Sprijinul acordat de UE pentru digitalizarea școlilor: investiții semnificative, dar utilizarea finanțării din partea UE de către statele membre este lipsită de orientare strategică

Sinteză

I În UE, responsabilitatea pentru elaborarea politicii în domeniul educației și organizarea școlilor revine în totalitate statelor membre. UE completează și sprijină acțiunile statelor membre și pune la dispoziție sprijin financiar semnificativ pentru digitalizarea școlilor. Ea utilizează în acest scop diverse instrumente, cum ar fi fondurile politicii de coeziune, Mecanismul de redresare și reziliență și programul Erasmus+. Între 2014 și 2026 se vor debursa sume semnificative prin unul sau altul dintre aceste programe în vederea consolidării educației digitale.

II În cadrul acestui audit, Curtea de Conturi Europeană a evaluat acțiunile finanțate de la bugetul UE pentru sprijinirea educației digitale în școli. Ea a examinat dacă acțiunile Comisiei au sprijinit în mod adecvat digitalizarea școlilor. De asemenea, Curtea a analizat dacă autoritățile naționale, regionale și locale din statele membre au utilizat așa cum era prevăzut fondurile disponibile din partea UE pentru sprijinirea digitalizării școlilor și dacă gradul în care școlile dispuneau de conexiuni la internet la nivel de gigabit era suficient pentru a atinge obiectivele UE. Raportul Curții își propune să ajute Comisia și autoritățile naționale și regionale ale statelor membre să abordeze în mod mai eficace, în perioada 2021-2027, provocările pe care le prezintă digitalizarea școlilor. Curtea concluzionează că, per ansamblu, aceste măsuri au ajutat școlile în eforturile lor de digitalizare, dar că statele membre nu au asigurat o orientare strategică în modul în care utilizează finanțarea din partea UE.

III În 2018, Comisia a adoptat un plan de acțiune pentru educația digitală cu scopul de a sprijini statele membre în abordarea provocărilor pe care le prezintă educația digitală. Acest plan includea și școlile. Cu toate acestea, statele membre vizitate nu au transpus obiectivele planului de acțiune în strategiile lor naționale (sau regionale), nu și-au actualizat strategiile pentru perioada 2021-2027 sau nu au elaborat strategii specifice pentru digitalizarea școlilor lor. Curtea a constatat, de asemenea, că acțiunile finanțate de UE nu erau întotdeauna bine integrate în strategii naționale pentru digitalizarea școlilor, chiar dacă acest lucru ar fi putut reduce riscul de intervenții fragmentate finanțate din bugetul UE și ar fi contribuit la obținerea unui impact mai mare.

IV În majoritatea cazurilor, proiectele finanțate de UE au obținut realizările preconizate, dar continuau să existe factori care au împiedicat utilizarea optimă a finanțării din partea UE de către școli. În cazul măsurilor care urmau să fie finanțate din Mecanismul de redresare și reziliență, existau deficiențe în modul în care au fost definite jaloanele și țintele care trebuiau să fie atinse de statele membre, în special rezultatele care trebuiau să fie obținute în ceea ce privește îmbunătățirea educației digitale. Curtea a constatat că estimările costurilor acceptate de Comisie în timpul negocierilor cu privire la planurile naționale pentru două măsuri examinate în cadrul acestui audit difereau în mod semnificativ față de costurile efective suportate în timpul implementării. În plus, școlile nu au fost implicate în măsură suficientă în identificarea nevoilor.

V Aproape toți elevii folosesc acum dispozitive digitale, dar numeroase școli încă raportează că nu au echipamente suficiente sau că au în continuare nevoie de formarea cadrelor didactice. Curtea a constatat, de asemenea, că adesea nu există o abordare formală în ceea ce privește utilizarea TIC în clasă, ceea ce împiedică școlile să exploateze la maximum potențialul digitalizării.

VI Comisia nu dispune de date cuprinzătoare privind sumele totale cheltuite din fonduri UE pentru digitalizarea școlilor. Doar câteva state membre evaluează rezultatele pe care le-au obținut cu ajutorul sprijinului financiar din partea UE pentru îmbunătățirea educației digitale în școli. Indicatorii specifici programelor nu erau informativi și doar două dintre cele șase state membre vizitate de Curte dispuneau de abordări pentru monitorizarea sistematică a progreselor înregistrate de școli în ceea ce privește digitalizarea ca urmare a sprijinului financiar acordat de UE.

VII În 2016, Comisia a stabilit obiective care impun statelor membre să conecteze școlile la internet la nivel de gigabit până în 2025 și să le permită să utilizeze echipamente informatice de ultimă generație și să adopte modalități inovatoare de predare și de învățare. Cu toate acestea, în 2022, doar un număr mic de școli puteau utiliza efectiv conexiuni la nivel de gigabit. Abordările statelor membre variau în ceea ce privește promovarea conectării școlilor, dar lipsa unor planuri strategice stricte și întârzierile înregistrate în punerea în aplicare a programelor specifice sporesc riscul ca UE să nu atingă obiectivul de a dispune de conexiuni la internet la nivel de gigabit stabilit pentru 2025.

VIII Pe baza acestor concluzii, Curtea recomandă Comisiei următoarele:

• să promoveze în mod mai activ acțiunile UE din cadrul Planului de acțiune pentru educația digitală pentru a le spori impactul;
• să ia măsuri pentru a consolida legătura dintre obiectivele planului de acțiune pentru educația digitală, strategiile naționale sau regionale și finanțarea acordată de UE pentru școli;
• să monitorizeze și să încurajeze îndeplinirea obiectivului de a conecta toate școlile la internet la nivel de gigabit până în 2025.

Introducere

Educația digitală și digitalizarea școlilor

01 Educația digitală își propune să permită elevilor să prospere în viață, să devină cetățeni implicați și să se integreze mai bine pe piața muncii într-o lume tot mai mult digitalizată¹. În urma unor sondaje efectuate în rândul școlilor în 2013 și în 2018, Comisia observase deja că anumite politici și măsuri de sprijin la nivelul școlilor – cum ar fi echipamente mai performante sau dezvoltarea profesională a cadrelor didactice – ar putea contribui la rezultate mai bune la învățătură, dar și că existau variații semnificative între școli în ceea ce privește utilizarea tehnologiei informației și accesul la internet rapid². Un studiu realizat în 2018 de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) a evidențiat că elevii din școlile care sunt bine dotate cu calculatoare și care sunt conectate la internet ar putea obține rezultate mai bune la învățătură³.

02 Competențele și aptitudinile digitale, precum și disponibilitatea infrastructurii și a echipamentelor digitale au devenit cu atât mai relevante la toate nivelurile educației după ce a izbucnit pandemia de COVID-19. Pandemia a scos în lumină faptul că sistemele școlare din aproape toate statele membre nu erau bine pregătite pentru predarea la distanță, deoarece școlile nu erau bine conectate la internet și lipseau echipamente digitale adecvate pentru elevi și pentru cadre didactice⁴. Era, de asemenea, necesar ca profesorii să aibă încredere în capacitatea lor și să dispună de competențele necesare pentru a utiliza tehnologia digitală în sprijinul activităților lor de predare, alături de metode de predare inovatoare. În plus, era necesar să se asigure că toți elevii puteau participa la educația digitală.

03 În UE, responsabilitatea pentru elaborarea politicii în domeniul educației, pentru dotarea școlilor, pentru supervizarea conținutului programei de învățământ și pentru formarea cadrelor didactice și a elevilor revine statelor membre. În plus, în cadrul statelor membre, responsabilitățile pot fi alocate la diferite niveluri (și anume, național, regional sau local). Orice formă de cooperare transfrontalieră între statele membre în domeniul educației este voluntară și nu este neapărat legată de utilizarea vreunor fonduri din partea UE. Totuși, UE poate sprijini și completa acțiunile statelor membre⁵.

04 Rolul Comisiei în digitalizarea școlilor este de a completa și de a sprijini acțiunile statelor membre, respectând totodată pe deplin responsabilitatea care revine acestora pentru conținutul programei și pentru organizarea sistemelor de învățământ.

05 Pentru a se garanta succesul educației digitale, este necesară, de asemenea, digitalizarea școlilor: furnizarea de internet de mare viteză școlilor și dotarea sălilor de clasă, a cadrelor didactice și a elevilor cu echipamente informatice precum laptopuri sau tablete; asigurarea faptului că profesorii și alți membri ai personalului școlar dispun de competențele digitale de care au nevoie; punerea la dispoziție de materiale didactice digitale adecvate și de platforme securizate; și utilizarea unor programe de învățământ și a unor abordări de învățare actualizate.

06 În 2020, în cele 27 de state membre existau peste 65 de milioane de elevi și cadre didactice înregistrați în peste 200 000 de școli primare și secundare⁶.

Planul de acțiune pentru educația digitală al Comisiei

07 La summitul de la Göteborg din noiembrie 2017, Parlamentul European, Consiliul și Comisia au proclamat, în Pilonul european al drepturilor sociale, că orice persoană are dreptul la educație, formare și învățare pe tot parcursul vieții care să fie de calitate și favorabile incluziunii, pentru a dobândi și a menține competențe care să îi permită să participe pe deplin în societate și să gestioneze cu succes tranzițiile pe piața forței de muncă⁷. Comisia a contribuit la aceste discuții prezentându-și viziunea pentru un spațiu european al educației menit să valorifice întregul potențial al educației și al culturii, ca factori motrici ai creării de locuri de muncă, ai echității sociale și ai cetățeniei active, precum și ca mod de a trăi identitatea europeană în deplina sa diversitate⁸. Comisia și statele membre au identificat inovarea și tehnologiile digitale ca fiind un factor-cheie pentru îmbunătățirea educației, un domeniu în care Europa era percepută ca fiind în urma altor regiuni.

08 În ianuarie 2018, Comisia a publicat primul său plan de acțiune pentru educația digitală (denumit în continuare „planul de acțiune”), așa cum a anunțat în contribuția sa de la summitul de la Göteborg⁹. Planul conține o serie de acțiuni în trei domenii prioritare, prin intermediul cărora Comisia intenționa să sprijine sistemele globale de educație și formare din statele membre în toate sectoarele educației prin schimbul de bune practici și să stimuleze și să extindă utilizarea cu scop a practicilor digitale și inovatoare în domeniul educației (a se vedea figura 1).

09 Comisia și-a actualizat planul de acțiune în septembrie 2020. Planul actualizat oferă o viziune strategică pe termen lung pentru perioada 2021-2027. El menține principalele elemente ale planului de acțiune inițial, dar ține seama și de cele mai recente evoluții din domeniul educației digitale. Noul plan se axează pe două domenii prioritare și pe acțiuni-cheie urmând a fi întreprinse în anii următori, care sunt relevante nu numai pentru școli, dar și pentru învățământul postliceal (de exemplu, universități) sau pentru formarea profesională (a se vedea figura 2).

10 Comisia consideră planul de acțiune drept un factor-cheie pentru îmbunătățirea alfabetizării digitale, a competențelor și a capacității digitale la toate nivelurile de educație și formare și pentru toate nivelurile de competențe digitale. Planul este utilizat de Comisie și ca document de referință pentru semestrul european, ciclul UE de coordonare a politicilor economice, fiscal-bugetare, de ocupare a forței de muncă și sociale între statele membre. În acest cadru, pe baza propunerilor Comisiei, Consiliul a formulat anual recomandări specifice fiecărei țări în domeniul educației și formării. În figura 3, sunt prezentate statele membre în legătură cu care recomandările Consiliului au făcut referire, în 2019 sau în 2020, la investiții în digitalizarea școlilor.

