Raportul special
01 2020

Acțiunile UE în domeniul proiectării ecologice și al etichetării energetice: o contribuție importantă la o eficiență energetică mai mare, în pofida unor întârzieri semnificative și a nerespectării reglementărilor

Informații despre raport Legislația în domeniul proiectării ecologice stabilește cerințe minime în materie de eficiență energetică și de mediu pentru produsele casnice și pentru cele industriale. Etichetele energetice ale UE oferă consumatorilor informații cu privire la consumul de energie al produselor și la performanța lor de mediu și îi ajută să ia decizii în cunoștință de cauză.
Curtea a constatat că acțiunile UE au contribuit în mod eficace la atingerea obiectivelor politicii în materie de proiectare ecologică și de etichetare energetică, dar că eficacitatea a fost redusă de întârzieri semnificative în procesul de reglementare și de nerespectarea reglementărilor de către producători și de către comercianți.
Recomandările formulate de Curte în atenția Comisiei se referă la îmbunătățiri care trebuie aduse procesului de reglementare și modului în care se măsoară impactul politicii, precum și la acțiuni pentru facilitarea schimbului de informații între autoritățile de supraveghere a pieței și pentru îmbunătățirea respectării politicii.
Raport special al Curții de Conturi Europene prezentat în temeiul articolului 287 alineatul (4) al doilea paragraf TFUE.

Această publicație este disponibilă în 23 de limbi și în următorul format:
PDF
PDF General Report

Sinteză

I

Confruntați cu provocarea crucială reprezentată de prevenirea și atenuarea schimbărilor climatice, liderii UE s-au angajat să reducă consumul de energie al UE cu 20 % până în 2020 și cu 32,5 % până în 2030 (în comparație cu nivelurile preconizate stabilite în 2007). Creșterea eficienței energetice a produselor este unul dintre instrumentele-cheie pentru atingerea acestor obiective. Produsele care sunt concepute să fie mai eficiente pot contribui la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și la realizarea de economii financiare semnificative pentru întreprinderi și gospodării.

II

Legislația în domeniul proiectării ecologice stabilește cerințe minime în materie de eficiență energetică și de mediu pentru produsele casnice și pentru cele industriale. Etichetele energetice ale UE oferă consumatorilor informații cu privire la consumul de energie al produselor și la performanța lor de mediu și îi ajută să ia decizii în cunoștință de cauză.

III

În cadrul acestui audit, Curtea a evaluat dacă acțiunile UE în domeniul proiectării ecologice și al etichetării energetice au contribuit în mod eficace la atingerea obiectivelor UE în materie de eficiență energetică și de mediu. Curtea a examinat dacă Comisia a gestionat în mod corespunzător procesul de reglementare și dacă a monitorizat și a raportat în mod adecvat rezultatele obținute. Curtea a examinat, de asemenea, dacă Comisia supervizase și sprijinise în mod eficace activitățile de supraveghere a pieței și dacă proiectele finanțate de UE duseseră la îmbunătățiri durabile ale supravegherii pieței.

IV

Curtea a concluzionat că acțiunile UE au contribuit în mod eficace la atingerea obiectivelor politicii în materie de proiectare ecologică și de etichetare energetică, dar că eficacitatea a fost redusă de întârzieri semnificative în procesul de reglementare și de nerespectarea reglementărilor de către producători și de către comercianți.

V

Politica în discuție acoperă majoritatea produselor cu cel mai mare potențial de economisire a energiei. Comisia a utilizat metodologii fiabile și transparente pentru a decide ce produse să reglementeze, astfel încât politica să aibă un impact maxim.

VI

Curtea a constatat însă că procesul de stabilire a unor reglementări specifice produselor este de lungă durată, iar Comisia ar fi putut evita unele întârzieri. În plus, decizia Comisiei de a adopta măsuri sub forma unui pachet a determinat întârzieri și mai mari în cazul unor grupe de produse care erau pregătite pentru a fi reglementate. Acest lucru a redus impactul politicii, deoarece cerințele în materie de proiectare a produselor nu reflectă întotdeauna progresele tehnologice. Mai mult decât atât, etichetele energetice nu mai ajută întotdeauna consumatorii să facă diferența între produse.

VII

Modul în care Comisia a integrat conceptele economiei circulare, cum ar fi potențialul de reparare și posibilitatea de reciclare, în politica privind proiectarea ecologică și etichetarea energetică a fost unul nesistematic. Curtea a constatat însă că reglementările referitoare la produse adoptate recent indică faptul că Comisia a acordat mai multă atenție acestor aspecte.

VIII

Comisia raportează în fiecare an cu privire la rezultatele politicii în materie de proiectare ecologică și de etichetare energetică, furnizând informații utile părților interesate și factorilor de decizie. Curtea a constatat că actuala metodologie aplicată pentru contabilizarea impactului este incompletă, deoarece nu ia în considerare impactul nerespectării reglementărilor, întârzierile în punerea în aplicare și diferența dintre consumul real de energie și consumul teoretic.

IX

O supraveghere eficace a pieței ar trebui să aibă un rol esențial în asigurarea faptului că produsele vândute în UE sunt conforme cu cerințele în materie de proiectare ecologică și că consumatorii beneficiază de etichete energetice exacte. Rolul de a verifica dacă produsele vândute sunt conforme cu legislația revine statelor membre. Datele disponibile arată însă că nerespectarea reglementărilor de către producători și de către comercianți rămâne o problemă importantă.

X

Comisia facilitează cooperarea între autoritățile de supraveghere a pieței. Sistemul de informare și de comunicare privind supravegherea pieței, gestionat de Comisie, ar trebui să favorizeze cooperarea, permițând autorităților să partajele rezultatele inspecțiilor. Curtea a constatat că unele limitări funcționale ale bazei de date au redus eficacitatea acesteia. Comisia este în curs de a crea o bază de date privind produsele, care, printre altele, va facilita supravegherea pieței, dar acest proiect înregistrează întârzieri.

XI

Proiectele finanțate de UE care vizează îmbunătățirea supravegherii pieței au produs rezultate, dar au oferit doar o soluție temporară pentru o nevoie recurentă.

XII

În cadrul raportului, Curtea formulează recomandări adresate Comisiei în vederea îmbunătățirii impactului politicii privind proiectarea ecologică și etichetarea energetică. Recomandările Curții se referă la îmbunătățiri care trebuie aduse procesului de reglementare astfel încât acesta să producă reglementări mai actuale și mai de impact specifice produselor; la îmbunătățiri ale modului în care se măsoară și se raportează impactul politicii; și la acțiuni pentru facilitarea schimbului de informații între autoritățile de supraveghere a pieței și pentru îmbunătățirea respectării politicii.  

Introducere

De ce este importantă eficiența energetică?

01

În 2007, confruntați cu provocarea crucială reprezentată de prevenirea și atenuarea schimbărilor climatice, liderii UE au stabilit trei obiective care trebuie atinse până în 20201:

  • reducerea cu 20 % a emisiilor de gaze cu efect de seră (în raport cu nivelurile din 1990);
  • creșterea cu 20 % a eficienței energetice (în raport cu nivelurile preconizate stabilite în 2007);
  • creșterea proporției consumului total de energie din surse regenerabile la 20 %.
02

Îmbunătățirea eficienței energetice va reduce emisiile de gaze cu efect de seră și va contribui la combaterea schimbărilor climatice, va genera economii financiare semnificative pentru întreprinderi și gospodării, va îmbunătăți calitatea aerului și va ajuta UE să își reducă dependența de combustibilii fosili.

03

Cea mai recentă evaluare a Comisiei cu privire la progresele înregistrate de statele membre în direcția atingerii obiectivelor în materie de eficiență energetică2 arată că este puțin probabil ca obiectivul UE pentru 2020 să fie atins. Consumul de energie a crescut între 2014 și 2017. Evaluarea Comisiei sugerează că principalii factori determinanți au fost creșterea economică, prețurile scăzute ale petrolului, condițiile meteorologice și punerea în aplicare lentă a măsurilor de eficiență energetică în unele state membre. Raportul concluzionează că „este necesar să se intensifice eforturile nu numai pentru atingerea obiectivelor pentru 2020, ci și pentru a pune bazele adecvate pentru deceniul următor, când va fi necesar un nivel de ambiție și mai ridicat”.

04

În decembrie 20183, Directiva modificată privind eficiența energetică a stabilit creșterea obiectivului de eficiență energetică pentru 2030 cu 32,5 % în comparație cu previziunile stabilite în 2007. Pentru a atinge acest obiectiv ambițios, este important să se adopte măsuri decisive care să reducă consumul de energie.

05

Îmbunătățirile în materie de eficiență energetică pot acoperi o gamă largă de sectoare și de domenii, cum ar fi proiectarea și renovarea clădirilor în vederea conservării energiei, îmbunătățirea mijloacelor de transport, producția industrială, precum și proiectarea și utilizarea de produse mai bune. Comisia estimează4 că politica privind proiectarea ecologică și etichetarea energetică va contribui cu aproximativ jumătate la realizarea obiectivului de eficiență energetică stabilit pentru 2020.

06

Conform datelor Eurostat din 20175, consumul de energie al gospodăriilor reprezintă aproximativ un sfert (27,2 %) din consumul final de energie din Europa. Cea mai mare parte a energiei consumate de gospodării (82,5 %) provine din surse neregenerabile. Etichetele energetice privesc în principal sectorul gospodăriilor. În figura 1 de mai jos se arată că principalele domenii de consum de energie ale gospodăriilor sunt încălzirea și apa caldă, urmate de iluminat și electrocasnice, precum și gătitul.

Figura 1 

Consumul de energie în gospodăriile din UE

Sursa: Eurostat, 2017.

Rolul proiectării ecologice și al etichetării energetice

07

Proiectarea ecologică este integrarea aspectelor de mediu în concepția produsului. Scopul său este de a îmbunătăți performanța de mediu a unui produs pe durata întregului ciclu de viață al acestuia. Legislația în materie de proiectare ecologică funcționează prin stabilirea de cerințe în materie de eficiență energetică și de alte cerințe în materie de proiectare a produselor, îmbunătățind astfel performanța de mediu. Produsele care nu îndeplinesc aceste cerințe nu pot fi comercializate în UE, eliminându-se astfel de pe piață produsele cel mai puțin performante.

08

Etichetele energetice ale UE arată unde se situează un aparat de uz casnic pe o scară de la A la G în funcție de consumul său de energie. Ele conțin o estimare a energiei consumate anual de fiecare produs și clasifică produsele similare în funcție de clasa lor de eficiență energetică. Acest lucru le permite consumatorilor să ia decizii în cunoștință de cauză.

09

Proiectarea ecologică și etichetele energetice sunt complementare. Acestea împărtășesc următoarele obiective de politică:

  • creșterea eficienței energetice a produselor și a protecției mediului;
  • promovarea liberei circulații în UE a produselor cu impact energetic;
  • furnizarea de informații către consumatori, astfel încât aceștia să poată alege produse mai eficiente.
10

La începutul anilor 1990, Comisia a elaborat cerințe de performanță energetică pentru aparate pentru încălzire și frigidere, apoi, în 1999, pentru iluminatul fluorescent. Prima directivă privind proiectarea ecologică, adoptată în 20056, a acoperit toate produsele consumatoare de energie. Directiva actuală7 a extins și mai mult sfera de acoperire a produselor cu impact energetic, incluzând produsele care au un impact indirect asupra consumului de energie.

11

Consiliul Comunităților Europene a adoptat prima Directivă UE privind etichetarea energetică în 19928, acoperind principalele aparate de uz casnic. Primele etichete la nivelul UE au fost introduse pentru frigidere în 1994, indicând clasa de eficiență energetică a fiecărui model, pe o scară de la A la G. De atunci, consumul de energie al frigiderelor a scăzut cu mai mult de 60 %9. În 2010, Comisia a introdus clasele energetice „A+”, „A++” și „A+++”, pe care le-a eliminat însă de pe noua etichetă adoptată în 2019 (a se vedea punctul 41). În figura 2 este prezentată evoluția etichetei energetice a UE pentru frigidere.

