2018 Auditul bugetului UE – pe scurt

Prezentarea rapoartelor anuale pe 2018 ale Curții de Conturi Europene

Câteva cuvinte despre documentul intitulat „2018: Auditul bugetului UE – pe scurt” Documentul intitulat „2018: Auditul bugetului UE – pe scurt” conține o prezentare generală a rapoartelor anuale ale Curții pe 2018 referitoare la bugetul general al UE și la Fondul european de dezvoltare, în care figurează declarația de asigurare a Curții cu privire la fiabilitatea conturilor și la legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente acestora. Totodată, acest document reia cele mai importante constatări formulate de Curte cu privire la venituri și la principalele domenii de cheltuieli aferente bugetului UE și Fondului european de dezvoltare, precum și constatări legate de gestiunea bugetară și financiară, de utilizarea informațiilor referitoare la performanță și de situația punerii în aplicare a recomandărilor formulate de Curte în trecut.
Textul integral al rapoartelor este disponibil pe site-ul www.eca.europa.eu sau în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Curtea de Conturi Europeană este auditorul extern independent al Uniunii Europene. Curtea avertizează cu privire la riscurile existente, oferă asigurare, evidențiază existența atât a deficiențelor, cât și a bunelor practici și formulează recomandări adresate factorilor de decizie și organelor legislative din UE cu privire la îmbunătățirea gestionării politicilor și a programelor UE. Prin activitatea sa, Curtea se asigură de faptul că cetățenii Uniunii Europene știu cum le sunt cheltuiți banii.

Această publicație este disponibilă în 23 de limbi și în următorul format:
PDF
PDF General Report

Cuvântul-înainte al președintelui

În calitate de auditor extern al Uniunii Europene, Curtea de Conturi Europeană colaborează cu toate instituțiile și organismele UE pentru a le ajuta să gestioneze finanțele UE într-un mod judicios și economic.

În acest an, raportul anual al Curții este publicat într-un moment important, de răscruce. Un nou Parlament European a fost ales în luna mai și o nouă Comisie Europeană urmează să fie numită în luna noiembrie. UE se află în prezent în proces de aprobare a cadrului său financiar multianual pentru perioada 2021‑2027. La începutul anului 2019, Curtea a publicat documentul intitulat „Pe scurt – observațiile Curții de Conturi Europene”, în care sunt rezumate principalele contribuții aduse de Curte referitor la propunerile legislative ale Comisiei pentru perioada de cheltuieli 2021‑2027. Aceste contribuții sunt menite să sprijine Parlamentul European și Consiliul să efectueze modificările legislative necesare pentru ca în anii următori fondurile publice din bugetul UE să poată fi cheltuite într-un mod încă și mai economic, mai eficient și mai eficace.

La fel ca în anii precedenți, în declarația de asigurare din acest an, Curtea a ajuns la concluzia că conturile UE prezintă o imagine corectă și fidelă a situației financiare a UE. În plus, întrucât veniturile UE pe care le-a auditat nu au fost afectate de un nivel semnificativ de eroare, Curtea formulează o opinie favorabilă cu privire la regularitatea părții de venituri a bugetului. În același timp, Curtea emite o opinie cu rezerve privind regularitatea operațiunilor subiacente conturilor din 2018, ceea ce înseamnă că erorile identificate prin intermediul activității sale de audit nu erau generalizate și, prin urmare, nu prezintă în mod eronat poziția financiară reală a UE. De asemenea, testele efectuate de Curte arată că nivelul general al neregulilor în ceea ce privește cheltuielile UE a rămas în limitele observate pentru 2016 și pentru 2017. În plus, la fel ca în ultimii doi ani, o parte considerabilă a cheltuielilor pe care Curtea le-a auditat nu au fost afectate de un nivel semnificativ de eroare. Acest lucru confirmă îmbunătățirea susținută din ultimii ani în ceea ce privește gestiunea finanțelor UE.

