Raportul special
nr.16 2019

Conturile economice de mediu europene: utilitatea lor pentru factorii de decizie poate fi îmbunătățită

Informații despre raport Conturile economice de mediu europene constituie o sursă importantă de date pentru monitorizarea și evaluarea politicilor de mediu, cum ar fi cel de Al șaptelea program de acțiune pentru mediu, precum și pentru evaluarea progreselor înregistrate în direcția atingerii obiectivelor de dezvoltare durabilă (ODD) ale Organizației Națiunilor Unite. Aceste conturi reprezintă un cadru statistic constând într-un set cuprinzător de tabele și conturi ce descriu relația dintre mediu și economia UE.
Curtea a examinat dacă Comisia a reușit să instituie, să gestioneze și să utilizeze în mod adecvat conturile economice de mediu europene. Auditul Curții a arătat că modulele acestor conturi nu au fost exploatate la potențialul lor maxim pentru monitorizarea principalelor politici de mediu. Pe baza constatărilor formulate, Curtea recomandă Comisiei să amelioreze cadrul strategic pentru datele aferente conturilor economice de mediu europene, relevanța modulelor pentru elaborarea politicilor de mediu, precum și actualitatea datelor aferente conturilor.
Raport special al Curții de Conturi Europene prezentat în temeiul articolului 287 alineatul (4) al doilea paragraf TFUE

Această publicație este disponibilă în 23 de limbi și în următorul format:
PDF
PDF General Report

Sinteză

I

Conturile economice de mediu europene constituie o sursă importantă de date pentru monitorizarea și evaluarea politicilor de mediu, cum ar fi cel de Al șaptelea program de acțiune pentru mediu, precum și pentru evaluarea progreselor înregistrate în direcția atingerii obiectivelor de dezvoltare durabilă (ODD) ale Organizației Națiunilor Unite. Aceste conturi reprezintă un cadru statistic constând într-un set cuprinzător de tabele și conturi ce descriu relația dintre mediu și economia UE.

II

Curtea a examinat dacă Comisia a reușit să instituie, să gestioneze și să utilizeze în mod adecvat conturile economice de mediu europene. Auditul Curții a evidențiat faptul că Comisia nu a definit o perspectivă pe termen lung în ceea ce privește datele aferente conturilor economice de mediu europene de care are nevoie pentru elaborarea politicilor de mediu. Comisia nu a repertoriat nevoile care existau în legătură cu aceste conturi și nu a specificat în detaliu care sunt indicatorii necesari. Deși a fost elaborată o strategie pentru conturile economice de mediu europene, nu există niciun plan de acțiune detaliat pentru punerea în aplicare a obiectivelor. Curtea a constatat că strategiile succesive repetau anumite obiective strategice de mai bine de zece ani.

III

Atunci când au propus care dintre modulele aferente conturilor economice de mediu europene urmau să fie obligatorii și care nu, Comisia și statele membre s-au bazat în mare parte pe disponibilitatea și maturitatea datelor și pe considerente legate de sarcina administrativă pentru statele membre, mai degrabă decât pe o listă a nevoilor în materie de date. Comisia a implementat modulele aferente conturilor economice de mediu europene fără să realizeze o analiză completă costuri-beneficii. Modulele nu au fost exploatate la potențialul lor maxim pentru monitorizarea principalelor politici de mediu.

IV

Dacă datele ar fi puse la dispoziție cu mai multă promptitudine, utilitatea lor ar crește. Curtea a constatat că, deși a publicat unele date mai devreme decât avea obligația, Comisia nu a exploatat toate mijloacele pentru a furniza mai rapid datele. Nu există un calendar de publicare care să indice când devin disponibile datele.

V

Pe baza constatărilor formulate, Curtea recomandă Comisiei să amelioreze:

  1. cadrul strategic pentru datele aferente conturilor economice de mediu europene;
  2. relevanța modulelor aferente acestor conturi pentru elaborarea politicilor de mediu;
  3. actualitatea datelor aferente conturilor economice de mediu europene.

Introducere

01

Pentru monitorizarea progreselor economice, sociale și ecologice în direcția unei dezvoltări durabile, este important ca factorii de decizie să dispună de informații actualizate și fiabile. Conturile economice de mediu reprezintă un cadru statistic constând într-un set cuprinzător de tabele și conturi. Aceste conturi descriu relația dintre mediu și economie, inclusiv impactul economiei asupra mediului.

02

La nivel mondial, Comisia de statistică a Organizației Națiunilor Unite (ONU) a adoptat Sistemul de conturi economice și de mediu ca standard internațional de statistică pentru contabilitatea economică de mediu. Sistemul utilizează concepte, definiții și clasificări compatibile cu Sistemul de conturi naționale al Organizației Națiunilor Unite, conceput de ONU, Comisia Europeană, Fondul Monetar Internațional, Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) și Banca Mondială. Acest sistem facilitează elaborarea de statistici și de conturi comparabile la nivel internațional.

03

În 1994, Comisia Europeană a prezentat o primă strategie1 privind „contabilitatea națională ecologică”. Ulterior, Comisia a colaborat cu statele membre, cu ONU și cu OCDE pentru a analiza gama de date statistice disponibile pentru „conturile economice de mediu europene”. Comisia și statele membre implementează aceste conturi în temeiul Strategiei europene pentru conturile de mediu, în conformitate cu Sistemul de conturi economice și de mediu al ONU.

04

Cadrul juridic al conturilor economice de mediu europene2 stabilește un standard comun pentru colectarea, compilarea, transmiterea și evaluarea conturilor. Tabelul 1 prezintă sintetic cele șase module actuale. Comisia colectează pe bază voluntară date pentru două module suplimentare: conturile europene pentru păduri și conturile de subvenții pentru mediu și transferuri similare. Ea este în curs de a dezvolta trei noi module suplimentare: conturile pentru capital natural/pentru ecosisteme, conturile pentru apă și conturile de cheltuieli legate de gestionarea resurselor. Conturile economice de mediu europene servesc pentru a raporta date pentru 64 de activități economice și pentru gospodării. Informații mai detaliate cu privire la aceste conturi sunt prezentate în anexa 1.

Tabelul 1 – Modulele incluse în regulamentul referitor la conturile economice de mediu europene

Nr. Module Primul an de colectare a datelor Descriere
1 Conturile referitoare la emisiile atmosferice 2013 Fluxuri fizice de materiale gazoase și de particule (șase gaze cu efect de seră, printre care CO2 și șapte poluanți atmosferici) emise de economie în atmosferă.
2 Taxele referitoare la mediu, în funcție de activitatea economică 2013 Date privind taxele în domeniul energiei, al transporturilor, al poluării și al resurselor, impuse pentru aspecte care au un impact negativ specific dovedit asupra mediului.
3 Conturile referitoare la fluxul de materiale la scară economică 2013 Imagine agregată, exprimată în mii de tone pe an, a intrărilor de materiale într-o economie și a ieșirilor de materiale din aceasta. Acest modul acoperă materialele solide, gazoase și lichide, cu excepția fluxurilor masive de apă și de aer.
4 Conturile de cheltuieli pentru protecția mediului 2017 Toate activitățile care vizează prevenirea, reducerea și eliminarea poluării și a oricărei alte degradări a mediului.
5 Conturile pentru sectorul bunurilor și serviciilor de mediu 2017 Date privind producția de bunuri și servicii de mediu de către producători, măsurată în valori monetare, valoarea adăugată brută și ocuparea forței de muncă aferentă acestei producții.
6 Conturile referitoare la fluxurile fizice de energie 2017 Fluxurile de energie (exprimate în terajouli) dinspre mediu spre economie (surse naturale), în cadrul economiei (produse) și dinspre economie înapoi către mediu (reziduuri).

Sursa: Curtea de Conturi Europeană.

05

Conturile economice de mediu europene indică ponderea pe care o reprezintă sectorul bunurilor și serviciilor de mediu în ansamblul economiei, precum și volumul producției și consumului de resurse naturale și de energie. De exemplu, aceste conturi identifică activitățile cele mai poluante sau cele care epuizează cel mai mult resursele naturale. Conturile fac posibilă determinarea costurilor pe care le implică protecția mediului și identificarea părților care plătesc pentru aceasta. Conturile economice de mediu europene utilizează și completează statisticile existente referitoare la mediu (privind deșeurile și pădurile) și statisticile economice (unele componente ale conturilor naționale și statisticile privind finanțele publice și privind întreprinderile). De exemplu, modulul pentru conturile referitoare la emisiile atmosferice poate fi derivat din inventarele gazelor cu efect de seră3 sau din statisticile în domeniul energiei.

06

Conturile economice de mediu europene pot oferi răspunsuri la întrebări precum:

  • Care sunt implicațiile pentru sustenabilitatea modelelor noastre actuale de producție și de consum?
  • Ce impact ar avea impunerea de noi taxe ecologice? Cine suportă sarcina fiscală – producătorii (industriile) sau consumatorii (gospodăriile)?
  • Care sunt presiunile exercitate asupra mediului de modelele noastre de comerț în țările din afara UE?
  • Câte persoane lucrează în industria mediului, producând bunuri și servicii de mediu precum turbine eoliene sau panouri solare?
07

Principalii utilizatori ai conturilor economice de mediu europene sunt Comisia și Agenția Europeană de Mediu. De exemplu, aceste conturi reprezintă o sursă importantă de date pentru monitorizarea și evaluarea politicilor de mediu, cum ar fi cel de Al șaptelea program de acțiune pentru mediu al UE (PAM 7), precum și pentru măsurarea progreselor înregistrate în vederea atingerii obiectivelor de dezvoltare durabilă (ODD)4 (a se vedea figura 1). Printre alți utilizatori potențiali ai conturilor se numără statele membre ale UE și cercetătorii.

Figura 1

Obiectivele de dezvoltare durabilă și PAM 7

Sursa: Curtea de Conturi Europeană, pe baza informațiilor furnizate de Comisie și de Organizația Națiunilor Unite.
©Organizația Națiunilor Unite, sursa: https://www.un.org/sustainabledevelopment/.

