Sprijinul FSE pentru combaterea șomajului de lungă durată: măsurile trebuie să fie mai bine direcționate, personalizate și monitorizate

Sinteză

I Șomajul de lungă durată se referă la persoanele care se află în șomaj de cel puțin 12 luni. Lipsa unui loc de muncă formal pentru o perioadă de timp atât de lungă poate avea consecințe grave pentru persoanele afectate, de exemplu un risc mai mare de sărăcie, excluziune socială și chiar probleme de sănătate. Astfel, șomajul de lungă durată afectează și structura noastră socială. În același timp, șomajul de lungă durată are, din punct de vedere economic, un impact negativ asupra creșterii economice și asupra finanțelor publice.

II În UE, politicile în domeniul pieței forței de muncă reprezintă o prerogativă națională: statele membre (luate uneori în considerare împreună cu regiunile lor) sunt responsabile cu luarea deciziilor și cu punerea în aplicare a unor măsuri adecvate de reducere a șomajului (de lungă durată). Totodată, statele membre colaborează cu UE în vederea elaborării unei strategii coordonate privind ocuparea forței de muncă, în special cu scopul de a promova o forță de muncă calificată, instruită și adaptabilă, precum și piețe ale muncii capabile să reacționeze la schimbările economice. În cadrul strategiei, UE are rolul de a favoriza cooperarea dintre statele membre, precum și de a susține acțiunile acestora – completându-le dacă este necesar.

III Începând din 2011, Comisia evaluează politicile statelor membre în domeniul pieței forței de muncă prin procesul semestrului european. Pe baza analizei efectuate de Comisie, Consiliul adoptă o serie de recomandări specifice fiecărei țări, solicitând statelor membre în cauză să ia măsuri specifice împotriva șomajului de lungă durată, care să includă o abordare individualizată. În 2016, această abordare a fost întărită de Recomandarea Consiliului privind șomajul de lungă durată.

IV Fondul social european (FSE) este principalul instrument financiar al UE pentru sprijinirea măsurilor active luate de statele membre pentru piețele forței de muncă. În perioada 2014-2020, patru din cele 11 obiective tematice stabilite în Regulamentul privind dispozițiile comune pentru fondurile structurale și de investiții europene sunt relevante pentru FSE, iar trei dintre ele au abordat cel puțin parțial problema specifică a șomajului de lungă durată. Ca mențiune specială, aproximativ 11,4 miliarde de euro au fost alocate priorității de investiții „accesul la locuri de muncă pentru persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă și pentru persoanele inactive, inclusiv pentru șomerii pe termen lung și pentru persoanele îndepărtate de piața muncii, inclusiv prin inițiative locale de angajare și sprijin pentru mobilitatea forței de muncă”. Aceasta este singura prioritate de investiții care se referă în mod specific la șomerii de lungă durată, alături de alte grupuri de persoane defavorizate aflate în căutarea unui loc de muncă și de persoanele inactive. Potrivit Comisiei, în această prioritate se încadrează aproximativ jumătate din totalul cheltuielilor FSE pentru măsuri privind șomajul de lungă durată.

V Auditul Curții a evaluat dacă finanțarea FSE pentru perioada 2014-2020, prin prioritatea sa de investiții pentru „acces la locuri de muncă”, a fost eficace în combaterea șomajului de lungă durată. Curtea a analizat cu precădere gradul în care cheltuielile FSE au vizat măsuri care ajută persoanele aflate de mult timp în căutarea unui loc de muncă să-și găsească un loc de muncă. În plus, Curtea a cercetat dacă statele membre au recurs la o abordare individualizată atunci când au pus în aplicare măsurile privind „accesul la locuri de muncă” pentru a facilita (re)intrarea pe piața muncii a șomerilor de lungă durată. În final, Curtea a verificat dacă Comisia a luat măsurile necesare pentru a obține date relevante și suficiente pentru a determina efectul finanțării prin FSE asupra șomajului de lungă durată.

VI Curtea a constatat că prin măsurile FSE privind „accesul la locuri de muncă” au fost finanțate diferite intervenții în perioada 2014-2020, de care au beneficiat multe persoane aflate de mult timp în căutarea unui loc de muncă. Aceste măsuri FSE au vizat în principal șomerii de lungă durată, ca subgrup al grupului tuturor șomerilor și/sau al grupului de persoane „defavorizate”. Acest lucru a corespuns domeniului de aplicare al finanțării pentru această prioritate de investiții, care se referă la șomerii de lungă durată, dar cuprinde toate persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă și persoanele inactive. Abordarea a fost aplicată și în cazul altor priorități de investiții relevante ale FSE. Pe baza datelor disponibile pentru prioritatea „acces la locuri de muncă”, Curtea a observat, de asemenea, că proporția șomerilor de lungă durată care beneficiază de sprijin prin intermediul măsurilor FSE privind „accesul la locuri de muncă” nu reflectă neapărat amploarea acestei probleme în unele state membre.

VII Analiza Curții a arătat de asemenea că, în practică, conceptul de abordare individualizată nu a fost întotdeauna înglobat în măsurile FSE puse în aplicare în perioada 2014-2020. Aceasta ar fi fost o oportunitate de a spori eficacitatea măsurilor FSE pentru șomerii de lungă durată deoarece este posibil ca acestea să nu fi abordat întotdeauna nevoile lor specifice.

VIII Auditul Curții evidențiază, de asemenea, o altă deficiență întâlnită frecvent în cadrul de monitorizare și evaluare al FSE, și anume că lipsa unei categorii specifice de cheltuieli pentru diferite grupuri-țintă (cum sunt șomerii de lungă durată) îngreunează nu numai stabilirea cuantumului fondurilor UE care au fost alocate măsurilor respective, ci și evaluarea rezultatelor și a impactului măsurilor asupra grupului-țintă.

IX Pentru perioada de programare 2021-2027, Curtea recomandă Comisiei:

• să insiste ca statele membre să vizeze în mod specific șomerii de lungă durată și nevoile acestora prin intermediul FSE+ acolo unde șomajul de lungă durată la nivel național sau regional este ridicat;
• să insiste ca statele membre să utilizeze o abordare individualizată pentru toți șomerii de lungă durată atunci când pun în aplicare măsuri privind „accesul la locuri de muncă” în cadrul FSE+;
• să evalueze eficacitatea măsurilor de „acces la locuri de muncă” pentru șomerii de lungă durată.

Introducere

Șomajul de lungă durată: o problemă persistentă pe piețele muncii din unele state membre

01 Șomajul de lungă durată a fost identificat de mulți ani drept o problemă deosebită la nivelul UE. Persoanele care rămân fără loc de muncă pe perioade mai lungi se confruntă cu probleme mai numeroase în găsirea unui loc de muncă deoarece își pierd motivația, încrederea și competențele^[1]. În plus, angajatorii pot fi mai reticenți în angajarea unei persoane care nu a lucrat o perioadă îndelungată^[2]. Perioadele lungi de șomaj atrag un risc mai mare de sărăcie, excluziune socială și chiar probleme de sănătate^[3]. Astfel, șomajul de lungă durată afectează și structura noastră socială. În același timp, șomajul de lungă durată are, din punct de vedere economic, un impact negativ asupra creșterii economice și asupra finanțelor publice^[4].

02 Caseta 1 conține definiția termenului „șomaj de lungă durată”. Definiția respectă orientările Organizației Internaționale a Muncii, fiind utilizată de Eurostat pentru a produce date privind șomajul de lungă durată în UE.

03 În UE, șomajul de lungă durată a fost exacerbat de criza financiară și economică care s-a produs la sfârșitul primului deceniu al secolului 21: în 2014, aproximativ 11 % din totalul populației active erau șomeri, comparativ cu aproximativ 9 % în 2009. În același timp, în 2014 aproximativ 50 % din totalul șomerilor se aflau în această situație de mai mult de un an, față de aproximativ 34 % în 2009. Recent, situația a revenit, în linii mari, la nivelul dinaintea crizei. Potrivit celor mai recente date anuale disponibile (2020), 15 milioane de persoane aflate în căutarea unui loc de muncă în UE-27, din care 35 % (5,3 milioane de persoane) erau șomeri de lungă durată (a se vedea figura 1, figura 2 și anexa I pentru situația din fiecare stat membru). Consecințele economice ale pandemiei de COVID-19 amplifică însă riscul de inversare a acestei tendințe descrescătoare în anii următori.

04 Cu toate că numărul șomerilor de lungă durată a scăzut, în medie, la nivelul UE ca urmare a redresării economice după criza financiară, progresul a fost neuniform, existând în continuare decalaje semnificative între statele membre în ceea ce privește șomajul de lungă durată. Datele Eurostat pentru 2020, disponibile la momentul auditului, arată că, în șapte state membre^[6], rata medie a șomajului de lungă durată ca pondere din șomajul total era mai mare decât media UE-27 (35,4 %), față de 10^[7] state membre în 2014. Din cele șapte țări, Grecia și Italia au înregistrat niveluri de 66,5 % și, respectiv, 51,5 %. Alte trei state membre (Belgia, Bulgaria și Slovacia) aveau o rată a șomajului de lungă durată ca pondere din șomajul total mai mare de 40 %, iar Slovenia și Franța – o rată de peste 35 % (a se vedea anexa I). Rata șomajului de lungă durată în aceste state membre este, în medie, cu 13,1 puncte procentuale mai mare decât rata acestuia la nivelul UE-27 (față de 9,2 puncte procentuale în 2014).

05 La nivel regional se înregistrează decalaje și mai mari între ratele șomajului de lungă durată. Acest lucru este ilustrat exprimând rata șomajului de lungă durată ca procent din populația activă: în 2019, aproximativ o treime din regiunile UE-27 (utilizând clasificarea NUTS 2 a Eurostat) aveau o rată a șomajului de lungă durată mai mare decât media UE-27 (2,8 %). Rata varia între 0,3 % și 18,4 % (a se vedea imaginea 1 și imaginea 2).

