Raportul special
nr.12 2019

Comerțul electronic: multe dintre provocările pe care le prezintă colectarea TVA-ului și a taxelor vamale nu au fost încă soluționate

[prezentat în temeiul articolului 287 alineatul (4) al doilea paragraf TFUE]

Informații despre raport UE încurajează comerțul electronic cu scopul de a se asigura că operatorii comerciali și consumatorii pot cumpăra și vinde la nivel internațional pe internet la fel ca pe piețele lor locale. Responsabilitatea pentru colectarea TVA-ului și a taxelor vamale datorate în legătură cu tranzacțiile transfrontaliere din cadrul comerțului electronic revine statelor membre. Curtea a desfășurat acest audit deoarece orice deficit care apare în legătură cu colectarea TVA-ului și a taxelor vamale afectează bugetele statelor membre și bugetul UE, iar statele membre trebuie să compenseze acest deficit proporțional cu venitul lor național brut (VNB). Auditorii Curții au examinat dacă, în ceea ce privește comerțul electronic, Comisia Europeană a instituit un cadru de reglementare și de control adecvat pentru colectarea TVA-ului și a taxelor vamale, precum și dacă măsurile de control luate de statele membre asigură colectarea integrală a acestor taxe în legătură cu comerțul electronic. Curtea a constatat că, în pofida unor evoluții pozitive recente, UE nu tratează în mod adecvat aceste probleme, dar a remediat unele dintre deficiențele identificate prin intermediul „pachetului de măsuri privind comerțul electronic”.
Curtea formulează o serie de recomandări cu privire la modul în care Comisia Europeană și statele membre ar trebui să răspundă mai bine provocărilor identificate și să instituie un cadru de reglementare și de control adecvat.

Această publicație este disponibilă în 23 de limbi și în următorul format:
PDF
PDF General Report

Sinteză

I

Comerțul electronic constă în vânzarea sau în cumpărarea de bunuri sau de servicii pe internet sau prin alte rețele de comunicare online. UE încurajează comerțul electronic cu scopul de a se asigura că operatorii comerciali și consumatorii pot cumpăra și vinde la nivel internațional pe internet la fel ca pe piețele lor locale. Conform celor mai recente statistici disponibile, în cursul anului 2017, una din cinci întreprinderi din statele UE-28 a realizat vânzări electronice. În perioada 2008‑2017, procentul întreprinderilor care au realizat vânzări electronice a crescut cu 7 puncte procentuale, iar cifra de afaceri realizată de întreprinderi din vânzări electronice ca procent din cifra totală de afaceri a crescut cu 5 puncte procentuale.

II

Atunci când bunurile și serviciile comercializate prin intermediul comerțului electronic traversează frontiere, statele membre colectează TVA și taxe vamale. Orice deficit care apare în urma acestei colectări afectează bugetele statelor membre și bugetul UE. Comisia efectuează inspecții cu privire la TVA-ul și la taxele vamale colectate. Comisiei îi revine, de asemenea, responsabilitatea pentru stabilirea politicii vamale și a celei fiscale, precum și pentru elaborarea strategiilor și a legislației în aceste domenii. Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) este responsabil de investigarea cazurilor de fraudă și de corupție și a altor infracțiuni care aduc atingere intereselor financiare ale UE.

III

Curtea a desfășurat acest audit deoarece colectarea TVA-ului și a taxelor vamale în cadrul comerțului electronic transfrontalier este expusă la nereguli. Deși în ceea ce privește prestarea transfrontalieră de servicii nu există estimări disponibile privind cuantumul TVA-ului necolectat, pierderile care rezultă din livrările de bunuri de mică valoare dinspre țări din afara UE au fost estimate de Comisie a se ridica la 5 miliarde de euro pe an.

IV

Curtea a examinat sistemul de taxare cu TVA și cu taxe vamale a livrărilor transfrontaliere de bunuri comercializate pe internet prevăzute în legislația privind TVA și în cea vamală. De asemenea, Curtea și-a îndreptat atenția asupra noului sistem de taxare cu TVA a prestării transfrontaliere de servicii de comerț electronic, sistem care a intrat în vigoare la începutul anului 2015. Nu în ultimul rând, Curtea a analizat propunerile elaborate de Comisie și legislația adoptată de Consiliu în cadrul „pachetului de măsuri privind comerțul electronic” din 2017.

V

Curtea a examinat dacă, în ceea ce privește comerțul electronic, Comisia Europeană a instituit un cadru de reglementare și de control adecvat pentru colectarea TVA-ului și a taxelor vamale, precum și dacă măsurile de control luate de statele membre asigură colectarea integrală a TVA-ului și a taxelor vamale.

VI

Constatarea Curții a fost că, în pofida unor evoluții pozitive recente, UE nu furnizează o soluție pentru toate provocările existente în ceea ce privește colectarea sumelor corecte aferente TVA-ului și taxelor vamale datorate pentru bunurile și serviciile comercializate pe internet.

VII

Printre alte constatări formulate de Curte, se numără următoarele:

  1. cadrul de reglementare urmează, în majoritatea privințelor, bunele practici internaționale promovate de OCDE și de OMV;
  2. noile dispoziții care vor intra în vigoare în 2021 urmăresc să soluționeze unele dintre deficiențele cadrului actual, dar problema subevaluării nu a fost remediată încă;
  3. mecanismele de cooperare administrativă între statele membre și cele de cooperare cu țările din afara UE nu sunt exploatate pe deplin;
  4. controalele efectuate de autoritățile fiscale naționale sunt deficitare și cele efectuate de Comisie sunt insuficiente;
  5. sistemele actuale de vămuire prezintă deficiențe și există un risc ca UE să nu poată preveni abuzurile comise de intermediarii implicați;
  6. asigurarea respectării normelor în materie de colectare a TVA-ului și a taxelor vamale nu este eficace.
VIII

Pentru a consolida utilizarea acordurilor de cooperare administrativă, a crește eficacitatea controalelor, a îmbunătăți asigurarea respectării normelor în materie de colectare și a crește eficacitatea cadrului de reglementare, Curtea formulează o serie de recomandări în atenția Comisiei și a statelor membre. În special, Comisia ar trebui:

  1. să monitorizeze în ce măsură țările terțe răspund la solicitările transmise de statele membre în temeiul acordurilor de asistență administrativă reciprocă încheiate cu acestea atât în materie vamală, cât și în materie fiscală, precum și în ce măsură țările terțe respective utilizează structurile și cadrele stabilite în contextul acestor acorduri pentru a face față provocărilor specifice inerente schimburilor comerciale de bunuri prin intermediul comerțului electronic;
  2. să efectueze inspecții cu privire la controalele realizate de statele membre pentru scutirea de la plata taxelor pentru expedierile de bunuri cu valoare mică;
  3. să monitorizeze funcționarea vânzărilor de bunuri la distanță intra-UE și a sistemului mini-ghișeului unic (M1SS);
  4. să ajute statele membre să elaboreze o metodologie care să permită realizarea unor estimări periodice privind deficitul de încasare a TVA-ului cauzat de nerespectarea legislației în domeniul comerțului electronic și
  5. să analizeze posibilitatea utilizării unor sisteme de colectare adecvate „bazate pe tehnologie”, precum și a utilizării monedelor digitale, pentru a combate frauda în domeniul TVA-ului în sectorul comerțului electronic.

Statele membre ar trebui:

  1. să furnizeze, în timp util, un feedback la alertele de fraudă primite de la alte state membre în cadrul Eurofisc;
  2. să își intensifice activitatea de audit cu privire la comercianții și la vânzătorii la distanță din cadrul M1SS și
  3. să monitorizeze cu atenție respectarea de către comercianți a noului prag de 10 000 de euro pentru prestările de servicii intra-UE.

Introducere

01

Comerțul electronic constă în vânzarea sau în cumpărarea de bunuri sau de servicii, prin intermediul tranzacțiilor electronice realizate pe internet sau prin alte rețele informatice (comunicare online), indiferent dacă vânzarea-cumpărarea are loc între întreprinderi, gospodării, persoane fizice sau organizații private1.

02

Comerțul electronic cunoaște o creștere constantă. Conform celor mai recente statistici disponibile, în cursul anului 2017, una din cinci întreprinderi din statele UE-28 a realizat vânzări electronice. În perioada 2008‑2017, procentul întreprinderilor care au realizat vânzări electronice a crescut cu 7 puncte procentuale, iar cifra de afaceri realizată de întreprinderi din vânzări electronice ca procent din cifra totală de afaceri a crescut cu 5 puncte procentuale2.

03

Responsabilitatea pentru colectarea TVA-ului și a taxelor vamale datorate în legătură cu tranzacțiile transfrontaliere din cadrul comerțului electronic revine statelor membre. Orice deficit care apare în legătură cu colectarea TVA-ului și a taxelor vamale afectează bugetele statelor membre și bugetul UE.

04

Direcția Generală Impozitare și Uniune Vamală (DG TAXUD) este responsabilă, la nivel strategic și legislativ, de politica vamală și de cea fiscală, inclusiv în ceea ce privește comerțul electronic. Domeniul său de competență include dezvoltarea și gestionarea uniunii vamale, precum și elaborarea politicii fiscale în întreaga UE. Ea concepe inițiativele legislative și strategice și coordonează cooperarea și schimbul de informații între statele membre.

05

DG TAXUD prezidează, de asemenea, Grupul pentru politica vamală, care sprijină punerea în aplicare a uniunii vamale și este format din directorii generali ai celor 28 de autorități vamale naționale.

06

Direcția Generală Buget (DG BUDG) este responsabilă de efectuarea de inspecții în ceea ce privește „resursele proprii”, un tip de venituri puse la dispoziția bugetului UE de către statele membre. Resursele proprii includ o resursă bazată pe TVA-ul colectat și o resursă bazată pe taxele vamale percepute la importurile din afara UE.

07

Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) este responsabil de investigarea cazurilor de fraudă și de corupție și a altor infracțiuni care aduc atingere intereselor financiare ale UE.

Colectarea TVA-ului și a taxelor vamale în cadrul comerțului electronic: dispozițiile în materie în vigoare la momentul actual în UE

08

În linii generale, legislația vamală a UE este cuprinsă în Codul vamal al Uniunii3 (CVU), în timp ce TVA-ul este reglementat de Directiva TVA4. Dispozițiile actuale ale UE în ceea ce privește colectarea TVA-ului datorat pentru comerțul electronic sunt diferite în cazul bunurilor de cele aplicabile în cazul serviciilor.

Livrări de bunuri

09

În cazul comercianților înregistrați în UE care livrează bunuri dintr-un stat membru către un consumator situat în alt stat membru, se aplică „regimul pentru vânzările la distanță”. Aceasta înseamnă că, până la un anumit plafon al vânzărilor (acest plafon este, de obicei, de 35 000 de euro, dar poate ajunge, în cazul anumitor state membre, până la 100 000 de euro), comerciantul aplică cota de TVA din statul membru în care este înregistrat5. Dacă acest prag este depășit, comerciantul trebuie să se înregistreze în scopuri de TVA în statul membru de destinație și trebuie să aplice cota de TVA din statul respectiv (ceea ce înseamnă că îi revin, totodată, toate obligațiile de raportare și de respectare a dispozițiilor aplicabile).

10

În cazul comercianților din afara UE care vând produse consumatorilor din UE, bunurile sunt importate în UE și, prin urmare, fac obiectul vămuirii. Pentru bunuri cu valoare mică, de 150 de euro sau mai scăzută (expedieri cu valoare nesemnificativă), se acordă o scutire de la plata taxelor, ceea ce înseamnă că nu se datorează nicio taxă vamală la import pentru acestea6. De asemenea, este prevăzută o scutire de TVA pentru bunurile cu valoare neglijabilă: bunurile care nu depășesc valoarea de 22 de euro (sau de 10 euro în anumite state membre) nu fac obiectul TVA-ului la import7.

Prestarea de servicii

11

Serviciilor de comerț electronic8 furnizate de o întreprindere către consumatorii privați („furnizare B2C”, din expresia în limba engleză business to consumer – „de la întreprindere la consumator”) li se aplică „principiul destinației”, ceea ce înseamnă că sunt supuse TVA-ului la cota aplicabilă în țara de reședință a consumatorului. Principiul taxării la destinație se aplică prestărilor de tip B2C de servicii digitale dintr-o țară din afara UE către consumatori din UE începând din 2003. De la începutul anului 2015, același principiu se aplică pentru toate serviciile de comerț electronic prestate de un furnizor din UE către un consumator din alt stat membru. În trecut, astfel de servicii erau supuse cotei de TVA din țara de reședință a furnizorului.

12

De la începutul anului 2015, legiuitorul din UE a introdus regimul „mini-ghișeului unic” (M1SS) pentru taxarea serviciilor de telecomunicații, a serviciilor de radiodifuziune și televiziune și a serviciilor furnizate pe cale electronică. În cadrul M1SS, comercianții care furnizează servicii de comerț electronic către consumatori privați percep TVA la ratele aplicate în statele membre în care sunt stabiliți consumatorii (acest stat membru este denumit „stat membru de consum”). Comercianții se pot însă înregistra pentru plata TVA-ului în orice stat membru, la alegere9 (acest stat membru este denumit „statul membru de identificare”), și pot depune în acel stat membru o declarație de TVA unică, enumerând toate serviciile furnizate către fiecare stat membru de consum și plătind TVA-ul aferent acestora. Statul membru de identificare transferă apoi fiecărui stat membru de consum TVA-ul datorat. M1SS se aplică atât comercianților înregistrați în UE, cât și celor din țări din afara UE10.

13

În figura 1 este ilustrat modul în care este taxată, în diferitele state membre de consum, prestarea de tip B2C de servicii digitale furnizate de comercianți înregistrați în M1SS.

Figura 1

Prestarea de tip B2C de servicii de comerț electronic de către comercianți înregistrați în M1SS pentru consumatori din diferite state membre

Sursa: Curtea de Conturi Europeană, pe baza lucrării Your pocket guide to VAT on digital e-commerce, Bellheim, Brown, Erneholm, Jundt, et al.

Riscurile pe care le prezintă mecanismele actuale de colectare a TVA-ului și a taxelor vamale legate de comerțul electronic

14

Nu există estimări disponibile privind pierderile de TVA la nivelul UE pentru prestările transfrontaliere de servicii. În schimb, în ceea ce privește pierderile care rezultă din livrările de bunuri de mică valoare dinspre țări din afara UE, Comisia estimează că aceste pierderi se ridică la 5 miliarde de euro pe an. Alte estimări sunt prezentate la punctele 101-107.

15

Piața unică a eliminat controalele la frontieră pentru comerțul intra-UE, însă toate bunurile provenite din afara UE care sunt introduse în statele membre fac obiectul unor controale vamale. Serviciile furnizate pe cale electronică din afara UE reprezintă un risc deosebit: astfel de servicii nu trec fizic nicio frontieră și nu fac obiectul acelorași controale ca bunurile care intră în UE. Comerțul cu servicii intra-UE este supus TVA-ului și statele membre trebuie să aibă cunoștință de existența unor astfel de tranzacții pentru a fi în măsură să le taxeze în mod corespunzător.

Dependența de bunăvoința comercianților de a coopera

16

Unul dintre riscurile generale în ceea ce privește bunurile și serviciile furnizate de comercianți atât din interiorul UE, cât și din afara UE constă în faptul că sistemul existent depinde de bunăvoința comercianților de a se înregistra în scopuri de TVA și de a plăti TVA-ul datorat. Statele membre nu au nicio competență coercitivă în afara jurisdicției lor, în special în ceea ce privește comercianții din afara UE. Din acest motiv, ele au dificultăți în a asigura o colectare integrală a TVA-ului în statul membru în care bunurile și serviciile sunt în final consumate.

Riscurile legate de cadrul juridic și de mecanismele de cooperare

17

Există riscul ca autoritățile fiscale și cele vamale din statul membru de consum să nu utilizeze mecanismele de cooperare administrativă pentru a solicita informații din țara sau din țările în care este înregistrat sau este identificat furnizorul. Fără astfel de schimburi de informații, este dificil pentru autoritățile vamale/fiscale din statul membru de consum să detecteze tranzacțiile netaxate. În plus, tranzacțiile de tipul B2C nu sunt acoperite de sistemul de schimb de informații privind TVA, o rețea electronică pentru transmiterea informațiilor privind TVA legate atât de valabilitatea codurilor de TVA ale societăților înregistrate în statele membre, cât și de livrările intra-UE scutite de la plata TVA-ului.

18

Un alt risc constă în faptul că autoritățile fiscale din țara de înregistrare (sau din statul membru de identificare) sunt foarte puțin motivate să desfășoare controale corespunzătoare cu privire la furnizori, deoarece orice TVA descoperit revine statului membru de consum.