08

Eurostat promovează elaborarea și utilizarea conturilor economice de mediu europene. Toate statele membre își compilează propriile conturi și transmit anual Comisiei datele aferente acestora. Comisia evaluează calitatea conturilor în conformitate cu principiile și criteriile de calitate pentru statisticile europene5 și pune la dispoziție orientări metodologice pentru îmbunătățirea calității și a fiabilității datelor. În figura 2 sunt prezentate sintetic rolurile și responsabilitățile diferitelor părți interesate.

Figura 2

Roluri și responsabilități

Sursa: Curtea de Conturi Europeană.

09

Conturile economice de mediu europene reprezintă una dintre multiplele metode prin care Comisia Europeană colectează, regrupează și examinează informații privind aspectele de mediu. Printre alte metode se pot cita: inventarele gazelor cu efect de seră, recurgerea din ce în ce mai frecvent la imagini prin satelit, proiecte de cercetare specifice, precum și modelarea economică și de mediu realizată de sau pentru Centrul Comun de Cercetare. Avantajul conturilor economice de mediu europene constă în integrarea cu alte date statistice, în special integrarea cu datele economice, care permite factorilor de decizie să evalueze interacțiunea aspectelor de mediu cu cele economice.

Sfera și abordarea auditului

10

Conturile economice de mediu europene constituie o sursă importantă de informații pentru politicile de mediu. Așadar, calitatea și relevanța acestor conturi sunt esențiale pentru maximizarea impactului lor. Evaluarea în acest moment a conturilor economice de mediu europene prezintă o relevanță deosebită, deoarece datele pentru primele trei module ale acestor conturi se colectează deja din 2013, iar cele pentru al doilea lot de trei module se colectează din 2017. Un alt lot de module este acum avut în vedere. Evaluarea modulelor implementate până acum poate permite desprinderea unor învățăminte și aplicarea rezultatelor aferente în proiectarea noilor module.

11

Auditul a avut drept obiectiv să evalueze modul în care a gestionat Comisia dezvoltarea conturilor economice de mediu europene și dacă acestea răspund nevoilor factorilor de decizie din UE. Întrebarea generală de audit a Curții a fost următoarea: „A reușit Comisia să instituie, să gestioneze și să utilizeze în mod adecvat conturile economice de mediu europene?”. Pentru a răspunde la această întrebare, Curtea a evaluat:

  • dacă, la conceperea și dezvoltarea conturilor economice de mediu europene, Comisia a ținut seama de nevoile serviciilor sale (în special DG Mediu, DG Centrul Comun de Cercetare și Eurostat) și ale Agenției Europene de Mediu;
  • utilizarea conturilor economice de mediu europene pentru monitorizarea și evaluarea politicilor de mediu, cum ar fi PAM 7 al UE, și pentru măsurarea progreselor înregistrate în vederea îndeplinirii ODD;
  • cum a evaluat Comisia calitatea datelor statelor membre aferente conturilor economice de mediu europene și dacă au fost puse la dispoziție orientări metodologice în timp util.
12

Probele de audit au fost colectate prin:

  • examinarea strategiilor europene succesive pentru conturile de mediu, a documentelor de politică, a proceselor verbale ale reuniunilor la diferite niveluri și a documentelor justificative aferente;
  • sondaje și interviuri derulate în cadrul serviciilor relevante ale Comisiei care elaborează și utilizează conturile economice de mediu europene. DG Mediu (DG ENV), DG Centrul Comun de Cercetare (DG JRC), Oficiul pentru Statistică al Uniunii Europene (Eurostat) și Agenția Europeană de Mediu (AEM) au fost implicate în acest audit în calitate de utilizatori ai datelor. Eurostat a fost implicat și în calitate de principal furnizor de date aferente conturilor economice de mediu europene;
  • examinarea datelor aferente perioadei 2015-2017 pentru patru state membre care dispuneau de seturi de date relativ complete (Belgia, Ungaria, Polonia și Suedia) pentru următoarele module: conturile referitoare la emisiile atmosferice, conturile pentru taxele referitoare la mediu în funcție de activitatea economică și conturile referitoare la fluxul de materiale la scară economică. Obiectivul a fost de a verifica modul în care Eurostat a efectuat evaluarea calității;
  • o examinare a exhaustivității, a punctualității6 și a actualității7 datelor, pentru toate statele membre și pentru toate cele șase module ale conturilor economice de mediu europene.
13

Curtea nu a reefectuat procedurile de asigurare a calității derulate de statele membre pentru a evalua fiabilitatea datelor.

Observații

Cadrul strategic pentru conturile economice de mediu europene nu este încă exhaustiv

Comisia nu a repertoriat în integralitate nevoile în materie de date pentru conturile economice de mediu europene

14

Comisia ar trebui să asigure coordonarea pentru nevoile sale în materie de informații privind mediul. Ea ar trebui să stabilească datele care sunt necesare pentru analiza politicilor (indicând nivelul de detaliu, datele cele mai recente și periodicitatea) și să se asigure că există o cooperare și un dialog constant și constructiv între serviciile vizate. De asemenea, Comisia ar trebui să se consulte cu furnizorii de date și cu utilizatorii acestora pentru a se asigura că sunt disponibile date relevante pentru a sprijini evoluțiile politicilor și alte inițiative.

15

Curtea a constatat că, în ceea ce privește statisticile și conturile europene de mediu, acordurile specifice care există între Eurostat și serviciile relevante ale Comisiei identifică tipul principal de date necesare pentru planificarea și punerea în aplicare a politicilor UE în domeniul mediului. Ele definesc, de asemenea, rolurile și responsabilitățile fiecărei părți, domeniile de cooperare și prioritățile în ceea ce privește evoluțiile statistice actuale și viitoare. Aceste acorduri sunt actualizate anual.

16

Între Eurostat și statele membre (în calitate de furnizori de date naționale) are loc un schimb de puncte de vedere la nivel strategic și la nivel operațional (a se vedea figura 3). Grupurile menționate în această figură se reunesc anual. Serviciile Comisiei care utilizează conturile economice de mediu europene sunt invitate la reuniuni în calitate de observatori.

Figura 3

Grupurile operaționale de experți în materie de date de mediu

Sursa: Curtea de Conturi Europeană, pe baza informațiilor furnizate de Comisie.

17

Nevoile pe termen mediu și lung în materie de informații referitoare la mediu sunt exprimate în documente strategice, de exemplu PAM 7, care acoperă o perioadă de șapte ani. Nevoile în materie de date aferente conturilor economice de mediu europene sunt formulate în Strategia europeană pentru conturile de mediu, care acoperă o perioadă de cinci ani. Or, procesul de implementare a unui modul din cadrul conturilor economice de mediu europene este de aproximativ zece ani (a se vedea punctul 28). Un interval de execuție atât de lung pune probleme pentru exprimarea nevoilor în materie de date. Nu există niciun document care să ofere o perspectivă globală, pe termen lung, cu privire la datele conturilor economice de mediu europene de care are nevoie Comisia pentru elaborarea politicilor de mediu. Un astfel de document ar constitui o bază pentru o elaborare proactivă, promptă și relevantă a conturilor de mediu.

18

Analiza Curții cu privire la procesele-verbale ale reuniunilor din perioada 2015-2018 a pus în lumină faptul că utilizatorii conturilor economice de mediu europene aveau nevoie de date complete și mai actuale, precum și de conturi pentru păduri, pentru ecosisteme și pentru apă. Procesele-verbale nu relevau însă natura sau necesitatea unor indicatori. Curtea a constatat că serviciile Comisiei se bazează în principal pe informațiile furnizate deja de Eurostat, care sunt completate cu surse de date de la alte servicii și organizații și de la comunitatea cercetătorilor.

Strategia nu era însoțită de un plan de acțiune detaliat

19

În Strategia europeană pentru conturile de mediu (European Strategy for Environmental Accounts – ESEA), Comisia ar trebui să definească elaborarea conturilor economice de mediu europene pe baza necesităților în materie de politici. Pentru a pune în aplicare în mod eficace această strategie, Comisia ar trebui să ierarhizeze obiectivele într-o ordine a priorităților și să indice modul în care vor fi puse în aplicare și îndeplinite aceste obiective.

20

Strategia europeană pentru conturile de mediu descrie prioritățile și acțiunile vizând armonizarea elaborării și a utilizării conturilor de mediu, astfel încât acestea să fie aplicate în mod uniform în întreaga Europă. Până în prezent, au existat patru strategii pentru conturile de mediu (a se vedea figura 4). Strategiile cuprindeau secțiuni privind nevoile în materie de politici și activitățile viitoare legate de mediu, care au fost apoi utilizate ca mandat pentru grupurile de lucru pentru conturile de mediu. Activitățile viitoare au fost definite în funcție de obiective clasificate în funcție de o ordine a priorităților.

Figura 4

Principalele elemente ale celor patru strategii

Sursa: Curtea de Conturi Europeană, pe baza informațiilor furnizate de Comisie.

21

Ca și în cazul strategiilor anterioare, Strategia europeană pentru conturile de mediu pentru perioada 2019-2023 menționează posibile utilizări ale conturilor existente și viitoare. Strategia are următoarele scopuri principale: conturile economice de mediu europene să răspundă nevoilor utilizatorilor în materie de date de înaltă calitate și conținutul lor să fie recunoscut și apreciat pe scară largă. Pentru a atinge aceste scopuri, sunt propuse obiective. Strategia nu prezintă însă un plan de acțiune detaliat care să acopere activitățile viitoare în acest domeniu și care să conțină obiective de etapă și estimări bugetare. Sunt propuse recomandări de acțiune într-un document privind punerea în aplicare a strategiei, însă acesta nu indică modul în care ar trebui desfășurate acțiunile respective. Pentru unele dintre aceste acțiuni s-au prevăzut date-țintă pentru punerea în aplicare, în timp ce pentru altele, nu.

22

Anumite obiective sunt repetate în ultimele trei strategii. Un exemplu în acest sens este obiectivul de a se îmbunătăți comunicarea cu privire la relevanța conturilor economice de mediu europene și de a se promova utilizarea acestora. Potrivit documentelor Comisiei, inclusiv potrivit strategiei, conturile economice de mediu europene nu sunt cunoscute pe scară largă deocamdată sau nu au fost exploatate până acum la potențialul lor maxim de către factorii de decizie. În caseta 1 sunt prezentate exemple de alte obiective care au fost repetate din 2003 sau din 2008.

