Sprijinul acordat de Europol pentru combaterea introducerii ilegale de migranți: agenția s-a dovedit a fi un partener apreciat, însă sursele de date nu sunt folosite într-o măsură suficientă, iar cuantificarea rezultatelor lasă de dorit

Sinteză

I

Introducerea ilegală de migranți, descrisă și ca facilitare a imigrației ilegale, este o infracțiune răspândită la nivel mondial, care pune în pericol viețile migranților și amenință integritatea frontierelor internaționale. Acesta este unul dintre cele mai profitabile tipuri de activitate infracțională pentru grupurile infracționale organizate și a reprezentat o amenințare majoră pentru UE în ultimii ani pe plan umanitar și din punctul de vedere al securității. În 2015 și 2016, UE s-a confruntat cu sosirea unui număr fără precedent de migranți. Peste 1 milion de persoane au intrat ilegal în UE. Europol a estimat că o mare parte din aceste sosiri au fost facilitate de persoane care introduc ilegal migranți.

II

Europol, Agenția Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Aplicare a Legii, a înființat în 2016 Centrul european privind introducerea ilegală de migranți, menit să sprijine proactiv statele membre ale UE în eforturile de dezmembrare a rețelelor criminale implicate în activități organizate de introducere ilegală de migranți. Întrucât nu are atribuții executive (nu poate aresta infractori), Europol asistă statele membre în principal prin funcția sa de platformă pentru schimbul de informații referitoare la activitățile infracționale și asigurând coordonare și sprijin operațional și strategic pentru anchetele penale ale statelor membre.

III

Curtea a evaluat măsura în care Europol și în special Centrul european privind introducerea ilegală de migranți au oferit statelor membre sprijin eficace în combaterea introducerii ilegale de migranți. Auditul a acoperit perioada cuprinsă între 2016 (anul înființării centrului) și 2019. Atunci când a fost cazul, Curtea a analizat și date din anul 2020. Pentru a aborda această întrebare principală a auditului, Curtea a căutat să obțină răspunsuri la următoarele două întrebări secundare:

• A fost Europol o platformă eficace pentru schimbul de informații cu privire la introducerea ilegală de migranți?
• A asigurat Europol o coordonare și un sprijin eficace în domeniul introducerii ilegale de migranți?

IV

Per ansamblu, Curtea concluzionează că Europol oferă un sprijin apreciat, dar se confruntă cu provocări continue legate de utilizarea pe deplin a surselor externe de informații, iar rezultatele sprijinului său nu sunt măsurate în mod sistematic și, prin urmare, sunt dificil de demonstrat. Auditul contribuie la dezbaterea actuală privind modul în care UE gestionează presiunea exercitată de migrație, iar constatările acestuia sunt menite să consolideze rolul Europol în oferirea unui sprijin eficace pentru autoritățile de aplicare a legii din statele membre. Concluziile auditului pot influența, de asemenea, revizuirea în curs a Regulamentului Europol.

V

Curtea a constatat că autoritățile de aplicare a legii din statele membre și părțile terțe au furnizat în mod activ informații către Europol, deși nivelul de implicare a variat de la un partener la altul. Schimbul de informații a crescut în permanență în perioada 2016‑2019. În pofida acestei tendințe pozitive, Curtea a constatat că problemele întâmpinate la lansarea negocierilor bilaterale vizând încheierea de acorduri internaționale cu țări terțe prioritare și incapacitatea Europol de a colecta și de a analiza în mod direct informații de la părți private au subminat exhaustivitatea informațiilor obținute de agenție.

VI

În calitatea sa de platformă europeană de informații în materie penală, Europol trebuie să aibă acces la toate bazele de date relevante. Or, nu toate sursele externe relevante de date sunt disponibile în prezent pentru a fi utilizate de Europol sau agenția nu le folosește suficient.

VII

Sondajul realizat de Curte arată că statele membre și țările terțe apreciază informațiile furnizate de Europol, însă nu există deocamdată o interoperabilitate deplină între bazele de date ale Europol și cele ale statelor membre. De asemenea, Curtea a identificat probleme legate de schimbul de date cu alte agenții ale UE.

VIII

Partenerii Europol apreciază sprijinul strategic și operațional furnizat de agenție, însă rezultatele acestui sprijin sunt dificil de verificat, întrucât Europol nu le măsoară în mod cuprinzător. Această problemă se explică prin lipsa unei proceduri sistematice care să permită statelor membre să raporteze date cu privire la rezultatele obținute cu sprijinul Europol. Totodată, Europol nu dispune de indicatori de performanță pentru eforturile sale de combatere a spălării de bani și a fraudării documentelor, fenomene asociate și cu introducerea ilegală de migranți. Prin urmare, nu există o cuantificare de ansamblu a performanței Europol în combaterea introducerii ilegale de migranți.

IX

Sprijinul operațional acordat de Europol implică sprijinirea investigațiilor realizate de state membre sau de țări terțe partenere în cazuri specifice, care pot fi clasificate în neprioritare și prioritare. Un proces de prioritizare a cazurilor, bazat pe criterii adecvate, ajută Europol să aloce resursele acolo unde este cea mai mare nevoie de ele. Acest proces se bazează pe evaluarea profesională a personalului implicat, dar nu este documentat pe deplin, cu excepția cazurilor prioritare care sunt identificate pentru sprijin ca ținte de mare importanță. Prin urmare, nu există dovezi suficiente care să demonstreze că Europol își alocă resursele către cazurile în care este cea mai mare nevoie de ele.

X

Pe baza acestor concluzii, Curtea recomandă Europol:

• să folosească toate sursele externe relevante de informații;
• să îmbunătățească schimbul de date cu partenerii;
• să îmbunătățească monitorizarea și raportarea performanței pentru activitățile Centrului european privind introducerea ilegală de migranți;
• să îmbunătățească transparența procesului său de prioritizare a cazurilor, documentând pe deplin modul în care decide ce cazuri primesc un tratament prioritar.

Introducere

01

Introducerea ilegală de migranți în și pe teritoriul UE și traficul de persoane sunt considerate amenințări infracționale majore pentru UE¹ și se numără printre prioritățile stabilite de Consiliu pentru perioada 2018‑2021 în ceea ce privește lupta împotriva formelor grave de criminalitate și a criminalității organizate². Ambele practici folosesc ființele umane drept sursă de profit. Introducerea ilegală de migranți și traficul de persoane sunt însă infracțiuni diferite (a se vedea caseta 1).

02

Introducerea ilegală de migranți este o infracțiune răspândită la nivel mondial, care pune în pericol viețile migranților și amenință integritatea frontierelor internaționale. Acesta este un tip profitabil de activitate infracțională pentru grupurile infracționale organizate³ și a reprezentat o amenințare majoră pentru UE în ultimii ani pe plan umanitar și din punctul de vedere al securității.

03

În 2015 și 2016, UE s-a confruntat cu sosirea unui număr fără precedent de migranți, de peste 1 milion, majoritatea acestor persoane fugind de războiul din Siria și din alte țări⁴. Rutele folosite cel mai frecvent au fost cele prin vestul, centrul și estul Mării Mediterane și prin Balcanii de Vest. Deși, de atunci, sosirile ilegale în UE au scăzut cu peste 90 %, instabilitatea economică prelungită și lipsa oportunităților din țările în curs de dezvoltare, împreună cu impactul crizei provocate de pandemia de COVID-19, pot genera o creștere a migrației ilegale în UE pe termen mediu⁵.

04

Introducerea ilegală de migranți are un caracter clandestin și, prin urmare, este foarte dificil de măsurat. Potrivit estimărilor Europol, aproximativ 90 % dintre cei care trec neregulamentar frontierele UE apelează la persoane care introduc ilegal migranți, în principal la grupuri infracționale. Aceste grupuri sunt implicate și în alte tipuri de infracțiuni, precum fraudarea documentelor sau traficul de persoane.

05

Persoanele care introduc ilegal migranți și care sunt implicate în facilitarea călătoriilor către UE provin din peste 122 de țări. Estimările privind amploarea acestui fenomen diferă de la un raport la altul, veniturile estimate ale rețelelor din UE în ansamblu variind între 4,7 și 5,7 miliarde de euro⁶ numai în 2015.

06

Activitățile de aplicare a legii pentru combaterea introducerii ilegale de migranți țin de responsabilitatea statelor membre. Rolul UE este să sprijine statele membre în aceste eforturi. Răspunsul Uniunii la fenomenul introducerii ilegale de migranți necesită o abordare coordonată, cu implicarea mai multor instituții (Consiliul UE, Parlamentul European și Comisia⁷), agenții [Europol, Frontex, Eurojust, Agenția Europeană pentru Siguranță Maritimă (EMSA), eu-LISA, CEPOL] și a altor organisme [Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE), misiunile de securitate și apărare comună].