Figura 2 

Evoluția etichetei energetice a UE pentru frigidere

Sursa: Curtea de Conturi Europeană.

12

Consiliul Mondial al Energiei a recunoscut succesul politicii UE privind proiectarea ecologică și etichetarea energetică10. Consumatorii sunt familiarizați cu etichetele energetice, 85 % dintre europeni recunoscând și utilizând eticheta energetică atunci când fac o achiziție11. Această politică beneficiază de un sprijin larg din partea producătorilor, a consumatorilor și a organizațiilor de mediu12. Mai exact:

  • o mai bună proiectare a produselor poate conduce la prețuri de vânzare mai ridicate și, prin urmare, la randamente mai mari și la o cotă de piață mai mare pentru producătorii care inovează, deoarece produsele ineficiente sunt eliminate de pe piața UE. Comisia estimează că acest lucru va determina crearea unui număr de aproximativ 1 milion de locuri de muncă până în 203013;
  • costurile operaționale ale întreprinderilor sunt mai scăzute atunci când acestea utilizează produse mai eficiente;
  • consumatorii care utilizează produse mai eficiente beneficiază de facturi mai mici la energie, care compensează costurile inițiale mai mari.
13

Cerințele în materie de proiectare ecologică și de etichetare energetică se axează în principal pe eficiența energetică, dar pot acoperi și alte caracteristici. De exemplu, legislația stabilește limite privind consumul de apă pentru mașinile de spălat rufe, precum și cerințe de durabilitate pentru produsele de iluminat și pentru aspiratoare și furnizează informații privind dezasamblarea și reciclarea aspiratoarelor, a pompelor de circulație și a echipamentelor de procesare a imaginii. Multe dintre etichetele produselor includ pictograme care oferă informații despre caracteristicile produselor, despre performanța acestora și despre impactul lor asupra mediului, cum ar fi consumul de apă sau zgomotul emis (a se vedea figura 3).

Figura 3 

Pictograme care figurează pe etichetele energetice și care oferă informații despre caracteristici, performanță și impactul asupra mediului

Sursa: Curtea de Conturi Europeană.

14

Normele privind proiectarea ecologică și etichetarea energetică vizează 14 grupe de produse, în timp ce alte 11 grupe sunt supuse doar unor cerințe în materie de proiectare ecologică (a se vedea figura 4). Există, de asemenea, măsuri orizontale care acoperă consumul de energie al produselor electrice și electronice în modul oprit și în modul standby.

Figura 4 

Produsele vizate de proiectarea ecologică și de etichetele energetice

14 grupe de produse vizate de cerințe în materie de proiectare ecologică și de etichetare
  • mașini de spălat vase
  • mașini de spălat rufe
  • uscătoare de rufe
  • frigidere
  • instalații frigorifice profesionale și comerciale
  • lămpi
  • afișaje electronice
  • aparate de gătit de uz casnic
  • aparate pentru încălzire
  • instalații pentru încălzirea apei
  • aparate pentru încălzire locală
  • cazane cu combustibil solid
  • aparate de climatizare
  • unități de ventilație rezidențiale
11 grupe de produse vizate doar de cerințe în materie de proiectare ecologică
  • unități simple de conversie a unui semnal
  • surse de alimentare externe
  • motoare electrice
  • pompe de circulație
  • ventilatoare industriale
  • pompe de apă
  • transformatoare de putere
  • echipamente de sudură
  • produse pentru încălzirea aerului
  • calculatoare și servere
  • produse pentru stocarea online a datelor

Sursa: Curtea de Conturi Europeană.

15

În urma adoptării, în 2015, a Planului de acțiune al UE pentru economia circulară14, Comisia și-a anunțat, în 2016, intenția de a contribui mai mult la economia circulară asigurându-se că produsele sunt mai durabile și mai ușor de reparat, de reutilizat sau de reciclat. Într-o economie circulară, valoarea produselor și a materialelor este menținută pentru un timp cât mai lung posibil; utilizarea resurselor și deșeurile sunt reduse la minimum, iar atunci când un produs a ajuns la sfârșitul duratei sale de viață, resursele sunt păstrate în economie cu scopul de a fi folosite de mai multe ori pentru a crea o altă valoare.

Rolul supravegherii pieței

16

Legislația privind proiectarea ecologică și etichetarea energetică aduce beneficii consumatorilor și mediului dacă produsele vândute în UE îndeplinesc cerințele în materie de proiectare ecologică și de etichetare energetică și dacă comercianții afișează în mod corect etichete energetice exacte pentru a informa consumatorii.

17

Furnizorii de produse vândute în UE trebuie să prezinte o declarație de conformitate și să aplice marcajul „CE”15 pe produs. Marcajul nu dovedește că un terț sau autoritățile au testat produsul în mod independent, ci arată că producătorul consideră că produsul său este în conformitate cu toate reglementările aplicabile și este adecvat pentru vânzare legală. Producătorii sunt responsabili de asigurarea exactității etichetei energetice pe care o furnizează comercianților.

Figura 5 

Marcajul CE pe un televizor

Sursa: Curtea de Conturi Europeană.

18

Supravegherea pieței în UE acoperă 33 de sectoare, printre care și proiectarea ecologică și etichetarea energetică. Statele membre sunt responsabile de supravegherea pieței pe teritoriul lor. Fiecare stat membru trebuie să desemneze o autoritate de supraveghere a pieței și să îi acorde acesteia suficiente competențe și resurse pentru a-și putea îndeplini obligațiile. Pentru a se asigura de conformitatea produselor vândute în țara lor, autoritățile de supraveghere a pieței trebuie să efectueze verificări corespunzătoare la o scară adecvată.

19

Comisia sprijină și încurajează cooperarea între autoritățile de supraveghere a pieței prin organizarea de reuniuni, prin furnizarea de orientări și de cursuri de formare, precum și prin gestionarea a două baze de date. Bugetul UE oferă finanțare (15 milioane de euro în perioada 2009‑2018) pentru proiecte menite să contribuie la îmbunătățirea activităților de supraveghere a pieței din UE în sectorul proiectării ecologice și al etichetării energetice.

Sfera și abordarea auditului

20

În cadrul acestui raport special, Curtea evaluează dacă acțiunile UE în domeniul proiectării ecologice și al etichetării energetice contribuie în mod eficace la atingerea obiectivelor UE în materie de eficiență energetică și de mediu. Curtea a decis să analizeze acest domeniu de politică, deoarece acesta are un rol esențial în realizarea obiectivelor de eficiență energetică stabilite de UE și, odată cu adoptarea unui nou pachet legislativ în 2019, există un interes în creștere pentru acest domeniu din partea publicului și a părților interesate. Curtea a examinat dacă Comisia a gestionat în mod corespunzător procesul de reglementare și dacă a monitorizat și a raportat în mod adecvat rezultatele obținute. Ea a examinat, de asemenea, dacă Comisia supraveghease și sprijinise activitățile autorităților de supraveghere a pieței, concentrându-se asupra funcționării celor două baze de date de la nivelul UE, precum și dacă proiectele finanțate de UE duseseră la îmbunătățiri durabile în supravegherea pieței.

21

Pentru a evalua dacă Comisia propusese măsuri de punere în aplicare în conformitate cu obiectivele de politică, Curtea a selectat trei grupe de produse pe care a efectuat studii de caz:

  • boilere combinate pentru încălzire centrală și aparate pentru încălzirea incintelor;
  • aparate de refrigerare de uz casnic (frigidere și congelatoare);
  • afișaje electronice (televizoare și monitoare).

Curtea a selectat aceste grupe de produse în funcție de consumul lor de energie primară și de potențialele economii estimate ca urmare a măsurilor adoptate în materie de proiectare ecologică și de etichetare energetică, cu scopul de a include atât produsele pentru încălzire, cât și aparatele de uz casnic obișnuite.

22

Curtea a vizitat Direcția Generală Energie (DG ENER), Direcția Generală Piață Internă, Industrie, Antreprenoriat și IMM-uri (DG GROW) și Agenția Executivă pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii (EASME). Pentru a evalua impactul și sustenabilitatea proiectelor finanțate de UE pentru a îmbunătăți supravegherea pieței, Curtea a efectuat o examinare documentară a nouă proiecte și a analizat rezultatele acestora. De asemenea, a vizitat autoritățile de supraveghere a pieței responsabile de proiectarea ecologică și de etichetarea energetică din Franța, Luxemburg, Polonia și Suedia, care au participat la unele dintre aceste proiecte. Curtea a selectat aceste state membre deoarece ele reprezintă o combinație de piețe de dimensiuni diferite, luând în considerare, în același timp, echilibrul geografic. Pentru a consulta părțile interesate care reprezintă consumatorii, mediul și sectorul de producție, Curtea a desfășurat de asemenea interviuri cu Organizația Europeană a Consumatorilor (BEUC), cu Asociația Europeană pentru Coordonarea Reprezentării Consumatorului în Standardizare (ANEC), cu Biroul European pentru Mediu și cu Home Appliance Europe (APPLiA).

23

Rezultatele auditului ar putea contribui la elaborarea următorului plan de lucru pe trei ani pentru proiectarea ecologică, pentru perioada de după 2020, și ar putea influența modul în care Comisia gestionează procesul legislativ, precum și felul în care aceasta sprijină activitățile de supraveghere a pieței desfășurate de statele membre.

Observații

Gestionarea procesului de reglementare

Comisia a acordat prioritate grupelor de produse cu cel mai mare potențial de economisire a energiei

24

Directiva privind proiectarea ecologică și Regulamentul privind etichetarea energetică stabilesc un cadru general care definește obiectivele de politică, precum și rolurile și responsabilitățile Comisiei, ale autorităților de supraveghere a pieței, ale producătorilor, ale comercianților etc. Potrivit acestui cadru, Comisia are competența de a adopta măsuri de punere în aplicare prin care să stabilească cerințele în materie de proiectare ecologică și de etichetare energetică pentru anumite grupe de produse. În conformitate cu Directiva privind proiectarea ecologică, Comisia ar trebui să selecteze grupele de produse pe care să le reglementeze în funcție de trei criterii: volumul vânzărilor, impactul actual asupra mediului și potențialul de îmbunătățire16.

25

Curtea a examinat dacă, pentru planul său de lucru 2016‑2019, Comisia a acordat prioritate grupelor de produse cu cel mai mare potențial de economii de energie. Comisia a verificat în prealabil peste 100 de grupe de produse și a analizat 16 dintre acestea. Comisia a clasificat apoi produsele în funcție de potențialul lor de economisire a energiei. Clasificarea a furnizat, de asemenea, o evaluare calitativă a altor factori de mediu, cum ar fi consumul de apă, includerea unor materii prime esențiale, durabilitatea și posibilitatea de reciclare.

26

În 2016, Comisia a anunțat că va analiza posibilitatea de a stabili printr-un proces separat cerințe pentru produsele din domeniul tehnologiei informației și comunicațiilor (TIC) (cum ar fi telefoanele inteligente și echipamentele pentru crearea de rețele pentru case inteligente). Acest lucru se explică prin evoluția rapidă a acestui sector și prin dificultățile de estimare a economiilor de energie potențiale. Comisia intenționează să demareze această activitate până la sfârșitul anului 2019.

27

Curtea a constatat că măsurile de punere în aplicare existente (care vizează peste 30 de grupe de produse) acopereau majoritatea produselor cu cel mai mare potențial de economisire a energiei. Acestea includ produsele care reprezintă cel mai mare consum de energie în gospodării și mai mult de jumătate din consumul de energie din sectorul industrial și din cel al serviciilor17.