Caseta 1

Obiective strategice repetate în Strategia europeană pentru conturile de mediu

  • Extinderea conturilor economice de mediu europene la noi domenii, cum ar fi conturile pentru apă, conturile pentru păduri, conturile de cheltuieli legate de gestionarea resurselor și subvențiile și transferurile similare pentru produse de mediu (obiectiv repetat din 2003).
  • Îmbunătățirea calității conturilor economice de mediu europene (obiectiv repetat din 2008).

Deficiențele în implementarea modulelor aferente conturilor economice de mediu europene au redus relevanța acestora pentru procesul de elaborare a politicilor

Comisia a implementat modulele aferente conturilor economice de mediu europene fără să realizeze o analiză completă costuri-beneficii

23

Comisia ar trebui să selecteze modulele aferente conturilor economice de mediu europene în funcție de prioritățile stabilite de comun acord de către utilizatorii datelor. Înainte de a propune când să devină obligatoriu un modul, Comisia ar trebui să procedeze la realizarea unei analize costuri-beneficii.

24

Procesul de elaborare a conturilor începe cu exprimarea nevoilor de către serviciile în cauză din cadrul Comisiei și continuă cu o analiză efectuată de Eurostat cu privire la disponibilitatea datelor și a metodologiilor care pot să fie utilizate. Înainte de a propune obligativitatea conturilor, Comisia poate acorda statelor membre finanțări nerambursabile pentru realizarea de studii-pilot în vederea stabilirii și/sau a armonizării metodologiilor și în vederea testării colectării datelor.

25

Pentru primele trei module aferente conturilor economice de mediu europene (a se vedea tabelul 1) care au fost adăugate la regulament, Comisia a efectuat o analiză pe baza costurilor de implementare a modulelor. Această analiză sintetică nu a menționat utilizări concrete și nu a definit beneficiile modulelor. În cazul celorlalte trei module adăugate la regulament, Comisia nu a efectuat o analiză completă a costurilor sau a beneficiilor.

26

Atunci când au propus care dintre modulele aferente conturilor economice de mediu europene urmau să fie obligatorii și care nu, Comisia și statele membre s-au bazat în mare parte pe disponibilitatea și maturitatea datelor și pe considerente legate de sarcina administrativă pentru statele membre, mai degrabă decât pe o listă a nevoilor în materie de date.

Implementarea unui modul aferent conturilor economice de mediu europene a durat aproximativ zece ani

27

Curtea a evaluat durata de implementare pentru cele șase module obligatorii ale conturilor economice de mediu europene, de la primul studiu-pilot până la includerea modulului în cadrul juridic (a se vedea figura 5). S-a constatat că procesul de implementare a patru dintre cele șase module obligatorii a durat mai mult de zece ani.

Figura 5

Durata implementării conturilor economice de mediu europene

Sursa: Curtea de Conturi Europeană, pe baza informațiilor furnizate de Comisie.

28

În 2003, Comisia a propus alte module facultative ca domenii de dezvoltare viitoare (cum ar fi conturile pentru păduri și conturile pentru apă). Lucrările pentru aceste module sunt actualmente în curs de desfășurare. De exemplu, DG ENV a solicitat un modul privind conturile pentru păduri. Până la data auditului desfășurat de Curte, acest modul nu fusese pe deplin implementat (a se vedea caseta 2).

Caseta 2

Conturile europene pentru păduri

De la sfârșitul anilor 1990, Eurostat colectează anual date privind conturile pentru păduri, pe bază voluntară, utilizând un chestionar special conceput pentru aceste conturi. Acest chestionar a fost actualizat de mai multe ori. Cea mai recentă versiune, în uz din 2016, conține informații privind stocurile și fluxurile de suprafețe împădurite și de lemn, precum și date economice privind silvicultura.

În pofida interesului ridicat exprimat de factorii de decizie, a maturității metodologiei și a faptului că datele se colectează de peste 20 de ani pe bază voluntară, modulul privind conturile pentru păduri este încă în curs de dezvoltare și nu a fost încă inclus în cadrul juridic pentru conturile economice de mediu europene. Potrivit Eurostat, calitatea datelor colectate rămâne scăzută, din cauza inconsecvențelor la nivelul acestora și a faptului că anumite seturi de date sunt incomplete sau nu au fost comunicate deloc.

Activitățile propuse pentru punerea în aplicare a Strategiei europene pentru conturile de mediu în perioada 2019-2023 în ceea ce privește conturile pentru păduri fac referire, în principal, la utilizarea altor surse de date (cum ar fi imaginile prin satelit) sau la includerea unor părți din conturile pentru păduri în alte module ale conturilor economice de mediu europene. Strategia propune includerea conturilor pentru păduri ca un modul obligatoriu.

29

Implementarea unui nou modul aferent conturilor economice de mediu europene necesită un timp îndelungat. Pe termen scurt și mediu, Comisia completează datele pentru conturile economice de mediu europene cu alte surse precum date colectate de la alte organizații, date compilate de comunitatea cercetătorilor sau date bazate pe tehnologii noi, cum ar fi imaginile prin satelit.

Comisia nu a utilizat modulele aferente conturilor economice de mediu europene în toate politicile relevante

30

În conformitate cu Regulamentul nr. 691/2011, conturile economice de mediu europene ar trebui „să fie utilizate în mod activ și cu acuratețe în toate statele membre și în toate procesele decizionale relevante ale Uniunii ca element-cheie pentru evaluările de impact, planurile de acțiune, propunerile legislative și alte rezultate importante ale procesului decizional”. Comisia și Agenția Europeană de Mediu ar trebui să utilizeze conturile în special pentru monitorizarea ODD în Europa și pentru monitorizarea și evaluarea PAM 7 – două inițiative europene esențiale în ceea ce privește sustenabilitatea ecologică și economică.

31

Curtea a constatat că sunt utilizate cu regularitate datele din trei module (conturile referitoare la fluxul de materiale la scară economică, conturile de cheltuieli pentru protecția mediului și conturile pentru sectorul bunurilor și serviciilor de mediu). De exemplu, Comisia a recurs la aceste module în informările și analizele legate de progresele înregistrate în direcția utilizării eficiente a resurselor în Europa, de tranziția către o economie circulară8, de tranziția către o economie verde sau de cheltuielile pentru protecția mediului. Deși utilizează date privind taxele de mediu, Comisia și Agenția Europeană de Mediu nu întrebuințează defalcarea pe activități economice furnizată de conturile economice de mediu europene (modulul pentru taxele referitoare la mediu, în funcție de activitatea economică). Agenția Europeană de Mediu și utilizatorii din cadrul Comisiei ai acestor conturi care au fost auditați de Curte nu utilizau, în procesul de elaborare a politicilor, modulele pentru emisiile atmosferice și pentru fluxurile fizice de energie.

32

Șapte dintre cele 17 obiective mondiale stabilite de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite în 2015 pentru realizarea dezvoltării durabile la nivel mondial până în 2030 sunt considerate a fi legate în mod preponderent de mediu (ODD 6, 7, 11, 12, 13, 14 și 15), în timp ce altele au o dimensiune de mediu/de sustenabilitate și includ ținte legate de mediu (ODD 2, 3, 8 și 9). În Europa, progresele înregistrate în direcția atingerii celor 17 obiective de dezvoltare durabilă sunt monitorizate de Eurostat din 2017, prin intermediul unui set specific de indicatori referitori la realizarea ODD la nivelul UE și prin publicarea raportului de monitorizare a ODD la nivelul UE. Indicatorii referitori la realizarea ODD la nivelul UE sunt aliniați în mare la indicatorii ODD adoptați de ONU9.

33

Setul de indicatori al UE pentru ODD conține aproximativ 100 de indicatori. Comisia revizuiește anual acest set, prin intermediul unui proces consultativ. Setul trebuie să respecte o serie de principii, de exemplu:

  • Nu pot exista mai mult de 6 indicatori pentru fiecare ODD. Setul de indicatori al UE pentru ODD poate include, de asemenea, indicatori suplimentari multifuncționali, care sunt utilizați pentru a se monitoriza mai multe obiective. Drept rezultat, în setul de indicatori al UE pentru ODD din 2019, numărul indicatorilor utilizați pentru monitorizarea fiecărui obiectiv variază între 5 și 11 în total.
  • Se poate adăuga un indicator nou la un obiectiv care are deja 6 indicatori doar dacă este eliminat un alt indicator.
  • Indicatorii pot fi înlocuiți numai dacă indicatorii noi vor permite o măsurare mai precisă. Prin urmare, orice nou indicator trebuie să fie complet dezvoltat, să prezinte relevanță pentru politica în cauză și să prezinte o calitate statistică mai bună decât indicatorul pe care urmează să îl înlocuiască.
34

Eurostat utilizează două module ale conturilor economice de mediu europene pentru a monitoriza progresele înregistrate în direcția îndeplinirii ODD în UE (a se vedea figura 6). În Strategia europeană pentru conturile de mediu pentru perioada 2019-2023 este indicat însă că toate modulele obligatorii aferente conturilor economice de mediu europene, cu excepția conturilor de cheltuieli pentru protecția mediului, precum și două alte conturi pentru care activitățile sunt în curs (conturile pentru ecosisteme și conturile pentru apă) ar putea contribui la monitorizarea ODD în Europa.

Figura 6

Utilizarea modulelor aferente conturilor economice de mediu europene în scopul monitorizării progreselor realizate de UE în direcția îndeplinirii ODD

Sursa: Curtea de Conturi Europeană, pe baza informațiilor furnizate de Comisie și de Organizația Națiunilor Unite.
©Organizaţia Naţiunilor Unite, sursa: https://www.un.org/sustainabledevelopment/.

35

Diferite servicii ale Comisiei au propus, în 2018 și în 2019, doi indicatori alternativi, utilizând modulul pentru emisiile atmosferice și cel pentru sectorul bunurilor și serviciilor de mediu (emisiile atmosferice pe diferitele sectoare și economia verde). Eurostat a suspendat utilizarea indicatorilor respectivi din cauza dezacordului în legătură cu sursele de date care urmau să fie utilizate sau cu înlocuirea indicatorilor existenți pentru ODD sau din cauza indisponibilității datelor la nivel de țară.

