Energie din surse regenerabile pentru o dezvoltare rurală durabilă: sinergiile posibile sunt considerabile, dar rămân în mare parte nevalorificate

Sinteză

I

Energia din surse regenerabile este energia produsă din surse nefosile regenerabile care, considerate la o scară de timp umană, se refac în mod natural. Atât producția, cât și consumul de energie din surse regenerabile sunt în creștere în UE, dar este necesară continuarea eforturilor dacă se dorește îndeplinirea obiectivelor UE privind energia din surse regenerabile fixate, și anume ca ponderea acestui tip de energie în consumul final să ajungă la 20 % până în 2020 și la cel puțin 27 % până în 2030. Dacă UE dorește să își reducă emisiile de gaze cu efect de seră pentru a respecta Acordul de la Paris privind schimbările climatice, încheiat în 2015, este esențial să se utilizeze mai multă energie din surse regenerabile. De asemenea, creșterea utilizării energiei din surse regenerabile ar putea reduce dependența UE de combustibilii fosili și de importurile de energie, contribuind astfel la securitatea aprovizionării sale cu energie. Sunt disponibile mai multe programe de finanțare naționale și ale UE pentru a încuraja producerea și utilizarea energiei din surse regenerabile, o astfel de sursă din partea UE fiind Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR).

II

Auditul Curții a examinat legătura dintre energia din surse regenerabile și dezvoltarea rurală. Curtea a analizat cadrul de politici al UE pentru energia din surse regenerabile în ansamblu și modul în care acesta a integrat aspectele specifice ale dezvoltării rurale. Curtea a evaluat dacă acest cadru utilizat pentru cheltuirea fondurilor alocate pentru dezvoltarea rurală a fost conceput și pus în aplicare astfel încât să faciliteze atât implementarea energiei din surse regenerabile, cât și o dezvoltare rurală durabilă.

III

Pe baza activității sale de audit, Curtea a concluzionat că între politica în materie de energie din surse regenerabile și FEADR există sinergii posibile care ar putea să faciliteze o dezvoltare rurală durabilă, însă, pentru moment, aceste sinergii rămân în mare parte nevalorificate.

IV

Deși mai multe studii au recomandat o abordare proactivă pentru a se debloca posibilele sinergii, Curtea a constatat că politica UE privind energia din surse regenerabile ar putea stabili într-o manieră mai explicită condițiile propice pentru corelarea cu succes a energiei din surse regenerabile cu dezvoltarea rurală. Curtea este de acord cu faptul că anumite instrumente prevăzute în propunerea de cadru de politică al UE privind energia din surse regenerabile au potențialul de a îmbunătăți această situație. Nici cadrul de durabilitate actual pentru bioenergie și nici cel propus (cu trimitere la producerea și utilizarea biomasei) nu asigură o bază adecvată pentru protejarea suficientă a zonelor rurale împotriva riscurilor socioeconomice și de mediu identificate și nici pentru valorificarea deplină a potențialului lor de promovare a dezvoltării durabile.

V

Finanțarea specifică disponibilă pentru dezvoltarea rurală poate juca un rol în atingerea obiectivelor UE și naționale privind energia din surse regenerabile, însă aceasta ar trebui să fie complementară dezvoltării durabile a zonelor rurale ale UE. Comisia nu a pus însă la dispoziție clarificări sau orientări suficiente în această privință și nici în ceea ce privește modul în care FEADR ar trebui să completeze schemele de finanțare existente la nivelul UE și la nivel național. Prin urmare, majoritatea statelor membre vizitate nu au acordat prioritate proiectelor de energie din surse regenerabile care puteau contribui la dezvoltarea rurală durabilă.

VI

În plus, Comisia nu dispune de informații cuprinzătoare privind cheltuielile din FEADR pentru energie din surse regenerabile în perioada de programare rurală 2007-2013 și modul în care acestea se încadrează în cheltuielile globale ale UE în domeniul energiei din surse regenerabile. Pe lângă aceasta, nu sunt disponibile decât informații limitate cu privire la ce s-a obținut cu ajutorul fondurilor cheltuite. În pofida unor îmbunătățiri în perioada de programare 2014-2020, deficiențele din sistemul de monitorizare persistă, în principal din cauza complicațiilor din exercițiul de programare și din cauza sferei restrânse a principalilor indicatori.

VII

Eșantionul de proiecte auditate de către Curte a inclus atât investiții care au permis furnizarea de energie din surse regenerabile către terți, cât și investiții prin care s-a urmărit producerea de energie pentru consumul propriu al titularilor de proiecte. Curtea a considerat că majoritatea proiectelor care au făcut obiectul vizitelor sunt o reușită, având în vedere impactul lor economic și de mediu pozitiv asupra dezvoltării rurale. Cu toate acestea, deficiențele din procedurile de selecție ale statelor membre au condus, de asemenea, la finanțarea unor proiecte care au creat un avantaj economic pentru titularii de proiecte, dar care nu au avut decât un impact limitat asupra zonelor rurale.

VIII

Pe baza acestor constatări, Curtea formulează următoarele recomandări:

• La elaborarea viitoarei politici privind energia din surse regenerabile, Comisia și statele membre ar trebui să ia în considerare circumstanțele și nevoile zonelor rurale, în special atunci când stabilesc planurile energetice și climatice naționale integrate.
• Comisia, împreună cu colegiuitorii, ar trebui să elaboreze viitorul cadru de politici pentru bioenergie într-un mod care să prevadă garanții mai bune împotriva utilizării unor surse nedurabile de biomasă pentru producția de energie.
• Comisia ar trebui să precizeze scopul și rolul sprijinului din FEADR pentru investițiile în energia din surse regenerabile.
• În ceea ce privește sprijinul din FEADR pentru energia din surse regenerabile, Comisia ar trebui să ceară statelor membre să pună la dispoziție, în cadrul rapoartelor lor anuale aprofundate de implementare din 2019, informații pertinente privind realizările obținute de proiectele privind energia din surse regenerabile în cadrul programelor.
• Comisia ar trebui să consolideze, împreună cu statele membre, obligația de a se aplica proceduri de selecție relevante, astfel încât să se acorde sprijin doar proiectelor viabile de energie din surse regenerabile care prezintă avantaje clare pentru dezvoltarea rurală durabilă.

Introducere

Energia din surse regenerabile în UE

01

Energia din surse regenerabile este energia produsă din surse nefosile regenerabile care, considerate la o scară de timp umană, se refac în mod natural. Sursele regenerabile de energie includ energia solară și eoliană, energia oceanică și energia hidroelectrică, energia geotermală și bioenergia¹, ². Principalele tipuri de energie din surse regenerabile, tehnologiile relevante și aplicațiile tipice sunt prezentate în figura 1.

02

Dacă UE dorește să își reducă emisiile de gaze cu efect de seră pentru a respecta Acordul de la Paris privind schimbările climatice, încheiat în 2015, este esențial să se utilizeze mai multă energie din surse regenerabile. De asemenea, creșterea utilizării energiei din surse regenerabile ar putea reduce dependența UE de combustibilii fosili și de importurile de energie, contribuind astfel la securitatea aprovizionării sale cu energie.

03

În 2015, 26,7 % din energia primară produsă în UE a provenit din surse regenerabile (a se vedea figura 2). Producția de energie din surse regenerabile a crescut de la aproximativ 120 Mtep în 2005 la 205 Mtep în 2015 (o creștere de 71 %), în timp ce producția de energie primară din majoritatea celorlalte surse a scăzut în aceeași perioadă, atât în termeni absoluți, cât și în termeni relativi³.

04

Figura 2 arată, de asemenea, că biomasa (inclusiv fracțiunea biodegradabilă a deșeurilor) constituie de departe cea mai importantă sursă regenerabilă de energie din UE: aceasta reprezintă 63,3 % din totalul producției de energie din surse regenerabile. De aceea, sectorul agricol și cel forestier sunt deosebit de importante în acest context. În 2010, 48,5 % (80,7 Mtep) din energia din surse regenerabile produsă în UE a provenit din biomasă forestieră, în timp ce biomasa agricolă a reprezentat 10,6 % din acest total (17,6 Mtep)⁴.

Cadrul de politică al UE privind energia din surse regenerabile

05

Elementul-cheie al cadrului actual de politică al UE privind energia din surse regenerabile este Directiva privind energia din surse regenerabile. Directiva face parte integrantă din pachetul energie/climă pentru 2020 al UE⁵, care stabilește trei obiective ce trebuie să fie realizate până în 2020 la nivelul UE. Unul dintre aceste obiective prevede că 20 % din energia consumată în UE ar trebui să fie produsă din surse regenerabile⁶. Directiva stabilește, de asemenea, obiectivele naționale pentru proporția de energie care trebuie să fie consumată din surse regenerabile, aceasta variind între 10 % în Malta și 49 % în Suedia⁷. Un alt obiectiv prevăzut de directivă este acela ca 10 % din energia utilizată în sectorul transporturilor din toate statele membre să provină din surse regenerabile.

06

Directiva privind energia din surse regenerabile impune statelor membre să adopte planuri naționale de acțiune în domeniul energiei regenerabile și să prezinte Comisiei un raport o dată la doi ani cu privire la progresele lor în direcția atingerii obiectivelor în materie de energie din surse regenerabile. Pe baza acestor rapoarte individuale, Comisia întocmește un raport privind progresele înregistrate care să ofere o imagine de ansamblu asupra evoluțiilor politicii privind energia din surse regenerabile în UE⁸.

07

În 2014, Consiliul European a adoptat un nou cadru privind clima și energia, care stabilește noi obiective de îndeplinit până în 2030. Acestea prevăd că, până în anul respectiv, cel puțin 27 % din energia UE ar trebui să provină din surse regenerabile⁹. În acest scop, Comisia a prezentat mai multe propuneri legislative, în special în cadrul pachetului „Energie curată pentru toți europenii” (denumit și „Pachetul de iarnă”) din 30 noiembrie 2016. Acesta a inclus o propunere de revizuire a Directivei privind energia din surse regenerabile (denumită în continuare „propunerea de revizuire a Directivei privind energia din surse regenerabile”)¹⁰ și face, în prezent, obiectul procedurii legislative.

08

În propunerea de revizuire a Directivei privind energia din surse regenerabile, Comisia a propus eliminarea obiectivelor naționale obligatorii pentru statele membre. Cu toate acestea, Comisia le-a solicitat statelor membre să nu înregistreze întârzieri în atingerea obiectivelor stabilite pentru 2020. În propunerea sa privind guvernanța uniunii energetice¹¹, Comisia a invitat statele membre să elaboreze planuri energetice și climatice naționale integrate, astfel încât să se asigure că eforturile lor naționale sunt suficient de ambițioase și de coerente pentru a îndeplini obiectivele UE.

09

Deși energia din surse regenerabile reprezintă 26,7 % din energia produsă în UE (a se vedea figura 2), Raportul privind progresele înregistrate în domeniul energiei din surse regenerabile publicat de Comisie în 2017 arată că ponderea acestui tip de energie din consumul total în UE atinsese doar 16 % în 2014. Acest lucru se explică prin faptul că mai mult de jumătate din energia consumată în UE a provenit din importurile nete (în principal, gaz și țiței)¹². În același raport se mai afirmă că UE în ansamblul său și majoritatea statelor membre își vor îndeplini sau își vor depăși obiectivele pentru 2020. Cu toate acestea, prognozele anticipează, de asemenea, că Irlanda, Luxemburg, Țările de Jos și Regatul Unit nu își vor îndeplini obiectivele naționale¹³.