Întârzieri semnificative în procesul de reglementare au redus eficacitatea politicii

28

Atunci când Comisia adoptă măsuri de punere în aplicare, promptitudinea procesului de reglementare este un factor-cheie pentru succesul politicilor. Pe măsură ce tehnologia se îmbunătățește și produsele devin mai eficiente, cerințele în materie de proiectare ecologică și de etichetare pot deveni depășite, iar politica își pierde impactul.

29

În ultimii ani, pentru multe grupe de produse, progresele tehnologice au făcut ca cerințele minime în materie de eficiență energetică să devină depășite și ca majoritatea modelelor sau toate modelele de produse să fie incluse în primele trei clase energetice. Pe de o parte, acest lucru demonstrează că produsele disponibile pe piață sunt mai eficiente din punct de vedere energetic decât înainte și că politica a avut un impact pozitiv. Pe de altă parte, atunci când toate produsele disponibile sunt încadrate în clasele energetice de vârf, este mai dificil pentru consumatori să facă diferența între produsele cele mai performante și cele mai puțin performante, iar producătorii sunt mai puțin stimulați să inoveze. Curtea a examinat procesul de reglementare pentru cele trei grupe de produse selectate: afișaje electronice, frigidere și aparate pentru încălzire.

30

În 2015, în urma unei acoperiri mediatice nefavorabile a acestei politici, alimentată de atacuri la adresa reglementărilor UE percepute ca excesive și de o acțiune în justiție bine mediatizată referitoare la aspiratoare18, Comisia a decis să înghețe temporar procesul de reglementare pentru a reevalua caracterul adecvat al politicii în ansamblul său. Acest lucru a întârziat cu aproape doi ani activitatea privind noi grupe de produse care erau considerate prioritare (de exemplu, sistemele de automatizare și control pentru clădiri, fierbătoarele electrice, uscătoarele de mâini, ascensoarele, panourile solare și invertoarele, containerele frigorifice și aparatele de curățat cu înaltă presiune), precum și revizuirea măsurilor existente. Aceasta nu a fost însă singura cauză a întârzierilor, astfel cum se explică la punctele următoare.

31

Elaborarea de măsuri privind eficiența energetică este un proces complex și de lungă durată (a se vedea figura 6), care necesită consultări amănunțite cu părțile interesate19. Comisia a estimat că un proces de reglementare standard pentru o grupă de produse durează aproximativ trei ani și jumătate20. Procesul începe din momentul în care demarează studiul pregătitor și durează până la publicarea în Jurnalul Oficial a actului de punere în aplicare sau a actului delegat.

Figura 6 

Procesul de reglementare teoretic pentru adoptarea de măsuri de punere în aplicare în conformitate cu cadrul privind proiectarea ecologică și etichetarea energetică

Sursa: Curtea de Conturi Europeană, pe baza informațiilor furnizate de Comisia Europeană.

32

Curtea a constatat că, pentru cele trei grupe de produse analizate, procesul a durat mult mai mult de trei ani și jumătate. În figura 7 este prezentat un exemplu de proces de reglementare efectiv pentru revizuirea cerințelor privind afișajele electronice.

Figura 7 

Procesul de reglementare efectiv pentru adoptarea măsurilor de punere în aplicare în materie de proiectare ecologică și de etichetare energetică pentru afișajele electronice

Sursa: Curtea de Conturi Europeană.

33

Curtea a constatat că, pentru grupele de produse analizate, procesul de reglementare efectiv a fost de două ori mai îndelungat decât procesul teoretic, având o durată de opt ani pentru afișajele electronice, de șapte ani pentru aparatele pentru încălzire și de șase ani pentru frigidere. Comisia a repetat câteva etape-cheie, cum ar fi:

  • pentru afișajele electronice: Comisia a organizat trei reuniuni ale forumului consultativ și trei consultări publice, a notificat de două ori Organizația Mondială a Comerțului (OMC) cu privire la măsurile propuse privind proiectarea ecologică și a actualizat de două ori studiul de evaluare a impactului;
  • pentru frigidere: Comisia a organizat două reuniuni ale forumului consultativ și trei consultări publice;
  • pentru aparatele pentru încălzire: Comisia a organiza trei reuniuni ale forumului consultativ și două consultări inter-servicii.
34

Spre deosebire de studiile pregătitoare, studiile de revizuire se referă la actualizarea regulamentelor existente privind grupe de produse. Ele nu respectă o procedură sau o abordare standardizată, cum ar fi o structură comună și criterii comune, ceea ce înseamnă că profunzimea analizei efectuate variază de la o grupă de produse la alta. Studiile inițiale de revizuire pentru afișajele electronice și pentru frigidere nu au inclus informațiile de care Comisia avea nevoie pentru elaborarea unei propuneri legislative. În consecință, aceasta a comandat studii suplimentare pentru aceste grupe de produse, prelungind procesul de reglementare cu patru ani.

35

În 2016, Comisia a decis să adopte mai multe măsuri de punere în aplicare sub forma unui pachet unic21, ceea ce înseamnă că va adopta concomitent reglementări pentru mai multe grupe de produse. Potrivit Comisiei, această abordare facilitează comunicarea cu privire la impactul global al mai multor grupe de produse și demonstrează mai bine faptul că politica produce rezultate semnificative. Curtea a constatat însă că necesitatea de a se aștepta până când întregul pachet este gata să fie adoptat ducea la întârzieri pentru acele grupe de produse care erau gata mai devreme, ceea ce conduce la întârzieri suplimentare în cadrul unui proces deja îndelungat.

36

Mai multe părți interesate și experți în domeniu au atras atenția asupra faptului că întârzierile au dus la ratarea unor oportunități de exploatare a unui potențial important de economisire a energiei și de reducere a impactului asupra mediului22. În plus, atunci când Comisia adoptă reglementări cu o întârziere semnificativă, există riscul ca cerințele să fie depășite. De exemplu:

  • pentru aparatele pentru încălzire: măsura din 2013 privind proiectarea ecologică impunea, începând din 2015, un nivel minim de eficiență energetică de 86 % pentru cel mai frecvent tip de aparate pentru încălzire. Acesta era deja nivelul mediu de eficiență declarat al tuturor aparatelor pentru încălzirea incintelor vândute în UE în 2013;
  • pentru televizoare: cerințele în materie de proiectare ecologică adoptate în 2009 se bazau pe date învechite și au adus puține îmbunătățiri în ceea ce privește eficiența energetică. Evaluarea Directivei privind proiectarea ecologică23 arată că majoritatea produselor îndeplineau deja din 2010 cerințele stabilite pentru 2012.
37

Curtea a constatat că, în cazul celei mai recente revizuiri a reglementărilor privind afișajele electronice și frigiderele, Comisia a ținut seama de acest aspect și a actualizat datele de piață de mai multe ori în cursul procesului de reglementare. Totuși, pentru aceste două grupe de produse, timpul scurs între momentul în care Comisia a analizat ultimul set de date și data intrării în vigoare a noilor cerințe a fost de trei și, respectiv, de cinci ani.

Comisia ia măsuri pentru îmbunătățirea etichetelor energetice

38

Toate produsele care intră sub incidența reglementărilor aplicabile în UE trebuie să aibă etichete energetice afișate. Întrucât scopul acestora este de a permite consumatorilor să ia decizii în mai bună cunoștință de cauză, este important ca etichetele să fie ușor de înțeles.

39

De exemplu, cazul etichetelor energetice pentru aparatele pentru încălzire demonstrează că este nevoie de claritate. Comisia nu a efectuat un studiu cu privire la înțelegerea etichetelor energetice de către consumatori înainte de a le adopta în 2013. În figura 8 este prezentat modelul actual de etichetă energetică pentru un sistem de încălzire, care poate fi o sursă de confuzie pentru consumatori. Un studiu din 2016 privind etichetele energetice24 a arătat că mai puțin de o treime dintre respondenți puteau înțelege toate informațiile furnizate pe etichetă.

Figura 8 

Exemplu de etichetă care este adesea înțeleasă greșit sau neclară pentru consumatori (sisteme de încălzire)

Sursa: Regulamentul (UE) nr. 811/2013.

40

În raportul său privind revizuirea vechii Directive 2010/30/UE privind etichetarea energetică25, care a fost înlocuită cu noul Regulament privind etichetarea energetică, Comisia a recunoscut că unele elemente ale etichetelor pentru mai multe grupe de produse erau greu de înțeles. Pentru a remedia această deficiență, Comisia a decis să efectueze teste în rândul consumatorilor atunci când elaborează etichete energetice specifice produselor, pentru a verifica dacă toate pictogramele și întreaga etichetă sunt ușor de înțeles. În cazul grupelor de produse cum sunt aparatele pentru încălzire (astfel cum se ilustrează în figura 8 de mai sus), eventualele modificări vor fi vizibile pentru consumatori numai după adoptarea și intrarea în vigoare a unei noi măsuri de punere în aplicare, ceea ce ar putea dura mai mulți ani.

41

Totuși, pentru noul pachet de măsuri adoptat în martie 2019, Comisia a efectuat studii privind înțelegerea de către consumatori a etichetelor pentru toate grupele de produse. Comisia a prezentat constatările experților din statele membre, care au propus o serie de simplificări ale etichetelor înainte de adoptarea acestora.

42

Comisia a concluzionat că clasele A+, A++ și A+++ erau mai puțin eficace decât clasele de eficiență energetică de la A la G și a decis să le elimine treptat. Aceste clase energetice vor dispărea în următorii câțiva ani, atunci când vor fi adoptate etichete noi pentru grupele de produse. Acest lucru este deja valabil pentru măsurile în materie de etichetare energetică aplicabile din 2021.

Comisia a sporit accentul pus pe utilizarea eficientă a resurselor, dar nu a creat setul de instrumente pentru economia circulară

43

În 2016, Comisia a anunțat, în planul său de activitate, că va elabora un set de instrumente caracteristice economiei circulare pentru a oferi orientări cu privire la includerea conceptului de utilizare eficientă a resurselor și a materialelor în măsurile de punere în aplicare. În acest scop, este necesar să se elaboreze o metodă standardizată de evaluare a impactului asupra utilizării eficiente a resurselor în cadrul mai multor grupe de produse și să se efectueze, în cadrul studiilor pregătitoare, analize aprofundate sistematice ale potențialului economiei circulare.

44

Comisia a făcut primii pași în direcția dezvoltării unui set de instrumente: a început să elaboreze standarde orizontale în ceea ce privește eficiența materialelor și să revizuiască metodologia de proiectare ecologică a produselor cu impact energetic. Curtea a constatat că conținutul, profunzimea și sfera studiilor pregătitoare și a celor de revizuire existente care analizează conceptele economiei circulare variau de la o grupă de produse la alta. Acest lucru se explică prin faptul că studiile respective nu urmau o metodologie standardizată, iar Comisia a trebuit să externalizeze studii suplimentare pentru a colecta informațiile necesare cu privire la problemele legate de economia circulară. Această situație a contribuit la întârzierile descrise la punctul 33.

45

În propunerile sale recente, Comisia a sporit accentul pus pe utilizarea eficientă a resurselor. În cadrul auditului s-a constatat că studiile efectuate în vederea revizuirii legislației privind afișajele electronice și frigiderele au luat în considerare mai multe aspecte de mediu, altele decât energia, cum ar fi gestionarea deșeurilor, prezența unor materiale critice și rare, posibilitatea de reciclare, potențialul de reparare și durabilitatea. Pe baza constatărilor studiilor și a unei consultări, Comisia a inclus o serie de cerințe referitoare la aceste aspecte în propunerile sale de reglementare (a se vedea exemplul din caseta 1).

Caseta 1

Obținerea unui echilibru între eficiența energetică și reducerea risipei alimentare

Risipa alimentară este o problemă la nivel mondial care a fost în centrul atenției în ultimii ani din cauza consecințelor sale economice și asupra mediului. Aproximativ 11 % din alimentele și băuturile depozitate în frigidere sunt irosite din cauza alterării și a planificării necorespunzătoare.