07

Principalul act legislativ al UE privind introducerea ilegală de migranți („Directiva privind facilitarea”⁸) prevede obligația fiecărui stat membru de a adopta sancțiuni adecvate aplicabile oricui ajută în mod intenționat o persoană care nu este resortisant al unui stat membru al UE să intre, să tranziteze sau să locuiască în mod ilegal pe teritoriul acestuia⁹. Directiva privind facilitarea stabilește caracteristicile generale și permite derogări în cazuri de asistență umanitară, dar fiecare stat membru își folosește propria definiție privind faptele care constituie introducere ilegală de migranți¹⁰.

08

Statele membre, instituțiile și agențiile UE, precum și alte părți relevante, cum ar fi Interpol și țările terțe, cooperează în cadrul unei platforme multidisciplinare structurate ad-hoc, coordonată de statele membre. Această „platformă multidisciplinară europeană împotriva amenințărilor infracționale” este cunoscută sub numele de EMPACT. EMPACT concepe cicluri de politică a câte patru ani pentru lupta UE împotriva criminalității organizate internaționale.

09

Europol¹¹ este unul dintre principalii actori de la nivelul UE care combat introducerea ilegală de migranți. Rolul său este acela de a sprijini autoritățile de aplicare a legii din statele membre și de a facilita cooperarea în vederea prevenirii și a combaterii formelor grave de criminalitate și a criminalității organizate. Europol nu are prerogative executive, acestea rămânând o competență națională.

10

În februarie 2016, după o perioadă de imigrație ilegală intensă, Europol a creat Centrul european privind introducerea ilegală de migranți (EMSC), în cadrul Centrului european privind formele grave de criminalitate și criminalitatea organizată, unul dintre departamentele operaționale ale agenției.

11

Scopul EMSC este de a sprijini statele membre ale UE în reperarea și destructurarea rețelelor infracționale implicate în introducerea ilegală de migranți. În acest scop, EMSC ajută statele membre și țările terțe partenere să faciliteze schimbul de informații și coordonarea operațiunilor în lupta împotriva acestui fenomen. De asemenea, EMSC facilitează consolidarea cooperării între statele membre, țările terțe partenere și alte agenții europene (a se vedea figura 1).

12

EMSC se ocupă de două platforme specializate, numite „proiecte de analiză”(PA), fiecare dintre acestea abordând un anumit tip infracțiune: PA Introducerea ilegală de migranți și PA Phoenix (pentru traficul de persoane). PA sprijină investigațiile statelor membre în mai multe moduri, inclusiv printr-o analiză operațională și prin mobilizări pe teren. Fiecare PA este creat pe baza unui set de norme care îi definesc scopul și drepturile de acces la informații, inclusiv în ceea ce privește informațiile pe care le poate prelucra și statele membre și părțile terțe asociate care pot participa. Bugetul anual al EMSC a rămas stabil în ultimii trei ani, la puțin peste 10 milioane de euro, cifră care include costurile aferente unui efectiv de 48 de angajați în medie în aceeași perioadă.

13

Și alte unități operaționale ale Europol sprijină lupta împotriva introducerii ilegale de migranți: „Centrul operațional” realizează verificări încrucișate ale datelor primite, „Echipa de analiză strategică” coordonează analiza strategică, iar Unitatea de semnalare a conținutului online sprijină EMSC în identificarea activităților de pe internet legate de introducerea ilegală de migranți.

14

Unul dintre principalele scopuri ale Europol este să își deservească partenerii în calitate de platformă a UE pentru schimbul de informații cu privire la activitățile infracționale. Agenția furnizează informații operaționale cu scopul de a facilita schimbul de informații între statele membre, întrucât partajarea de informații cu alte părți interesate (de exemplu, agenții ale UE sau țări terțe) face obiectul condițiilor stabilite în acorduri de cooperare și mecanisme de lucru specifice.

15

Principalii trei piloni tehnologici ai sprijinului acordat de Europol statelor membre sunt: sistemul informațional al Europol, sistemul de analiză al Europol și aplicația de rețea pentru schimbul securizat de informații (a se vedea caseta 2 și figura 2).

Sfera și abordarea auditului

16

Obiectivul acestui audit al performanței a fost să se stabilească dacă Europol a sprijinit în mod eficace statele membre în combaterea introducerii ilegale de migranți. Pentru a aborda această întrebare principală a auditului, Curtea a căutat să obțină răspunsuri la următoarele două întrebări secundare:

1. A fost Europol o platformă eficace pentru schimbul de informații cu privire la introducerea ilegală de migranți?
2. A asigurat Europol o coordonare și un sprijin eficace în domeniul introducerii ilegale de migranți?

17

Aceasta este prima dată când Curtea a auditat activitățile operaționale ale Europol și, deci, activitățile EMSC și ale altor unități ale Europol implicate în combaterea introducerii ilegale de migranți. Auditul își propune să contribuie la dezbaterea actuală privind modul în care UE gestionează presiunea exercitată de migrație, iar constatările rezultate sunt menite să consolideze rolul Europol în oferirea unui sprijin eficace pentru autoritățile de aplicare a legii din statele membre. Concluziile auditului pot influența, de asemenea, revizuirea în curs a Regulamentului Europol.

18

Auditul se concentrează pe domeniul introducerii ilegale de migranți și nu vizează domeniul traficului de persoane. Acesta acoperă perioada de la instituirea EMSC, în 2016, până în 2019. În cazul în care au fost disponibile, Curtea a evaluat și date din 2020. Totodată, a fost analizat modul în care Europol a cooperat cu alte organisme ale UE implicate în combaterea introducerii ilegale de migranți. Pentru a răspunde la întrebările de mai sus, Curtea a analizat, de asemenea, cadrul de monitorizare și de raportare a performanței pentru activitățile Europol de combatere a introducerii ilegale de migranți.

19

Constatările de audit ale Curții se bazează pe analiza unor date statistice, sprijinită de o evaluare a documentelor și de interviuri cu principalele părți interesate. Pentru a evalua nivelul de satisfacție în ceea ce privește serviciile agenției, Curtea a folosit răspunsurile la un chestionar trimis autorităților de aplicare a legii din 27 de state membre și autorităților din 13 țări terțe (Albania, Georgia, Islanda, Israel, Moldova, Muntenegru, Macedonia de Nord, Norvegia, Serbia, Elveția, Turcia, Ucraina și Regatul Unit). Doar una dintre cele 40 de țări nu a răspuns la chestionar.

20

Curtea a organizat videoconferințe cu entitățile auditate și cu părțile interesate relevante, inclusiv cu Europol, Eurojust, SEAE, DG HOME, DG JUST, Frontex, Interpol și cu Biroul operativ comun. Întrucât nu au fost posibile vizite de audit la fața locului din cauza restricțiilor legate de pandemia de COVID-19, Curtea a organizat videoconferințe și cu autoritățile de aplicare a legii din Serbia (țară de tranzit), Spania (țară din prima linie) și Germania (țară de destinație).

21

Din cauza naturii sensibile a datelor operaționale cu caracter personal prelucrate de Europol, sfera auditului nu a inclus o evaluare a exactității și a relevanței acestora. Prin urmare, nu a fost posibil să se verifice calitatea de ansamblu a datelor din perspectiva acestor două aspecte.

Observații

Europol acționează ca platformă de schimb de informații, însă misiunea sa este îngreunată de probleme legate de datele incomplete și de interoperabilitate

22

Pentru a-și îndeplini funcția de platformă europeană de informații cu privire la activitățile infracționale, Europol ar trebui să primească suficiente informații de la statele membre și de la țările terțe și să aibă acces la toate sursele de date relevante. Valoarea serviciului oferit de Europol depinde în mare măsură de cât de activ este schimbul de informații cu partenerii săi. La punctele de mai jos, Curtea analizează:

1. cât de activ este schimbul de informații dintre Europol și partenerii săi;
2. dacă Europol are acces la toate sursele de date relevante;
3. dacă statele membre și țările terțe partenere sunt mulțumite de informațiile obținute de la agenție.

Schimbul de informații continuă să se dezvolte ca volum, însă există mai multe probleme care îi afectează exhaustivitatea

23

Europol primește tot mai multe mesaje prin intermediul SIENA. Numărul mesajelor trimise către Europol cu informații operaționale privind anchete penale concrete și numărul mesajelor trimise de Europol partenerilor săi au crescut în permanență. Aceasta a condus la creșterea numărului de cazuri noi legate de introducerea ilegală de migranți, după cum se arată în figura 3. Toate statele membre ale UE și țările terțe cu care Europol are acorduri operaționale alimentează bazele de date ale Europol.

24

În pofida acestor tendințe pozitive, Curtea a identificat probleme care afectează exhaustivitatea informațiilor obținute de Europol. Majoritatea nu sunt specifice domeniului introducerii ilegale de migranți și se află în afara controlului Europol. Principalele probleme sunt:

1. gradul diferit de implicare a statelor membre în alimentarea bazelor de date ale Europol;
2. problemele întâmpinate la lansarea negocierilor bilaterale vizând încheierea de acorduri internaționale cu țări terțe prioritare;
3. incapacitatea Europol de a colecta și a analiza în mod direct informații de la părți private.