Obiectivul UE în materie de conectivitate pentru școli de un gigabit pe secundă până în 2025

11 Întrucât noile servicii și aplicații de date necesită rețele cu o capacitate din ce în ce mai mare, Comisia a stabilit, în 2016, obiective strategice în materie de conectivitate pentru toți factorii socioeconomici importanți, cum ar fi școlile. Conform acestor obiective, toate școlile ar trebui să aibă o conexiune în bandă largă de mare viteză până în 2025, ceea ce înseamnă acces la conexiuni la internet care oferă viteze de conexiune pentru legătura descendentă și cea ascendentă de cel puțin un gigabit pe secundă¹⁰. Conectarea școlilor la banda largă de mare viteză ar facilita modalitățile inovatoare de predare și de învățare, ar permite cadrelor didactice și elevilor să beneficieze de materiale didactice actualizate și, astfel, ar îmbunătăți competențele digitale. Aceste obiective erau în concordanță cu Agenda digitală pentru Europa adoptată în 2010, în care Comisia a declarat că toți cetățenii UE ar trebui să aibă acces la banda largă la o viteză de 30 Mb/s până în 2020¹¹.

Sprijinul financiar din partea UE

12 Statele membre pot recurge la sprijin financiar din partea UE pentru digitalizarea școlilor prin diferite instrumente, fiecare cu obiectivele și caracteristicile sale specifice:

• Fondurile din cadrul politicii de coeziune:

•  Pentru perioada 2014-2020, investițiile în îmbunătățirea accesului la tehnologia informației și comunicațiilor (TIC) și a utilizării și a calității acestora, precum și investițiile în educație și formare au reprezentat obiective tematice pentru Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) și Fondul social european (FSE), două dintre fondurile politicii de coeziune [cunoscute și sub denumirea de fonduri structurale și de investiții europene (fondurile ESI)]. UE utilizează aceste fonduri pentru a cofinanța investiții în domenii precum dezvoltarea echilibrată a regiunilor și dezvoltarea lucrătorilor, a tinerilor și a tuturor persoanelor care caută un loc de muncă¹². Pentru perioada de programare 2014-2020, bugetul total pentru FEDR și FSE a fost de 329 de miliarde de euro, din care aproximativ 44,6 miliarde de euro au fost alocați acestor două obiective tematice. Cu toate acestea, digitalizarea școlilor nu a fost un obiectiv specific al fondurilor. Din acest motiv, statele membre nu au obligația de a furniza informații detaliate cu privire la sumele cheltuite în acest scop (a se vedea punctul 71).
•  Pentru perioada 2020-2022, în cadrul inițiativei Next Generation EU (NGEU) a fost instituită Asistența de redresare pentru coeziune și teritoriile Europei (REACT-EU) în cadrul oferit de fondurile politicii de coeziune pentru perioada 2014-2020¹³. Din bugetul total de 44,5 miliarde de euro, statele membre puteau utiliza fonduri pentru a sprijini digitalizarea școlilor. Ele puteau solicita ca măsurile REACT-EU să fie finanțate integral din bugetul UE.
•  Statele membre pot apela și la fondurile politicii de coeziune aferente perioadei 2021-2027 pentru digitalizarea școlilor lor, în special pentru investiții în infrastructura de acces¹⁴ și pentru sprijinirea dobândirii de competențe digitale¹⁵.

• Mecanismul de redresare și reziliență (MRR)¹⁶:

MRR este un instrument temporar din cadrul NGEU destinat să atenueze impactul economic și social al pandemiei de COVID-19. Mecanismul este gestionat în mod direct de Comisie. Până la sfârșitul anului 2026, statele membre vor primi sprijin din partea UE sub rezerva atingerii anumitor ținte și jaloane de performanță în legătură cu investiții și reforme definite în planurile naționale de redresare și reziliență (PNRR-uri). Sprijinul din partea UE poate fi utilizat de statele membre pentru a finanța investiții în dezvoltarea competențelor digitale și în tranziția digitală a școlilor. Dintr-un buget total de 723,8 miliarde de euro (la prețurile curente) disponibil pentru MRR, Curtea a identificat 21 de state membre care, potrivit PNRR-urilor lor, au ales să investească peste 11 miliarde de euro în măsuri de sprijinire a digitalizării școlilor lor¹⁷.

• Programul Erasmus+¹⁸:

Printre altele, acest program sprijină predarea bazată pe TIC, educația deschisă și practicile inovatoare în era digitală și abordează, de asemenea, transformarea digitală prin dezvoltarea gradului de pregătire pentru digitalizare, a rezilienței și a capacității digitale:

•  Pentru perioada 2014-2020, programul a dispus de un buget total de 14,9 miliarde de euro, din care aproximativ 1,6 miliarde de euro au fost alocați proiectelor de parteneriat strategic transnațional pentru educația școlară, 100 de milioane de euro fiind consacrați în mod specific proiectelor de îmbunătățire a utilizării TIC în procesul de predare și de învățare. Comisia a utilizat programul și pentru a finanța acțiuni din cadrul planului de acțiune din 2018.
•  Pentru perioada 2021-2027, sfera programului a fost extinsă pentru a sprijini activități și proiecte derulate în vederea îndeplinirii obiectivelor planului de acțiune actualizat și a transformării digitale a școlilor¹⁹. Programul are un buget total de 26,2 miliarde de euro. Nu există o alocare specifică pentru digitalizare, dar se pot utiliza fonduri pentru a sprijini, în perioada 2021-2027, acțiuni desfășurate în cadrul planului de acțiune și parteneriate strategice pentru inovare, inclusiv proiecte pentru educația digitală în școli. Tranziția digitală este una dintre cele patru priorități transversale ale programului.

• Mecanismul pentru interconectarea Europei

În perioada 2021-2027, componenta digitală a Mecanismului pentru interconectarea Europei²⁰, un instrument al UE gestionat în mod direct de Comisie, care oferă sprijin financiar pentru crearea de infrastructură interconectată sustenabilă, oferă un buget de peste 2 miliarde de euro pentru a sprijini, printre altele, implementarea de sisteme 5G în așa-numitele comunități 5G, bani care pot fi utilizați și pentru conectarea școlilor.

Gestionarea și utilizarea fondurilor puse la dispoziție de UE

13 În cazul programelor din cadrul politicii de coeziune, autoritățile naționale sau cele regionale din statele membre sunt responsabile de selectarea și monitorizarea proiectelor din cadrul programelor operaționale și de debursarea sprijinului. Comisia cofinanțează costurile aferente proiectelor în conformitate cu condițiile stabilite în normele generale aplicabile și cu cele ale programelor respective.

14 În cazul MRR, statele membre implementează măsurile care sunt definite în PNRR-uri. Fiecărui PNRR i se alocă sprijin în conformitate cu costurile estimate ale măsurilor pe care le conține, până la o sumă maximă prevăzută de Regulamentul privind MRR. Spre deosebire de programele din cadrul politicii de coeziune, finanțarea din partea UE nu este legată de costurile efective suportate, ci Comisia debursează sumele alocate PNRR-urilor odată ce statul membru a atins seturile prestabilite relevante de jaloane și ținte. Jaloanele sunt realizări calitative, cum ar fi intrarea în vigoare a orientărilor privind finanțarea. Țintele sunt realizări cantitative, cum ar fi achiziționarea unui număr prestabilit de dispozitive digitale pentru școli. În anexa IV se oferă o imagine de ansamblu a țintelor și a jaloanelor pentru măsurile de sprijinire a digitalizării școlilor din statele membre vizitate de Curte.

15 De regulă, statele membre utilizează fondurile politicii de coeziune și MRR pentru a sprijini infrastructura și echipamentele TIC în școli, pentru a oferi formare cadrelor didactice sau pentru a dezvolta materiale didactice (a se vedea caseta 1).

16 Acțiunile Comisiei de sprijinire a digitalizării școlilor, inclusiv cele care sprijină planul de acțiune, sunt finanțate în principal prin programul Erasmus+, gestionat în mod direct de Comisie (a se vedea caseta 2).

Sfera și abordarea auditului

17 În cadrul acestui audit, Curtea a evaluat acțiunile de sprijinire a educației digitale în școli. Ea a examinat în special dacă:

• acțiunile Comisiei, în special cele din cadrul programului Erasmus+, au sprijinit în mod adecvat digitalizarea școlilor;
• autoritățile naționale, regionale și locale din statele membre au utilizat așa cum era prevăzut fondurile disponibile din partea UE în cadrul politicii de coeziune;
• având în vedere punerea în aplicare în curs a MRR până în 2026, statele membre au abordat în mod adecvat chestiunea digitalizării școlilor în PNRR-urile lor;
• statele membre au transpus obiectivul strategic al Comisiei pentru 2025²¹ în strategii sau abordări naționale pentru conexiunile la internet la nivel de gigabit ale școlilor, precum și dacă gradul efectiv de conectivitate al școlilor se află pe calea cea bună pentru a atinge acest obiectiv.

18 În acest scop, Curtea a selectat șase state membre: Germania, Grecia, Croația, Italia, Austria și Polonia. În cazul Germaniei, unde responsabilitatea exclusivă pentru politica educațională revine regiunilor (Bundesländer), Curtea a selectat landul Renania de Nord-Westfalia, care este regiunea cu cea mai mare populație de școli și de elevi. Aceste state membre au cheltuit, în perioada 2014-2020, sume semnificative din fondurile politicii de coeziune (fondurile ESI) pentru digitalizarea școlilor lor sau utilizează în prezent sprijin din REACT-EU în acest scop sau au inclus în PNRR-urile lor măsuri consacrate acestei tematici care urmează să fie finanțate din MRR până la sfârșitul anului 2026. Până la sfârșitul anului 2021, s-au debursat sau s-au angajat pentru digitalizarea școlilor aproximativ 2,6 miliarde de euro din fondurile politicii de coeziune. Alți 1,1 miliarde de euro sunt disponibili în prezent din REACT-EU. În plus, până în 2026 se vor debursa peste 7 miliarde de euro celor patru dintre aceste state membre care au ales să utilizeze MRR în acest scop, sub rezerva îndeplinirii satisfăcătoare a jaloanelor și a țintelor definite în PNRR-uri (a se vedea figura 4).

19 Curtea a analizat, în toate cele șase state membre, strategiile și abordările pentru digitalizarea școlilor. În plus, ea a examinat un eșantion de 61 de acțiuni sau proiecte care au fost sau vor fi finanțate din FEDR, FSE, MRR și programul Erasmus+, toate având ca scop sprijinirea digitalizării școlilor. Aceste proiecte au fost selectate fie din cauza importanței lor financiare, fie din cauza relevanței lor pentru educația digitală în școli. Activitatea Curții a pus accentul pe cât de bine erau integrate aceste proiecte în strategiile naționale pentru digitalizarea școlilor. Curtea a evaluat, de asemenea, eficacitatea proiectelor din perspectiva îmbunătățirii educației digitale în școli. În plus, ea a vizitat 35 de școli care au beneficiat într-un fel sau altul de sprijin din partea UE acordat în cadrul proiectelor auditate (a se vedea anexa II).

20 În cooperare cu autoritățile naționale și regionale competente, Curtea a realizat, de asemenea, un sondaj online în rândul a peste 49 000 de școli primare și secundare din Renania de Nord-Westfalia (Germania), Grecia, Croația, Italia și Polonia. Acest sondaj a acoperit aproximativ un sfert din școlile din UE. Scopul său a fost de a obține informații actualizate – care altfel nu ar fi fost disponibile – cu privire la conectivitatea efectivă la nivel de gigabit a școlilor, la rolul educației digitale și la utilizarea instrumentelor și a acțiunilor UE în acest domeniu (a se vedea explicația din anexa III). Sondajul nu a fost realizat și în rândul școlilor din Austria, deoarece autoritățile naționale au decis să nu ajute Curtea să transmită chestionarele către școli.

