implementării, numărul evaluărilor efectuate până în prezent este încă limitat. În consecință, progresele înregistrate de programele operaționale sunt, deocamdată, măsurate în principal cu ajutorul unor indicatori de realizare.

67

Curtea a constatat că, la nivelul proiectelor, contractele de finanțare nu menționau în mod sistematic indicatori de rezultat (a se vedea punctul 25). Numai 6⁴² dintre cele 18 proiecte finanțate prin FEDR examinate în cadrul acestui audit conțineau indicatori de rezultat în cererea de finanțare și, prin urmare, în contractul de finanțare. Indicatorii respectivi nu erau însă aceiași cu indicatorii de rezultat utilizați la nivelul programului operațional. Aceasta înseamnă că ei nu pot fi utilizați în scopul raportării sau pentru măsurarea progreselor înregistrate în direcția îndeplinirii obiectivelor programului operațional. În alte patru cazuri⁴³, indicatorii de rezultat nu erau cuantificați (cu alte cuvinte, nu fusese stabilită o valoare-țintă pentru aceștia), fapt care împiedica, astfel, evaluarea contribuției rezultatelor la obiectivul programului operațional și limita măsurarea efectelor obținute de proiect la realizările acestuia.

68

În cazul proiectelor derulate în cadrul FSE, au fost menționați indicatori de rezultat în 7 dintre cele 16 proiecte. În cazul celorlalte proiecte, rezultatele descrise fie nu prezentau nicio legătură cu indicatorii specificați în programul operațional, fie nu erau cuantificate. Aceasta face imposibilă compararea pentru un proiect, oricare ar fi acesta, a valorii atinse cu o țintă estimată. Cu toate acestea, în cazul FSE, chiar dacă la nivel de proiect nu sunt definiți indicatori de rezultat sau rezultatele nu sunt cuantificate, se procedează totuși la măsurarea valorilor aferente indicatorilor comuni de rezultat, întrucât beneficiarii care implementează proiectele trebuie să raporteze aceste date în sistemele informatice ale autorității de management.

69

Curtea a semnalat anterior, în rapoartele sale anuale, faptul că la nivelul proiectelor nu sunt definiți indicatori de rezultat⁴⁴. Din acest motiv, este dificil să se evalueze și să se monitorizeze măsura în care contribuie proiectele la îndeplinirea obiectivelor programului operațional.

Deblocarea rezervei de performanță se bazează pe indicatori care sunt axați, în cea mai mare parte, pe resurse și pe realizări

70

Statele membre pot demonstra progresele înregistrate în implementarea programelor cu ajutorul obiectivelor de etapă (care trebuie atinse până în 2018) și al valorilor-țintă stabilite (care trebuie atinse până în 2023) pentru trei tipuri de indicatori: indicatori financiari, indicatori de realizare și indicatori de rezultat. În completarea acestora se pot utiliza etapele-cheie de implementare, acestea permițând evaluarea proiectelor care sunt în curs de desfășurare sau care sunt programate a fi demarate, dar în cazul cărora este puțin probabil să se obțină realizări până în luna decembrie 2018. Indicatorii utilizați în cadrul de performanță trebuie să fie, per ansamblu, reprezentativi pentru acțiunile desfășurate în cadrul axei prioritare. Pentru a se putea declanșa deblocarea rezervei de performanță, valorile atinse la sfârșitul anului 2018 pentru acești indicatori trebuie să se situeze între 75 % și 85 % din valoarea aferentă obiectivului de etapă.

71

Așa cum s-a semnalat într-un raport anterior al Curții⁴⁵, marea majoritate a indicatorilor utilizați în scopul cadrului de performanță al politicii de coeziune se refereau la realizări (57 %), la etape-cheie de implementare (9 %) și la indicatori financiari (33 %), în timp ce proporția indicatorilor de rezultat utilizați rămânea neglijabilă. În consecință, deblocarea rezervei va rămâne în mare măsură axată pe resurse și pe realizări și nu va pune accentul pe rezultate (a se vedea, de asemenea, punctul 62).