Sursa: Curtea de Conturi Europeană, pe baza studiului VHK privind modul optim de depozitare a alimentelor (2017).

Conform unui studiu privind aparatele de refrigerare de uz casnic, o proiectare mai bună a acestora ar putea contribui la prevenirea risipei alimentare26. Deoarece diferitele tipuri de alimente sunt cel mai bine conservate la temperaturi diferite, frigiderele cu mai multe compartimente (cum ar fi un compartiment tip pivniță și un răcitor) pot contribui la conservarea alimentelor pentru mai mult timp. Studiul a arătat că aceste tipuri de frigidere consumă cu cel puțin 20 % mai multă energie electrică decât un frigider de nivel mediu actual, dar a constatat și că o reducere cu numai două puncte procentuale a risipei alimentare ar compensa consumul de energie mai ridicat.

Pe baza acestor constatări, Comisia a propus ca frigiderele respective să beneficieze de o evaluare „corectată” a eficienței lor energetice, mai bună decât ar fi aceasta în realitate, cu scopul de a le promova. Organizațiile europene ale consumatorilor27 au criticat această decizie, susținând că ea se baza prea mult pe ipoteza potrivit căreia consumatorii își vor sorta și depozita alimentele în mod corect. Ele au criticat de asemenea faptul că, întrucât factorul de corecție nu este vizibil pentru consumatori, aceștia nu ar dispune de informații exacte cu privire la costurile suplimentare de funcționare înainte de a face o achiziție.

Contabilizarea impactului proiectării ecologice supraestimează impactul politicii, deși s-au constatat îmbunătățiri recente în acest sens

46

Deși nu are o astfel de obligație legală, Comisia comunică în mod regulat publicului rezultatele politicii sale privind proiectarea ecologică și etichetarea energetică. Începând din 2013, Comisia publică anual un raport privind contabilizarea impactului proiectării ecologice, în care estimează rezultatele cumulative ale politicii în materie de proiectare ecologică și de etichetare energetică până în 2020 și până în 2030. Contabilizarea impactului proiectării ecologice constă în elaborarea de proiecții viitoare pe baza unei comparații între două scenarii posibile: un scenariu de menținere a statu-quo-ului și un scenariu ECO. Scenariul de menținere a statu-quo-ului reprezintă dezvoltarea pieței fără nicio măsură de proiectare ecologică sau de etichetare energetică. Scenariul ECO este scenariul elaborat ținând seama de efectul politicii încă de la început, pentru fiecare grupă de produse.

47

În figura 9 este ilustrat modul în care sunt prezentate rezultatele pentru o anumită grupă de produse în raportul privind contabilizarea impactului proiectării ecologice.

Figura 9 

Contabilizarea impactului pentru o grupă de produse (aparate pentru încălzire)

Sursa: Ecodesign Impact Accounting – Overview report 2018, VHK pentru Comisia Europeană.

48

În raportul privind contabilizarea impactului proiectării ecologice din 2018, se estimează că impactul îmbunătățirilor la nivelul produselor și cel al etichetelor energetice începând din anii 1990 vor aduce beneficii semnificative în 2020. Se estimează că politica va avea ca efecte:

  • o economie de energie reprezentând 150 de megatone de echivalent petrol (9 % din totalul UE);
  • o scădere a emisiilor de gaze cu efect de seră reprezentând 306 megatone de CO2 echivalent (7 % din totalul UE);
  • economii nete pentru consumatori în valoare de 63 de miliarde de euro;
  • venituri suplimentare pentru sectorul de producție, pentru comercianți și pentru instalatori în valoare de 66 de miliarde de euro.

Potrivit Raportului privind contabilizarea impactului proiectării ecologice 2018, se preconizează că aceste rezultate vor crește cu peste 60 % până în 2030.

49

În raportul privind contabilizarea impactului proiectării ecologice se arată că estimările prezentate anterior ar trebui să urmeze trei „reguli fundamentale”: ar trebui să fie realiste, să fie adecvate scopului și să fie bazate pe măsuri existente. Curtea a observat că unele ipoteze utilizate erau de natură să supraestimeze impactul politicii privind proiectarea ecologică și etichetarea energetică. Mai exact:

  • contabilizarea impactului proiectării ecologice constă în estimarea impactului viitor al politicii, și nu în evaluarea a ceea ce s-a realizat deja. Prin urmare, ea ia în considerare și actele legislative care urmează să intre în vigoare în viitorul apropiat. Aceste reglementări sunt luate în calcul în funcție de data propusă pentru intrarea lor în vigoare. În cazul în care cerințele efectiv adoptate ar fi mai puțin stricte sau ar exista întârzieri, datele care figurează în raport ar fi deci supraestimate;
  • contabilizarea impactului proiectării ecologice pornește de la premisa că reglementările vor fi pe deplin respectate și că nu există deficiențe în supravegherea pieței. Cu toate acestea, Comisia și alte părți interesate28 estimează că nerespectarea reglementărilor determină o pierdere de până la 10 % din economiile de energie. Auditul Curții a constatat, de asemenea, deficiențe în supravegherea pieței (a se vedea punctele 55-73);
  • contabilizarea impactului proiectării ecologice utilizează informații tehnice referitoare la produse, furnizate de producători, care sunt întemeiate pe standarde armonizate relevante, și nu pe date privind consumul în condiții reale. Aceste standarde nu sunt întotdeauna reprezentative pentru consumul efectiv de energie în condiții reale, așa cum se explică în caseta 2.

Caseta 2

Deficiențe ale standardelor armonizate ale UE

Un raport independent29 a analizat deficiențele standardelor europene armonizate utilizate pentru testarea a trei grupe de produse: mașini de spălat, televizoare și frigidere. Acesta a concluzionat că condițiile de testare prevăzute de standarde diferă de utilizarea în condiții reale și, prin urmare, subestimează consumul real. De exemplu:

  • mașinile de spălat vase sunt testate pe cel mai eficient program Eco, dar acest program este rar folosit (18 % din timp);
  • televizoarele sunt testate cu un videoclip din 2007 care nu reflectă vizionarea tipică la domiciliu; și
  • combinele frigorifice sunt testate fără a se deschide ușile și fără alimente în interior.

Pe baza unui eșantion mic de produse, studiul a estimat că este posibil ca mașinile de spălat vase să consume cu 6 % până la 73 % mai multă energie atunci când sunt utilizate cu programe diferite, că televizoarele testate cu o secvență video diferită consumau cu între 6 % mai puțină energie și 47 % mai multă energie, iar frigiderele consumau cu până la 47 % mai multă energie dacă ușa era deschisă o dată la 12 ore.

Raportul a demonstrat, de asemenea, că producătorii ar putea exploata lacunele din cadrul standardelor sau ar putea utiliza tehnici de eludare30 (cum ar fi dispozitive de manipulare pentru a detecta faptul că are loc un test) cu scopul de a obține evaluări mai bune sau pentru a pretinde în mod fals că respectă cerințele în materie de proiectare ecologică.

50

Pentru a determina eficiența energetică a aparatelor electrice, politica în materie de proiectare ecologică și de etichetare energetică se bazează pe standarde elaborate de organisme de standardizare pentru a furniza definiții convenite ale conceptelor tehnice și metode de măsurare. Odată ce un standard a fost emis de un organism de standardizare european și Comisia i-a publicat titlul și referința în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, acesta devine un „standard european armonizat” și, în consecință, face parte din legislația UE.

51

În lipsa unui standard armonizat, pentru măsurarea consumului de energie pot fi utilizate standarde mai vechi, standarde internaționale sau alte metode relevante, dar acest lucru poate duce la rezultate diferite, iar legislația devine dificil de aplicat și respectarea ei greu de asigurat. Acesta este motivul pentru care sunt importante standardele armonizate, care sunt fiabile, exacte, reproductibile și reprezentative pentru condițiile de utilizare reale.

52

În cele din urmă, contabilizarea impactului proiectării ecologice este un studiu prospectiv, care urmărește să evalueze impactul viitor al unei politici, și nu rezultatele efective obținute până la o anumită dată. Acest lucru face ca procesul de contabilizare să fie sensibil la anumite variații ale parametrilor, cum ar fi viitoarele rate ale inflației sau prețurile la energie. În 2019, Comisia și-a revizuit ipotezele privind viitoarele prețuri la energie utilizate pentru contabilizarea impactului. Acest lucru a dus la o scădere accentuată a economiilor nete estimate pentru consumatorii UE în 2020: economiile anuale preconizate pentru fiecare gospodărie au scăzut de la 473 de euro la 286 de euro.

53

Un studiu independent31 a evidențiat faptul că contabilizarea impactului proiectării ecologice se bazează pe scenarii și a încercat să compare economiile de energie determinate prin contabilizarea impactului proiectării ecologice cu economiile de energie observate în Germania pentru anumite grupe de produse. Potrivit studiului, economiile observate în realitate au fost semnificative, dar cu mult mai mici decât proiecțiile rezultate în urma contabilizării impactului: de 2‑15 ori sau de 1,7-11,6 ori mai mici, în funcție de baza de calcul și de grupa de produse. Deși este posibil ca sfera de acoperire a studiului și metodologia aplicată de acesta să nu permită o comparație directă cu cifrele raportate de contabilizarea impactului proiectării ecologice, studiul arată că există riscul ca economiile să fie supraestimate.

54

Întrucât contabilizarea impactului proiectării ecologice este singura sursă de informații privind contribuția politicii în materie de proiectare ecologică și de etichetare energetică la realizarea obiectivului de eficiență energetică stabilit pentru 2020, o supraestimare a rezultatelor ar putea însemna că factorilor de decizie li se furnizează date inexacte. În cel mai recent raport de evaluare a progreselor realizate până în 2018 în vederea atingerii obiectivelor de eficiență energetică stabilite pentru 2020, Comisia nu a mai raportat cu privire la impactul politicii și nu este clar dacă va face acest lucru în rapoartele următoare.

Supravegherea pieței

Nerespectarea de către producători și de către comercianți a legislației în materie de etichetare energetică și de proiectare ecologică reduce beneficiile politicii

55

Supravegherea pieței este o competență exclusivă a statelor membre. Acestea ar trebui să respecte Regulamentul UE privind supravegherea pieței32. Autoritățile de supraveghere a pieței au responsabilitatea de a se asigura că produsele vândute în țara lor sunt conforme cu reglementările aplicabile. Deși unele ONG-uri din domeniul protecției consumatorilor au efectuat inspecții în magazine și unele teste pe produse, ele nu au autoritatea de a asigura respectarea regulamentului, care este prerogativa autorităților de supraveghere a pieței.

56

Atunci când magazinele nu afișează corect etichetele energetice, este mai dificil pentru consumatori să ia o decizie în cunoștință de cauză. Etichetele incorecte pot induce în eroare consumatorii și îi pot determina să achiziționeze produse care consumă mai multă energie sau care au performanțe inferioare celor pretinse. Reprezentanții producătorilor au solicitat îmbunătățirea asigurării respectării regulamentului33, astfel încât beneficiile acestei politici să se concretizeze.

57

Începând din 2009, proiectele de supraveghere a pieței finanțate de UE au permis finanțarea de inspecții în magazine și de teste de laborator pentru a se verifica dacă produsele sunt conforme cu cerințele în materie de proiectare ecologică și de etichetare energetică și dacă clasa lor energetică este corectă. Proiectele au arătat că nerespectarea legislației reprezintă o problemă importantă. Natura și nivelul neconformității variază în funcție de tipul de produs verificat și de metoda de inspecție utilizată (constatările în urma proiectelor sunt prezentate în figura 10). Întrucât aceste proiecte au vizat adesea modele de produse care erau mai susceptibile de a fi neconforme, ratele de neconformitate prezentate mai jos nu pot fi extrapolate la toate grupele de produse sau la piața UE în ansamblu.