21 Nu în ultimul rând, Curtea s-a bazat pe constatări din rapoartele sale speciale anterioare, cum ar fi cel privind infrastructura de bandă largă de mare viteză în zonele urbane și rurale²² și cel privind evaluarea de către Comisie a planurilor naționale de redresare și reziliență²³.

22 Activitatea de audit a Curții a fost desfășurată în 2021 și în 2022 și a acoperit perioada 2015-2021. Curtea nu a acoperit utilizarea fondurilor politicii de coeziune pentru perioada 2021-2027, întrucât, până la terminarea activității de audit pe teren a Curții în iunie 2022, Comisia nu finalizase încă evaluarea proiectelor de programe pentru aproape niciunul dintre statele membre.

23 Curtea a decis să efectueze acest audit având în vedere eforturile sporite depuse de Comisie pentru a sprijini statele membre în digitalizarea școlilor și sumele semnificative de sprijin din partea UE puse la dispoziția statelor membre în acest scop, în special ca reacție la pandemia de COVID-19.

24 Acest audit își propune să ajute Comisia și autoritățile naționale și regionale ale statelor membre să abordeze în mod mai eficace, în perioada 2021-2027, provocările pe care le prezintă digitalizarea școlilor.

Observații

Statele membre au utilizat doar într-o măsură limitată sprijinul Comisiei pentru digitalizarea școlilor lor

În majoritatea statelor membre, existau strategii consacrate digitalizării școlilor

25 Planul de acțiune își propune să sprijine statele membre să facă față provocărilor pe care le prezintă educația digitală prin furnizarea de instrumente care să ajute cadrele didactice și formatorii să utilizeze mai bine tehnologia. Printre măsurile planului se numără dezvoltarea competențelor digitale relevante, precum și date concrete și o analiză mai bune. Actualizarea din 2020 a planului a consolidat aceste ambiții (a se vedea figura 2). Curtea a examinat dacă statele membre pe care le-a vizitat adoptaseră propriile strategii de sprijinire a digitalizării școlilor lor sau le actualizaseră și dacă, după adoptarea planului în 2018, statele încorporaseră în strategiile lor elemente ale planului de acțiune care erau adresate școlilor.

26 În perioada 2014-2020, Grecia și Croația nu au avut o strategie specifică pentru digitalizarea școlilor. În Grecia, strategia națională de digitalizare din 2016 a menționat digitalizarea școlilor ca fiind una dintr-o serie de priorități și a făcut referire la rolul sprijinului din partea UE în acest proces. Această strategie nu a stabilit însă un calendar clar pentru punerea în aplicare. Croația a dispus de mai multe strategii naționale pentru conectivitate și educație, care au acoperit și școlile, precum și un proiect consacrat digitalizării școlilor, bazat pe Strategia pentru educație, știință și tehnologie din 2014 (a se vedea punctul 59).

27 Pentru perioada 2014-2020, Italia își prezentase deja strategia pentru digitalizarea școlilor în „Planul național pentru digitalizarea școlilor”. În 2020, această țară a adoptat o strategie națională pentru competențele digitale, care acoperea și școlile.

28 Polonia elaborase mai multe strategii generale și proiecte cuprinzătoare care prezentau relevanță pentru digitalizarea școlilor. Cu toate acestea, până în 2022, acest stat încă nu elaborase o strategie specifică pentru digitalizarea educației (inclusiv a școlilor), și nici planul de punere în aplicare a PNRR.

29 În 2019, Germania instituise un program național de sprijin consacrat digitalizării școlilor (DigitalPakt Schule 2019-2024). În plus, la nivel regional, Renania de Nord-Westfalia a adoptat o strategie specifică pentru școli (Digitalstrategie Schule NRW – Lehren und Lernen in der digitalen Welt) în 2020, an în care Austria, la rândul ei, a adoptat propria strategie (8-Punkte-Plan).

Doar câteva state membre încorporaseră în strategiile lor elemente ale planului de acțiune

30 Numai Italia a făcut trimitere la planul de acțiune în strategia relevantă. Ministerul de resort sprijinise deja fiecare dintre acțiunile planului din 2018 prin intermediul propriilor acțiuni și intenționa să procedeze la fel cu ocazia punerii în aplicare a strategiei naționale pentru competențele digitale.

31 În Germania, regiunile conveniseră cu privire la un cadru de orientare pentru educația digitală, care făcea referire la DigComp, un cadru european al competențelor digitale pentru cetățeni. Acesta descrie competențele cele mai importante de care au nevoie oamenii pentru a participa la lumea digitală și prezintă relevanță și pentru școli. Niciun alt element al planului de acțiune nu a fost însă preluat în mod explicit în strategia regiunii vizitate de Curte.

32 În Grecia, niciuna dintre strategii nu făcuse referire la planul de acțiune până la sfârșitul anului 2022, în timp ce, în Croația, autoritățile au luat planul actualizat ca punct de plecare pentru elaborarea planului lor național de dezvoltare a sistemului de învățământ pentru perioada 2022-2027, dar, până la sfârșitul anului 2022, nu prevăzuseră acțiuni concrete.

33 În Austria, planul de acțiune nu a fost luat în considerare în mod explicit la elaborarea strategiei naționale, în principal deoarece pilonii principali ai acesteia au fost concepuți înainte de publicarea planului în 2018. În Polonia, niciuna dintre strategii nu a făcut referire la planul de acțiune și nici nu a încorporat în mod clar elemente ale acestuia, deși vizita de audit a Curții a evidențiat că unele proiecte au abordat câteva dintre acțiunile prioritare ale acestuia.

Numeroase școli nu aveau cunoștință de acțiunile Comisiei care prezentau relevanță pentru digitalizarea școlilor

34 Prin intermediul planului de acțiune, Comisia sprijină în mod direct digitalizarea școlilor prin intermediul unor instrumente online și al unor acțiuni gratuite disponibile pentru toate școlile. Printre cele mai relevante se numărau SELFIE, Săptămâna UE a programării și eTwinning (a se vedea caseta 2). Curtea a examinat, așadar, cât de eficace a fost Comisia în a asigura că aceste acțiuni ajung la școlile din statele membre.

35 Comisia a comunicat Curții că, în ansamblu, mai multe milioane de elevi și alte persoane din numeroase state membre, precum și din afara UE au utilizat SELFIE, Săptămâna UE a programării și eTwinning. De exemplu, la sfârșitul anului 2022, SELFIE avea peste 3 milioane de elevi și profesori înregistrați în UE, din peste 20 000 de școli. Cu toate acestea, atunci când școlile au fost întrebate în cadrul sondajului Curții cu privire la aceste instrumente, majoritatea au răspuns fie că nu erau familiarizate cu acestea, fie că nu le-au folosit. Sondajul Curții a confirmat, de asemenea, că SELFIE – cea mai nouă inițiativă – era de departe instrumentul cu care școlile erau cel mai puțin familiarizate, urmat de Săptămâna UE a programării. În schimb, doar foarte puține școli din Grecia, Croația și Italia nu aveau cunoștință de eTwinning (a se vedea figura 5).

36 Analiza Curții cu privire la datele Comisiei și la statisticile Eurostat privind școlile pentru 2020 care acopereau toate statele membre arată, de asemenea, că existau diferențe semnificative între statele membre din punctul de vedere al ponderii elevilor și a cadrelor didactice care utilizau SELFIE. Spania și Portugalia se aflau în topul clasamentului, în timp ce, în alte state membre, aproape nicio școală nu utiliza instrumentul (a se vedea figura 6).

37 În statele membre vizitate, Curtea a constatat că principalele motive care explicau de ce nu era utilizat SELFIE erau necunoașterea instrumentului de către diferitele școli și faptul că acesta nu fusese integrat în strategiile naționale sau regionale privind educația digitală. În Croația și în Austria, școlile utilizau instrumente naționale cu caracteristici similare, care fuseseră dezvoltate înainte de SELFIE. Curtea observă că obiectivul general al SELFIE ar putea fi pus în pericol dacă acesta trebuie să concureze cu instrumente și procese pe care școlile le utilizează deja. Comisia a explicat numărul mare de utilizatori înregistrați din Spania și Portugalia (state care nu făceau parte din eșantionul de state membre selectat de Curte) prin faptul că ministerele naționale ale educației au promovat în mod activ utilizarea SELFIE în școli.

38 În mod similar, utilizarea acțiunilor din cadrul eTwinning a înregistrat variații semnificative între statele membre vizitate de Curte. De exemplu, în Italia, ministerul de resort organizase cursuri de formare specifice pentru a sprijini cadrele didactice în utilizarea instrumentului și pentru a promova inițiativa în școli. În alte state membre, ministerele naționale sau regionale ale educației nu au încurajat în mod specific școlile să participe la activități UE sau nu le-au integrat în programa de învățământ.

Digitalizarea nu a avut prioritate în proiectele de parteneriat strategic pentru școli

39 Prin intermediul parteneriatelor strategice la care participă școli și alte organizații active în domeniul educației, Comisia își propune să sprijine dezvoltarea, transferul și/sau punerea în aplicare de practici inovatoare la nivel organizațional, local, regional, național sau european. Chiar dacă digitalizarea nu a fost un obiectiv explicit al programului Erasmus+ în perioada 2014-2020, orientările Comisiei au încurajat școlile să solicite finanțare cu proiecte axate pe predare bazată pe TIC, pe educație deschisă și pe practici inovatoare în era digitală. Începând din 2020, orientările au pus și mai mult accentul pe dezvoltarea unor ecosisteme de educație digitală de înaltă performanță și pe o mai bună utilizare a tehnologiilor digitale în procesul de predare și de învățare. Curtea a examinat, așadar, măsura în care Erasmus+ a ajutat școlile în eforturile lor de digitalizare.

40 În contextul programului Erasmus+, Curtea a constatat că Comisia nu definise în mod mai detaliat „digitalizarea” și nu clarificase impactul care trebuia obținut cu ajutorul finanțării. Criteriile de selecție pentru proiecte nu au pus accentul în mod special pe proiectele legate de TIC sau pe digitalizarea școlilor. Înainte de pandemia de COVID-19, au existat peste 8 700 de proiecte pentru parteneriate școlare și parteneriate strategice între școli și alte organizații, aprobate de Comisie începând din 2015. În estimarea Curții, doar o parte neglijabilă din proiectele din statele membre vizitate vizau îmbunătățirea competențelor digitale sau adoptarea de noi metode de învățare bazate pe TIC în școli. În august 2020, ca răspuns la pandemia de COVID-19, Comisia a lansat o cerere suplimentară de propuneri prin care punea la dispoziție o sumă suplimentară de 100 de milioane de euro pentru a promova gradul de pregătire pentru educația digitală, fonduri care erau destinate școlilor și altor entități din domeniul educației²⁴. Cu toate acestea, în 2022, proiectele sprijinite financiar în cadrul acestei cereri de propuneri erau încă în curs de desfășurare, astfel încât rezultatele nu erau încă disponibile.

41 În ceea ce privește eșantionul său de 10 proiecte pentru parteneriate strategice care implicau elemente de digitalizare și demaraseră înainte de 2020, Curtea a constatat că, în cazul în care nu înregistraseră întârzieri ca urmare a pandemiei de COVID-19, proiectele în cauză obținuseră realizările preconizate și sprijiniseră participanții cu soluții inovatoare de învățare și de predare. Impactul lor s-a limitat însă, în cea mai mare parte, la participanți. Proiectele nu erau integrate în strategii naționale sau regionale de digitalizare sau nu erau corelate cu acestea, iar coordonarea cu alte acțiuni finanțate de UE sau din fonduri naționale nu constituia o obligație. Numai în cazul a două dintre proiectele auditate de Curte, noile abordări în materie de învățare au devenit parte integrantă a programei școlii. Cu toate acestea, chiar și în cazul acestor proiecte, nu existau informații disponibile care să indice dacă abordările fuseseră diseminate și în rândul școlilor care nu participaseră la proiect.