25

Implicarea activă a statelor membre este esențială pentru a garanta faptul că Europol are la dispoziție date complete. Mai multe părți interesate au afirmat că statele membre trebuie să furnizeze Europol mai multe informații operaționale. Deseori, există motive operaționale sau juridice întemeiate pentru care nu sunt partajate informații cu Europol sau pentru care nu se intră în contact cu alte state membre pe bază bilaterală. De exemplu, nu este nevoie ca Europol să fie pus în copie atunci când se transmit comunicări organizatorice/administrative. Este posibil ca anchetatorii să nu fi primit autorizare din partea unui procuror pentru a partaja date sensibile în fazele timpurii ale anchetei. Pot fi aplicate politici restrictive de gestionare a informațiilor pentru a se evita periclitarea unei anchete în curs sau pentru a se proteja interese de securitate națională. De asemenea, este posibil ca unele informații să iasă din sfera mandatului Europol.

26

Totuși, măsura în care statele membre partajează informații depinde și de modul în care acestea își organizează arhitectura de partajare a informațiilor. Unele state membre nu au dezvoltat sisteme automate de încărcare a datelor, ceea ce înseamnă că toate datele trebuie să fie introduse manual în EIS sau în SIENA. Această sarcină administrativă afectează disponibilitatea statelor membre de a partaja informații cu Europol. Mai mult, accesul la sistemele Europol este centralizat în unele țări, în timp ce în altele anchetatorii au un acces direct. Acest aspect este ilustrat în figura 4, care arată că există diferențe semnificative între statele membre în ceea ce privește numărul punctelor de acces la SIENA aflate la dispoziția agenților responsabili cu aplicarea legii, ceea ce le limitează, după caz, capacitatea de a trimite în timp util informații relevante către Europol.

27

De asemenea, exhaustivitatea datelor este afectată de întârzieri în ceea ce privește disponibilitatea informațiilor. În plus, Europol primește unele fișiere/date și într-un format nestructurat. Personalul agenției trebuie deci să introducă manual aceste informații în bazele sale de date. Europol a dezvoltat un nou instrument (Data Intake Utility) menit să contribuie la structurarea datelor care vor fi introduse în SIENA în viitor.

28

De asemenea, Curtea a identificat o tendință de intensificare a schimburilor bilaterale dintre statele membre fără implicarea Europol (adică mesaje care nu sunt transmise și către agenție). Proporția totală a acestor mesaje a crescut de la 46 % în 2016 la 62 % în 2019, însă variază de la un stat membru la altul (a se vedea figura 5).

29

Pentru a sprijini în mod eficace lupta împotriva introducerii ilegale de migranți, Europol trebuie să aibă acces la date operaționale din anchetele penale efectuate în țările de origine și de tranzit. În acest scop, Europol a semnat 17 acorduri cu țări din afara UE în temeiul unei legislații anterioare. Pe lângă acestea, agenția a identificat alte opt țări terțe prioritare cu care să se încheie acorduri internaționale (a se vedea figura 6). În decembrie 2017, Comisia a recomandat Consiliului să autorizeze deschiderea negocierilor cu țările respective. Consiliul a făcut acest lucru în iunie 2018. Totuși, până în iulie 2021, Comisia nu începuse negocierile decât cu o singură țară.

30

Încheierea de acorduri internaționale care implică schimbul de date cu caracter personal este complexă, fiindcă se poate realiza doar cu țări care asigură un nivel de protecție a datelor cu caracter personal echivalent în esență cu standardele UE¹². Or, în absența unui acord internațional, țările terțe nu obțin decât puține beneficii din partajarea de date operaționale cu Europol, întrucât agenția nu este autorizată să le trimită în mod sistematic, în schimb, informații care conțin date cu caracter personal¹³.

31

De asemenea, Europol se confruntă cu constrângeri atunci când dorește să obțină date cu caracter personal privind introducerea ilegală de migranți de la părți private (precum furnizorii de servicii online). Agenția poate primi date cu caracter personal de la părți private în mod indirect, printr-o unitate de poliție sau o autoritate națională. Totuși, dacă părțile private transmit datele direct către Europol, din proprie inițiativă (de exemplu, dacă un furnizor de servicii de internet informează în mod proactiv Europol cu privire la existența unor conținuturi online ilegale legate de introducerea ilegală de migranți), agenția poate prelucra datele doar cu scopul de a identifica unitatea de poliție sau autoritatea națională competentă¹⁴. Europol nu poate prelucra datele în scopuri analitice sau pentru verificări încrucișate și trebuie să le șteargă în termen de patru luni, cu excepția cazului în care autoritățile unui stat membru sau ale unei țări terțe le transmit din nou. Pot apărea astfel întârzieri și, în cele din urmă, există riscul ca datele în cauză să devină caduce sau irelevante pentru investigație.

32

În reformarea din 2020 a Regulamentului Europol, Comisia a propus ca Europol să poată primi date cu caracter personal de la părți private, să informeze aceste părți private cu privire la informațiile care lipsesc și să ceară statelor membre să solicite altor părți private să partajeze informații suplimentare¹⁵. Lucrări legislative având ca obiect propunerea de regulament erau în desfășurare în iunie 2021 în cadrul Parlamentului European și al Consiliului.

Europol nu utilizează suficient surse de date externe

33

În calitate de platformă europeană pentru schimbul de informații privind infracțiunile, Europol trebuie să aibă acces la toate bazele de date externe (care nu aparțin Europol) relevante, pentru a colecta informații și a le supune unor verificări încrucișate prin confruntare cu toate sursele de informații pertinente. Curtea a identificat aceste baze de date în caseta 3 și în figura 7. Acest lucru este important mai ales în cazul verificării datelor care provin din țări terțe prin confruntare cu bazele de date relevante ale UE. Nu toate sursele relevante de date sunt însă disponibile în prezent pentru a fi utilizate de Europol, iar agenția nu le folosește suficient pe unele dintre ele.

34

Europol folosește în mod activ SIS II, la care a primit acces complet în septembrie 2020. Începând din martie 2021, Europol este conectată la rețeaua SIRENE, ceea ce îi permite să facă schimb de informații cu punctele de contact ale rețelei, cunoscute sub numele de „birouri SIRENE”. Statele membre au obligația legală de a anunța Europol cu privire la orice informații („rezultate pozitive” sau „hituri”) pe care le dețin și care corespund alertelor SIS II în materie de terorism¹⁶, dar nu și în legătură cu orice alte infracțiuni, inclusiv introducerea ilegală de migranți (deși pot partaja alte informații din aceste domenii prin rețeaua SIRENE). Faptul că Europol nu obține sistematic aceste informații cruciale în timp aproape real îi poate limita capacitatea de a urmări persoanele care introduc ilegal migranți.

35

De asemenea, Europol folosește bazele de date ale Interpol. Nu există însă o interfață automată între sistemul de comunicații SIENA al Europol și sistemul I24/7 al Interpol. Informațiile trebuie transferate dintr-un sistem în altul.

36

Europol folosește rareori alte baze de date europene, care ar putea prezenta relevanță în cadrul luptei împotriva introducerii ilegale de migranți. Agenția are acces la sistemul EURODAC, însă, în practică, nu a efectuat niciodată interogări în sistem în legătură cu introducerea ilegală de migranți, din cauza constrângerilor juridice¹⁷. Europol a transmis doar două solicitări în API/PNR în 2018, opt în 2019 și șase în 2020.

37

Europol nu are acces la datele stocate în VIS, chiar dacă temeiul juridic pe baza căruia agenția poate accesa sistemul (Regulamentul VIS) există încă din 2008, iar cerințele tehnice și funcționale pentru acest acces au fost stabilite în 2018. Europol depune în prezent eforturi pentru a rezolva problemele tehnice cu scopul de a îmbunătăți protecția datelor cu caracter personal, astfel cum i s-a cerut într-un aviz din martie 2021 al Autorității Europene pentru Protecția Datelor, și pentru a obține astfel acces la sistem. Lipsa accesului la sistemul VIS este pentru Europol o șansă ratată de a obține informații relevante pentru combaterea schemelor de fraudare a vizelor operate de persoanele care introduc ilegal migranți.

38

Interoperabilitatea dintre bazele de date ale Europol, principalele baze de date ale UE (SIS II, VIS, EURODAC și sistemele viitoare, în special Sistemul de intrare/ieșire și Sistemul european de informații și de autorizare privind călătoriile) și bazele de date ale Interpol ar trebui să se îmbunătățească în continuare până în 2023, astfel cum este prevăzut în Regulamentul privind interoperabilitatea din 2019¹⁸. Odată obținută, interoperabilitatea va permite interogarea simultană a tuturor bazelor de date.