Grație îmbunătățirilor aduse gestiunii sale financiare, Uniunea Europeană respectă în prezent standarde înalte de răspundere de gestiune și de transparență în cheltuirea banilor publici. Pornind de la acest succes, este necesar să continuăm să îmbunătățim gestiunea financiară a UE, pentru a asigura menținerea încrederii cetățenilor noștri în UE și în statele sale membre. În special, ar trebui să ne concentrăm împreună atenția asupra domeniilor în care persistă anumite deficiențe și în care riscurile sunt deosebit de mari. În acest scop, Curtea de Conturi Europeană încurajează toate celelalte instituții și organisme ale UE, în special noua Comisie Europeană, să colaboreze cu Curtea pentru a continua dezvoltarea și armonizarea metodologiilor și a practicilor noastre de audit.

Întrucât bugetul UE nu reprezintă mai mult de aproximativ 1 % din venitul național brut reunit al tuturor statelor membre, este vital ca aceste cheltuieli ale UE nu doar să respecte normele, ci și să producă rezultate.

Klaus-Heiner LEHNE
Președintele Curții de Conturi Europene

Rezultate globale

Principalele constatări

Declarația de asigurare privind exercițiul 2018, în rezumat

Curtea de Conturi Europeană exprimă o opinie de audit favorabilă cu privire la fiabilitatea conturilor Uniunii Europene aferente exercițiului 2018.

Veniturile aferente exercițiului 2018 au fost conforme cu legile și reglementările aplicabile și nu au fost afectate de un nivel semnificativ de eroare.

Opinia Curții privind cheltuielile pentru exercițiul financiar 2018 este o opinie cu rezerve.

  • Per ansamblu, nivelul de eroare estimat în cadrul cheltuielilor din bugetul UE pentru 2018 a fost de 2,6 %, valoare care se încadrează în intervalul de eroare estimat pentru ultimii doi ani. În ceea ce privește aproximativ jumătate din cheltuieli, plățile se efectuează în principal pe baza unor drepturi la plată; altfel spus, aceste plăți se efectuează către beneficiari pentru îndeplinirea anumitor condiții. Pentru acest tip de cheltuieli, Curtea estimează că nivelul de eroare cel mai probabil se situează sub pragul de semnificație de 2 %.
  • Anul acesta – pentru al treilea an consecutiv – Curtea emite o opinie cu rezerve privind plățile, spre deosebire de opiniile contrare emise până în anul 2015.
  • Informațiile cu privire la regularitate ale Comisiei Europene diferă uneori de constatările Curții. Estimările Comisiei privind nivelurile de eroare sunt apropiate de estimările Curții pentru domeniile Competitivitate și Resurse naturale, iar estimarea pentru domeniul Coeziune este mai mică decât cea a Curții.
  • În 2018, a existat o creștere semnificativă a cererilor de plată pentru fondurile structurale și de investiții europene (fondurile ESI) din partea statelor membre. În același timp, în al cincilea an al cadrului financiar multianual (CFM) 2014‑2020, absorbția fondurilor ESI a continuat să fie mai lentă decât se prevăzuse. Acest lucru a contribuit la creșterea nivelului angajamentelor restante aferente fondurilor ESI.
  • Pe baza analizei efectuate asupra unor programe selectate care acoperă 97 % din programarea financiară pentru CFM 2014‑2020, Curtea concluzionează că indicatorii de performanță utilizați în prezent pentru bugetul UE nu oferă întotdeauna o imagine fidelă a progreselor efective realizate în îndeplinirea obiectivelor de politică.
  • Analiza realizată anul acesta cu privire la situația acțiunilor întreprinse în urma recomandărilor Curții a vizat 184 de recomandări formulate în cele 25 de rapoarte speciale publicate în 2015. De atunci, Comisia a pus în aplicare în integralitate sau în majoritatea privințelor 75 % dintre recomandările Curții.
  • Curtea raportează toate cazurile de suspiciuni de fraudă detectate în cursul activităților sale de audit către oficiul de luptă antifraudă al UE (OLAF). În 2018, Curtea a comunicat către OLAF nouă cazuri de suspiciuni de fraudă.

Textul integral al Raportului anual pe 2018 referitor la execuția bugetului UE și cel al Raportului anual pe 2018 referitor la activitățile finanțate de Al optulea, Al nouălea, Al zecelea și Al unsprezecelea fond european de dezvoltare sunt disponibile pe site-ul web al Curții (eca.europa.eu).