06 Comisia monitorizează datele privind șomajul de lungă durată, dar și schimbările în ponderea potențialilor lucrători din UE care sunt „disponibili să lucreze, dar nu caută un loc de muncă”, inclusiv a celor din categoria „care cred că nu există locuri de muncă disponibile” (așa-numitele „persoane descurajate de căutarea unui loc de muncă”)^[8]. Întrucât acești potențiali lucrători nu caută activ un loc de muncă, ei nu sunt considerați șomeri și/sau șomeri de lungă durată, ci persoane inactive.

07 Potrivit datelor Eurostat, criza financiară din 2008 a dus la creșterea numărului de persoane ieșite de pe piața muncii și devenite inactive, nivelul maxim fiind atins în perioada 2013-2014, când aproximativ nouă milioane de persoane erau „disponibile să lucreze, dar nu căutau un loc de muncă”, iar peste cinci milioane se aflau în subcategoria persoanelor „care cred că nu există locuri de muncă disponibile”. Ulterior, numărul persoanelor care ar putea fi aflate în căutarea unui loc de muncă dar sunt „descurajate” a scăzut până în 2020, când a crescut din nou la 3,5 milioane de persoane, împreună cu categoria generală a persoanelor care sunt „disponibile să lucreze, dar nu caută un loc de muncă” (a se vedea figura 3).

08 Aceste date nu arată însă câte persoane dintre cele considerate anterior șomeri de lungă durată au încetat să mai caute un loc de muncă deoarece au ajuns să fie „descurajate”. În statistici, aceste persoane nu sunt considerate șomeri de lungă durată, ci persoane inactive, ceea ce a dus la scăderea automată a numărului șomerilor de lungă durată. Există riscul ca acest lucru să genereze impresia greșită că situația ocupării forței de muncă într-o anumită zonă geografică a înregistrat o schimbare pozitivă.

Inițiative ale UE în domeniul politicilor de ocupare a forței de muncă

Politicile de ocupare a forței de muncă: o prerogativă națională

09 În UE, politicile în domeniul pieței forței de muncă reprezintă o prerogativă națională: statele membre sunt responsabile (uneori împreună cu regiunile lor) cu luarea deciziilor și cu punerea în aplicare a unor măsuri adecvate de reducere a șomajului (de lungă durată). Totodată, statele membre colaborează cu UE în vederea elaborării unei strategii coordonate privind ocuparea forței de muncă, în special cu scopul de a promova o forță de muncă calificată, instruită și adaptabilă, precum și piețe ale muncii capabile să reacționeze la schimbările economice. Potrivit cadrului său strategic și de coordonare, UE are rolul nu doar de a favoriza cooperarea dintre statele membre, ci și de a susține acțiunile acestora – completându-le dacă este necesar^[9].

Strategia Europa 2020 a Uniunii Europene

10 În 2010, Comisia a propus Strategia Europa 2020 pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii^[10], având ca obiectiv o mai bună coordonare a politicilor naționale și ale UE. Unul din cele cinci obiective principale ale strategiei se referă la ocuparea forței de muncă, în special la creșterea ratei de ocupare pentru populația cu vârsta cuprinsă între 20 și 64 de ani, de la 69 % la cel puțin 75 % până în 2020. Consiliul European a adoptat această strategie în martie 2010.

11 Ca parte a Strategiei Europa 2020, Comisia a adoptat inițiativa „O agendă pentru noi competențe și locuri de muncă”^[11]. Aceasta propune 13 măsuri menite să sprijine o mai bună funcționare a pieței muncii din Europa printr-o mai mare flexibilitate și securitate a locurilor de muncă, prin stimulente pentru investiții în programe de formare și condiții de muncă decente, precum și prin facilitarea creării de locuri de muncă.

12 O altă parte componentă a Strategiei Europa 2020 este Strategia europeană privind ocuparea forței de muncă, care a fost introdusă pentru prima dată în 1992. Aceasta este fundamentul politicii UE de ocupare a forței de muncă, având drept obiectiv crearea de locuri de muncă mai multe și mai bune pe tot cuprinsul UE. Strategia este pusă în aplicare prin intermediul semestrului european. Comitetul pentru ocuparea forței de muncă al Consiliului (EMCO), care este principalul comitet consultativ în domeniul ocupării forței de muncă pentru miniștrii muncii și afacerilor sociale din cadrul Consiliului Ocuparea Forței de Muncă, Politică Socială, Sănătate și Consumatori (EPSCO), sprijină punerea în aplicare a acestei strategii.

Procesul semestrului european

13 Punerea în aplicare a Strategiei europene privind ocuparea forței de muncă face parte integrantă din procesul semestrului european, un ciclu anual de coordonare a politicilor macroeconomice, bugetare și structurale între statele membre. În cadrul semestrului european, statele membre își prezintă programele naționale de reformă, pe care Comisia le analizează apoi din punctul de vedere al coerenței cu Strategia Europa 2020.

14 Comisia și Consiliul monitorizează mai în detaliu situația ocupării forței de muncă și situația socială din statele membre prin intermediul raportului lor comun privind ocuparea forței de muncă, care este propus de Comisie și, după consultări și ajustări, adoptat de Consiliu. Această evaluare se reflectă și în rapoartele de țară ale Comisiei, care analizează politicile economice ale statelor membre, precum și în recomandările sale specifice fiecărei țări. De la introducerea sa în 2010, pachetul semestrului european include și orientări privind ocuparea forței de muncă, în cadrul cărora Comisia propune priorități și obiective comune pentru politicile în domeniu, care trebuie convenite de guvernele naționale și adoptate de Consiliul Uniunii Europene.

15 UE a recunoscut importanța șomajului de lungă durată la nivelul politicii și a emis mai multe recomandări specifice fiecărei țări în acest sens în cadrul procesului semestrului european. În perioada 2011-2020, UE a emis astfel de recomandări către 15 state membre, recomandările pentru 11 dintre acestea fiind emise în perioada anterioară adoptării programelor operaționale (PO) pentru perioada 2014-2020. În perioada de punere în aplicare a programelor operaționale (2015-2020), patru dintre aceste state membre au primit o nouă recomandare, iar alte patru au primit o recomandare pentru prima dată după 2014.

O abordare individualizată este esențială pentru ca politicile active în domeniul pieței muncii să fie eficace

16 Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) definește politicile active în domeniul pieței forței de muncă ca fiind toate cheltuielile cu caracter social (cu excepția cheltuielilor pentru educație) destinate să îmbunătățească șansele beneficiarilor de a găsi un loc de muncă retribuit sau să le sporească în alt mod capacitatea de a-și câștiga existența^[12]. Potrivit Comisiei, politicile active în domeniul pieței forței de muncă cuprind patru mari categorii: formare, asistență pentru căutarea unui loc de muncă, inclusiv orientare și consiliere, stimulente de angajare pentru ocuparea forței de muncă în sectorul privat și programe directe de ocupare a forței de muncă în sectorul public^[13].

17 Politicile active eficace în domeniul pieței forței de muncă sunt esențiale pentru a răspunde nevoilor șomerilor (de lungă durată) și pentru a-i ajuta să se (re)integreze pe piața muncii. Potrivit Comisiei, diferitele tipuri de politici active în domeniul pieței forței de muncă nu sunt la fel de eficace pentru toți șomerii: vor fi eficace numai dacă vizează grupa de populație adecvată, dacă constau în măsuri personalizate bazate pe o abordare individualizată și dacă sunt monitorizate și evaluate din punctul de vedere al rezultatelor, în vederea adaptării măsurilor viitoare^[14].

18 O abordare individualizată ține seama de problemele specifice ale șomerilor și asigură personalizarea serviciilor în funcție de nevoile lor individuale. Acest lucru este deosebit de important în cazul șomerilor de lungă durată, cărora le este mai greu să se (re)integreze pe piața muncii. În medie, Eurostat estimează că probabilitatea de reîncadrare în muncă în 2020 este de 11 % pentru șomerii de lungă durată și de 25 % pentru șomerii de scurtă durată. Cele mai mari diferențe între șomerii de lungă durată și șomerii de scurtă durată s-au înregistrat în Belgia și Ungaria (peste 22 de puncte procentuale), iar cele mai mici au fost consemnate în Danemarca, Croația și Suedia, unde diferența a fost mai mică de 10 puncte procentuale^[15] (a se vedea anexa II). În plus, deși pentru șomerii de scurtă durată, rata medie de reîncadrare în muncă s-a îmbunătățit în perioada 2013-2020 (de la 21 % la 25 %), pentru șomerii de lungă durată a rămas stabilă la 11 %.

19 UE a subliniat importanța unei abordări individualizate în mai multe documente de politică:

• Pilonul european al drepturilor sociale, care menționează abordarea personalizată drept unul dintre drepturile șomerilor, alături de o evaluare individualizată aprofundată în termen de 18 luni de la intrarea lor în șomaj^[16];
• Orientările Consiliului pentru politicile de ocupare a forței de muncă din 2010, 2015 și 2018, care au susținut necesitatea consolidării serviciilor de ocupare a forței de muncă prin servicii personalizate accesibile tuturor, inclusiv persoanelor celor mai îndepărtate de piața muncii, și au recomandat măsuri de sprijin activ individualizat pentru revenirea pe piața muncii^[17];
• majoritatea documentelor de poziție ale Comisiei pentru fiecare țară au menționat necesitatea unei abordări personalizate și a unor măsuri adaptate.

20 În 2016, Consiliul a adoptat o „Recomandare privind integrarea șomerilor de lungă durată pe piața forței de muncă”^[18]. Recomandarea pune un accent deosebit pe o abordare individualizată (a se vedea caseta 2).Deși un raport de evaluare al Comisiei din 2019^[19] a recunoscut că există o abordare mai holistică în ceea ce privește furnizarea de sprijin individual, măsura în care se utilizează o abordare individualizată variază considerabil de la un stat membru la altul. Potrivit datelor, în ansamblu, 78,4 % din șomerii de lungă durată au beneficiat în 2019 de un acord de integrare în muncă. Însă rata de acoperire varia în 2019 între statele membre între 100 % și doar 11,2 %.

Finanțare din partea UE pentru politicile active ale statelor membre în domeniul pieței forței de muncă

21 În perioada 2014-2020, principalele surse de fonduri ale UE pentru punerea în aplicare a Strategiei Europa 2020 au fost fondurile structurale și de investiții europene (fondurile ESI) și Fondul social european (FSE), acesta din urmă vizând în special politicile active ale statelor membre în domeniul pieței forței de muncă^[20].