39

Europol nu are acces nici la datele partajate prin sistemul Prüm, deoarece nu există un temei juridic explicit pe baza căruia agenția să acceseze astfel de date.

Partenerii Europol apreciază informațiile furnizate de agenție, însă problemele legate de interoperabilitate împiedică o partajare eficace a datelor

40

Sondajul realizat de Curte arată că statele membre și țările terțe apreciază informațiile furnizate de agenție. Scorul mediu global de satisfacție (pe o scară de la 0 la 10) este de 8,5 (a se vedea figura 8). Principalul domeniu în care se pot aduce îmbunătățiri vizează problemele de interoperabilitate, care afectează eficacitatea partajării datelor.

41

În prezent, autoritățile de aplicare a legii din statele membre nu au acces la EAS. Acestea pot verifica dacă informațiile solicitate se regăsesc în acest sistem transmițând o solicitare prin SIENA sau printr-un ofițer de legătură. Întrucât o astfel de procedură durează, lipsa interoperabilității dintre sistemele naționale și sistemul Europol face ca schimbul de date să fie mai puțin eficient.

42

În 2020, Europol a lansat un nou proiect QUEST+, pentru a permite autorităților naționale să efectueze interogări în EAS din sistemele lor naționale. Acest proiect le permite să vadă imediat, fără a trece prin canalele oficiale, dacă există o corespondență (un rezultat pozitiv) în EAS, însă nu le oferă acces direct la informațiile stocate efectiv în sistem. Dacă există un rezultat pozitiv, autoritățile trebuie să solicite individual orice informații suplimentare. Finalizarea proiectului va depinde de disponibilitatea resurselor, în cadrul restructurării generale a infrastructurii informatice a Europol. Este planificată o fază-pilot pentru 2021, la care pot participa până la șase state membre.

43

Statele membre au acces la cealaltă bază de date a Europol, și anume EIS, dar aceasta nu este pe deplin integrată cu sistemele naționale. În 2016, Europol a inițiat proiectul „Querying Europol Systems” (QUEST) (a se vedea figura 9), care le permite autorităților de aplicare a legii din statele membre să acceseze EIS din sistemele lor naționale. QUEST a fost implementat în 2017, însă, până în prezent, acoperă doar două categorii de informații: persoanele și armele de foc. Urmează să devină disponibile până la sfârșitul lunii iunie 2021 și alte categorii (precum mijloacele de transport, mijloacele de comunicare și documentele de identitate).

44

Curtea a identificat și alte probleme legate de schimbul de date dintre Europol și alte agenții ale UE. Una dintre principalele părți interesate în lupta împotriva introducerii ilegale de migranți este Frontex, Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă, care transmite date operaționale cu caracter personal către Europol (precum numele și adresele suspecților). Totuși, Europol nu poate partaja cu Frontex niciun fel de date cu caracter personal care i-ar permite acesteia din urmă să efectueze verificări încrucișate în ceea ce privește acuratețea propriilor date operaționale, să își aprofundeze propriile informații operative pentru operațiunile de control la frontiere sau să își îmbunătățească evaluările de risc pentru a localiza amenințările emergente.

45

Unul dintre motivele care explică această situație rezidă în Decizia nr. 58/2015 a Consiliului de administrație al Frontex, care, în temeiul Regulamentului Frontex din 2011, nu îi permite acestei agenții să primească date cu caracter personal de la Europol. Un alt motiv rezidă în faptul că, în 2018, Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor a emis un aviz negativ privind primirea de date cu caracter personal de către Frontex de la Europol, bazându-se pe Regulamentul Frontex din 2016. Totuși, cea mai recentă versiune a Regulamentului Frontex, din 2019, a eliminat această lacună juridică, prevăzând în mod explicit schimbul de date cu caracter personal între Europol și Frontex¹⁹. Datele colectate de Frontex în contextul monitorizării fluxurilor de migrație sau în cadrul operațiunilor pot fi partajate acum cu Europol în vederea identificării persoanelor suspectate de infracțiuni transfrontaliere.

46

Pentru a combate în mod eficace introducerea ilegală de migranți, este nevoie de o cooperare fără sincope între autoritățile de aplicare a legii și autoritățile judiciare. Deși Regulamentul Europol din 2016 prevede un acces indirect reciproc între bazele de date ale Europol și ale Eurojust²⁰, progresele în asigurarea acestui acces au fost lente. Aceste două agenții pot face schimb de date în mod semiautomat, prin SIENA, dar găsirea unei soluții de acces complet automatizate întârzie, întrucât sistemele informatice ale Eurojust trebuie modernizate.

47

În temeiul cadrului juridic valabil înainte de 2016²¹, prelucrarea datelor la nivelul Europol era concepută în jurul sistemelor: cadrul preciza ce date pot fi prelucrate în ce sistem. Regulamentul Europol din 2016 a renunțat la această abordare. Normele care reglementează prelucrarea datelor de către Europol depind acum de scopul în care sunt prelucrate datele (identificarea de legături; analiză tematică și strategică; analiză operațională; sau facilitarea schimbului de informații)²². Prin urmare, agenția intenționează să treacă de la sistemele sale separate existente la un repertoriu central de date și la un mediu operațional care să fie integrate și cuprinzătoare.

48

Până în prezent, Europol nu a folosit în domeniul introducerii ilegale de migranți procese inovatoare din domeniul TI, precum mineritul datelor sau inteligența artificială. Refacerea din temelii a infrastructurii sale informatice generale îi oferă șansa de a face acest lucru.

Partenerii Europol apreciază sprijinul strategic și operațional oferit de agenție, deși rezultatele nu pot fi evaluate, iar procedurile nu sunt suficient de structurate

49

Valoarea adăugată a Europol provine nu numai din schimbul de informații cu partenerii săi, ci și din sprijinul strategic și operațional pe care îl acordă. La punctele de mai jos, Curtea examinează în ce măsură Europol:

1. oferă un sprijin strategic și operațional valoros;
2. obține rezultate și raportează cu privire la acestea;
3. dispune de procedurile interne necesare pentru a acorda sprijin;
4. își coordonează bine activitățile cu partenerii săi.

Europol oferă un sprijin valoros

50

Figura 10 de mai jos oferă o prezentare de ansamblu a sprijinului strategic și operațional oferit de Europol.

51

Sprijinul strategic furnizat de Europol constă în rapoarte de complexitate variabilă, care oferă o imagine de ansamblu asupra situației și a tendințelor actuale din UE în materie de criminalitate (a se vedea caseta 4). Europol elaborează aceste rapoarte strategice atât în mod regulat, cât și ad-hoc, permițându-le statelor membre să ia măsuri de prevenire. În contextul sprijinului său strategic, Europol joacă de asemenea un rol esențial în cadrul EMPACT (a se vedea punctul 08), ceea ce contribuie la stabilirea unor priorități strategice pentru întreaga UE și sprijină punerea lor în aplicare la un nivel operațional.

52

Sprijinul operațional acordat de Europol implică sprijinirea investigațiilor efectuate de statele membre și de țările terțe în cazuri specifice, care pot fi clasificate ca neprioritare (sprijin de bază), prioritare ori ca investigații vizând ținte de mare importanță (selectate dintre cazurile prioritare pe baza unui proces suplimentar de prioritizare), după cum se arată în figura 11. Sprijinul operațional are două componente principale:

1. sprijinul pentru operațiuni – Europol oferă sprijin direct la fața locului pentru statul membru în timpul operațiunilor; de exemplu, experții Europol pot extrage date de pe dispozitive mobile precum telefoanele inteligente sau tabletele;
2. sprijinul pentru investigații – sprijinul furnizat depinde de măsura în care cazul respectiv este un caz prioritar, un caz neprioritar sau o investigație vizând ținte de mare importanță:

1. pentru cazurile neprioritare, Europol efectuează o verificare încrucișată a datelor prin confruntare cu bazele sale de date;
2. pentru cazurile prioritare, Europol furnizează investigatorilor sprijin sub formă de analiză operațională (de exemplu, informații despre rețeaua infracțională implicată, despre metodele, limitările și intențiile sale), sprijin în materie de coordonare pentru operațiuni și/sau finanțare pentru ședințele operaționale;
3. investigațiile vizând ținte de mare importanță primesc un sprijin mai intens decât cazurile prioritare. În special, acestea implică elaborarea unui plan operațional și crearea unui grup operativ pentru coordonarea activităților de obținere de informații operative și de investigare, inclusiv a operațiunilor de pe teren.

53

Per ansamblu, partenerii Europol erau mulțumiți de calitatea sprijinului primit din partea agenției. Pe o scară de la 0 la 10, aceștia au evaluat sprijinul strategic oferit de Europol cu nota 8 și sprijinul operațional cu nota 8,4 (a se vedea figura 12).