Ce a auditat Curtea

Bugetul UE aferent exercițiului 2018, în cifre

Parlamentul European și Consiliul adoptă un buget anual al UE, în cadrul financiar convenit pentru o perioadă multianuală. Actuala perioadă a CFM este cuprinsă între 2014 și 2020. Responsabilitatea pentru buna execuție a cheltuielilor bugetare revine, în primul rând, Comisiei.

În 2018, cheltuielile s-au ridicat în total la 156,7 miliarde de euro, ceea ce reprezintă 2,2 % din totalul cheltuielilor administrațiilor publice din statele membre ale UE și 1,0 % din venitul național brut din UE.

De unde provin banii?

Bugetul UE este finanțat din mai multe surse. În total, veniturile se ridică la suma de 159,3 miliarde de euro, din care partea cea mai importantă (105,0 miliarde de euro) este finanțată de statele membre, proporțional cu venitul lor național brut. Alte surse includ taxe vamale (20,2 miliarde de euro), contribuția bazată pe taxa pe valoarea adăugată colectată de statele membre (17,1 miliarde de euro) și, de exemplu, contribuțiile și restituirile care decurg din acordurile și programele Uniunii (17,0 miliarde de euro).

În ce scopuri sunt utilizați banii?

Bugetul anual al UE este cheltuit într-o gamă variată de domenii. Se efectuează plăți pentru sprijinirea unor activități foarte variate, precum agricultura, dezvoltarea zonelor rurale și urbane, proiectele de infrastructură de transport, cercetarea, cursurile de formare pentru șomeri, sprijinirea țărilor care doresc să adere la UE sau ajutorul acordat țărilor vecine sau în curs de dezvoltare.

Aproximativ două treimi din buget sunt cheltuite prin mecanismul de gestiune partajată, în cadrul căruia statele membre distribuie fondurile și gestionează cheltuielile în conformitate cu dreptul UE și cu legislația națională (de exemplu, acesta este cazul cheltuielilor din domeniile Coeziune și Resurse naturale).

Declarația de asigurare a Curții cu privire la bugetul UE

În fiecare an, Curtea auditează veniturile și cheltuielile UE, examinând fiabilitatea conturilor anuale și dacă operațiunile de venituri și de cheltuieli sunt realizate cu respectarea normelor aplicabile, atât la nivelul UE, cât și la nivelul statelor membre.

Această activitate stă la baza declarației de asigurare pe care Curtea are obligația de a o furniza Parlamentului European și Consiliului în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE). Curtea examinează cheltuielile la momentul la care destinatarii finali ai fondurilor acordate de UE au întreprins activități sau au înregistrat costuri și la care Comisia a acceptat cheltuielile respective. Curtea nu a examinat sumele aferente prefinanțărilor, cu excepția cazurilor în care acestea fuseseră validate și închise în 2018.

Prin urmare, populația auditată pentru exercițiul 2018 s-a ridicat la 120,6 miliarde de euro (a se vedea figura 1).

Figura 1

Cheltuielile auditate pentru exercițiul 2018

În 2018, domeniul Resurse naturale a avut cea mai mare pondere în populația de audit globală examinată de Curte (48 %), fiind urmat de domeniile Coeziune (20 %) și Competitivitate (15 %).

La fel ca anul trecut, Curtea a examinat domeniul Coeziune pe baza activității desfășurate de alți auditori în statele membre și pe baza supravegherii asigurate de Comisie. Aceasta înseamnă că auditorii Curții au examinat și, dacă a fost necesar, au reefectuat activitatea respectivă.

Pentru informații suplimentare cu privire la abordarea de audit a Curții, a se vedea secțiunea intitulată „Context”.

Care au fost constatările Curții

Conturile UE prezintă o imagine corectă și fidelă

Conturile UE pentru 2018 prezintă în mod fidel, sub toate aspectele semnificative, rezultatele financiare ale UE și situația activelor și a pasivelor acesteia la sfârșitul exercițiului, în conformitate cu standardele internaționale de contabilitate pentru sectorul public.

Prin urmare, Curtea este în măsură să formuleze o opinie favorabilă privind fiabilitatea conturilor (altfel spus, Curtea „validează” conturile), așa cum a fost cazul pentru fiecare exercițiu financiar începând cu 2007.