22 Patru din cele 11 obiective tematice (OT) stabilite în Regulamentul de stabilire a unor dispoziții comune^[21] privind fondurile ESI pentru perioada 2014-2020 sunt relevante în privința șomajului de lungă durată:

• „promovarea sustenabilității și calității locurilor de muncă și sprijinirea mobilității forței de muncă” (OT 8);
• „promovarea incluziunii sociale, combaterea sărăciei și a oricărei forme de discriminare” (OT 9);
• „investițiile în educație, formare și formare profesională pentru competențe și învățare pe tot parcursul vieții” (OT 10).

23 Fiecărui obiectiv tematic îi corespund o serie de priorități de investiții. Cinci dintre aceste priorități sunt relevante fie pentru a oferi sprijin șomerilor de lungă durată în calitate de persoane fizice (8i, 8ii, 9i și 10iii), fie pentru a aborda schimbările survenite în structurile serviciilor publice de ocupare a forței de muncă și în furnizarea acestor servicii (8vii). Dintre acestea cinci, numai prioritatea de investiții 8i („Accesul la locuri de muncă pentru persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă și pentru persoanele inactive, inclusiv pentru șomerii pe termen lung și pentru persoanele îndepărtate de piața muncii, inclusiv prin inițiative locale de angajare și sprijin pentru mobilitatea forței de muncă”– denumită în continuare „accesul la locuri de muncă”) se referă în mod specific la șomerii de lungă durată^[22].

24 Pentru perioada 2014-2020 s-a alocat o sumă totală de 27,7 miliarde euro, respectiv 26 % din bugetul FSE, pentru măsurile legate de „promovarea sustenabilității și a calității locurilor de muncă și sprijinirea mobilității forței de muncă” (OT 8). Aproximativ 11,4 miliarde de euro au fost alocate măsurilor de „acces la locuri de muncă” (prioritatea de investiții 8i). Patru state membre au alocat fiecare peste 1 miliard de euro pentru prioritatea de investiții 8i: Spania, Italia, Polonia și Slovacia (a se vedea anexa III).

25 Majoritatea programelor operaționale finanțate prin FSE vizează obiectivele tematice și la prioritățile de investiții cele mai relevante pentru șomajul de lungă durată. Astfel, 145 din cele 178 de programe operaționale (81 %) alocă fonduri pentru OT 8, iar 106 programe operaționale alocă fonduri pentru prioritatea de investiții 8i. În plus, toate statele membre, cu o singură excepție, au instituit programe operaționale care alocă fonduri pentru prioritatea de investiții 8i.

26 Finanțarea FSE alocată pentru OT 8 poate fi utilizată pentru a sprijini diferite tipuri de măsuri și intervenții care pot ajuta șomerii de lungă durată să-și găsească un loc de muncă (a se vedea caseta 3).

27 Măsurile și intervențiile finanțate prin FSE care vizează șomajul de lungă durată sunt puse în aplicare de organisme publice (servicii naționale, regionale sau locale de ocupare a forței de muncă), de organizații neguvernamentale și de întreprinderi private desemnate de autoritățile de management naționale sau regionale (sau de organisme intermediare) sau selectate în urma unor cereri de propuneri.

Impactul pandemiei de COVID-19 asupra ocupării forței de muncă

28 Restricțiile de deplasare impuse de statele membre ca răspuns la pandemia de COVID-19 începând din martie 2020 au avut un impact semnificativ, dar de amplitudine diferită, asupra activității economice și a ocupării forței de muncă în toate statele membre și în majoritatea sectoarelor economice. În acest context, Comisia a propus, în primăvara anului 2020, măsuri imediate pentru a face față consecințelor pandemiei. În mai 2020 a fost adoptat de Parlamentul European și de Consiliu instrumentul SURE^[23], care sprijină utilizarea schemelor de șomaj tehnic și a unor măsuri similare de păstrare a locurilor de muncă la nivelul UE. Până în prezent, această schemă a contribuit la reducerea creșterii șomajului, în pofida unei scăderi dramatice a activității economice^[24]. Cu toate acestea, după ce schema încetează să se aplice în decembrie 2022, există riscul ca ratele șomajului să crească și ca șomerii de lungă durată să fie afectați^[25].

29 Comisia a propus, de asemenea, ca fondurile ESI să fie utilizate într-un mod mai flexibil. În aprilie 2020 au intrat în vigoare inițiativele pentru investiții ca reacție la coronavirus (CRII și CRII+), adoptate de Parlamentul European și de Consiliu. Acestea prevăd posibilitatea temporară a cofinanțării în proporție de 100 % din bugetul UE și au introdus o flexibilitate suplimentară pentru transferuri bugetare între diferite fonduri și programe. În consecință, peste jumătate din statele membre au decis să-și modifice programele operaționale pentru a introduce posibilitatea cofinanțării în proporție de 100 % a măsurilor FSE și/sau a transferului de fonduri suplimentare din alte fonduri ESI către programele operaționale finanțate prin FSE.

Sfera și abordarea auditului

30 Auditul Curții a urmărit să stabilească dacă finanțarea FSE pentru perioada 2014‑2020, prin intermediul priorității sale de investiții „acces la locuri de muncă”, a răspuns nevoilor specifice ale șomerilor de lungă durată în vederea facilitării (re)integrării lor pe piața muncii. În acest scop, s-au analizat trei aspecte specifice:

• măsura în care cheltuielile FSE au fost direcționate către măsuri de sprijinire a șomerilor de lungă durată în vederea (re)integrării lor pe piața muncii;
• dacă statele membre au aplicat o metodă individualizată atunci când au pus în aplicare măsuri privind „accesul la locuri de muncă” și
• dacă Comisia a luat măsurile necesare pentru a obține date relevante și suficiente pentru a determina efectul finanțării prin FSE asupra șomajului de lungă durată.

31 Analiza Curții se axează pe rolul și responsabilitățile Comisiei în perioada în care erau în curs de elaborare și ulterior de punere în aplicare programele operaționale ale FSE pentru 2014-2020. A fost analizată documentația relevantă și au fost intervievați reprezentanți ai Direcției Generale Ocuparea Forței de Muncă, Afaceri Sociale și Incluziune (DG EMPL) și ai Eurostat, în calitate de furnizor de date.

32 Evaluarea Curții se referă la toate statele membre. În plus, Curtea a efectuat o analiză aprofundată în cazul a patru state membre (Irlanda, Italia, Polonia și Slovacia), deoarece acestea fie s-au confruntat cu dificultăți deosebite legate de șomajul de lungă durată la începutul perioadei de programare, fie au alocat o parte semnificativă din finanțarea lor în cadrul FSE pentru prioritatea de investiții 8i.

33 Curtea a analizat patru programe operaționale ale FSE (câte unul pentru fiecare stat membru selectat)^[26] și a urmărit să stabilească dacă logica de intervenție asociată sprijinului în domeniul șomajului de lungă durată a contribuit la rezolvarea acestei probleme. Pe baza pragului de semnificație și a nivelului de punere în aplicare, Curtea a evaluat, de asemenea, între una și trei acțiuni privind „accesul la locuri de muncă” pentru fiecare program operațional, pentru a verifica dacă au fost puse în aplicare astfel încât să răspundă nevoilor specifice ale șomerilor de lungă durată, printr-o abordare individualizată. Pentru fiecare dintre programele operaționale selectate, Curtea a evaluat, de asemenea, cazurile individuale ale unui număr de 18 până la 24 de persoane selectate aleatoriu, care nu aveau loc de muncă de peste 12 luni, dar care participaseră la o acțiune finanțată prin FSE pentru șomeri de lungă durată. În total, Curtea a examinat 78 de astfel de cazuri individuale. În plus, Curtea a intervievat reprezentanți ai autorităților naționale relevante (și anume ministerele competente pentru politica în domeniul ocupării forței de muncă, precum și autoritățile de management și organismele de punere în aplicare).

34 Curtea și-a desfășurat activitatea de audit în perioada septembrie 2020-iulie 2021. Din cauza restricțiilor legate de călătorii și de sănătate impuse de COVID-19 nu s‑au putut efectua vizite la fața locului. Toate reuniunile cu Comisia, autoritățile naționale și Fundația Europeană pentru Îmbunătățirea Condițiilor de Viață și de Muncă (Eurofound) au avut loc prin videoconferință.

Observații

FSE nu a vizat întotdeauna în mod specific șomerii de lungă durată

35 Curtea a analizat dacă, în etapa de programare, Comisia a sprijinit statele membre astfel încât aspectele referitoare la șomajul de lungă durată să se reflecte în cadrul conceperii programelor operaționale ale FSE și dacă măsurile privind „accesul la locuri de muncă” vizau șomerii de lungă durată, după caz. Curtea a analizat, de asemenea, dacă modul în care au fost puse în aplicare măsurile de sprijin reflectă amploarea șomajului de lungă durată în statele membre.

Sprijinul FSE a ajuns la șomerii de lungă durată prin diferite tipuri de intervenții

36 Se preconizează că acțiunile sprijinite prin FSE vor fi complementare cu sprijinul disponibil pentru șomerii de lungă durată dintr-un stat membru. Până la sfârșitul anului 2020 fusese angajată o proporție de aproximativ 96 % din sprijinul FSE pus la dispoziția șomerilor de lungă durată prin măsuri din cadrul priorității de investiții 8i, iar 58 % din acest sprijin fusese deja declarat către Comisie (a se vedea anexa III).

37 Conform datelor Comisiei, disponibile la momentul auditului, finanțarea FSE a ajuns la aproximativ 1,6 milioane de șomeri de lungă durată, și anume la 36 % din cei 4,4 milioane de participanți vizați de prioritatea de investiții 8i. În patru state membre (Spania, Italia, Polonia și Slovacia), sprijinul FSE a ajuns la peste 100 000 de șomeri de lungă durată (a se vedea tabelul 1). Sprijinul FSE a ajuns la acești destinatari printr-o varietate de tipuri de intervenții pentru „acces la locuri de muncă”, cum ar fi orientare și sprijin (20 %), stimulente financiare (17 %), educație și formare (8 %) și o parte considerabilă de intervenții care combină mai multe tipuri (30 %)^[27].