Sprijinul financiar din partea UE a contribuit la digitalizarea școlilor, dar au existat deficiențe în alocarea fondurilor

Acțiunile finanțate de UE nu erau întotdeauna bine integrate în strategii naționale pentru digitalizarea școlilor

42 O abordare strategică și coordonată în statele membre sau în regiuni pentru investiții în infrastructura școlară, în dezvoltarea profesională a cadrelor didactice și în disponibilitatea unui conținut digital și a unor concepte pentru predarea digitală contribuie la un impact mai mare asupra integrării educației digitale în școli. Pe acest fundal, Curtea a examinat dacă acțiunile finanțate de UE în statele membre pe care le-a vizitat erau cel puțin bine integrate în strategii naționale sau regionale actualizate pentru digitalizarea școlilor.

43 Curtea a constatat că acțiunile finanțate de UE nu erau întotdeauna bine integrate în strategii naționale pentru digitalizarea școlilor. Această situație se explică și prin faptul că nu există o astfel de cerință legală în legislația UE (sau națională). În acest context, Curtea observă că strategiile de specializare inteligentă, o condiție prealabilă pentru ca statele membre sau regiunile să primească fonduri în cadrul politicii de coeziune pentru investiții în domeniile cercetării, dezvoltării tehnologice și inovării, nu prevedeau în mod explicit acțiuni care să vizeze digitalizarea școlilor²⁵.

44 În Germania (Renania de Nord-Westfalia), Digitalstrategie Schule NRW prevedea dispozitive de împrumut destinate cadrelor didactice (finanțate în ultimă instanță din MRR) și elevilor (finanțate în cadrul REACT-EU). În schimb, atât platforma națională de educație prevăzută, cât și sprijinul pentru centrele de excelență educațională (a se vedea caseta 1) nu erau integrate în nicio strategie de digitalizare. Până la jumătatea anului 2022, acestea au rămas măsuri izolate pentru sprijinirea digitalizării în școli, întrucât nu exista un cadru de guvernanță care să asigure faptul că landurile, care sunt actorii principali în domeniul educației în Germania și cărora le revine responsabilitatea exclusivă pentru educația școlară, utilizează serviciile planificate pentru școlile lor. În opinia Curții, acest lucru ar putea reduce semnificativ valoarea lor adăugată pentru școli.

45 În Grecia și în Polonia, proiectele finanțate de UE precum achiziționarea de dispozitive nu erau integrate într-o strategie specifică pentru digitalizarea școlilor în perioada 2014-2020. Ca parte a unei strategii generale pentru dezvoltarea și extinderea utilizării de metode moderne de predare bazate pe TIC pentru toate nivelurile și tipurile de educație, Croația a încorporat digitalizarea școlilor într-un proiect unic care a demarat în 2015, ceea ce a permis astfel acestui stat să adopte o abordare în mare parte holistică cu privire la digitalizarea școlilor sale. În strategia Austriei pentru sprijinirea digitalizării școlilor, acțiunile finanțate de UE au jucat un rol esențial, în măsura în care elementul cel mai important din punct de vedere financiar din cadrul strategiei consta în punerea la dispoziție de dispozitive pentru elevi.

46 Deși, în Italia, unele acțiuni finanțate din programele din cadrul politicii de coeziune din perioada 2014-2020 erau bine integrate în Planul național pentru digitalizarea școlilor (a se vedea punctul 27), un nou plan de acțiune care sprijină noua strategie generală privind competențele digitale făcea referire la acțiuni pentru digitalizarea școlilor numai în măsura în care acestea urmau să fie finanțate din MRR. Cu toate acestea, deși adoptase în iunie 2022 School 4.0 plan (planul Școala 4.0) pentru dotarea școlilor cu săli de clasă inovatoare, Italia nu își actualizase strategia specifică pentru digitalizarea școlilor. Prin urmare, nu este specificat cum acțiunile finanțate prin MRR vor fi completate de alte acțiuni finanțate de UE prin programele politicii de coeziune pentru perioada 2021-2027 sau de acțiuni finanțate la nivel național care erau necesare pentru a se garanta că acțiunile finanțate prin MRR sunt pe deplin eficace.

47 Grecia, care planifică investiții substanțiale în digitalizarea școlilor ce urmează să fie finanțate din MRR până în 2025 (a se vedea anexa I), a prezentat în 2021 o strategie globală pentru transformarea digitală a societății și a economiei („Biblia pentru transformarea digitală 2020-2025”), care acoperă, printre altele, educația și școlile. Cu toate acestea, în 2022, nu exista decât o estimare aproximativă a bugetului care era necesar pentru acțiunile ce trebuiau să vină în completarea măsurilor finanțate prin MRR, iar ministerul de resort nu a transpus prioritățile din sectorul educației în planuri de acțiune concrete.

48 Având în vedere că, în statele membre vizitate de Curte, acțiunile finanțate de UE erau, de regulă (cu excepția Croației), intervenții unice, cum ar fi achiziționarea de dispozitive pentru cadre didactice ori elevi sau formarea cadrelor didactice, lipsa integrării în strategii naționale sau regionale relevante creează riscul unei utilizări fragmentate a fondurilor puse la dispoziție de UE, ceea ce le afectează astfel în mod negativ impactul potențial.

Finanțarea din partea UE a permis statelor membre să sprijine digitalizarea școlilor, dar uneori nu a făcut decât să înlocuiască o finanțare națională care fusese deja alocată

49 Atât fondurile politicii de coeziune pentru perioada 2014-2020, cât și sprijinul din partea MRR fac obiectul condiției de a nu se substitui cheltuielilor structurale publice sau asimilabile efectuate de un stat membru, de a nu se substitui cheltuielilor bugetare naționale recurente și de a se adăuga sprijinului furnizat în cadrul altor programe și instrumente ale UE (principiul adiționalității)²⁶. Curtea a examinat, prin urmare, dacă acțiunile finanțate de UE pentru digitalizarea școlilor respectau acest principiu.

50 Curtea a identificat, în eșantionul său, acțiuni pentru digitalizarea școlilor din Germania (Renania de Nord-Westfalia) care au fost incluse retroactiv în PNRR-ul Germaniei: la începutul anului 2020, autoritățile regionale deciseseră deja să finanțeze din bugetul regional dispozitive destinate cadrelor didactice. Această măsură va fi refinanțată acum din MRR. Această abordare era în conformitate cu normele aplicabile și, prin urmare, a fost acceptată de Comisie în cursul negocierilor privind PNRR-ul Germaniei. Cu toate acestea, deși ea respectă în mod formal principiul adiționalității și posibilitatea retroactivității astfel cum este prevăzut în legislația relevantă²⁷, Curtea consideră că finanțarea din partea UE prin MRR nu aduce, în acest caz, o valoare adăugată intrinsecă.

Acțiunile finanțate de UE au contribuit la digitalizarea școlilor, dar rezultatele preconizate ale măsurilor care urmează să fie finanțate din MRR nu au fost clar definite

51 În cazul statelor membre care au utilizat fonduri din cadrul politicii de coeziune pentru digitalizarea școlilor, Curtea a examinat dacă proiectele au răspuns nevoilor reale ale școlilor și și-au atins realizările preconizate. Întrucât, în 2022, majoritatea măsurilor sprijinite prin MRR erau abia pe punctul de a demara în statele membre vizitate, Curtea a evaluat cât de clar au fost definite jaloanele și țintele pentru a marca progresele înregistrate. S-a evaluat, de asemenea, ce rezultate erau preconizate în urma investițiilor. În plus, Curtea a evaluat măsurile individuale din Germania (dispozitive destinate cadrelor didactice) și din Austria (dispozitive destinate elevilor) în școlile care beneficiaseră deja de acestea.

52 În cadrul fondurilor politicii de coeziune, proiectele finanțate de UE examinate de Curte au implicat, de regulă, aspecte specifice ale digitalizării, cum ar fi achiziționarea de echipamente TIC, formarea cadrelor didactice sau furnizarea de materiale didactice digitale școlilor prin intermediul unor platforme speciale. Curtea a constatat, în urma analizei sale, că în majoritatea cazurilor proiectele au obținut realizările preconizate, dar a identificat mai mulți factori care au împiedicat utilizarea optimă a sprijinului din partea UE de către școlile vizitate (a se vedea caseta 3).

53 În cazul în care statele membre apelează la MRR pentru digitalizarea școlilor, jaloanele și țintele pe care trebuie să le îndeplinească în mod satisfăcător pentru debursarea sprijinului din MRR menționează, de regulă, resurse sau realizări precum sumele investite, dispozitivele achiziționate sau numărul de cadre didactice care au beneficiat de formare. În cadrul unui alt audit pe care l-a desfășurat, Curtea constatase deja că unele jaloane și ținte nu erau clare, că nu acopereau toate etapele esențiale și că măsurau mai degrabă realizările decât impactul²⁸. Indicatorii de impact au, prin definiție, un orizont de timp mai lung, care poate să nu fie adecvat pentru intervalul de timp limitat prevăzut pentru punerea în aplicare a Mecanismului de redresare și reziliență. Evitarea indicatorilor de impact limitează însă considerabil posibilitatea de a evalua performanța măsurilor. Și în cazul auditului care face obiectul raportului de față, Curtea a identificat exemple de deficiențe în definirea jaloanelor și a țintelor, care nu au făcut referire la rezultatele preconizate în ceea ce privește digitalizarea școlilor. În consecință, se poate efectua plata integrală a fondurilor către statele membre, chiar dacă, în stadiul respectiv, s-au obținut doar rezultate slabe sau nu s-au obținut deloc rezultate în școli (a se vedea caseta 4).

54 În cadrul MRR, sprijinul din partea UE se debursează atunci când un stat membru îndeplinește în mod satisfăcător țintele și jaloanele definite în decizia de punere în aplicare privind PNRR adoptată de Consiliu. În cazul investițiilor în digitalizarea școlilor finanțate din MRR, statele membre estimaseră, de obicei, sumele incluse în PNRR utilizând date provenite din acțiuni similare din trecut, în cazul în care erau disponibile astfel de date, deși – ca urmare a caracterului urgent al instrumentului – fără să efectueze vreo analiză cost-beneficiu înainte să le includă în PNRR-uri. În cursul negocierilor referitoare la PNRR-uri, aceste estimări au fost apoi verificate și validate de Comisie²⁹.

55 Spre deosebire de alte forme de sprijin din partea UE, în cadrul MRR, costurile efective ale măsurilor suportate de statele membre pot fi mai ridicate sau mai scăzute decât sumele incluse în PNRR³⁰. În cazul a două state membre, Curtea a constatat că estimările costurilor pentru două măsuri care erau deja în curs de implementare fuseseră semnificativ mai ridicate decât costurile efective suportate în cursul implementării (a se vedea caseta 5). Comisia utilizează aceste estimări ale costurilor pentru a stabili contribuția financiară pentru statul membru³¹.

Școlile nu au fost implicate în măsură suficientă în identificarea nevoilor, fapt care a redus impactul finanțării din partea UE

56 Strategiile naționale sau regionale pentru digitalizarea școlilor pot servi doar ca punct de plecare pentru stabilirea rezultatelor pe care trebuie să le obțină școlile și a nevoilor specifice ale acestora. Prin urmare, este important ca nevoile școlilor să fie determinate la un nivel adecvat și în vederea îmbunătățirii rezultatelor elevilor la învățătură. În acest scop, Curtea a examinat în ce măsură statele membre vizitate au ținut seama de nevoile școlilor atunci când au definit proiectele care urmau să fie finanțate de UE.