Operațiunile de venituri aferente exercițiului 2018 sunt conforme cu legile și reglementările aplicabile

Curtea a concluzionat că veniturile nu sunt afectate de un nivel semnificativ de eroare. În plus, ea a examinat anumite sisteme aferente veniturilor și le-a evaluat ca fiind eficace per ansamblu, cu excepția principalelor controale interne în materie de resurse proprii tradiționale evaluate la nivelul Comisiei și în anumite state membre, pe care Curtea le-a considerat ca fiind doar parțial eficace.

Cheltuielile UE sunt conforme cu legile și reglementările aplicabile, cu excepția celor bazate pe rambursarea costurilor

eroare sau o plată neconformă cu reglementările reprezintă suma care nu ar fi trebuit să fie plătită de la bugetul UE, deoarece fondurile în cauză nu au fost utilizate în conformitate cu normele UE și/sau cu normele naționale și, prin urmare, fie nu erau conforme cu scopul urmărit de Consiliu și de Parlament prin legislația respectivă a UE, fie nu respectau reglementările naționale specifice din statele membre. Curtea estimează nivelul de eroare prin metode statistice, pe baza erorilor cuantificabile (măsurabile în termeni monetari) pe care le-a identificat prin testarea unui eșantion de operațiuni din cadrul întregii populații de cheltuieli auditate.

Pentru ansamblul cheltuielilor, Curtea estimează că nivelul de eroare este cuprins între 1,8 % și 3,4 %. Valoarea mediană a acestui interval, așa-numita „rată de eroare cea mai probabilă”, este de 2,6 % (a se vedea figura 2). Cu titlu de comparație, în 2017, această rată de eroare a fost de 2,4 %, iar în 2016, de 3,1 %.

Figura 2

Nivelul de eroare estimat pentru ansamblul bugetului UE (2016-2018)

Notă:

pentru estimarea nivelului de eroare, au fost utilizate tehnici statistice standard. Curtea are în proporție de 95 % certitudinea că nivelul de eroare din cadrul populației se situează în intervalul dintre limita inferioară și cea superioară a nivelului de eroare (pentru mai multe detalii, a se vedea anexa 1.1 la capitolul 1 din Raportul anual pe 2018).

Modul în care fondurile UE sunt cheltuite are un impact asupra riscului de eroare

Rezultatele auditului Curții privind exercițiul 2018 confirmă constatările acesteia referitoare la exercițiile 2016 și 2017, și anume acelea că modul în care sunt efectuate cheltuielile are un impact asupra riscului de eroare.

Erorile s-au limitat în principal la cheltuielile cu risc ridicat în cazul cărora plățile din bugetul UE sunt efectuate pentru a rambursa costuri suportate anterior de beneficiari și care pot face obiectul unor norme complexe. Astfel de rambursări de costuri pot fi supuse unor condiții de eligibilitate complexe care, la rândul lor, pot duce la erori. Cheltuielile de acest tip au reprezentat aproximativ 51 % din populația auditată de Curte pentru anul 2018, iar nivelul de eroare estimat a fost de 4,5 %. Cu titlu de comparație, în 2017, acest nivel a fost de 3,7 %, iar în 2016, de 4,8 %.

În același timp, rata de eroare cea mai probabilă estimată pentru cheltuielile cu risc scăzut (care reprezintă restul de 49 % din populația auditată de Curte și includ în principal plățile bazate pe drepturi la plată) s-a situat sub pragul de semnificație de 2 % stabilit de Curte (a se vedea figura 3).

Figura 3

Aproximativ jumătate din cheltuielile auditate aferente exercițiului 2018 nu sunt afectate de un nivel semnificativ de eroare

Prin urmare, Curtea a concluzionat că erorile nu au un caracter generalizat și că, lăsând la o parte cheltuielile cu risc ridicat, plățile aferente exercițiului 2018 sunt conforme cu legile și reglementările aplicabile.

Diferența dintre plățile bazate pe drepturi la plată și cele bazate pe rambursarea costurilor

Cheltuielile UE se caracterizează prin existența a două tipuri de cheltuieli, care prezintă profiluri de risc diferite:

  • plățile bazate pe drepturi la plată, care se întemeiază pe îndeplinirea anumitor condiții (mai puțin complexe) de către beneficiari: aceste plăți includ, de exemplu, bursele de studiu și bursele de cercetare (în domeniul Competitivitate pentru creștere și locuri de muncă), ajutoarele directe pentru fermieri (în domeniul Resurse naturale) și salariile și pensiile personalului UE (în domeniul Administrație);
  • plățile bazate pe rambursarea costurilor, în cadrul cărora UE rambursează costuri eligibile pentru activități eligibile (care implică norme mai complexe): aceste plăți includ, de exemplu, proiectele de cercetare (în domeniul Competitivitate pentru creștere și locuri de muncă), investițiile din domeniul dezvoltării rurale și regionale (în domeniul Coeziune și în domeniul Resurse naturale) și proiectele din domeniul ajutorului pentru dezvoltare (în domeniul Europa în lume).