Raportarea realizată la nivelul UE face referire, în cea mai mare parte, la indicatori de realizare

72

Obiectivul principal al raportului strategic al Comisiei pentru anul 2017⁴⁶, care încorporează raportul anual de sinteză elaborat pe baza rapoartelor anuale de implementare pe 2016, este de a prezenta realizările fondurilor ESI în direcția îndeplinirii obiectivelor Strategiei Europa 2020. Raportul prezintă însă, în principal, nivelul de implementare, precum și valorile atinse până la finalul anului 2016 pentru principalii indicatori de realizare. El nu oferă nicio informație cu privire la obținerea rezultatelor, cu excepția următorilor indicatori de rezultat pentru FSE: numărul participanților care au găsit un loc de muncă imediat după încheierea activității de formare și numărul de participanți care au obținut o calificare imediat după formare. În ceea ce privește FEDR, una dintre cauze este și faptul că nu există indicatori comuni de rezultat; cei utilizați la nivelul statului membru nu pot fi, prin urmare, agregați.

73

Așa cum a semnalat Curtea recent, există o problemă fundamentală care afectează în mod deosebit indicatorii de rezultat. În realitate, indicatorii de rezultat aferenți FEDR și cei aferenți FSE vizează aspecte diferite și le măsoară în moduri diferite⁴⁷. Mai mult, conceptul de „rezultat” este interpretat diferit în cele două regulamente specifice fondurilor. Indicatorii de rezultat aferenți FEDR nu pot fi utilizați pentru a măsura rezultatele imediate ale programelor operaționale. În plus, numărul ridicat al diferiților indicatori de performanță constituie o adevărată provocare pentru colectarea și raportarea informațiilor referitoare la performanță⁴⁸.

Concluzii și recomandări

74

Deși modul în care sunt acum concepute programele operaționale este axat mai mult pe rezultate, dispunând de o logică de intervenție mai solidă și de un set cuprinzător de indicatori, Curtea concluzionează, per ansamblu, că selecția proiectelor în cadrul FEDR și al FSE nu este pe deplin orientată spre rezultate și că monitorizarea asigurată este în continuare axată mai degrabă pe realizări.

Procedurile de selecție nu erau axate pe rezultate în cazul unor aspecte importante

75

În cazul programelor operaționale pentru care Curtea a efectuat vizite de audit, au fost utilizate proceduri de selecție cu scopul de a sprijini selecția unor proiecte care prezintă relevanță pentru obiectivele programelor operaționale. Aceste proceduri nu includ însă în mod sistematic criterii de selecție care să prevadă definirea unor indicatori de rezultat cuantificați la nivel de proiect, care să corespundă cu cei de la nivelul programului operațional. În consecință, erau rare cazurile în care cererile de finanțare conțineau indicatori de rezultat, iar în cazurile în care aceștia existau, ei fie nu corespundeau neapărat cu indicatorii specificați în programul operațional, fie nu fuseseră cuantificați. În plus, doar o treime din rapoartele de evaluare includeau o evaluare specifică a rezultatelor preconizate în raport cu obiectivele programului operațional (a se vedea punctele 18-27).

76

Curtea a constatat că autoritățile de management puseseră la dispoziție, prin mai multe mijloace, informații cuprinzătoare cu privire la programele operaționale, la accesul la finanțarea din partea UE și la procedurile de selecție. Beneficiarii au fost, în general, bine informați sau puteau conta pe sprijinul unor organizații specializate (a se vedea punctele 28-31).

77

Cu toate acestea, dintre cele 20 de proceduri care au făcut obiectul examinării, doar una a implicat acordarea de puncte cererilor de finanțare și realizarea unui clasament al acestora în funcție de punctajul obținut. Proiectele erau, în general, aprobate pe baza principiului „primul venit, primul servit”. Este posibil, așadar, ca finanțarea să nu fi fost alocată celor mai bune proiecte (a se vedea punctele 32-34).

Calitatea datelor de monitorizare este expusă la riscuri și acestea sunt axate mai degrabă pe realizări decât pe rezultate

78

Ca urmare a adoptării tardive a cadrului legislativ, Curtea a constatat că unele dintre sistemele de monitorizare ale programelor operaționale nu erau încă operaționale la începutul programelor în cauză și nici nu erau încă pe deplin operaționale la momentul desfășurării auditului. În consecință, datele au trebuit să fie introduse manual într-o etapă ulterioară. De asemenea, colectarea datelor a avut loc în afara sistemelor informatice, ceea ce a antrenat producerea anumitor erori, care, în unele cazuri, au afectat datele prezentate în rapoartele anuale de implementare (a se vedea punctele 35-52).