Riscul de nerespectare a normelor

19

Această dependență de cooperarea comercianților expune sistemul la diferite forme de nerespectare a normelor. În cazul regimului pentru vânzările la distanță, există riscul ca furnizorii să nu se înregistreze în statul membru de destinație dacă vânzările lor depășesc pragul relevant. Dat fiind că diferențele la nivelul cotelor de TVA între statele membre pot face mai avantajoasă frauda în legătură cu vânzările la distanță, un alt risc este ca furnizorii să subdeclare TVA-ul datorat pentru vânzări cu scopul de a rămâne sub prag și de a evita astfel perceperea unui TVA mai ridicat aplicabil în statul membru de destinație. Această practică ar permite furnizorilor stabiliți în state membre cu cote de TVA mai mici să subcoteze în mod inechitabil prețurile în comparație cu furnizorii din statele membre cu un TVA mai mare, provocând pierderi de venituri pentru bugetele naționale.

20

Întrucât este dificil să se impună înregistrarea în M1SS, există riscul ca furnizorii din afara UE să nu se înregistreze în scopuri de TVA în niciun stat membru, cu scopul de a evita perceperea și plata TVA-ului pentru serviciile pe care le furnizează. Chiar și în cazul în care se înregistrează într-un stat membru de identificare, există în continuare riscul ca acești furnizori să subdeclare TVA-ul sau să nu îl declare deloc. Aceasta are drept efect reducerea veniturilor bugetare naționale și permite furnizorilor din afara UE să practice prețuri mai mici decât furnizorii înregistrați în UE.

21

Scutirile de TVA și de taxe vamale pentru expedierile cu valoare mică au potențialul de a încuraja o altă formă de nerespectare a normelor: subevaluarea sistematică a bunurilor pe declarațiile de import în scopul evaziunii fiscale.

22

„Pachetul de măsuri privind comerțul electronic”, propus de Comisia Europeană la 1 decembrie 2016 și adoptat de Consiliu la sfârșitul anului 2017, urmărea să soluționeze aceste probleme. El a fost elaborat în cadrul Strategiei privind piața unică digitală a UE. Primele reforme în ceea ce privește TVA-ul au intrat în vigoare la 1 ianuarie 2019. Alte măsuri vor intra în vigoare în 2021.

Sfera și abordarea auditului

23

Auditul a urmărit să evalueze dacă Comisia și statele membre furnizează o soluție eficace pentru provocările cu care se confruntă statele membre în ceea ce privește colectarea sumelor corecte reprezentând TVA-ul și taxele vamale datorate pentru bunurile și serviciile comercializate pe internet. În special, Curtea a examinat:

  1. dacă Comisia a instituit un cadru de reglementare și de control adecvat pentru comerțul electronic în ceea ce privește colectarea TVA-ului și a taxelor vamale și
  2. dacă măsurile de control luate de statele membre asigură colectarea integrală a TVA-ului și a taxelor vamale în legătură cu comerțul electronic.
24

Curtea a efectuat vizite la autoritățile fiscale și la cele vamale din cinci state membre: Germania, Irlanda, Țările de Jos, Austria și Suedia. Aceste state au fost selectate pe baza următoarelor criterii de risc: (i) cuantumul estimat aferent pierderilor de TVA ca urmare a scutirilor acordate prin legislație pentru expedierile de bunuri cu valoare mică11; (ii) numărul comercianților înregistrați în sistemul M1SS pentru fiecare stat membru12; și (iii) volumul vânzărilor efectuate pe cale electronică de comercianți înregistrați într-un stat membru către clienți din alte state membre13.

25

Curtea a desfășurat acest audit deoarece colectarea TVA-ului și a taxelor vamale în cadrul comerțului electronic transfrontalier este expusă la nereguli. În special, comerțul electronic este expus la abuzuri din partea furnizorilor din afara UE, comercianții din UE fiind astfel dezavantajați. Aceste nereguli afectează în mod direct bugetele statelor membre și bugetul UE, întrucât reduc cuantumul taxelor vamale colectate de statele membre. Această situație afectează în mod indirect și contribuțiile bazate pe TVA. De asemenea, neregulile denaturează condițiile de concurență echitabile pe piața internă.

26

Din aceste motive, Curtea a auditat M1SS, care a intrat în vigoare la începutul anului 2015. De asemenea, Curtea a auditat taxarea cu TVA și cu taxe vamale a livrărilor transfrontaliere de bunuri, prevăzută în legislația privind TVA și în cea vamală. Nu în ultimul rând, la 5 decembrie 2017, Curtea a analizat noile propuneri elaborate de Comisie și legislația adoptată de Consiliu în urma „pachetului de măsuri privind comerțul electronic”.

27

Auditul Curții a acoperit perioada dintre începutul anului 2015 și sfârșitul anului 2018. Curtea a ținut seama, de asemenea, de impactul probabil al modificărilor legislative pe care le va aduce pachetul de măsuri privind TVA-ul pentru comerțul electronic, care va intra în vigoare după finalizarea auditului Curții.

28

Auditul a fost efectuat în două etape:

  1. prima etapă:
    • activități preliminare la Comisie, vizite și discuții cu reprezentanți ai mediului academic, cu coordonatorul pentru domeniul de lucru al Eurofisc specializat în comerțul electronic și cu reprezentanți ai Organizației Mondiale a Vămilor, precum și cu membrii Grupului central 2 din cadrul Grupului de lucru pentru TVA al instituțiilor supreme de audit din UE, în vederea colectării de informații și de date pentru activitățile de audit pe teren în statele membre și pentru a compara legislația UE cu bunele practici internaționale;
    • sondaj: Grupul central 2 a identificat comerțul electronic ca fiind expus la riscul de fraudă în domeniul TVA-ului. Pentru a obține o imagine de ansamblu cuprinzătoare a situației din UE, Grupul central 2 a decis să desfășoare un sondaj în rândul tuturor autorităților fiscale din UE. Curtea, în calitatea sa de participant la Grupul central 2, a transmis chestionarul în cauză acestor autorități în noiembrie 2016. Anul de referință pentru sondaj a fost 2015. Sondajul a acoperit atât regimul UE, cât și regimul non-UE din cadrul sistemului M1SS, precum și vânzarea la distanță de bunuri atât intra-UE, cât și extra-UE. La acest sondaj au răspuns 20 de state membre;
  2. a doua etapă – activitățile de audit pe teren:
    • la nivelul Comisiei: Curtea a evaluat cadrul specific de reglementare și de control instituit de Comisie pentru a se asigura că acesta urmează bunele practici existente la nivel internațional în domeniul colectării TVA-ului și a taxelor vamale și respectă recomandările anterioare formulate de Curte în legătură cu comerțul electronic. De asemenea, Curtea a examinat propunerile legislative prezentate de Comisie în cadrul „pachetului de măsuri privind comerțul electronic”;
    • în statele membre selectate, Curtea a evaluat: (i) dacă autoritățile fiscale și cele vamale utilizează mecanismele de cooperare administrativă pentru a asigura transmiterea informațiilor adecvate privind TVA-ul și taxele vamale; (ii) dacă controalele desfășurate de aceste autorități sunt eficace; și (iii) dacă asigurarea respectării normelor în materie de colectare a TVA-ului și a taxelor vamale este eficace. Analiza Curții se bazează pe răspunsurile statelor membre la sondajul privind comerțul electronic, pe interviuri derulate cu experți din cadrul autorităților fiscale și al celor vamale din statele membre, precum și pe mai multe eșantioane de tranzacții de comerț electronic.
29

Mai multe detalii în legătură cu abordarea de audit aplicată pentru Comisie și pentru statele membre pot fi găsite în anexa I și în anexa II.

Observații

30

În cadrul comerțului electronic, se furnizează bunuri și servicii de la distanță, iar statele membre ar trebui să compenseze faptul că nu dispun de competențe în țările în care sunt stabiliți furnizorii prin schimbul de informații cu privire la aceste livrări. De asemenea, statele membre ar trebui să efectueze controale eficace pe baza tuturor informațiile disponibile și să aplice o colectare riguroasă a TVA-ului și a taxelor vamale pentru a se asigura că această colectare este integrală.

31

Comisia ar trebui să desfășoare inspecții la autoritățile vamale și la cele fiscale din statele membre și să efectueze investigații pentru a proteja interesele financiare ale UE. De asemenea, Comisia ar trebui să elaboreze un cadru legislativ și un sistem de control adecvate, care să permită statelor membre să răspundă nevoilor evocate mai sus, respectând totodată bunele practici la nivel internațional în ceea ce privește comerțul electronic.

Mecanismele de cooperare administrativă nu sunt exploatate pe deplin

Statele membre nu utilizează mecanismele de asistență administrativă reciprocă pentru a face schimb de informații cu țările terțe

32

Autoritățile fiscale și cele vamale trebuie să facă schimb de informații cu alte țări în ceea ce privește comerțul internațional, pentru a asigura respectarea dispozițiilor fiscale și vamale și colectarea în integralitate a veniturilor. Această cooperare administrativă este cunoscută sub denumirea de asistență administrativă reciprocă. Orice acord internațional încheiat de UE face obiectul unei autorizări prealabile din partea Consiliului, în temeiul articolului 218 TFUE.

Asistența administrativă reciprocă în materie fiscală

33

Într-un raport special anterior, Curtea a adresat statelor membre următoarea recomandare14: „Pentru a consolida cooperarea cu țările din afara UE și pentru a asigura colectarea TVA-ului la serviciile și la bunurile necorporale furnizate în sistem B2C din aceste țări, statele membre ar trebui:

  1. să autorizeze Comisia să negocieze acorduri de asistență reciprocă cu țările în care sunt stabiliți cei mai mulți furnizori de servicii digitale și să semneze aceste acorduri; și
  2. în cazul statelor membre care fac parte din OCDE, acestea ar trebui să semneze și să pună în aplicare Convenția OCDE privind asistența administrativă reciprocă în materie fiscală, în vederea schimbului de informații privind furnizorii de servicii digitale cu țările terțe.”
34

Cu ocazia acestui audit, Curtea a urmărit punerea în aplicare a acestei recomandări. Constatarea sa a fost că, până în prezent, UE a încheiat doar un singur acord internațional în domeniul cooperării în materie de TVA, și anume Acordul dintre Uniunea Europeană și Regatul Norvegiei privind cooperarea administrativă, combaterea fraudelor și recuperarea creanțelor în domeniul taxei pe valoarea adăugată15. Acest acord a intrat în vigoare la 1 septembrie 2018.

35

Toate statele membre ale UE au semnat, până acum, Convenția OCDE privind asistența administrativă reciprocă în materie fiscală. Niciunul dintre cele 20 de state membre care au răspuns la sondaj nu a recurs însă la acest acord pentru comerțul electronic. De asemenea, cele cinci state membre vizitate în 2018 în contextul acestui audit nu au utilizat niciodată, pentru comerțul electronic, Convenția OCDE privind asistența administrativă reciprocă în materie fiscală.

Asistența administrativă reciprocă în domeniul vamal

36

În domeniul vamal, nu există niciun acord în vigoare privind cooperarea și asistența administrativă reciprocă între UE și țări terțe care să prevadă o cooperare administrativă specifică în domeniul comerțului electronic. Aceasta nu împiedică statele membre să recurgă la acorduri de asistență reciprocă în domeniul vamal care nu fac referire în mod explicit la comerțul electronic, dar care abordează, în general, prevenirea, detectarea și combaterea încălcărilor legislației vamale.

37

Cu toate acestea, cele cinci state membre vizitate nu au furnizat Curții niciun exemplu sau dovadă a faptului că au recurs la solicitări de asistență administrativă reciprocă în domeniul vamal adresate unor țări terțe în legătură cu comerțul electronic. Aceste state sunt reticente să apeleze la astfel de schimburi de informații cu China în materie de comerț electronic din cauza șanselor reduse de a obține un răspuns16. În lipsa unor astfel de schimburi de informații, autoritățile vamale din statul membru de consum nu pot avea cunoștință de existența tranzacțiilor neraportate.

Mecanismele de cooperare administrativă intra-UE nu sunt exploatate pe deplin

38

Statele membre depind de informațiile primite de la alte state membre cu privire la comerțul intra-UE pentru a putea colecta TVA-ul pe teritoriul lor. Statele membre fac schimb de astfel de informații prin intermediul mecanismelor de cooperare administrativă prevăzute în legislația UE17. Această legislație a instituit următoarele instrumente de cooperare administrativă relevante pentru comerțul electronic:

  1. sistemul M1SS, care stochează informații cu privire la comercianții înregistrați și la prestările lor de servicii raportate către statul membru de consum;
  2. schimburi de informații la cerere și schimburi de informații fără cerere prealabilă, prin intermediul unor formulare electronice standard;
  3. controale efectuate simultan în două sau în mai multe state membre (controale multilaterale), precum și prezența funcționarilor fiscali în alte state membre, pentru a avea acces la documentația păstrată acolo sau pentru a asista la anchetele în curs, și
  4. o rețea descentralizată, numită Eurofisc, care permite schimbul rapid de informații specifice cu privire la frauda transfrontalieră între statele membre și analiza acestor informații. Scopul acestei rețele este de a promova și de a facilita cooperarea multilaterală în combaterea fraudei în domeniul TVA. Rețeaua funcționează ca un cadru de cooperare fără personalitate juridică.

Mini-ghișeul unic (M1SS)

39

Minighișeul unic (M1SS) este o măsură de facilitare a comerțului pentru comercianții care furnizează servicii de comerț electronic în interiorul UE și către UE. Înregistrarea în M1SS este, așadar, facultativă. Comercianții din UE se pot înregistra pentru regimul UE din cadrul sistemului M1SS în statul membru în care și-au stabilit sediul activității lor economice sau, în caz contrar, în statul membru în care au un sediu permanent18. Comercianții din afara UE se pot înregistra pentru regimul non-UE în orice stat membru, la alegere. În cazul în care nu se înregistrează în sistemul M1SS, comercianții ar trebui să se înregistreze în scopuri de TVA în fiecare stat membru în care sunt stabiliți consumatori ai serviciilor lor.

M1SS dispune de o arhitectură informatică solidă

40

Atunci când autoritățile fiscale ale statelor membre se confruntă cu probleme în ceea ce privește operarea sistemului M1SS de către alte state membre, aceste autorități pot solicita ajutor din partea centrului de intermediere telefonică pus la dispoziție de sistemul de gestionare a serviciilor informatice (ITSM – IT Service Management) din cadrul DG TAXUD. Pentru orice problemă semnalată se alocă un tichet codificat într-o bază de date denumită Synergia. ITSM a creat un tablou de bord M1SS ca instrument de monitorizare a operațiunilor M1SS la nivelul UE.

41

Atunci când un stat membru trimite un mesaj eronat, destinatarul răspunde cu un mesaj de eroare tehnică. Acest din urmă mesaj poate face referire fie la invaliditatea sau la formatul incorect al mesajului, fie la faptul că declarația de TVA în cauză sau codul de TVA în cauză nu sunt cunoscute.

42

Pentru a testa performanța arhitecturii informatice a M1SS, Curtea:

  1. a analizat răspunsurile furnizate de statele membre la sondajul pe care l-a realizat;
  2. a intervievat specialiștii IT în materie de M1SS din cadrul autorităților fiscale ale statelor membre;
  3. a examinat toate cele 29 de tichete atribuite unor probleme semnalate care au fost publicate în tabloul de bord M1SS din 20.11.2017, în cazul cărora statele membre vizitate au fost fie afectate, fie responsabile;
  4. a examinat un eșantion de 10 mesaje de eroare tehnică trimise și un alt eșantion de 10 astfel de mesaje primite de fiecare stat membru vizitat.

Caseta 1

Exemplu de constatări în eșantioanele selectate de Curte

Curtea a constatat că 25 dintre cele 29 de tichete atribuite problemelor raportate de statele membre vizitate fie erau încă deschise, fie au fost închise după o perioadă lungă. De asemenea, Curtea a constatat că mesajele de eroare tehnică primite nu generau nicio reacție din partea destinatarului până când problema nu escalada și nu i se aloca un tichet. Statele membre nu sunt, așadar, proactive în ceea ce privește tratarea problemelor sau a mesajelor de eroare tehnică (pentru detalii privind rezultatele obținute din eșantioane, a se vedea anexa III).

43

În cadrul sondajului, 19 state membre au răspuns că infrastructura informatică pusă la dispoziție de Comisia Europeană este suficient de fiabilă pentru a asigura funcționarea sistemului M1SS, iar 16 au răspuns că sprijinul acordat de Comisie în timpul etapei de pregătire a fost suficient. Autoritățile fiscale din cele 5 state membre vizitate în cursul auditului au fost de acord cu aceste afirmații. 4 state membre au considerat însă că orientările au fost insuficiente. Unul dintre ele a atras atenția asupra diferențelor de interpretare a „specificațiilor funcționale și tehnice”, lucru care a fost confirmat de un alt stat membru în timpul vizitei Curții.

44

Autoritățile fiscale olandeze consideră că există prea mulți participanți la M1SS și prea multe specificații tehnice, ceea ce le împiedică să fie proactive în tratarea excepțiilor și a alertelor transmise de statele membre sau de comercianți. Potrivit autorităților fiscale austriece, sistemul funcționează mai bine din 2017 și cooperarea între serviciile informatice ale statelor membre este bună. În opinia lor însă, statele membre nu vor fi pregătite pentru implementarea noului ghișeu unic până în 2021.