Scheme de sprijin pentru energia din surse regenerabile

10

Pentru a stimula producția de energie din surse regenerabile și pentru a-și atinge obiectivele naționale în materie, statele membre au pus în aplicare diverse măsuri de politică. Acestea includ stimulente financiare, cum ar fi tarifele fixe sau primele pentru furnizarea de energie din surse regenerabile, și măsuri cum ar fi obligațiile privind cota însoțite de certificate verzi comercializabile. Se utilizează deseori combinații ale acestor instrumente, în special în sectorul energiei electrice. În sectorul încălzirii și răcirii, sprijinul se bazează în principal pe ajutoare pentru investiții și pe stimulente fiscale¹⁴.

11

Energia din surse regenerabile este o prioritate transversală relevantă pentru numeroase domenii de politică ale UE. UE acordă sprijin pentru energia din surse regenerabile în cadrul mai multor programe de finanțare. Acestea includ Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) și Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR), precum și programul Orizont 2020 și programul LIFE¹⁵.

12

Comisia nu a putut furniza informații recente cuprinzătoare privind sprijinul financiar global pentru energia din surse regenerabile acordat prin programele UE sau prin schemele naționale create de statele membre. Doar studiul Ecofys intitulat Subsidies and costs of EU energy (Subvențiile și costurile energiei în UE)¹⁶ prezintă estimări ale subvențiilor anuale acordate pentru energia din surse regenerabile în perioada 2008-2012. Conform acestor date, în 2012 s-au plătit 99,4 miliarde de euro din bani publici pentru sprijinirea sectorului energetic din UE, fondurile provenind în principal din bugetele naționale, iar 40,32 miliarde de euro din această sumă au fost alocați pentru energia din surse regenerabile. Tarifele fixe (23,8 miliarde de euro) și primele (6,4 miliarde de euro) pentru furnizarea de energie din surse regenerabile, alături de ajutoarele pentru investiții (4 miliarde de euro), au fost principalele tipuri de ajutor alocat pentru acest tip de energie.

Energia din surse regenerabile în cadrul de politică al UE privind dezvoltarea rurală

13

Documentele legislative și de politică ale UE identifică un impact potențial pozitiv al energiei din surse regenerabile asupra dezvoltării rurale. Directiva privind energia din surse regenerabile și propunerea de revizuire a acesteia conțin trimiteri la oportunitățile oferite de energia din surse regenerabile pentru ocuparea forței de muncă și pentru dezvoltarea regională, „în special în zonele rurale și în cele izolate”¹⁷.

14

Orientările strategice ale Comunității pentru dezvoltare rurală pentru perioada 2007-2013¹⁸ și Regulamentul (CE) nr. 1698/2005¹⁹ abordează aceste aspecte în contextul cadrului de politică privind dezvoltarea rurală. Considerațiile privind potențialul creat de producția și utilizarea de energie din surse regenerabile în zonele rurale au fost aprofundate în „bilanțul de sănătate”, un pachet de reformă al politicii agricole comune (PAC), asupra căruia miniștrii agriculturii din UE au convenit în noiembrie 2008. În acest context, miniștrii au recunoscut că energia din surse regenerabile este una dintre cele șase „noi provocări” identificate²⁰.

15

În perioada de programare 2014-2020, sprijinul UE pentru dezvoltarea rurală, inclusiv sprijinul pentru proiectele de energie din surse regenerabile, este acordat într-un cadru nou. FEADR a devenit unul dintre cele cinci fonduri structurale și de investiții europene (fondurile ESI). Acest cadru urmărește să permită o mai bună coordonare a diverselor fonduri, în scopul îmbunătățirii punerii în aplicare a Strategiei Europa 2020 pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii²¹. Obiectivele strategice ale Strategiei Europa 2020 au fost transpuse în 11 obiective tematice la nivelul fondurilor ESI. Pentru FEADR, acestea au fost defalcate în șase priorități de dezvoltare rurală și 18 arii de intervenție²² (a se vedea figura 3). Opinia Curții privind noua procedură de programare este prezentată în Raportul special nr. 16/2017, intitulat „Programarea pentru dezvoltarea rurală: este necesar să se reducă complexitatea și să se pună un accent mai mare pe rezultate”.

16

Energia din surse regenerabile este inclusă în aria de intervenție 5C, care se referă la „facilitarea furnizării și a utilizării surselor regenerabile de energie, a subproduselor, a deșeurilor și reziduurilor și a altor materii prime nealimentare, în scopul bioeconomiei”. Acest lucru înseamnă că măsurile FEADR care sprijină implementarea energiei din surse regenerabile ar trebui, în principiu, să fie încadrate în aria de intervenție 5C.

17

În cadrul politicii de dezvoltare rurală, sprijinul pentru investiții legate de implementarea energiei din surse regenerabile face obiectul gestiunii partajate între Comisie și statele membre. Programele de dezvoltare rurală sunt elaborate de statele membre și aprobate de Comisie. Statele membre selectează apoi proiectele pentru care se acordă finanțare, pe baza programelor prezentate.

Sfera și abordarea auditului

18

Curtea a examinat cadrul pentru energia din surse regenerabile, concentrându-se pe modul în care acesta a integrat aspectele dezvoltării rurale. Întrebarea principală de audit a fost următoarea: „Sprijinul acordat din FEADR pentru energia din surse regenerabile facilitează implementarea acestui tip de energie și dezvoltarea rurală durabilă?”

19

Curtea a analizat dacă și în ce fel instrumentele politicii privind energia din surse regenerabile utilizate la nivelul UE și al statelor membre au sprijinit în mod activ dezvoltarea rurală. Bioenergia este extrem de importantă pentru zonele rurale în care biomasa, în special culturile agricole, deșeurile animale și cele organice și biomasa lemnoasă, este ușor accesibilă. Există însă anumite riscuri socioeconomice și de mediu asociate cu utilizarea acestui tip de energie (punctele 23-41).

20

De asemenea, Curtea a examinat cadrul de politică privind dezvoltarea rurală și punerea în aplicare a acestuia la nivelul statelor membre, scopul fiind acela de a evalua dacă sprijinul din FEADR pentru energia din surse regenerabile a contribuit efectiv la o dezvoltare rurală durabilă (punctele 42-81).

21

Ținând seama de activitatea OCDE în acest domeniu²³, Curtea a considerat că investițiile în energia din surse regenerabile contribuie la o dezvoltare rurală durabilă dacă acestea aduc unul sau mai multe dintre următoarele beneficii:

• beneficii ecologice;
• diversificarea veniturilor pentru fermieri și deținătorii de păduri;
• locuri de muncă în cadrul întreprinderilor rurale și oportunități de afaceri pentru acestea;
• infrastructură energetică și servicii noi și mai bune în zonele rurale;
• noi surse de venituri pentru a sprijini infrastructurile și serviciile publice esențiale în zonele rurale.

22

Curtea a efectuat auditul în perioada septembrie 2016-mai 2017, colectând probe de audit din următoarele surse:

• analize documentare și interviuri cu reprezentanți din cadrul a patru direcții generale ale Comisiei Europene: Direcția Generală Agricultură și Dezvoltare Rurală (DG AGRI), Direcția Generală Energie (DG ENER), Direcția Generală Mediu (DG ENV) și Direcția Generală Politici Climatice (DG CLIMA);
• vizite de audit efectuate în cinci state membre: Bulgaria, Franța (Normandia Inferioară), Italia (Toscana), Lituania și Austria. Aceste state membre au fost selectate deoarece acoperă 53 % din cheltuielile planificate pentru aria de intervenție 5C și permit o acoperire geografică echilibrată. Curtea a analizat cele cinci programe de dezvoltare rurală relevante și alte documente pertinente și a avut întrevederi cu reprezentanți ai autorităților de management pentru dezvoltare rurală, ai agențiilor de plăți și ai ministerelor energiei din statele membre. Curtea a efectuat vizite la fața locului care au vizat 29 de proiecte de energie din surse regenerabile din perioadele de programare 2007-2013 și 2014-2020 și a avut întrevederi cu managerii de proiect (a se vedea anexa II); proiectele care au făcut obiectul vizitei Curții erau în principal investiții în instalații pe bază de energie din surse regenerabile, însă au inclus, de asemenea, o serie de proiecte de sprijin, printre care se numărau proiecte de management forestier sau investiții în situri de producție de așchii sau pelete de lemn;
• un scurt sondaj la care au participat șase state membre (Irlanda, Luxemburg, Țările de Jos, Polonia, România și Slovenia) care alocaseră finanțare FEADR în cuantum redus sau care nu alocaseră deloc finanțare FEADR pentru aria de intervenție 5C. Curtea a urmărit să afle prin acest sondaj de ce statele membre respective procedaseră astfel;
• întâlniri consultative cu părțile interesate relevante, inclusiv cu Asociația Europeană a Biomasei (AEBIOM) și cu BirdLife, pentru a discuta potențialele beneficii și riscuri legate de durabilitate pe care le prezintă bioenergia.

Observații

Cadrul de politică al UE privind energia din surse regenerabile ar putea valorifica mai bine oportunitățile de implementare a acestui tip de energie în zonele rurale, atenuând în același timp riscurile conexe

23

În prezenta secțiune, Curtea examinează dacă prin cadrul de politică privind energia din surse regenerabile se încurajează emergența beneficiilor potențiale oferite de acest tip de energie în zonele rurale, atenuându-se în același timp riscurile socioeconomice și de mediu conexe. Curtea s-a concentrat pe cazul special al bioenergiei, întrucât aceasta este tipul de energie din surse regenerabile care prezintă legătura cea mai evidentă cu zonele rurale.

Oportunitățile oferite de energia din surse regenerabile pentru dezvoltarea rurală nu au fost valorificate suficient

Studiile indică efecte potențial pozitive ale energiei din surse regenerabile asupra dezvoltării rurale, …

24

Mai multe studii indică faptul că proiectele de energie din surse regenerabile pot fi dezvoltate în beneficiul intereselor locale și al dezvoltării rurale durabile²⁴. De exemplu, energia din surse regenerabile poate crea într-adevăr locuri de muncă directe (în exploatarea și întreținerea echipamentelor, de exemplu), chiar dacă majoritatea locurilor de muncă pe termen lung sunt indirecte și pot fi găsite de-a lungul întregului lanț de aprovizionare (în construcții, în industria prelucrătoare sau în silvicultură și în agricultură, în cazul biomasei). În unele cazuri, studiile pe care Curtea le-a examinat au arătat că fabricarea componentelor pentru panourile solare sau pentru turbinele eoliene a reușit să revigoreze instalații de fabricare existente, care nu mai fuseseră niciodată utilizate pentru producția de energie. Unele studii au semnalat inovații (de exemplu, dezvoltarea unor produse, practici și politici noi) în zonele rurale dotate cu instalații pe bază de energie din surse regenerabile. Energia din surse regenerabile poate fi o sursă nouă de venituri pentru fermieri sau pentru proprietarii de păduri, dar și pentru proprietarii de terenuri sau pentru autoritățile locale. În plus, producându-și propria energie, comunitățile rurale pot deveni mai puțin dependente de fluctuațiile de preț înregistrate de combustibilii convenționali.

25

Cu toate acestea, pentru a se maximiza beneficiile economice ale implementării energiei din surse regenerabile pentru zonele rurale, studiile subliniază că este nevoie de o abordare a politicii de dezvoltare rurală care să fie bine adaptată la condițiile și oportunitățile locale și care să se axeze pe competitivitatea zonelor rurale. În acest scop, trebuie să se ia în considerare anumiți factori-cheie (a se vedea caseta 1).