36

PAM 7 este strategia de mediu a UE, care orientează politica de mediu europeană până în 2020. Acest document nu indică modul în care se pot utiliza conturile economice de mediu europene în scopul monitorizării și al evaluării acestei politici. Agenția Europeană de Mediu furnizează indicatori în cadrul procesului de monitorizare. Ea apelează, în rapoartele sale anuale referitoare la indicatori, la trei module10 aferente conturilor economice de mediu europene pentru a monitoriza punerea în aplicare a PAM 7. Alegerea indicatorilor pe care îi utilizează pentru PAM 7 este la latitudinea agenției.

37

Unul dintre cele trei obiective-cheie ale PAM 7 este „protejarea, conservarea și ameliorarea capitalului natural al Uniunii”. Pentru a monitoriza acest obiectiv, Comisia elaborează un nou modul aferent conturilor economice de mediu europene, și anume conturile pentru capitalul natural11 (cunoscute și drept conturile pentru ecosisteme12). Conturile pentru capitalul natural ar fi aplicabile, de asemenea, pentru ODD orientate către mediu, cum ar fi ODD 6, ODD 14 și ODD 15, pentru care Comisia nu dispune de o selecție satisfăcătoare de indicatori.

38

Pentru a asigura monitorizarea PAM 7, factorii de decizie au nevoie de o prezentare într-un cadru integrat a conturilor de mediu. Un astfel de cadru ar combina conturile de mediu cu alte date economice (de exemplu, în cadrul unor tabele cu intrări-ieșiri13), ceea ce ar pune în lumină interacțiunea dintre economie și mediu (de exemplu, în ceea ce privește emisiile atmosferice, taxele referitoare la mediu, extracția și utilizarea materiilor sau activitățile de protecție a mediului). Eurostat publică diversele module aferente conturilor de mediu separat. Activitățile în vederea creării unui astfel de cadru integrat14 continuă și, între timp, Comisia utilizează surse alternative de date, bazate pe metodologii diferite (a se vedea caseta 3).

Caseta 3

Indicatorii privind amprenta de mediu

Indicatorii privind amprenta de mediu reflectă presiunea asupra mediului care rezultă din consumul final de produse. Acești indicatori pot identifica produsele care cauzează cele mai mari presiuni asupra mediului. Pe baza lor, factorii de decizie pot lua măsuri în privința presiunilor asupra mediului în funcție de modelele de consum. Indicatorii privind amprenta de mediu oferă un exemplu de utilizare într-un mod integrat a modulelor aferente conturilor economice de mediu europene.

Eurostat calculează amprenta de mediu asupra materiilor prime și amprenta de emisii atmosferice. În calculele sale, Eurostat pornește de la premisa că țările din afara UE utilizează aceleași tehnici de producție ca și țările din UE. Aceste calcule pot duce la subestimarea sau la supraestimarea presiunilor asupra mediului la nivel mondial.

În raportul său anual privind indicatorii de mediu, Agenția Europeană de Mediu utilizează o serie de amprente precum potențialul de încălzire globală, destinația terenurilor, consumul de apă, utilizarea materiilor, consumul de energie, acidifierea și eutrofizarea. Întrucât nu toți acești indicatori sunt calculați de Eurostat, iar indicatorii calculați reflectă acele presiuni asupra mediului care au fost evitate, Agenția Europeană de Mediu utilizează instrumente dezvoltate de comunitatea cercetătorilor. Aceste instrumente oferă o mare varietate de amprente de mediu, dar prezintă o serie de deficiențe de calitate. Eurostat este în curs de a dezvolta un sistem statistic, rezultatele fiind așteptate în 2022.

Eurostat întâmpină dificultăți în ceea ce privește colectarea la timp a unor date de înaltă calitate

39

Statele membre ar trebui să transmită datele proprii privind conturile economice de mediu europene și raportul de calitate aferent în termenele stabilite, în conformitate cu standardele de contabilitate convenite la nivelul UE. Eurostat ar trebui să evalueze calitatea acestor date în conformitate cu principiile15 și criteriile16 stabilite. De asemenea, Eurostat ar trebui să furnizeze orientări metodologice în vederea îmbunătățirii calității și a fiabilității și ar trebui să elaboreze și să publice estimări pentru datele care nu au fost prezentate de statele membre.

40

Figura 7 ilustrează procesul de evaluare a calității de la prezentarea datelor până la publicarea acestora.

Figura 7

Procesul de evaluare a calității conturilor economice de mediu europene: de la prezentarea datelor până la publicarea acestora

Sursa: Curtea de Conturi Europeană, pe baza informațiilor furnizate de Comisie.

Probleme în ceea ce privește colectarea datelor la timp

41

Actualitatea datelor este un criteriu de calitate important. Presiunile asupra mediului sunt în creștere și faptul de a dispune de date actuale contribuie la înțelegerea situației, astfel încât să se poată lua măsuri eficace. Datele pentru conturile economice de mediu europene ar trebui să fie colectate și să fie puse la dispoziție pentru a permite Comisiei să utilizeze aceste conturi în mod prompt și pe scară largă în procesul de elaborare și de monitorizare a politicilor UE.

42

Cadrul juridic pentru conturile economice de mediu europene stabilește că statele membre ar trebui să furnizeze date cu un decalaj de doi ani. Curtea a constatat că principalele servicii ale Comisiei care utilizează datele au solicitat de la Eurostat date mai actuale decât cele prevăzute în regulament. În consecință, Eurostat a elaborat proceduri pentru a estima date mai recente pentru primele trei module. Comisia oferă estimări cu un decalaj de șase luni pentru conturile referitoare la fluxul de materiale la scară economică și de un an pentru conturile referitoare la emisiile atmosferice. Pentru taxele referitoare la mediu, în funcție de activitatea economică, Eurostat depune eforturi pentru a furniza estimări cu un decalaj de un an. În cazul celorlalte trei module, Comisia a prezentat unui grup de lucru DIMESA (a se vedea figura 3), la 15 mai 2019, un document de discuție cu privire la transmiterea mai devreme a datelor.

43

Curtea a examinat o comparație realizată de Eurostat pentru un modul (conturile referitoare la fluxul de materiale la scară economică) între estimările sale și datele reale transmise de statele membre pentru 2013 și 2014. Acest modul este utilizat pentru a se obține indicatorul „extracție internă” (a se vedea caseta 4). Analiza efectuată de Eurostat a comparat diferența dintre estimările Comisiei și datele reale pentru indicator (precum și defalcarea acestuia pe tipuri de materiale). În general, diferența absolută este mică la nivelul de ansamblu al UE, deși diferențele pot fi semnificative la nivelul anumitor elemente individuale. Pentru îmbunătățirea estimărilor timpurii, sunt necesare mai multe eforturi pentru a se ține seama de particularitățile statelor membre.

Caseta 4

Ce este extracția internă?

Extracția internă corespunde fluxurilor de materii dinspre mediu spre economie. Intrările de materii provenind din mediu și utilizate în economie se referă la extracția sau circulația intenționată de materii naturale utilizând mijloace umane sau mijloace tehnologice controlate de om (și anume, care implică recurgerea la forță de muncă). Aceste fluxuri contabilizate în conturile referitoare la fluxul de materiale la scară economică sunt desemnate prin termenul „extracție internă”. Extracția de materii cauzează diferite presiuni asupra mediului natural, cum ar fi perturbarea ciclurilor naturale ale materiilor și ale energiei și perturbarea altor servicii ecosistemice. Tabelul 2 sintetizează rezultatele acestei comparații realizate pentru patru state membre și pentru UE în ansamblu.

Tabelul 2 – Diferențele dintre estimări și datele reale pentru indicatorul „extracția internă”

Ponderea statului membru în UE (%) Diferența pentru 2013
(în % față de datele reale)
Diferența pentru 2014
(în % față de datele reale)
2013 2014 Estimare timpurie Estimare timpurie
Total UE Biomasă -0,4 -2,1
Minereuri metalifere -11,9 5,1
Minerale nemetalice 1,3 2,8
Materiale/transportatori de energie fosili -0,9 1,6
Extracția internă 0,05 1,2
Belgia Biomasă 2,0 2,0 -4,3 -4,3
Minereuri metalifere - - - -
Minerale nemetalice 1,9 1,9 5,5 0,4
Materiale/transportatori de energie fosili - - - -
Extracția internă 1,6 1,6 1,89 -1,4
Ungaria Biomasă 2,4 2,6 5,4 -3,2
Minereuri metalifere 0,1 0,0 61,6 126,8
Minerale nemetalice 1,3 1,8 8,5 -12,1
Materiale/transportatori de energie fosili 1,6 1,7 -19,5 -2,1
Extracția internă 1,6 2,0 3,7 -7,4
Polonia Biomasă 10,1 10,5 0,1 -7,4
Minereuri metalifere 16,8 17,7 -1,4 -1,0
Minerale nemetalice 9,2 8,8 9,6 6,4
Materiale/transportatori de energie fosili 18,6 18,9 0,4 0,0
Extracția internă 11,0 10,9 4,4 0,5
Suedia Biomasă 3,5 3,6 -2,2 -2,8
Minereuri metalifere 40,3 43,0 -9,3 -0,7
Minerale nemetalice 2,7 2,8 5,4 9,0
Materiale/transportatori de energie fosili 0,1 0,1 -41,5 -19,0
Extracția internă 3,9 4,0 -1,9 2,3

Sursa: Curtea de Conturi Europeană, pe baza informațiilor furnizate de Comisie.

44

În cazul conturilor naționale și al conturilor economice pentru agricultură, statele membre, respectiv Comisia, comunică datele în două etape. Într-o primă etapă timpurie, sunt prezentate date agregate, inclusiv estimări. Într-o etapă ulterioară, sunt comunicate date mai precise și mai detaliate. Această procedură în două etape ameliorează actualitatea și, în consecință, utilitatea conturilor. În cazul modulelor aferente conturilor economice de mediu europene, nu se recurge la o astfel de procedură în două etape.

45

Pentru primele trei module (a se vedea tabelul 1), majoritatea statelor membre și-au respectat termenele stabilite în regulament. Cu excepția unui singur stat membru, toate statele membre au trimis în 2016 și în 2017 rapoartele de calitate în termenul stabilit. În 2017, numai patru state membre au transmis datele după termenul-limită (două state pentru unul dintre module și alte două state pentru două module).