M1SS stochează informații cu privire la comercianții înregistrați și la prestările lor de servicii raportate către statul membru de consum

45

Legislația UE privind cooperarea administrativă prevede stocarea și schimbul de informații între statul membru de identificare și statul membru de consum cu privire la începerea, la modificarea și la încetarea activităților oricărui comerciant înregistrat pentru M1SS și la prestările sale de servicii raportate într-o declarație de TVA19.

46

Pentru a verifica modul în care statele membre se asigură că statului membru de consum i se transmit informațiile corecte privind M1SS la momentul oportun, Curtea: (i) a examinat răspunsurile statelor membre la sondajul pe care l-a efectuat; (ii) a derulat interviuri cu experții în materie de M1SS din statele membre vizitate și (iii) a verificat cinci eșantioane de tranzacții care au o legătură cu M1SS.

47

13 state membre au răspuns că comercianții nu întâmpinau nicio dificultate în determinarea cotei corecte care trebuia aplicată; 5 au raportat anumite dificultăți, iar 2 state membre nu au răspuns la această întrebare. Dintre statele membre vizitate, Țările de Jos, în calitate de stat membru de identificare, transmite un mesaj de eroare comerciantului în cazul în care sumele aferente TVA-ului declarate în declarațiile de TVA nu sunt calculate corect. În Suedia, formularul de declarație de TVA indică comercianților cotele de TVA pentru toate statele membre și se efectuează verificări ale consecvenței între sumele declarate și cotele de TVA aplicate.

48

Austria a semnalat că, în cazul în care comerciantul introduce o cotă de TVA greșită sau un cuantum al TVA-ului incorect, el primește o notificare din partea sistemului M1SS austriac, dar poate în continuare să trimită declarația cuprinzând cota greșită sau cuantumul incorect. Sistemul nu blochează plata în cazul în care cota este greșită, ci doar transmite o notificare care reamintește că este necesară o rectificare. Austria consideră că sistemul nu ar trebui să permită comercianților să introducă cote greșite de TVA.

49

Pentru a determina locul în care se află consumatorul serviciilor, legislația UE stabilește aplicarea mai multor prezumții. Atunci când aceste prezumții nu se aplică, furnizorul trebuie să păstreze două elemente de probă20 care să nu se contrazică, de exemplu, factura sau adresa de protocol de internet (adresa IP) și coordonatele bancare, cu scopul de a furniza dovada locației consumatorului.

50

Potrivit răspunsurilor primite la sondaj, 13 state membre nu întâmpină nicio dificultate în a determina locul în care este situat consumatorul și acestora nu li s-au semnalat dificultăți din partea comercianților înregistrați în M1SS. 3 state membre au raportat unele probleme. Un alt stat membru a declarat că utiliza doar un singur element de probă pentru a determina acest loc. Un stat membru a raportat probleme semnificative, iar celelalte două state membre nu au răspuns la această întrebare.

51

Dintre cele cinci state membre vizitate, doar Austria a afirmat că nu este întotdeauna posibil să se verifice dacă locația consumatorului este cea reală sau cea corectă și că autoritățile din acest stat se pot baza doar pe adresa IP.

52

În fiecare stat membru vizitat, Curtea a verificat, atât pentru regimul UE, cât și pentru regimul non-UE, un eșantion compus din 10 înregistrări în M1SS, 10 declarații de TVA, 10 corecții aduse la aceste declarații, 10 dezînregistrări și 10 excluderi. Rezultatele complete pentru aceste eșantioane sunt prezentate în anexa III.

Caseta 2

Exemplu de constatări în eșantioanele selectate de Curte

Autoritățile fiscale nu au documentat întotdeauna controalele efectuate privind înregistrările comercianților. Aceste controale erau mai cuprinzătoare în cazul comercianților din UE decât în cazul celor din afara UE și nu împiedicau cazurile în care un comerciant se înregistra în două state membre în același timp. Aceasta denaturează condițiile de concurență echitabile pe piața internă.

În cazul în care comerciantul nu a depus o declarație de TVA în termen de 30 de zile de la sfârșitul perioadei de declarare (trimestru), statul membru de identificare transmite pe cale electronică un mesaj de atenționare prin care i se reamintește comerciantului obligația de a depune o declarație și de a efectua plata. Orice alte mesaje de reamintire vor fi trimise de statul membru de consum. Curtea a constatat că, în cazul a 5 dintre cele 50 de cazuri incluse în eșantion, statul membru de consum nu a reamintit comerciantului că trebuie să depună o declarație de TVA. În cazul în care comerciantul nu își îndeplinește obligația de a depune o declarație de TVA în cursul a trei trimestre calendaristice consecutive, autoritățile fiscale ar trebui să îl excludă din M1SS.

Nu se recurge în măsură suficientă la schimburi de informații între statele membre

53

Legislația UE privind cooperarea administrativă prevede două tipuri de schimburi de informații: schimburi de informații la cerere și schimburi de informații fără cerere prealabilă. În cazul celor din urmă, comunicarea poate fi fie automată, de exemplu schimburile automate de informații în ceea ce privește M1SS menționate în secțiunea anterioară, fie spontană21.

54

În tabelul 1 sunt indicate schimburile de informații efectuate în cadrul cooperării administrative în legătură cu comerțul electronic pe care Curtea le-a identificat în statele membre vizitate din 2015 până la cele mai recente date disponibile.

Tabelul 1

Schimburi de informații în statele membre vizitate în legătură cu comerțul electronic

Sursa: Curtea de Conturi Europeană.

55

Curtea a constatat că exista riscul ca aceste date să nu fie complete, deoarece:

  1. formularele electronice utilizate pentru schimbul spontan de informații nu dispun de o căsuță care să fie bifată și care să indice că informațiile care fac obiectul schimbului se referă la regimul pentru vânzările la distanță;
  2. statele membre nu țin evidențe separate pentru formularele electronice care se referă la comerțul electronic;
  3. birourile centrale de legătură pentru cooperarea administrativă ale statelor membre nu dispun de o funcție de coordonare separată pentru M1SS și/sau pentru vânzările la distanță.
56

În tabelul 2 sunt indicate schimburile de informații realizate în 2016 în statele membre vizitate în cadrul cooperării administrative, indiferent dacă aceste schimburi sunt legate sau nu de comerțul electronic.

Tabelul 2

Totalul schimburilor de informații realizate în 2016 în statele membre vizitate în cadrul cooperării administrative

Sursa: Grupul experților din cadrul Comitetului permanent pentru cooperare administrativă.

57

Așa cum reiese din aceste tabele, recurgerea la schimburi de informații, fie la cerere, fie spontane, în legătură cu comerțul electronic rămâne limitată.

58

Schimburile de informații la cerere ar trebui să aibă loc în termen de cel mult trei luni de la primirea cererii, cu excepția cazului în care autoritatea solicitată deține deja informațiile cerute. În acest caz, termenul se reduce la o lună22.

59

Pentru a verifica eficiența acestor schimburi de informații, Curtea le-a examinat pe cele indicate în tabelul 1. Atunci când numărul schimburilor de informații, fie la cerere, fie spontane, transmise sau primite depășea 10 elemente, Curtea a selectat în mod aleatoriu 10 elemente. În caz contrar, Curtea a examinat întreaga populație. Constatările sale au fost următoarele:

  1. Dintre cele 56 de elemente eșantionate și verificate, 25 prezentau întârzieri în ceea ce privește schimburile de informații la cerere. În cazul a 16 dintre cele 25 de schimburi de informații întârziate, statele membre nu le notificaseră omologilor lor imposibilitatea de a respecta termenul pentru răspuns, așa cum se prevede la articolul 12 din Regulamentul nr. 904/2010.
  2. Statele membre recurg mai frecvent la schimburi de informații, fie la cerere, fie spontane, în legătură cu vânzările de bunuri la distanță în interiorul UE decât în legătură cu M1SS.

Controalele multilaterale nu sunt eficace

60

Două sau mai multe state membre pot conveni să efectueze controale coordonate cu privire la obligațiile fiscale ale unuia sau ale mai multor comercianți între care există legături în cazul în care ele consideră că astfel de controale sunt mai eficace decât controalele realizate de un singur stat membru23.

61

Potrivit Comisiei, din 2014 au fost efectuate 284 de controale multilaterale, din care 6 pot fi considerate a avea o legătură mai specifică cu comerțul electronic (și se refereau la TVA și la impozitele directe).

62

Curtea a examinat aceste controale multilaterale în cursul vizitelor sale de audit în statele membre și le-a măsurat eficacitatea din punctul de vedere al deciziilor de impunere de TVA stabilit suplimentar emise. S-a constatat că trei dintre aceste controale erau încă în curs de desfășurare, iar unul constituise un real succes din punctul de vedere al deciziilor de impunere de TVA stabilit suplimentar. Curtea a identificat însă și două cazuri în care statul membru de identificare a refuzat să participe la controlul multilateral. Unul dintre statele membre vizitate a declarat că este aproape imposibil să se determine baza impozabilă corectă atunci când statul membru de identificare nu este implicat.

63

De asemenea, statele membre vizitate nu au recurs niciodată la audituri comune sub umbrela Convenției OCDE privind asistența administrativă reciprocă în materie fiscală24.

64

La 2 octombrie 2018, Consiliul a adoptat o modificare25 la Regulamentul nr. 904/2010, care prevede26 posibilitatea ca autoritățile fiscale ale statelor membre să efectueze audituri comune. Conform noilor dispoziții, în cazul în care cel puțin două state membre înaintează statului membru de identificare o cerere motivată comună care conține precizări sau dovezi privind riscul de evaziune sau de fraudă în materie de TVA, autoritatea solicitată nu poate refuza (sub rezerva anumitor excepții) să participe la audit.

Statele membre nu percep schimburile de informații prin intermediul Eurofisc ca fiind utile

65

Eurofisc este o rețea descentralizată de funcționari din cadrul administrațiilor fiscale și al celor vamale din statele membre, care asigură schimburi rapide de informații specifice cu privire la posibile tranzacții frauduloase și la societăți posibil vinovate de astfel de practici și care prelucrează și analizează în comun aceste informații.

66

În reuniunea sa plenară din aprilie 2016, Eurofisc a aprobat crearea unui nou domeniu de lucru al Eurofisc, domeniul de lucru 5. În prezent, există 24 de participanți și 3 observatori activi în acest domeniu de lucru.

67

Unul dintre obiectivele urmărite de domeniul de lucru 5 pentru 2017 consta în lansarea unui schimb de date operaționale. Statele membre au convenit cu privire la două niveluri de feedback. Un feedback de prim nivel trebuie să fie trimis, în măsura posibilului, în termen de o lună. Un feedback de al doilea nivel ar trebui să fie comunicat după încheierea anchetei, pentru a permite expeditorului informațiilor să determine utilitatea informațiilor furnizate.

68

Curtea a constatat că, după ce sistemul a devenit operațional în decembrie 2017, patru state membre au împărtășit cu omologii lor o listă de 480 de alerte de fraudă. Statele membre au oferit însă un feedback numai în ceea ce privește unul dintre aceste 480 de cazuri. În opinia statelor membre, alertele transmise prin domeniul de lucru 5 din cadrul Eurofisc în această bază de date a riscurilor nu sunt bine direcționate, nu sunt utile sau nu au avut rezultate.

69

De asemenea, statele membre fac schimb de informații și emit mesaje de alertă timpurie cu privire la tendințele fraudelor și la mecanisme concrete de fraudă. Curtea a constatat că statele membre au făcut schimb de informații de acest tip în trei ocazii, iar unul dintre aceste schimburi a fost foarte util pentru autoritățile fiscale din statul membru care a primit informațiile, acesta din urmă transmițând un feedback în termen de o lună.

Lipsa unor controale eficace în ceea ce privește comerțul electronic transfrontalier

70

Responsabilitatea pentru punerea în aplicare a sistemului de control pentru asigurarea înregistrării comercianților din UE și din afara UE în sistemul M1SS revine în primul rând statelor membre. În plus, fiecare stat membru are responsabilitatea de a institui propriul cadru de gestionare a riscurilor pentru controalele privind vânzările la distanță. Întrucât nu există un cadru comun la nivelul UE, abordările diferite aplicate de diversele state membre pot antrena denaturări pe piața internă.

Activitatea de control a autorităților fiscale cu privire la M1SS este deficitară

71

Curtea a constatat că autoritățile fiscale nu au documentat întotdeauna controalele efectuate privind înregistrările comercianților. Aceste controale erau mai cuprinzătoare în cazul comercianților din UE decât în cazul celor din afara UE. În aproape 80 % din cazurile examinate, Curtea a identificat deficiențe la nivelul controalelor privind înregistrările pentru regimul non-UE și, de asemenea, în timpul examinării eșantioanelor de dezînregistrări și de excluderi, ea a identificat două cazuri de dublă înregistrare pentru acest regim. În consecință, nu sunt garantate condiții de concurență echitabile pentru comercianții din UE.

72

În cadrul sondajului pe care l-a derulat, Curtea a întrebat statele membre dacă în 2015 au efectuat, în calitate de stat membru de identificare, controale cu privire la comercianții înregistrați în M1SS. Numai șapte state membre au declarat că au efectuat astfel de controale, iar unul dintre ele a precizat că le-a realizat la momentul înregistrării. Celelalte state membre au răspuns fie că nu au efectuat controale (nouă state), fie că nu dispun de statistici cu privire la acest lucru (patru state).

73

În ceea ce privește controalele desfășurate în calitate de stat membru de consum, opt state membre au declarat că au efectuat astfel de controale, nouă că nu efectuaseră niciun control și alte trei că nu dispuneau de statistici relevante.

74

În figura 2 se indică numărul de audituri privind M1SS efectuate în statele membre vizitate, atât pentru regimul UE, cât și pentru cel non-UE, din 2015 până la cele mai recente date disponibile.

Figura 2

Numărul de audituri privind M1SS efectuate în cele cinci state membre selectate în raport cu numărul de comercianți la sfârșitul anului 2017

Notă: numărul comercianților în M1SS din Germania disponibil la nivel federal nu include furnizorii din UE.

Sursa: Curtea de Conturi Europeană.

75

Curtea a examinat auditurile privind M1SS la care se face referire în figura 2. Constatările sale au fost următoarele:

  1. doar Țările de Jos utilizează fișierul de audit standard pentru auditurile referitoare la M1SS (formatul SAF-MOSS) pentru a solicita date de la comercianții din M1SS;
  2. auditul s-a finalizat cu o colectare concretă de TVA stabilit suplimentar în doar trei dintre dosarele examinate și
  3. Comisia a formulat recomandări27 privind modul de coordonare a auditurilor privind M1SS și statele membre au convenit cu privire la orientările elaborate de Grupul de proiect nr. 29 din cadrul Fiscalis cu privire la auditul și controlul M1SS. Acestea nu sunt însă obligatorii din punct de vedere juridic și statele membre pot aplica abordări diferite.
76

Curtea a constatat că activitatea de audit referitoare la M1SS este foarte limitată în cazul regimului UE și aproape inexistentă în cazul regimului non-UE. Această activitate de audit nu este eficace din punctul de vedere al colectării TVA-ului. În plus, autoritățile fiscale din Țările de Jos au declarat că au acumulat un volum imens de audituri restante pe care trebuie să le efectueze, în calitate de stat membru de consum, pentru rectificări ale declarațiilor de TVA.

Auditurile efectuate de autoritățile fiscale cu privire la vânzările de bunuri la distanță intra-UE nu sunt eficace

77

Majoritatea statelor membre utilizează instrumente de scanare și extragere de date de pe web (web-scraping) sau informații furnizate de terți pentru a identifica comercianții care ar trebui să fie înregistrați în jurisdicția lor deoarece au depășit pragul (a se vedea punctul 09). Statele membre nu utilizează însă aceste informații pentru a-i identifica pe comercianții care ar trebui să fie înregistrați într-un alt stat membru.

78

Două dintre statele membre vizitate au indicat, de asemenea, că este dificilă verificarea furnizorilor din alte state membre care ar trebui să fie înregistrați în țara lor întrucât au depășit pragul aferent vânzărilor la distanță.

79

De exemplu, furnizorii din alte state membre și de pe alte piețe online pot proceda în așa fel încât clienții privați să fie obligați să încheie contracte cu furnizori intermediari (companii de livrări) stabiliți în statul membru al furnizorului pentru a efectua livrarea bunurilor către statul membru de consum. Astfel, furnizorul consideră, în mod artificial, că a avut loc mai degrabă o livrare la nivel național către intermediarul din același stat decât o vânzare la distanță către statul membru de consum, evitând în acest fel obligația de a se înregistra în acest din urmă stat.

80

Din eșantionul de 62 de schimburi de informații, fie la cerere, fie fără cerere prealabilă, referitoare la vânzările la distanță pe care le-a examinat Curtea, 53 au fost realizate în contextul unui audit. Curtea a identificat 13 cazuri în care s-au obținut rezultate eficace din punctul de vedere al colectării TVA-ului.