Cea mai mare parte a cheltuielilor auditate (48 %) corespundea domeniului Resurse naturale. Cheltuielile aferente componentei Sprijin direct, constând în principal în ajutoare directe pentru fermieri, reprezentau 72 % din cheltuielile din acest domeniu și nu au fost afectate de un nivel semnificativ de eroare. Cealaltă componentă a domeniului Resurse naturale este reprezentată de Dezvoltarea rurală, măsuri de piață, mediu, acțiuni climatice și pescuit. Domeniul Coeziune, care a reprezentat a doua cea mai mare parte din cheltuielile auditate (20 %), a fost afectat de un nivel semnificativ de eroare, în principal din cauza rambursării unor costuri neeligibile și a încălcărilor normelor privind piața internă.

Nivelul de eroare estimat de Curte pentru domeniul Competitivitate este mai mic decât în 2016 și în 2017, dar încă semnificativ. Anul acesta, Curtea a identificat majoritatea erorilor în cheltuielile pentru cercetare, acestea fiind cauzate în principal de supradeclararea de către beneficiari a unor costuri, cum ar fi costurile cu personalul, alte costuri directe ori cheltuielile de regie, sau de declararea unor costuri de subcontractare neeligibile.

Domeniul Administrație nu a fost afectat de un nivel semnificativ de eroare. Majoritatea cheltuielilor din acest domeniu se prezintă sub formă de salarii, pensii și indemnizații plătite de instituțiile și organismele UE.

Figura 4 prezintă o comparație între nivelurile de eroare estimate pentru diferitele domenii de cheltuieli în perioada 2016‑2018. Mai multe informații privind rezultatele pentru domeniul veniturilor și pentru fiecare domeniu de cheltuieli în parte sunt prezentate în secțiunea intitulată „O privire mai atentă asupra veniturilor și a domeniilor de cheltuieli” și în capitolele corespunzătoare din Raportul anual pe 2018.

Figura 4

Comparație între nivelurile de eroare estimate pentru domeniile de cheltuieli ale UE (2016-2018)

Notă:

nivelul de eroare estimat se bazează pe erorile cuantificabile detectate în urma activității Curții, în special în urma testării unui eșantion de operațiuni. Pentru constituirea eșantionului și pentru estimarea nivelului de eroare, au fost utilizate tehnici statistice standard (a se vedea anexa 1.1 la capitolul 1 din Raportul anual pe 2018).

Comparație între estimarea Comisiei privind suma expusă riscului la momentul plății și nivelul de eroare estimat de Curte

În contextul abordării bazate pe atestare pentru declarația sa de asigurare, Curtea a comparat nivelul de eroare pe care l-a estimat cu estimarea Comisiei privind suma expusă riscului la momentul plății, aceasta fiind estimarea sumei care, la momentul plății, nu a fost plătită în conformitate cu normele aplicabile.

Fiecare direcție generală (DG) din cadrul Comisiei elaborează un raport anual de activitate. Acesta include o declarație în care directorul general oferă asigurarea că raportul prezintă în mod corespunzător informațiile financiare și că operațiunile aflate sub responsabilitatea sa sunt conforme cu legile și reglementările în vigoare. Toate direcțiile generale au furnizat estimări privind nivelurile lor de eroare, care sunt apropiate de nivelul de eroare estimat de Curte pentru domeniile Competitivitate și Resurse naturale și mai mici decât acesta pentru domeniul Coeziune.

Per ansamblu, estimarea Comisiei pentru 2018 privind suma expusă riscului la momentul plății este de 1,7 %. Această valoare este sub nivelul de eroare estimat de Curte, care se situează între 1,8 % și 3,4 %.