38 În cele patru state membre selectate, Curtea a constatat că au fost utilizate toate tipurile principale de intervenții din cadrul FSE, deși în grade diferite. Programul operațional al Italiei s-a axat în principal pe stimulente financiare acordate pentru angajare, în timp ce Irlanda s-a axat pe formare. Polonia a oferit, de obicei, pachete de măsuri combinate, care au cuprins în principal cursuri de formare și stagii. În Slovacia, măsurile utilizate mai frecvent au constat în stimulente pentru angajare și creare directă de locuri de muncă (a se vedea caseta 4).

Multe intervenții FSE s-au axat pe șomaj în general, dar nu în mod specific pe șomerii de lungă durată

39 Înainte de adoptarea programelor FSE pentru perioada 2014-2020, 11,4 milioane de persoane erau considerate șomeri de lungă durată, adică 5,5 % din populația activă sau 48,3 % din totalul șomerilor (în 2013) (a se vedea anexa I).

40 Comisia a analizat problema șomajului de lungă durată în momentul elaborării documentelor de poziție la nivel de țară care au precedat acordurile de parteneriat și programele operaționale pentru perioada 2014-2020 și a îndrumat discuțiile cu statele membre cu privire la prioritizarea nevoilor. 19 din cele 27 de documente de poziție pentru UE-27 au evidențiat că șomajul de lungă durată este o problemă specifică. În 17 din cele 19 documente, Comisia a considerat șomerii de lungă durată ca fiind o prioritate pentru finanțare și, în trei cazuri, a precizat că șomajul de lungă durată este o problemă din categoria „principalelor provocări”.

41 Totuși, legislația în domeniul fondurilor ESI pentru perioada 2014-2020^[28] nu a prevăzut o prioritate de investiții specifică pentru șomajul de lungă durată. FSE a sprijinit șomerii de lungă durată, dar ca parte a unor obiective mai ample, ceea ce face dificilă stabilirea cuantumului finanțărilor UE alocate măsurilor privind șomajul de lungă durată.

42 În total, 145 din 178 (sau 81 %) din programele operaționale ale FSE 2014-2020 (fiind excluse programele din Regatul Unit și Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor) au alocat fonduri pentru obiectivul tematic 8 privind ocuparea forței de muncă^[29]. Cu toate acestea, doar aproximativ o treime din totalul programelor operaționale ale FSE din 14 state membre^[30] se referă în mod specific la sprijinul acordat șomerilor de lungă durată^[31]. Curtea a constatat, de asemenea, că programele nu au abordat în mod specific această categorie de șomeri în cinci state membre (Bulgaria, Letonia, Malta, Ungaria și Cipru), în care nivelul șomajului de lungă durată era peste media UE în momentul negocierii programelor operaționale, în 2013.

43 Un studiu din 2019^[32] privind sustenabilitatea și eficacitatea rezultatelor pentru participanții în cadrul FSE a ajuns la concluzia că 101 dintre intervenții au fost axate pe sprijinul acordat șomerilor de lungă durată. Este posibil însă ca șomerii de lungă durată să fi beneficiat și de alte 158 de intervenții, deși nu în mod specific (acestea s-au axat pe problema șomajului în general și au inclus doar ca eventualitate șomerii de lungă durată).

44 Analiza Curții cu privire la acțiunile enumerate în cadrul priorității de investiții 8i pentru cele patru programe operaționale selectate a confirmat faptul că, deși au existat cazuri în care șomerii de lungă durată au fost singurul grup-țintă al intervențiilor, aceștia erau de obicei vizați doar ca subgrup al numărului total de șomeri și/sau al „grupurilor dezavantajate” din cadrul programului operațional.

Unele dintre măsurile FSE analizate de Curte au implicat un risc de efecte de „cernere”

45 Dacă acțiunile de pe piața forței de muncă nu sunt orientate în mod specific, acestea implică riscul prioritizării persoanelor cu probabilitate mai mare de angajare în detrimentul celor aflate cel mai departe de piața muncii, cum sunt șomerii de lungă durată (așa-numitul efect de „cernere”). De exemplu, un studiu al Comisiei afirmă că o abordare de tip „munca pe primul loc” poate duce la „încercări ale furnizorilor de a se concentra asupra celor care au probabilitatea cea mai mare să obțină locuri de muncă”^[33]. Un alt studiu al Comisiei^[34] sugerează că serviciile publice de ocupare a forței de muncă ar trebui să efectueze o preselecție a participanților, ca să evite efectul de cernere. Acest lucru evidențiază, de asemenea, necesitatea ca intervențiile FSE să se adreseze încă de la început șomerilor de lungă durată.

46 Analiza Curții a evidențiat, de asemenea, riscul unui efect de cernere în unele dintre programele operaționale aferente FSE examinate de Curte pentru acest audit: în Polonia, de exemplu, o evaluare a programului operațional selectat de Curte^[35] a constatat că în rândul participanților sprijiniți erau suprareprezentate persoanele cu vârste cuprinse între 30 și 39 de ani, acestea având deja mai multe șanse de a găsi un loc de muncă decât alte categorii de vârstă; în Italia exista riscul ca criteriile de participare pentru stimulentul de angajare să nu atenueze suficient potențialul efect de cernere deoarece angajatorii puteau alege orice angajat tânăr, indiferent de perspectivele de angajare. Numărul șomerilor de scurtă durată poate crește din cauza pandemiei de COVID-19. Având în vedere că aceștia pot fi sprijiniți mai ușor decât șomerii de lungă durată, „riscul de cernere” ar putea fi exacerbat în lipsă de măsuri special concepute pentru șomerii de lungă durată.

Măsurile privind „accesul la locuri de muncă” finanțate prin FSE nu au reflectat amploarea problemei șomajului de lungă durată în mai multe state membre

47 După cum se precizează la punctul 37, măsurile FSE privind „accesul la locuri de muncă” au sprijinit 1,6 milioane de șomeri de lungă durată. Cu toate acestea, Curtea a observat că șomerii de lungă durată din mai multe state membre care au beneficiat de sprijin au fost subreprezentați în cadrul măsurilor FSE privind „accesul la locuri de muncă” în comparație cu rata șomajului de lungă durată din aceleași state membre.

48 La nivelul UE, șomerii de lungă durată reprezintă 38 % din totalul persoanelor aflate în șomaj care beneficiază de sprijin în cadrul priorității de investiții 8i din cadrul FSE privind „accesul la locuri de muncă”. Curtea a analizat, de asemenea, ponderea șomerilor de lungă durată sprijiniți prin FSE și numărul total al șomerilor sprijiniți prin FSE la nivelul fiecărui stat membru al UE-27, pe baza datelor din rapoartele anuale de implementare întocmite de statele membre în 2019. Curtea a comparat această valoare cu media la nivel național a șomajului de lungă durată ca pondere din șomajul total în perioada 2014-2019. Analiza a arătat diferențe pentru 15 state membre: acestea sunt deosebit de relevante în România, Portugalia, Ungaria, Franța, Malta și Letonia, unde diferențele sunt mai mari de 20 de puncte procentuale (a se vedea tabelul 1).

49 Raportul recent al Curții de Conturi privind performanța a indicat, de asemenea, o subreprezentare a șomerilor de lungă durată care au participat la acțiuni de ocupare a forței de muncă finanțate prin FSE: astfel, raportul a arătat că cel mai ridicat nivel de participare la toate operațiunile FSE legate de ocuparea forței de muncă s-a înregistrat în rândul persoanelor active sau șomerilor mai apropiați de piața muncii, în timp ce persoanele mai îndepărtate de piața muncii au fost greu de abordat (șomeri 40 %, angajați 26 %, șomeri de lungă durată 22 %, persoane inactive 12 %)^[36].

50 Deși toate cele patru programe operaționale selectate au sprijinit șomerii de lungă durată, Curtea a constatat că unele dintre acțiunile planificate inițial care îi vizau în mod specific fie nu fuseseră puse în aplicare cu sprijin din partea FSE, fie fusese extinsă sfera lor de aplicare, ca în cazul Irlandei și Italiei. În Irlanda, deși într-o primă fază programul operațional cuprindea o măsură care viza în mod direct șomerii de lungă durată, aceasta a fost în cele din urmă eliminată din programul operațional și finanțată de statul membru. În Italia, deși erau prevăzute în programul operațional, stimulentele pentru ocuparea forței de muncă nu se adresau în mod specific șomerilor de lungă durată, întrucât vizau și alte categorii de șomeri și se includeau și transformarea contractelor temporare în contracte permanente. În plus, nu au fost puse în aplicare măsurile de formare planificate în programul operațional, cu excepția celor care făceau parte din acțiunile sistemice care nu vizau șomerii de lungă durată în mod individual.

51 În Slovacia, acțiunile definite în programele operaționale se adresau șomerilor la modul general. Însă doar patru din cele 27 de proiecte naționale care au fost puse în aplicare în cadrul priorității de investiții 8i au vizat exclusiv șomerii de lungă durată. Două exemple sunt prezentate în caseta 5.

Nu s-a putut stabili întotdeauna o legătură între sprijinul FSE pentru „acces la locuri de muncă” și abordarea individualizată.

52 Pe lângă măsurile FSE care vizează șomajul de lungă durată, Curtea a analizat dacă sprijinul FSE pentru „acces la locuri de muncă” a avut la bază o abordare individualizată, care să răspundă nevoilor specifice ale șomerilor de lungă durată (a se vedea punctele 16-20).

53 În perioada 2014-2020, condiționalitățile ex ante au reprezentat un instrument prin care s-a urmărit ca sistemele din statele membre să îndeplinească cerințele conform cărora fondurile UE să fie cheltuite în mod eficient și eficace. Statele membre au efectuat o autoevaluare a stadiului de îndeplinire a acestor cerințe pe baza unor criterii predefinite, iar acest lucru trebuia verificat de Comisie în cadrul acordului de parteneriat și în etapele de adoptare a programelor operaționale. Condiționalitatea ex ante 8.1 („Politicile active în domeniul pieței forței de muncă sunt concepute și aplicate prin prisma orientărilor privind ocuparea forței de muncă”), care era legată de prioritatea de investiții 8i, includea un criteriu referitor la capacitatea serviciilor publice de ocupare a forței de muncă de a aplica o abordare personalizată. În plus, în 2015, Comisia a subliniat că „limitările în privința serviciilor individualizate sunt un prim factor de ineficacitate în conceperea măsurilor de activare” și că „o proiectare eficace a activării combină serviciile individualizate pentru persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă și pentru angajatori cu o ofertă adaptată de politici active în domeniul pieței forței de muncă”^[37].