Autoritățile vamale din UE nu pot împiedica utilizarea abuzivă a scutirii de la plata taxelor pentru expedierile de bunuri cu valoare mică din țări din afara UE

81

Bunurile livrate între întreprinderi și consumatori (B2C) și provenite din țări terțe beneficiază de o scutire de la plata TVA-ului care se aplică pentru bunuri cu valoare mică, cu condiția ca aceasta din urmă să nu depășească pragul de 22 de euro28. În plus, în cazul în care valoarea intrinsecă29 a bunurilor este de maximum 150 de euro, nu se percep taxe vamale. Un cadou trimis de o persoană privată către o altă persoană privată (P2P) este scutit de la plata TVA-ului și a taxelor vamale dacă valoarea sa nu depășește 45 de euro (a se vedea tabelul 3).

Tabelul 3

Pragul pentru scutirea de la plata taxelor pentru expedierile cu valoare mică

Sursa: Curtea de Conturi Europeană.

82

Aceste scutiri de la plata taxelor pentru expedierile cu valoare mică pot face obiectul unor utilizări abuzive, prin: (i) subevaluarea bunurilor, care sunt declarate cu o valoare ce se situează sub pragurile stabilite pentru scutirile de TVA și/sau de taxe vamale; (ii) divizarea expedierilor astfel încât acestea să fie sub pragul-limită; (iii) importul de expedieri comerciale declarate drept cadouri sau importul de bunuri care nu pot beneficia de scutirea de taxe.

83

Bunurile pot fi importate după ce consumatorul le-a achiziționat pe internet. În acest caz, ele sunt importate apelând fie la un serviciu poștal, fie la un serviciu de curierat. Autoritățile vamale sunt responsabile în ultimă instanță pentru asigurarea respectării de către comercianți a regimului de scutiri de taxe pentru expedierile cu valoare mică. De asemenea, ele au responsabilitatea de a institui un cadru propriu de gestionare a riscurilor pentru controalele referitoare la aceste importuri.

Sistemele de vămuire electronică ale statelor membre prezintă deficiențe

84

Pentru a verifica dacă sistemele de vămuire electronică ale statelor membre sunt în măsură să prevină utilizarea abuzivă a scutirii de la plata taxelor pentru expedierile cu valoare mică, Curtea a desfășurat un test în mediul de simulare din sistemele de vămuire electronică utilizate de patru dintre statele membre vizitate. De asemenea, Curtea a selectat un eșantion specific de 15 importuri realizate de operatori poștali și un alt eșantion specific de 15 importuri realizate de servicii de curierat în fiecare dintre cele cinci state membre vizitate.

85

Toate sistemele de vămuire electronică din statele membre vizitate acceptau declarații care nu erau eligibile pentru scutirea de taxe pentru expedierile cu valoare mică. Cu excepția Austriei, sistemele de vămuire electronică ale celorlalte patru state membre vizitate acceptau declarațiile de import prin care se solicita scutirea de la plata taxelor vamale pentru expedieri de tip B2C, chiar dacă valoarea intrinsecă declarată depășea 150 de euro30, și acceptau declarațiile de import pentru cadouri cu o valoare declarată mai mare de 45 de euro31. În Austria, sistemul de vămuire electronică accepta declarații de import prin care se solicita scutirea de la plata taxelor vamale pentru expedieri de tip B2C chiar dacă produsul declarat era un produs alcoolic32.

86

Rezultatele pentru eșantioane sunt prezentate în figura 3.

Figura 3

Rezultatele, pe state membre, pentru eșantionul de importuri realizate de serviciile poștale și pentru cel de importuri realizate de servicii de curierat

Sursa: Curtea de Conturi Europeană.

87

În Raportul său special nr. 19/2017, Curtea a recomandat statelor membre ca, în cel mai scurt timp33:

„[…]

(b) să introducă controale în sistemele lor electronice de acordare a liberului de vamă pentru a nu permite acceptarea declarațiilor de import care solicită scutiri de la plata taxelor vamale pentru expedieri de mărfuri cu valoare mică, deși valoarea lor intrinsecă declarată depășește 150 de euro, sau pentru trimiteri comerciale (B2C) declarate drept cadouri (P2P);

(c) să verifice ex post conformitatea operatorilor, inclusiv a operatorilor economici autorizați, cu cerințele aplicabile pentru scutirea de la plata taxelor vamale pentru expedierile cu valoare mică;

(d) să elaboreze planuri de investigare pentru a combate folosirea abuzivă a acestor scutiri în cadrul comerțului electronic de mărfuri cu țări din afara UE.”

88

Niciunul dintre statele membre vizitate nu a dat curs recomandărilor formulate la literele (b) și (d). Statele membre efectuează controale ex post pentru a verifica respectarea de către comercianți a regimului de scutiri de la plata taxelor pentru expedierile cu valoare mică, dar nu au reușit să prevină abuzurile care au fost detectate în eșantioanele la care face referire figura 3. Așadar, sistemele de vămuire electronică nu sunt în măsură să împiedice importul de bunuri care nu sunt eligibile pentru regimul de scutiri de la plata taxelor pentru expedierile cu valoare mică, iar această deficiență nu este compensată de controalele ex post și de planurile de investigare.

O serie de operatori economici autorizați au utilizat în mod abuziv scutirea de la plata taxelor pentru expedierile cu valoare mică

89

În conformitate cu legislația vamală34, un operator economic autorizat trebuie să dispună de sisteme de control intern care să permită prevenirea și detectarea tranzacțiilor ilegale sau neregulamentare. Mai mult, Orientările privind operatorii economici autorizați dispun următoarele: „Orice neregularitate în administrație, inclusiv încălcări ale legislației vamale, poate fi un indicator că sistemul de control intern nu este eficace. Din acest punct de vedere, orice încălcare a dispozițiilor vamale trebuie să fie întotdeauna analizată și din perspectiva acestei condiții, astfel încât să se poată lua măsuri pentru a îmbunătăți sistemul de control intern și, prin urmare, pentru a se evita repetarea încălcării respective […]”35.

90

Curtea a examinat 75 de declarații de import din eșantioanele sale depuse de servicii poștale (15 pentru fiecare stat membru vizitat). Curtea a constatat că în 35 dintre aceste 75 de declarații s-a utilizat în mod abuziv scutirea de la plata taxelor pentru expedierile cu valoare mică. În cazul a 8 dintre aceste 35 de declarații, declarantul era un anumit operator economic autorizat. Curtea a examinat, de asemenea, 75 de declarații de import depuse de servicii de curierat rapid și a constatat că în 28 dintre acestea s-a utilizat în mod abuziv scutirea de la plata taxelor pentru expedierile cu valoare mică. În cazul a 21 dintre aceste 28 de declarații, fie declarantul, fie reprezentantul vamal era un operator economic autorizat.

91

Companiile de curierat cu statut de operator economic autorizat care au depus declarațiile de import ilegale identificate în cadrul eșantionului ar trebui să dispună de controale interne pentru a se evita astfel de încălcări. Acești operatori economici autorizați au solicitat scutiri de la plata TVA-ului/taxelor vamale pentru bunuri neeligibile.

Comisia nu desfășoară suficiente activități de control și de monitorizare

92

Așa cum a semnalat36 Curtea în Raportul său special nr. 19/2017, „autoritățile vamale au obligația de face schimb de informații nu numai cu privire la riscurile observate, ci și cu privire la amenințările care prezintă un risc ridicat în alt loc din Uniune, prin intermediul formularului de informare asupra riscurilor (RIF)”.

93

Comisia a creat un formular de informare asupra riscurilor pentru a combate neregulile legate de subevaluare, de o clasificare incorectă, de TVA etc. Acest document a fost inclus în sistemul de gestionare a riscurilor în domeniul vamal și a fost pus la dispoziția statelor membre, care au decis ce informații relevante să integreze în sistemele lor naționale de gestionare a riscurilor.

94

Potrivit Comisiei, în urma unei căutări rapide în sistemul de gestionare a riscurilor în domeniul vamal vizând să găsească formulare de informare asupra riscurilor, emise în 2016 și în 2017, care conțin un cuvânt legat de comerțul electronic, de serviciile poștale sau de cele de curierat, au fost identificate 530 de astfel de formulare emise de statele membre.

95

Comisia a elaborat criterii de risc și standarde de risc comune pentru riscurile care au un impact asupra intereselor financiare ale UE și ale statelor sale membre (criterii de risc financiar). Statele membre trebuie să procedeze la implementarea electronică a acestor criterii până la sfârșitul lunii mai 2019. Prin aceste criterii se dă curs, cel puțin parțial, unor recomandări formulate anterior de Curte.

96

Pe baza răspunsurilor furnizate de Comisie la chestionarul său, Curtea a constatat că, în ceea ce privește provocările în materie de TVA pe care le prezintă comerțul electronic, Comisia nu efectuează alte inspecții sau vizite de monitorizare în statele membre în afară de inspecțiile desfășurate în scopul resurselor proprii cu privire la calculele realizate pentru bazele armonizate de calcul al TVA-ului ale statelor membre. Comisia nu monitorizează vânzările la distanță intra-UE și nu a monitorizat funcționarea sistemului M1SS în statele membre de la implementarea acestuia la 1.1.2015.

97

Ea a desfășurat însă campanii de informare vizând să îmbunătățească respectarea de către comercianții din afara UE a regimului non-UE pentru TVA din cadrul M1SS.

98

De la începutul anului 2015, Comisia nu a mai procedat la nicio inspecție privind resursele proprii tradiționale37 în legătură cu respectarea normelor de către serviciile de curierat rapid și de către serviciile poștale.

99

În Raportul special nr. 19/2017, Curtea a recomandat Comisiei „(c) să investigheze utilizarea abuzivă a scutirilor de la plata taxelor vamale pentru expedierile de marfă cu valoare mică în cadrul comerțului online de mărfuri cu țări din afara UE” (recomandarea 8). În 2017, OLAF a lansat o anchetă privind importul de articole de îmbrăcăminte cu valoare mică prin intermediul comerțului electronic. Investigațiile sunt în curs de desfășurare în patru state membre. În 2018, OLAF a lansat o anchetă privind suspiciunile legate de operațiuni de import, prin intermediul unor tranzacții comerciale electronice, de bunuri potențial sensibile livrate prin transport aerian fără plata taxelor vamale și a TVA-ului datorat.

Asigurarea respectării normelor în materie de colectare nu este eficace

100

Autoritățile fiscale au responsabilitatea de a se asigura că cuantumul corect de TVA este plătit în timp util statului membru căruia îi revine, precum și de a lua măsurile corective necesare atunci când acest lucru nu se întâmplă. Statele membre sunt, totodată, responsabile de colectarea TVA-ului plătit de comercianții înregistrați în sistemul M1SS și de transferarea sumelor colectate către alte state membre cărora le sunt datorate aceste sume.

Estimările privind deficitul de încasare a TVA-ului cauzat de nerespectarea legislației sunt inexistente în cazul prestărilor de servicii și divergente în cazul livrărilor de bunuri

101

Deficitul de încasare a TVA-ului cauzat de nerespectarea legislației reprezintă diferența dintre cuantumul care ar trebui să fie colectat în conformitate cu actualul cadru legislativ și cuantumul colectat efectiv de autoritățile fiscale ale statelor membre. Curtea a examinat dacă acest deficit este estimat pentru livrarea de bunuri și pentru prestarea de servicii din cadrul comerțului electronic transfrontalier și cum se realizează această estimare. O astfel de estimare ar oferi Comisiei și statelor membre posibilitatea de a-și direcționa resursele către domeniile în care acestea sunt cel mai necesare.

102

Curtea a constatat că statele membre nu au realizat nicio estimare a deficitului de încasare a TVA-ului cauzat de nerespectarea legislației în materie, nici pentru regimul UE, nici pentru cel non-UE din sistemul M1SS. Cu ocazia sondajului, Curtea a solicitat statelor membre să furnizeze estimări ale pierderilor de venituri cauzate de neînregistrarea comercianților din afara UE. 17 state membre au răspuns că nu dispun de astfel de estimări; 2 state membre nu au răspuns la această întrebare; 1 stat membru a furnizat o estimare cu privire la cuantumul aferent pierderilor de venituri suferite în 2015 din cauza utilizării ilegale a transmisiilor de televiziune38 de către cel puțin 100 000 de gospodării pe teritoriul său. Această estimare se ridică la 12 milioane de euro.

103

Faptul că nu s-a procedat la o estimare a deficitului de încasare a TVA-ului, legat de M1SS, cauzat de nerespectarea legislației în materie a fost confirmat de Curte și în statele membre vizitate.

104

În cadrul sondajului, Curtea a solicitat statelor membre să furnizeze o estimare a pierderilor de venituri cauzate de comportamente frauduloase legate de utilizarea abuzivă a scutirii de la plata taxelor pentru expedieri cu valoare mică, de exemplu prin divizarea lotului, prin declararea falsă sau prin facturarea la valori inferioare a loturilor pentru a rămâne sub prag. Niciunul dintre cele 20 de state membre care au participat la sondaj nu a comunicat o astfel de estimare.

105

Un studiu realizat de Deloitte a furnizat o estimare a deficitului de încasare a TVA-ului cauzat de nerespectarea legislației în legătură cu vânzarea la distanță de bunuri atât intra-UE, cât și extra-UE39. Pierderile sunt cuprinse între 2,6 și 3,8 miliarde de euro pe an în UE. Austria a estimat că pierderile totale de TVA pe teritoriul său în legătură cu vânzările la distanță intra-UE în perioada 2010‑2015 se ridică la 860 de milioane de euro. Dintre cele cinci state membre vizitate, doar Austria a publicat o astfel de estimare.

106

Un alt studiu realizat în 2016 de către o firmă de consultanță indică, la rândul lui, lacune în sistem pentru UE în ansamblu40. Potrivit acestui studiu, se percepe TVA doar pentru 35 % din importurile realizate pe cale poștală, ceea ce antrenează în mod direct o pierdere de venituri din TVA de aproximativ 1,05 miliarde de euro. Tot potrivit acestui studiu, lacunele în colectarea taxelor de import cauzează pierderi suplimentare estimate la 0,25 miliarde de euro. La rândul ei, Comisia Europeană estimează că pierderile totale de TVA din comerțul electronic transfrontalier care rezultă din scutirile de taxe pentru expedierile cu valoare mică pot ajunge până la 5 miliarde de euro pe an41.

107

Administrația fiscală și vamală din Regatul Unit (Her Majesty's Revenue and Customs – HMRC) a estimat că, în Regatul Unit, pierderile de TVA legate de vânzările de bunuri la distanță extra-UE (importuri) sunt cuprinse între 1 miliard și 1,5 miliarde de lire sterline pe an. Aceste pierderi reprezintă între 8 % și 12 % din deficitul de încasare a TVA-ului42. Este demn de menționat, în comparație, că în Regatul Unit frauda intracomunitară cu firme „fantomă” se ridică la numai 4 % din deficitul de încasare a TVA-ului43.

Probleme în ceea ce privește plățile legate de sistemul M1SS efectuate între state membre

108

În cadrul sistemului M1SS, TVA-ul plătit de comerciant în statul membru de identificare este apoi transferat statului membru de consum în termen de cel mult 10 zile de la sfârșitul lunii în cursul căreia s-a primit plata TVA-ului. Din suma transferată se reține un anumit procent pentru colectarea TVA-ului. Legislația UE a redus treptat acest procent de la 30 % în perioada 2015‑2016 la 15 % în perioada 2017‑2018 și la 0 % începând din 2019. Figura 4 indică fluxurile financiare în cazul prestării de tip B2C de servicii de comerț electronic de către un furnizor înregistrat pentru regimul non-UE al sistemului M1SS.

Figura 4

Prestarea de tip B2C de servicii de comerț electronic de către un furnizor înregistrat pentru regimul non-UE al sistemului M1SS

Sursa: Curtea de Conturi Europeană, pe baza lucrării Your pocket guide to VAT on digital e-commerce, Bellheim, Brown, Erneholm, Jundt, et al.

109

În cazul în care comerciantul fie nu efectuează plata, fie nu plătește suma în integralitate, statul membru de identificare trimite un mesaj de reamintire pe cale electronică în cea de a 10-a zi de la data scadenței plății. Mai departe, responsabilitatea pentru orice notificare ulterioară de reamintire și pentru colectarea TVA-ului revine statului membru de consum44.

110

Curtea a examinat, pentru fiecare stat membru vizitat, un eșantion de 10 plăți de TVA încasate în calitate de stat membru de identificare. Curtea a constatat că, în două cazuri, comerciantul nu a achitat suma integrală, însă administrația fiscală irlandeză nu a trimis o notificare de reamintire comerciantului pentru plata sumei care lipsea. În unul dintre aceste două cazuri, administrația respectivă nu a exclus comerciantul, deși acesta a plătit în cele din urmă cu o întârziere mai mare de doi ani.

111

În Țările de Jos, Curtea a identificat trei cazuri în care administrația fiscală olandeză a atribuit manual plata la declarația de TVA corespunzătoare, practică împovărătoare și nu pe deplin fiabilă. În plus, sistemul informatic național din Țările de Jos nu oferă posibilitatea verificării automate între declarațiile de TVA și plăți. Comercianții pot fi excluși din sistemul M1SS atunci când au primit o notificare de reamintire fie pentru depunerea unei declarații de TVA, fie pentru plata sumei aferente acesteia timp de trei trimestre calendaristice imediat precedente. Prin urmare, administrația fiscală nu are cunoștință de faptul că o plată nu a fost efectuată și nu există nicio notificare automată care să indice că un comerciant a ratat trei termene de plată. Rezultatele privind eșantioanele sunt prezentate în anexa III.