79

Adoptarea tardivă a cadrului de reglementare a avut drept consecință, în cazul majorității programelor operaționale, demararea întârziată a implementării. Până la sfârșitul anului 2016, în sistemele informatice a fost colectat doar un volum limitat de date. Drept urmare, auditurile necesare pentru furnizarea unei asigurări cu privire la sistemele de monitorizare și la fiabilitatea și disponibilitatea datelor au fost lansate, în cea mai mare parte, în 2017. Rezultatele acestor activități de audit au devenit disponibile la sfârșitul anului 2017, după trecerea a patru ani de la începerea perioadei de programare de șapte ani. Aceasta înseamnă că asigurarea obținută pe baza datelor de monitorizare este, deocamdată, doar una parțială. Astfel, Comisia nu dispune de o imagine de ansamblu asupra funcționării sistemelor de monitorizare, cum ar fi sistemele informatice. Examinarea performanței va avea loc în 2019 și, în intervalul de timp rămas, există riscul ca eventualele măsuri corective să nu poată fi finalizate în timp util și ca examinarea performanței să nu se bazeze pe informații corecte (a se vedea punctele 53-60).

80

Curtea a observat că unele obiective de etapă din cadrul de performanță nu mai sunt realiste. În cazul în care acestea trebuie să fie revizuite, nu există nicio certitudine că modificările care trebuie aduse programelor operaționale pot fi realizate în timp util pentru examinarea performanței (a se vedea punctele 61 și 62).

81

În ceea ce privește indicatorii de rezultat, cei prevăzuți pentru FEDR și cei prevăzuți pentru FSE vizează aspecte diferite și le măsoară în moduri diferite. De fapt, conceptul de „rezultat” este interpretat diferit în cele două regulamente specifice fondurilor. Curtea a identificat, în cazul ambelor fonduri, existența riscului ca o agregare pertinentă a datelor referitoare la performanță (în special în ceea ce privește rezultatele) să fie imposibil de realizat la nivelul UE⁴⁹. În plus, Curtea a recomandat⁵⁰ Comisiei să ofere o definiție comună a conceptelor de „realizare” și „rezultat” (a se vedea punctul 73).

82

În ceea ce privește FEDR, pentru mulți dintre indicatorii de rezultat se apelează adesea la alte surse, cum ar fi datele provenite de la institutele naționale de statistică. Evaluările ar trebui să măsoare realizările în raport cu obiectivele programelor operaționale. Cu toate acestea, dată fiind demararea tardivă a implementării, la momentul efectuării auditului erau disponibile puține evaluări. Prin urmare, este dificil să se monitorizeze, pentru FEDR, în ce măsură contribuie proiectele la realizarea obiectivelor programului operațional (a se vedea punctele 63-69). Această problemă este valabilă și în cazul FSE, întrucât multe dintre contractele de finanțare nu cuprind indicatori de rezultat cuantificați.

83

Baza pentru cadrul de performanță este constituită cu preponderență din indicatori financiari și din indicatori de realizare. Aceasta înseamnă că deblocarea rezervei de performanță se va întemeia în principal pe aceste tipuri de indicatori, și nu pe rezultatele obținute și pe progresele efective realizate în direcția îndeplinirii obiectivelor programelor operaționale. De asemenea, informațiile publicate în rapoartele Comisiei privesc, în cea mai mare parte, realizările, cu excepția cazului FSE, pentru care se comunică valoarea agregată pentru o serie de indicatori de rezultat (a se vedea punctele 70-72).

Recomandarea 1 – Selecție axată pe rezultate

Pentru a garanta o abordare coerentă și cu adevărat axată pe rezultate în procesul de selecție a proiectelor, statele membre ar trebui:

1. să prevadă criterii de selecție care să impună beneficiarilor să definească, pentru proiectele lor, cel puțin un indicator de rezultat veritabil, bazat pe o definiție comună a ceea ce constituie un „rezultat”, însoțit și de o valoare de referință și de o valoare-țintă. Acest indicator de rezultat ar trebui să contribuie la indicatorii de rezultat stabiliți la nivelul programului operațional;
2. să includă, în raportul de evaluare a cererilor de finanțare, o evaluare a acestor rezultate preconizate și a indicatorilor aferenți;
3. atunci când iau decizii cu privire la procedurile de selecție care urmează a fi utilizate, să se asigure că se va proceda la o comparație între cererile de finanțare a proiectelor.