Figura 10 

Constatările în urma proiectelor finanțate de UE

Sursa: Curtea de Conturi Europeană, pe baza rapoartelor finale ale proiectelor relevante finanțate de UE.

58

Pe baza rezultatelor proiectelor UE și pe baza datelor suplimentare furnizate de statele membre, Comisia a estimat34 în 2019 că, per ansamblu, aproximativ 10‑25 % din produsele vândute pe piață erau neconforme, ceea ce duce la o diminuare a economiilor de energie de circa 10 %. Comisia nu a fost în măsură să furnizeze o defalcare a acestor cifre. Această cantitate de energie ar fi echivalentă cu consumurile de energie electrică anuale reunite ale Suediei și Ungariei. Pierderea estimată la nivelul economiilor de energie, din cauza neconformității, este de 174,8 TWh/an până în 2020, ceea ce corespunde, în mare, consumului final de energie electrică al Suediei și al Ungariei împreună, care este de 170 TWh/an, pe baza datelor Eurostat din 2017. Un alt studiu, realizat în 2011 de Ministerul Mediului, Alimentației și Afacerilor Rurale (Defra) din Regatul Unit, a estimat că impactul35 nerespectării reglementărilor de către producători și de către comercianți asupra economiilor de energie era de 6,2 %, dar a atras atenția asupra faptului că aceasta este o estimare foarte prudentă.

59

O asigurare eficace a respectării regulamentului ar putea contribui la reducerea acestor pierderi. Un studiu realizat de un grup de autorități de supraveghere a pieței36 a estimat, pe baza datelor colectate în perioada 2011‑2013, că un euro investit în supravegherea pieței a condus la economii de 13 euro datorită îmbunătățirii eficienței energetice. Studiul a concluzionat că randamentul investiției era suficient de ridicat pentru a confirma că supravegherea pieței ar putea fi eficientă din punctul de vedere al costurilor. De exemplu, dacă supravegherea pieței ar fi realizată în mod optim de către toate țările nordice (Islanda, Finlanda, Norvegia, Suedia și Danemarca), cu un cost suplimentar de 2,1 milioane de euro, aceasta ar duce la o economie anuală de energie de 168 GWh, ceea ce ar permite consumatorilor să economisească 28 de milioane de euro pe an pentru cele 13 grupe de produse evaluate. Un alt studiu37 a estimat că beneficiul net al unui sistem mai strict de supraveghere a pieței ar fi, numai în Regatul Unit, de aproximativ 164 de milioane de lire sterline pe parcursul unui deceniu. Alte studii au arătat că supravegherea pieței și efectuarea de teste pot fi realizate într-un mod sistematic, eficace și eficient din punctul de vedere al costurilor38.

Instrumentele puse la dispoziție de UE pentru a sprijini autoritățile de supraveghere a pieței au avut un impact limitat în ceea ce privește proiectarea ecologică și etichetarea energetică

60

Pentru a îmbunătăți nivelul de conformitate a produselor cu legislația în domeniul proiectării ecologice și al etichetării energetice, autoritățile de supraveghere a pieței ar trebui să efectueze o supraveghere eficace a pieței. Regulamentul privind supravegherea pieței nu specifică ce nivel de activități de supraveghere este necesar, ci doar că autoritățile ar trebui să efectueze verificări „în mod corespunzător” la o scară „adecvată”. Statele membre ar trebui să instituie, să pună în aplicare și să își actualizeze periodic programele de supraveghere a pieței și ar trebui să comunice aceste programe Comisiei.

61

Potrivit rapoartelor transmise Comisiei, numărul produselor care fac obiectul unei inspecții în fiecare an variază între mai puțin de 20 și mai mult de 100 000 pe an per stat membru. Aceste cifre sunt dificil de interpretat, întrucât sensul noțiunii „inspecție” este larg. În funcție de statul membru, o inspecție poate consta în una sau mai multe dintre următoarele verificări:

  • o inspecție vizuală într-un magazin sau online (de exemplu, pentru a vedea dacă o etichetă este afișată sau pentru a vedea dacă produsul poartă marcajul „CE”);
  • un control documentar al unui produs (de exemplu, pentru a vedea dacă fișa cu informații referitoare la produs conține trimiterile adecvate la regulament și informațiile tehnice necesare);
  • o testare în laborator a unui produs pentru a verifica gradul de conformitate a produsului cu cerințele în materie de proiectare ecologică, cum ar fi consumul său de energie și exactitatea etichetei sale.
62

Diferitele tipuri de inspecții au scopuri diferite. Verificarea prezenței etichetelor în magazine contribuie la asigurarea informării corecte a consumatorilor cu privire la performanța produsului pe care doresc să îl achiziționeze. Politica în materie de etichetare energetică nu poate fi eficace dacă etichetele nu sunt afișate. Controalele documentare pot detecta nerespectarea cerințelor în materie de informare și pot identifica produsele care ar putea necesita testare în laborator. Curtea a constatat că tipul și amploarea inspecțiilor și a controalelor documentare variau considerabil de la un stat membru la altul și între autoritățile vizitate de Curte, astfel cum se arată în caseta 3.

Caseta 3

Inspecții în magazine și controale documentare în patru state membre

În Franța, pentru a verifica dacă etichetele sunt afișate corect, autoritatea responsabilă de etichetarea energetică efectuează inspecții în sute de magazine din țară și online. În schimb, autoritatea responsabilă de proiectarea ecologică nu a efectuat nicio inspecție. În Suedia, în ultimii ani, autoritatea de supraveghere a pieței și-a concentrat verificările asupra prezenței etichetelor energetice pentru produsele vândute online. Dimpotrivă, autoritățile poloneze de supraveghere a pieței nu efectuează controale online, dar inspectează aproximativ 200 de modele de produse în fiecare an. În Luxemburg, autoritatea de supraveghere a pieței a desfășurat o campanie de inspecție în diferite magazine din țară și în magazinele lor online, dar numai pentru mașinile de spălat rufe.

63

În opinia Comisiei, testele de laborator reprezintă singura modalitate de a verifica dacă un produs îndeplinește cerințele în materie de eficiență energetică și de performanță, precum și dacă o etichetă energetică este corectă39. Testarea poate fi costisitoare, în funcție de produsul selectat și de laboratorul utilizat, variind de la sute de euro până la mii de euro pentru un produs. În multe cazuri, autoritățile de supraveghere a pieței achiziționează produsul și plătesc pentru testul de laborator. Pentru a confirma o suspiciune de neconformitate, este necesar să fie testate trei unități din produsul respectiv. Pentru produsele scumpe, cum ar fi televizoarele, boilerele sau frigiderele, acest lucru poate deveni costisitor. Curtea a constatat că numărul de teste de laborator efectuate varia, de asemenea, între autoritățile de supraveghere a pieței pe care le-a vizitat, așa cum se arată în caseta 4.

Caseta 4

Teste de laborator în patru state membre

Autoritatea de supraveghere a pieței din Suedia dispune de propriul laborator intern și testează în fiecare an în jur de 70 de produse de diferite tipuri. În Polonia, autoritatea de supraveghere a pieței responsabilă testează anual în laboratorul său aproximativ 100 de produse precum televizoare, unități simple de conversie a unui semnal, calculatoare, surse de alimentare externe și aparate de uz casnic și de birou (numai în privința consumului în modul standby), dar niciun alt tip de produs nu este testat în mod sistematic. În Franța, autoritatea de supraveghere a pieței responsabilă de etichetele energetice verifică în fiecare an, într-un laborator, clasa energetică a mai puțin de 10 de produse. Autoritatea responsabilă de proiectarea ecologică nu efectuează niciun tip de teste de laborator. În Luxemburg, autoritatea responsabilă a început să testeze produse în 2018 și până în iunie 2019 testase 13 frigidere.

64

În figura 11 este prezentată o imagine de ansamblu a testelor de laborator efectuate de autoritățile de supraveghere a pieței raportate Comisiei pentru 2016.

Figura 11 

Numărul de teste de laborator efectuate de autorități de supraveghere a pieței (pe baza celor mai recente date raportate Comisiei, 2016)

Sursa: Curtea de Conturi Europeană, pe baza rapoartelor de supraveghere a pieței elaborate de statele membre.

65

Comisia sprijină autoritățile de supraveghere a pieței, în special:

  • facilitează organizarea de „grupuri de cooperare administrativă”, o rețea de autorități de supraveghere a pieței care se reunesc de două ori pe an pentru a face schimb de experiență și de cunoștințe;
  • publică orientări și bune practici privind supravegherea pieței în general și pentru fiecare regulament specific unui produs în special;
  • în cooperare cu autoritățile de supraveghere a pieței, stabilește liste consolidate de întrebări frecvente care oferă răspunsuri la probleme comune cu care se confruntă autoritățile de supraveghere a pieței în ceea ce privește anumite produse;
  • gestionează două baze de date pentru a disemina informațiile relevante; a se vedea figura 12;
  • oferă finanțare pentru proiecte dedicate consolidării supravegherii pieței.
66

Cele două baze de date gestionate de Comisie, care au ca scop facilitarea cooperării40 între autoritățile de supraveghere a pieței și sprijinirea activității acestora, sunt descrise în figura 12.

Figura 12 

Rolul Sistemului de informare și comunicare pentru supravegherea pieței (ICSMS) și al Bazei de date europene cu produse pentru etichetarea energetică (EPREL)

ICSMS

• Baza de date este operațională și permite autorităților de supraveghere a pieței:

  • să încarce rezultatele inspecțiilor și ale testelor de laborator pe care le-au efectuat;
  • să utilizeze inspecțiile și testele de laborator efectuate de alte autorități de supraveghere a pieței pentru a lua măsuri corective în privința unor produse neconforme;
  • să evite duplicarea eforturilor, netestând produse cu privire la care o altă autoritate de supraveghere a pieței a stabilit deja că erau conforme.
EPREL

• Baza de date este în curs de elaborare și urmărește:

  • să furnizeze autorităților de supraveghere a pieței informații tehnice despre produs încărcate de producători;
  • să furnizeze publicului informații despre produse și despre etichetele lor energetice;
  • să furnizeze Comisiei informații actualizate privind eficiența energetică a produselor în scopul revizuirii etichetelor energetice.

Sursa: Curtea de Conturi Europeană.

67

Comisia și statele membre au recunoscut însă existența unor lacune și a unor inconsecvențe semnificative în ceea ce privește datele raportate în ICSMS. Curtea a identificat următoarele deficiențe:

  • opt state membre nu introduc informații cu privire la activitățile lor în domeniul proiectării ecologice și al etichetării energetice. Începând din 2021, autoritățile de supraveghere a pieței vor fi obligate să raporteze sistematic cu privire la activitatea lor prin intermediul ICSMS;
  • căutarea rezultatelor pentru un anumit model de produs este dificilă. Producătorii utilizează adesea numere de identificare a produselor diferite pe piețe diferite, iar baza de date nu indică numărul sau numerele de identificare echivalent(e). Prin urmare, uneori este imposibilă utilizarea rezultatelor testelor realizate cu privire la un model echivalent, deoarece acestea nu pot fi identificate;
  • autoritățile de supraveghere a pieței au practici diferite în ceea ce privește raportarea rezultatelor inspecțiilor pe care le efectuează. De exemplu, unele introduc doar informații privind modele neconforme, în timp ce altele partajează toate rezultatele pe care le-au obținut. Unele autorități își clasifică inspecțiile într-o categorie generică intitulată „proiectare ecologică” sau „etichetare energetică”, mai degrabă decât în categoria corespunzătoare din regulamentul specific produsului. Acest lucru face ca rezultatele să fie mai greu de găsit;
  • nu există câmpuri predefinite pentru a face distincția între o neconformitate la nivelul documentației și, de exemplu, un consum de energie incorect sau o clasă energetică incorectă. Prin urmare, informațiile privind produsele neconforme nu permit autorităților de supraveghere a pieței să identifice tipul de neconformitate;
  • rapoartele privind testele de laborator încărcate de autoritățile de supraveghere a pieței nu sunt standardizate și sunt disponibile în limbile originale, fără să existe o funcție de traducere. Autoritățile de supraveghere a pieței nu încarcă întotdeauna rapoartele de testare, deși precizează că a avut loc un test.
68

Începând din 2016, Comisia colaborează cu statele membre în vederea actualizării modului în care sunt raportate în ICSMS datele privind proiectarea ecologică și etichetarea energetică. Până la data elaborării prezentului raport (toamna anului 2019), acest lucru nu a condus la nicio schimbare în concepția sistemului.