Curtea a raportat către OLAF nouă cazuri care prezintă suspiciuni de fraudă

Frauda constituie un act deliberat de înșelăciune săvârșit cu scopul de a trage anumite foloase. Nivelul de eroare pe care Curtea îl estimează în legătură cu bugetul UE nu constituie, prin urmare, un indiciu al existenței fraudei ori al lipsei de eficiență la nivelul cheltuielilor sau al unei utilizări nejudicioase a resurselor financiare. El constituie mai degrabă o estimare a sumelor care nu ar fi trebuit să fie plătite deoarece fondurile în cauză nu au fost utilizate în conformitate cu normele și reglementările aplicabile.

Curtea raportează toate cazurile de suspiciuni de fraudă detectate în cursul activităților sale de audit către oficiul de luptă antifraudă al UE (OLAF), care decide ulterior dacă să investigheze și să urmărească aceste cazuri, inclusiv în cooperare cu autoritățile judiciare din statele membre atunci când acest lucru este necesar. În 2018, Curtea a comunicat către OLAF nouă cazuri de suspiciuni de fraudă (2017: 13).

Cazurile de suspiciuni de fraudă erau legate de crearea artificială a condițiilor necesare pentru obținerea de finanțare din partea UE, de declararea unor costuri care nu îndeplineau criteriile de eligibilitate și de nereguli privind achizițiile. Unele dintre aceste cazuri de suspiciuni de fraudă implicau mai multe nereguli.

Doriți să aflați mai multe informații? Capitolul 1 din Raportul anual pe 2018 conține informații complete privind principalele constatări ale Curții. Textul integral al raportului anual este disponibil pe site-ul web al Curții (eca.europa.eu).

Gestiunea bugetară și financiară se confruntă cu provocări

Creșterea semnificativă a cererilor de plată pentru fondurile ESI

În 2018, UE a utilizat aproape integral atât creditele de angajament, cât și creditele de plată. Din cele 160,7 miliarde de euro disponibile pentru angajamente au fost utilizate 159,9 miliarde de euro (99,5 %), iar din cele 144,8 miliarde de euro disponibile pentru plăți au fost efectuate plăți în valoare de 142,7 miliarde de euro (98,6 %).

În 2018, numărul de cereri de plată pentru fondurile ESI, care reprezintă aproximativ 43 % din CFM 2014‑2020, a crescut semnificativ. Acest lucru se datorează în principal nivelului relativ scăzut al cererilor de plată pentru fondurile ESI depuse de statele membre în primii ani ai programelor pentru perioada 2014‑2020.

Execuția CFM a fost afectată de întârzierile înregistrate în execuția fondurilor ESI

Întârzierile înregistrate în execuția fondurilor ESI continuă să afecteze ultimii ani ai actualului CFM. Există întârzieri în depunerea unor cereri de plată pentru un cuantum substanțial, acestea urmând să fie prezentate în anii următori. Această situație a afectat utilizarea prefinanțărilor și angajamentele restante și va afecta necesarul de credite de plată la începutul următorului CFM. Curtea recomandă Comisiei să ia măsuri pentru a evita o presiune inutilă asupra nivelului creditelor de plată în primii ani ai CFM 2021‑2027.

Absorbția fondurilor ESI a luat avânt în 2018, în cel de al cincilea an al actualului CFM. Până la sfârșitul anului respectiv, statelor membre li se debursase în medie doar 27,3 % din totalul alocărilor din întregul CFM, în comparație cu 33,4 % până la sfârșitul anului 2011, care este exercițiul corespunzător din precedentul CFM. Absorbția scăzută a fondurilor ESI a contribuit la creșterea nivelului angajamentelor restante aferente acestor fonduri.

În figura 5 se indică, pentru fiecare stat membru, valoarea angajamentelor restante aferente fondurilor ESI, atât ca sumă în euro, cât și ca procent din cheltuielile sale publice în 2018.

În studiul de caz rapid referitor la angajamentele restante din bugetul UE, Curtea evidențiază riscurile semnificative pe care un nivel ridicat al angajamentelor restante le poate crea pentru bugetul UE și prezintă soluții posibile.