Data-țintă pentru punerea în aplicare a recomandării: începând cu 2019 pentru viitoarele cereri de propuneri de proiecte.

Recomandarea 2 – Monitorizare axată pe rezultate

1. Pentru a face posibilă monitorizarea contribuției proiectelor la îndeplinirea obiectivelor programului operațional, statele membre ar trebui să includă în contractul de finanțare indicatori de rezultat cuantificați, care să contribuie la indicatorii de rezultat stabiliți la nivelul programului operațional.

   Data-țintă pentru punerea în aplicare a recomandării: începând cu 2019 pentru viitoarele cereri de propuneri de proiecte.

2. Pentru a orienta mai mult spre rezultate cadrul de monitorizare al FEDR și, în special, pentru a permite agregarea informațiilor referitoare la performanță, Comisia ar trebui să definească indicatori de rezultat comuni pentru acest fond, bazați pe o definiție comună a conceptului de „rezultat”.

Data-țintă de punere în aplicare a recomandării: elaborarea următorului cadru financiar multianual.

Recomandarea 3 – Raportarea cu privire la performanță și pregătirea examinării performanței din 2019

În vederea îmbunătățirii raportării Comisiei cu privire la performanță și a efectuării unei examinări pertinente a performanței cu ajutorul unor date fiabile și al unor obiective de etapă realiste, Comisia ar trebui:

1. să dispună de o imagine de ansamblu asupra principalelor deficiențe de la nivelul sistemelor de monitorizare a programelor operaționale și a principalelor incertitudini cu privire la aceste sisteme, pe baza auditurilor proprii și a celor efectuate de autoritățile de audit (auditurile de sistem necesare/auditurile necesare privind fiabilitatea datelor referitoare la performanță);
2. să se asigure că modificările propuse de statele membre la programele operaționale în legătură cu revizuirea justificată a obiectivelor de etapă din cadrul de performanță sunt prelucrate în timp util pentru a se permite efectuarea examinării performanței.

Data-țintă pentru punerea în aplicare a recomandării: înainte de finalizarea examinării performanței.

Prezentul raport a fost adoptat de Camera II, condusă de doamna Iliana IVANOVA, membră a Curții de Conturi, la Luxemburg, în ședința sa din 27 iunie 2018.

Glosar

Autoritate de management: un organism public sau privat care a fost desemnat de statul membru să gestioneze un program operațional. Printre atribuțiile acestei autorități se numără selecția proiectelor în vederea finanțării lor, monitorizarea modului în care sunt implementate acestea și raportarea către Comisie cu privire la aspectele financiare și la rezultatele obținute.

Axă prioritară: una sau mai multe priorități de investiții asociate unui obiectiv tematic. Finanțarea disponibilă pentru un program operațional este organizată pe axe prioritare.

Cadru de performanță: o serie de obiective de etapă și de valori-țintă definite pentru fiecare axă prioritară dintr-un program operațional, reprezentând un pilon important al abordării axate pe performanță.

Codul european de conduită referitor la parteneriat: un set de principii prevăzute în Regulamentul delegat (UE) nr. 240/2014 al Comisiei, având ca scop sprijinirea statelor membre în organizarea de parteneriate pentru elaborarea și punerea în aplicare a acordurilor de parteneriat și a programelor operaționale.

Comitetul de monitorizare: comitet care monitorizează implementarea unui program operațional. Acesta este compus din „reprezentanți ai autorităților competente ale statului membru” (de exemplu, reprezentanți ai autorității de management, ai autorității de certificare și ai autorității de audit, ai organismelor de implementare, ai organizațiilor patronale, ai organizațiilor lucrătorilor și ai societății civile). Comisia are și ea un rol de observator.

Condiționalități ex ante: condițiile pe care trebuie să le îndeplinească statele membre înainte de a putea primi orice finanțare din partea fondurilor structurale și de investiții europene. Atunci când au elaborat programe operaționale pentru perioada de programare 2014-2020, statele membre au avut obligația de a evalua dacă aceste condiții au fost îndeplinite. În cazul în care ele nu erau îndeplinite, era necesar să se întocmească planuri de acțiune pentru a se garanta îndeplinirea condiționalităților până la 31 decembrie 2016.