57 Modul în care școlile își pot exprima nevoile în materie de digitalizare variază semnificativ în statele membre vizitate de Curte. De exemplu, în Germania, responsabilitatea pentru conectarea școlilor și pentru dotarea acestora cu dispozitive revine autoritățile școlare locale, în timp ce landul respectiv stabilește politica educațională, plătește salariile cadrelor didactice și le pune la dispoziție cursuri de formare. În Croația, responsabilitatea pentru infrastructură, precum și pentru formarea cadrelor didactice în domeniul TIC și pentru furnizarea de software pentru materiale didactice digitale în școlile publice revine unei singure entități publice. În Italia, școlile au un anumit grad de autonomie în ceea ce privește achiziționarea de echipamente și de servicii, în timp ce Ministerul Educației este responsabil de organizarea de cursuri de formare pentru cadrele didactice și de alte tipuri de sprijin.

58 Curtea a constatat că școlile nu au fost întotdeauna implicate în măsură suficientă în procesul de achiziție pentru a-și exprima nevoile sau nu au putut adopta o abordare strategică pentru educația digitală. Este, așadar, posibil ca proiectele finanțate de UE să își atingă țintele și să contribuie la dezvoltarea digitală a școlilor, dar ele rămân fragmentate și nu au un impact semnificativ asupra digitalizării școlilor în ansamblu (a se vedea caseta 6).

59 În cazul fondurilor politicii de coeziune, dintre statele membre vizitate de Curte, doar Croația adoptase o abordare prin care utiliza sprijinul din partea UE în cadrul unei acțiuni unice de coordonare a investițiilor în echipamente TIC, în dezvoltarea profesională a cadrelor didactice și în conținutul digital, cu scopul de a oferi tuturor școlilor posibilitatea de a utiliza într-un mod sistematic metode și tehnici de predare moderne și practici inovatoare de predare și de învățare. Celelalte state membre au explicat, de obicei, nevoia generală de sprijin prin nivelul sub medie înregistrat de conectivitatea școlilor și de competențele digitale, așa cum demonstrau unele studii sau evaluări naționale sau internaționale. Uneori, programele operaționale făceau referire, de asemenea, la obiective de nivel mai înalt, cum ar fi reducerea ratei abandonului școlar timpuriu sau îmbunătățirea competențelor cadrelor didactice și ale elevilor în general. În astfel de cazuri, acțiunile de sprijinire a digitalizării erau adesea completate de acțiuni care nu aveau legătură cu digitalizarea și nu era clar care erau rezultatele specifice pe care trebuiau să le obțină școlile prin eforturile lor de digitalizare.

Multe școli nu exploatează încă potențialul digitalizării

60 Un factor-cheie pentru adoptarea tehnologiilor digitale în școli este reprezentat de programe de învățământ și planuri de formare adecvate care încurajează cadrele didactice și elevii să adopte noi tehnologii în toate disciplinele școlare. Disponibilitatea și calitatea materialelor didactice reprezintă, la rândul lor, o condiție pentru digitalizarea școlilor, dar nu garantează un proces de învățare de mai bună calitate. Școlile și cadrele didactice trebuie, așadar, să poată utiliza aceste resurse pentru a îmbunătăți procesul de învățare și cel de predare, în special în ceea ce privește utilizarea TIC în educație³².

61 Pentru a integra TIC în viața școlară de zi cu zi pe o scară cât mai largă posibil, școlile au nevoie, de asemenea, de o abordare care să sprijine utilizarea educației digitale în clasă. Un astfel de sprijin poate fi informal, de exemplu comunicându-le cadrelor didactice beneficiile pe care le aduc educația și formarea digitală în general, sau poate lua forma unor strategii formale sau a unor declarații scrise, cum ar fi o „politică în domeniul digital” adoptată la nivelul școlii. Aceasta ar putea ajuta, de asemenea, școlile să își identifice mai bine propriile nevoi.

62 În cadrul sondajului pe care l-a realizat, Curtea a adresat școlilor întrebări cu privire la echipamentele care erau disponibile, la opinia lor privind competențele cadrelor didactice în ceea ce privește utilizarea tehnologiilor digitale în procesul de învățare și de predare și la domeniile pe care încă le considerau a necesita cel mai mult luarea de măsuri. Potrivit răspunsurilor primite, aproape toate școlile care au răspuns la sondaj utilizează dispozitive digitale într-un fel sau altul. Totuși, răspunsurile sugerează că există încă diferențe semnificative în ceea ce privește cantitatea și calitatea echipamentelor aflate la dispoziția școlilor, cât de bine pregătite sunt percepute cadrele didactice pentru predarea digitală și cât de des și în ce arii se utilizează efectiv predarea digitală (a se vedea anexa III).

63 Deși statele membre vizitate de Curte introduseseră lecții obligatorii referitoare la TIC pentru anumite clase sau cel puțin intenționau să facă acest lucru, numeroase școli care au răspuns la sondaj au declarat că, în afara lecțiilor special consacrate TIC, mai puțin de o treime din elevi folosesc la școală cel puțin o dată pe săptămână un dispozitiv digital în scopuri de învățare. Aceasta înseamnă că, în multe școli, utilizarea TIC nu este încă frecventă în toate disciplinele (a se vedea figura 7).

64 Nici programele operaționale pentru perioada 2014-2020, nici PNRR-urile examinate de Curte nu impuneau școlilor care beneficiau de sprijin din partea UE să dispună de strategii sau concepte care să asigure utilizarea pe scară largă a tehnologiilor digitale în scopuri didactice.

65 Dintre statele membre vizitate de Curte, numai Austria a cerut prin lege școlilor care au participat la măsura finanțată din MRR de dotare a elevilor cu dispozitive digitale să elaboreze un plan de dezvoltare și de implementare menit să sprijine educația prin utilizarea TIC și a mediilor digitale, însoțit de obiective și acțiuni definite pe termen scurt, mediu și lung³³. Ministerul de resort nu dispunea însă de informații actualizate cu privire la numărul de școli care au respectat efectiv această cerință legală.

66 În Germania, ministerul regional al educației din landul Renania de Nord-Westfalia a pus la dispoziția școlilor un cadru de referință pentru calitatea în școli și a impus în 2018 obligativitatea conceptelor aferente mediilor digitale în vederea adoptării metodelor de predare digitală în toate disciplinele. În Italia, în principal din cauza impactului pandemiei de COVID-19 asupra școlilor, Ministerul Educației a solicitat școlilor, în 2020, să adopte un plan pentru predarea digitală integrată. În Grecia, școlile puteau opta să integreze în mod voluntar competențele digitale în planurile lor de dezvoltare.

67 Prin urmare, Curtea a întrebat școlile dacă dispuneau de o strategie formală (sau de un concept) pentru utilizarea tehnologiilor digitale în scopuri didactice. Astfel de concepte pot implica infrastructura informatică școlară existentă și dorită, formarea continuă a cadrelor didactice în domeniul TIC, utilizarea în mod conștient a dispozitivelor digitale, utilizarea de platforme și de materiale didactice digitale în scopul predării sau securitatea cibernetică. Cel puțin jumătate dintre școlile care au răspuns la sondajul Curții dispuneau de astfel de concepte (a se vedea figura 8).

68 Analiza realizată de Curte cu privire la răspunsurile la sondaj evidențiază, de asemenea, că școlile care nu dispun de o politică în domeniul digital utilizează TIC în măsură mai mică în cursul activităților lor de predare. În opinia sa, acest lucru subliniază importanța pe care o au abordările formale ale școlilor pentru utilizarea potențialului digitalizării în modul cel mai eficace.

Doar câteva state membre evaluează rezultatele obținute cu ajutorul sprijinului din partea UE pentru digitalizarea școlilor

69 Digitalizarea școlilor nu constituie un scop în sine, ci este un proces deschis menit să sprijine dezvoltarea competențelor elevilor și îmbunătățirea rezultatelor la învățătură. Achiziționarea de dispozitive sau formarea cadrelor didactice reprezintă, prin urmare, condiții prealabile pentru digitalizarea eficace a școlilor, dar ele în sine nu sunt un indiciu al calității educației digitale în școli. Dacă procesul de digitalizare este monitorizat, este mai ușor să se determine dacă resursele utilizate sunt eficace pentru obținerea de rezultate la nivelul elevilor. Monitorizarea și evaluarea prezintă relevanță și pentru evaluarea eficacității, a eficienței și a impactului sprijinului din partea UE³⁴. Din acest motiv, Curtea a examinat dacă Comisia și statele membre pe care le-a vizitat dispuneau de proceduri de monitorizare și de evaluare a progreselor înregistrate de școli în domeniul educației digitale cu ajutorul fondurilor UE.

70 Începând din 2013, Comisia sprijină Studiul internațional privind competențele în domeniul informatic, care evaluează, o dată la cinci ani, cunoștințele în domeniul TIC ale elevilor și ale cadrelor didactice din anumite țări selectate din întreaga lume. Statele membre ale UE care au participat la cel mai recent studiu disponibil (2018) au fost Danemarca, Republica Cehă, Germania, Franța, Luxemburg, Portugalia și Finlanda. Următorul studiu va fi realizat în 2023.

71 Comisia nu dispune însă de date cuprinzătoare privind sumele totale cheltuite pentru digitalizarea școlilor. Întrucât educația digitală sau digitalizarea școlilor nu au constituit obiective tematice explicite ale fondurilor politicii de coeziune în perioada 2014-2020, statele membre nu au avut obligația de a colecta și a raporta astfel de date Comisiei. În plus, Comisia nu monitorizează în mod specific contribuția finanțării din partea UE la educația digitală.

72 De asemenea, nu a existat obligația ca statele membre care au utilizat fonduri din partea UE pentru digitalizarea școlilor să efectueze evaluări specifice ale progreselor înregistrate de școli în educația digitală cu ajutorul fondurilor UE. Indicatorii pe care statele membre au trebuit să îi definească în scopul monitorizării realizărilor și a rezultatelor programelor operaționale din cadrul fondurilor politicii de coeziune³⁵ s-au axat pe prioritatea de investiții în ansamblu. Acești indicatori fie au fost definiți la un nivel prea înalt pentru a furniza informații cu privire la progresele înregistrate de școli în ceea ce privește digitalizarea, fie s-au limitat la acțiuni unice, cum ar fi procentul cadrelor didactice care au absolvit cursuri de formare pentru a-și îmbunătăți competențele digitale.

73 În mod similar, având în vedere caracterul temporar al MRR, Comisia nu a solicitat statelor membre care îl utilizau să includă în PNRR-uri jaloane legate de monitorizare și de evaluare sau pentru evaluarea măsurile de sprijinire a digitalizării școlilor. Prin urmare, statele membre nu au obligația în general de a evalua dacă măsurile finanțate prin MRR au dus la îmbunătățiri efective ale educației digitale.

74 Curtea a constatat că, dintre statele membre pe care le-a vizitat, numai Croația și Italia dispuneau de abordări pentru monitorizarea sistematică a progreselor înregistrate în ceea ce privește digitalizarea școlilor care au primit sprijin din partea UE (a se vedea caseta 7).

75 În celelalte state membre, rezultatele se monitorizau, în general, numai pentru proiecte individuale și nu existau mecanisme pentru evaluarea cu regularitate a impactului măsurilor finanțate de UE asupra educației digitale. În consecință, este dificil să se evalueze măsura în care sprijinul din partea UE a îmbunătățit digitalizarea școlilor.