112

Instituția supremă de audit din Țările de Jos a raportat45 următoarele: „Sistemul M1SS din Țările de Jos nu a furnizat niciun sprijin pentru controalele privind respectarea termenelor și integralitatea plăților de TVA efectuate între 2015 și 2017. Abia în primul trimestru al anului 2018, administrația fiscală și vamală a fost în măsură să înceapă corelarea declarațiilor de TVA cu plățile de TVA pentru primul trimestru al anului 2015. Corelarea declarațiilor cu plățile corespunzătoare este, în cea mai mare parte, o sarcină realizată manual. Având în vedere restanțele mari existente în ceea ce privește realizarea corelațiilor între declarațiile și plățile din M1SS, Biroul pentru nerezidenți din cadrul administrației nu a început încă să lucreze la o modalitate structurată de asigurare a respectării obligațiilor în materie de TVA și la monitorizarea acestei respectări. Pentru a putea face acest lucru, biroul are nevoie de informații specifice cu privire la stadiul plăților”.

113

Curtea a verificat, pentru fiecare stat membru vizitat, un eșantion de 10 plăți încasate în calitate de stat membru de consum. Au fost identificate două cazuri în care autoritățile fiscale din statul membru de consum nu au trimis o notificare de reamintire, deși comerciantul nu efectuase plata până la acel moment. Într-un alt caz, statul membru de consum a primit plata, dar nu a identificat declarația de TVA corespunzătoare. În cazul tuturor elementelor din eșantionul selectat pentru Țările de Jos, autoritățile fiscale au realizat în mod manual corelarea cu declarațiile de TVA. Mai multe detalii cu privire la rezultatele privind eșantioanele pot fi găsite în anexa III.

114

Pentru a se garanta integralitatea plăților de TVA, acestea sunt corelate cu declarațiile de TVA corespunzătoare prin intermediul unui număr de referință unic al declarației de TVA. Autoritățile fiscale austriece au raportat că nu primesc toate plățile datorate, în special din partea Regatului Unit. În mod similar, instituția supremă de audit din Republica Cehă46 a raportat existența unor probleme în legătură cu corelarea plăților primite din partea Regatului Unit cu declarațiile de TVA.

115

În cadrul activităților sale vizând obținerea unei asigurări privind resursa proprie bazată pe TVA, Comisia efectuează o reconciliere a plăților de TVA din M1SS între cele 28 de state membre. Curtea a examinat această reconciliere și a constatat că însăși Comisia consideră că există mari discrepanțe în ceea ce privește Belgia, Bulgaria, Danemarca și Austria, în timp ce trei state membre nu furnizaseră datele până la sfârșitul anului 2018 (Grecia, Cipru și Regatul Unit). Datele referitoare la 2016 nu sunt complete, deoarece 11 state membre nu fuseseră încă inspectate pentru exercițiul financiar respectiv.

Dispozițiile în materie de asistență reciprocă pentru recuperarea taxelor sunt insuficient utilizate

116

Dintre cele cinci state membre vizitate, numai Austria a trimis, prin autoritățile sale fiscale, cereri de recuperare a creanțelor, în calitate de stat membru de consum, către alte state membre în legătură cu sume datorate de comercianți înregistrați în M1SS47. Autoritățile austriece au transmis cinci cereri între 1.1.2015 și 31.5.2018.

În pofida unor evoluții pozitive recente la nivelul cadrului de reglementare, subzistă mai multe probleme importante care trebuie soluționate

117

Legislația vamală a UE este cuprinsă în Codul vamal al Uniunii48 (CVU), în timp ce TVA-ul este reglementat de Directiva TVA a UE49. Începând din 2015, se aplică sistemul M1SS pentru prestările transfrontaliere de servicii de comerț electronic. La sfârșitul anului 2017, UE a adoptat un nou pachet de dispoziții juridice ale UE care reglementează TVA-ul în comerțul electronic, pachet cunoscut sub denumirea de „pachetul de măsuri privind TVA-ul pentru comerțul electronic”. Acest pachet este alcătuit din trei acte legislative50 și introduce modificările enumerate în continuare.

  1. Pachetul permite microîntreprinderilor și întreprinderilor nou-înființate să taxeze prestările lor transfrontaliere de servicii de comerț electronic – cu condiția să nu depășească pragul de 10 000 de euro – în conformitate cu „principiul țării de origine”, și anume la cota în vigoare în statul membru de origine, și nu la cota din statul membru de destinație.
  2. El permite comercianților online să aplice normele de facturare din statul lor membru de identificare în locul normelor care sunt în vigoare în statul membru de destinație.
  3. Pachetul de măsuri extinde sistemul M1SS la toate prestările transfrontaliere de servicii de tip B2C, sistem care va deveni ghișeul unic și pentru vânzările online de tip B2C de bunuri, indiferent dacă acestea provin dintr-o țară din UE sau dintr-o țară din afara UE.
  4. El elimină scutirea de TVA pentru articolele a căror valoare totală este de maximum 22 de euro (sau de 10 euro) cumpărate online și importate dintr-o țară din afara UE.
118

Modificările descrise la literele (a) și (b) de mai sus au intrat în vigoare în 2019, iar cele de la literele (c) și (d) vor intra în vigoare abia în 2021. Curtea a analizat impactul probabil al acestor modificări și a identificat o serie de probleme care, în opinia sa, încă nu au fost soluționate.

Cadrul de reglementare urmează, în majoritatea privințelor, bunele practici internaționale promovate de OCDE și de OMV

119

Curtea a evaluat cadrul de reglementare descris la punctul 117 pentru a se asigura că acesta urmează bunele practici existente la nivel internațional, astfel cum au fost definite de către OCDE și OMV, în domeniul colectării TVA-ului și a taxelor vamale.

Principiul taxării la destinație al OCDE

120

Ca urmare a Directivei TVA, UE aplică principiul taxării la destinație în cazul prestării transfrontaliere de servicii de comerț electronic către un consumator final. Conform acestui principiu, astfel de prestări de servicii trebuie să fie supuse TVA-ului care este în vigoare în jurisdicția în care destinatarul își are reședința obișnuită51. Această practică este în conformitate cu bunele practici internaționale.

121

Cu toate acestea, noile dispoziții care vor intra în vigoare la 1 ianuarie 2021 permit microîntreprinderilor și întreprinderilor nou-înființate să taxeze prestările lor de servicii de comerț electronic – cu condiția să nu depășească pragul de 10 000 de euro – în conformitate cu „principiul țării de origine”, și anume la cota în vigoare în statul membru de origine.

122

În opinia Curții, recurgerea la principiul țării de origine sporește riscul ca furnizorii să subdeclare TVA-ul datorat pentru vânzări cu scopul de a rămâne sub prag și de a evita astfel perceperea unui TVA mai ridicat aplicabil în statul membru de destinație. În plus, noile dispoziții nu abordează riscul ca statele membre cu cote mai mici să intre în concurență cu alte state pentru a atrage IMM-uri și întreprinderi nou înființate pe teritoriile lor52.

123

În ceea ce privește pragul de 10 000 de euro, Curtea este de acord cu evaluarea instituției supreme de audit din Republica Cehă, care afirmă că „numai statul de identificare poate determina dacă această limită a fost depășită. Oficiul Național de Audit atrage atenția asupra faptului că această directivă impune statelor membre ale UE să ia măsuri adecvate pentru verificarea condițiilor de utilizare a acestei limite”53.

Indicatorii de risc și liniile directoare pentru vămuire imediată ale OMV

124

În contextul actualului cadru de reglementare al UE, Comisia a elaborat criterii de risc și standarde de risc comune pentru riscurile cu impact asupra intereselor financiare ale UE și ale statelor sale membre (criterii de risc financiar). Acest cadru nu cuprinde toate criteriile stabilite de OMV54, ci numai pe cele care pot fi puse în aplicare de statele membre în cadrul sistemelor lor naționale de gestionare a riscurilor. Așa cum a constatat Curtea, Comisia nu a oferit statelor membre explicații suplimentare privind indicatorii OMV pentru a stabili în mod clar cum să fie puse în aplicare criteriile de risc financiar pe baza unor elemente comune.

125

OMV a publicat liniile directoare pentru vămuire imediată, „un set de linii directoare procedurale bazate pe practicile existente menite să permită autorităților vamale să combine vămuirea imediată cu controale relevante și adecvate pentru aceste expedieri”55. Aceste linii directoare prezintă relevanță în special pentru mărfurile trimise prin servicii poștale și prin servicii de curierat. Curtea a constatat că legislația UE respectă principiile de bază ale acestor linii directoare.

126

Conform liniilor directoare pentru vămuire imediată56, costurile de transport pot fi excluse de la calculul valorii în cazul corespondenței și al documentelor și în cazul expedierilor cu valoare mică pentru care nu se percep taxe sau impozite. Toate statele membre vizitate de Curte, precum și Comisia au interpretat că pragul de 150 de euro pentru scutirea de la plata taxelor vamale se referă doar la valoarea bunurilor, neincluzând deci asigurarea și transportul57.

127

Cu toate acestea, Curtea a constatat că Irlanda și Germania interpretează pragul de 22 de euro (sau de 10 euro) pentru scutirea de la plata TVA-ului în sensul că valoarea totală la care face referire legislația58 poate să includă și costurile de transport59. Austria, în schimb, consideră că această valoare se referă numai la costul bunurilor, excluzând costurile de transport. Aceste interpretări diferite arată că Comisia nu a reușit să asigure punerea în aplicare uniformă a dispozițiilor în materie vamală de către autoritățile vamale ale statelor membre.

Noile dispoziții care vor intra în vigoare în 2021 urmăresc să soluționeze o serie de deficiențe, dar problema subevaluării nu este rezolvată

128

Curtea a analizat noile dispoziții care vor intra în vigoare în 2021 prin prisma răspunsurilor Comisiei la un chestionar pe care i l-a adresat. De asemenea, Curtea a dezbătut provocările pe care le prezintă comerțul electronic cu reprezentanți ai mediului academic și cu Grupul central 2 din cadrul Grupului de lucru pentru TVA al instituțiilor supreme de audit din UE.

129

În unele cazuri, furnizorul de bunuri din afara UE poate alege să importe bunurile înainte ca acestea să fie achiziționate pe internet de către consumator. În Raportul său special nr. 19/2017, Curtea a atras atenția60 asupra faptului că, în temeiul legislației actuale, furnizorii pot reuși să eludeze plata TVA-ului la aceste importuri prin subevaluarea lor și/sau prin utilizarea abuzivă a regimului vamal 42. Acest regim permite unui importator să obțină o scutire de TVA pentru bunurile importate pentru a fi transportate în alt stat membru al UE. În acest caz, TVA-ul este exigibil în statul membru de destinație61.

130

Curtea a constatat că exista riscul ca bunurile importate sub regimul vamal 42 să fie stocate într-un depozit din UE până la achiziționarea și livrarea lor către consumator în numele furnizorului din afara UE, fără perceperea TVA-ului pentru livrarea în cauză.

Comisia a soluționat lacuna care exista în ceea ce privește obligația de plată a intermediarilor

131

Directiva TVA nu cuprinde dispoziții care să abordeze chestiunea obligației intermediarilor de a plăti TVA în cazul livrărilor de bunuri prin intermediul vânzărilor la distanță astfel încât să permită perceperea TVA-ului în cazurile în care furnizorul dintr-o țară terță folosește un depozit pentru a furniza bunuri către consumatorii finali și în care importul are loc înainte să fie cunoscut consumatorul final.

132

Pentru a remedia această lacună, noile dispoziții care vor intra în vigoare la 1 ianuarie 2021 prevăd că interfețele electronice (de exemplu, platforme, piețe online și portaluri) vor fi responsabile de colectarea TVA-ului, deoarece se consideră că ele însele primesc și furnizează bunurile. În plus, o modificare adusă Directivei TVA62 stabilește, cu efect de la 1 ianuarie 2021, obligația intermediarilor de a ține registre, iar o altă propunere63 permite interfețelor electronice să utilizeze ghișeul unic pentru a declara TVA-ul facturat și în cazul livrărilor interne de tip B2C. Conform acestor noi dispoziții, autoritățile fiscale pot să colecteze TVA-ul datorat pentru livrarea de tip B2C între platforma electronică și consumator.

Lacuna existentă în ceea ce privește subevaluarea nu a fost remediată încă

133

Curtea a raportat, în 2017 și în 201864, cu privire la riscul de subevaluare a livrărilor de bunuri provenite din țări terțe în cadrul comerțului electronic. În ianuarie 2018, cu ocazia unei reuniuni ad-hoc organizate de OLAF, 25 de state membre și-au împărtășit experiențele dobândite cu ocazia anchetelor lor cu privire la frauda prin subevaluare legată de comerțul electronic. Majoritatea acestor state întâlniseră cazuri de fraudă prin subevaluare legate de comerțul electronic. Instituția supremă de audit din Regatul Unit a stabilit, de asemenea, existența unei legături între comerțul electronic, frauda prin subevaluare și utilizarea abuzivă a regimului vamal 4265.

134

Statele membre și Comisia iau măsuri pentru a combate și a investiga contrabanda de bunuri comandate online. Ele au vizat, printre altele, expedierile de mici dimensiuni cu o valoare mai mică de 22 de euro și au constatat că un mod de operare evident se baza pe această valoare mică și constituia o problemă deosebită în cazul comerțului electronic. În plus, în 2017, OLAF a deschis o anchetă privind importul de articole de îmbrăcăminte cu valoare mică prin intermediul comerțului electronic. Investigațiile sunt în curs de desfășurare în patru state membre.

135

Un raport al Parlamentului European evaluează noile măsuri care vor intra în vigoare la 1 ianuarie 2021, în special ghișeul unic pentru livrările de tip B2C de bunuri importate dintr-o țară din afara UE. Conform acestui raport, cele două probleme identificate de Curtea de Conturi, și anume subevaluarea și importul de bunuri neeligibile pentru regimul de scutiri de la plata taxelor pentru expedierile cu valoare mică, vor persista, deși într-o măsură mai mică, și în contextul viitoarelor norme66.

136

Acesta este motivul pentru care alte studii67 sugerează că ar trebui să fie testate sisteme de colectare de către terți sau sisteme de colectare la consumator, „bazate pe tehnologie”, precum și utilizarea monedelor digitale. În caseta 3 sunt prezentate exemple de sisteme propuse de aceste studii. În plus, potrivit OMV, ar trebui avute în vedere modele alternative de colectare (de exemplu, modelul de colectare la nivelul vânzătorului, cel de colectare la nivelul intermediarului sau cel de colectare la nivelul consumatorului/cumpărătorului), pentru a se renunța la abordarea actuală, în care taxele și impozitele se calculează și se colectează la frontieră68.

Caseta 3

Exemple de sisteme alternative de colectare

Estonia a testat, în 2016, sistemul de colectare la nivelul consumatorului, în cazul căruia partea corespunzătoare TVA-ului din plata efectuată de consumator către furnizor este trimisă direct autorităților fiscale, însă a abandonat acest sistem după adoptarea „pachetului de măsuri privind comerțul electronic”. Norvegia testează și ea în prezent sistemul de colectare la consumator, iar Argentina a implementat, în iunie 2018, un sistem de reținere pentru servicii de comerț electronic prin intermediul prestatorului de servicii de plată. Senatul francez a propus un sistem de colectare la consumator în 2015. Alte studii sugerează utilizarea monedelor digitale exclusiv pentru plata TVA-ului de la consumator către autoritățile fiscale69.

Aceste sisteme garantează colectarea integrală a TVA-ului printr-o plată fracționată, și anume consumatorul reține TVA-ul și îl transferă direct autorităților fiscale, în timp ce sistemul adoptat de Consiliu continuă să se bazeze pe valoarea bunurilor declarată de furnizor, care poate fi subevaluată pentru a se reduce obligația fiscală privind TVA-ul.

137

Comisia a prezentat, la 12 decembrie 2018, o propunere70 care urmărește soluționarea problemei fraudei în materie de TVA în sectorul comerțului electronic prin consolidarea cooperării între autoritățile fiscale și prestatorii de servicii de plată. Propunerea introduce articole noi în Directiva TVA71, care trebuie să fie transpuse de statele membre până la 31 decembrie 2021. În opinia Curții, acest schimb de date privind plățile ar fi deosebit de util pentru combaterea fraudei prin subevaluare.

Concluzii și recomandări

138

Concluzia Curții a fost că UE nu furnizează o soluție pentru toate provocările existente în ceea ce privește colectarea sumelor corecte aferente TVA-ului și taxelor vamale datorate pentru bunurile și serviciile comercializate pe internet.