46

În ceea ce privește al doilea lot de trei module, Comisia a autorizat o prelungire cu trei luni pentru prezentarea rapoartelor de calitate pentru fiecare modul în primul an de aplicare. Opt17 state membre au trimis rapoartele după termenul prelungit. Deoarece lipsesc rapoartele de calitate în cursul procesului de validare, Comisia nu poate să evalueze în mod corespunzător comparabilitatea datelor. Patru state membre beneficiau de derogări care le permiteau să prezinte datele după termenul-limită pentru unul sau pentru mai multe module. Un stat membru, care nu beneficia de nicio derogare, a transmis date referitoare la conturile pentru sectorul bunurilor și serviciilor de mediu abia la opt luni după expirarea termenului legal.

47

În cazul anumitor module, durata dintre validare și publicare pentru cele șase module obligatorii s-a îmbunătățit în perioada 2015-2017. Aceasta a avut drept rezultat publicarea mai devreme a datelor. Totuși, nu există niciun calendar publicat pentru punerea la dispoziție a modulelor aferente conturilor economice de mediu europene. Eurostat publică datele odată ce acestea sunt validate. Dat fiind că nu există un calendar de publicare, principalele servicii ale Comisiei care utilizează datele nu cunosc decât orientativ cronologia etapelor care duc la publicarea datelor pentru conturile economice de mediu europene. În cazul în care un stat membru transmite datele aferente conturilor după expirarea termenului sau întârzie să răspundă la solicitările de clarificări ale Comisiei, acest lucru poate prelungi intervalul de timp necesar pentru finalizarea procesului de validare și, în consecință, poate întârzia publicarea.

48

Tabelul 3 indică procentul variabilelor care nu au fost transmise de statele membre în cursul procesului de colectare a datelor din 2017 (situația la datele de publicare respective). Cu câteva excepții, datele necesare pentru primul lot de trei module au fost transmise de statele membre. Datele transmise pentru cel de al doilea lot de trei module au fost însă mai puțin complete, în special cele pentru sectorul bunurilor și serviciilor de mediu. Pentru aceste din urmă conturi, datele nu au fost transmise în cazul a 16 state membre, dintre care 3 beneficiau de o derogare. În cazul în care lipsesc datele din partea unor state membre, Comisia procedează la estimări privind variabilele specifice necesare pentru a calcula agregatele europene.

Tabelul 3 – Transmiterea datelor de către statele membre în 2017

49

Eurostat contactează în mod informal orice stat membru care nu a transmis integral sau parțial datele pentru conturile economice de mediu europene înainte de expirarea termenului. Pentru cei trei ani pe care i-a examinat, Curtea a constatat că 16 state membre nu au trimis date complete pentru modulul referitor la emisiile atmosferice. Eurostat a detectat o serie de probleme în legătură cu datele furnizate de Finlanda în 2015 pentru conturile referitoare la fluxul de materiale. Aceste date au fost înlocuite de Eurostat cu estimări, care au fost acceptate de Finlanda, și au fost publicate împreună cu datele pentru alte state membre în 2015, 2016 și 2017. Finlanda a trimis date actualizate pentru perioada 2015-2017 în 2018.

50

În cinci cazuri, Eurostat a trimis scrisori oficiale prin care solicita datele lipsă pentru modulele aferente conturilor economice de mediu europene. Comisia nu a trimis scrisori oficiale către alte state membre pentru a solicita datele lipsă pentru conturile economice de mediu europene. Comisia are dreptul de a introduce o acțiune în justiție (procedura de constatare a neîndeplinirii obligațiilor) împotriva oricărui stat membru care nu pune în aplicare legislația UE. Curtea nu a identificat alte probe care să arate că Eurostat a impus statelor membre să furnizeze toate datele cerute.

Probleme în ceea ce privește calitatea datelor

51

Eurostat efectuează verificări în vederea validării datelor statelor membre. În urma acestor verificări, au fost detectate probleme. De exemplu, în cursul procesului de colectare din 2015, Finlanda a transmis conturile referitoare la fluxul de materiale la scară economică, dar, în cursul verificărilor de validare, Eurostat a detectat probleme și nu a aprobat datele. Ca soluție alternativă, Eurostat a estimat totalurile pentru Finlanda pentru perioada 2015-2017, cu acordul statului membru, în vederea estimării agregatului european.

52

În urma analizei sale cu privire la dosarele celor patru state membre, Curtea a constatat deficiențe în documentarea procesului de validare (pentru mai multe detalii, a se vedea caseta 5). Verificările realizate de Eurostat în vederea validării includ controale privind exhaustivitatea, consecvența și plauzibilitatea. Pentru acest din urmă aspect, Eurostat compară, de exemplu, conturile referitoare la fluxul de materiale la scară economică cu baza de date privind comerțul internațional, precum și cu datele prezentate de statele membre în anii precedenți. Verificările includ, de asemenea, analize ale ratelor anuale de variație. Diferențele relevante declanșează o alertă privind existența unei probleme în legătură cu care sunt necesare clarificări. Eurostat trimite statului membru în cauză un raport de validare, care include o solicitare de clarificare a acestor probleme relevante.

Caseta 5

Deficiențe în documentarea realizată de Eurostat

În cadrul datelor prezentate în 2017 de cele patru state membre din eșantionul Curții pentru conturile referitoare la fluxul de materiale la scară economică, au fost identificate o serie de probleme legate de plauzibilitate. De exemplu, numărul elementelor de date care prezentau o variație mai mare de 40 % față de anul anterior era de 37 pentru Belgia, 66 pentru Polonia și 108 pentru Suedia. Rapoartele de validare pentru aceste trei state membre nu conțineau nicio întrebare referitoare la aceste probleme. În documentația sa, Eurostat nu a justificat motivele pentru care problemele respective nu au fost incluse în rapoartele de validare.

53

Unul dintre elementele vizate de procesul de evaluare a calității desfășurat de Eurostat este comparabilitatea. Conform cadrului juridic, informațiile incluse în rapoartele de calitate ale statelor membre ar trebui să permită Eurostat să evalueze în mod corespunzător dacă statele membre aplică definițiile într-un mod comparabil. Rapoartele de calitate nu conțineau însă informații suficiente pentru a permite o evaluare adecvată a comparabilității. În cazul statelor membre din eșantionul său, Curtea a constatat că rapoartele de calitate cuprindeau informații referitoare la principalele surse de date utilizate, dar nu și la metodele detaliate de compilare. Un stat membru (Belgia) a prezentat însă, în completarea rapoartelor de calitate, câte o notă metodologică pentru fiecare modul.

54

Comisia este în măsură să rezolve problemele legate de diferitele state membre în timp util. În eșantionul său de patru state membre, Curtea a identificat doar un singur exemplu în care Comisia nu a soluționat o problemă de ordin metodologic. În rapoartele sale de calitate din 2015, 2016 și 2017, Suedia a solicitat orientări metodologice privind emisiile de CO2 biogen generate de utilizarea unui produs secundar rezultat din procesul de producere a celulozei (produs cunoscut sub numele de „leșie neagră”).

55

În anumite cazuri complexe cu caracter transversal, procesul de punere la dispoziție a unor orientări adecvate referitoare la probleme metodologice necesită mai mulți ani, lucru care poate compromite calitatea datelor vizate. Curtea a observat că unele eforturi de soluționare a anumitor probleme metodologice cu caracter transversal, cum ar fi un grup operativ pentru rezolvarea problemelor metodologice legate de transporturi, au fost inițiate din 2012, dar sunt încă în curs.

Problemele legate de taxele plătite de nerezidenți și de estimarea elementelor de legătură (care reflectă trecerea de la teritoriu la reședință) au fost semnalate încă de la momentul la care datele au fost colectate pentru prima dată, în 2013. Grupurile operative pentru soluționarea acestor probleme au fost create abia în 2017 și, respectiv, în 2015.

Concluzii și recomandări

56

Pentru a monitoriza progresele ecologice în direcția unei dezvoltări durabile, este important ca factorii de decizie să dispună de informații actualizate și fiabile. Conturile economice de mediu europene descriu relația dintre mediu și economie și reprezintă o sursă importantă de date pentru monitorizarea și evaluarea politicilor de mediu (a se vedea punctele 01-08).

57

Curtea a constatat că Comisia nu și-a determinat nevoile pe termen mediu și lung în materie de date pentru aceste conturi în vederea elaborării politicilor de mediu. Eurostat și serviciile Comisiei care utilizează conturile cooperează în vederea dezvoltării conturilor economice de mediu europene, dar nu și-au exprimat în mod clar nevoile în materie de conturi și nu au specificat în detaliu indicatorii care sunt necesari pentru elaborarea și monitorizarea politicilor de mediu (a se vedea punctele 14-18).

58

Un document privind punerea în aplicare a Strategiei europene pentru conturile de mediu propune anumite activități în vederea atingerii obiectivelor strategiei. Nu există însă niciun plan detaliat, cu obiective de etapă și estimări bugetare, pentru punerea în aplicare a obiectivelor. Curtea a constatat că strategiile repetau anumite obiective strategice de mai bine de zece ani (a se vedea punctele 19-22).

Recomandarea 1 – Ameliorarea cadrului strategic pentru datele aferente conturilor economice de mediu europene

Comisia ar trebui:

  1. să elaboreze un document care să prezinte o perspectivă pe termen lung cu privire la informațiile aferente conturilor economice de mediu europene care sunt necesare pentru procesul de elaborare a politicilor de mediu;
  2. să repertorieze în integralitate nevoile în materie de date pentru conturile economice de mediu europene, inclusiv indicatorii necesari pentru procesul de elaborare a politicilor de mediu;
  3. să elaboreze un plan de acțiune detaliat (cu obiective de etapă și estimări bugetare) pentru punerea în aplicare a Strategiei pentru conturile economice de mediu europene.

Data-țintă pentru punerea în aplicare a recomandării: 31 decembrie 2021.

59

Comisia nu a selectat modulele obligatorii ale conturilor economice de mediu europene utilizând drept criteriu principal nevoile exprimate de serviciile sale și nu a realizat o analiză costuri-beneficii completă înainte de elaborarea modulelor. În principal din cauza duratei necesare pentru implementarea modulelor aferente conturilor (între 8 și 14 ani), Comisia a completat datele aferente conturilor economice de mediu europene cu alte surse de date, astfel încât să răspundă nevoilor pe termen scurt și mediu în materie de date (a se vedea punctele 23-29).