26

Experiența obținută din implementarea energiei din surse regenerabile în zonele rurale din Norvegia, Suedia și Finlanda subliniază importanța cooperării locale pentru a încuraja acest tip de energie și dezvoltarea rurală. Exemplele respective implică, în principal, biomasă forestieră²⁶. Modelul tipic al acestor „comunități de bioenergie” include producători de biomasă, industrii forestiere de prelucrare, autorități locale și organizații locale ale societății civile. Aceste părți interesate colaborează deseori cu firme de consultanță sau cu institute de cercetare.

… însă politica UE privind energia din surse regenerabile ar putea urmări într-un mod mai activ aceste beneficii

27

Curtea a constatat că actualul cadru de politică al UE privind energia din surse regenerabile ar putea încuraja într-un mod mai eficace proiectele de energie din surse regenerabile care aduc beneficii zonelor rurale.

1. Documentele legislative și de politică ale UE menționează un impact potențial pozitiv al energiei din surse regenerabile asupra dezvoltării rurale. Cu toate acestea, deși în considerentele Directivei privind energia din surse regenerabile se face trimitere la contribuția implementării acestui tip de energie la dezvoltarea durabilă, partea dispozitivă a directivei nu conține prevederi în legătură cu promovarea dezvoltării rurale.
2. În planurile naționale de acțiune în domeniul energiei regenerabile și în rapoartele de progres relevante se face legătura doar într-o mică măsură între energia din surse regenerabile și dezvoltarea rurală. FEADR este menționat rar ca sursă de finanțare pentru proiectele de energie din surse regenerabile. De asemenea, în statele membre vizitate există o lipsă aparentă de coordonare între diversele ministere care se ocupă de politica privind energia din surse regenerabile și de politica de dezvoltare rurală.

28

Constatările Curții sunt susținute de studiul intitulat Impacts of Renewable Energy on European Farmers (Impactul energiei din surse regenerabile asupra fermierilor europeni) (decembrie 2011) și de Comitetul Economic și Social European (CESE), care sugerează că statele membre ar fi trebuit să dezvolte strategii pentru a corela dezvoltarea rurală cu implementarea energiei din surse regenerabile, însă nu au făcut acest lucru²⁷.

29

Cu toate acestea, în unele state membre, Curtea a găsit și exemple pozitive de strategii privind energia din surse regenerabile care iau în considerare dimensiunea rurală (a se vedea caseta 2).

30

Declarația de la Conferința europeană privind dezvoltarea rurală, care a avut loc la Cork în septembrie 2016²⁸, pledează pentru mecanisme de analiză a politicilor din perspectiva mediului rural (rural proofing) pentru a asigura faptul că „potențialul rural de oferi soluții inovatoare, durabile și favorabile incluziunii” este reflectat în politicile și strategiile Uniunii. Procesul de analiză a politicilor din perspectiva mediului rural înseamnă găsirea celor mai bune moduri de a pune în aplicare diferitele politici în zonele rurale, precum și asigurarea faptului că zonele rurale beneficiază de rezultate echitabile în cadrul politicilor respective²⁹. În mai 2017, Comisia a afirmat că a început să examineze studiile relevante și experiențele statelor membre. Rezultatele acestei activități pot fi utilizate pentru a dezvolta un mecanism de analiză a politicilor din perspectiva mediului rural.

31

În cadrul pachetului „Energie curată pentru toți europenii” (a se vedea punctul 7), Comisia a propus o serie de dispoziții și de instrumente care ar putea spori efectele potențial pozitive ale implementării energiei din surse regenerabile pentru dezvoltarea rurală.

1. Planurile naționale de acțiune în domeniul energiei regenerabile ar putea fi înlocuite cu planuri climatice și energetice integrate care, în opinia Comisiei, vor acoperi mai bine problematica zonelor rurale și preocupările autorităților competente, simplificând totodată raportarea prin evitarea suprapunerilor.
2. Regulamentul privind guvernanța³⁰ impune statelor membre să ia în considerare toate părțile interesate și să utilizeze mai bine sinergiile din diversele sectoare.
3. Propunerea Comisiei de revizuire a Directivei privind energia din surse regenerabile a introdus dispoziții referitoare la consumatorii autonomi de energie din surse regenerabile și la comunitățile de energie din surse regenerabile³¹. Acestea urmăreau să abiliteze consumatorii autonomi să producă, să stocheze, să consume și să vândă energie electrică din surse regenerabile fără a se confrunta cu sarcini disproporționate și să permită comunităților locale să se implice și să ajute la elaborarea unor strategii specifice pentru a îmbunătăți acceptarea și implementarea energiei din surse regenerabile, deblocând astfel potențialul existent în zonele rurale.

Curtea consideră că aceste propuneri ale Comisiei reprezintă măsuri utile pentru îmbunătățirea integrării dimensiunii rurale în politica UE privind energia din surse regenerabile.

Cadrul de politică al UE privind energia din surse regenerabile nu abordează pe deplin riscurile socioeconomice și de mediu pe care le prezintă bioenergia pentru zonele rurale

32

Bioenergia nu este un sinonimă cu energia durabilă. Durabilitatea bioenergiei depinde în mare măsură de modul în care este produsă și utilizată biomasa. Producerea și utilizarea biomasei pot fi nedurabile, de exemplu dacă afectează negativ oamenii, mediul sau resursele naturale, într-un mod care compromite capacitatea generațiilor viitoare de a răspunde nevoilor lor.

33

Bioenergia este energia din surse regenerabile care prezintă legătura cea mai clară cu zonele rurale. Materiile prime³² utilizate pentru producerea bioenergiei sunt extrase, în aproape toate cazurile, din zonele rurale. Cultura și extragerea de biomasă agricolă și forestieră oferă oportunități pentru diversificarea veniturilor exploatațiilor, pentru crearea de locuri de muncă și pentru prestarea de noi servicii rurale, precum și oportunități de afaceri.

34

În cazul în care biomasa solidă, biogazul sau biometanul înlocuiesc utilizarea combustibililor fosili convenționali, acestea au potențialul de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră, după cum se ilustrează în figurile A1 și A2 din anexa I. Acest potențial variază în funcție de sistemul de producție de biomasă agricolă sau forestieră, precum și în funcție de sistemul de producție de biogaz și de biometan.

35

În același timp însă, bioenergia implică și riscuri socioeconomice și de mediu pentru zonele rurale. De exemplu, schimbarea destinației terenurilor, intensificarea exploatării pădurilor sau cultivarea intensivă a culturilor energetice pot determina o reducere a biodiversității, degradarea solului sau stres hidric și poluare (a se vedea caseta 3). De asemenea, arderea biomasei lemnoase poate genera emisii mai mari de anumiți poluanți atmosferici nocivi³³ și, în prezent, se discută dacă biomasa lemnoasă este într-adevăr neutră din punctul de vedere al emisiilor de carbon (a se vedea caseta A1)³⁴. Curtea a identificat 16 riscuri socioeconomice și de mediu asociate cu producerea și utilizarea bioenergiei (a se vedea tabelul 1, precum și tabelele A2 și A3 din anexa I)³⁵. Comisia a analizat riscurile asociate cu producția și utilizarea de bioenergie în Evaluarea de impact privind durabilitatea bioenergiei, care a fost pregătită pentru reformarea Directivei privind energia din surse regenerabile³⁶.

36

Legislația UE în vigoare în prezent⁴¹ stabilește criterii de durabilitate pentru biocombustibili și biolichide⁴². De la data adoptării (2009) și a modificării (2015) acestor criterii, durabilitatea bioenergiei face obiectul unor dezbateri continue. Prin urmare, în pachetul „Energie curată pentru toți europenii”, Comisia a prezentat criterii de durabilitate care s-ar aplica și pentru alte tipuri de bioenergie, cum ar fi bioenergia pe bază de combustibili proveniți din biomasă solidă și gazoasă utilizați pentru producția de căldură și energie electrică.

37

Propunerea Comisiei conține două tipuri de criterii de durabilitate:

1. criterii care stabilesc anumite limite în ceea ce privește producerea combustibililor din biomasă agricolă și forestieră; și
2. criterii care impun un procent minim de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru diverse instalații care utilizează biocombustibili, biolichide și combustibili din biomasă.

38

Curtea a examinat dacă și în ce măsură aceste criterii acoperă riscurile identificate de Curte și dacă acest cadru propus⁴³ asigură o bază adecvată pentru implementarea energiei durabile din surse regenerabile în zonele rurale.

39

Criteriile incluse în propunerea Comisiei nu reprezintă o condiție obligatorie pentru introducerea bioenergiei pe piață. În schimb, ele sunt obligatorii atunci când:

1. producția de bionergie este luată în calcul în vederea contribuției la obiectivul în materie de energie din surse regenerabile și pentru măsurarea respectării obligațiilor referitoare la energia din surse regenerabile;
2. se stabilesc tipurile de biomasă utilizate pentru producerea de energie care sunt eligibile pentru sprijin financiar.

40

Propunerea nu acoperă toate culturile și utilizările și nici mai multe tipuri de instalații (a se vedea punctul A3). Doar 3 din cele 16 riscuri identificate de Curte au fost abordate în întregime în propunerea de revizuire a Directivei privind energia din surse regenerabile, iar 2 riscuri au fost tratate în alte acte legislative; alte 11 riscuri au fost tratate doar parțial. Riscurile care nu au fost abordate sunt legate, în principal, de intensificarea practicilor agricole și a exploatării pădurilor, de arderea biomasei și de emisiile de poluanți pe parcursul ciclului de viață rămas al bioenergiei (a se vedea tabelul 1, precum și tabelele A2 și A3 din anexa I). Analiza detaliată a Curții și concluziile care sprijină tabelul 1 sunt prezentate în anexa I.

Tabelul 1

Acoperirea riscurilor legate de durabilitate aferente bioenergiei în propunerea Comisiei de revizuire a Directivei privind energia din surse regenerabile

	Riscuri legate de durabilitate	Riscul a fost abordat?
(1) Declinul biodiversității	1(a)din cauza schimbării directe a destinației terenurilor (de exemplu, despădurire, dispariția zonelor protejate)
	1(b)din cauza intensificării practicilor agricole (de exemplu, reducerea diversității culturilor)
	1(c)din cauza intensificării exploatării pădurilor
(2) Degradarea solului	2(a)din cauza schimbării directe a destinației terenurilor (care conduce, de exemplu, la pierderi de carbon din sol sau la eroziune)
	2(b)din cauza intensificării practicilor agricole (care conduce, de exemplu, la compactare, la pierderea fertilității solurilor sau la eroziune)
	2(c)din cauza intensificării exploatării pădurilor (care conduce, de exemplu, la pierderea fertilității solurilor din păduri din cauza extracției nutrienților – reziduurile forestiere)
(3) Stres hidric și poluare	3(a)din cauza schimbării directe a destinației terenurilor (de exemplu, modificarea echilibrului hidric)
	3(b)din cauza intensificării practicilor agricole (de exemplu, irigare, fertilizare)
	3(c)din cauza intensificării exploatării pădurilor (de exemplu, modificarea echilibrului hidric)
(4) Emisii de gaze cu efect de seră	4(a)din cauza emisiilor de gaze cu efect de seră generate pe toată durata ciclului de viață, excluzând carbonul biogen (de exemplu, prin utilizarea îngrășămintelor, transportul biomasei, scurgerile de metan din instalațiile de biogaz)
	4(b)din cauza efectelor indirecte [de exemplu, schimbarea indirectă a utilizării terenurilor (ILUC) antrenată de dislocarea culturilor alimentare, păduri mai tinere]
	4(c)din cauza emisiilor de CO2 generate de arderea biomasei (emisii biogene)
(5) Poluarea aerului	5(a)din cauza arderii biomasei (de exemplu, particule în suspensie, SO2…)
	5(b)din cauza emisiilor de poluanți pe parcursul ciclului de viață rămas al bioenergiei (de exemplu, transportul biomasei)
(6) Riscuri socioeconomice	6(a)utilizarea ineficientă a biomasei (inclusiv din cauza neaplicării principiului utilizării în cascadă sau din cauza unor metode suboptime de conversie a biomasei în energie)
	6(b)concurența cu utilizările existente (de exemplu, producția de alimente, industria lemnului pentru hârtie și a celulozei)

Legendă:

Riscul a fost abordat	Riscul a fost abordat parțial	Riscul nu a fost abordat

Sursa: Curtea de Conturi Europeană.