54 Statele membre și Comisia au evaluat condiționalitatea ex ante 8.1 și au considerat că este îndeplinită pentru cele patru programe operaționale din eșantionul Curții. Această evaluare a fost efectuată numai la începutul perioadei de programare, întrucât în baza temeiului juridic în cauză Comisia nu avea obligația să stabilească dacă, în momentul punerii în aplicare a programelor operaționale, condiționalitatea era îndeplinită în continuare^[38]. Cu toate acestea, Curtea a constatat că, în rapoartele de țară elaborate ulterior pentru două programe operaționale selectate (Irlanda și Slovacia), Comisia a evidențiat capacitățile serviciilor publice de ocupare a forței de muncă ca fiind insuficiente pentru furnizarea de servicii personalizate^[39].

55 Este posibil ca serviciile publice de ocupare a forței de muncă din Irlanda, Italia și Slovacia să fi adoptat o abordare individualizată pentru persoanele înregistrate ca șomeri de lungă durată. Cu toate acestea, ele nu au comunicat aceste informații organismelor care pun în aplicare acțiunile FSE și nici nu le-au solicitat în mod specific.

56 În Polonia, toate acțiunile desfășurate în cadrul programului operațional al FSE trebuie realizate prin măsuri de sprijin individualizat (a se vedea caseta 6).

57În 2016, Consiliul a emis o recomandare în favoarea utilizării unei abordări individualizate pentru a ajuta șomerii de lungă durată să se (re)integreze pe piața muncii (a se vedea punctul 20). Curtea a constatat că această recomandare nu a dus la modificarea sau completarea niciunuia dintre programele operaționale examinate de Curte cu un plan de acțiune aferent, cu excepția Slovaciei. Un studiu al Comisiei din 2019 a arătat că autoritățile de management și organismele intermediare nu par să fie întotdeauna la curent cu recomandarea^[40].

58 Comitetul pentru ocuparea forței de muncă (EMCO) al Consiliului monitorizează punerea în aplicare a recomandării Consiliului pe baza unui cadru indicativ. Această monitorizare este separată de FSE. În ceea ce privește utilizarea unei abordări individualizate, majoritatea statelor membre au raportat că pandemia de COVID-19 a avut un impact negativ asupra capacității serviciilor publice de ocupare a forței de muncă de a oferi consiliere individualizată sau de a stabili profiluri din cauza accesului limitat la servicii și a disponibilității acestora.

Noi acorduri pentru perioada 2021-2027 în cadrul programului „FSE+”

59 RDC pentru perioada 2021-2027^[41] introduce o serie de măsuri anticipative, cum ar fi condițiile favorizante care au succedat condiționalitățile ex ante. În ceea ce privește obiectivul specific FSE+ privind „accesul la locuri de muncă”, criteriile aferente „cadrului strategic de politică pentru politicile active în domeniul pieței forței de muncă” cuprind modalitățile de stabilire a profilului persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă și de evaluare a nevoilor acestora.

60 O nouă caracteristică a perioadei de programare 2021-2027 este aceea că statele membre vor trebui să se asigure că noile condiții favorizante introduse sunt îndeplinite și puse în aplicare pe toată durata programului și să informeze Comisia cu privire la orice modificări^[42]. Dacă o condiție favorizantă nu mai este îndeplinită, Comisia nu ar trebui să ramburseze cheltuielile.

61 În plus, în perioada 2014-2020, nu a existat nicio legătură între conținutul condiționalităților ex ante și eligibilitatea operațiunilor selectate. Situația s-a schimbat pentru 2021-2027: autoritățile de management trebuie acum „să se asigure că operațiunile selectate care intră sub incidența unei condiții favorizante sunt compatibile cu strategiile și documentele de planificare corespunzătoare stabilite pentru îndeplinirea respectivei condiții favorizante”^[43].

Sistemul de monitorizare a FSE nu permite singur o evaluare completă a realizărilor măsurilor în rândul șomerilor de lungă durată

62 Comisia monitorizează punerea în aplicare a programelor operaționale prin reuniuni cu autoritățile de management, comitete de monitorizare desemnate, reuniuni anuale de evaluare și rapoarte anuale de implementare prezentate de autoritățile de management regionale și naționale. Acestea includ raportări cu privire la date financiare, indicatori și etape de referință. Comisia analizează rapoartele și transmite statelor membre observațiile sale. Curtea a analizat dacă respectivul cadru de monitorizare permite evaluarea eficacității rezultatelor obținute în urma măsurilor FSE privind „accesul la locuri de muncă” pentru șomerii de lungă durată.

Deficiențele cadrului de monitorizare al FSE pentru perioada 2014-2020 limitează posibilitățile Comisiei de a obține imaginea completă a rezultatelor

63 Cadrul de monitorizare pentru perioada de programare 2014-2020 a stabilit indicatori de realizare și de rezultat comuni pentru punerea în evidență a realizărilor în cadrul priorităților de investiții, a obiectivelor specifice și a acțiunilor avute în vedere de programul operațional^[44]. Pentru șomajul de lungă durată s-au folosit doi indicatori de realizare:

• indicatorul comun de realizare „CO01 – șomeri, inclusiv șomeri de lungă durată”, care a vizat șomerii în general și a inclus și subgrupul șomerilor de lungă durată;
• indicatorul comun de realizare „CO02 – șomeri de lungă durată”, care se referea direct la șomerii de lungă durată. Datele raportate pe baza acestui indicator au reprezentat un subgrup al datelor raportate pentru indicatorul comun „CO01”.

Cadrul de monitorizare nu a prevăzut niciun indicator (indicatori) de rezultat comun(i) specific(i) pentru șomajul de lungă durată.

64 Statele membre au trebuit să transmită raportări anuale cu privire la toți indicatorii comuni, dar nu au fost obligate să stabilească obiective pentru toți indicatorii (obiectivele pentru CO02 au fost stabilite numai pentru 27 din 178 de programe operaționale din cadrul FSE). Statele membre au putut stabili indicatori specifici programului dacă erau mai potriviți pentru punerea în evidență a realizărilor în cadrul investițiilor preconizate.

65 Curtea a identificat o serie de deficiențe ale cadrului de monitorizare care ar putea împiedica Comisia să obțină o imagine completă privind eficacitatea intervențiilor FSE în ceea ce privește sprijinul în domeniul șomajului de lungă durată.

66 În cadrul celor 106 programe operaționale FSE (fiind excluse programele din Regatul Unit) care au alocat finanțare pentru prioritatea de investiții 8i s-au stabilit în total 357 de indicatori de realizare și de rezultat diferiți. Însă aproape toți indicatorii (328) au fost specifici programului și nu sunt disponibile informații agregate cu privire la numărul indicatorilor specifici programului care se referă la șomajul de lungă durată. În cazul programelor operaționale selectate, în două din cele patru state membre analizate de Curte (Irlanda și Italia) au fost stabiliți indicatori de rezultat specifici programului cu referire la șomajul de lungă durată.

67 În plus, nu toate statele membre utilizează întotdeauna definiția șomajului de lungă durată (în scopurile de monitorizare ale FSE) în același mod. În Italia, participanții au fost considerați șomeri de lungă durată dacă au câștigat mai puțin de aproximativ 8 000 de euro pe an. În Irlanda, persoanele care beneficiază de „asistență pentru persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă” pot să fie șomeri sau să lucreze maximum trei zile pe săptămână, conform normelor naționale. Din cauza utilizării unor definiții diferite ale șomajului de lungă durată, imaginea de ansamblu pe care o oferă indicatorul de realizare comun în domeniul șomajului de lungă durată este în mod necesar mai puțin precisă în privința numărul șomerilor de lungă durată care au beneficiat efectiv de sprijin FSE la nivelul UE.

68 Regulamentul FSE nu a inclus un indicator de rezultat comun care să vizeze în mod explicit șomerii de lungă durată. Statele membre raportează informații cu privire la rezultatele obținute pentru șomerii de lungă durată în vederea atingerii țintelor prin indicatori de rezultat specifici programului privind șomajul de lungă durată, dacă astfel de indicatori fost definiți. Acești indicatori diferă, desigur, de la un program operațional la altul. În plus, statele membre pot aplica metode diferite, definind obiectivele fie în procente, fie în număr absolut de participanți.

69 Studiile Comisiei identificaseră deja dificultăți în ceea ce privește agregarea corespunzătoare a datelor și au evidențiat deficiențe specifice ale sistemelor naționale/PO de monitorizare, care au cauzat probleme legate de actualitatea informațiilor și de prezentarea corespunzătoare a datelor^[45]. De exemplu, indicatorii de realizare au fost raportați în anul în care participanții au luat parte la o operațiune^[46]. Participanții care au renunțat la o acțiune (de exemplu, prin nefinalizarea sesiunilor de formare) sunt în continuare cuprinși în raportările care includ acest indicator deoarece au fost înregistrate costuri asociate FSE. Având în vedere că unele acțiuni au consemnat rate mari de abandon (de exemplu, în cazul programului operațional al Poloniei), metoda care ia în considerare doar numărul de participanți nu face distincție între participanții care au renunțat la program și participanții care l-au încheiat cu succes, oferind astfel o imagine imprecisă.

70 Curtea a analizat indicatorii priorității de investiții 8i pentru cele patru programe operaționale selectate. Programele operaționale ale Irlandei și Italiei au utilizat atât indicatori de realizare comuni, cât și indicatori de rezultat specifici. În cazul programelor operaționale din Slovacia și Polonia, Curtea a constatat că, deși șomerii de lungă durată au fost vizați de indicatorul de realizare comun (CO02) și au reprezentat peste jumătate din totalul participanților în cadrul priorității de investiții 8i (și anume 70 % în programul operațional al Sloveniei și peste 50 % în cel al Poloniei), nu au fost stabiliți indicatori de rezultat specifici programului, care să reflecte realizările aferente. În termeni absoluți, este vorba despre 172 445 de șomeri de lungă durată care au participat în Slovacia și despre 27 395 de participanți la programul operațional selectat din Polonia.