Doar câteva școli pot utiliza conectivitatea la nivel de gigabit

Conectivitatea efectivă a numeroase școli este încă scăzută

76 Disponibilitatea conexiunilor rapide și a rețelelor de internet rapid în școli este o condiție prealabilă pentru a putea utiliza echipamente informatice de ultimă generație. Astfel, Curtea a examinat dacă statele membre vizitate au transpus obiectivul strategic pentru 2025 privind conectivitatea la nivel de gigabit stabilit de Comisie în strategii sau abordări naționale pentru conectarea tuturor școlilor lor până în 2025, precum și dacă conectivitatea efectivă a școlilor le permite să utilizeze în mod eficace TIC.

77 Deși monitorizează, la nivelul UE, progresele generale în direcția atingerii obiectivelor de conectivitate pentru gospodării prin intermediul indicelui economiei și societății digitale, Comisia deține doar informații limitate cu privire la conectivitatea efectivă a școlilor și nu monitorizează acest aspect în mod specific. Toate statele membre vizitate de Curte monitorizau progresele generale înregistrate în ceea ce privește conectivitatea școlilor lor, dar Curtea a observat unele dificultăți în evaluarea conectivității efective în Germania, Austria și Polonia. În Germania (Renania de Nord-Westfalia), informațiile privind conectivitatea efectivă erau contradictorii. Ministerul regional realiza cu regularitate sondaje în rândul școlilor, dar existau discrepanțe semnificative între datele acestuia și datele colectate la nivel federal de la furnizorii de servicii de telecomunicații. În Austria, autoritățile dispuneau doar de informații care nu mai erau de actualitate, deoarece nu mai efectuaseră sondaje în rândul școlilor de când începuse pandemia de COVID-19. Existau, de asemenea, dificultăți tehnice în ceea ce privește corelarea adreselor școlilor cu datele din atlasul național privind banda largă, principala sursă de informații pentru disponibilitatea conexiunilor la nivel de gigabit. În Polonia, monitorizarea acoperea deja peste 85 % din școli și acest grad creștea pe măsură ce se înregistrau progrese în ceea ce privește conectarea școlilor.

78 Obiectivele Comisiei pentru 2025 vizează doar disponibilitatea conexiunilor la nivel de gigabit, și nu gradul efectiv de adoptare a serviciilor de către școli. În statele membre acoperite de auditul Curții, contractele încheiate cu furnizorii de telecomunicații indicau că doar o mică proporție din școlile incluse în sondaj utilizează efectiv conexiuni în bandă largă la nivel de gigabit și, prin urmare, sunt în măsură să valorifice la maximum potențialul TIC în educația digitală (a se vedea figura 9).

79 În toate statele membre vizitate, Curtea a observat, de asemenea, că infrastructura inadecvată împiedică multe școli să utilizeze în mod optim conexiunile disponibile pentru activitățile de predare. Numeroase clădiri școlare sunt vechi și trebuie să fie modernizate cu un cablaj adecvat de rețea și cu Wi-Fi în sălile de clasă.

Este posibil ca unele state membre să nu atingă obiectivul în materie de conectivitate la nivel de gigabit stabilit pentru 2025

80 Curtea a constatat că abordările statelor membre variau în ceea ce privește modul în care promovau conectivitatea la nivel de gigabit a școlilor lor. În Germania (Renania de Nord-Westfalia), guvernul regional urmărea să conecteze toate școlile până la sfârșitul anului 2022. Austria intenționa să conecteze, până la sfârșitul anului 2023, doar școlile sale federale, care reprezentau doar 10 % din totalul școlilor. Responsabilitatea pentru conectarea altor școli revine autorităților școlare locale, care pot să depună eforturi – sau nu – pentru a asigura conexiuni rapide pentru școlile care intră în sfera lor de competență. Croația și Italia intenționează să conecteze clădirile școlilor până în 2025, dar procesele lor de achiziții au stabilit obiective de finalizare a lucrărilor abia pentru jumătatea anului 2026. Grecia planifică să conecteze administrațiile publice – inclusiv toate școlile – până în 2027 (a se vedea figura 10).

81 Conform celei mai recente actualizări a unui studiu al Comisiei privind planurile naționale în materie de bandă largă în UE-27, doar câteva state membre sunt aproape de a atinge – sau au atins deja – chiar și numai obiectivele pentru 2020 ale Agendei digitale pentru Europa, care erau mai puțin ambițioase decât obiectivul societății gigabiților³⁶. Studiul nu s-a axat în mod specific pe școli, dar a concluzionat că statele membre trebuie să își intensifice eforturile pentru a atinge obiectivele societății gigabiților până în 2025 sau pentru a se apropia de atingerea lor. În opinia Curții, având în vedere lipsa unor planuri strategice stricte în statele membre și a unor programe specifice pentru conectarea școlilor, în combinație cu întârzierile înregistrate în punerea în aplicare a unor astfel de programe, este puțin probabil ca toate școlile din UE să dispună de conexiuni la internet la nivel de gigabit până în 2025.

82 Doar patru dintre cele șase state membre vizitate de Curte (Germania, Italia, Austria și Polonia) adoptaseră programe de sprijin specifice pentru a accelera conectarea școlilor, obiectiv pentru care Polonia utilizase deja finanțare din partea UE înainte de 2021. Cu toate acestea, în Italia, în pofida unei creșteri semnificative a numărului de clădiri școlare conectate de când a început programul în 2020, existau deja întârzieri semnificative în punerea în aplicare a programului în unele regiuni, ceea ce punea astfel în pericol îndeplinirea la nivel global a obiectivului pentru 2025.

Concluzii și recomandări

83 Curtea concluzionează că acțiunile sprijinite de UE au ajutat școlile în eforturile lor de digitalizare, dar că statele membre nu au asigurat o orientare strategică în modul în care utilizează finanțarea din partea UE.

84 Planul de acțiune pentru educația digitală al Comisiei își propune să sprijine statele membre să facă față provocărilor pe care le prezintă educația digitală prin furnizarea de instrumente care să ajute cadrele didactice și formatorii să utilizeze mai bine tehnologia, de exemplu prin dezvoltarea competențelor digitale relevante, precum și prin punerea la dispoziție a unor date concrete și a unei analize mai bune. Cu toate acestea, până în 2022, nu toate statele membre vizitate elaboraseră strategii consacrate digitalizării școlilor lor și majoritatea nu transpuseseră obiectivele planului de acțiune în strategii proprii (a se vedea punctele 25-29).

85 Școlile din unele state membre au reușit să adopte anumite elemente importante ale planului de acțiune, dar, în mare parte, astfel de aspecte erau încă necunoscute pentru numeroase școli din alte state membre. Până la izbucnirea pandemiei de COVID-19, digitalizarea nu a fost o prioritate în cadrul proiectelor de parteneriat strategic ale școlilor care au fost finanțate în cadrul programului Erasmus+: doar câteva proiecte au sprijinit digitalizarea, iar rezultatele acestora s-au limitat în cea mai mare parte la participanții direcți la proiect (a se vedea punctele 30-41).

Recomandarea 1 – Promovarea mai activă a acțiunilor UE din cadrul Planului de acțiune pentru educația digitală și sporirea impactului parteneriatelor strategice

Comisia ar trebui să își promoveze în mod mai activ propriile acțiuni, cum ar fi SELFIE și Săptămâna UE a programării, din cadrul Planului de acțiune pentru educația digitală, de exemplu printr-o cooperare mai strânsă cu școlile, și să sporească impactul acțiunilor de parteneriat strategic asupra digitalizării școlilor.

Data-țintă pentru punerea în aplicare a recomandării: sfârșitul anului 2024.

86 Statele membre nu au reușit întotdeauna să includă acțiunile finanțate de UE în strategii naționale sau regionale pentru digitalizarea școlilor, lucru care ar fi putut reduce riscul de intervenții fragmentate finanțate din bugetul UE și ar fi contribuit la obținerea unui impact mai mare. Existau, de asemenea, unele state membre care nu și-au actualizat strategiile pentru perioada 2021-2027 și în care nu era clar cum urmau să fie finanțate acțiunile care vin în completarea măsurilor finanțate de UE (a se vedea punctele 42-48).

87 Acțiunile finanțate de UE care au fost examinate în cadrul acestui audit respectau în mod formal principiul adiționalității. Curtea a identificat însă și cazuri în care un stat membru a inclus retroactiv o măsură în planul național de redresare și reziliență, care a înlocuit finanțarea națională ce fusese deja alocată înainte să fie demarat Mecanismul de redresare și reziliență. Acest lucru nu contravine legislației, dar finanțarea unui astfel de caz nu are o valoare adăugată intrinsecă (a se vedea punctele 49 și 50).

88 În majoritatea cazurilor, proiectele finanțate de UE care au fost examinate în cadrul acestui audit au obținut realizările preconizate, dar continuau să existe factori care au împiedicat utilizarea optimă a finanțării din partea UE de către școlile vizitate. În cazul măsurilor sprijinite din Mecanismul de redresare și reziliență, Curtea a identificat deficiențe în modul în care au fost definite jaloanele și țintele. În special, niciunul dintre jaloane și niciuna dintre ținte nu făcea referire la rezultatele pe care trebuiau să le obțină măsurile în ceea ce privește îmbunătățirea educației digitale. Mai mult, existau cazuri în care estimările costurilor acceptate de Comisie în timpul negocierilor cu privire la planurile naționale pentru două măsuri examinate în cadrul acestui audit difereau în mod semnificativ față de costurile efective suportate în timpul implementării, ceea ce ducea la sume excedentare care constituiau sprijin bugetar de facto pentru statele membre. În fine, adeseori, școlile nu erau suficient de mult implicate în identificarea propriilor nevoi, ceea ce poate reduce impactul sprijinului din partea UE (a se vedea punctele 51-59).

89 Aproape toate școlile utilizează în prezent dispozitive digitale, dar disponibilitatea echipamentelor TIC pentru școli sau formarea specifică a cadrelor didactice nu garantează un proces de învățare de mai bună calitate pe scară largă dacă școlile nu adoptă o abordare pentru a sprijini utilizarea educației digitale în clasă. Numeroase școli încă raportează că nu au echipamente suficiente sau că au în continuare nevoie de formarea cadrelor didactice și există, de asemenea, multe care încă nu au adoptat o abordare formală în ceea ce privește utilizarea TIC în clasă. Acest lucru le poate împiedica să exploateze la maximum potențialul digitalizării (a se vedea punctele 60-68).

90 Comisia nu dispune încă de date cuprinzătoare privind sumele totale cheltuite pentru digitalizarea școlilor. Doar câteva state membre evaluează rezultatele pe care le-au obținut cu ajutorul sprijinului financiar din partea UE pentru îmbunătățirea educației digitale în școli, deoarece nu exista nicio obligație în această privință. Indicatorii specifici programelor nu erau informativi și doar două dintre cele șase state membre vizitate de Curte dispuneau de abordări pentru monitorizarea sistematică a progreselor înregistrate de școli în ceea ce privește digitalizarea ca urmare a sprijinului financiar acordat de UE (a se vedea punctele 69-75).

Recomandarea 2 – Asigurarea unei legături mai strânse între finanțarea din partea UE și obiective, nevoi și rezultatele preconizate pentru școli

Comisia ar trebui să ia măsuri, dup caz în strânsă cooperare cu statele membre, pentru a consolida legătura:

1. dintre obiectivele Planului de acțiune pentru educația digitală, sprijinul din partea UE și strategiile naționale sau regionale pentru digitalizarea școlilor;
2. dintre sprijinul din partea UE pentru digitalizarea școlilor și obiective, nevoi și rezultate extensibile clar definite pentru școli.

Data-țintă pentru punerea în aplicare a recomandării: sfârșitul anului 2027.