41

Stabilirea unor obiective privind energia din surse regenerabile în combinație cu scheme de sprijin din fonduri publice pentru bioenergie stimulează utilizarea acesteia. O astfel de abordare a fost deja aplicată, în special în sectorul transporturilor și în sectorul energiei electrice, încă de la începutul anilor 2000. O parte din această bioenergie este importată: în 2015, UE a importat 34 % din peletele de lemn utilizate și 9,5 % din biocombustibilii lichizi consumați⁴⁴. Curtea consideră că, în lipsa unor garanții suficiente (criteriile de durabilitate fiind necorespunzătoare), faptul că propunerea de revizuire a Directivei privind energia din surse regenerabile încurajează producerea și utilizarea bioenergiei prin obiective ambițioase în materie de energie din surse regenerabile, în combinație cu stimulente financiare, constituie un risc, deoarece acest lucru poate conduce la creșterea utilizării biomasei nedurabile pe termen lung. Prin urmare, cadrul propus nu asigură o bază adecvată pentru valorificarea deplină a potențialului zonelor rurale pentru dezvoltare durabilă.

FEADR nu urmărește suficient obiectivele de dezvoltare rurală prin cheltuielile efectuate pentru energia din surse regenerabile

42

Statele membre pot decide să finanțeze investiții în energie din surse regenerabile prin FEADR. Politica UE de dezvoltare rurală urmărește să ajute zonele rurale ale UE să facă față provocărilor economice, sociale și de mediu. Prin urmare, investițiile în energie din surse regenerabile finanțate prin FEADR ar trebui să fie în mod clar în beneficiul zonelor rurale. În următoarele secțiuni, Curtea examinează dacă Comisia și statele membre au elaborat și au pus în aplicare strategii și măsuri adecvate și dacă pot demonstra realizările obținute grație sprijinului acordat prin FEADR în ceea ce privește atât implementarea energiei din surse regenerabile, cât și dezvoltarea rurală durabilă.

Energia din surse regenerabile nu este luată în considerare în mod adecvat în exercițiul de programare privind dezvoltarea rurală

43

FEADR poate sprijini proiecte care contribuie în același timp la implementarea energiei din surse regenerabile și la o dezvoltare rurală durabilă. Pentru a promova un raport costuri-beneficii mai bun, finanțarea din FEADR pentru energia din surse regenerabile ar trebui să se bazeze pe o strategie solidă și să fie acordată în funcție de necesități identificate și cuantificate în mod temeinic. De asemenea, aceasta ar trebui să fie coordonată cu alte surse de finanțare disponibile și cu alte instrumente de politică, cum ar fi planurile naționale de acțiune în domeniul energiei regenerabile.

44

Beneficiarii proiectelor de energie din surse regenerabile pot recupera o parte din costurile de investiții prin vânzarea energiei produse la prețuri preferențiale sau la prețul pieței ori pot îmbunătăți performanța economică a operațiunilor lor. Cu toate acestea, în cazul în care sprijinul pentru investiții din FEADR este completat de tarife fixe atractive pentru furnizarea de energie din surse regenerabile, există riscul compensării în exces și al acordării unui ajutor de stat ilegal sub formă de avantaj financiar pentru beneficiari, lucru confirmat de un audit al Comisiei în Bulgaria. Diversele abordări adoptate de statele membre pe care Curtea le-a vizitat sunt prezentate în caseta 4.

Nu se cunosc cheltuielile totale planificate pentru energia din surse regenerabile în cadrul diferitelor fonduri ale UE

45

Nu sunt disponibile date complete privind cheltuielile planificate pentru investiții în energie din surse regenerabile în perioada de programare 2014-2020 din fondurile ESI, în general, și din FEADR, în special. Obiectivul tematic nr. 4 al fondurilor ESI, „Tranziția către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon” – care reprezintă cheltuieli planificate în valoare de 44 814 milioane de euro⁴⁵ –, include energia din surse regenerabile, dar și eficiența energetică și mobilitatea urbană durabilă. Prin urmare, Comisia nu are o imagine clară a contribuției planificate a investițiilor din fonduri ESI la implementarea energiei din surse regenerabile.

46

FEADR reprezenta aproximativ 11 % din fondurile ESI alocate pentru obiectivul tematic nr. 4 (circa 5 027 de milioane de euro⁴⁶), în timp ce cheltuielile planificate din FEADR pentru aria de intervenție 5C se ridicau la 798,9 milioane de euro pentru perioada de programare 2014-2020 (a se vedea figura 4). Trebuie precizat însă că investițiile din cadrul acestei arii de intervenție nu se referă numai la energia din surse regenerabile, ci și la alte aspecte ale bioeconomiei, cum ar fi furnizarea și utilizarea subproduselor, a deșeurilor, a reziduurilor și a altor materii prime nealimentare.

47

Pe de altă parte, statele membre pot pune în aplicare proiecte cu componente privind energia din surse regenerabile în cadrul altor arii de intervenție (a se vedea punctele 55-58), ceea ce complică și mai mult analiza contribuției FEADR la finanțarea energiei din surse regenerabile. Ca urmare a sondajului realizat, Curtea a constatat (a se vedea punctul 22) că România (a se vedea caseta 6) și Slovenia, de exemplu, au decis să aloce doar un nivel scăzut de finanțare sau să nu aloce deloc finanțare pentru aria de intervenție 5C, deoarece au considerat că alte arii de intervenție, cum ar fi 2A, 3A, 6A sau 6B, sunt mai potrivite. Țările de Jos și Polonia au răspuns că nu au programat niciun fel de cheltuieli din FEADR pentru energia din surse regenerabile, deoarece au considerat că alte fonduri ESI și programele lor naționale proprii sunt suficiente pentru a sprijini implementarea acestui tip de energie în zonele rurale.

48

La jumătatea perioadei de programare, fuseseră suportate cheltuieli în valoare de doar 40,9 milioane de euro (5,1 % din bugetul total de 800 de milioane de euro)⁴⁷. Întârzierile semnificative în punerea în aplicare a programelor pentru energia din surse regenerabile pot reflecta dificultățile legate de programarea ariilor de intervenție (a se vedea punctele 55-58), pe lângă întârzierile în adoptarea programelor de dezvoltare rurală și timpul necesar pentru ca statele membre să elaboreze noul cadru și să se adapteze la acesta.

Există o marjă de ameliorare a legăturii între nevoile identificate și abordarea prevăzută în programele de dezvoltare rurală în materie de finanțare a energiei din surse regenerabile

49

Orientările Comisiei privind programarea strategică pentru perioada 2014-2020 prevedeau că „descrierea strategiei (logica de intervenție) ar trebui să justifice alegerea, combinarea și stabilirea măsurilor prioritare în materie de dezvoltare rurală în lumina rezultatelor analizei SWOT și a necesităților identificate. Aceasta ar trebui să ierarhizeze diversele necesități identificate și să justifice ordinea de prioritate stabilită”. În acest scop, Comisia analizează considerațiile strategice ale statelor membre referitoare la implementarea energiei din surse regenerabile în etapa de aprobare a programelor de dezvoltare rurală.

50

Comisia oferă statelor membre orientări prin intermediul grupurilor operative, al comitetelor de monitorizare, al listelor de verificare, al orientărilor privind măsurile (așa-numitele „fișe de măsuri”) etc. pentru a facilita elaborarea și punerea în aplicare a programelor de dezvoltare rurală. Documentele de orientare nu discută însă în mod explicit considerațiile strategice legate de energia din surse regenerabile și nici ce ar trebui să se obțină prin investițiile din FEADR în acest tip de energie, felul în care ele ar trebui să aducă o valoare adăugată în zonele rurale sau modul în care FEADR ar trebui să vină în completarea schemelor de finanțare ale UE și a schemelor naționale existente.

51

Curtea a constatat că toate cele cinci programe de dezvoltare rurală pe care le-a examinat conțineau elementele obligatorii în ceea ce privește stabilirea obiectivelor, necesitățile și considerațiile strategice privind energia din surse regenerabile, dar niciunul dintre acestea nu includea o analiză cuprinzătoare sau o cuantificare a nevoilor financiare asociate. Cu excepția Austriei, statele membre vizitate nu au utilizat în mod eficace necesitățile identificate și analizele SWOT pentru a-și aprofunda abordarea strategică în ceea ce privește energia din surse regenerabile în cadrul programelor lor de dezvoltare rurală, abordare care a rămas la un nivel foarte general. Alte deficiențe au fost legate de punerea în aplicare și de modificările pe termen scurt ale strategiilor inițiale (a se vedea caseta 5).

52

Orientările și verificările Comisiei nu au prevenit aceste deficiențe și nu au asigurat faptul că statele membre elaborează strategii solide pentru energia din surse regenerabile în zonele rurale. În plus, alegerea măsurilor FEADR și alocările bugetare aferente nu au rezultat întotdeauna în mod logic din potențialul și din nevoile descrise în programele de dezvoltare rurală.

Coordonare slabă între diversele surse de finanțare pentru energia din surse regenerabile

53

Cadrul legislativ actual⁴⁸ promovează implementarea eficace, eficientă și coordonată a diverselor fonduri ale UE, în special a fondurilor ESI. Responsabilitatea pentru justificarea necesității unei intervenții prin programul de dezvoltare rurală și pentru asigurarea unei bune coordonări între fonduri revine în principal statelor membre. Comisia le oferă acestora sprijin și îndrumare prin emiterea de orientări strategice, prin promovarea bunelor practici și prin monitorizarea punerii în aplicare a programelor.

54

În urma analizei unui eșantion de acorduri de parteneriat și de programe de dezvoltare rurală pentru perioada de programare 2014-2020, Curtea a constatat că statele membre identificaseră mai multe surse de finanțare posibile și stabiliseră principii și măsuri generale de demarcare pentru a împiedica dubla finanțare. Documentele strategice pe care Curtea le-a analizat nu conțineau însă informații suplimentare privind beneficiile care ar putea fi obținute prin coordonarea eficace între diversele surse de finanțare pentru energie din surse regenerabile. De asemenea, nu a existat nicio analiză a posibilelor efecte de substituție sau a deficitelor de finanțare din acest domeniu⁴⁹.

Măsurile în materie de energie din surse regenerabile au fost încadrate în diferite arii de intervenție

55

Astfel cum s-a explicat la punctele 14 și 15, cadrul de politică privind dezvoltarea rurală pentru perioada 2014-2020 este structurat în jurul a șase priorități, care sunt defalcate, la rândul lor, în 18 arii de intervenție tematice (a se vedea figura 3). Sprijinul pentru energia din surse regenerabile este acoperit de aria de intervenție 5C, care se referă la furnizarea și utilizarea acestui tip de energie.