Rezultatele sprijinului operațional și strategic oferit de Europol sunt dificil de verificat, întrucât agenția nu le măsoară în mod cuprinzător

54

Deși evaluarea făcută de statele membre și de țările terțe era pozitivă, măsurarea indicatorilor de performanță este afectată de limitările mecanismelor de raportare existente. Curtea analizează mai jos motivele acestei situații.

55

Europol nu dispune de indicatori care să măsoare sistematic dacă contribuțiile sale la cazurile statelor membre din domeniul introducerii ilegale de migranți (de exemplu, elaborarea unui raport de analiză) au generat rezultate operaționale precum arestări, destructurarea grupurilor infracționale organizate sau confiscarea de active într-un stat membru. Acest lucru se explică în principal prin faptul că statele membre nu au obligația de a transmite aceste date către Europol. Un alt motiv este faptul că procesul de colectare a datelor nu este structurat, întrucât Europol nu a transmis partenerilor săi instrucțiuni privind modul de raportare a rezultatelor obținute. Europol colectează totuși date privind numărul de arestări legate de „zilele de acțiune” (a se vedea caseta 5).

56

Totuși, Europol nu își actualizează întotdeauna cifrele privind arestările după zilele de acțiune, iar EMSC nu colectează în mod sistematic date privind alte rezultate, cum ar fi confiscările de active. Sondajul realizat de Curte arată că doar 33 % dintre statele membre raportează în mod sistematic informații către Europol cu privire la rezultatele sprijinului acordat de agenție în domeniul introducerii ilegale de migranți.

57

Obținerea unor statistici fiabile privind introducerea ilegală de migranți s-a dovedit a fi dificilă și pentru Eurostat. Acesta a derulat trei proiecte-pilot de colectare a datelor în domeniul justiției penale cu privire la „facilitarea intrării, tranzitului și șederii neautorizate” (după cum este definită aceasta în dreptul UE), acoperind anii de referință 2015, 2016 și 2017. Începând cu anul de referință 2018, colectarea datelor a fost integrată în chestionarul anual al Eurostat referitor la statisticile privind criminalitatea. Statele membre au contribuit doar pe bază voluntară la proiect, întrucât nu există un temei juridic care să le oblige să furnizeze date. Numărul statelor membre care au raportat date a crescut treptat de-a lungul timpului. În prezent, majoritatea lor comunică date, dar acestea nu sunt întotdeauna complete. Până în iulie 2021, Eurostat nu publicase încă vreo statistică privind introducerea ilegală de migranți, în principal din cauza problemelor legate de calitatea datelor.

58

De asemenea, Europol și Frontex colectează statistici privind introducerea ilegală de migranți de la statele membre: Frontex, pentru analiza sa de risc și în scopuri operaționale și strategice, iar Europol pentru raportarea sa către Consiliu cu privire la EMPACT. Nu există nicio coordonare între Europol, Frontex și Eurostat în ceea ce privește procesul de colectare a datelor.

59

În 2018, EMSC a început să raporteze la nivel intern informații privind numărul anual de arestări și, cu un an mai târziu, a început să raporteze această cifră Comisiei. Totuși, întrucât consideră că, din cauza lipsei de actualizări regulate privind rezultatele proceselor penale, nu există date fiabile cu privire la numărul de arestări, EMSC nu a prezentat date pentru acest indicator în niciunul dintre rapoartele sale publice. Deși numărul de arestări apare în comunicatele de presă privind zilele de acțiune, nu există date consolidate care să fie disponibile pentru public. Date anuale privind persoanele care introduc ilegal migranți sunt disponibile doar în ceea ce privește infractorii de anvergură (țintele de mare importanță)²⁵.

60

Totuși, alte organisme ale UE publică date privind rezultatele obținute. Rapoartele Consiliului privind EMPACT conțin statistici privind rezultatele din domeniul introducerii ilegale de migranți (numărul de arestări sau confiscările de active provenite din săvârșirea de infracțiuni). În mod similar, raportul anual al Eurojust furnizează cifre privind rezultatele sale operaționale de ansamblu (suspecți arestați și active provenite din săvârșirea de infracțiuni care au fost confiscate).

61

În 2019, EMSC a identificat cinci ținte de mare importanță și toate aceste persoane au fost arestate. Cu sprijinul EMSC, statele membre au arestat 598 de persoane în cadrul operațiunilor din zilele de acțiune. Europol nu precizează din ce categorii fac parte persoanele arestate (de exemplu: membri importanți ai grupurilor infracționale sau alte persoane care intervin la nivel operațional, cum ar fi șoferi de camioane pentru organizațiile criminale).

62

În același an, în UE au fost identificate 10 989 de persoane suspectate de introducere ilegală de migranți. Desigur, nu fiecare suspect se dovedește a fi o persoană care introduce ilegal migranți și care este ulterior arestată. Totuși, numărul de arestări efectuate în cadrul zilelor de acțiune este scăzut. Europol își coordonează activitățile între introducerea ilegală de migranți și alte domenii infracționale, precum fraudarea documentelor sau spălarea banilor. Cu toate acestea, nu există indicatori de performanță pentru activitățile Europol din domeniul spălării banilor și al fraudării documentelor (de exemplu, numărul de documente frauduloase detectate sau valoarea activelor financiare confiscate). Europol a stabilit un indicator de performanță pentru eliminarea conținutului ilegal de pe internet, însă nu a putut atinge valoarea-țintă stabilită (a se vedea tabelul 3 din anexă).

63

Începând din anul 2020, Europol a decis să atragă atenția personalului de conducere de nivel superior doar asupra indicatorilor de nivel înalt, fără să mai stabilească valori-țintă specifice pentru indicatorii de realizare. Documentele de programare au prezentat grupat indicatorii privind introducerea ilegală de migranți și indicatorii referitori la alte activități care se încadrează la „forme grave de criminalitate și criminalitate organizată” (a se vedea tabelul 1 și tabelul 2 din anexă).

64

EMSC nu și-a atins întotdeauna obiectivele în ceea ce privește indicatorii de realizare și, uneori, a stabilit ținte inferioare realizărilor din anii precedenți (a se vedea figura 15, figura 16 și figura 17 din anexă).

Europol nu documentează pe deplin selecția cazurilor

65

Europol a stabilit criterii obiective pentru a distinge între cazurile cu sprijin neprioritar, cazurile prioritare și investigațiile vizând ținte de mare importanță (a se vedea punctul 52). Pentru a aplica aceste criterii, agenția a instituit un proces de prioritizare cu un flux de lucru detaliat. În practică, specialiștii și analiștii cu experiență ai Europol folosesc procesul de prioritizare ca orientare generală pentru a stabili dacă unui caz trebuie să i se atribuie statut prioritar, luând această decizie pe baza evaluării lor de specialitate, a resurselor disponibile și a evoluției potențiale a cazului. În acest scop, analiștii efectuează deseori evaluări comune cu birourile de legătură ale Europol din statele membre și/sau cu anchetatorii din prima linie. Întrucât acest proces de selecție nu este documentat pe deplin, Curtea nu a putut verifica dacă el a fost aplicat corect.

66

Deși numărul total de cazuri s-a dublat în perioada 2016‑2019, nu s-au înregistrat creșteri ale numărului de cazuri prioritare (a se vedea figura 13). În 2016, Europol a clasificat 93 de cazuri din 2 057 drept cazuri prioritare, în timp ce în 2019 cifra a fost de 104 din 4 426 de cazuri.

Europol își coordonează activitățile cu partenerii săi, însă nu în mod sistematic

67

Pe lângă faptul că sprijină autoritățile de aplicare a legii, Europol își coordonează activitățile cu alți parteneri. Printre aceștia se numără agenții ale UE, țări terțe, organizații internaționale și organizații regionale de aplicare a legii (a se vedea figura 14). Interviurile realizate de Curte cu partenerii Europol, precum și răspunsurile lor la sondajul Curții arată că aceștia apreciază rolul de coordonare al agenției.

68

Pentru a consolida cooperarea, Europol sprijină și participă la o serie de parteneriate inovatoare:

• un grup operativ comun de legătură în ceea ce privește introducerea ilegală de migranți, care reunește ofițeri de legătură detașați la sediul Europol din state membre și din țări terțe. EMSC organizează întâlniri regulate ale ofițerilor de legătură din cadrul grupului, iar majoritatea respondenților la sondajul Curții considerau că acestea îmbunătățesc cooperarea și coordonarea dintre statele membre în ceea ce privește combaterea introducerii ilegale de migranți;
• un centru de centralizare a informațiilor: acesta îmbunătățește partajarea de informații, reunind parteneri precum Frontex și Interpol, dar și părți cu un statut diferit, precum misiuni din domeniul politicii de securitate și de apărare comune. Acest centru este destinat discuțiilor care pot viza atât tendințe generale, cât și cazuri specifice;
• biroul operativ comun de la Viena: este o platformă operațională regională pentru investigații internaționale privind grupurile infracționale organizate care se ocupă cu introducerea ilegală de migranți de-a lungul rutei din Balcanii de Vest și a celei central-mediteraneene. Biroul sprijină cooperarea polițienească transfrontalieră și implică în operațiuni anchetatori internaționali.