71 În ceea ce privește perioada 2021-2027, legislația tot nu se referă în mod specific la șomerii de lungă durată și nici nu include un indicator de rezultat comun pentru șomajul de lungă durată. Pachetul legislativ pentru perioada 2021-2027^[47] conține un obiectiv specific „Îmbunătățirea accesului la piața muncii și la măsuri de activare pentru toate persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă, în special pentru tineri, mai ales prin implementarea Garanției pentru tineret, pentru șomerii de lungă durată și pentru grupurile defavorizate de pe piața muncii, precum și pentru persoanele inactive, precum și prin promovarea desfășurării de activități independente” în cadrul unui obiectiv de politică mai amplu, „O Europă mai socială și mai favorabilă incluziunii, prin implementarea Pilonului european al drepturilor sociale”.

Sprijinul FSE pentru șomerii de lungă durată vizat de puține evaluări

72 Pe lângă monitorizarea periodică a FSE pe baza rapoartelor anuale de implementare, Comisia poate realiza și analize specifice, pentru a evalua rezultatele obținute în urma folosirii sprijinului FSE. Evaluările oportune și cuprinzătoare facilitează punerea în practică a experienței dobândite în perioada efectivă rămasă a programului, sau în perioadele de programare viitoare, precum și diseminarea eventualelor bune practici.

73 În perioada 2014-2020, Comisia a publicat două studii despre șomajul de lungă durată^[48].

74 Studiile au evidențiat faptul că autoritățile de management efectuează foarte puține evaluări ale sprijinului FSE pentru șomajul de lungă durată: dintr-un total de 205 evaluări publicate în 2017, doar șase au vizat în mod specific un astfel de sprijin. Situația nu se îmbunătățise mult până la momentul auditului: potrivit Comisiei, opt evaluări au vizat aspecte legate de șomajul de lungă durată.În plus, ambele studii au confirmat că informațiile provenite din monitorizarea FSE au avut o utilitate redusă în scopuri de evaluare.

75 Având în vedere această situație, evaluarea eficacității măsurilor FSE privind „accesul la locurile de muncă” pentru șomerii de lungă durată rămâne o provocare.În prezent, nu se poate determina în ce măsură măsurile UE au contribuit la modificarea ratelor șomajului de lungă durată, care diferă semnificativ de la un stat membru la altul, inclusiv între principalii beneficiari ai FSE (a se vedea anexa I). Acest lucru arată că trebuie să înțelegem mai bine dacă FSE poate să producă schimbare.

Concluzii și recomandări

76 În perioada 2014-2020, de măsurile din cadrul Fondului social european (FSE) menite să sprijine „accesul la locuri de muncă” au beneficiat, prin diferite tipuri de intervenții, un număr mare de șomeri de lungă durată, deși măsurile în cauză nu au vizat în mod specific aceste persoane. Întrucât prioritățile de investiții au acoperit domenii de politică și nu grupuri-țintă, nu a existat nicio prioritate de investiții specifică, iar șomerii de lungă durată au fost în general considerați ca parte a grupului mai larg al tuturor șomerilor. În plus, măsurile nu au reflectat întotdeauna nivelul șomajului de lungă durată în statele membre (a se vedea punctele 35-51).

77 Punerea în aplicare a măsurilor din cadrul FSE nu s-a făcut, în general, printr-o abordare individualizată. Deși este posibil ca serviciile publice de ocupare a forței de muncă să fi utilizat abordarea individualizată pentru șomerii de lungă durată în cadrul politicilor lor naționale active în domeniul pieței forței de muncă, documentele care conțineau informațiile respective nu au fost transmise organismelor care pun în aplicare măsurile FSE și nici organismele respective nu au solicitat în mod expres să li se trimită aceste informații. În plus, recomandarea Consiliului a intrat în vigoare după adoptarea inițială a programelor operaționale, iar programele operaționale nu au fost, în general, modificate în consecință. Deși această legătură nu a fost o condiție prealabilă pentru sprijinul FSE, absența sa poate limita valoarea adăugată a intervențiilor sprijinite prin FSE atunci când abordează nevoile specifice ale șomerilor de lungă durată (a se vedea punctele 52-61).

78 Curtea a identificat o serie de deficiențe ale cadrului de monitorizare și de evaluare a FSE pentru perioada 2014-2020, care ar putea împiedica Comisia să obțină o imagine completă privind eficacitatea intervențiilor FSE în ceea ce privește combaterea șomajului de lungă durată. În fapt, nu există niciun indicator de rezultat comun referitor la șomajul de lungă durată, iar indicatorul de realizare comun nu se folosește întotdeauna pentru stabilirea obiectivelor. Acest lucru îngreunează monitorizarea realizărilor FSE cu privire la șomerii de lungă durată. De asemenea, există puține evaluări cu privire la șomajul de lungă durată (a se vedea punctele 62-75).

79 Pandemia de COVID-19 poate avea un efect negativ asupra numărului și situației șomerilor de lungă durată. În acest context, Curtea face următoarele trei recomandări, care se referă la noua perioadă de programare 2021-2027 și urmăresc să îmbunătățească programarea, astfel încât să asigure mai multe beneficii pentru șomerii de lungă durată din UE.

Recomandarea 1 – Să se direcționeze sprijinul FSE pentru „accesul la locuri de muncă” către șomerii de lungă durată acolo unde rata șomajului de lungă durată este mare

Pentru perioada de programare 2021-2027, Comisia ar trebui să insiste ca statele membre să vizeze prin FSE+ în mod specific șomerii de lungă durată și nevoile lor acolo unde rata șomajului de lungă durată la nivel național sau regional este mare.

Data-țintă pentru punerea în aplicare a recomandării: la momentul adoptării (sau modificării) programelor FSE+ 2021-2027.

Recomandarea 2 – Sprijinul acordat de FSE pentru „accesul la locuri de muncă” să fie legat de abordarea individualizată a problemei șomerilor de lungă durată

Comisia ar trebui să insiste ca statele membre să abordeze în mod individualizat problemele tuturor șomerilor de lungă durată când se pun în aplicare în cadrul noului FSE+ măsurile privind „accesul la locuri de muncă”, ținând seama de profilurile persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă și de o evaluare a nevoilor acestora.

Data-țintă pentru punerea în aplicare a recomandării: la momentul adoptării (sau modificării) programelor FSE+ 2021-2027.

Recomandarea 3 – Să se evalueze rezultatele obținute ca urmare a sprijinului FSE pentru „accesul la locuri de muncă” prin raportare la șomajul de lungă durată

În cadrul evaluării ex post pentru perioada 2014-2020 și al evaluării la jumătatea perioadei pentru noua perioadă 2021-2027, Comisia ar trebui să evalueze eficacitatea măsurilor de „acces la locuri de muncă” pentru șomerii de lungă durată. Concluziile acestor evaluări ar trebui să ducă la acțiuni de răspuns care țin de competența sa (cum ar fi luarea lor în considerare la evaluarea modificării programului după 2025, după caz) și la diseminarea bunelor practici între și la nivelul autorităților naționale și regionale responsabile cu punerea în aplicare a măsurilor privind „accesul la locuri de muncă” în statele membre.

Data-țintă pentru punerea în aplicare a recomandării: primul trimestru din 2025 pentru evaluările ex post și la jumătatea perioadei.

Prezentul raport a fost adoptat de Camera II, condusă de doamna Iliana Ivanova, membră a Curții de Conturi, la Luxemburg, la 28 octombrie 2021.

Anexe

Anexa I – Numărul șomerilor de lungă durată, ponderea șomajului de lungă durată și rata șomajului de lungă durată în UE în perioada 2009-2020

Anexa II – Rate de reîncadrare în muncă

Anexa III – Alocările FSE pentru prioritatea de investiții 8i și rata de execuție

Acronime și abrevieri

DG EMPL: Direcția Generală Ocuparea Forței de Muncă, Afaceri Sociale și Incluziune

EMCO: Comitetul pentru ocuparea forței de muncă

ETB: Comitetul pentru educație și formare

FSE: Fondul social european

FSE+: Fondul social european Plus

NUTS 2: Nomenclatorul unităților teritoriale de statistică

OCDE: Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică

PO: program operațional

RDC: Regulamentul privind dispozițiile comune

SURE: Instrumentul european de sprijin temporar pentru atenuarea riscurilor de șomaj într-o situație de urgență

Glosar

Comitet de monitorizare: comitet care monitorizează implementarea unui program operațional. Acesta este compus din „reprezentanți ai autorităților competente ale statului membru” (de exemplu, reprezentanți ai autorității de management, ai autorității de certificare și ai autorității de audit, ai organismelor de implementare, ai organizațiilor patronale, ai organizațiilor lucrătorilor și ai societății civile). Comisia are și ea un rol de observator.

Comitetul pentru ocuparea forței de muncă (EMCO): principalul comitet consultativ al Consiliului pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale în domeniul ocupării forței de muncă.

Condiționalități ex ante: condiții bazate pe criterii predefinite prevăzute în RDC, care sunt considerate condiții prealabile pentru utilizarea eficace și eficientă a finanțării UE în cadrul tuturor fondurilor ESI. În cadrul elaborării programelor operaționale aferente FEDR, Fondului de coeziune și FSE pentru perioada de programare 2014-2020, statele membre aveau obligația de a evalua dacă au fost îndeplinite aceste condiții. În caz contrar, trebuiau elaborate planuri de acțiune menite să asigure îndeplinirea condițiilor până la 31 decembrie 2016.

Efect de cernere: eficacitatea politicilor active în domeniul pieței forței de muncă poate fi subminată prin efectul de cernere, care duce la selectarea în vederea participării la program exclusiv a lucrătorilor cu probabilitate mare de încadrare în muncă. Acest efect este deosebit de relevant atunci când cei care lucrează la program desemnează lucrători în cadrul politicilor active în domeniul pieței forței de muncă și primesc un stimulent pentru a demonstra rata bună de reintegrare a clienților lor pe piața muncii.