56

Ariile de intervenție sunt puse în aplicare prin măsuri de dezvoltare rurală. Figura 5 prezintă exemple legate de încadrarea măsurilor și de indicatorii stabiliți pentru prioritatea 5. Trebuie remarcat aici că o singură măsură poate contribui la mai multe arii de intervenție, priorități și obiective.

57

Mai mult, statele membre pot identifica efecte secundare produse de măsurile specifice încadrate în aria de intervenție 5C asupra altor arii de intervenție. De exemplu, instalarea de panouri fotovoltaice pe acoperișul unei hale noi cu scopul de a îmbunătăți performanța economică a unui beneficiar ar putea fi considerată ca proiect privind energia din surse regenerabile (încadrându-se deci în aria de intervenție 5C) sau ca parte dintr-un proiect de modernizare a exploatației agricole, încadrându-se astfel în aria de intervenție 2A (a se vedea figura 3), componenta de energie din surse regenerabile având un efect secundar asupra ariei de intervenție 5C.

58

Statele membre nu au încadrat în același mod măsurile în materie de energie din surse regenerabile și tipurile de proiecte în diferitele arii de intervenție (a se vedea caseta 6). Acest lucru va avea un impact asupra eficacității monitorizării și a evaluării proiectelor de energie din surse regenerabile finanțate prin FEADR (a se vedea punctele 69-71), în special deoarece Comisia nu a emis orientări suplimentare privind o metodă pe baza căreia statele membre să poată încadra în mod uniform proiectele în ariile de intervenție.

Monitorizarea și evaluarea oferă puține informații privind finanțarea și rezultatele investițiilor în energia din surse regenerabile

59

Informațiile în materie de performanță privind eficacitatea și eficiența cheltuielilor pentru dezvoltare rurală legate de energia din surse regenerabile sunt necesare pentru a se demonstra ce rezultate au fost obținute cu fondurile din bugetul UE și pentru a arăta că acestea au fost cheltuite în mod corespunzător. În plus, informațiile rezultate în urma monitorizării și a evaluării reprezintă un instrument valoros pentru îmbunătățirea eficienței și a eficacității cheltuielilor pentru dezvoltare rurală, ghidând gestionarea continuă a programelor, evidențiind posibilele îmbunătățiri și ajutând la conturarea politicii viitoare.

Energia din surse regenerabile în cadrul comun de monitorizare și evaluare 2007-2013

Cadrul comun de monitorizare și evaluare nu conține informații cuprinzătoare rezultate în urma monitorizării cu privire la energia din surse regenerabile

60

Multe state membre (inclusiv toate cele cinci state membre pe care Curtea le-a vizitat) au decis să utilizeze finanțarea din FEADR pentru a sprijini proiecte de energie din surse regenerabile de la începutul perioadei de programare 2007-2013. La acel moment, nu existau indicatori specifici pentru a măsura realizările sau rezultatele acestui tip de proiecte.

61

Acest lucru s-a schimbat în contextul bilanțului de sănătate al reformei PAC, când energia din surse regenerabile a fost recunoscută ca o „nouă provocare” și statele membre au primit finanțare suplimentară pentru proiectele de energie din surse regenerabile pentru restul perioadei de programare (2009-2013) (a se vedea punctul 14). În acest context, statele membre aveau obligația de a monitoriza cheltuielile și numărul de beneficiari pentru acest tip de proiecte finanțate în cadrul „noii provocări” identificate. Ele nu erau însă obligate să colecteze date privind realizările proiectelor, cum ar fi cantitatea de energie din surse regenerabile produsă sau capacitatea instalată. Prin urmare, la nivelul UE nu există informații cuprinzătoare referitoare la proiectele de energie din surse regenerabile finanțate prin FEADR în perioada 2007-2013; indicatorii care există se referă exclusiv la fondurile suplimentare cheltuite pentru energia din surse regenerabile în cadrul bilanțului de sănătate al reformei PAC.

62

Curtea a examinat datele referitoare la proiectele de energie din surse regenerabile (numărul de proiecte, sprijinul plătit) puse la dispoziție de statele membre pe care le-a vizitat. În patru dintre acestea⁵¹, au fost observate unele discrepanțe între datele raportate Comisiei și calculele Curții efectuate pe baza cifrelor din bazele de date cu proiecte disponibile în statele membre. Autoritățile nu au putut oferi clarificări Curții, ceea ce ridică îndoieli cu privire la exactitatea și exhaustivitatea datelor din bilanțul de sănătate al reformei PAC.

63

Mai mult, la nivelul UE nu sunt disponibile nici informații cuprinzătoare cu privire la numărul de proiecte, la energia din surse regenerabile produsă sau la capacitatea instalată. Prin urmare, contribuția FEADR la implementarea energiei din surse regenerabile în zonele rurale este imposibil de cuantificat. În lipsa unor informații relevante și fiabile privind energia din surse regenerabile, nu se poate evalua eficacitatea acestor măsuri în perioada respectivă și rămâne neclar pe ce bază au elaborat statele membre secțiunile din programele lor de dezvoltare rurală care vizau acest tip de energie. Aceste constatări corespund observațiilor anterioare ale Curții cu privire la datele rezultate în urma monitorizării referitoare la sprijinul acordat prin intermediul Fondului european de dezvoltare regională și al Fondului de coeziune pentru energia din surse regenerabile în perioada de programare 2007-2013⁵².

Evaluările programelor realizate conform cadrului comun de monitorizare și evaluare nu au pus la dispoziție decât informații limitate cu privire la impactul pe care sprijinul acordat pentru energia din surse regenerabile l-a avut asupra dezvoltării rurale

64

Întârzierile în implementarea programelor aferente cadrelor financiare multianuale constituie probleme recurente, identificate în trecut de Curte în numeroase domenii de politică⁵³. Întârzierile în implementarea programelor de dezvoltare rurală aferente perioadei 2007-2013 au condus încă o dată la o necorelare între ciclul de cheltuieli și calendarul cerințelor de raportare. Din această cauză, pentru evaluările la jumătatea perioadei nu erau disponibile decât puține date pertinente cu privire la energia din surse regenerabile, deși trebuie subliniat că au fost furnizate unele informații utile (a se vedea caseta 7). Numeroase state membre au înregistrat întârzieri în finalizarea evaluărilor lor ex post⁵⁴.

65

Analiza Curții cu privire la evaluările ex post a arătat că acestea abordaseră investițiile în energia din surse regenerabile (de exemplu, măsurile utilizate), dar că impactul acestora asupra dezvoltării rurale durabile nu fusese întotdeauna discutat. Nu se efectuaseră analize pertinente, care să acopere, de exemplu, beneficiile ecologice ale energiei din surse regenerabile pentru zonele rurale, diversificarea veniturilor, crearea de locuri de muncă, îmbunătățirea infrastructurii energetice și a serviciilor din zonele rurale etc.

66

Curtea a remarcat totuși unele bune practici în ceea ce privește evaluarea proiectelor de energie din surse regenerabile (a se vedea caseta 7).

Energia din surse regenerabile în sistemul comun de monitorizare și evaluare 2014-2020

67

Noul cadru de performanță pentru perioada de programare 2014-2020 are scopul de a se asigura că implementarea programelor de dezvoltare rurală este orientată într-o măsură mai mare spre rezultate decât în trecut. În acest context, sistemul comun de monitorizare și evaluare⁵⁵ pentru domeniul dezvoltării rurale oferă un set detaliat de indicatori comuni care trebuie să fie utilizați pentru ariile de intervenție, împreună cu întrebări de evaluare comune la care trebuie să se răspundă în vederea evaluării progresului și a realizărilor politicii de dezvoltare rurală, precum și a impactului, a eficacității, a eficienței și a relevanței intervențiilor acestei politici.

68

Sistemul comun de monitorizare și evaluare prevede comunicarea informațiilor rezultate în urma monitorizării cu privire la „Totalul investițiilor în producția de energie din surse regenerabile” (indicatorul-țintă T16) și la „Energia din surse regenerabile produsă prin proiectele sprijinite” (indicatorul complementar de rezultat R15). Statele membre au opțiunea de a stabili indicatori de realizare suplimentari pentru măsurile specifice și Comisia a confirmat faptul că zece state membre sau regiuni⁵⁶ au decis să facă acest lucru. Cu toate acestea, majoritatea indicatorilor suplimentari specifici măsurilor pentru aria de intervenție 5C au fost indicatori de resurse, cum ar fi cheltuielile publice, sau indicatori de realizare, cum ar fi numărul de beneficiari, de proiecte sau de acțiuni sprijinite. Ei nu pot oferi deci o bază solidă pentru evaluarea rezultatelor componentei privind energia din surse regenerabile din cadrul programelor de dezvoltare rurală, ceea ce înseamnă că accentul pus pe rezultate nu a putut fi consolidat⁵⁷.

69

Situația este cu atât mai complexă cu cât informațiile privind performanța sunt colectate doar la nivelul ariilor de intervenție⁵⁸. Astfel, proiectele sprijinite prin FEADR și încadrate în aria de intervenție 5C nu furnizează date exhaustive privind energia din surse regenerabile în zonele rurale, deoarece unele proiecte legate doar în mod indirect de energia din surse regenerabile (cum ar fi cele de management forestier) pot fi încadrate în această arie de intervenție, în timp ce alte proiecte pot fi evaluate ca având contribuții secundare la aceasta, ele fiind sprijinite în cadrul altor arii de intervenție, cum ar fi 2A, 3A, 6A, 6B etc. Prin urmare, informațiile privind „Totalul investițiilor în producția de energie din surse regenerabile” (indicatorul-țintă T16) nu vor reflecta decât proiectele încadrate în aria de intervenție 5C și nu vor permite obținerea unei imagini de ansamblu a tuturor investițiilor în energie din surse regenerabile din zonele rurale.

70

Un alt indicator, indicatorul de rezultat R15 – „Energia din surse regenerabile produsă prin proiectele sprijinite”, vizează să acopere toate proiectele privind energia din surse regenerabile. Orientările Comisiei indică însă faptul că datele pentru acest indicator puteau fi colectate de către evaluatori în diferite moduri, de exemplu prin anchete statistice realizate la nivel național și la nivelul UE. Astfel, comparabilitatea datelor la nivelul UE depinde de alegerile făcute de evaluatori.

71

Deși Comisia a emis orientări detaliate în sprijinul pregătirii raportării și a evaluării, interconexiunile dintre indicatorii sistemului comun de monitorizare și evaluare și ariile de intervenție ar putea impune o sarcină suplimentară pentru evaluatori, ar putea afecta calitatea evaluărilor programelor și comparabilitatea acestora și pot conduce la întârzieri, cum s-a întâmplat în trecut. Dacă la momentul-cheie al procesului de raportare nu sunt disponibile informații fiabile rezultate în urma monitorizării și a evaluării, statele membre și Comisia pot rata ocazia de a le utiliza pentru a îmbunătăți punerea în aplicare a măsurilor în materie de energie din surse regenerabile.

Potențialul pe care proiectele privind energia din surse regenerabile îl prezintă pentru dezvoltarea rurală se confirmă, în ciuda deficiențelor din procedurile de selecție și din implementarea proiectelor

72

Statele membre sunt responsabile pentru selectarea proiectelor de dezvoltare rurală, cu scopul de a direcționa mai bine măsurile de dezvoltare rurală către prioritățile UE și către obiectivele și strategiile lor proprii. Pentru a face acest lucru, statele membre au obligația de a stabili și de a aplica criterii de eligibilitate și de selecție clare, relevante și obiective, precum și proceduri obiective, echitabile și transparente⁵⁹.