69

Fiecare autoritate de supraveghere a pieței poate decide în ce măsură va utiliza informațiile disponibile în ICSMS pentru a veni în sprijinul activităților sale. Autoritatea de supraveghere a pieței responsabilă cu supravegherea respectării regulamentului privind proiectarea ecologică în Franța, care a fost vizitată de Curte, nu a consultat niciodată informațiile introduse în ICSMS de alte autorități de acest tip. Celelalte autorități de supraveghere a pieței vizitate au comunicat Curții că utilizau rar baza de date pentru a investiga sau pentru a lua măsuri corective în legătură cu cazurile de neconformitate detectate de alte state membre care le afectau propria piață. De asemenea, ele nu utilizau informațiile pentru a evita duplicarea controalelor pentru anumite produse. În unele cazuri, legislația națională poate împiedica autoritățile de supraveghere a pieței să utilizeze informațiile provenite de la alte autorități pentru a lua măsuri corective pe piața proprie – acest lucru este valabil pentru Polonia și pentru Franța (cu excepția cazului în care este vorba de o campanie a UE).

70

Potrivit Regulamentului privind etichetarea energetică, începând cu 1 ianuarie 2019, furnizorii ar trebui să introducă informații în baza de date cu produse EPREL de fiecare dată când introduc un nou model de produs pe piață. Comisia ar fi trebuit să ofere publicului și autorităților de supraveghere a pieței accesul la baza de date41, dar nu făcuse acest lucru până la data auditului.

Proiectele finanțate de UE în domeniul supravegherii pieței sunt utile, dar oferă doar o soluție temporară pentru o nevoie recurentă

71

În 2015, Comisia a concluzionat că nivelul activității de supraveghere a pieței era scăzut în majoritatea statelor membre42 și că era necesară intensificarea cooperării. În ultimul deceniu, Comisia a finanțat 10 proiecte privind supravegherea pieței în materie de proiectare ecologică și de etichetare energetică prin intermediul unor granturi în cadrul programelor „Energie inteligentă – Europa” și „Orizont 2020”, cu un buget total de 19,5 milioane de euro și o contribuție din partea UE de 15 milioane de euro. Unele dintre aceste proiecte43 au fost gestionate de autoritățile de supraveghere a pieței.

72

Analiza Curții confirmă rezultatele pozitive ale acestor proiecte; ele au făcut posibilă finanțarea unor campanii de testare specifice pentru grupe de produse a căror testare este mai costisitoare și, în general, pe care autoritățile de supraveghere a pieței nu le-ar fi testat ele însele. Proiectele în cauză au răspuns necesității de a crește numărul inspecțiilor și al testelor de laborator, facilitând în același timp cooperarea la nivelul UE. În plus, ele au condus la elaborarea de orientări privind bunele practici și de module de formare, care au ajutat autoritățile de supraveghere a pieței să își dezvolte cunoștințele și expertiza, inclusiv cu privire la aspecte emergente, cum ar fi prevenirea eludării.

73

Pe baza datelor disponibile privind activitățile de supraveghere a pieței în UE, nu este clar dacă activitățile de supraveghere a pieței desfășurate în afara proiectelor UE s-au îmbunătățit datorită acestor proiecte. Este adevărat că programele disponibile privind supravegherea pieței sunt relativ succinte, dar trebuie totuși remarcat că niciuna dintre autoritățile de supraveghere a pieței nu a raportat schimbări sau îmbunătățiri în activitatea sa ca urmare a participării la proiecte ale UE și nici o creștere a numărului de teste de laborator efectuate în afara proiectelor UE. Având în vedere caracterul continuu al finanțării din partea UE pentru aceste activități începând din 2012 – după cum reiese din faptul că, atunci când un proiect este finalizat, el este urmat de un alt proiect –, există riscul ca statele membre să se bazeze pe finanțarea de la nivelul UE pentru a-și îndeplini responsabilitățile în materie de supraveghere a pieței interne în acest domeniu. Proiectele finanțate de UE oferă deci o soluție temporară pentru o nevoie recurentă.

Concluzii și recomandări

74

Curtea a evaluat dacă acțiunile UE în domeniul proiectării ecologice și al etichetării energetice contribuie la atingerea obiectivelor UE în materie de eficiență energetică și de mediu. Curtea a concluzionat că acțiunile UE contribuiseră în mod eficace la atingerea obiectivelor politicii în materie de proiectare ecologică și de etichetare energetică, dar că eficacitatea a fost redusă de întârzieri semnificative și de nerespectarea reglementărilor de către producători și de către comercianți.

75

Curtea a constatat că măsurile de punere în aplicare acoperă în prezent majoritatea produselor cu cel mai mare potențial de economisire a energiei și corespund aproape întregului consum de energie al gospodăriilor, acoperind în același timp mai mult de jumătate din consumul de energie din sectorul industrial și din cel al serviciilor. În plus, pentru a ierarhiza într-o ordine a priorităților grupele de produse care trebuiau să fie reglementate sau reexaminate, Comisia a utilizat metodologii fiabile și transparente (punctele 24-27).

76

Procesul de reglementare este de lungă durată, fapt care se explică parțial prin complexitatea tehnică a reglementărilor și prin necesitatea de a consulta în mod aprofundat părțile interesate. Curtea a constatat însă că unele întârzieri puteau fi evitate. Întârzierile importante reduc impactul politicii, întrucât cerințele în materie de proiectare ecologică nu mai țin pasul cu progresele tehnologice, iar etichetele energetice nu mai ajută consumatorii să facă diferența între produse. Deoarece a decis să adopte măsuri sub forma unui pachet, Comisia nu mai adoptă reglementările specifice produselor atunci când acestea sunt gata (punctele 28-37).

77

Curtea a constatat că Comisia ia măsuri pentru îmbunătățirea etichetelor energetice, însă vor fi necesari câțiva ani până când modificările vor fi vizibile pentru consumatori (punctele 38-42). Comisia a inclus concepte ale economiei circulare în cele mai recente propuneri ale sale. Modul în care acestea sunt evaluate și integrate este în continuare nesistematic, dar Comisia a început procesul de elaborare a unei abordări standard pentru evaluare (punctele 43-45).

Recomandarea 1 – Îmbunătățirea procesului de reglementare

Pentru a îmbunătăți procesul de reglementare, Comisia ar trebui:

  1. să stabilească și să aplice o abordare standard pentru efectuarea studiilor de revizuire, astfel încât să evite necesitatea efectuării unor studii suplimentare;
  2. să elaboreze un cadru metodologic standard în vederea includerii cerințelor în materie de economie circulară, care să fie aplicat în cadrul elaborării studiilor pregătitoare și de revizuire, astfel încât constatările acestora să poată fi prezentate într-o etapă timpurie a procesului de consultare;
  3. să adopte măsuri de punere în aplicare atunci când acestea sunt disponibile în loc să aștepte până când un pachet de măsuri este complet;
  4. în special pentru produsele bazate pe tehnologii aflate în evoluție rapidă precum tehnologia informației și comunicațiilor, să evalueze mai sistematic datele de pe piață, astfel încât să se asigure că cerințele în materie de eficiență energetică și etichetele care nu mai sunt relevante sunt actualizate rapid.

Data-țintă pentru punerea în aplicare a recomandării: decembrie 2021.

78

Contabilizarea impactului proiectării ecologice este un exercițiu transparent, care oferă părților interesate și factorilor de decizie date utile cu privire la rezultatele politicii în materie de proiectare ecologică și de etichetare energetică. Curtea a constatat însă că actuala metodologie aplicată pentru contabilizarea impactului supraestimează rezultatele politicii. Ea nu ia în considerare impactul nerespectării reglementărilor și nici întârzierile înregistrate în punerea în aplicare. Contabilizarea impactului se bazează pe diferența dintre două scenarii pe termen lung și este afectată de decalajele care există între consumul de energie în condiții reale și estimările uneori nerealiste bazate pe standarde armonizate (punctele 46-53).

Recomandarea 2 – Îmbunătățirea contabilizării impactului

Comisia ar trebui:

  1. să amelioreze ipotezele utilizate pentru contabilizarea impactului, ținând seama în special de nerespectarea reglementărilor, de întârzierile înregistrate în punerea în aplicare și de diferențele dintre consumul de energie bazat pe standarde armonizate și utilizarea în condiții reale;
  2. să analizeze posibilitățile de a evalua rezultatele politicii utilizând o metodologie bazată pe eșantionare pentru a măsura consumul real de energie al utilizatorilor finali în vederea îmbunătățirii preciziei modelului de contabilizare a impactului;
  3. să cuantifice, în raportul de evaluare a progreselor înregistrate de statele membre, contribuția politicii la obiectivul în materie de eficiență energetică stabilit pentru 2020.

Data-țintă pentru punerea în aplicare a recomandării: decembrie 2021.

79

Pe baza datelor disponibile, Curtea a constatat că nerespectarea reglementărilor de către producători și de către comercianți rămâne o problemă importantă. Relativ puține modele de produse au fost testate în laboratoare și statele membre vizitate de Curte nu au utilizat rezultatele altor state membre pentru a pune în aplicare măsuri de asigurare a respectării legislației. În consecință, nu toți consumatorii din Europa beneficiază de aceeași protecție (punctele 55-69).

80

Rolul important pe care îl are Comisia în facilitarea cooperării ajută autoritățile de supraveghere a pieței să își îndeplinească sarcinile. Baza de date ICSMS, gestionată de Comisie, face posibilă cooperarea prin partajarea rezultatelor inspecțiilor efectuate de autoritățile de supraveghere a pieței. Sunt însă necesare îmbunătățiri pentru a spori eficacitatea acesteia. Comisia a înregistrat întârzieri în procesul de creare a bazei de date EPREL, care, la data auditului, nu era încă accesibilă pentru autoritățile de supraveghere a pieței. Proiectele finanțate de UE au produs rezultate, dar nu este clar dacă au determinat schimbări durabile în modul în care este asigurată supravegherea pieței (punctele 65-73).

Recomandarea 3 – Facilitarea cooperării între autoritățile de supraveghere a pieței

Pentru a îmbunătăți activitățile de supraveghere a pieței și pentru a facilita schimburile de informații între autoritățile de supraveghere a pieței,

Comisia ar trebui:

  1. să aducă îmbunătățiri bazei de date ICSMS pentru a facilita cooperarea între autoritățile de supraveghere a pieței, de exemplu făcând posibilă identificarea rapidă a unor numere de modele echivalente prin conectarea ei cu baza EPREL;
  2. Data-țintă pentru punerea în aplicare a recomandării: decembrie 2020.

  3. să furnizeze, la cerere, cursuri de formare online autorităților de supraveghere a pieței pentru a le stimula să utilizeze sistemul ICSMS în sprijinul activităților pe care le desfășoară;
  4. Data-țintă pentru punerea în aplicare a recomandării: decembrie 2020.