60

Modulele aferente conturilor economice de mediu europene nu au fost exploatate la potențialul lor maxim pentru monitorizarea progreselor înregistrate în direcția atingerii obiectivelor de dezvoltare durabilă și a respectării PAM 7. Principalii utilizatori și factori de decizie au nevoie de o prezentare într-un cadru integrat a conturilor de mediu, pentru a putea înțelege interacțiunea dintre economie și mediu în toate dimensiunile sale. Modulele aferente conturilor economice de mediu europene sunt publicate însă separat de Eurostat, ceea nu permite obținerea unei perspective de ansamblu. Comisia utilizează surse alternative de date, bazate pe metodologii diferite (a se vedea punctele 31-38).

Recomandarea 2 – Îmbunătățirea relevanței pe care o au modulele aferente conturilor economice de mediu europene pentru elaborarea politicilor

Comisia ar trebui:

  1. să evalueze costurile și beneficiile pe care le-ar avea elaborarea unui cadru integrat pentru contabilitatea de mediu, cu scopul de a îmbunătăți coerența informațiilor privind mediul și utilitatea pentru procesul de elaborare a politicilor în UE;
  2. atunci când propune noi module pentru conturile economice de mediu europene, să evalueze nevoile exprimate de serviciile sale de resort și să realizeze analize costuri-beneficii.

Data-țintă pentru punerea în aplicare a recomandării: 31 decembrie 2021 pentru recomandarea de la litera (a) și 31 decembrie 2023 pentru recomandarea de la litera (b)

61

Cadrul juridic stabilește că statele membre ar trebui să furnizeze datele aferente conturilor economice de mediu europene cu un decalaj de doi ani. Cu toate acestea, furnizarea cu mai mare promptitudine a datelor sporește utilitatea acestor conturi, iar Eurostat pune deja la dispoziție date mai actuale pentru două dintre cele șase module ale conturilor. Măsuri în acest sens sunt în curs pentru un alt modul. Pentru celelalte trei module, Comisia a propus o serie de măsuri la 15 mai 2019. Dacă le-ar fi primit mai devreme, Comisia ar fi putut să publice mai rapid datele, lucru care ar fi sporit utilitatea conturilor economice de mediu europene. În unele cazuri, statele membre nu au transmis în termenele stabilite datele solicitate. Publicarea datelor are loc mai rapid, dar, deoarece nu există un calendar de publicare, utilizatorii conturilor nu știu decât orientativ când vor fi disponibile datele (a se vedea punctele 41-50).

62

În general, Eurostat a detectat probleme în cursul procesului său de validare a datelor statelor membre. Curtea a identificat însă unele deficiențe în documentarea procesului de validare. Potrivit constatărilor sale, rapoartele de calitate care însoțesc datele statelor membre nu conțineau informații suficiente pentru a permite Eurostat să evalueze în mod adecvat calitatea datelor. Eurostat a furnizat orientări și a soluționat problemele ridicate de statele membre, precum și anumite chestiuni metodologice cu caracter transversal (a se vedea punctele 51-55).

Recomandarea 3 – Îmbunătățirea actualității datelor aferente conturilor economice de mediu europene

Comisia ar trebui:

  1. să analizeze posibilitatea de a aplica o procedură în două etape – similară cu cea utilizată pentru conturile naționale – pentru toate modulele conturilor economice de mediu europene;
  2. să facă uz de instrumentele disponibile pentru a îmbunătăți actualitatea informațiilor furnizate de statele membre;
  3. să elaboreze un calendar de publicare a datelor aferente conturilor economice de mediu europene.

Data-țintă pentru punerea în aplicare a recomandării: 31 decembrie 2022.

Prezentul raport a fost adoptat de Camera I, condusă de domnul Nikolaos Milionis, membru al Curții de Conturi, la Luxemburg, în ședința sa din 11 septembrie 2019.

Pentru Curtea de Conturi

Klaus-Heiner Lehne
Președinte

Anexe

Anexa I – Prezentare generală a celor șase module obligatorii ale conturilor economice de mediu europene

Conturile referitoare la emisiile atmosferice

Conturile referitoare la emisiile atmosferice înregistrează fluxurile de materiale gazoase și de particule reziduale care sunt emise de economie în atmosferă. Fluxurile naturale, cum ar fi vulcanii și incendiile forestiere, emisiile provenite din utilizarea terenurilor, din schimbările în utilizarea terenurilor și din silvicultură și orice emisii indirecte sunt excluse.

Conturile urmează principiul reședinței, ca și conturile naționale. Aceasta înseamnă că sunt incluse emisiile generate de unitățile economice rezidente, chiar dacă acestea sunt produse în afara teritoriului în cauză (de exemplu, cazul companiilor aeriene sau al companiilor maritime care operează în restul lumii).

Conturile cuprind următoarele:

  • date privind șase gaze cu efect de seră și șapte poluanți atmosferici, defalcate pe diversele activități economice plus gospodării. O serie de poluanți atmosferici sunt exprimați în echivalenți de un alt poluant atmosferic (de exemplu, metanul este exprimat în echivalentul său în dioxid de carbon) pentru a permite calcularea indicatorilor de presiune asupra mediului, cum ar fi potențialul de încălzire globală, gazele cu efect acidifiant sau precursorii ozonului troposferic;
  • date privind intensitățile emisiilor atmosferice, adică rata emisiilor în tone per milion de euro de valoare adăugată brută;
  • date privind diferențele dintre totalurile naționale aferente conturilor referitoare la emisiile atmosferice și totalurile provenite din inventarele naționale ale emisiilor.

Exemplul 1 – Emisiile de gaze cu efect de seră pe activități economice și gospodării, în UE-28 în 2008 și în 2017

Exprimate ca procentaj din totalul emisiilor de echivalent CO2

Notă: NACE = activități economice

Sursa: Eurostat.

Taxele referitoare la mediu, în funcție de activitatea economică

Acest modul raportează cu privire la taxele referitoare la mediu grupate în patru categorii: energie, transporturi, poluare și resurse. Fiecare categorie de taxe este prezentată pentru activități economice și gospodării.

Modalitatea în care pot fi utilizate datele furnizate de acest modul este ilustrată în exemplul 2.

Exemplul 2 – Totalul veniturilor provenite din taxele referitoare la mediu pe tipuri de taxă, în Europa în 2016 (în milioane de euro)

Sursa: Eurostat.

Conturile referitoare la fluxul de materiale la scară economică

Conturile referitoare la fluxul de materiale la scară economică raportează intrările de materiale într-o economie și ieșirile de materiale din aceasta, în mii de tone pe an. Aceste conturi furnizează date pentru indicatori precum extracția de resurse de către economii, consumul de materii prime, productivitatea resurselor, amprenta asupra materiilor prime și decuplarea dintre creșterea economică și extracția de resurse naturale.

Conturile acoperă 50 de categorii de materiale solide, gazoase și lichide (biomasă, minereuri metalifere, minerale nemetalice și materiale energetice fosile). Sunt excluse apa și aerul.

Intrările de materiale în economiile naționale includ extracția de materii prime din mediul de pe teritoriul intern și importurile fizice din alte economii. Ieșirile includ materialele eliberate în mediul de pe teritoriul intern și exporturile fizice către alte economii.

Exemplul 3 ilustrează modul în care sunt utilizate datele furnizate de conturile referitoare la fluxul de materiale la scară economică.

Exemplul 3 – Dezvoltarea productivității resurselor în UE-28 în perioada 2000-2017

Notă: PIB deflatat (prețurile din 2010).

Sursa: Eurostat.

Conturile de cheltuieli pentru protecția mediului

Conturile de cheltuieli pentru protecția mediului raportează cheltuielile efectuate de unitățile economice rezidente în scopuri de protecție a mediului. Ele prezintă cheltuielile naționale pentru protecția mediului, producția și consumul de servicii de protecție a mediului, precum și alte transferuri pentru protecția mediului.

Activitățile de protecție a mediului includ protecția aerului înconjurător și a climei, gestionarea apelor reziduale, gestionarea deșeurilor, protecția și asanarea solului, a apelor subterane și a apelor de suprafață, reducerea zgomotului și a vibrațiilor, protecția biodiversității și a peisajului, protecția împotriva radiațiilor și cercetarea și dezvoltarea în domeniul mediului. Conturile cuantifică eforturile depuse de societate și de întreprinderi în vederea punerii în aplicare a principiului „poluatorul plătește”.

Exemplul 4 ilustrează o utilizare posibilă a conturilor de cheltuieli pentru protecția mediului.

Exemplul 4 – Cheltuielile pentru protecția mediului pe sectoare (în miliarde de euro) și ca procent din PIB în UE-28

Sursa: Agenția Europeană de Mediu.

Conturile pentru sectorul bunurilor și serviciilor de mediu

Conturile pentru sectorul bunurilor și serviciilor de mediu raportează informații cu privire la producția de bunuri și servicii concepute și produse în mod specific în scopul protecției mediului sau al gestionării resurselor.

Aceste conturi prezintă date privind producția de produse de mediu (bunuri și servicii) de către producători, măsurată în valori monetare, valoarea adăugată brută și ocuparea forței de muncă aferentă acestei producții. Datele sunt defalcate în funcție de activitățile economice și de protecție a mediului.

Exemplul 5 ilustrează modul în care pot fi utilizate datele furnizate de modulul pentru sectorul bunurilor și serviciilor de mediu.

Exemplul 5 – Ocuparea forței de muncă și valoarea adăugată în sectorul bunurilor și serviciilor de mediu, în raport cu ansamblul economiei, în UE-28 în perioada 2000-2015

Notă: 2000 = 100

Sursa: Eurostat.

Conturile referitoare la fluxurile fizice de energie

Conturile referitoare la fluxurile fizice de energie raportează fluxurile fizice de energie (exprimate în terajouli) dinspre mediu spre economie, în cadrul economiei și dinspre economie spre mediu. Fluxurile sunt defalcate pe activități economice și gospodării. Activitățile economice incluse sunt producția, consumul și acumularea.