73

Criteriile de eligibilitate reprezintă cerințele pe care proiectele trebuie să le îndeplinească pentru a fi eligibile pentru sprijin din FEADR. Sunt utilizate în acest sens condiții de tip binar (da/nu). Criteriile de selecție ajută statele membre să stabilească o ordine de prioritate a proiectelor care răspund cel mai bine necesităților identificate și care îndeplinesc cel mai bine obiectivele stabilite în programele de dezvoltare rurală. Pentru a se asigura o bună gestiune financiară, statele membre ar trebui să aplice criteriile de selecție chiar și în cazurile în care sunt disponibile fonduri suficiente pentru toate cererile de finanțare depuse⁶⁰. În cazul de față, acestea ar trebui să asigure în special selecția unor proiecte viabile care sprijină implementarea energiei din surse regenerabile și care aduc o valoare adăugată zonelor rurale.

Majoritatea proiectelor au contribuit la implementarea energiei din surse regenerabile și la dezvoltarea rurală

74

Curtea a auditat proiecte de diverse tipuri și dimensiuni din domeniul energiei din surse regenerabile (a se vedea anexa II). Eșantionul de proiecte a inclus atât investiții care au permis furnizarea de energie din surse regenerabile către terți, cât și altele care vizau producția de energie pentru consumul propriu al titularilor de proiecte.

75

Scopul proiectelor de „aprovizionare cu energie a terților” a fost, în principal, acela de a diversifica veniturile exploatațiilor agricole sau forestiere. Unele proiecte au fost inițiate și puse în aplicare de IMM-uri sau de microîntreprinderi. Proiectele de succes de acest tip au furnizat gospodăriilor particulare și clădirilor publice din zonele rurale servicii energetice noi, care au fost bine primite de acestea. Aceste proiecte au avut beneficii ecologice, în special în cazul sistemelor de încălzire centralizată, care sunt, în general, mai eficiente din punct de vedere energetic și generează emisii mai scăzute decât sistemele de încălzire individuale. De asemenea, aceste proiecte au permis titularilor lor să beneficieze de noi oportunități de afaceri. În același timp, ele au permis furnizorilor de materii prime de-a lungul lanțului local de aprovizionare cu biomasă, în principal fermierilor și silvicultorilor, să își diversifice veniturile și să își mențină exploatațiile (a se vedea caseta 8).

76

Implementarea energiei din surse regenerabile necesită în același timp o planificare minuțioasă, precum și lucrări de instalare și de întreținere. Know-how-ul și experiența dobândite într-o regiune sunt atuuri valoroase pentru dezvoltarea în continuare în direcția producerii și utilizării energiei din surse regenerabile, iar beneficiile pot depăși investiția inițială în proiecte.

77

„Proiectele de energie pentru consum propriu” au adus beneficii exploatațiilor agricole sau forestiere și întreprinderilor de prelucrare a alimentelor, garantând, de exemplu, securitatea și independența energetică sau permițând reducerea cheltuielilor cu energia, îmbunătățirea performanței financiare ori diminuarea amprentei de carbon. De asemenea, acestea au contribuit indirect la dezvoltarea rurală durabilă, prin asigurarea de locuri de muncă și de oportunități de venituri pentru localnici sau prin îmbunătățirea condițiilor de mediu în regiune (a se vedea caseta 9).

Cu toate acestea, procedurile de selecție aplicate de statele membre nu au asigurat selectarea celor mai relevante proiecte…

78

Statele membre au obligația de a stabili criterii pentru selecția proiectelor, cu scopul de a asigura faptul că resursele financiare alocate pentru dezvoltare rurală sunt utilizate în mod optim. Curtea a constatat că statele membre vizitate nu au respectat întotdeauna acest principiu.

79

Curtea a examinat criteriile și procesele de selecție din perioada de programare 2014-2020 și a observat că patru dintre cele cinci state membre⁶¹ vizitate utilizaseră criterii de selecție relevante, într-o anumită măsură, pentru a asigura faptul că se acorda prioritate proiectelor care facilitau implementarea energiei din surse regenerabile și dezvoltarea rurală durabilă: este vorba, de exemplu, de proiecte preconizate să aibă efecte pozitive asupra diversificării veniturilor și asupra mediului, de utilizarea de materii prime produse și prelucrate la nivel local (combustibili din biomasă) sau de luarea în considerare a strategiilor locale și de implicarea populației locale. Aceste eforturi au fost însă periclitate parțial de procedurile de selecție necorespunzătoare. În opinia Curții, Austria, Bulgaria, Italia (Toscana) și Franța (Normandia Inferioară, în ceea ce privește măsurile din domeniul forestier) utilizaseră sisteme de punctare puțin exigente, care se bazau pe praguri minime ce puteau fi atinse prin îndeplinirea doar a unui criteriu sau a câtorva criterii.

… și au condus la finanțarea unor proiecte de energie din surse regenerabile care au adus doar beneficii limitate pentru zonele rurale

80

Deficiențele din procesul de selecție pot conduce la finanțarea unor proiecte care aduc un avantaj economic titularilor lor, dar care au un impact limitat asupra zonelor rurale. Acesta este cazul unora dintre proiectele vizitate în cursul auditului. Sprijinul financiar nu a fost utilizat întotdeauna pentru a crea locuri de muncă sau pentru a iniția alte oportunități de afaceri, pentru a îmbunătăți situația exploatațiilor agricole sau forestiere existente sau pentru a furniza servicii energetice populației rurale (a se vedea caseta 10).

81

Vizitele desfășurate la proiecte au confirmat impactul pozitiv al anumitor tipuri de proiecte de energie din surse regenerabile asupra dezvoltării rurale, justificând astfel sprijinul financiar din FEADR. Cu toate acestea, având în vedere existența altor câteva scheme de sprijin pentru acest tip de energie, proiectele care nu contribuie în același timp la obiectivul în materie de energie din surse regenerabile și la obiectivul global al dezvoltării rurale nu ar trebui să primească sprijin din FEADR.

Concluzii și recomandări

82

Documentele legislative și de politică ale UE subliniază intenția de a se valorifica impactul potențial pozitiv al investițiilor în energia din surse regenerabile asupra dezvoltării rurale. Studiile confirmă faptul că energia din surse regenerabile poate avea efecte pozitive asupra dezvoltării rurale durabile, însă există unele riscuri socioeconomice și de mediu asociate cu implementarea anumitor tipuri de energie din surse regenerabile.

83

În vederea auditului, Curtea a examinat cadrul pentru energia din surse regenerabile, punând accentul pe modul în care acesta a integrat aspectele dezvoltării rurale. De asemenea, Curtea a examinat cadrul de politică privind dezvoltarea rurală și punerea în aplicare a acestuia la nivelul statelor membre pentru a evalua dacă sprijinul din FEADR pentru energia din surse regenerabile a contribuit efectiv la dezvoltarea rurală durabilă.

84

Pe baza activității de audit, Curtea a concluzionat că finanțarea proiectelor de energie din surse regenerabile are un potențial semnificativ de a facilita dezvoltarea rurală durabilă, însă, până în prezent, acest potențial a rămas în mare parte neexploatat.

85

S-a constatat că dimensiunea legată de dezvoltarea rurală nu a fost luată în considerare în mod corespunzător în actualul cadru de politici al Comisiei și al statelor membre în materie de energie din surse regenerabile. Prin urmare, oportunitățile de implementare a energiei din surse regenerabile în zonele rurale nu au fost valorificate suficient. Comisia a propus recent unele modificări ale cadrului de politică privind energia din surse regenerabile care ar putea îmbunătăți această situație (punctele 24-31).

Recomandarea 1 – O analiză din perspectiva mediului rural a viitoarei politici privind energia din surse regenerabile

La elaborarea viitoarei politici privind energia din surse regenerabile, Comisia și statele membre ar trebui să ia în considerare circumstanțele și nevoile comunităților și economiei rurale, să aibă în vedere posibilele efecte pozitive și negative ale politicilor și să asigure faptul că zonele rurale beneficiază de rezultate echitabile în cadrul acestor politici.

Astfel, Comisia, în cooperare cu statele membre, ar trebui să dezvolte un dispozitiv relevant care s-ar putea inspira din mecanismul de analiză a politicilor din perspectiva mediului rural prevăzut în „Orientarea de politică nr. 1” din Declarația de la Cork 2.0 din 2016.

Comisia ar trebui să introducă acest instrument în procesul de consultare a statelor membre cu privire la planurile energetice și climatice naționale integrate, care trebuie să fie notificate Comisiei până la 1 ianuarie 2019, și ar trebui să ofere statelor membre îndrumări privind modul de aplicare a acestuia.

Data-țintă pentru punerea în aplicare a recomandării: sfârșitul anului 2019.

86

În plus, în ceea ce privește bioenergia – energia din surse regenerabile care prezintă legătura cea mai evidentă cu zonele rurale – riscurile socioeconomice și de mediu legate de implementarea sa nu au fost abordate suficient în cadrele de politică actuale sau propuse ale Comisiei. Combinația dintre obiective stabilite în materie de energie din surse regenerabile, scheme de sprijin din fonduri publice și criterii de durabilitate necorespunzătoare pentru bioenergie riscă să stimuleze utilizarea biomasei în scop energetic, fără a oferi garanții suficiente care să asigure faptul că biomasa a fost obținută din surse durabile (punctele 32-41).

Recomandarea 2 – Îmbunătățirea cadrului de durabilitate pentru bioenergie

Comisia, împreună cu colegiuitorii, ar trebui să elaboreze viitorul cadru de politici pentru bioenergie într-un mod care să prevadă garanții suficiente împotriva utilizării unor surse nedurabile de biomasă pentru producția de energie. Acest cadru ar trebui să recunoască și să abordeze riscurile pentru durabilitate pe care le implică stimularea utilizării bioenergiei prin obiective și scheme de sprijin financiar și ar trebui să asigure diminuarea riscurilor socioeconomice și de mediu asociate.

Data-țintă pentru punerea în aplicare a recomandării: 2020.

87

Comisia nu a oferit orientări clare cu privire la modul în care sprijinul din FEADR pentru energia din surse regenerabile ar putea aduce o valoare adăugată la nivel european și nici cu privire la modul în care acesta ar trebui să completeze schemele de finanțare naționale și ale UE existente. Prin urmare, FEADR riscă să devină doar o altă sursă de finanțare pentru energia din surse regenerabile, fără să se acorde prioritate dezvoltării rurale.

88

Comisia a emis orientări cuprinzătoare pentru statele membre cu privire la crearea și punerea în aplicare a programelor lor de dezvoltare rurală. Cu toate acestea, parțial din cauza lipsei unei viziuni clare cu privire la sprijinul FEADR pentru energia din surse regenerabile, statele membre vizitate au adoptat doar o abordare strategică foarte generală față de sprijinul pentru acest tip de energie și nu au coordonat suficient sprijinul din FEADR cu diverse alte surse de finanțare disponibile la nivel național și la nivelul UE pentru energia din surse regenerabile, astfel încât să maximizeze impactul acesteia în zonele rurale. În plus, Curtea a constatat că, la nivelul de ansamblu al UE, măsurile în materie de energie din surse regenerabile nu au fost încadrate în același mod în ariile de intervenție, ceea ce pare a fi o situație suboptimă, însă Curtea consideră că este vorba de o problemă care ține mai degrabă de monitorizare și evaluare (punctele 49-58).