  5. să evalueze modul în care autoritățile de supraveghere a pieței adoptă cele mai bune practici în materie identificate în cadrul proiectelor finanțate de UE, inclusiv în ceea ce privește efectuarea unor inspecții eficiente din punctul de vedere al costurilor.
  6. Data-țintă pentru punerea în aplicare a recomandării: aprilie 2022.

Prezentul raport a fost adoptat de Camera I, condusă de domnul Nikolaos Milionis, membru al Curții de Conturi, la Luxemburg, în ședința sa din 4 decembrie 2019.

Pentru Curtea de Conturi

Klaus-Heiner Lehne
Președinte

Glosar

Autorități de supraveghere a pieței: organism național responsabil cu verificarea faptului că produsele de pe piața din statul membru în cauză sunt conforme cu legislația aplicabilă, cum ar fi cerințele în materie de proiectare ecologică și de etichetare energetică.

Clasă energetică: una dintre cele șapte categorii (de la A la G) care indică eficiența energetică a unui produs.

Contabilizarea impactului proiectării ecologice: metodologie de monitorizare și de raportare a impactului măsurilor de proiectare ecologică și de etichetare energetică asupra consumului de energie, a ocupării forței de muncă, a dezvoltării tehnologice și a veniturilor industriale.

Durabilitate: capacitatea echipamentelor sau a materialelor de a rezista la uzură, la presiune sau la deteriorare și de a rămâne astfel funcționale fără întreținere sau reparații nerentabile.

Eficiența energetică: raportul dintre randamentul unui sistem sau aparat și energia consumată.

Etichetă energetică: informații privind consumul de energie și clasa energetică, ce trebuie să însoțească vânzarea oricărui produs care face obiectul unei măsuri de etichetare energetică.

Posibilitate de reciclare: potențialul unui deșeu de a fi reprocesat și/sau reutilizat.

Potențial de reparare: potențialul unui produs de a fi readus în stare de funcționare.

Proiectare ecologică: includerea aspectelor de mediu în proiectarea unui produs pentru a asigura un grad ridicat de performanță de mediu pe durata vieții acestuia.

Supravegherea pieței: monitorizarea și testarea de către autoritățile publice a măsurii în care produsele sunt conforme cu legislația aplicabilă, cum ar fi cerințele în materie de proiectare ecologică și de etichetare energetică.

Răspunsurile Comisiei

Rezumat

I

Comisia recunoaște contribuția importantă la sporirea eficienței energetice a acțiunilor UE în domeniul proiectării ecologice și etichetării energetice, astfel cum se menționează în raportul Curții de Conturi Europene. Legislația în acest domeniu aduce beneficii consumatorilor, industriei și mediului. Având în vedere impactul important al acestei politici, Comisia urmează un proces de reglementare solid, din care fac parte o amplă consultare a părților interesate, analiza cost-beneficiu detaliată și controlul politic. În ultimii ani, diferiți factori au contribuit la sporirea duratei acestui proces, ceea ce este posibil să fi condus la pierderea unor economii de energie. În același timp, statelor membre le revine sarcina de a verifica dacă produsele vândute pe teritoriul lor respectă cerințele aplicabile. Cu toate acestea, pe piața UE se găsesc în continuare prea multe produse neconforme, ceea ce diminuează eficacitatea reglementărilor. Noul Regulament (UE) 2019/1020 privind supravegherea pieței urmărește să îmbunătățească această situație.

X

Sistemul de informare și comunicare privind supravegherea pieței (ICSMS) este menit să permită autorităților naționale de supraveghere a pieței (ASP) să stocheze rezultatele inspecțiilor, în timp ce în baza de date de înregistrare a produselor, instituită în temeiul Regulamentului-cadru privind etichetarea energetică, producătorii și importatorii trebuie să încarce date referitoare la produsele pe care le introduc pe piața Uniunii.

XI

Comisia consideră că proiectele finanțate de UE au condus la îmbunătățiri operaționale durabile în cadrul multor ASP, dar recunoaște că, în unele cazuri, acestea au oferit o soluție temporară pentru o nevoie recurentă.

Observații

34

Comisia consideră că studiile de reexaminare inițiale conțineau informațiile necesare pentru a elabora propuneri legislative. Cu toate acestea, în cazul afișajelor a fost necesar să se colecteze date suplimentare din alte motive (de exemplu, în legătură cu revizuirea Directivei privind etichetarea energetică).

În cazul frigiderelor, pe baza unui amplu exercițiu inițial de identificare, s-a efectuat un studiu de reexaminare aprofundat. Acesta a fost completat de un studiu specific axat pe risipa de alimente, care a fost efectuat în paralel, fără să genereze întârzieri suplimentare.

49

A treia liniuță: Deși Comisia recunoaște faptul că standardele armonizate nu sunt întotdeauna reprezentative pentru consumul efectiv de energie în condiții reale, se depun eforturi continue pentru actualizarea acestor standarde, astfel încât să reflecte mai bine utilizarea în condiții reale. De exemplu, în noul standard pentru mașini de spălat vase, sarcina de încercare a fost modificată pentru a reflecta mai bine utilizarea de către consumatori, inclusiv articole din plastic, căni de cafea, vase din oțel inoxidabil și boluri din sticlă. Pentru moment, condițiile și procedurile de testare trebuie să respecte alte criterii, la fel de importante, cum ar fi acuratețea, fiabilitatea și reproductibilitatea. Este necesar să se mențină un echilibru între toate criteriile menționate mai sus.

Răspuns comun la punctele 67 și 68.

Calitatea datelor (și, prin urmare, eficacitatea) ICSMS depinde exclusiv de autoritățile de supraveghere a pieței.

ICSMS are de un mecanism de căutare cuprinzător, care permite efectuare de căutări în funcție de diverși parametri. Informațiile privind numerele de modele echivalente trebuie să fie furnizate de operatorii economici. Aceștia au obligația să introducă informațiile în cauză în baza de date cu produse (EPREL) și se va institui o conexiune între EPREL și ICSMS.

În ICSMS există câmpuri de date privind diverse aspecte ale conformității, printre care se numără și un câmp de identificare a nivelului de risc, care variază de la „niciun risc” la „risc grav”, existând posibilitatea de a furniza informații suplimentare conexe. Comisia a publicat o metodologie de evaluare a riscurilor, care, printre altele, explică modul în care se poate evalua riscul la adresa intereselor publice, altele decât siguranța.

În prezent, au loc discuții cu statele membre pentru a înțelege și a îmbunătăți natura modificărilor care trebuie aduse ICSMS în ceea ce privește proiectarea ecologică și etichetarea energetică. Având însă în vedere gradul relativ scăzut de utilizare a ICSMS pentru proiectarea ecologică și etichetarea energetică, aceste modificări nu se numără printre principalele priorități actuale privind dezvoltarea ICSMS.

Rapoartele de testare nu sunt standardizate deoarece în cadrul diverselor autorități există diferite practici. Dat fiind faptul că rapoartele de testare sunt de obicei fișiere, și nu câmpuri de date predefinite, este mai complicat să se asigure traducerea automată.

73

Din informațiile prezentate în rapoartele proiectelor vizate reiese că multe dintre autoritățile de supraveghere a pieței implicate utilizează bunele practici și recomandările formulate în cadrul proiectelor. Activitățile de testare desfășurate în afara proiectelor UE depind de bugetele autorităților naționale de supraveghere a pieței.

Concluzii și recomandări

Recomandarea 1 – Îmbunătățirea procesului de reglementare

Comisia acceptă recomandările de la literele (a) și (b).

Comisia a început revizuirea metodologiei pentru proiectarea ecologică a produselor cu impact energetic (MEErP), cu intenția de a include aceste aspecte în revizuire. Comisia a emis o solicitare de standardizare privind cerințele referitoare la eficiența materialelor, care reprezintă baza comună pentru elaborarea de standarde specifice produselor în ceea ce privește aspectele legate de economia circulară. Unele dintre aceste standarde au fost deja finalizate, în timp ce altele urmează să fie finalizate în curând. Planul de lucru privind proiectarea ecologică și etichetarea energetică pentru perioada 2020-2024 va prezenta mai în detaliu aspectele legate de economia circulară.

Comisia nu acceptă recomandarea de la litera (c). Comisia a ales să adopte ca pachet măsurile referitoare la proiectarea ecologică și etichetarea energetică anunțate în Planul de lucru privind proiectarea ecologică pentru perioada 2016-2019, pentru a demonstra și a sublinia contribuția globală a acestor măsuri la obiectivele UE în materie de climă, energie și economie circulară. În acest moment, Comisia nu știe care va fi poziția sa cu privire la eventualele măsuri viitoare.

Comisia acceptă recomandarea de la litera (d). În special, pentru produsele din domeniul tehnologiei informației și comunicațiilor (TIC), Comisia a lansat un studiu menit să identifice produsele în cazul cărora procesul actual este adecvat și să propună opțiuni de politică (inclusiv posibile noi instrumente de politică) pentru alte produse TIC.

Recomandarea 2 – Îmbunătățirea contabilizării impactului

Comisia acceptă recomandarea de la litera (a). În activitatea sa viitoare de contabilizare a impactului, Comisia va lua măsuri pentru a ține seama de problemele pe care le reprezintă nerespectarea reglementărilor și întârzierile în punerea în aplicare. Problema diferențele dintre consumul de energie bazat pe standarde armonizate și utilizarea în condiții reale este recunoscută în mod corespunzător și se depun eforturi semnificative pentru elaborarea unor standarde care să fie mai apropiate de utilizarea în condiții reale.

Comisia acceptă recomandarea de la litera (b). În evaluarea sa, Comisia va ține seama de aspectele metodologice, precum și de implicațiile în materie de resurse ale acestei evaluări.

Comisia acceptă parțial recomandarea de la litera (c). Comisia va analiza fezabilitatea unei astfel de cuantificări și nu poate garanta că rezultatele acestei analize a fezabilității vor permite punerea în aplicare a recomandării.

79

Acest aspect este în mare măsură în afara sferei de acțiune a Comisiei, deoarece supravegherea pieței este o competență a statelor membre. Totuși, Comisia a facilitat adoptarea noului Regulament (UE) 2019/1020 privind supravegherea pieței și conformitatea produselor, care urmărește să îmbunătățească acest aspect, și va sprijini Rețeaua UE pentru conformitatea produselor, instituită de regulamentul menționat.

Recomandarea 3 – Facilitarea cooperării între autoritățile de supraveghere a pieței

Comisia acceptă recomandarea de la litera (a). Îndeplinirea obligațiilor legale care decurg din Regulamentele (UE) 2017/1369, 2019/515 și 2019/1020 constituie o prioritate. Printre aceste obligații legale se numără și asigurarea conectării cu EPREL.

Comisia acceptă recomandarea de la litera (b). Comisia are personalul și materialele necesare pentru a oferi cursuri de formare privind ICSMS prin intermediul unui seminar online, dacă autoritățile relevante au nevoie și sunt interesate de astfel de cursuri de formare.

Comisia acceptă recomandarea de la litera (c). În programul de lucru al programului Orizont 2020 pentru perioada 2018-2020 a fost prevăzut un posibil studiu privind impactul proiectelor finanțate în cadrul programului Orizont 2020 în domeniul eficienței energetice, care ar putea include o astfel de evaluare.

Echipa de audit

Rapoartele speciale ale Curții de Conturi Europene prezintă rezultatele auditurilor sale cu privire la politicile și programele UE sau la diverse aspecte legate de gestiune aferente unor domenii specifice ale bugetului. Curtea de Conturi Europeană selectează și concepe aceste sarcini de audit astfel încât impactul lor să fie maxim, luând în considerare riscurile existente la adresa performanței sau a conformității, nivelul de venituri sau de cheltuieli implicat, evoluțiile viitoare și interesul politic și public.