69

Totuși, Europol nu are nicio cooperare structurată cu alte platforme europene de coordonare implicate în lupta împotriva introducerii ilegale de migranți, precum Centrul de aplicare a legii din sud-estul Europei, Convenția de cooperare polițienească pentru sud-estul Europei sau Lupta integrată împotriva criminalității organizate în regiunea Mării Baltice.

70

Europol nu are colaborări nici cu platforme regionale de cooperare în domeniul aplicării legii din afara Europei, precum ASEANAPOL, AMERIPOL și AFRIPOL.

71

În sfârșit, sondajul realizat de Curte și interviurile sale cu reprezentanți din țări terțe partenere arată că Europol îi implică pe aceștia în activitățile sale, deși nu întotdeauna în mod sistematic. În răspunsul lor la sondaj, unele părți terțe și-au exprimat dorința de a se implica mai intens în activități operaționale cu Europol. Totuși, această implicare nu depinde numai de Europol, ci și de disponibilitatea statului membru care conduce investigația în cauză.

Concluzii și recomandări

72

Curtea a examinat sprijinul acordat de Europol statelor membre în combaterea introducerii ilegale de migranți. Per ansamblu, Curtea concluzionează că Europol este un partener apreciat și o platformă importantă pentru schimbul de informații. Agenția se confruntă însă cu provocări continue legate de utilizarea pe deplin a surselor externe de informații, iar rezultatele sprijinului său nu sunt măsurate în mod sistematic și, prin urmare, sunt dificil de demonstrat.

73

Curtea a evaluat rolul Europol în calitate de platformă europeană pentru schimbul de informații privind infracțiunile. Ea a constatat că autoritățile de aplicare a legii din statele membre și părțile terțe au furnizat în mod activ informații către Europol, deși nivelul de implicare a variat de la un partener la altul. Schimbul de informații a crescut în permanență ca volum în perioada 2016‑2019 (punctul 23).

74

În pofida acestei tendințe pozitive, Curtea a identificat probleme care afectează exhaustivitatea informațiilor obținute de Europol. Majoritatea nu sunt specifice domeniului introducerii ilegale de migranți și se află în afara controlului Europol. Principalele probleme sunt: (i) gradul diferit de implicare a statelor membre în alimentarea bazelor de date ale Europol; (ii) problemele întâmpinate la lansarea negocierilor bilaterale vizând încheierea de acorduri internaționale cu țări terțe prioritare la nivelul UE; și (iii) incapacitatea Europol de a colecta și a analiza în mod direct informații de la părți private pentru a-și îndeplini sarcinile (punctele 24-32).

75

În calitatea sa de platformă europeană de informații în materie penală, Europol trebuie să aibă acces la toate bazele de date relevante. Totuși, nu toate sursele relevante de date sunt disponibile în prezent pentru Europol sau acestea nu sunt folosite la potențial maxim (punctele 33-39).

Recomandarea 1 – Folosirea tuturor surselor relevante de informații

Pentru ca datele din platforma sa de informații să fie exhaustive, Europol ar trebui:

1. să își folosească biroul SIRENE creat recent și bazele de date PNR/API și EURODAC pentru a obține informații relevante în condițiile specifice stabilite de cadrele juridice aferente;
2. să obțină efectiv accesul la baza de date VIS, în scopuri de analiză;
3. să sprijine Comisia în elaborarea de propuneri legislative pentru a asigura accesul agenției la alte surse de date relevante, precum sistemul Prüm și categorii suplimentare de informații disponibile prin cadrele SIS.

Data-țintă pentru punerea în aplicare a recomandării: iunie 2022.

76

Per ansamblu, sondajul realizat de Curte arată că statele membre și țările terțe apreciază informațiile furnizate de agenție. Totuși, încă nu s-a realizat interoperabilitatea deplină între bazele de date ale Europol și cele ale statelor membre, ceea ce face ca schimbul de date să fie mai puțin eficient. Europol a inițiat proiectul „Querying Europol Systems” (QUEST), care le permite statelor membre să acceseze sistemul informațional al Europol din sistemele lor naționale. Acest proiect urmează să fie finalizat până la sfârșitul lunii iunie 2021. În 2020 a fost lansat un nou proiect QUEST+. Acesta le va permite autorităților naționale să efectueze interogări în sistemul de analiză al Europol, din sistemele lor naționale. Este planificată o fază-pilot pentru 2021, la care pot participa până la șase state membre (punctele 40-43).

77

De asemenea, Curtea a identificat probleme legate de schimbul de date cu alte agenții ale UE. Una dintre principalele părți interesate în lupta împotriva introducerii ilegale de migranți este Frontex, care transmite date operaționale către Europol. Totuși, Europol nu poate partaja, în schimb, niciun fel de date cu caracter personal, întrucât, din rațiuni juridice, Frontex nu a putut primi până în prezent date operaționale cu caracter personal. În plus, deși Regulamentul Europol din 2016 prevede un acces indirect reciproc între bazele de date ale Europol și ale Eurojust, progresele în asigurarea efectivă a acestui acces au fost lente. Până în prezent, Europol nu a folosit capacități inovatoare în domeniul TI, precum mineritul datelor sau inteligența artificială, în activitățile sale de bază, inclusiv în ceea ce privește domeniul introducerii ilegale de migranți. Proiectul de reformare a infrastructurii sale informatice generale oferă posibilitatea de a face acest lucru (punctele 44-48).

Recomandarea 2 – Îmbunătățirea schimbului de date între Europol și partenerii săi

Împreună cu autoritățile naționale de aplicare a legii și cu agențiile relevante ale UE, Europol ar trebui să își îmbunătățească schimbul de date prin:

1. îmbunătățirea interoperabilității dintre bazele de date naționale în materie penală și propriile sale baze de date, grație finalizării în timp util a proiectelor QUEST și QUEST+;
2. consolidarea cooperării cu Frontex prin schimbul reciproc de date și cu Eurojust prin accesul indirect la bazele de date;
3. folosirea unor capacități TI inovatoare pentru prelucrarea datelor și pentru schimbul de date cu partenerii săi.

Data-țintă pentru punerea în aplicare a recomandării: iunie 2022.

78

Statele membre și țările terțe partenere apreciază sprijinul strategic și operațional furnizat de Europol. Sprijinul strategic al agenției constă în rapoarte ad-hoc și în rapoarte periodice. Sprijinul operațional poate lua forma analizei datelor operative în materie penală sau a unor intervenții la fața locului, axându-se pe cazuri în care sunt implicați infractori identificați drept ținte de mare importanță (punctele 50-53).

79

Rezultatele sprijinului oferit de Europol sunt dificil de verificat, întrucât agenția nu le poate măsura în mod cuprinzător. Indicatorul privind numărul de arestări se referă doar la arestările din zilele de acțiune și nu există indicatori pentru alte rezultate, precum activele confiscate. Acest lucru se explică prin absența unei proceduri sistematice pe baza căreia statele membre să raporteze date cu privire la rezultatele obținute cu sprijinul EMSC. În consecință, EMSC nu include numărul de arestări în rapoartele sale anuale publice (punctele 54-62).

80

Europol nu dispune de indicatori de performanță pentru eforturile sale de combatere a spălării de bani și a fraudării documentelor, fenomene asociate și cu introducerea ilegală de migranți (punctul 62). Până în 2019, documentele de programare publicate de Europol raportau cu privire la valorile-țintă pentru indicatorii de performanță legați în mod explicit de introducerea ilegală de migranți. Totuși, începând din anul 2020, valorile-țintă sunt prezentate grupat în raportarea externă, pentru toate formele grave de criminalitate organizată. Altfel spus, indicatorii de performanță relevanți sunt disponibili doar în cadrul organizației (punctele 63 și 64).

Recomandarea 3 – Îmbunătățirea monitorizării și a raportării performanței pentru activitățile Centrului european privind introducerea ilegală de migranți

Pentru a îmbunătăți monitorizarea și raportarea performanței pentru activitățile EMSC, Europol ar trebui:

1. să solicite statelor membre și partenerilor din afara UE să raporteze agenției cu privire la rezultatele obținute cu sprijinul acesteia în cazurile prioritare din domeniul introducerii ilegale de migranți;
2. să stabilească indicatori specifici pentru eforturile sale de combatere a fraudării documentelor și a spălării de bani;
3. să publice, în rapoartele sale publice anuale, date anuale consolidate cu privire la rezultatul sprijinului acordat statelor membre și partenerilor din afara UE în domeniul introducerii ilegale de migranți;
4. să reintroducă în documentele sale de programare indicatori de performanță specifici și valori-țintă anuale pentru EMSC.