Recomandarea 3 – Orientări clare privind rolul FEADR în sprijinirea energiei din surse regenerabile

La elaborarea viitoarei politici privind dezvoltarea rurală, Comisia ar trebui să stabilească cu claritate rezultatele pe care investițiile FEADR în energia din surse regenerabile ar trebui să le obțină, modul în care acestea ar trebui să aducă o valoare adăugată în zonele rurale și maniera în care FEADR ar trebui să completeze schemele de finanțare existente la nivelul UE și la nivel național pentru energia din surse regenerabile.

În acest context, Comisia ar trebui să utilizeze bunele practici relevante constatate pe parcursul auditului Curții (a se vedea caseta 7, caseta 8 și caseta 9), precum și experiența similară descrisă în studiul OCDE, intitulat Linking Renewable Energy to Rural Development (a se vedea caseta 1).

Data-țintă pentru punerea în aplicare a recomandării: sfârșitul anului 2018.

89

Disponibilitatea unor informații relevante și fiabile rezultate în urma monitorizării și a evaluării la momentul elaborării rapoartelor este esențială pentru ca statele membre și Comisia să îmbunătățească punerea în aplicare a sprijinului din FEADR pentru energia din surse regenerabile. Cu toate acestea, în ciuda unor exemple de bune practici, pentru perioada de programare 2007-2013 nu sunt disponibile informații exhaustive rezultate în urma monitorizării și a evaluării cu privire la sprijinul acordat prin FEADR și prin alte fonduri ale UE pentru proiecte de energie din surse regenerabile (punctele 60-65).

90

Pentru perioada de programare 2014-2020, Comisia a emis orientări în sprijinul procesului de raportare și de evaluare de către statele membre. Cu toate acestea, abordările diferite ale statelor membre cu privire la definirea contribuțiilor primare și secundare ale proiectelor și la încadrarea măsurilor și a tipurilor de proiecte vor avea un efect negativ asupra eficacității exercițiilor de monitorizare și evaluare. Principalii indicatori relevanți pentru energia din surse regenerabile în perioada de programare 2014-2020⁶³ au o valoare informativă limitată, din cauza sferei lor restrânse și din cauza problemelor legate de metodologie. Statele membre au putut utiliza indicatori relevanți suplimentari, însă doar câteva dintre ele au făcut acest lucru. Aceste limitări înseamnă că este nevoie de eforturi suplimentare din partea evaluatorilor statelor membre și pot conduce la o raportare neuniformă la nivelul UE și la întârzieri (punctele 67-71).

91

În Raportul special nr. 16/2017⁶⁴, Curtea a recomandat deja Comisiei să asigure faptul că rapoartele anuale aprofundate privind implementarea care trebuie prezentate în 2019 oferă informații clare și exhaustive privind realizările programelor și să definească diferitele tipuri de indicatori într-o manieră mai exactă pentru perioada de programare de după 2020.

Recomandarea 4 – Un cadru de monitorizare și evaluare mai simplu și mai judicios

În ceea ce privește sprijinul din FEADR pentru energia din surse regenerabile, Comisia ar trebui să ceară statelor membre să pună la dispoziție, în cadrul rapoartelor lor anuale aprofundate de implementare din 2019, informații pertinente privind realizările obținute de proiectele privind energia din surse regenerabile în cadrul programelor. Aceste informații ar trebui să permită Comisiei să cunoască cuantumul cheltuielilor din FEADR care au fost efectuate pentru proiectele de energie din surse regenerabile, capacitatea instalată sau cantitatea de energie produsă prin aceste proiecte.

Data-țintă pentru punerea în aplicare a recomandării: sfârșitul anului 2018.

92

Statele membre trebuie să se asigure că selectarea proiectelor este orientată către prioritățile UE și către propriile lor obiective, în conformitate cu strategia lor. În acest sens, statele membre ar trebui să stabilească și să aplice criterii de eligibilitate și de selecție clare, relevante și obiective, precum și proceduri obiective, echitabile și transparente. Comisia a oferit îndrumări în această privință, de exemplu prin intermediul unor seminare și al orientărilor emise⁶⁵.

93

Proiectele care au făcut obiectul vizitei Curții produceau energie fie pentru consumul propriu al operatorilor de proiect, fie pentru aprovizionarea terților sau sprijineau indirect implementarea energiei din surse regenerabile (punctele 74-77). Bugetele mari alocate pentru aria de intervenție 5C, împreună cu ratele scăzute de execuție (a se vedea punctul 48) și cu procedurile de selecție necorespunzătoare (punctele 78 și 79), implică însă riscul ca, din dorința de a se evita dezangajarea sumelor alocate, sprijinul din FEADR să fie acordat unor proiecte de energie din surse regenerabile care nu aduc un beneficiu clar zonelor rurale în care sunt amplasate.

Recomandarea 5 – O selecție mai bună a proiectelor, luând în considerare valoarea adăugată adusă zonelor rurale și viabilitatea proiectelor

În vederea atenuării riscurilor legate de bugetele mari pentru aria de intervenție 5C, bugete asociate cu rate mici de scăzute de execuție și cu proceduri de selecție necorespunzătoare, Comisia ar trebui să consolideze, împreună cu statele membre, obligația de a se aplica proceduri de selecție relevante, astfel încât să se acorde sprijin doar proiectelor viabile de energie din surse regenerabile care prezintă avantaje clare pentru dezvoltarea rurală durabilă.

Data-țintă pentru punerea în aplicare a recomandării: sfârșitul anului 2018.

Prezentul raport a fost adoptat de Camera I, condusă de domnul Phil WYNN OWEN, membru al Curții de Conturi, la Luxemburg, în ședința sa din 10 ianuarie 2018.

Glosar și acronime

Acord de parteneriat: Un document pregătit de un stat membru cu implicarea partenerilor, care stabilește strategia, prioritățile și mecanismele statului membru legate de utilizarea fondurilor structurale și de investiții europene într-un mod efectiv și eficient. Acesta este aprobat de Comisie în urma unei evaluări și a unui dialog cu statul membru în cauză.

AEBIOM: Asociația Europeană a Biomasei

Ajutor de stat: Ajutor acordat de statele membre prin care beneficiarii primesc un avantaj economic. Acesta poate consta într-un ajutor financiar direct sau într-un sprijin indirect precum avantajele fiscale, condiții mai bune pentru achiziționarea sau închirierea de terenuri, acordarea unui împrumut sau a unei garanții pentru contractarea unui împrumut de la o bancă în condiții mai bune decât cele practicate în mod normal pe piață etc.

Amprenta de carbon: Cantitatea de gaze cu efect de seră emise în atmosferă pe parcursul ciclului de viață al oricărui produs sau al oricărei activități, exprimată în dioxid de carbon echivalent (CO₂ echivalent).

Analiza ciclului de viață: O procedură în mai multe etape pentru calcularea impactului pe care un produs sau un serviciu îl are asupra mediului pe durata sa de viață.

Analiza SWOT (Strengths, Weaknesses, Opportunities and Threats): O metodă de identificare a punctelor tari, a punctelor slabe, a oportunităților și a amenințărilor specifice unei organizații sau regiuni, utilizată în programul de dezvoltare rurală.

Aria de intervenție 5C: Această arie de intervenție este legată de „energia din surse regenerabile” și acoperă o gamă largă de obiective care includ facilitarea furnizării și a utilizării surselor regenerabile de energie, a subproduselor, a deșeurilor și reziduurilor și a altor materii prime nealimentare, în scopul bioeconomiei.

Arii de intervenție: Uniunea Europeană a identificat șase priorități în domeniul dezvoltării rurale. Acestea sunt împărțite în 18 „arii de intervenție”, pentru a permite o mai bună detaliere a scopurilor fiecărei priorități în parte și pentru a înlesni programarea.

Bilanț de sănătate al reformei PAC: În 2009, diversele componente ale PAC au făcut obiectul unei examinări și au fost adaptate în vederea orientării acestei politici către o dezvoltare echilibrată și ecologică. Această adaptare este cunoscută sub denumirea de „bilanț de sănătate al reformei PAC”.

Bioeconomie: Acele părți ale economiei care utilizează resurse biologice regenerabile provenind din sol și din mediul acvatic – cum ar fi culturile, pădurile, biomasa acvatică și animală și microorganismele – pentru a produce alimente, materiale și energie.

Bioenergie: Energie produsă din biomasă.

Biomasă: Fracțiunea biodegradabilă a produselor, deșeurilor și reziduurilor de origine biologică din agricultură, inclusiv substanțe vegetale și animale, din silvicultură și din industriile conexe, inclusiv pescuitul și acvacultura, precum și fracțiunea biodegradabilă a deșeurilor, inclusiv deșeuri industriale și municipale de origine biologică.

Cadrul comun de monitorizare și evaluare: Cadrul de monitorizare și evaluare aplicabil la nivelul UE pentru dezvoltarea rurală în perioada de programare 2007-2013. Pentru perioada de programare 2014-2020, acest cadru acoperă ambii piloni ai PAC (FEADR și FEGA).

Cadrul financiar multianual: Planul multianual de cheltuieli al UE care transpune prioritățile de politică ale acesteia în termeni financiari. Se aplică pentru o perioadă de șapte ani.

Certificat verde: Un titlu comercializabil care dovedește că o anumită cantitate de energie este produsă folosind surse regenerabile de energie.

CO₂: Dioxid de carbon

Comitetul Economic și Social European (CESE): Un organ consultativ care oferă reprezentanților grupurilor de interese socioprofesionale din Europa, și nu numai, o platformă oficială pentru a-și exprima punctele de vedere asupra chestiunilor legate de UE.

Comunități de energie din surse regenerabile: Un IMM sau o organizație non-profit ai cărei deținători de părți sociale sau membri cooperează pentru producerea, distribuirea, stocarea sau aprovizionarea cu energie din surse regenerabile.

Criterii de durabilitate: O serie de criterii pentru biocombustibili, biolichide și combustibili din biomasă, care sunt definite în Directiva privind energia din surse regenerabile și în propunerea de revizuire a acesteia și care se referă la practicile de utilizare a terenurilor și de exploatare a pădurilor, la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și la eficiența conversiei energiei, cu scopul de a se asigura durabilitatea bioenergiei din punctul de vedere al mediului.

DG: Departamentele și serviciile Comisiei Europene cunoscute sub denumirea de direcții generale (DG)

DG CLIMA: Direcția Generală Politici Climatice din cadrul Comisiei Europene

DG ENV: Direcția Generală Mediu din cadrul Comisiei Europene

DG AGRI: Direcția Generală Agricultură și Dezvoltare Rurală din cadrul Comisiei Europene

DG ENER: Direcția Generală Energie din cadrul Comisiei Europene

Digestie anaerobă: Procesul prin care este descompusă materia organică, cum ar fi deșeurile animale sau alimentare, pentru a produce biogaz și bioîngrășământ.

Directiva privind energia din surse regenerabile: Directiva 2009/28/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, de modificare și ulterior de abrogare a Directivelor 2001/77/CE și 2003/30/CE (JO L 140, 5.6.2009, p. 16).

EEG: Acronim în limba germană (Erneuerbare-Energien-Gesetz) care desemnează Legea privind sursele regenerabile de energie.

Energie din surse regenerabile: Energia colectată din surse regenerabile, care, considerate la scara de timp umană, se refac în mod natural; printre aceste surse se numără lumina soarelui, vântul, biomasa sau căldura geotermală.

Exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultură (LULUCF – land use, land use change and forestry): Sector care face obiectul inventarului gazelor cu efect de seră și care include emisiile și absorbțiile de gaze cu efect de seră rezultate din exploatarea directă de către om a terenurilor, din schimbarea destinației terenurilor și din silvicultură. Ca și alte sectoare economice, exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultura au un impact asupra ciclului global al dioxidului de carbon. Activitățile incluse în acest sector pot adăuga sau absorbi gaze cu efect de seră din atmosferă, afectând schimbările climatice în mod negativ (de exemplu, prin activități de despădurire) sau în mod pozitiv (de exemplu, prin activități de împădurire sau reîmpădurire).

Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR): Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală urmărește să ajute zonele rurale ale UE să facă față multiplelor provocări economice, sociale și de mediu.

Fondul european de dezvoltare regională (FEDR): Fondul european de dezvoltare regională urmărește consolidarea coeziunii economice și sociale în Uniunea Europeană prin corectarea principalelor dezechilibre regionale. Această corectare se realizează cu ajutorul sprijinului financiar acordat pentru construcția de infrastructuri și pentru investiții productive care creează locuri de muncă, în special pentru întreprinderi.

Fondurile structurale și de investiții europene (fondurile ESI): Fondurile structurale și de investiții europene reprezintă un grup format din cinci fonduri separate care au drept obiectiv reducerea dezechilibrelor regionale la nivelul UE și ale căror cadre de politici sunt stabilite pentru perioada bugetară de șapte ani a cadrului financiar multianual. Cele cinci fonduri sunt: Fondul european de dezvoltare regională (FEDR), Fondul social european (FSE), Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime (FEPAM).

Gaze cu efect de seră: Gaze care acționează ca o pătură în atmosfera Pământului, blocând căldura și încălzind astfel suprafața planetei; acest fenomen este cunoscut sub numele de „efect de seră”. Principalele gaze cu efect de seră sunt dioxidul de carbon (CO₂), metanul (CH₄), protoxidul de azot (N₂O) și gazele fluorurate [hidrofluorocarburile, perfluorocarburile, hexafluorurile de sulf (SF6) și trifluorurile de azot (NF3)].

IMM-uri: Întreprinderi mici și mijlocii

Încălzire centralizată sau răcire centralizată: Distribuția prin rețea de energie termică sub formă de abur, de apă fierbinte sau de lichide răcite, de la o sursă centrală de producție către mai multe clădiri sau locații, în scopul utilizării pentru încălzirea sau răcirea spațiilor ori în procese de încălzire sau răcire.

LEADER: O metodă de dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunității pentru mobilizarea și dezvoltarea comunităților rurale prin parteneriate public-privat locale (grupuri de acțiune locală). Termenul este un acronim francez care înseamnă Liaison Entre Actions de Développement de lʼEconomie Rurale (în limba română, „legături între acțiunile în favoarea dezvoltării economiei rurale”).

Obligații privind cota: Ponderile minime ale energiei din surse regenerabile în mixul energetic, definite de autoritățile naționale, regionale sau locale pentru producătorii de energie electrică, furnizorii de energie electrică și, uneori, pentru marii consumatori de energie electrică.

Orizont 2020: Programul pentru cercetare și inovare al UE pentru perioada 2014-2020.

Perioadă de programare: O perioadă pentru punerea în aplicare a politicii de dezvoltare rurală care coincide cu cadrul financiar multianual al UE. Actuala perioadă de programare este 2014-2020 și urmează perioadei de programare 2007-2013.

Planuri naționale de acțiune în domeniul energiei regenerabile: Planurile naționale de acțiune în domeniul energiei regenerabile, în conformitate cu articolul 4 din Directiva privind energia din surse regenerabile.

Politica agricolă comună (PAC): Ansamblul de acte legislative și de practici adoptate de Uniunea Europeană pentru a asigura o politică comună și unitară în domeniul agriculturii și al dezvoltării rurale.

Prime pentru furnizarea de energie din surse regenerabile: O schemă de sprijin prin care energia electrică din surse regenerabile este vândută de regulă pe piața energiei electrice, iar producătorii primesc o primă care se adaugă la prețul pieței pentru energia electrică pe care o produc. Aceste prime pot fi fixe (și anume, la un nivel constant, independent de prețurile pieței) sau fluctuante (și anume, cu niveluri variabile în funcție de evoluția prețurilor pieței).

Proces de analiză a politicilor din perspectiva mediului rural (rural proofing): Acest proces are ca scop înțelegerea impactului intervențiilor publice și asigurarea unor rezultate corecte și echitabile ale politicilor pentru zonele rurale, urmărindu-se găsirea celor mai bune căi pentru punerea lor în aplicare în zonele rurale.

Program de dezvoltare rurală: Un document pregătit de un stat membru sau de o regiune și aprobat de Comisie în vederea planificării și a monitorizării punerii în aplicare, la nivel regional sau național, a politicii de dezvoltare rurală.

Programul LIFE: Acronim în limba franceză (L’Instrument Financier pour l’Environnement) Instrumentul financiar al UE prin care sunt sprijinite proiecte privind mediul, conservarea naturii și politicile climatice la nivelul întregii UE.

Propunerea de revizuire a Directivei privind energia din surse regenerabile: Propunerea de directivă a Comisiei Europene din 30 noiembrie 2016 privind energia din surse regenerabile în perioada 2021-2030.

Prosumator (consumator autonom de energie din surse regenerabile): Un client activ care consumă și care poate stoca și vinde energie electrică din surse regenerabile produsă în spațiile sale proprii, cum ar fi într-un bloc de apartamente, o locație comercială sau de servicii comune ori un sistem de distribuție închis, cu condiția ca, în cazul consumatorilor autonomi non-casnici de energie din surse regenerabile, aceste activități să nu constituie activitatea lor comercială sau profesională primară.

Schimbări indirecte ale utilizării terenurilor (ILUC – indirect land-use changes): Conversia terenurilor cauzată de dislocarea producției agricole, și anume atunci când terenurile agricole existente încep să fie utilizate pentru producția de culturi energetice, cum ar fi porumbul, iarba de Uganda (Pennisetum purpureum) sau salcia, iar producția de produse alimentare și de furaje este transferată către terenuri anterior neagricole, de exemplu păduri, pajiști, turbării, zone umede sau alte ecosisteme bogate în carbon. Prin conversia acestor tipuri de terenuri în terenuri cultivate, emisiile de CO₂ pot crește.

Sistemul comun de monitorizare și evaluare: Face parte din cadrul comun de monitorizare și evaluare și acoperă normele și procedurile care se referă la dezvoltarea rurală (pilonul II al PAC).

Tarife fixe pentru furnizarea de energie din surse regenerabile: O schemă de sprijin prin care producătorilor de energie din surse regenerabile li se plătesc prețuri fixe pentru fiecare unitate de energie produsă și introdusă în rețeaua electrică. Plata tarifelor fixe este garantată pentru o anumită perioadă, care este legată deseori de durata de viață economică a respectivului proiect de energie din surse regenerabile (de obicei, 10-25 de ani).

Trilog: Reuniuni trilaterale, la care participă reprezentanți ai Parlamentului, ai Consiliului și ai Comisiei, având ca subiect propuneri legislative. Scopul acestor contacte este ajungerea la un acord cu privire la un pachet de amendamente care să fie acceptabile atât pentru Consiliu, cât și pentru Parlament. Comisia acționează ca mediator pentru a facilita ajungerea la un acord între colegiuitori.

Unități de măsură a energiei

• tep – tonă echivalent petrol este cantitatea de energie eliberată prin arderea unei tone de țiței, aproximativ 42 GJ.
  ktep – o kilotonă (o mie de tone) echivalent petrol
  Mtep – un milion de tone echivalent petrol
• kW– kilowatt
• MWh/kWh – Mega/kilowatt-oră

Echipa de audit

Rapoartele speciale ale Curții de Conturi Europene prezintă rezultatele auditurilor acesteia cu privire la politicile și programele UE sau la diverse aspecte legate de gestiune aferente unor domenii specifice ale bugetului UE. Curtea selectează și concepe aceste sarcini de audit astfel încât impactul lor să fie maxim, luând în considerare riscurile existente la adresa performanței sau a conformității, nivelul de venituri sau de cheltuieli implicat, schimbările preconizate și interesul existent în mediul politic și în rândul publicului larg.

Acest audit al performanței a fost efectuat de Camera de audit I – Utilizarea durabilă a resurselor naturale, condusă de domnul Phil Wynn Owen, membru al Curții de Conturi Europene. Auditul a fost condus de domnul Samo Jereb, membru al Curții de Conturi Europene, care a fost sprijinit de: Jerneja Vrabic, atașat în cadrul cabinetului; Michael Bain, manager principal; Ramona Bortnowschi și Els Brems, echipa de bază de audit; Roussalia Nikolova, Anžela Poliulianaitė, Maria Eulàlia Reverté i Casas, Frédéric Soblet, Pekka Ulander și Jolanta Žemailaitė, auditori. Miroslava Chakalova-Siddy și Richard Moore au furnizat sprijinul lingvistic, iar asistența în materie de secretariat a fost asigurată de Terje Teppan-Niesen.

Contact

CURTEA DE CONTURI EUROPEANĂ
12, rue Alcide de Gasperi
1615 Luxembourg
LUXEMBOURG

Tel. +352 4398-1
Întrebări: eca.europa.eu/ro/Pages/ContactForm.aspx
Website: eca.europa.eu
Twitter: @EUAuditors

Numeroase alte informații despre Uniunea Europeană sunt disponibile pe internet pe serverul Europa (http://europa.eu).

Luxemburg: Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, 2018

PDF	ISBN 978-92-872-9210-0	ISSN 1977-5806	doi:10.2865/31896	QJ-AB-18-002-RO-N
HTML	ISBN 978-92-872-9250-6	ISSN 1977-5806	doi:10.2865/92017	QJ-AB-18-002-RO-Q

© Uniunea Europeană, 2018

Reproducerea textului este autorizată cu condiția menționării sursei. Pentru utilizarea sau reproducerea în orice fel a unor fotografii sau a altor materiale pentru care Uniunea Europeană nu deține drepturile de autor, trebuie să se solicite acordul direct de la deținătorii drepturilor de autor.

CONTACTAȚI UE

În persoană
În întreaga Uniune Europeană există sute de centre de informare Europe Direct. Puteți găsi adresa centrului cel mai apropiat de dumneavoastră la: https://europa.eu/european-union/contact_ro

La telefon sau prin e-mail
Europe Direct este un serviciu care vă oferă răspunsuri la întrebările privind Uniunea Europeană. Puteți accesa acest serviciu:

• apelând numărul gratuit
  • 00 800 6 7 8 9 10 11 (unii operatori pot taxa aceste apeluri);
  • apelând numărul standard: +32 22999696; sau
• prin e-mail, la: https://europa.eu/european-union/contact_ro

GĂSIȚI INFORMAȚII DESPRE UE

Online
Informații despre Uniunea Europeană în toate limbile oficiale ale UE sunt disponibile pe site-ul Europa, la: http://europa.eu

Publicații ale UE
Puteți descărca sau comanda publicații ale UE gratuite și contra cost pe site-ul EU Bookshop, la: https://publications.europa.eu/ro/web/general-publications/publications. Mai multe exemplare ale publicațiilor gratuite pot fi obținute contactând Europe Direct sau centrul dumneavoastră local de informare (a se vedea http://europa.eu/contact).

Dreptul UE și documente conexe
Pentru accesul la informații juridice din UE, inclusiv la ansamblul legislației UE începând din 1951 în toate versiunile lingvistice oficiale, accesați site-ul EUR-Lex, la: http://eur-lex.europa.eu

Datele deschise ale UE
Portalul de date deschise al UE (http://data.europa.eu/euodp/ro/home?) oferă acces la seturi de date din UE. Datele pot fi descărcate și reutilizate gratuit, atât în scopuri comerciale, cât și necomerciale.