Criterii de selecție/de atribuire: criterii predefinite utilizate în procedurile de selecție pentru a se evalua capacitatea solicitantului de a realiza acțiunea sau programul de lucru propus.

Fondurile structurale și de investiții europene (fondurile ESI): reprezintă cinci fonduri separate care au drept obiectiv reducerea dezechilibrelor regionale la nivelul Uniunii și ale căror cadre de politică sunt stabilite pentru perioada bugetară de șapte ani a cadrului financiar multianual (CFM). Fondurile ESI cuprind Fondul european de dezvoltare regională (FEDR), Fondul social european (FSE), Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime (FEPAM).

Indicator: o valoare măsurabilă referitoare la un obiectiv, care oferă informații ce stau la baza evaluării gradului de îndeplinire a obiectivului respectiv.

Indicatori de realizare: valorile utilizate pentru a se măsura realizările operațiunilor sprijinite sau realizările la nivelul programului operațional.

Indicatori de rezultat: valorile utilizate pentru a se măsura rezultatele generate de proiectele sprijinite sau rezultatele obținute la nivelul programului operațional.

Indicatori financiari: valori utilizate pentru a se monitoriza progresele realizate în ceea ce privește angajamentele și plățile (anuale) de fonduri disponibile pentru fiecare proiect, măsură sau program în raport cu costurile eligibile ale acestora.

Logică de intervenție: legătura dintre nevoile evaluate, obiective, resurse (planificate și alocate), realizări (vizate și obținute) și rezultate (propuse și reale).

Monitorizare: examinarea periodică a cheltuielilor, a realizărilor și a rezultatelor, care oferă informații actualizate cu privire la progresele înregistrate de proiecte/programe în direcția dorită.

Obiectiv specific: rezultatul preconizat la care urmărește să contribuie acțiunea Uniunii Europene.

Priorități de investiții: pentru fiecare axă prioritară, statele membre trebuie să stabilească, în programele lor operaționale, prioritățile de investiții și obiectivele specifice aferente. Acestea sunt enunțate în regulamentele specifice care reglementează FEDR, FSE și Fondul de coeziune.

Program operațional: enunțarea priorităților și a obiectivelor specifice ale unui stat membru, prin care se descrie modul în care vor fi utilizate fondurile (atât din partea UE, cât și cofinanțarea națională publică și privată) în cursul unei perioade date (în prezent, de șapte ani) pentru finanțarea de proiecte. Proiectele derulate în cadrul unui program operațional trebuie să contribuie la atingerea unui anumit număr de obiective definite la nivel de axă prioritară în cadrul programului operațional. Programele operaționale pot fi finanțate prin FEDR, prin Fondul de coeziune și/sau prin FSE. Ele sunt elaborate de statele membre și trebuie să fie aprobate de Comisie înainte de a se putea efectua plăți în scopul lor de la bugetul UE. Programele operaționale pot fi modificate pe parcursul perioadei de programare numai cu acordul ambelor părți.

Realizări: ceea ce se produce sau se obține cu ajutorul resurselor alocate unei intervenții (de exemplu, cursuri de formare profesională pentru tineri șomeri, numărul de stații de epurare sau lungimea drumului construit).

Rezerva de performanță: resurse care constituie 6 % din resursele alocate FEDR, FSE și Fondului de coeziune sau FEADR și FEPAM și care urmează să fie puse la dispoziție după examinarea performanței din 2019, în cazul în care anumite cerințe sunt respectate sau depășite.

Rezultate: schimbările imediate care se produc pentru beneficiari în urma participării acestora la o intervenție (de exemplu, accesul îmbunătățit într-o anumită zonă datorită construcției unui drum, stagiari care au găsit un loc de muncă).

Strategia Europa 2020: strategia de creștere adoptată de Uniunea Europeană pentru perioada 2010-2020, care urmărește să îi permită să se redreseze în urma crizei. Strategia este împărțită în cinci obiective principale, care acoperă următoarele domenii: ocuparea forței de muncă, cercetarea și dezvoltarea, clima și energia, educația, precum și incluziunea socială și reducerea sărăciei.