Figura 5

Situația angajamentelor restante aferente fondurilor ESI la sfârșitul anului 2018

Înmulțirea garanțiilor crește expunerea bugetului UE la riscuri

Garanțiile finanțate din bugetul UE s-au înmulțit în ultimii ani, în principal deoarece s-au adăugat garanțiile furnizate prin Fondul european pentru investiții strategice (FEIS) și prin Fondul european pentru dezvoltare durabilă (FEDD). În total, expunerea efectivă datorată garanțiilor la sfârșitul anului 2018 era de 92,8 miliarde de euro, fapt care crește expunerea bugetului UE la risc. Nivelul de pierderi preconizat de Comisie este acoperit de fonduri de garantare, pe care noul CFM le va reuni într-un fond comun de provizionare.

Curtea recomandă Comisiei ca, de îndată ce este înființat fondul comun de provizionare, să asigure gestionarea eficace și monitorizarea actualizată a expunerii bugetului UE la garanțiile aferente și să își bazeze calculul ratei efective de provizionare pe o metodologie prudentă bazată pe bunele practici recunoscute.

Banca Europeană de Investiții – parte integrantă din arhitectura UE, dar cu alte mecanisme de asigurare a răspunderii

Grupul Băncii Europene de Investiții (Grupul BEI) acordă credite, garanții și alte tipuri de sprijin, fără a urmări un scop lucrativ, cu scopul de a servi obiectivele de politică ale UE. La sfârșitul anului 2018, valoarea totală agregată a creditelor în curs de derulare acordate de Grupul BEI se cifra la 536 de miliarde de euro (2017: 548,0 miliarde de euro).

Grupul BEI nu este o instituție a UE. Dată fiind natura sa specială, acesta dispune de mecanisme de gestionare și de guvernanță diferite față de restul bugetului UE. În ultimii ani, UE a recurs din ce în ce mai mult la instrumente financiare și garanții bugetare încredințate Grupului BEI. Se preconizează că această tendință va continua în cursul următorului CFM.

În prezent, mandatul de audit al Curții nu acoperă operațiunile Grupului BEI care nu sunt finanțate de la bugetul UE, dar care servesc aceleași obiective ale UE. Cu alte cuvinte, Curtea nu este în măsură să furnizeze o imagine completă a legăturii dintre operațiunile Grupului BEI și bugetul UE.

În documentul de informare privind viitorul finanțelor UE, Curtea a propus să fie invitată să auditeze și operațiunile BEI care nu sunt legate de bugetul UE. Parlamentul European a susținut propunerea Curții în rezoluția sa referitoare la Raportul anual pe 2017 privind controlul activităților financiare ale BEI.

Curtea recomandă Comisiei să furnizeze autorității bugetare informații relevante pe care aceasta să își sprijine activitățile privind controlul Grupului BEI și al operațiunilor acestuia, sporind în același timp transparența acestor operațiuni.

Doriți să aflați mai multe informații? Capitolul 2 din Raportul anual pe 2018 conține informații complete privind principalele constatări legate de gestiunea bugetară și financiară.

Este necesar să se pună mai mult accentul pe performanța cheltuielilor UE

În fiecare an, Curtea analizează o serie de aspecte legate de performanță, și anume rezultatele obținute pornind de la bugetul UE, care este executat de Comisie în cooperare cu statele membre. În acest an, Curtea a examinat în mod special indicatorii de performanță ai bugetului UE, principalele rezultate puse în evidență de rapoartele speciale publicate de Curte în 2018 cu privire la performanță și punerea în aplicare a recomandărilor formulate de Curte în rapoartele speciale publicate în 2015.

Indicatorii de performanță arată o variație semnificativă la nivelul realizărilor și sugerează că, în ansamblu, s-au înregistrat progrese moderate

Curtea a analizat informațiile cantitative furnizate de indicatorii de performanță. Pentru analiza sa, Curtea a selectat 22 dintre cele 60 de programe de cheltuieli, alegând cele patru programe cu cele mai mari cheltuieli planificate pentru fiecare dintre rubricile cadrului financiar multianual (CFM) 2014‑2020, plus două programe pentru instrumente speciale. Cele 22 de programe selectate acopereau 97 % din programarea financiară pentru perioada de șapte ani. Curtea a constatat că indicatorii arată o variație semnificativă la nivelul realizărilor și, în ansamblu, progrese moderate. Demararea lentă și cu întârziere atât a programelor din domeniul coeziunii, cât și a celor din domeniul dezvoltării rurale a fost un important factor limitativ.