Eurofound: agenție a UE care furnizează informații, consiliere și expertiză în domeniul politicii sociale a UE pe baza unor informații, cercetări și analize comparative.

Fondul social european (FSE): își propune să consolideze coeziunea economică și socială în cadrul Uniunii Europene, prin îmbunătățirea ocupării forței de muncă și a oportunităților de angajare (în special prin măsuri de formare), prin încurajarea unui nivel ridicat de ocupare a forței de muncă și prin crearea de locuri de muncă mai multe și de mai bună calitate.

Gestiune partajată: metodă de execuție a bugetului UE, în cadrul căreia Comisia deleagă sarcinile de execuție statelor membre, dar păstrează responsabilitatea finală.

Indicatori de realizare: valorile utilizate pentru a se măsura rezultatele operațiunilor finanțate sau rezultatele obținute la nivelul programului operațional.

Indicatori de rezultat: valorile utilizate pentru a se măsura rezultatele generate de proiectele sprijinite, sau rezultatele obținute la nivelul programului operațional.

Persoane disponibile să lucreze, dar care nu caută un loc de muncă: conform definiției Eurostat, persoanele „disponibile să lucreze, dar care nu caută” sunt „persoane cu vârsta cuprinsă între 15 și 74 de ani care nu sunt nici angajate, nici șomeri, care doresc să lucreze, sunt disponibile să lucreze în următoarele două săptămâni, dar nu caută un loc de muncă”. Acest indicator se referă la persoanele fără loc de muncă care nu se califică pentru a fi înregistrate ca șomeri deoarece nu caută activ un loc de muncă. Aici sunt incluse persoanele „descurajate” de căutarea unui loc de muncă și persoanele care nu își pot căuta un loc de muncă din motive personale sau familiale.

Politica de coeziune: unul dintre cele mai vaste domenii de politică pentru care se cheltuie bugetul UE. Politica de coeziune are ca obiectiv reducerea decalajelor de dezvoltare dintre diferitele regiuni, restructurarea zonelor industriale aflate în declin, diversificarea zonelor rurale și încurajarea cooperării transfrontaliere, transnaționale și interregionale. Politica de coeziune este finanțată din Fondul european de dezvoltare regională (FEDR), din Fondul social european (FSE) și din Fondul de coeziune.

Program operațional (PO): cadrul de bază pentru implementarea proiectelor de coeziune finanțate de UE într-o perioadă dată, care reflectă prioritățile și obiectivele stabilite în acordurile de parteneriat încheiate între Comisie și fiecare stat membru. Proiectele derulate în cadrul unui program operațional trebuie să contribuie la îndeplinirea unui anumit număr de obiective definite la nivelul axei prioritare a UE din cadrul programului operațional. Programele operaționale pot fi finanțate prin FEDR, prin Fondul de coeziune și/sau prin FSE. Programul operațional este elaborat de fiecare stat membru și trebuie aprobat de Comisie înainte de efectuarea oricăror plăți de la bugetul UE. Programele operaționale pot fi modificate pe parcursul perioadei de programare numai cu acordul ambelor părți.

Recomandare a Consiliului: instrument de acțiune indirectă care vizează elaborarea legislației în statele membre. Recomandările sunt diferite de regulamente, directive și decizii prin faptul că nu sunt obligatorii pentru statele membre. Deși nu au putere juridică, recomandările au importanță politică.

Recomandări specifice fiecărei țări: documente elaborate de Comisia Europeană pentru fiecare țară, care analizează situația economică a țării respective și formulează recomandări cu privire la măsurile pe care aceasta ar trebui să le adopte într-o perioadă de 12-18 luni.

Semestrul european: un ciclu de coordonare a politicilor economice și bugetare din cadrul UE. Acesta face parte din cadrul de guvernanță economică al Uniunii Europene, cu accent pe perioada de șase luni de la începutul fiecărui an, de unde și denumirea de „semestru”. În cursul semestrului european, statele membre își aliniază politicile bugetare și economice la obiectivele și la regulile convenite la nivelul UE.

Serviciile publice de ocupare a forței de muncă: organizații naționale responsabile cu punerea în aplicare a politicilor active în domeniul pieței forței de muncă și cu furnizarea de servicii de ocupare a forței de muncă de calitate, în interes public. Acestea pot face parte din ministere, organisme publice sau organizații de drept public.

Strategia Europa 2020: strategia de creștere a UE pentru următorii 10 ani, menită să asigure redresarea în urma crizei și care are cinci obiective principale care cuprind ocuparea forței de muncă, cercetare și dezvoltare, climă/energie, educație, incluziune socială și reducerea sărăciei.

Răspunsurile Comisiei

https://www.eca.europa.eu/ro/Pages/DocItem.aspx?did=60158

Calendar

https://www.eca.europa.eu/ro/Pages/DocItem.aspx?did=60158

Echipa de audit

Rapoartele speciale ale Curții de Conturi Europene prezintă rezultatele auditurilor sale cu privire la politicile și programele UE sau la diverse aspecte legate de gestiune aferente unor domenii bugetare specifice. Curtea de Conturi Europeană selectează și concepe aceste sarcini de audit astfel încât impactul lor să fie maxim, luând în considerare riscurile la adresa performanței sau a conformității, nivelul de venituri sau de cheltuieli implicat, evoluțiile viitoare și interesul politic și public.

Acest audit al performanței a fost efectuat de Camera de audit II Domeniile de cheltuieli aferente investițiilor pentru coeziune, creștere și incluziune, condusă de doamna Iliana Ivanova, membră a Curții de Conturi Europene. Auditul a fost condus de domnul Lazaros S. Lazarou, membru al Curții de Conturi Europene, sprijinit de Johan Adriaan Lok, șef de cabinet, și de Agathoclis Argyrou, atașat în cadrul cabinetului; Pietro Puricella, manager principal; Fernando Pascual Gil, coordonator; Aleksandra Klis‑Lemieszonek, coordonator adjunct; Marjeta Leskovar, Marija Grgurić, Zuzana Gullova și Petra Karkosova, auditori Mark Smith, Miłosz Aponowicz, Tomasz Surdykowski și Paola Magnanelli au asigurat sprijin lingvistic.

Note

^[1] Comisia Europeană, The feasibility of developing a methodology for measuring the distance travelled and soft outcomes for long-term unemployed people participating in Active Labour Market Programmes („Fezabilitatea elaborării unei metodologii de măsurare a distanței parcurse și a obiectivelor mai dificil de cuantificat pentru șomerii de lungă durată care participă la programe active de ocupare a forței de muncă”), Raport final, 2019.

^[2] Bertelsmann Stiftung, Long-term Unemployment in the EU: Trends and Policies, 2016.

^[3] Recomandarea Consiliului din 15 februarie 2016 privind integrarea șomerilor de lungă durată pe piața forței de muncă (2016/C 67/01).

^[4] Comisia Europeană, The feasibility of developing a methodology for measuring the distance travelled and soft outcomes for long-term unemployed people participating in Active Labour Market Programmes („Fezabilitatea elaborării unei metodologii de măsurare a distanței parcurse și a obiectivelor mai dificil de cuantificat pentru șomerii de lungă durată care participă la programe active de ocupare a forței de muncă”), Raport final, 2019.

^[5] Glosarul de termeni al Eurostat.

^[6] Belgia, Bulgaria, Grecia, Franța, Italia, Slovenia și Slovacia.

^[7] Bulgaria, Irlanda, Grecia, Spania, Croația, Italia, Malta, Portugalia, Slovenia și Slovacia.

^[8] Comisia Europeană, Employment and Social Developments in Europe, septembrie 2019.

^[9] Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, articolul 149.

^[10] Comisia Europeană, Europa 2020 – O strategie europeană pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii, COM(2010) 2020 final.

^[11] Comisia Europeană, O agendă pentru noi competențe și locuri de muncă: o contribuție europeană la ocuparea integrală a forței de muncă, COM(2010) 682 final.

^[12] Glosarul de termeni al OCDE.

^[13] Comisia Europeană, The feasibility of developing a methodology for measuring the distance travelled and soft outcomes for long-term unemployed people participating in Active Labour Market Programmes („Fezabilitatea elaborării unei metodologii de măsurare a distanței parcurse și a obiectivelor mai dificil de cuantificat pentru șomerii de lungă durată care participă la programe active de ocupare a forței de muncă”), Raport final, 2019.

^[14] Comisia Europeană, Semestrul european – Fișă tematică: Politici active în domeniul pieței forței de muncă, noiembrie 2017.

^[15] Pe baza datelor privind 26 de state membre, exceptând Regatul Unit și Malta.

^[16] Pilonul european al drepturilor sociale, „Principiul 4: Sprijin activ pentru ocuparea forței de muncă.”

^[17] Decizia Consiliului din 21 octombrie 2010 privind orientările pentru politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre, 2010/707/UE, anexă, orientarea 7: Creșterea participării pe piața muncii în rândul femeilor și al bărbaților, reducerea șomajului structural și promovarea calității locurilor de muncă. Decizia (UE) 2015/1848 a Consiliului din 5 octombrie 2015 privind orientările pentru politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre pentru 2015, anexă, orientarea 6: Îmbunătățirea ofertei de forță de muncă, de aptitudini și de competențe. Decizia (UE) 2018/1215 a Consiliului din 16 iulie 2018 privind orientările pentru politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre.

^[18] Recomandarea Consiliului din 15 februarie 2016 privind integrarea șomerilor de lungă durată pe piața forței de muncă (2016/C 67/01).

^[19] Comisia Europeană, Raport al Comisiei către Consiliu, Evaluarea Recomandării Consiliului privind integrarea șomerilor de lungă durată pe piața forței de muncă, COM(2019) 169 final.

^[20] Regulamentul (UE) nr. 1304/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind Fondul social european și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1081/2006 al Consiliului.

^[21] Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor dispoziții comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, precum și de stabilire a unor dispoziții generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului.

^[22] Prioritatea de investiții 9i („Incluziune activă, inclusiv în vederea promovării egalității de șanse, a participării active și a îmbunătățirii capacității de inserție profesională”) sprijină de asemenea șomerii de lungă durată, dar în general oferă un tip diferit de asistență, cu accent mai mare pe incluziunea socială.