139

Curtea a constatat că statele membre nu exploatează pe deplin mecanismele de cooperare administrativă: ele nu apelează la asistența administrativă reciprocă nici în materie fiscală, nici în materie vamală, cu scopul de a face schimb de informații cu țările din afara UE în domeniul comerțului electronic (a se vedea punctele 32-37). M1SS dispune de o arhitectură informatică solidă și oferă informații cu privire la comercianții înregistrați și la prestările lor de servicii raportate către statul membru de consum (a se vedea punctele 39-52). Nu se recurge în măsură suficientă la schimburi de informații între statele membre (a se vedea punctele 53-59). Neparticiparea statului membru de identificare la controalele multilaterale reduce eficacitatea acestora (a se vedea punctele 60-64). Statele membre nu consideră utile informațiile încărcate până în prezent în baza de date a riscurilor pentru domeniul de lucru al Eurofisc consacrat comerțului electronic. De asemenea, ele nu furnizează rețelei feedbackul care este așteptat din partea lor (a se vedea punctele 65-69).

Recomandarea 1 – Consolidarea utilizării acordurilor de cooperare administrativă

Comisia ar trebui:

  1. să monitorizeze în ce măsură țările terțe răspund la solicitările transmise de statele membre în temeiul acordurilor de asistență administrativă reciprocă încheiate cu acestea atât în materie vamală, cât și în materie fiscală, precum și în ce măsură țările terțe respective utilizează structurile și cadrele stabilite în contextul acestor acorduri pentru a face față provocărilor specifice inerente schimburilor comerciale de bunuri prin intermediul comerțului electronic și
  2. să propună modificări la formularele electronice pentru schimbul de informații în cadrul cooperării administrative, cu scopul de a se introduce o căsuță specială pentru M1SS și pentru solicitările legate de vânzările la distanță.

Statele membre ar trebui:

  1. să furnizeze, în timp util, un feedback la alertele de fraudă primite de la alte state membre în domeniul de lucru 5 al Eurofisc;
  2. să solicite birourilor lor centrale de legătură să creeze o funcție separată de coordonare pentru M1SS și pentru vânzările la distanță și
  3. să se asigure că comercianții pot introduce doar cote de TVA valide în declarațiile de TVA din M1SS.

Data-țintă pentru punerea în aplicare a recomandării: sfârșitul anului 2020.

140

Curtea a mai constatat că controalele efectuate de autoritățile fiscale ale statelor membre și de Comisie erau limitate. Autoritățile fiscale efectuau doar verificări limitate cu privire la comercianți înainte ca aceștia să se înregistreze pentru M1SS și puține verificări cu privire la cei care erau deja înregistrați (a se vedea punctele  70-80). Autoritățile vamale din UE nu pot împiedica utilizarea abuzivă a scutirii de la plata taxelor pentru expedierile de bunuri cu valoare mică (a se vedea punctele 81-91). Nu în ultimul rând, Comisia nu desfășoară suficiente activități de control și de monitorizare (a se vedea punctele 92-99).

Recomandarea 2 – Creșterea eficacității controalelor

Comisia ar trebui:

  1. să efectueze inspecții cu privire la controalele realizate de statele membre pentru scutirea de la plata taxelor pentru expedierile de bunuri cu valoare mică;
  2. să monitorizeze funcționarea vânzărilor de bunuri la distanță intra-UE și a sistemului M1SS;
  3. să verifice dacă statele membre au dat curs recomandărilor formulate la recomandarea 9 literele (b), (c) și (d) din Raportul special nr. 19/2017 pentru a combate utilizarea abuzivă a scutirii de la plata taxelor pentru expedierile de bunuri cu valoare mică și
  4. să monitorizeze dacă statele membre au controlat respectarea de către comercianți a scutirii de la plata taxelor pentru expedierile de bunuri cu valoare mică cu ocazia reevaluării autorizațiilor operatorilor economici autorizați, precum și dacă statele membre au oferit comercianților recomandări adecvate pentru a remedia eventualele deficiențe la nivelul controalelor lor interne.

Statele membre ar trebui:

  1. să efectueze verificările necesare, atunci când primesc o cerere de înregistrare pentru regimul non-UE din cadrul M1SS, pentru a avea garanția că comerciantul solicitant nu este deja înregistrat pentru M1SS într-un alt stat membru, și
  2. să își intensifice activitatea de audit cu privire la comercianții și la vânzătorii la distanță din cadrul M1SS, recurgând, dacă este cazul, la instrumente de cooperare administrativă.

Data-țintă pentru punerea în aplicare a recomandării: sfârșitul anului 2020.

141

Curtea a constatat, de asemenea, că asigurarea respectării normelor în materie de colectare a TVA-ului și a taxelor vamale nu este eficace. Estimările privind deficitul de încasare a TVA-ului cauzat de nerespectarea legislației sunt inexistente în cazul prestărilor de servicii și divergente în cazul livrărilor de bunuri (a se vedea punctele 100-107). Există probleme în ceea ce privește plățile legate de sistemul M1SS efectuate între statele membre (a se vedea punctele 108-115). Nu în ultimul rând, dispozițiile în materie de asistență reciprocă pentru recuperarea taxelor sunt insuficient utilizate (a se vedea punctul 116).

Recomandarea 3 – Îmbunătățirea asigurării respectării normelor în materie de colectare

Comisia ar trebui:

  1. să ajute statele membre să elaboreze o metodologie care să permită realizarea unor estimări periodice privind deficitul de încasare a TVA-ului cauzat de nerespectarea legislației în domeniul comerțului electronic și
  2. să remedieze problema neconcordanțelor între statele membre în ceea ce privește plățile scadente și cele viitoare, să încerce să găsească explicații pentru acest fenomen și să solicite datele lipsă și
  3. să încurajeze și să promoveze utilizarea de către statele membre a asistenței reciproce în materie de recuperare a creanțelor legate de impozite, taxe și alte măsuri în scopul recuperării TVA-ului exigibil pentru tranzacțiile din cadrul comerțului electronic.

Statele membre ar trebui:

  1. să realizeze estimări periodice privind deficitul de încasare a TVA-ului cauzat de nerespectarea legislației în domeniul comerțului electronic.

Data-țintă pentru punerea în aplicare a recomandării: sfârșitul anului 2021.

142

Curtea a identificat evoluții pozitive la nivelul cadrului de reglementare instituit de Comisie, dar subzistă mai multe probleme importante care trebuie soluționate. Este nevoie de sprijin politic la nivel înalt și de mecanisme destinate să favorizeze coerența politicilor pentru a se îmbunătăți eficacitatea cadrului de reglementare. Acesta urmează, în majoritatea privințelor, bunele practici internaționale promovate de OCDE și de OMV (a se vedea punctele 119-127). Noile dispoziții care vor intra în vigoare în 2021 urmăresc să soluționeze o serie de deficiențe ale cadrului actual, dar problema subevaluării nu a fost remediată încă (a se vedea punctele 128-137).

Recomandarea 4 – Creșterea eficacității cadrului de reglementare

Comisia ar trebui:

  1. să analizeze posibilitatea utilizării unor sisteme de colectare adecvate „bazate pe tehnologie”, precum și a utilizării monedelor digitale, pentru a combate frauda în domeniul TVA-ului în sectorul comerțului electronic;
  2. să se asigure că indicatorii de risc elaborați de OMV pentru expedierile prin servicii poștale/de curierat rapid sunt incluși în orientările privind punerea în aplicare a deciziei privind criteriile de risc financiar;
  3. să furnizeze definiții clare pentru termenii „valoare intrinsecă”, „valoare” și „valoare totală” utilizați în legislație, pentru a asigura armonizarea controalelor efectuate de statele membre pentru importul de loturi cu valoare mică.

Statele membre ar trebui:

  1. să monitorizeze cu atenție respectarea de către comercianți a noului prag de 10 000 de euro pentru prestările de servicii intra-UE.

Data-țintă pentru punerea în aplicare a recomandării: sfârșitul anului 2020.

Prezentul raport a fost adoptat de Camera IV, condusă de domnul Neven Mates, membru al Curții de Conturi, la Luxemburg, în ședința sa din 11 iunie 2019.

Pentru Curtea de Conturi

Klaus-Heiner LEHNE
Președinte

Anexe

Anexa I – Abordarea de audit a Curții aplicată la nivelul Comisiei

Auditul efectuat de Curte la nivelul Comisiei s-a desfășurat în două etape: o etapă pregătitoare și activitățile de audit pe teren.

Pentru a obține informații și date care puteau fi utile pentru activitățile de audit pe teren în statele membre și pentru a compara legislația UE cu bunele practici internaționale, Curtea a efectuat, în cursul etapei pregătitoare, vizite preliminare la DG Impozitare și Uniune Vamală, la DG Buget și la OLAF. Curtea a asistat, de asemenea, la reuniunile subgrupurilor din cadrul Grupului de lucru pentru comerțul electronic al OMV organizate în perioada 23-25 ianuarie 2018. Nu în ultimul rând, Curtea a dezbătut provocările pe care le prezintă comerțul electronic cu reprezentanți ai mediului academic, cu coordonatorul pentru domeniul de lucru 5 al Eurofisc și cu Grupul central 2 din cadrul Grupului de lucru pentru TVA al instituțiilor supreme de audit din UE și a analizat toate rapoartele disponibile relevante elaborate de instituțiile supreme de audit.

Metodologia de audit (întrebările, criteriile și standardele auditului) a fost discutată cu Comisia. DG Impozitare și Uniune Vamală a acordat Curții acces la următoarele baze de date și portaluri relevante pentru TVA și pentru comerțul electronic:

  1. ITSM [IT Service Management – gestionare a serviciilor informatice (ITSM)], pentru acces la problemele semnalate de statele membre în baza de date Synergia;
  2. Comitetul permanent pentru cooperare administrativă și Grupul de experți al acestui comitet, care au permis Curții să examineze, printre altele, liniile directoare și recomandările în ceea ce privește auditul și controlul M1SS, elaborate de Grupul de proiect nr. 29 din cadrul Fiscalis;
  3. Grupul pentru strategia de combatere a fraudei fiscale, pentru a verifica discuțiile tehnice referitoare la măsurile convenționale de combatere a fraudei în domeniul TVA-ului, de exemplu utilizarea schimbului spontan de informații în contextul unui audit privind M1SS;
  4. sistemul de vamă electronică, pentru a verifica elaborarea „pachetului de măsuri privind TVA-ul pentru comerțul electronic”, de exemplu reducerea setului de date vamale pentru comerțul electronic și transmiterea de date între administrațiile vamale și fiscale;
  5. proiectele legate de TVA, pentru a verifica specificațiile tehnice și funcționale ale sistemului M1SS și statisticile și tabloul de bord ale acestuia.

Curtea a solicitat, de asemenea, și a verificat informații și documente elaborate cu privire la controlul comerțului electronic de către Grupul de proiect nr. 29 din cadrul Fiscalis. În plus, Curtea a examinat informații pertinente în materie de performanță, cum ar fi planurile de gestiune și rapoartele anuale de activitate ale DG Impozitare și Uniune Vamală, ale DG Buget și ale OLAF.

În cadrul activităților de audit pe teren, Curtea a trimis Comisiei un chestionar general. Scopul acestuia era obținerea de răspunsuri la întrebarea dacă Comisia pune la dispoziție un cadru de reglementare și de control adecvat pentru comerțul electronic în ceea ce privește TVA-ul și taxele vamale, punând accentul pe patru domenii cheie: (i) schimburile de informații; (ii) controlul; (iii) asigurarea respectării normelor în domeniul colectării și (iv) reglementarea.

DG Buget, OLAF și DG Impozitare și Uniune Vamală au răspuns la acest chestionar și au anexat elementele de probă solicitate. În plus, Curtea le-a trimis un chestionar suplimentar pentru a clarifica anumite chestiuni nesoluționate și a organizat videoconferințe cu fiecare serviciu pentru a discuta constatările preliminare și proiectul de concluzii și recomandări.

Anexa II – Abordarea de audit a Curții aplicată la nivelul statelor membre

Auditul efectuat de Curte la nivelul statelor membre s-a desfășurat tot în două etape: o etapă pregătitoare și activitățile de audit pe teren.

1. În etapa pregătitoare, Curtea a selectat cinci state membre: Germania, Irlanda, Țările de Jos, Austria și Suedia. Selecția acestor state membre s-a efectuat pe baza următoarelor criterii de risc: (i) estimarea pierderilor de TVA ca urmare a scutirilor acordate prin legislație pentru expedierile de bunuri cu valoare mică; (ii) numărul comercianților înregistrați în sistemul M1SS pentru fiecare stat membru; și (iii) volumul vânzărilor efectuate pe cale electronică de comercianți înregistrați într-un stat membru către clienți din alte state membre.

Grupul central 2 din cadrul Grupului de lucru pentru TVA al instituțiilor supreme de audit din UE a identificat comerțul electronic ca fiind expus la riscul de fraudă în domeniul TVA-ului. Pentru a obține o imagine de ansamblu cuprinzătoare a situației din UE, Grupul central 2 a decis să desfășoare un sondaj în rândul tuturor autorităților fiscale din UE. Curtea, în calitatea sa de participant la Grupul central 2, a transmis chestionarul în cauză acestor autorități în noiembrie 2016. Anul de referință pentru acest sondaj a fost 2015. Sondajul a acoperit atât regimul UE, cât și regimul non-UE din cadrul sistemului M1SS, precum și vânzarea la distanță de bunuri atât intra-UE, cât și extra-UE. La acest sondaj au răspuns 20 de state membre.

2. În cea de a doua etapă, activitățile de audit pe teren în statele membre selectate, Curtea a pus accentul pe concepția și implementarea sistemelor de înregistrare și a celor de control al comercianților și pe cadrele de gestionare a riscurilor în domeniul vamal și în materie de TVA.

Curtea a transmis un chestionar statelor membre selectate. Scopul acestuia era obținerea de răspunsuri la întrebarea dacă măsurile de control puse în aplicare de statele membre asigură colectarea integrală a TVA-ului și a taxelor vamale în domeniul comerțului electronic. La fața locului, Curtea a discutat răspunsurile furnizate la chestionar cu experți din cadrul administrațiilor fiscale și vamale în ceea ce privește M1SS, cooperarea administrativă, auditurile și controalele cu privire la M1SS și la regimul pentru vânzările la distanță și importurile pentru care operatorii poștali sau cei de curierat solicită scutirea de la plata taxelor pentru expedierile cu valoare mică.

Curtea a selectat și a verificat:

  1. toate cele 29 de incidente în cazul cărora statele membre vizitate au fost fie afectate, fie responsabile;
  2. un eșantion aleatoriu de 10 mesaje de eroare tehnică trimise și unul de 10 mesaje de eroare tehnică primite;
  3. un eșantion aleatoriu de 10 înregistrări în M1SS;
  4. un eșantion aleatoriu de 10 declarații de TVA introduse prin intermediul M1SS și unul de 10 rectificări aduse declarațiilor de TVA;
  5. un eșantion aleatoriu de 10 plăți M1SS primite în calitate de stat membru de identificare și unul de 10 plăți primite în calitate de stat membru de consum;
  6. un eșantion aleatoriu de 10 dezînregistrări și unul de 10 excluderi din M1SS;
  7. un eșantion aleatoriu de 10 schimburi de informații la cerere trimise și unul de 10 astfel de schimburi primite;
  8. un eșantion aleatoriu de 10 schimburi spontane de informații trimise și unul de 10 astfel de schimburi primite;
  9. un eșantion aleatoriu de 5 audituri efectuate în calitate de stat membru de identificare și unul de 5 audituri efectuate în calitate de stat membru de consum;
  10. întreaga populație de controale multilaterale desfășurate și întreaga populație de alerte de fraudă transmise prin domeniul de lucru 5 al Eurofisc care afectează statele membre vizitate;
  11. un eșantion selectat pe baza unei analize a riscurilor și format din 30 de importuri pentru care se solicita scutirea de la plata taxelor pentru expedierile cu valoare mică (15 adresate de operatori poștali și 15 adresate de operatori de curierat).

Pe baza acestor populații și eșantioane, Curtea a verificat dacă autoritățile fiscale și cele vamale ale statelor membre: (i) apelează la mecanismele de cooperare administrativă pentru a compensa faptul că nu dispun de competențe, în calitatea lor de stat membru de consum, în țara (țările) în care este înregistrat sau este identificat furnizorul; (ii) colectează și utilizează informațiile privind eventualele plăți insuficiente; (iii) procedează în mod corespunzător la verificări cu privire la furnizor; și (iv) dispun de controale eficace pentru a preveni și a detecta utilizarea abuzivă a scutirii de la plata taxelor pentru expedierile cu valoare mică importate din țări din afara UE. Curtea a analizat și a discutat rezultatele obținute pe baza eșantioanelor preselectate, utilizând o listă de verificare.

A fost acordată o atenție deosebită sistemelor și controalelor, inclusiv prin utilizarea mediilor de simulare care există în sistemele electronice de acordare a liberului de vamă, pentru a se testa controalele privind credibilitatea în cazul scutirii de la plata taxelor pentru expedierile cu valoare mică. De asemenea, Curtea a efectuat vizite la trei oficii poștale pentru a observa controalele vamale în practică.

Anexa III – Rezultatele pentru eșantioanele de tranzacții legate de M1SS

În fiecare stat membru vizitat, Curtea a examinat toate cele 22 de incidente legate de M1SS în cazul cărora statul membru vizitat era responsabil, precum și toate cele 7 incidente legate de M1SS în cazul cărora statul membru vizitat era afectat.