Conturile prezintă resursele și utilizările de:

  • intrări de energie naturală (cum ar fi energia naturală din materiale fosile neregenerabile, din materiale nucleare neregenerabile, energia hidroelectrică, energia eoliană, energia solară, energia pe bază de biomasă);
  • produse energetice (cum ar fi cărbune, biogaz, biocombustibili lichizi, energie electrică, lemn, combustibil nuclear, produse petroliere, gaze naturale cu excepția biogazului etc.);
  • reziduuri energetice (cum ar fi deșeurile regenerabile, deșeurile neregenerabile și energia încorporată în produsele fără utilizare energetică).

Exemplul 6 ilustrează o utilizare posibilă a conturilor de cheltuieli referitoare la fluxurile fizice de energie.

Exemplul 6 – Producția internă totală de produse energetice în Europa în 2016

Sursa: Eurostat.

Acronime

CFM-SE: conturile referitoare la fluxul de materiale la scară economică

CO2: dioxid de carbon

DG ENV: Direcția Generală Mediu

DG CLIMA: Direcția Generală Politici Climatice

DG JRC: Centrul Comun de Cercetare

DIMESA: Directorii responsabili de statistici și conturi sectoriale și de mediu

ESEA: Strategia europeană pentru conturile de mediu

Eurostat: Oficiul de Statistică al Uniunii Europene

OCDE: Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică

ODD: obiectivele de dezvoltare durabilă

ONU: Organizația Națiunilor Unite

PAM 7: Al șaptelea program de acțiune pentru mediu

State AELS: statele din Asociația Europeană a Liberului Schimb (Islanda, Liechtenstein, Norvegia și Elveția)

TMAC: taxele referitoare la mediu, în funcție de activitatea economică

UE: Uniunea Europeană

Răspunsurile Comisiei

Rezumat

I

În plus față de conturile economice de mediu europene (CEME), Comisia recurge la o gamă largă de sisteme de date și de raportare în temeiul directivelor privind mediul care sunt utilizate pentru a monitoriza și a evalua politicile de mediu (în aplicarea Orientărilor privind o mai bună legiferare), de exemplu Directiva privind păsările și Directiva privind habitatele, Directiva-cadru privind apa, Directiva-cadru privind strategia pentru mediul marin și altele. Acestea, precum și o serie de alte surse, cum ar fi cercetarea, studiile efectuate de experți, meta-studiile și altele, sunt utilizate pentru evaluarea politicilor de mediu.

II

Nevoile de date pe termen lung ale Comisiei sunt definite în documente strategice precum Cel de al 7-lea program de acțiune pentru mediu, strategia privind biodiversitatea și altele și au fost, de asemenea, analizate în cadrul unei verificări a adecvării monitorizării și a raportării, a se vedea COM(2017) 312.

Edițiile succesive ale strategiei europene pentru conturile de mediu sunt un corp continuu de viziuni evolutive. Dacă au rămas identice, obiectivele strategice se referă la diferite seturi de conturi. În special, la momentul întocmirii primelor două ediții ale strategiei nu existau module juridice. Ca urmare a punerii în aplicare a acestor prime ediții ale strategiei, un set inițial de module a fost instituit în cursul celei de a treia ediții și un set mai larg de module în cursul celei de a patra ediții a strategiei.

III

Comisia a propus modulele obligatorii CEME pe baza mai multor criterii, inclusiv pe baza nevoilor exprimate de serviciile sale, a disponibilității datelor, a maturității și a sarcinii administrative pentru statele membre.

IV

Comisia este de acord că punerea mai rapidă la dispoziție a datelor îmbunătățește utilitatea acestora.

V

Comisia acceptă toate recomandările.

Introducere

01

Comisia este de acord cu faptul că CEME sunt importante pentru factorii de decizie. Sfera de aplicare a conturilor de mediu are scopul de a determina relațiile dintre mediu și economie. Acest lucru este util și este unul dintre principalele domenii de aplicare.

Sfera și abordarea auditului

10

Comisia este de acord că evaluarea CEME este deosebit de relevantă în momentul de față, deoarece primele trei module obligatorii ale CEME au fost puse în aplicare începând din 2013, a doua serie de trei module obligatorii a fost pusă în aplicare în 2017, iar în prezent sunt avute în vedere noi module pentru viitoarele exerciții de raportare.

Observații

17

Nevoile de informare pe termen mediu și lung în materie de CEME sunt exprimate prin intermediul edițiilor succesive ale strategiei europene privind conturile de mediu și prin diverse inițiative de politică (de exemplu, utilizarea eficientă a resurselor, economia circulară, uniunea energetică, strategia privind biodiversitatea etc.), care sunt însoțite de cadre de monitorizare specifice.

21

În mai 2019, Comisia a discutat cu statele membre un proiect de plan în vederea punerii în aplicare a strategiei europene pentru conturile de mediu pentru perioada 2019-2023.

22

Răspunsul comun al Comisiei la punctul 22 și la caseta 1.

Edițiile succesive ale strategiei europene pentru conturile de mediu sunt un corp continuu de viziuni evolutive, iar obiectivele acestei strategii sunt menținute, dacă este cazul. Dacă au rămas identice, obiectivele strategice se referă la diferite seturi de conturi. În special, la momentul întocmirii primelor două ediții ale strategiei europene pentru conturile de mediu nu existau module juridice. Ca urmare a punerii în aplicare a acestor prime ediții ale strategiei, un set inițial de module a fost instituit în cursul celei de a treia ediții și un set mai larg de module în cursul celei de a patra ediții a strategiei.

26

Comisia a selectat modulele CEME pe baza mai multor criterii, inclusiv pe baza nevoilor exprimate de serviciile sale, precum și a costurilor preconizate.

27

Comisia este de acord cu faptul că dezvoltarea și punerea în aplicare a noilor module CEME poate dura mult. Această perioadă de timp este necesară pentru 1) testarea și demonstrarea fezabilității modulelor și pentru analizarea costurilor și a beneficiilor, 2) stabilirea unei metodologii solide și eficiente din punctul de vedere al costurilor, 3) discutarea și convenirea metodologiei la nivel internațional și 4) inițierea și finalizarea procedurilor legislative, care implică Parlamentul European și Consiliul, după consultări ample cu birourile de statistică ale statelor membre. Resursele limitate reprezintă, de asemenea, o constrângere, deoarece experții care trebuie să dezvolte noi module sunt aceleași persoane care produc datele periodice pentru modulele existente. Comisia ia act de faptul că, prin introducerea de noi module, Uniunea Europeană pregătește terenul pentru CEME la nivel mondial. Într-adevăr, standardul statistic internațional menționat la punctul 2, care datează din 2012, se bazează pe experiența europeană dobândită în anii care au precedat Regulamentul din 2011.

28

Răspunsul comun al Comisiei la punctul 28 și la caseta 2.

Eurostat colectează și publică date privind conturile referitoare la sectorul forestier de mulți ani. Este necesar să se adapteze periodic chestionarele pentru ca acestea să fie în concordanță cu realitatea economică (de exemplu, produsele noi care apar pe piață), cu progresele tehnologice și cu modificările la nivelul clasificărilor și al standardelor statistice.

Cel mai important aspect al strategiei europene pentru conturile de mediu 2019-2023 este faptul că unul dintre cele șapte module propuse în vederea includerii în Regulamentul (UE) nr. 691/2011 vizează conturile referitoare la sectorul forestier.

36

Comisia a publicat recent evaluarea sa cu privire la Cel de al șaptelea program de acțiune pentru mediu (PAM 7), a se vedea COM (2019) 233. După caz, Comisia a elaborat seturi de indicatori, cum ar fi tabloul de bord privind utilizarea eficientă a resurselor, indicatorii-cheie pentru uniunea energetică, indicatorii privind biodiversitatea și cadrul de monitorizare a economiei circulare, și utilizează, de asemenea, indicatori în cadrul procesului de evaluare a punerii în aplicare a politicilor de mediu și în cadrul semestrului european.

42

Comisia intenționează să continue îmbunătățirea actualității datelor aferente tuturor modulelor.

44

S-au publicat deja estimări timpurii pentru mai multe module CEME. Nu este întotdeauna necesar ca estimările timpurii să fie mai puțin detaliate decât datele reale.

50

Întrucât Comisia dispune de o serie de instrumente, inclusiv de posibilitatea de a introduce o acțiune în justiție (procedura de constatare a neîndeplinirii obligațiilor), Comisia alege instrumentele care îndeplinesc cel mai bine obiectivul vizat. O procedură de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, urmată de o procedură în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene, reprezintă un proces care necesită timp și resurse și care poate dura mai mult de un an. Dacă obiectivul este ca statul membru să raporteze datele cât mai curând posibil, sprijinul sau presiunea inter pares este adesea mai eficientă, mai eficace și mai proporțională. În majoritatea cazurilor, este posibil ca o problemă să fie soluționată în termen de un an.

Caseta 5 – Deficiențe în documentarea realizată de Eurostat

Pentru a reduce la minimum sarcina administrativă, Eurostat solicită statelor membre explicații doar în cazul în care problemele sunt importante și explicațiile nu pot fi găsite în documentația deja disponibilă.

Concluzii și recomandări

56

În plus față de CEME, Comisia recurge la o gamă largă de sisteme de date și de raportare în temeiul directivelor privind mediul, care sunt utilizate pentru a monitoriza și a evalua politicile de mediu (în aplicarea Orientărilor privind o mai bună legiferare), de exemplu: Directiva privind păsările și Directiva privind habitatele, Directiva-cadru privind apa, Directiva-cadru privind strategia pentru mediul marin și altele. Acestea, precum și o serie de alte surse, cum ar fi cercetarea, studiile efectuate de experți, meta-studiile și altele, sunt utilizate pentru evaluarea politicilor de mediu.

57

Comisia consideră că strategia europeană pentru conturile de mediu oferă un cadru strategic pentru CEME, incluzând nevoile de date pe termen mediu și lung.

58

În mai 2019, Comisia a discutat cu statele membre un proiect de plan pentru punerea în aplicare a strategiei europene pentru conturile de mediu pentru perioada 2019-2023.

Edițiile succesive ale strategiei pentru conturile de mediu sunt un corp continuu de viziuni evolutive, iar obiectivele acestei strategii sunt menținute, dacă este cazul. Dacă au rămas identice, obiectivele strategice se referă la diferite seturi de conturi. În special, la momentul întocmirii primelor două ediții ale strategiei, nu existau module juridice; un set inițial a fost instituit în cursul celei de a treia ediții, iar un set mai larg în cursul celei de a patra ediții a strategiei.