Acest audit al performanței a fost efectuat de Camera de audit I – Utilizarea durabilă a resurselor naturale, condusă de domnul Nikolaos Milionis, membru al Curții de Conturi Europene. Auditul a fost condus de domnul Phil Wynn Owen, membru al Curții de Conturi Europene, care a fost sprijinit de: Olivier Prigent și Ramona Bortnowschi, atașați în cadrul cabinetului; Helder Faria Viegas, manager principal; Frédéric Soblet, coordonator; Diana Voinea, coordonatoare adjunctă, și Arfah Chaudry, Nicholas Edwards, Joanna Kokot, Roberto Resegotti, auditori. Zuzanna Filipski și Mark Smith au asigurat sprijin lingvistic.

De la stânga la dreapta: Olivier Prigent, Diana Voinea, Nicholas Edwards, Frédéric Soblet, Ramona Bortnowschi, Arfah Chaudry, Phil Wynn Owen.

Note

1 Site-ul web al Comisiei privind obiectivele pentru 2020. A se vedea, de asemenea, Raportul special nr. 18/2019 al Curții de Conturi Europene, intitulat „Emisiile de gaze cu efect de seră generate în UE sunt bine raportate, dar este necesară o mai bună cunoaștere a situației în vederea unor reduceri viitoare”.

2 Evaluarea pentru 2018 a progreselor realizate de statele membre în direcția realizării obiectivelor naționale de eficiență energetică pentru 2020 și în direcția punerii în aplicare a Directivei privind eficiența energetică, conform articolului 24 alineatul (3) din Directiva 2012/27/UE privind eficiența energetică, COM(2019) 224 final, 2019.

3 Directiva UE/2018/2002.

4 Comunicarea Comisiei, Planul de lucru pentru proiectarea ecologică pentru perioada 2016 2019, COM(2016) 773 final.

5 Date Eurostat, 2017.

6 Directiva 2005/32/CE.

7 Directiva 2009/125/CE.

8 Directiva 92/75/CEE.

9 Preparatory/review study, 2016.

10 Energy Efficiency Policies around the World: Review and Evaluation, p 48, Consiliul Mondial al Energiei, 2008.

11 Study on the impact of the energy label – and potential changes to it – on consumer understanding and on purchase decisions, LE London Economics și IPSOS, octombrie 2014.

12 Joint Industry letter on Ecodesign, mai 2018; Open letter to President Juncker from 55 NGOs, septembrie 2018.

13 Ecodesign Impact Accounting – Overview report 2018, ianuarie 2019.

14 COM (2015) 614/2.

15 Acronimul înseamnă, în mod tradițional, Conformité Européenne (conformitate europeană).

16 Articolul 15 alineatul (2) din Directiva 2009/125/CE.

17 Ecodesign Impact Accounting – Overview report 2018, p. 8, VHK, ianuarie 2019.

18 Hotărârea definitivă din 8 noiembrie 2018 în cauza T-544/13, Dyson Ltd/Comisia Europeană. Un producător de aspiratoare „fără sac” a solicitat anularea Regulamentului delegat (UE) nr. 665/2013 al Comisiei, pe motiv că acesta a indus în eroare consumatorii cu privire la eficiența energetică a aspiratoarelor, deoarece standardele de testare menționate în regulament nu erau adecvate. Tribunalul a anulat regulamentul.

19 A se vedea Raportul special nr. 14/2019 al Curții de Conturi Europene, intitulat „«Exprimați-vă părerea!»: consultările publice ale Comisiei mobilizează cetățenii, dar activitățile de informare cu privire la acestea nu sunt suficiente”.

20 Explicații cu privire la noile etichete de eficiență energetică, Comisia Europeană, 2019.

21 Site-ul web al Comisiei privind proiectarea ecologică.

22 Save the Ecodesign energy-labelling package. Joint letter to the European Commission, scrisoare comună a sectorului cu privire la proiectarea ecologică; The Ecodesign Directive (2009/125/EC) – European Implementation Assessment, Serviciul de Cercetare al Parlamentului European, noiembrie 2017.

23 COM(2015) 345 final.

24 Elke Dünnhoff, Comprehensibility of the Energy Label for space heaters and water heaters and of the new Efficiency Label for old space heaters in Germany. Results of two focus groups and a representative consumer survey, Mainz, 14 decembrie 2016.

25 Raport al Comisiei către Parlamentul European și Consiliu – Revizuirea Directivei 2010/30/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 mai 2010 privind indicarea, prin etichetare și informații standard despre produs, a consumului de energie și de alte resurse al produselor cu impact energetic, COM(2015) 345 final.

26 Preparatory/review study for household refrigeration, VHK, 2016; cercetare suplimentară, VHK, 2017.

27 ECOS, EEB, Coolproducts, rreuse, topten, ifixit Europe, Position on the Commission’s proposals to revise the Ecodesign & Energy Labelling measures on domestic refrigeration, 2018.

28 Comisia Europeană; CLASP, ECOS, EEB și Topten (2017), Closing the ’reality gap’ – ensuring a fair energy label for consumers, p. 9; Impact Assessment of the compliance & enforcement regime of the Energy-Using Products (EuP) & Energy Labelling Directives, Defra, 2009.

29 STEP project – Closing the ’reality gap’ – ensuring a fair energy label for consumers, CLASP, ECOS, EEB, Topten, iunie 2017.

30 A se vedea Definition of Circumvention, ANTICSS, 2018.

31 Öko-Institut e.V. și ifeu – Institut für Energie- und Umweltforschung Heidelberg (2017), Living up to expectations? Monitoring the effects of Ecodesign and energy labelling in Germany, ECEEE, 2017.

32 Regulamentul (CE) nr. 765/2008.

33 Scrisoare comună a sectorului cu privire la proiectarea ecologică, 2018.

34 Explicații cu privire la noile etichete de eficiență energetică, Comisia Europeană, 2019.

35 Impact Assessment of the compliance & enforcement regime of the Energy-Using Products (EuP) & Energy Labelling Directives, Defra, 2009.

36 The Nordic Ecodesign Effect Project, Estimating benefits of Nordic market surveillance of Ecodesign and energy labelling, Troels Fjordbak Larsen, 2015.

37 Impact Assessment of the compliance & enforcement regime of the Energy-Using Products (EuP) & Energy Labelling Directives, Defra, 2009.

38 A se vedea, de exemplu: ATLETE I, Appliance Testing for Energy Label Evaluation – Publishable result-oriented report, 2011; ATLETE II, Appliance Testing for Washing Machines Energy Label & Ecodesign Evaluation – Publishable result-oriented report, 2014.

39 COM(2015) 345 final.

40 Articolul 24 din Regulamentul (UE) nr. 765/2008 privind principiile de cooperare între statele membre și Comisie.

41 Articolul 12 din Regulamentul (UE) 2017/1369 al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a unui cadru pentru etichetarea energetică și de abrogare a Directivei 2010/30/UE.

42 COM(2015) 345 final.

43 Proiectele European Eco-design Compliance (ECOPLIANT), Energy Efficiency Compliant Products (EEPLIANT I și II) și Anti-circumvention of Standards for Better Market Surveillance (ANTICSS).

Calendar

Etapa Data
Adoptarea planului de audit / Demararea auditului 12.12.2018
Trimiterea oficială către Comisie (sau către o altă entitate auditată) a proiectului de raport 28.10.2019
Adoptarea raportului final după procedura contradictorie 4.12.2019
Primirea răspunsurilor oficiale ale Comisiei (sau ale altei entități auditate) în toate versiunile lingvistice 10.1.2020

Contact

CURTEA DE CONTURI EUROPEANĂ
12, rue Alcide De Gasperi
1615 Luxembourg
LUXEMBOURG

Tel. +352 4398-1
Întrebări: eca.europa.eu/ro/Pages/ContactForm.aspx
Website: eca.europa.eu
Twitter: @EUAuditors

Numeroase alte informații despre Uniunea Europeană sunt disponibile pe internet pe serverul Europa (http://europa.eu).

Luxemburg: Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, 2020

PDF ISBN 978-92-847-4095-6 ISSN 1977-5806 doi:10.2865/996019 QJ-AB-19-024-RO-N
HTML ISBN 978-92-847-4092-5 ISSN 1977-5806 doi:10.2865/552770 QJ-AB-19-024-RO-Q

DREPTURI DE AUTOR

© Uniunea Europeană, 2020.

Politica Curții de Conturi Europene referitoare la reutilizare este pusă în aplicare prin Decizia nr. 6-2019 a Curții de Conturi Europene privind politica în materie de date deschise și reutilizarea documentelor.

Cu excepția cazului în care se precizează altceva (de exemplu, într-o mențiune separată indicând drepturile de autor), conținutul elaborat de Curtea de Conturi Europeană pentru care UE deține drepturile de autor face obiectul licenței Creative Commons Attribution 4.0 International (CC BY 4.0). Aceasta înseamnă că reutilizarea este autorizată, sub rezerva menționării adecvate a autorilor și a indicării eventualelor modificări. Reutilizatorul nu poate altera sensul sau mesajul inițial al documentelor. Curtea de Conturi Europeană nu răspunde pentru eventualele consecințe ale reutilizării.

Este necesar să obțineți drepturi suplimentare în cazul în care un anumit conținut prezintă persoane fizice ce pot fi identificate, de exemplu în cazul fotografiilor în care apar membri ai personalului Curții de Conturi Europene, sau în cazul în care conținutul include lucrări ale unor terți. Dacă se obține o astfel de autorizație, ea anulează autorizația de natură generală menționată mai sus și va indica în mod clar eventualele restricții de utilizare.

Pentru a utiliza sau a reproduce un conținut pentru care UE nu deține drepturile de autor, poate fi necesar să obțineți o autorizație în acest sens direct de la titularii drepturilor de autor. Programele informatice sau documentele care fac obiectul unor drepturi de proprietate industrială, cum ar fi brevetele, mărcile comerciale, desenele și modelele înregistrate, logourile și denumirile înregistrate, sunt excluse din politica Curții de Conturi Europene referitoare la reutilizare și nu se acordă nicio licență pentru acestea.

Familia site-urilor instituționale ale Uniunii Europene care sunt incluse în domeniul europa.eu oferă linkuri către site-uri terțe. Deoarece Curtea de Conturi Europeană nu are control asupra acestor site-uri, sunteți încurajați să verificați politica aplicată de ele în ceea ce privește respectarea vieții private.

Utilizarea logoului Curții de Conturi Europene

Logoul Curții de Conturi Europene nu poate fi utilizat fără acordul prealabil al Curții de Conturi Europene.

Contactați UE

În persoană
În întreaga Uniune Europeană există sute de centre de informare Europe Direct. Puteți găsi adresa centrului cel mai apropiat de dumneavoastră la: https://europa.eu/european-union/contact_ro

La telefon sau prin e-mail
Europe Direct este un serviciu care vă oferă răspunsuri la întrebările privind Uniunea Europeană. Puteți accesa acest serviciu:

Găsiți informații despre UE

Online
Informații despre Uniunea Europeană în toate limbile oficiale ale UE sunt disponibile pe site-ul Europa, la: https://europa.eu/european-union/index_ro

Publicații ale UE
Puteți descărca sau comanda publicații ale UE gratuite și contra cost la adresa: https://op.europa.eu/ro/publications. Mai multe exemplare ale publicațiilor gratuite pot fi obținute contactând Europe Direct sau centrul dumneavoastră local de informare (a se vedea https://europa.eu/european-union/contact_ro).

Dreptul UE și documente conexe
Pentru accesul la informații juridice din UE, inclusiv la ansamblul legislației UE începând din 1952 în toate versiunile lingvistice oficiale, accesați site-ul EUR-Lex, la: http://eur-lex.europa.eu

Datele deschise ale UE
Portalul de date deschise al UE (http://data.europa.eu/euodp/ro) oferă acces la seturi de date din UE. Datele pot fi descărcate și reutilizate gratuit, atât în scopuri comerciale, cât și necomerciale.