91 În 2016, Comisia a stabilit obiective care impun statelor membre să conecteze școlile la internet la nivel de gigabit până în 2025 și să le permită să utilizeze echipamente informatice de ultimă generație și să adopte modalități inovatoare de predare și de învățare. Comisia deține doar informații limitate cu privire la conectivitatea efectivă a școlilor și nu monitorizează acest aspect în mod specific. Numai un număr mic de școli pot utiliza efectiv conexiuni la nivel de gigabit și, prin urmare, pot valorifica la maximum potențialul TIC în educația digitală (a se vedea punctele 76-79).

92 Abordările statelor membre variau în ceea ce privește promovarea conectării școlilor: unele dispuneau de programe naționale de sprijin consacrate acestui aspect, în timp ce altele nu formulaseră nicio strategie specifică. Având în vedere lipsa unor planuri strategice stricte și întârzierile înregistrate în punerea în aplicare a programelor specifice, este puțin probabil ca toate școlile din UE să atingă obiectivul de a dispune de conexiuni la internet la nivel de gigabit stabilit pentru 2025 (a se vedea punctele 80-82).

Recomandarea 3 – Monitorizarea și încurajarea îndeplinirii obiectivelor în materie de conectivitate pentru toate școlile

În strânsă cooperare cu statele membre și cu regiunile, Comisia ar trebui:

1. să instituie un mecanism pentru a colecta periodic date actualizate pentru monitorizarea conectivității efective a școlilor și să raporteze cu privire la rezultate;
2. să încurajeze statele membre să conecteze toate școlile la internet la nivel de gigabit până în 2025.

Data-țintă pentru punerea în aplicare a recomandării: sfârșitul anului 2025.

Prezentul raport a fost adoptat de Camera II, condusă de doamna Annemie Turtelboom, membră a Curții de Conturi, la Luxemburg, în ședința sa din 15 martie 2023.

Anexe

Anexa I — Măsuri finanțate din Mecanismul de redresare și reziliență pentru digitalizarea școlilor

Anexa II – Școli și proiecte vizitate în cadrul acestui audit

Sursa: hărți ale Eurostat.

Anexa III – Sondajul realizat de Curtea de Conturi Europeană în rândul școlilor

Scop

Scopul sondajului realizat de Curte a fost de a obține informații reprezentative actualizate cu privire la conectivitatea efectivă a școlilor, la rolul educației digitale și la utilizarea instrumentelor și a acțiunilor UE în acest domeniu, informații care altfel nu ar fi fost disponibile.

Efectuarea sondajului

Curtea a efectuat sondajul online în perioada februarie-mai 2022 utilizând EUSurvey, un instrument furnizat de Comisie pentru sondajele online. Chestionarul a fost trimis directorilor a 49 512 școli din cinci state membre care ofereau servicii educaționale pentru nivelurile 1-3 din Clasificarea internațională standard a educației (ISCED), adică învățământul primar, cel gimnazial și cel liceal. ISCED este clasificarea internațională de referință pentru organizarea pe niveluri și domenii a programelor educaționale și a calificărilor conexe, dezvoltată de Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură.

Participarea la sondaj a fost voluntară și nu au fost colectate sau evaluate date cu caracter personal.

Curtea a invitat ministerele statelor membre vizate de acest audit să informeze școlile cu privire la publicarea sondajului. Autoritățile din Germania (Renania de Nord-Westfalia), Grecia, Croația, Italia și Polonia au informat în prealabil școlile cu privire la sondaj și au încurajat participarea.

Școlile din Austria nu au fost acoperite de acest sondaj, întrucât autoritățile naționale au decis să nu ajute Curtea să transmită chestionarele către școlile din această țară.

Rata de răspuns

În total, Curtea a primit răspunsuri valabile de la 16 142 de școli, ceea ce înseamnă o rată globală de răspuns de aproximativ 33 %. Cea mai ridicată rată de răspuns a fost înregistrată în Croația (aproximativ 49 %) și cea mai scăzută, în Italia (aproximativ 26 %).

Principalele întrebări adresate în cadrul sondajului

1. Care este viteza de descărcare în școala dumneavoastră, conform contractului cu furnizorul de telecomunicații?
   

   

2. Școala dumneavoastră dispune de o strategie formală (un concept) pentru utilizarea tehnologiilor digitale în scopuri didactice?
   

   

3. Care dintre dispozitivele digitale de mai jos sunt utilizate de către elevii dumneavoastră în scopuri didactice la școală?
   

   

4. Pot elevii să aducă la lecțiile de la școală laptopuri sau tablete finanțate integral din surse private?
   

   

5. Câți dintre elevii dumneavoastră folosesc în timpul lecțiilor cel puțin o dată pe săptămână laptopuri sau tablete finanțate integral din surse private?
   

   

6. În ce măsură sunteți de acord că numărul de dispozitive digitale puse la dispoziția elevilor din școala dumneavoastră în scopuri didactice este suficient?
   

   

7. În ce măsură sunteți de acord că dispozitivele digitale puse la dispoziția elevilor din școala dumneavoastră în scopuri didactice sunt de o calitate suficientă?
   

   

8. Câți dintre elevii dumneavoastră utilizează un dispozitiv digital (calculator tip desktop, laptop, tabletă etc.) cel puțin o dată pe săptămână în scopuri de învățare la școală, în afară de cazurile de utilizare din timpul lecțiilor special consacrate TIC?
   

   

9. Cât de frecvent se desfășoară următoarele activități didactice digitale în timpul lecțiilor?
   
   1. Căutări pe internet pentru a colecta informații
      

      

   2. Utilizarea unui program de procesare a textelor, a unui program de foi de calcul sau a unui program de prezentare (de exemplu, Word, Excel, PowerPoint)
      

      

   3. Aplicații, programe și/sau roboți de codificare/programare
      

      

   4. Utilizarea de tehnologii și dispozitive digitale atunci când se lucrează la proiecte
      

      

   5. Învățarea cu ajutorul unor programe, jocuri, aplicații și quizuri de formare online
      

      

   6. Comunicare între cadre didactice și elevi, precum și în rândul elevilor
      

      

   7. Utilizarea de software și de platforme educaționale online
      

      

10. Care este procentul de cadre didactice care utilizează dispozitive finanțate integral din surse private în scopul predării la școala dumneavoastră?
    

    

11. În ce măsură sunteți de acord că numărul de dispozitive digitale aflate la dispoziția cadrelor didactice în scopuri de predare este suficient în școala dumneavoastră?
    

    

12. În ce măsură sunteți de acord că dispozitivele digitale aflate la dispoziția cadrelor didactice în scopuri de predare sunt de o calitate suficientă în școala dumneavoastră?
    

    

13. În ce măsură sunteți de acord că majoritatea cadrelor didactice din școala dumneavoastră au competențele necesare și încredere în utilizarea eficace a tehnologiilor digitale în scopuri de învățare și de predare?
    

    

14. Câte dintre cadrele didactice din școala dumneavoastră au participat la cursuri de formare privind utilizarea tehnologiilor digitale în clasă în cursul ultimilor doi ani școlari (2019/2020 și 2020/2021)?
    

    

15. Câte ore de formare au primit în medie cadrele didactice privind utilizarea tehnologiilor digitale în clasă în cursul ultimilor doi ani școlari (2019/2020 și 2020/2021)?
    

    

16. Care sunt domeniile în care considerați că este nevoie cel mai mult să se ia măsuri?
    
    1. Îmbunătățirea vitezei de internet în școală
       

       

    2. Îmbunătățirea rețelei wireless LAN/Wi-Fi a școlii (nelegată/fără fir)
       

       

    3. Achiziționarea de dispozitive digitale pentru elevi (calculatoare de tip desktop, laptopuri, tablete)
       

       

    4. Achiziționarea de dispozitive digitale pentru cadre didactice (calculatoare de tip desktop, laptopuri, tablete)
       

       

    5. Achiziționarea de table de scris albe interactive și/sau alte echipamente de clasă
       

       

    6. Dezvoltarea de conținut didactic digital, de instrumente ușor de utilizat și de platforme securizate
       

       

    7. Formarea cadrelor didactice pentru a le îmbunătăți competențele digitale și a le spori încrederea
       

       

    8. Cursuri suplimentare pentru elevi cu privire la utilizarea tehnologiilor digitale (de exemplu, cursuri de programare)
       

       

    9. Sprijinirea sistemului de învățământ prin îmbunătățirea condițiilor pentru învățământul de la distanță, în special în legătură cu pandemia de COVID-19
       

       

17. Care sunt instrumentele/platformele/acțiunile sprijinite de UE pe care le cunoașteți sau le utilizați ori la care ați participat?
    
    1. SELFIE (instrument de autoevaluare pentru școlile cu capacitate digitală bună)
       

       

    2. eTwinning (rețea educațională)
       

       

    3. DigComp (Cadrul european al competențelor digitale)
       

       

    4. School Education Gateway (punct unic de intrare pentru cadre didactice, directori de școli, factori de decizie politică, experți și alți profesioniști din domeniul educației școlare)
       

       

    5. Future Classroom Lab (furnizat de rețeaua Școlilor Europene; include cursuri de formare, grupuri de lucru etc.)
       

       

    6. Living Schools Lab
       

       

    7. Hackathonul educației digitale
       

       

    8. Săptămâna UE a programării
       

       

    9. Proiecte de promovare a parteneriatelor școlare internaționale (de exemplu, schimburi de elevi, schimburi de cunoștințe)
       

       

Sursa: sondajul realizat de Curtea de Conturi Europeană.

Anexa IV – Jaloane și ținte pentru măsurile din cadrul RRF de sprijinire a digitalizării școlilor din statele membre vizitate de Curte

Acronime

FEDR: Fondul european de dezvoltare regională

Fonduri ESI: fondurile structurale și de investiții europene

FSE: Fondul social european

ISCED: Clasificarea internațională standard a educației (International Standard Classification of Education)

MRR: Mecanismul de redresare și reziliență

NGEU: Next Generation EU

PNRR: plan național de redresare și reziliență

REACT-EU: Asistența de redresare pentru coeziune și teritoriile Europei

TIC: tehnologia informației și comunicațiilor

TVA: taxa pe valoarea adăugată

Glosar

Digitalizare: introducerea tehnologiei digitale și a informațiilor digitalizate în procese și sarcini.

Digitalizarea școlilor: în contextul prezentului raport, procesul de introducere sistematică a TIC în procesul de predare și de învățare în școli.

Ecosistem de educație digitală: o infrastructură digitală de învățare și predare care sprijină toate aspectele unui sistem de învățământ transformat din punct de vedere digital.

Erasmus+: programul UE care sprijină educația, formarea, tineretul și sportul în Europa.

Fondul european de dezvoltare regională: un fond al politicii de coeziune care consolidează coeziunea economică și socială în UE prin finanțarea de investiții menite să reducă dezechilibrele dintre regiuni.

Fondul social european: fond al politicii de coeziune pentru crearea de oportunități în materie de educație și de ocupare a forței de muncă, precum și pentru ameliorarea situației persoanelor expuse riscului de sărăcie. Înlocuit de Fondul social european Plus.

Fondurile politicii de coeziune: furnizează sprijin financiar în cadrul politicii de coeziune a UE, prin programe multianuale, care completează intervenții naționale, regionale și locale. Fondurile relevante pentru acest audit sunt Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) și Fondul social european (FSE).

Gigabit: unitate de măsură a informațiilor digitale, echivalent cu un miliard de biți.

Internet la nivel de gigabit: serviciu de internet care oferă o viteză de conexiune de 1 gigabit pe secundă.

Mecanismul de redresare și reziliență: mecanismul de sprijin financiar al UE destinat să atenueze impactul economic și social al pandemiei de COVID-19 și să stimuleze redresarea pe termen mediu, promovând totodată transformarea verde și pe cea digitală.

Next Generation EU: pachet de finanțare menit să contribuie la redresarea statelor membre ale UE în urma impactului economic și social al pandemiei de COVID-19.