Recomandarea 1 – Îmbunătățirea cadrului strategic pentru datele CEME

Comisia acceptă recomandarea 1 litera (a) și va pregăti un document care să definească o strategie pe termen lung pentru CEME.

Comisia acceptă recomandarea 1 litera (b) și va compila necesarul de date pentru dezvoltarea în continuare a CEME, inclusiv a indicatorilor necesari pentru elaborarea politicilor de mediu.

Comisia acceptă recomandarea 1 litera (c) și va pregăti un plan de acțiune cuprinzător pentru punerea în aplicare a strategiei CEME.

59

Comisia a selectat modulele CEME pe baza mai multor criterii, inclusiv pe baza nevoilor exprimate de serviciile sale, precum și a costurilor preconizate.

60

Comisia este de acord că o perspectivă și o prezentare mai integrate ale modulelor CEME, în plus față de punerea la dispoziție a fiecărui modul cât mai rapid cu putință, ar fi benefice și ar spori utilizarea CEME. Comisia este dispusă să urmărească acest obiectiv.

Recomandarea 2 – Îmbunătățirea relevanței modulelor CEME pentru elaborarea politicilor

Comisia acceptă recomandarea 2 litera (a) și va evalua costurile și beneficiile aferente elaborării unui cadru integrat pentru contabilitatea de mediu, pentru a îmbunătăți coerența informațiilor despre mediu și utilitatea pentru procesul de elaborare a politicilor în UE.

Comisia acceptă recomandarea 2 litera (b) și va evalua nevoile exprimate de serviciile sale relevante, urmând să efectueze analize costuri-beneficii înainte de a propune noi module CEME, care sunt preconizate pentru anul 2023.

61

Comisia intenționează să continue îmbunătățirea actualității datelor aferente tuturor modulelor.

62

Comisia consideră că statele membre au furnizat informații suficiente pentru ca Eurostat să fie în măsură să evalueze majoritatea aspectelor legate de calitatea datelor.

Recomandarea 3 – Îmbunătățirea actualității datelor CEME

Comisia acceptă recomandarea 3 litera (a) și este de acord să analizeze în ce măsură ar putea fi utilizată o procedură în două etape, similară celei aplicate conturilor naționale, pentru mai multe module ale CEME.

Comisia acceptă recomandarea 3 litera (b) și va utiliza instrumentele disponibile pentru a îmbunătăți punctualitatea cu care statele membre furnizează informațiile.

Comisia acceptă recomandarea 3 litera (c) și va elabora un calendar de punere la dispoziție a datelor CEME.

Echipa de audit

Rapoartele speciale ale Curții de Conturi Europene prezintă rezultatele auditurilor sale cu privire la politicile și programele UE sau la diverse aspecte legate de gestiune aferente unor domenii specifice ale bugetului UE. Curtea selectează și concepe aceste sarcini de audit astfel încât impactul lor să fie maxim, luând în considerare riscurile existente la adresa performanței sau a conformității, nivelul de venituri sau de cheltuieli implicat, schimbările preconizate și interesul existent în mediul politic și în rândul publicului larg.

Acest audit al performanței a fost efectuat de Camera de audit I – Utilizarea durabilă a resurselor naturale, condusă de domnul Nikolaos Milionis, membru al Curții de Conturi Europene. Auditul a fost condus de domnul João Figueiredo, membru al Curții, sprijinit de Robert Markus, manager principal, Maria Isabel Quintela, coordonatoare, Ioan Alexandru Ilie și Mihaela Văcărașu, auditori. Fiona Urquhart a asigurat sprijinul lingvistic.

De la stânga la dreapta: Maria Isabel Quintela, João Figueiredo, Mihaela Văcărașu.

Note

1 Comunicarea intitulată Directions for the EU on Environmental Indicators and Green National Accounting, COM(1994) 670.

2 Regulamentul (UE) nr. 691/2011 al Parlamentului European și al Consiliului, modificat prin Regulamentul (UE) nr. 538/2014 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 158, 27.5.2014, p. 113).

3 Curtea preconizează să publice ulterior, în cursul anului, un raport special privind emisiile de gaze cu efect de seră în UE.

4 A se vedea Studiul de caz rapid intitulat „Raportarea cu privire la sustenabilitate: un bilanț la nivelul instituțiilor și al agențiilor UE”, iunie 2019.

5 Stabilite la articolul 12 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 223/2009 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 87, 31.3.2009, p. 164).

6 În conformitate cu articolul 12 din Regulamentul (CE) nr. 223/2009, punctualitatea se referă la intervalul dintre data difuzării datelor și data la care acestea ar fi trebuit să fie difuzate.

7 În conformitate cu articolul 12 din Regulamentul (CE) nr. 223/2009, actualitatea se referă la intervalul dintre momentul în care informațiile devin disponibile și producerea evenimentului sau a fenomenului pe care îl descriu acestea.

8 Datele aferente conturilor referitoare la fluxul de materiale la scară economică sunt utilizate pentru a se compila cei doi indicatori principali ai tabloului de bord al UE privind utilizarea eficientă a resurselor, care măsoară productivitatea resurselor și consumul intern de materiale. Datele provenite din același modul sunt utilizate și pentru a se calcula rata de utilizare circulară a materialelor inclusă în cadrul de monitorizare pentru economia circulară.

9 A se vedea Studiul de caz rapid intitulat „Raportarea cu privire la sustenabilitate: un bilanț la nivelul instituțiilor și al agențiilor UE”, iunie 2019.

10 Conturile referitoare la fluxul de materiale la scară economică, conturile de cheltuieli pentru protecția mediului și conturile pentru sectorul bunurilor și serviciilor de mediu.

11 Contabilizarea capitalului natural este un instrument vizând să măsoare modificările produse în stocul de capital natural la diverse scări și să integreze valoarea serviciilor ecosistemice în sistemele de contabilitate și de raportare de la nivelul Uniunii și de la nivel național.

12 Conturile pentru ecosisteme măsoară întinderea și starea ecosistemelor și serviciile ecosistemice pe care le oferă, cu scopul de a sprijini procesul decizional în contextul gestionării sustenabile a resurselor și a mediului, precum și în contextul altor domenii de politică relevante.

13 Tabelele cu intrări-ieșiri sunt matrice întocmite pe produse sau pe sectoare, pe baza datelor economice și a celor referitoare la comerțul exterior. Ele stau la baza analizelor privind impactul economic.

14 Comisia este în curs de a elabora o bază de date multinațională integrată pentru intrări-ieșiri.

15 Articolul 2 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 223/2009: Principii statistice: independență profesională, imparțialitate, obiectivitate, fiabilitate, confidențialitatea informațiilor statistice, eficiența costurilor.

16 Articolul 12 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 223/2009: „[…] statisticile europene sunt dezvoltate, elaborate și difuzate pe baza standardelor uniforme și a metodelor armonizate. […] Se aplică următoarele criterii de calitate: relevanța, acuratețea, actualitatea, punctualitatea, accesibilitatea, comparabilitatea, coerența.”

17 Opt state membre pentru conturile pentru sectorul bunurilor și serviciilor de mediu, șase pentru conturile referitoare la fluxurile fizice de energie și cinci pentru conturile de cheltuieli pentru protecția mediului.

Calendar

Etapa Data
Adoptarea planului de audit / Demararea auditului 3.10.2018
Trimiterea oficială către Comisie (sau către o altă entitate auditată) a proiectului de raport 17.6.2019
Adoptarea raportului final după procedura contradictorie 11.9.2019
Primirea răspunsurilor oficiale ale Comisiei (sau ale altei entități auditate) în toate versiunile lingvistice 26.9.2019

Contact

CURTEA DE CONTURI EUROPEANĂ
12, rue Alcide De Gasperi
1615 Luxembourg
LUXEMBOURG

Tel. +352 4398-1
Întrebări: eca.europa.eu/ro/Pages/ContactForm.aspx
Website: eca.europa.eu
Twitter: @EUAuditors

Numeroase alte informații despre Uniunea Europeană sunt disponibile pe internet pe serverul Europa (http://europa.eu).

Luxemburg: Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, 2019

PDF ISBN 978-92-847-3514-3 ISSN 1977-5806 doi:10.2865/18235 QJ-AB-19-013-RO-N
HTML ISBN 978-92-847-3500-6 ISSN 1977-5806 doi:10.2865/829316 QJ-AB-19-013-RO-Q

© Uniunea Europeană, 2019

Reproducerea textului este autorizată cu condiția menționării sursei. Pentru utilizarea sau reproducerea în orice fel a unor fotografii sau a altor materiale pentru care Uniunea Europeană nu deține drepturile de autor, trebuie să se solicite acordul direct de la deținătorii drepturilor de autor.

Contactați UE

În persoană
În întreaga Uniune Europeană există sute de centre de informare Europe Direct. Puteți găsi adresa centrului cel mai apropiat de dumneavoastră la: https://europa.eu/european-union/contact_ro

La telefon sau prin e-mail
Europe Direct este un serviciu care vă oferă răspunsuri la întrebările privind Uniunea Europeană. Puteți accesa acest serviciu:

Găsiți informații despre UE

Online
Informații despre Uniunea Europeană în toate limbile oficiale ale UE sunt disponibile pe site-ul Europa, la: https://europa.eu/european-union/index_ro

Publicații ale UE
Puteți descărca sau comanda publicații ale UE gratuite și contra cost la adresa: https://op.europa.eu/ro/publications. Mai multe exemplare ale publicațiilor gratuite pot fi obținute contactând Europe Direct sau centrul dumneavoastră local de informare (a se vedea https://europa.eu/european-union/contact_ro).

Dreptul UE și documente conexe
Pentru accesul la informații juridice din UE, inclusiv la ansamblul legislației UE începând din 1952 în toate versiunile lingvistice oficiale, accesați site-ul EUR-Lex, la: http://eur-lex.europa.eu

Datele deschise ale UE
Portalul de date deschise al UE (http://data.europa.eu/euodp/ro) oferă acces la seturi de date din UE. Datele pot fi descărcate și reutilizate gratuit, atât în scopuri comerciale, cât și necomerciale.