De asemenea, Curtea a selectat aleatoriu și a examinat 90 de tranzacții legate de M1SS pentru fiecare stat membru:

  1. un eșantion de 10 mesaje de eroare tehnică trimise;
  2. un eșantion de 10 mesaje de eroare tehnică primite;
  3. un eșantion de 10 înregistrări în M1SS, 5 pentru regimul non-UE și 5 pentru regimul UE din cadrul sistemului M1SS;
  4. un eșantion de 10 declarații de TVA introduse prin intermediul M1SS, jumătate pentru regimul non-UE și jumătate pentru regimul UE din cadrul sistemului M1SS;
  5. un eșantion de 10 rectificări aduse declarațiilor de TVA, 5 pentru regimul non-UE și 5 pentru regimul UE;
  6. un eșantion de 10 plăți M1SS primite în calitate de stat membru de identificare;
  7. un eșantion de 10 plăți primite în calitate de stat membru de consum;
  8. un eșantion de 10 dezînregistrări din M1SS, 5 pentru regimul non-UE și 5 pentru regimul UE;
  9. un eșantion de 10 excluderi din M1SS, 5 pentru regimul non-UE și 5 pentru regimul UE.

Tabelul 4 sintetizează rezultatele pentru eșantioane în fiecare stat membru vizitat, utilizând analiza RGV72.

Tabelul 4

Imagine de ansamblu a rezultatelor privind eșantioanele pentru fiecare stat membru vizitat

Sursa: Curtea de Conturi Europeană.

Note

1 Definiția comună a Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) și a Eurostat.

2 Date extrase în decembrie 2018. A se vedea https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php?title=E-commerce_statistics.

3 Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 octombrie 2013 de stabilire a Codului vamal al Uniunii (reformare) (JO L 269, 10.10.2013, p. 1).

4 Directiva 2006/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată (JO L 347, 11.12.2006, p. 1).

5 În conformitate cu articolul 34 din Directiva TVA.

6 În conformitate cu articolul 23 din Regulamentul (CE) nr. 1186/2009 al Consiliului din 16 noiembrie 2009 de instituire a unui regim comunitar de scutiri de taxe vamale (versiune codificată) (JO L 324, 10.12.2009, p. 23).

7 În conformitate cu articolul 23 din Directiva 2009/132/CE a Consiliului de stabilire a domeniului de aplicare a articolului 143 literele (b) și (c) din Directiva 2006/112/CE în ceea ce privește scutirea de la taxa pe valoarea adăugată a anumitor importuri finale de bunuri (versiune codificată) (JO L 292, 10.11.2009, p. 5).

8 La articolul 24 din Directiva TVA, „prestarea de servicii” este definită ca fiind „orice operațiune care nu constituie o livrare de bunuri”.

9 Cu excepția cazului în care comerciantul și-a stabilit sediul activității economice în UE.

10 A se vedea secțiunile 2 și 3 ale capitolului 6 din titlul XII din Directiva TVA.

11 Pe baza datelor din documentul Assessment of the application and impact of the VAT exemption for importation of small consignments, raport final, EY, mai 2015, p. 43.

12 Pe baza datelor furnizate de DG TAXUD, care prezintă situația de la 31.10.2017 în ceea ce privește numărul comercianților înregistrați.

13 Pe baza datelor furnizate de Eurostat: http://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php/E-commerce_statistics.

14 A se vedea recomandarea 11 din Raportul special nr. 24/2015, intitulat „Combaterea fraudei intracomunitare în domeniul TVA: sunt necesare eforturi suplimentare”.

15 A se vedea JO L 195, 1.8.2018, p. 3. A se vedea, de asemenea, JO L 195, 1.8.2018, p. 1.

16 A se vedea punctul 59 din Raportul special nr. 19/2017, intitulat „Procedurile de import: deficiențele cadrului juridic și aplicarea ineficace afectează interesele financiare ale UE”.

17 Regulamentul (UE) nr. 904/2010 al Consiliului din 7 octombrie 2010 privind cooperarea administrativă și combaterea fraudei în domeniul taxei pe valoarea adăugată (reformare) (JO L 268, 12.10.2010, p. 1).

18 În cazul în care au sedii permanente în mai multe state membre, comercianții se pot înregistra în orice stat membru în care este situat unul dintre aceste sedii, cu excepția cazului în care și-au stabilit sediul activității lor economice într-un anumit stat membru, caz în care înregistrarea ar trebui să aibă loc în statul respectiv.

19 În conformitate cu articolul 17 și cu articolele 43-47 din Regulamentul (UE) nr. 904/2010 al Consiliului.

20 Începând de la 1 ianuarie 2019, legislația UE prevede că furnizorii nu trebuie să păstreze decât un singur element de probă în cazul în care cuantumul anual aferent prestărilor lor de tip B2C de servicii intra-UE nu depășește 100 000 de euro.

21 Comunicare spontană înseamnă o comunicare nesistematică de informații nesolicitate, care pot fi transmise în orice moment.

22 În conformitate cu articolul 10 din Regulamentul nr. 904/2010.

23 A se vedea articolul 29 din Regulamentul nr. 904/2010.

24 A se vedea punctele 21-28 din documentul OCDE intitulat Joint Audit Report, Forumul privind administrarea fiscală, septembrie 2010.

25 Regulamentul (UE) 2018/1541 al Consiliului din 2 octombrie 2018 de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 904/2010 și (UE) 2017/2454 în ceea ce privește măsurile de consolidare a cooperării administrative în domeniul taxei pe valoarea adăugată (JO L 259, 16.10.2018, p. 1).

26 Noul alineat (4a) al articolului 7 și alineatul (2a) al articolului 28 din Regulamentul nr. 904/2010 al Consiliului.

27 https://ec.europa.eu/taxation_customs/business/vat/telecommunications-broadcasting-electronic-services/sites/mossportal/files/one-stop_add_guidelines_ro.pdf.

28 Statele membre pot stabili acest prag la 10 euro.

29 Valoarea intrinsecă este definită ca valoarea efectivă a articolului, fără costurile de asigurare și de transport.

30 Ceea ce contravine articolului 23 din Regulamentul (CE) nr. 1186/2009 al Consiliului de instituire a unui regim comunitar de scutiri de taxe vamale.

31 Ceea ce contravine articolelor 25 și 26 din Regulamentul (CE) nr. 1186/2009 al Consiliului și articolului 1 din Directiva 2006/79/CE a Consiliului din 5 octombrie 2006 privind scutirea de impozit la import pentru loturile mici de bunuri cu caracter necomercial din țări terțe (versiune codificată) (JO L 286, 17.10.2006, p. 15).

32 Ceea ce contravine articolului 24 litera (a) din Regulamentul (CE) nr. 1186/2009 al Consiliului de instituire a unui regim comunitar de scutiri de taxe vamale.

33 A se vedea recomandarea 9 din Raportul special nr. 19/2017.

34 Articolul 25 alineatul (1) litera (f) din Regulamentul de punere în aplicare a Codului vamal al Uniunii.

35 A se vedea pagina 38 din documentul AEO Guidelines elaborat de DG TAXUD, 11 martie 2016.

36 A se vedea punctul 54 din Raportul special nr. 19/2017.

37 Resursele proprii bazate pe taxele vamale și pe cotizațiile pentru zahăr stabilite de statele membre.

38 A se vedea: www.parlegalusaturu.lv.

39 Studiul Deloitte intitulat VAT Aspects of cross-border e-commerce – Options for modernisation, lotul 1, p. 65.

40 Copenhagen Economics, E-commerce imports into Europe: VAT and customs treatment, 2016.

41 Comisia Europeană, Propunere de directivă a Consiliului de modificare a Directivei 2006/112/CE și a Directivei 2009/132/CE în ceea ce privește anumite obligații privind taxa pe valoarea adăugată pentru prestările de servicii și vânzările de bunuri la distanță, COM (2016) 757 final, 1.12.2016.

42 https://www.nao.org.uk/wp-content/uploads/2017/04/Investigation-into-overseas-sellers-failing-to-charge-VAT-on-online-sales.pdf.

43 https://webarchive.nationalarchives.gov.uk/20190509073425/https://www.gov.uk/government/statistics/measuring-tax-gaps.

44 A se vedea documentul Guide to the VAT mini One Stop Shop, Comisia Europeană, 2013.

45 A se vedea p. 33 din https://english.rekenkamer.nl/publications/reports/2018/11/28/vat-on-cross-border-digital-services.

46 A se vedea p. 23 din https://www.nku.cz/scripts/rka-en/detail.asp?cisloakce=17/12&rok=0&sestava=0.

47 În temeiul Directivei 2010/24/UE a Consiliului din 16 martie 2010 privind asistența reciprocă în materie de recuperare a creanțelor legate de impozite, taxe și alte măsuri (JO L 84, 31.3.2010, p. 1).

48 Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 octombrie 2013 de stabilire a Codului vamal al Uniunii (reformare) (JO L 269, 10.10.2013, p. 1).

49 Directiva 2006/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată (JO L 347, 11.12.2006, p. 1).

50 Directiva (UE) 2017/2455 a Consiliului din 5 decembrie 2017 de modificare a Directivei 2006/112/CE și a Directivei 2009/132/CE în ceea ce privește anumite obligații privind taxa pe valoarea adăugată pentru prestările de servicii și vânzările de bunuri la distanță (JO L 348 of 29.12.2017, p. 7); Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/2459 al Consiliului din 5 decembrie 2017 de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 282/2011 de stabilire a măsurilor de punere în aplicare a Directivei 2006/112/CE privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată (JO L 348, 29.12.2017, p. 32); Regulamentul (UE) 2017/2454 al Consiliului din 5 decembrie 2017 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 904/2010 privind cooperarea administrativă și combaterea fraudei în domeniul taxei pe valoarea adăugată (JO L 348, 29.12.2017, p. 1).

51 A se vedea punctele 90 și 91 din Raportul special nr. 24/2015, intitulat „Combaterea fraudei intracomunitare în domeniul TVA: sunt necesare eforturi suplimentare”.

52 Lamensch, 2017, p. 140. A se vedea în https://www.ibfd.org/sites/ibfd.org/files/content/pdf/ivm_2017_02_e2_1_SeptNewsletter.pdf.

53 A se vedea p. 17 din Concluzia de audit nr. 17/12 în domeniul comerțului electronic la adresa https://www.nku.cz/scripts/rka-en/detail.asp?cisloakce=17/12&rok=0&sestava=0.

54 În documentul „Postal/Express Consignments Risk Indicators and Manual” din volumul 2 al lucrării Customs Risk Management Compendium a OMV.

55 A se vedea punctul 1.3 din documentul Guidelines for the immediate release of consignments by customs, OMV, 2014, în http://www.wcoomd.org/-media/wco/public/global/pdf/topics/facilitation/instruments-andtools/ tools/immediate-release-guidelines/immediate-release-guidelines.pdf?db=web.

56 A se vedea punctul 11 din documentul Guidelines for the immediate release of consignments by customs, OMV, 2014, în http://www.wcoomd.org/-/media/wco/public/global/pdf/topics/facilitation/instruments-and-tools/tools/immediate-release-guidelines/immediate-release-guidelines.pdf?db=web.

57 A se vedea documentul Compendium on the implementation of Council Regulation (EC) No 1186/2009, Comitetul Codului vamal, 2016, p. 19.

58 A se vedea articolul 23 din Directiva 2009/132/CE a Consiliului.

59 A se vedea p. 18 și 19 din Compendium.

60 A se vedea punctele 99, 100 și 137 din Raportul special nr. 19/2017, intitulat „Procedurile de import: deficiențele cadrului juridic și aplicarea ineficace afectează interesele financiare ale UE”.

61 A se vedea Raportul special nr. 13/2011 intitulat „Modul în care este controlat regimul vamal 42 este de natură să prevină și să detecteze evaziunea în materie de TVA?”.

62 Directiva (UE) 2017/2455 a Consiliului introduce, cu efect de la 1 ianuarie 2021, noul articol 242a din Directiva 2006/112/CE.

63 A se vedea COM(2018) 819 final din 11 noiembrie 2018: „Propunere de directivă a Consiliului de modificare a Directivei 2006/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006 în ceea ce privește dispozițiile referitoare la vânzările de bunuri la distanță și anumite livrări interne de bunuri”.

64 A se vedea punctele 137 și 138 din Raportul special nr. 19/2017, intitulat „Procedurile de import: deficiențele cadrului juridic și aplicarea ineficace afectează interesele financiare ale UE”, și punctul 4 din Raportul anual referitor la execuția bugetului privind exercițiul financiar 2017.

65 A se vedea punctul 1.10 din raportul Oficiului Național de Audit pe https://www.nao.org.uk/wp-content/uploads/2017/04/Investigation-into-overseas-sellers-failing-to-charge-VAT-on-online-sales.pdf.

66 http://www.europarl.europa.eu/RegData/etudes/STUD/2018/621854/EPRS_STU(2018)621854_EN.pdf.

67 A se vedea raportul Parlamentului European intitulat VAT fraud, economic impact, challenges and policy issues, octombrie 2018, și documentul Senatului francez Rapport d´information n° 691 du 17 septembre 2015, fait au nom de la commission des finances sur le e-commerce: propositions pour une TVA payée à la source.

68 A se vedea p. 13 din documentul WCO Cross-border e-commerce. Framework of standards, OMV, iunie 2018, pe http://www.wcoomd.org/-/media/wco/public/global/pdf/topics/facilitation/activities-and-programmes/ecommerce/wco-framework-of-standards-on-crossborder-ecommerce_en.pdf?la=en.

69 R.T. Ainsworth, M. Alwohaibi, M. Cheetham, „VAT Coin: Can a Crypto Tax Currency Prevent VAT Fraud?”, Tax Notes International, Vol. 84, 14 noiembrie 2016. A se vedea, de asemenea, propunerea KPMG privind tehnologia registrelor distribuite pe https://home.kpmg/lu/en/home/insights/2018/07/vat-dlt.html.

70 A se vedea COM(2018) 812 final din 12 decembrie 2018: „Propunere de directivă a Consiliului de modificare a Directivei 2006/112/CE în ceea ce privește introducerea anumitor cerințe pentru prestatorii de servicii de plată”.

71 Articolele 243a-243d.

72 RGV = roșu, galben, verde.

Acronime

B2B: business-to-business (de la întreprindere la întreprindere)

B2C: business-to-consumer (de la întreprindere la consumator)

BUGET: Direcția Generală Buget

CVU: Codul vamal al Uniunii

HMRC: administrația fiscală și vamală britanică (Her Majesty’s Revenue & Customs)

IMM: întreprindere mică sau mijlocie

IP: protocol de internet (Internet protocol)

IT: tehnologia informației

ITSM: gestionare a serviciilor informatice (IT Service Management)

M1SS: sistemul mini-ghișeului unic

OCDE: Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică

OLAF: Oficiul European de Luptă Antifraudă

OMV: Organizația Mondială a Vămilor

RIF: formular de informare asupra riscurilor (Risk Information Form)

SAF-MOSS: fișier de audit standard pentru auditurile referitoare la M1SS

TAXUD: Direcția Generală Impozitare și Uniune Vamală

TVA: taxa pe valoarea adăugată

UE: Uniunea Europeană

UK: Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord

VNB: venitul național brut

Glosar

Asistența administrativă reciprocă: orice acțiune întreprinsă de o administrație vamală în numele unei alte administrații vamale sau în colaborare cu aceasta, în scopul punerii în aplicare în mod adecvat a legislației vamale și în scopul prevenirii, al investigării și al reprimării infracțiunilor vamale.

Cod de înregistrare în scopuri de TVA (cod de TVA): un număr individual atribuit fiecărei persoane impozabile care intenționează să efectueze livrări de bunuri sau să presteze servicii ori să achiziționeze bunuri în scopuri economice. Fiecare cod este format dintr-un prefix din două litere, prin care este identificat statul membru emitent.

Controale multilaterale: controale coordonate efectuate de două sau de mai multe state membre cu privire la obligațiile fiscale ale unuia sau ale mai multor comercianți între care există legături atunci când aceste state consideră că astfel de controale sunt mai eficace decât controalele realizate de un singur stat membru.

Cooperare administrativă: schimb de informații între statele membre, prin care autoritățile fiscale se sprijină reciproc și cooperează cu Comisia în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 904/2010 al Consiliului din 7 octombrie 2010 pentru a asigura aplicarea corectă a TVA-ului la livrările de bunuri și prestările de servicii, la achiziția intra-UE de bunuri și la importul de bunuri. Schimburile de informații între statele membre acoperă orice informații care ar putea ajuta la efectuarea unei determinări corecte a TVA-ului, inclusiv informații privind cazuri specifice.

Eurofisc: o rețea descentralizată de funcționari din cadrul administrațiilor fiscale și al celor vamale din statele membre, care asigură schimburi rapide de informații specifice cu privire la posibile tranzacții frauduloase și la societăți posibil vinovate de astfel de practici și care prelucrează și analizează în comun aceste informații.

Firmă „fantomă”: un comerciant înregistrat în scopuri de TVA care, posibil cu intenții frauduloase, achiziționează sau pretinde că achiziționează bunuri sau servicii fără să plătească TVA și le furnizează facturând TVA, fără să plătească însă TVA-ul colectat către autoritatea fiscală națională.