Politică de coeziune: politica UE prin care se urmărește reducerea decalajelor economice și sociale dintre regiuni și dintre statele membre, prin promovarea creării de locuri de muncă, a competitivității întreprinderilor, a creșterii economice, a dezvoltării durabile și a cooperării transfrontaliere și interregionale.

Program operațional: cadru pentru implementarea proiectelor finanțate de UE în domeniul coeziunii într-o perioadă dată, reflectând prioritățile și obiectivele stabilite în acordurile de parteneriat încheiate între Comisie și fiecare stat membru.

REACT-EU: program din cadrul Next Generation EU care oferă finanțare suplimentară pentru programele existente din cadrul politicii de coeziune cu scopul de a sprijini redresarea în urma crizei, promovând totodată transformarea verde și pe cea digitală.

Semestrul european: ciclu anual care oferă un cadru pentru coordonarea politicilor economice ale statelor membre ale UE și pentru monitorizarea progreselor.

Răspunsurile Comisiei

https://www.eca.europa.eu/ro/Pages/DocItem.aspx?did=63783

Calendar

https://www.eca.europa.eu/ro/Pages/DocItem.aspx?did=63783

Echipa de audit

Rapoartele speciale ale Curții de Conturi Europene prezintă rezultatele auditurilor sale cu privire la politicile și programele UE sau la diverse aspecte legate de gestiune aferente unor domenii bugetare specifice. Curtea de Conturi Europeană selectează și concepe aceste sarcini de audit astfel încât impactul lor să fie maxim, luând în considerare riscurile la adresa performanței sau a conformității, nivelul de venituri sau de cheltuieli implicat, evoluțiile viitoare și interesul politic și public.

Acest audit al performanței a fost efectuat de Camera de audit II – cameră specializată pe domeniile de cheltuieli aferente investițiilor pentru coeziune, creștere și incluziune – condusă de doamna Annemie Turtelboom, membră a Curții de Conturi Europene. Auditul a fost condus de domnul Pietro Russo, membru al Curții de Conturi Europene, sprijinit de: Chiara Cipriani, șefă de cabinet, și Benjamin Jakob, atașat în cadrul cabinetului; Niels-Erik Brokopp, manager principal; Sven Kölling, coordonator; Fabio Fattore, Marija Grgurić, Marina Karystinou, Rene Reiterer și Angelika Zych, auditori. Miłosz Aponowicz, Kyriaki Kofini și Mark Smith au furnizat asistență lingvistică.

De la stânga la dreapta: Fabio Fattore, Niels-Erik Brokopp, Benjamin Jakob, Pietro Russo, Sven Kölling, Angelika Zych, Marina Karystinou, Rene Reiterer.

Note

¹ Comisia Europeană, 2022.

² Survey of Schools: ICT in education: benchmarking access, use and attitudes to technology in Europe’s schools, 2013, și 2nd Survey of Schools: ICT in Education, 2019.

³ (2020), PISA 2018 Results (Volume V): Effective Policies, Successful Schools, p. 113, PISA, OECD Publishing, Paris.

⁴ (2020), Strengthening online learning when schools are closed: The role of families and teachers in supporting students during the COVID-19 crisis; OECD Publishing, Paris.

⁵ Articolul 165 alineatul (1) TFUE.

⁶ Comisia Europeană, Eurydice National Education Systems.

⁷ Pilonul european al drepturilor sociale, Göteborg, 2017.

⁸ Comunicarea Comisiei privind contribuția acesteia la reuniunea liderilor de la Göteborg, COM(2017) 673, 14 noiembrie 2017.

⁹ Comunicarea Comisiei privind Planul de acțiune pentru educația digitală, COM(2018) 22, 17 ianuarie 2018.

¹⁰ Comunicarea Comisiei: „Conectivitate pentru o piață unică digitală competitivă – către o societate europeană a gigabiților”, COM(2016) 587, 14 septembrie 2016.

¹¹ Comunicarea Comisiei: „O agendă digitală pentru Europa”, COM(2010) 245, 19 mai 2010.

¹² Articolul 9 punctele (2) și (10) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013.

¹³ Regulamentul (UE) 2020/2221.

¹⁴ Regulamentul (UE) 2021/1058 privind Fondul european de dezvoltare regională și Fondul de coeziune.

¹⁵ Regulamentul (UE) 2021/1057 de instituire a Fondului social european Plus (FSE+).

¹⁶ Regulamentul (UE) 2021/241.

¹⁷ Pentru o listă a măsurilor pe care le-a identificat Curtea în PNRR-uri, a se vedea anexa I.

¹⁸ Regulamentul (UE) nr. 1288/2013.

¹⁹ Regulamentul (UE) 2021/817.

²⁰ Regulamentul (UE) 2021/1153.

²¹ Comunicarea Comisiei: „Conectivitate pentru o piață unică digitală competitivă – către o societate europeană a gigabiților”, COM(2016) 587.

²² Raportul special nr. 12/2018: „Banda largă în statele membre ale UE: în pofida progreselor înregistrate, nu toate obiectivele Strategiei Europa 2020 vor fi atinse”.

²³ Raportul special nr. 21/2022: „Evaluarea planurilor naționale de redresare și reziliență de către Comisie: în general adecvată, dar persistă riscuri legate de punerea în aplicare”.

²⁴ Coronavirus response: Extraordinary Erasmus+ calls to support digital education readiness and creative skills.

²⁵ Articolul 19 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 și anexa XI la acesta.

²⁶ Articolul 95 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 și articolul 5 alineatul (1) și articolul 9 din Regulamentul (UE) 2021/241. A se vedea, de asemenea, Documentul de analiză nr. 01/2023 al Curții: „Finanțarea pusă la dispoziție de UE prin politica de coeziune și prin Mecanismul de redresare și reziliență: o analiză comparativă”, punctul 44.

²⁷ Articolele 9 și 17 din Regulamentul (UE) 2021/241.

²⁸ Raportul special nr. 21/2022: „Evaluarea planurilor naționale de redresare și reziliență de către Comisie: în general adecvată, dar persistă riscuri legate de punerea în aplicare”, punctele 82-84 și 89.

²⁹ Raportul special nr. 21/2022, punctele 66-72.

³⁰ Documentul de analiză nr. 01/2023, punctul 43.

³¹ Articolul 20 alineatul (4) din Regulamentul (UE) 2021/241.

³² (2020), PISA 2018 Results (Volume V): Effective Policies, Successful Schools, p. 112, PISA, OECD Publishing, Paris.

³³ Articolul 2 alineatul (1) din Legea federală privind finanțarea digitalizării sistemului școlar austriac (Schuldigitalisierungsgesetz).

³⁴ Articolul 34 din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 și articolul 54 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013.

³⁵ Articolul 27 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013.

³⁶ Updated Study on National Broadband Plans in the EU-27, 2021.

Contact

CURTEA DE CONTURI EUROPEANĂ
12, rue Alcide De Gasperi
1615 Luxembourg
LUXEMBURG

Tel. +352 4398-1
Întrebări: www.eca.europa.eu/ro/contact
Website: eca.europa.eu
Twitter: @EUAuditors

Numeroase alte informații despre Uniunea Europeană sunt disponibile pe internet pe serverul Europa (https://europa.eu).

Luxemburg: Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, 2023

PDF	ISBN 978-92-847-9890-2	ISSN 1977-5806	doi:10.2865/937040	QJ-AB-23-011-RO-N
HTML	ISBN 978-92-847-9900-8	ISSN 1977-5806	doi:10.2865/925566	QJ-AB-23-011-RO-Q

DREPTURI DE AUTOR

© Uniunea Europeană, 2023

Politica Curții de Conturi Europene referitoare la reutilizare este definită în Decizia nr. 6-2019 a Curții de Conturi Europene privind politica în materie de date deschise și reutilizarea documentelor.

Cu excepția cazului în care se precizează altceva (de exemplu, într-o mențiune separată indicând drepturile de autor), conținutul elaborat de Curtea de Conturi Europeană pentru care UE deține drepturile de autor face obiectul licenței Creative Commons Atribuire 4.0 Internațional (CC BY 4.0). Prin urmare, ca regulă generală, reutilizarea este autorizată cu condiția menționării adecvate a autorilor și a indicării eventualelor modificări. Reutilizatorul conținutului elaborat de Curtea de Conturi Europeană nu poate altera sensul sau mesajul inițial. Curtea de Conturi Europeană nu răspunde pentru eventualele consecințe ale reutilizării.

Este necesar să obțineți o permisiune suplimentară în cazul în care un anumit conținut prezintă persoane fizice ce pot fi identificate, de exemplu în cazul fotografiilor în care apar membri ai personalului Curții de Conturi Europene sau în cazul în care conținutul include lucrări ale unor terți.

Dacă se obține o astfel de permisiune, ea anulează și înlocuiește permisiunea de natură generală menționată mai sus și va indica în mod clar eventualele restricții de utilizare.

Pentru a utiliza sau a reproduce un conținut pentru care UE nu deține drepturile de autor, poate fi necesar să obțineți o permisiune în acest sens direct de la titularii drepturilor de autor.

Figura 2 – pictograme: această figură a fost realizată folosind resurse de pe site-ul Flaticon.com. © Freepik Company S.L. Toate drepturile rezervate.

Programele informatice sau documentele care fac obiectul unor drepturi de proprietate industrială, cum ar fi brevetele, mărcile, desenele și modelele înregistrate, logourile și denumirile, sunt excluse din politica Curții de Conturi Europene referitoare la reutilizare.

Familia site-urilor instituționale ale Uniunii Europene care sunt incluse în domeniul europa.eu oferă linkuri către site-uri terțe. Deoarece Curtea de Conturi Europeană nu are control asupra acestor site-uri, sunteți încurajați să verificați politica aplicată de ele în ceea ce privește respectarea vieții private și drepturile de autor.

Utilizarea logoului Curții de Conturi Europene

Logoul Curții de Conturi Europene nu poate fi utilizat fără acordul prealabil al Curții de Conturi Europene.

CONTACTAȚI UE

În persoană
În întreaga Uniune Europeană există sute de centre Europe Direct. Puteți găsi adresa centrului cel mai apropiat de dumneavoastră online (european-union.europa.eu/contact-eu/meet-us_ro).

La telefon sau în scris
Europe Direct este un serviciu care vă răspunde la întrebările privind Uniunea Europeană. Puteți accesa acest serviciu:

• apelând numărul gratuit: 00 800 6 7 8 9 10 11 (unii operatori pot taxa aceste apeluri);
• apelând numărul standard: +32 22999696;
• folosind formularul: european-union.europa.eu/contact-eu/write-us_ro.

GĂSIȚI INFORMAȚII DESPRE UE

Online
Informații despre Uniunea Europeană în toate limbile oficiale ale UE sunt disponibile pe site-ul Europa (european-union.europa.eu).

Publicații ale UE
Puteți vizualiza sau comanda publicații ale UE la op.europa.eu/ro/publications. Mai multe exemplare ale publicațiilor gratuite pot fi obținute contactând Europe Direct sau centrul dumneavoastră local de documentare (european-union.europa.eu/contact-eu/meet-us_ro).

Dreptul UE și documente conexe
Pentru accesul la informații juridice din UE, inclusiv la ansamblul legislației UE începând din 1951 în toate versiunile lingvistice oficiale, accesați site-ul EUR-Lex (eur-lex.europa.eu).

Date deschise ale UE
Portalul data.europa.eu oferă acces la seturile de date deschise ale instituțiilor, organismelor și agențiilor UE. Aceste date pot fi descărcate și reutilizate gratuit, atât în scopuri comerciale, cât și necomerciale. Portalul oferă, de asemenea, acces la o multitudine de seturi de date din țările europene.