Data-țintă pentru punerea în aplicare a recomandării: trimestrul 1 din 2022.

81

Un proces de prioritizare a cazurilor, bazat pe criterii adecvate, ajută Europol să aloce resursele acolo unde este cea mai mare nevoie de ele. Acest proces se bazează parțial pe evaluarea profesională a personalului de specialitate implicat, dar nu este documentat pe deplin. Prin urmare, nu există dovezi suficiente care să demonstreze că Europol își alocă resursele către cazurile în care este cea mai mare nevoie de ele (punctele 65 și 66).

82

Europol își coordonează activitățile cu alte părți interesate, însă nu întotdeauna în mod sistematic. În acest scop, Europol a dezvoltat parteneriate inovatoare cu grupări europene, permițând un schimb rapid de informații și o cooperare intensă. De asemenea, Europol depune eforturi pentru a încheia acorduri de lucru cu organizații regionale de aplicare a legii. Totuși, Europol nu are o cooperare structurată cu alte forumuri europene de cooperare implicate în lupta împotriva introducerii ilegale de migranți (punctele 67-71).

Recomandarea 4 – Transparentizarea procesului de prioritizare a cazurilor

Pentru a demonstra că selectează cazurile cele mai relevante, Europol ar trebui:

1. să păstreze dovezi care să arate că aplică în mod sistematic și consecvent criterii de prioritizare pentru clasificarea tuturor cazurilor primite;
2. să păstreze o evidență a scorurilor acordate tuturor cazurilor examinate în cadrul procesului de prioritizare.

Data-țintă pentru punerea în aplicare a recomandării: sfârșitul anului 2021.

Prezentul raport a fost adoptat de Camera III, condusă de doamna Bettina Jakobsen, membră a Curții de Conturi, la Luxemburg, în data de 13 iulie 2021.

Anexă

Anexa I – Raportarea și indicatorii de performanță ai Europol în domeniul introducerii ilegale de migranți

În 2019, Europol a elaborat următoarele rapoarte care includ informații privind activitățile sale de combatere a introducerii ilegale de migranți:

• documentul de programare al Europol prevăzut la articolul 16 alineatul (5) litera (d) din Regulamentul Europol, care include obiective pe trei ani, și programul anual de activitate;
• raportul anual consolidat privind activitățile Europol, prevăzut la articolul 16 alineatul (5) litera (g) din Regulamentul Europol, care include informații privind punerea în aplicare a programului anual de activitate;
• raportul anual de activitate al EMSC, care oferă publicului informații privind activitățile EMSC. Acest raport prezintă un set separat de indicatori pentru „imigrația ilegală facilitată” (introducerea ilegală de migranți) și pentru „traficul de ființe umane”;
• raportul referitor la migrația ilegală facilitată al Centrului european privind introducerea ilegală de migranți: acesta este un raport elaborat o dată la două luni, fără caracter public, transmis Comisiei, în care se prezintă informații privind activitățile EMSC. Include 41 de indicatori-cheie de performanță, grupați în șapte categorii²⁶, pentru măsurarea performanței în domeniile principale de activitate ale EMSC;
• raportul trimestrial de monitorizare „EMSC/AP Migrant Smuggling contribution to Europol OD”, un document intern trimis Direcției operaționale a Europol, la nivel organizațional. Raportul furnizează statistici privind șase indicatori selectați și explică tendințele activităților;
• raportul „Europol pe scurt”, care oferă publicului o sinteză a informațiilor și cifre privind activitățile agenției.

Acronime

AFRIPOL: Mecanismul de cooperare polițienească al Uniunii Africane

AMERIPOL: Comunitatea polițienească a Americilor

API: informații prealabile referitoare la pasageri

ASEANAPOL: șefii polițiilor naționale din ASEAN

EAS: sistemul de analiză al Europol (Europol Analysis System)

EIS: sistemul informațional al Europol (Europol Information System)

EMPACT: Platforma multidisciplinară europeană împotriva amenințărilor infracționale (European Multidisciplinary Platform against Criminal Threats)

EMSC: Centrul european privind introducerea ilegală de migranți (European Migrant Smuggling Centre)

EURODAC: sistemul dactiloscopic european

EUROJUST: Agenția Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Justiție Penală

Europol: Agenția Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Aplicare a Legii

Frontex: Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă

IRU: Unitatea de semnalare a conținutului online (Internet Referral Unit)

JLT: Grup operativ comun de legătură – Introducerea ilegală de migranți

PA: proiect de analiză

PNR: registru cu numele pasagerilor

QUEST: „Querying Europol Systems”

SIENA: aplicație de rețea pentru schimbul securizat de informații (Secure Information Exchange Network Application)

SIRENE: solicitare de informații suplimentare la intrarea pe teritoriul național

SIS II: Sistemul de informații Schengen

VIS: Sistemul de informații privind vizele

Glosar

Aplicație de rețea pentru schimbul securizat de informații: canal de comunicare între autoritățile de aplicare a legii din statele membre ale UE și părți terțe, cu sau fără implicarea Europol.

Centrul european privind introducerea ilegală de migranți: unitate din cadrul Europol care se ocupă de problematica introducerii ilegale de migranți și a traficului de persoane.

Europol: agenția UE care sprijină statele membre în prevenirea și investigarea terorismului, a criminalității cibernetice și a altor forme de criminalitate gravă care afectează două sau mai multe state membre.

Platforma multidisciplinară europeană împotriva amenințărilor infracționale: o structură ad-hoc pentru gestionarea principalelor amenințări pe care le reprezintă pentru UE criminalitatea internațională organizată și gravă, Reunește statele membre, instituțiile și agențiile UE, precum și alți parteneri internaționali publici și privați.

Proiect de analiză: platformă pe care pot fi desfășurate analize operaționale în sprijinul investigațiilor internaționale și al operațiunilor de obținere de date operative în materie penală.

Sistemul de analiză al Europol: un sistem securizat de informații, accesibil doar pentru personalul Europol, destinat stocării și prelucrării informațiilor operaționale transmise de autoritățile naționale de aplicare a legii și de alți parteneri ai Europol.

Sistemul informațional al Europol: bază de date folosită de Europol și de statele membre, cu persoane suspectate sau condamnate pentru o infracțiune care intră sub incidența dreptului unui stat membru sau a unui domeniu infracțional pentru care Europol are competență.

Sistemul Prüm: grupul de state membre semnatare ale Convenției din 2005 privind intensificarea cooperării transfrontaliere, în special în ceea ce privește combaterea terorismului, a criminalității transfrontaliere și a migrației ilegale.

Țintă de mare importanță: persoană suspectată de planificarea, de pregătirea sau de comiterea în anul anterior a uneia sau a mai multor infracțiuni definite la articolul 3 din Regulamentul Europol, reprezentând astfel un risc ridicat de forme grave de criminalitate și de criminalitate organizată pentru două sau mai multe state membre ale UE.

Zi de acțiune: o operațiune comună coordonată a autorităților naționale de aplicare a legii din UE, sprijinită de Europol, împotriva criminalității organizate transfrontaliere.

Răspunsurile Comisiei și ale SEAE, ale Frontex, ale Eurojust și ale Europol

Răspunsurile Comisiei și ale SEAE

https://www.eca.europa.eu/ro/Pages/DocItem.aspx?did=59363 

Răspunsurile Frontex

https://www.eca.europa.eu/ro/Pages/DocItem.aspx?did=59363 

Răspunsurile Eurojust

https://www.eca.europa.eu/ro/Pages/DocItem.aspx?did=59363 

Răspunsurile Europol

https://www.eca.europa.eu/ro/Pages/DocItem.aspx?did=59363 

Note

¹ Europol (2017), European Union serious and organised crime threat assessment.

² Concluziile Consiliului privind stabilirea priorităților UE pentru combaterea criminalității internaționale organizate și grave în perioada 2018‑2021 – Concluziile Consiliului (18 mai 2017).

³ Biroul Națiunilor Unite pentru Droguri și Criminalitate, Smuggling of Migrants, 2011.

⁴ Comisia Europeană: fișa informativă UE și criza migrației, 2017.

⁵ Centrul european privind introducerea ilegală de migranți, al patrulea raport anual, 2020.

⁶ Europol (2017), European Union serious and organised crime threat assessment, p. 50.

⁷ Direcția Generală Migrație și Afaceri Interne (DG HOME), Direcția Generală Justiție și Consumatori (DG JUST), Direcția Generală Parteneriate Internaționale (DG INTPA), Direcția Generală Vecinătate și Negocieri privind Extinderea (DG NEAR).

⁸ Directiva 2002/90/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2002 de definire a facilitării intrării, tranzitului și șederii neautorizate, JO L 328.

⁹ Articolul 1 din Directiva privind facilitarea.