^[23] Regulamentul (UE) 2020/672 al Consiliului din 19 mai 2020 privind instituirea unui instrument european de sprijin temporar pentru atenuarea riscurilor de șomaj într-o situație de urgență (SURE) ca urmare a epidemiei de COVID-19, (JO L 159, 20.5.2020, p. 1).

^[24] Evaluarea Curții de Conturi Europene nr. 06/2020, Riscuri, provocări și oportunități în cadrul răspunsului în materie de politică economică al UE la criza provocată de pandemia de COVID-19. OCDE, Job retention schemes during the COVID-19 lockdown and beyond, actualizat la 12 octombrie 2020.

^[25] OCDE,Employment Outlook 2020. Comisia Europeană, European Economic Forecast, Spring 2021, Document instituțional 149, mai 2021.

^[26] Irlanda (Programul privind capacitatea de inserție profesională, incluziune și învățare 2014‑2020), Italia (Programul operațional național privind sistemele de politici active de ocupare a forței de muncă), Polonia (Programul operațional regional al Voievodatului Silezia 2014-2020) și Slovacia (Programul operațional Resurse Umane 2014-2020).

^[27] Comisia Europeană, Study for the Evaluation of ESF support to Employment and Labour Mobility, iunie 2020, p. 26.

^[28] Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor dispoziții comune și Regulamentul (UE) nr. 1304/2013 al Parlamentului European și al Consiliului privind Fondul social european.

^[29] Pe baza datelor Comisiei.

^[30] Belgia, Croația, Franța, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Lituania, Polonia, Portugalia, România, Slovenia, Slovacia și Spania.

^[31] Comisia Europeană, Thematic note on the ESF and YEI support to long-term unemployed (LTU) and the implementation of Council Recommendation on integration of LTU into the labour market, ianuarie 2019.

^[32] Comisia Europeană, Ismeri, IES și Ecorys: Pilot and feasibility study on the sustainability and effectiveness of results for European Social Fund participants using Counterfactual impact evaluations, iulie 2019.

^[33] Comisia Europeană, The feasibility of developing a methodology for measuring the distance travelled and soft outcomes for long-term unemployed people participating in Active Labour Market Programmes („Fezabilitatea elaborării unei metodologii de măsurare a distanței parcurse și a obiectivelor mai dificil de cuantificat pentru șomerii de lungă durată care participă la programe active de ocupare a forței de muncă”), Raport final, iulie 2019.

^[34] Comisia Europeană, Thematic note on the ESF and YEI support to long-term unemployed (LTU) and the implementation of Council Recommendation on integration of LTU into the labour market, ianuarie 2019.

^[35] Voievodatul Silezia, Evaluation of the OPs contribution to achieving the objectives of Priority Axis VII: Regional Labour Market, iulie 2020.

^[36] Punctul 3.45. din Raportul special al Curții de Conturi Europene privind performanța bugetului UE – situația la sfârșitul anului 2020.

^[37] Document de lucru al serviciilor Comisiei Europene, Analytical Supporting Document accompanying the document Proposal for a Council Recommendation, SWD(2015) 176 final.

^[38] Punctul 26 din Raportul special al Curții de Conturi Europene nr. 24/2021: „Finanțarea bazată pe performanță în cadrul politicii de coeziune: ambiții admirabile, dar au persistat obstacole în perioada 2014-2020”.

^[39] Documentul de lucru al serviciilor Comisiei Europene Country Report Ireland 2015 Including an In-Depth Review on the prevention and correction of macroeconomic imbalances, SWD(2015) 27 final; Documentul de lucru al serviciilor Comisiei Europene Country Report Slovakia 2018, COM(2018) 120 final; Documentul de lucru al serviciilor Comisiei Europene Country Report Slovakia 2020, COM(2020) 150 final.

^[40] Comisia Europeană, Thematic note on the ESF and YEI support to long-term unemployed (LTU) and the implementation of Council Recommendation on integration of LTU into the labour market, ianuarie 2019.

^[41] Regulamentul (UE) 2021/1060 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 iunie 2021 de stabilire a dispozițiilor comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european Plus, Fondul de coeziune, Fondul pentru o tranziție justă și Fondul european pentru afaceri maritime, pescuit și acvacultură și de stabilire a normelor financiare aplicabile acestor fonduri, precum și Fondului pentru azil, migrație și integrare, Fondului pentru securitate internă și Instrumentului de sprijin financiar pentru managementul frontierelor și politica de vize.

^[42] Articolul 15 din Regulamentul (UE) 2021/1060.

^[43] Articolul 73.2 litera (b) din Regulamentul (UE) 2021/1060.

^[44] Regulamentul (UE) nr. 1304/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind Fondul Social European și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1081/2006, anexa.

^[45] Comisia Europeană, Study on the monitoring and evaluation systems of the ESF, Raport final, mai 2018.

^[46] Comisia Europeană, Guidance document: Annex D - Practical guidance on data collection and validation, mai 2016.

^[47] Regulamentul (UE) 2021/1060 și Regulamentul (UE) 2021/1057 al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a Fondului social european Plus (FSE+) și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 1296/2013 din 24 iunie 2021.

^[48] Comisia Europeană, Thematic note on the ESF and YEI support to LTU and the Council Recommendation on integration of LTU into the labour market din ianuarie 2019 și Comisia Europeană, Study for the evaluation of ESF support to employment and labour mobility din iunie 2020.

Contact

CURTEA DE CONTURI EUROPEANĂ
12, rue Alcide De Gasperi
1615 Luxemburg
LUXEMBURG

Tel. +352 4398-1
Întrebări: eca.europa.eu/ro/Pages/ContactForm.aspx
Website: eca.europa.eu
Twitter: @EUAuditors

Numeroase alte informații despre Uniunea Europeană sunt disponibile pe internet pe serverul Europa (https://europa.eu).

Luxemburg: Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, 2021

PDF	ISBN 978-92-847-7027-4	ISSN 1977-5806	doi:10.2865/319	QJ-AB-21-025-RO-N
HTML	ISBN 978-92-847-7030-4	ISSN 1977-5806	doi:10.2865/381	QJ-AB-21-025-RO-Q

DREPTURI DE AUTOR

© Uniunea Europeană, 2021.

Politica Curții de Conturi Europene referitoare la reutilizare este pusă în aplicare prin Decizia nr. 6-2019 a Curții de Conturi Europene privind politica în materie de date deschise și reutilizarea documentelor.

Cu excepția cazului în care se precizează altceva (de exemplu, într-o mențiune separată indicând drepturile de autor), conținutul elaborat de Curtea de Conturi Europeană pentru care UE deține drepturile de autor face obiectul licenței Creative Commons Attribution 4.0 International (CC BY 4.0). Aceasta înseamnă că reutilizarea este autorizată, sub rezerva menționării adecvate a autorilor și a indicării eventualelor modificări. Reutilizatorul nu poate altera sensul sau mesajul inițial al documentelor. Curtea de Conturi Europeană nu răspunde pentru eventualele consecințe ale reutilizării.

Este necesar să obțineți drepturi suplimentare dacă un anumit conținut prezintă persoane fizice ce pot fi identificate, de exemplu în cazul fotografiilor în care apar membri ai personalului Curții de Conturi Europene, sau în cazul în care conținutul include lucrări ale unor terți. Dacă se obține o astfel de autorizație, ea anulează autorizația de natură generală menționată mai sus și va indica în mod clar eventualele restricții de utilizare.

Pentru a utiliza sau a reproduce un conținut pentru care UE nu deține drepturile de autor, poate fi necesar să obțineți o autorizație în acest sens direct de la titularii drepturilor de autor.

Programele informatice sau documentele care fac obiectul unor drepturi de proprietate industrială, cum ar fi brevetele, mărcile, desenele și modelele înregistrate, logourile și denumirile înregistrate, sunt excluse din politica Curții de Conturi Europene referitoare la reutilizare și nu se acordă nicio licență pentru acestea.

Familia site-urilor instituționale ale Uniunii Europene care sunt incluse în domeniul europa.eu oferă linkuri către site-uri terțe. Deoarece Curtea de Conturi Europeană nu are control asupra acestor site-uri, sunteți încurajați să verificați politica aplicată de ele în ceea ce privește respectarea vieții private și drepturile de autor.

Utilizarea logoului Curții de Conturi Europene

Logoul Curții de Conturi Europene nu poate fi utilizat fără acordul prealabil al Curții de Conturi Europene.

Contactați UE

În persoană
În întreaga Uniune Europeană există sute de centre de informare Europe Direct. Puteți găsi adresa centrului cel mai apropiat de dumneavoastră la: https://europa.eu/european-union/contact_ro

La telefon sau prin e-mail
Europe Direct este un serviciu care vă oferă răspunsuri la întrebările privind Uniunea Europeană. Puteți accesa acest serviciu:

• apelând numărul gratuit 00 800 6 7 8 9 10 11 (unii operatori pot taxa aceste apeluri);
• apelând numărul standard: +32 22999696; sau
• prin e-mail, la: https://europa.eu/european-union/contact_ro

Găsiți informații despre UE

Online
Informații despre Uniunea Europeană în toate limbile oficiale ale UE sunt disponibile pe site-ul Europa, la: https://europa.eu/european-union/index_ro

Publicații ale UE
Puteți descărca sau comanda publicații ale UE gratuite și contra cost la adresa: https://op.europa.eu/ro/publications. Mai multe exemplare ale publicațiilor gratuite pot fi obținute contactând Europe Direct sau centrul dumneavoastră local de informare (a se vedea https://europa.eu/european-union/contact_ro).

Dreptul UE și documente conexe
Pentru accesul la informații juridice din UE, inclusiv la ansamblul legislației UE începând din 1951 în toate versiunile lingvistice oficiale, accesați site-ul EUR-Lex, la: https://eur-lex.europa.eu

Datele deschise ale UE
Portalul de date deschise al UE (https://data.europa.eu/euodp/ro) oferă acces la seturi de date din UE. Datele pot fi descărcate și reutilizate gratuit, atât în scopuri comerciale, cât și necomerciale.