Fiscalis: un program de acțiune al UE prin care se urmărește finanțarea inițiativelor administrațiilor fiscale vizând îmbunătățirea funcționării sistemelor de taxare pe piața internă prin intermediul unor sisteme de comunicare și de schimb de informații, al controalelor multilaterale, al seminarelor și al grupurilor de proiect, al vizitelor de formare, al activităților de formare și al altor acțiuni similare în vederea atingerii obiectivelor programului.

Gestionarea riscurilor: identificarea sistematică a riscurilor, inclusiv cu ajutorul controalelor prin sondaj, și punerea în aplicare a tuturor măsurilor necesare pentru limitarea expunerii la riscuri.

Mini-ghișeul unic (M1SS): un sistem de facilitare a comerțului facultativ, care permite persoanelor impozabile (întreprinderi atât din UE, cât și din afara UE) ce prestează servicii de telecomunicații, de televiziune și de radiodifuziune și servicii pe cale electronică către persoane neimpozabile din state membre în care nu au un sediu să plătească TVA-ul datorat pentru prestările respective și să îl declare prin intermediul unui portal web în statul membru în care sunt înregistrate în scopuri de TVA.

Regimul pentru vânzările la distanță: sistem de taxare pentru livrări de bunuri intra-UE de tip B2C. În cadrul acestui regim, în cazul vânzărilor până la un anumit plafon (de obicei, de 35 000 de euro, dar poate ajunge, în cazul anumitor state membre, până la 100 000 de euro), comerciantul aplică cota de TVA din statul membru în care este înregistrat. Dacă acest prag este depășit, comerciantul trebuie să se înregistreze în scopuri de TVA în statul membru de destinație și trebuie să aplice cota de TVA din statul respectiv.

Regimul vamal 42: regimul utilizat de un importator cu scopul de a obține o scutire de la plata TVA-ului atunci când bunurile importate urmează să fie transportate către un alt stat membru, în conformitate cu articolul 143 alineatul (1) litera (d) din Directiva 2006/112/CE. TVA-ul este exigibil în statul membru de destinație.

VIES: sistemul de schimb de informații privind TVA-ul – este o rețea electronică pentru transmiterea informațiilor legate atât de valabilitatea codurilor de TVA ale societăților înregistrate în statele membre, cât și de livrările intracomunitare scutite de la plata TVA-ului. Administrațiile fiscale naționale au obligația de a alimenta rețeaua cu ambele tipuri de informații.

Răspunsurile Comisiei

Sinteză

VII

(c). Comisia ar dori să sublinieze faptul că responsabilitatea pentru punerea în aplicare a acestor mecanisme revine statelor membre.

(f). Comisia ar dori să sublinieze faptul că asigurarea respectării normelor în materie de colectare a TVA-ului este o competență națională.

VIII

În ceea ce privește recomandările adresate Comisiei:

(a). Comisia acceptă recomandarea în măsura în care este competentă în acest sens.

(b). Comisia acceptă recomandarea. Modul în care statele membre tratează expedierile de bunuri cu valoare mică (inclusiv folosirea abuzivă a scutirilor pentru astfel de expedieri) va face parte din temele luate în considerare în cadrul procesului de stabilire a programului de inspecții privind resursele proprii tradiționale pentru 2020.

(c). Comisia nu acceptă recomandarea, întrucât deficiențele constatate în regimul vânzărilor la distanță au fost soluționate, iar Comisia nu are acces la informațiile din M1SS. A se vedea răspunsul la punctul 96.

(d). Comisia acceptă recomandarea. Asistența va fi furnizată la cerere.

(e). Comisia acceptă recomandarea. Comisia este întotdeauna dispusă să investigheze metodele alternative și realiste de colectare prezentate și va analiza valoarea adăugată a acestor metode pentru combaterea fraudei în domeniul TVA, ținând seama în mod corespunzător de fezabilitatea lor.

În ceea ce privește celelalte recomandări, Comisia constată că cele trei recomandări se adresează statelor membre.

Introducere

20

Propunerea Comisiei COM(2018)812/2 și 812/3 va oferi statelor membre instrumente mai bune pentru a controla comercianții care fac comerț electronic, prin utilizarea datelor privind plățile.

21

De la 1 ianuarie 2021, pragul de scutire de TVA va fi eliminat.

Observații

31

Comisia a propus deja pachetul privind TVA-ul în domeniul comerțului electronic, care cuprinde măsuri de consolidare a cooperării dintre administrațiile fiscale și prestatorii de servicii de plată, precum și măsuri de consolidare a cooperării administrative, în primul rând, între administrațiile fiscale ale statelor membre, în al doilea rând, între autoritățile vamale și fiscale și, în final, între Eurofisc, OLAF și Europol.

37

Comisia analizează abordările inovatoare care ar putea fi aplicate pentru intensificarea schimburilor de informații cu țările terțe, inclusiv în domeniul comerțului electronic. De exemplu, Cadrul strategic pentru cooperare vamală dintre UE și China prevede posibilitatea revizuirii Acordului UE-China de cooperare și asistență administrativă reciprocă în domeniul vamal din 2004. Ar trebui să se analizeze dacă această posibilitate ar putea fi folosită pentru a adapta acordul respectiv la provocările comerțului electronic.

89

O responsabilitate principală a operatorilor economici autorizați este să își monitorizeze în mod regulat propriile sisteme și proceduri de control intern pentru a se asigura că sunt îndeplinite criteriile și condițiile aplicabile operatorilor economici autorizați. Sistemele de control intern reprezintă un element-cheie pentru monitorizarea eficientă efectuată de operatorii economici autorizați.

Printre cele mai bune practici de control intern recomandate (conform Orientărilor UE privind operatorii economici autorizați) se numără numirea unei persoane responsabile cu procedurile și controalele interne ale societății, inclusiv cu supravegherea și controlul gestionării și formalităților vamale.

În plus, în conformitate cu articolul 23 alineatul (5) și cu articolul 38 alineatul (1) din CVU, autoritățile vamale sunt obligate să monitorizeze condițiile și criteriile pe care trebuie să le îndeplinească operatorii economici autorizați. Monitorizarea efectuată de autoritatea vamală trebuie realizată în mod continuu, dar se poate efectua și în urma informațiilor transmise de un operator economic autorizat. În cazul în care un operator economic autorizat informează autoritățile vamale cu privire la constatarea unor nereguli, autoritatea verifică și investighează aceste informații, care pot duce la reevaluarea, suspendarea și/sau revocarea autorizației.

90

Orice operator care deține statutul de operator economic autorizat trebuie să îndeplinească toate criteriile și condițiile aplicabile operatorilor economici autorizați. Printre acestea se numără asigurarea corectitudinii tuturor elementelor din declarațiile vamale. În cazul în care aceste condiții și criterii nu mai sunt îndeplinite, autoritățile vamale suspendă sau revocă statutul de operator economic autorizat.

Autorităților vamale competente li se solicită să își intensifice activitățile de monitorizare și să ia măsurile corespunzătoare pentru soluționarea neregulilor, efectuând reevaluările, suspendările și/sau revocările necesare.

91

A se vedea răspunsul Comisiei la punctele 89 și 90 privind monitorizarea și controalele interne.

96

Unele dintre deficiențele M1SS au fost soluționate ca urmare a adoptării simplificărilor M1SS care au intrat în vigoare la 1 ianuarie 2019. Deficiențele regimului vânzării la distanță sunt abordate în legislația recent adoptată privind TVA-ul în comerțul electronic, în temeiul căreia aceste praguri naționale vor fi eliminate și înlocuite cu un prag la nivelul UE de numai 10 000 EUR începând din 2021.

98

Inspecțiile privind resursele proprii tradiționale care vizează expedierile de bunuri cu valoare mică (inclusiv folosirea abuzivă a scutirilor pentru astfel de expedieri) sunt un domeniu de control prioritar pentru viitor. Având în vedere fraudele identificate în ceea ce privește subevaluarea produselor textile și de încălțăminte, Comisia a acordat prioritate acestui domeniu în 2018 și 2019 în toate statele membre. În 2017, s-a acordat prioritate sustragerii de la plata taxelor antidumping pentru panourile solare. În 2015 și 2016, s-a acordat prioritate fiabilității contabilității resurselor proprii tradiționale.

122

Acest prag asigură proporționalitatea pentru microîntreprinderi, care sunt în prezent scutite de TVA în majoritatea statelor membre, dar care, în conformitate cu normele în vigoare, trebuie să plătească TVA de îndată ce se realizează prima descărcare a serviciilor lor de către un consumator dintr-un alt stat membru. Pentru a remedia această disproporționalitate, respectând în cea mai mare măsură posibilă principiul impozitării la destinație, acest prag transfrontalier al UE de 10 000 EUR a fost considerat proporțional și echilibrat.

136

Asigurarea respectării normelor în materie de colectare a TVA-ului este o competență națională.

Concluzii și recomandări

Recomandarea 1 – Consolidarea utilizării mecanismelor de cooperare administrativă

În ceea ce privește recomandările adresate Comisiei:

a). Comisia acceptă recomandarea în măsura în care este competentă în acest sens.

b). Comisia acceptă recomandarea, începând să propună modificări ale formularelor electronice. Comisia ia act de faptul că aceste trei recomandări se adresează statelor membre.

În ceea ce privește celelalte recomandări, Comisia constată că cele trei recomandări se adresează statelor membre.

Recomandarea 2 – Creșterea eficacității controalelor

În ceea ce privește recomandările adresate Comisiei:

a). Comisia acceptă recomandarea. Modul în care statele membre tratează expedierile de bunuri cu valoare mică (inclusiv folosirea abuzivă a scutirilor pentru astfel de expedieri) va face parte din temele luate în considerare în cadrul procesului de stabilire a programului de inspecții privind resursele proprii tradiționale pentru 2020.

b). Comisia nu acceptă recomandarea, întrucât deficiențele constatate în regimul vânzărilor la distanță au fost soluționate, iar Comisia nu are acces la informațiile din M1SS. A se vedea răspunsul la punctul 96.

c). Comisia acceptă recomandarea.

d). Comisia acceptă recomandarea și va include acest aspect în activitățile sale de monitorizare.

Toate autorizațiile de operator economic autorizat acordate de UE înainte de intrarea în vigoare a Codului vamal al Uniunii (CVU) ar fi trebuit să fie reevaluate de către autoritățile vamale naționale până la 1 mai 2019, având în vedere modificările aduse CVU [în conformitate cu articolul 15 alineatul (1) din Regulamentul delegat privind CVU]. Criteriul conformității face parte din acest exercițiu de reevaluare.

Comisia a început să se pregătească pentru a verifica procesele de monitorizare a operatorilor economici autorizați din statele membre, în conformitate cu articolul 23 alineatul (5) din CVU. Monitorizarea criteriului conformității pentru operatorii economici autorizați, inclusiv conformitatea modului în care se realizează scutirea de la plata taxelor pentru expedierile de bunuri cu valoare mică, va fi unul dintre aspectele care vor fi verificate în acest context.

În ceea ce privește celelalte recomandări, Comisia constată că cele două recomandări se adresează statelor membre.

Recomandarea 3 – Îmbunătățirea asigurării respectării normelor în materie de colectare

În ceea ce privește recomandările adresate Comisiei:

a). Comisia acceptă recomandarea. Asistența va fi furnizată la cerere.

b). Comisia acceptă recomandarea. Comisia depune permanent eforturi pentru soluționarea problemei neconcordanțelor la nivelul plăților dintre statele membre, precum și a tratamentului aplicat TVA-ului reținut. În prezent, Comisia verifică anii 2015-2018, pe măsură ce devin disponibile datele legate de resursa proprie bazată pe TVA pentru anii respectivi.

c). Comisia acceptă recomandarea. Aceasta organizează activități cu statele membre pentru a da curs raportului său privind Directiva 2010/24/UE, care a fost publicat în decembrie 2017, în vederea recuperării tuturor taxelor.

În ceea ce privește cealaltă recomandare, Comisia constată că aceasta se adresează statelor membre.

Recomandarea 4 – Creșterea eficacității cadrului de reglementare

În ceea ce privește recomandările adresate Comisiei:

a). Comisia acceptă recomandarea. Comisia este întotdeauna dispusă să investigheze metodele alternative și realiste de colectare prezentate și va analiza valoarea adăugată a acestor metode pentru combaterea fraudei în domeniul TVA, ținând seama în mod corespunzător de fezabilitatea lor.

b). Comisia acceptă recomandarea.

c). Comisia acceptă recomandarea. Astfel cum a recunoscut și a constatat Curtea de Conturi Europeană (a se vedea punctul 126), statele membre aplică în mod uniform definiția noțiunii de „valoare intrinsecă”, astfel cum este prevăzută în Compendiul privind punerea în aplicare a Regulamentului nr. 1186/2009 al Consiliului de instituire a unui regim comunitar de scutiri de taxe vamale.

În plus, sunt în curs de desfășurare discuții între Comisie și statele membre cu privire la o definiție obligatorie din punct de vedere juridic a termenului „valoare intrinsecă”.

În ceea ce privește cealaltă recomandare, Comisia constată că aceasta se adresează statelor membre.

Echipa de audit

Rapoartele speciale ale Curții de Conturi Europene prezintă rezultatele auditurilor sale cu privire la politicile și programele UE sau la diverse aspecte legate de gestiune aferente unor domenii specifice ale bugetului UE. Curtea selectează și concepe aceste sarcini de audit astfel încât impactul lor să fie maxim, luând în considerare riscurile existente la adresa performanței sau a conformității, nivelul de venituri sau de cheltuieli implicat, schimbările preconizate și interesul existent în mediul politic și în rândul publicului larg.

Acest audit al performanței a fost efectuat de Camera de audit IV – Reglementarea piețelor și economia competitivă, condusă de domnul Neven Mates, membru al Curții. Auditul a fost condus de doamna Ildikó Gáll-Pelcz, membră a Curții de Conturi Europene, care a fost sprijinită de: Zoltán Lovas, șef de cabinet, și Claudia Kinga Bara, atașat în cadrul cabinetului; Paul Stafford, manager principal; Carlos Soler Ruiz, coordonator; Maria Echanove, Josef Edelmann, Benny Fransen, Dan Danielescu, Christine Becker și Eni Kabashi, auditori. Evy Fiers a asigurat sprijin lingvistic.

De la stânga la dreapta: Benny Fransen, Dan Danielescu, Paul Stafford, Ildikó Gáll-Pelcz, Josef Edelmann, Carlos Soler Ruiz, Zoltán Lovas.

Contact

CURTEA DE CONTURI EUROPEANĂ
12, rue Alcide de Gasperi
1615 Luxembourg
LUXEMBOURG

Tel. +352 4398-1
Întrebări: eca.europa.eu/ro/Pages/ContactForm.aspx
Website: eca.europa.eu
Twitter: @EUAuditors

Numeroase alte informații despre Uniunea Europeană sunt disponibile pe internet pe serverul Europa (http://europa.eu).

Luxemburg: Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, 2019

PDF ISBN 978-92-847-2249-5 ISSN 1977-5806 doi:10.2865/511072 QJ-AB-19-009-RO-N
HTML ISBN 978-92-847-2234-1 ISSN 1977-5806 doi:10.2865/5781 QJ-AB-19-009-RO-Q

© Uniunea Europeană, 2019

Reproducerea textului este autorizată cu condiția menționării sursei. Pentru utilizarea sau reproducerea în orice fel a unor fotografii sau a altor materiale pentru care Uniunea Europeană nu deține drepturile de autor, trebuie să se solicite acordul direct de la deținătorii drepturilor de autor.

CONTACTAȚI UE

În persoană
În întreaga Uniune Europeană există sute de centre de informare Europe Direct. Puteți găsi adresa centrului cel mai apropiat de dumneavoastră la: https://europa.eu/european-union/contact_ro

La telefon sau prin e-mail
Europe Direct este un serviciu care vă oferă răspunsuri la întrebările privind Uniunea Europeană. Puteți accesa acest serviciu:

GĂSIȚI INFORMAȚII DESPRE UE

Online
Informații despre Uniunea Europeană în toate limbile oficiale ale UE sunt disponibile pe site-ul Europa, la: https://europa.eu/european-union/contact_ro

Publicații ale UE
Puteți descărca sau comanda publicații ale UE gratuite și contra cost pe site-ul EU Bookshop, la: https://publications.europa.eu/ro/publications. Mai multe exemplare ale publicațiilor gratuite pot fi obținute contactând Europe Direct sau centrul dumneavoastră local de informare (a se vedea https://europa.eu/european-union/contact_ro).

Dreptul UE și documente conexe
Pentru accesul la informații juridice din UE, inclusiv la ansamblul legislației UE începând din 1951 în toate versiunile lingvistice oficiale, accesați site-ul EUR-Lex, la: http://eur-lex.europa.eu/homepage.html?locale=ro

Datele deschise ale UE
Portalul de date deschise al UE (http://data.europa.eu/euodp/ro/home?) oferă acces la seturi de date din UE. Datele pot fi descărcate și reutilizate gratuit, atât în scopuri comerciale, cât și necomerciale.