Lista acronimelor

AM: Autoritate de management

AMD: Autoritate de management delegată

AP: Axă prioritară

CE: Comisia Europeană

FC: Fondul de coeziune

FEDR: Fondul european de dezvoltare regională

Fondurile ESI: Fondurile structurale și de investiții europene

FSE: Fondul social european

IMM-uri: Întreprinderi mici și mijlocii

OI: Organism intermediar

OS: Obiectiv specific

OT: Obiectiv tematic

PI: Prioritate de investiții

PO: Program operațional

RDC: Regulamentul privind dispozițiile comune

SM: Stat membru

Echipa de audit

Rapoartele speciale ale Curții de Conturi Europene prezintă rezultatele auditurilor sale cu privire la politicile și programele UE sau la diverse aspecte legate de gestiune aferente unor domenii specifice ale bugetului UE. Curtea selectează și concepe aceste sarcini de audit astfel încât impactul lor să fie maxim, luând în considerare riscurile existente la adresa performanței sau a conformității, nivelul de venituri sau de cheltuieli implicat, schimbările preconizate și interesul existent în mediul politic și în rândul publicului larg.

Acest audit al performanței a fost efectuat de Camera de audit II – cameră specializată pe domeniile de cheltuieli aferente investițiilor pentru coeziune, creștere și incluziune –, condusă de doamna Iliana Ivanova, membră a Curții de Conturi Europene. Auditul a fost condus de domnul Ladislav Balko, membru al Curții de Conturi Europene, care a beneficiat de sprijinul unei echipe formate din: Branislav Urbanič, șef de cabinet, și Zuzana Franková, atașată în cadrul cabinetului, Myriam Cazzaniga, manager principal, Pekka Ulander, coordonator, și Michaela Binder, expertă națională detașată.

Contact

CURTEA DE CONTURI EUROPEANĂ
12, rue Alcide de Gasperi
1615 Luxembourg
LUXEMBOURG

Tel. +352 4398-1
Întrebări: eca.europa.eu/ro/Pages/ContactForm.aspx
Website: eca.europa.eu
Twitter: @EUAuditors

Numeroase alte informații despre Uniunea Europeană sunt disponibile pe internet pe serverul Europa (http://europa.eu).

Luxemburg: Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, 2018

PDF	ISBN 978-92-847-0521-4	ISSN 1977-5806	doi:10.2865/99316	QJ-AB-18-018-RO-N
HTML	ISBN 978-92-847-0547-4	ISSN 1977-5806	doi:10.2865/09360	QJ-AB-18-018-RO-Q

© Uniunea Europeană, 2018

Reproducerea textului este autorizată cu condiția menționării sursei. Pentru utilizarea sau reproducerea în orice fel a unor fotografii sau a altor materiale pentru care Uniunea Europeană nu deține drepturile de autor, trebuie să se solicite acordul direct de la deținătorii drepturilor de autor.

CONTACTAȚI UE

În persoană
În întreaga Uniune Europeană există sute de centre de informare Europe Direct. Puteți găsi adresa centrului cel mai apropiat de dumneavoastră la: https://europa.eu/european-union/contact_ro

La telefon sau prin e-mail
Europe Direct este un serviciu care vă oferă răspunsuri la întrebările privind Uniunea Europeană. Puteți accesa acest serviciu:

• apelând numărul gratuit 00 800 6 7 8 9 10 11 (unii operatori pot taxa aceste apeluri);
• apelând numărul standard: +32 22999696; sau
• prin e-mail, la: https://europa.eu/european-union/contact/write-to-us_ro

GĂSIȚI INFORMAȚII DESPRE UE

Online
Informații despre Uniunea Europeană în toate limbile oficiale ale UE sunt disponibile pe site-ul Europa, la: https://europa.eu/european-union/index_ro

Publicații ale UE
Puteți descărca sau comanda publicații ale UE gratuite și contra cost pe site-ul EU Bookshop, la: https://publications.europa.eu/ro/publications. Mai multe exemplare ale publicațiilor gratuite pot fi obținute contactând Europe Direct sau centrul dumneavoastră local de informare (a se vedea https://europa.eu/european-union/contact_ro).

Dreptul UE și documente conexe
Pentru accesul la informații juridice din UE, inclusiv la ansamblul legislației UE începând din 1951 în toate versiunile lingvistice oficiale, accesați site-ul EUR-Lex, la: http://eur-lex.europa.eu

Datele deschise ale UE
Portalul de date deschise al UE (http://data.europa.eu/euodp/ro/home?) oferă acces la seturi de date din UE. Datele pot fi descărcate și reutilizate gratuit, atât în scopuri comerciale, cât și necomerciale.