¹⁰ Studiu al Parlamentului European: Fit for purpose? The Facilitation Directive and the criminalization of humanitarian assistance to irregular migrants: 2018 update.

¹¹ Regulamentul (UE) nr. 2016/794 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 mai 2016 privind Agenția Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Aplicare a Legii (Europol).

¹² Hotărârea pronunțată în cauza C-311/18, Data Protection Commissioner/Facebook Ireland și Maximillian Schrems, 16 iulie 2020, în special punctele 104-108.

¹³ Sunt prevăzute excepții la articolul 25 din Regulamentul Europol.

¹⁴ În conformitate cu articolul 26 alineatul (2) din Regulamentul Europol.

¹⁵ Articolul 26, COM(2020) 796 final din 9 decembrie 2020.

¹⁶ Articolul 48 alineatul (8) din Regulamentul (UE) 2018/1862 al Parlamentului European și al Consiliului privind instituirea, funcționarea și utilizarea Sistemului de informații Schengen (SIS) în domeniul cooperării polițienești și al cooperării judiciare în materie penală.

¹⁷ Potrivit articolului 21 din Regulamentul EURODAC, Europol poate accesa sistemul EURODAC „numai dacă compararea cu datele dactiloscopice stocate în oricare dintre sistemele de prelucrare a datelor la care Europol are acces din punct de vedere tehnic și legal nu a condus la stabilirea identității persoanei vizate”.

¹⁸ Regulamentul (UE) 2019/818 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 mai 2019 privind instituirea unui cadru pentru interoperabilitatea dintre sistemele de informații ale UE în domeniul cooperării polițienești și judiciare, al azilului și al migrației.

¹⁹ Articolul 90 din Regulamentul (UE) 2019/1896 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 noiembrie 2019 privind poliția de frontieră și garda de coastă la nivel european și de abrogare a Regulamentelor (UE) nr. 1052/2013 și (UE) 2016/1624.

²⁰ Articolul 21 din Regulamentul (UE) 2016/794 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 mai 2016 privind Agenția Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Aplicare a Legii (Europol) și de înlocuire și de abrogare a Deciziilor 2009/371/JAI, 2009/934/JAI, 2009/935/JAI, 2009/936/JAI și 2009/968/JAI ale Consiliului.

²¹ Articolele 10‑14 din Decizia 2009/371/JAI a Consiliului.

²² Articolele 18 și 19 din Regulamentul Europol.

²³ https://www.europol.europa.eu/socta-report

²⁴ https://www.europol.europa.eu/migrant-smuggling-use-of-small-boats-to-cross-english-channel-0.

²⁵ Raportul anual consolidat pentru 2019 privind activitățile Europol, p. 22.

²⁶ Schimbul de informații și prelucrarea datelor; grupul operativ comun MARE; analiză operațională; reuniuni operaționale; zile de acțiune; desfășurare/sprijin la fața locului; reuniuni strategice și tematice.

Calendar

https://www.eca.europa.eu/ro/Pages/DocItem.aspx?did=59363 

Echipa de audit

Rapoartele speciale ale Curții de Conturi Europene prezintă rezultatele auditurilor sale cu privire la politicile și programele UE sau la diverse aspecte legate de gestiune aferente unor domenii bugetare specifice. Curtea de Conturi Europeană selectează și concepe aceste sarcini de audit astfel încât impactul lor să fie maxim, luând în considerare riscurile la adresa performanței sau a conformității, nivelul de venituri sau de cheltuieli implicat, evoluțiile viitoare și interesul politic și public.

Acest audit al performanței a fost efectuat de Camera de audit III – Acțiuni externe, securitate și justiție, condusă de doamna Bettina Jakobsen, membră a Curții de Conturi Europene. Auditul a fost condus de doamna Bettina Jakobsen, membră a Curții, asistată de: Katja Mattfolk, șefă de cabinet, și Paolo Rexha, atașat în cadrul cabinetului; Sabine Hiernaux-Fritsch, manager principal; Piotr Senator și Roberto Ruiz Ruiz, coordonatori; Andrej Minarovic și Erik Kotlarik, auditori. Michael Pyper a asigurat sprijin lingvistic.

Contact

CURTEA DE CONTURI EUROPEANĂ
12, rue Alcide De Gasperi
1615 Luxembourg
LUXEMBOURG

Tel. +352 4398-1
Întrebări: eca.europa.eu/ro/Pages/ContactForm.aspx
Website: eca.europa.eu
Twitter: @EUAuditors

Numeroase alte informații despre Uniunea Europeană sunt disponibile pe internet pe serverul Europa (http://europa.eu).

Luxemburg: Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, 2021

PDF	ISBN 978-92-847-6536-2	ISSN 1977-5806	doi:10.2865/192299	QJ-AB-21-019-RO-N
HTML	ISBN 978-92-847-6563-8	ISSN 1977-5806	doi:10.2865/2422	QJ-AB-21-019-RO-Q

DREPTURI DE AUTOR

© Uniunea Europeană, 2021

Politica Curții de Conturi Europene referitoare la reutilizare este pusă în aplicare prin Decizia nr. 6-2019 a Curții de Conturi Europene privind politica în materie de date deschise și reutilizarea documentelor.

Cu excepția cazului în care se precizează altceva (de exemplu, într-o mențiune separată indicând drepturile de autor), conținutul elaborat de Curtea de Conturi Europeană pentru care UE deține drepturile de autor face obiectul licenței Creative Commons Attribution 4.0 International (CC BY 4.0). Aceasta înseamnă că reutilizarea este autorizată, sub rezerva menționării adecvate a autorilor și a indicării eventualelor modificări. Reutilizatorul nu poate altera sensul sau mesajul inițial al documentelor. Curtea de Conturi Europeană nu răspunde pentru eventualele consecințe ale reutilizării.

Este necesar să obțineți drepturi suplimentare în cazul în care un anumit conținut prezintă persoane fizice ce pot fi identificate, de exemplu în cazul fotografiilor în care apar membri ai personalului Curții de Conturi Europene sau în cazul în care conținutul include lucrări ale unor terți. Dacă se obține o astfel de autorizație, ea anulează și înlocuiește autorizația de natură generală menționată mai sus și va indica în mod clar eventualele restricții de utilizare.

Pentru a utiliza sau a reproduce un conținut pentru care UE nu deține drepturile de autor, poate fi necesar să obțineți o autorizație în acest sens direct de la titularii drepturilor de autor.

Programele informatice sau documentele care fac obiectul unor drepturi de proprietate industrială, cum ar fi brevetele, mărcile comerciale, desenele și modelele înregistrate, logourile și denumirile înregistrate, sunt excluse din politica Curții de Conturi Europene referitoare la reutilizare și nu se acordă nicio licență pentru acestea.

Familia site-urilor instituționale ale Uniunii Europene care sunt incluse în domeniul europa.eu oferă linkuri către site-uri terțe. Deoarece Curtea de Conturi Europeană nu are control asupra acestor site-uri, sunteți încurajați să verificați politica aplicată de ele în ceea ce privește respectarea vieții private și drepturile de autor.

Utilizarea logoului Curții de Conturi Europene

Logoul Curții de Conturi Europene nu poate fi utilizat fără acordul prealabil al Curții de Conturi Europene.

Contactați UE

În persoană
În întreaga Uniune Europeană există sute de centre de informare Europe Direct. Puteți găsi adresa centrului cel mai apropiat de dumneavoastră la: https://europa.eu/european-union/contact_ro

La telefon sau prin e-mail
Europe Direct este un serviciu care vă oferă răspunsuri la întrebările privind Uniunea Europeană. Puteți accesa acest serviciu:

• apelând numărul gratuit 00 800 6 7 8 9 10 11 (unii operatori pot taxa aceste apeluri);
• apelând numărul standard: +32 22999696; sau
• prin e-mail, la: https://europa.eu/european-union/contact_ro

Găsiți informații despre UE

Online
Informații despre Uniunea Europeană în toate limbile oficiale ale UE sunt disponibile pe site-ul Europa, la: https://europa.eu/european-union/index_ro

Publicații ale UE
Puteți descărca sau comanda publicații ale UE gratuite și contra cost la adresa: https://op.europa.eu/ro/publications. Mai multe exemplare ale publicațiilor gratuite pot fi obținute contactând Europe Direct sau centrul dumneavoastră local de informare (a se vedea https://europa.eu/european-union/contact_ro).

Dreptul UE și documente conexe
Pentru accesul la informații juridice din UE, inclusiv la ansamblul legislației UE începând din 1951 în toate versiunile lingvistice oficiale, accesați site-ul EUR-Lex, la: http://eur-lex.europa.eu

Datele deschise ale UE
Portalul de date deschise al UE (http://data.europa.eu/euodp/ro) oferă acces la seturi de date din UE. Datele pot fi descărcate și reutilizate gratuit, atât în scopuri comerciale, cât și necomerciale.