Indicatorii nu ofereau întotdeauna o imagine fidelă a progreselor reale înregistrate

Analiza Curții a evidențiat deficiențe în cadrul indicatorilor de performanță ai bugetului UE. Mulți indicatori nu au fost bine aleși, de exemplu, pentru că nu măsurau realizările obținute cu ajutorul bugetului UE sau pentru că se axau în principal pe resurse și pe realizări, mai degrabă decât pe rezultate și impacturi. În plus, progresele nu au putut fi calculate pentru mulți indicatori, iar atunci când acestea au putut fi calculate, datele disponibile erau uneori de o calitate insuficientă. În ceea ce privește obiectivele, Curtea a constatat că o parte dintre acestea nu sunt suficient de ambițioase.

Curtea a formulat recomandări adresate Comisiei privind selectarea indicatorilor, stabilirea obiectivelor, obținerea de informații în timp util și raportarea cu privire la realizări.

În 2018 au fost publicate 35 de rapoarte speciale privind diferite domenii de cheltuieli ale UE

În concordanță cu strategia sa pentru perioada 2018‑2020, Curtea a sporit accentul pus pe evaluarea performanței acțiunilor UE. În rapoartele sale speciale, Curtea examinează dacă obiectivele politicilor și ale programelor UE pe care le-a selectat au fost îndeplinite, dacă rezultatele au fost obținute în mod eficace și eficient și dacă finanțarea din partea UE are o valoare adăugată, cu alte cuvinte dacă această finanțare a produs mai mult decât s-ar fi putut obține exclusiv prin acțiuni de nivel național.

În figura 6 sunt prezentate toate cele 35 de rapoarte speciale publicate în 2018.

Figura 6

Rapoarte speciale publicate în 2018

Rapoartele speciale ale Curții – elaborate în principal în urma unor audituri ale performanței – sunt disponibile în 23 de limbi ale UE pe site-ul web al Curții (eca.europa.eu).  

Comisia pune în aplicare o proporție ridicată din recomandările Curții

Curtea analizează în fiecare an măsura în care Comisia a întreprins acțiuni corective ca răspuns la recomandările sale. În conformitate cu strategia sa pentru perioada 2018‑2020, Curtea va monitoriza situația tuturor recomandărilor formulate în urma auditurilor performanței și adresate Comisiei în urmă cu trei ani.

Analiza realizată anul acesta cu privire la situația acțiunilor întreprinse în urma recomandărilor Curții a vizat 184 de recomandări formulate în cele 25 de rapoarte speciale publicate în 2015. Comisia a pus în aplicare integral sau în majoritatea privințelor 76 % dintre recomandări. Curtea a constatat că 11 recomandări nu fuseseră deloc puse în aplicare (a se vedea figura 7).

Figura 7

Trei sferturi dintre recomandările formulate de Curte în 2015 au fost puse în aplicare integral sau în majoritatea privințelor

Doriți să aflați mai multe informații? Capitolul 3 din Raportul anual pe 2018 conține informații complete privind principalele constatări legate de performanța bugetului UE.

O privire mai atentă asupra veniturilor și a domeniilor de cheltuieli

Veniturile

159,3 miliarde de euro

Ce a auditat Curtea

Auditul Curții a acoperit partea de venituri din bugetul UE, care finanțează cheltuielile UE. Curtea a examinat anumite sisteme-cheie de control utilizate pentru gestionarea resurselor proprii, precum și un eșantion de operațiuni aferente veniturilor.

Contribuțiile din partea statelor membre bazate pe venitul național brut (VNB) al acestora au reprezentat 66 % din veniturile totale ale UE în 2018, în timp ce veniturile din taxa pe valoarea adăugată (TVA) au reprezentat 11 %. Aceste contribuții se calculează pe baza statisticilor macroeconomice și a estimărilor furnizate de statele membre.

Resursele proprii tradiționale, constând în principal din taxe vamale la import colectate de administrațiile statelor membre în contul UE, au asigurat 13 % din veniturile UE. Restul de 10 % au provenit din alte surse (de exemplu, contribuții și restituiri care decurg din acordurile și programele UE, dobânzi de întârziere și amenzi, precum și alte venituri).

Care au fost constatările Curții

Suma care a făcut obiectul auditului Afectată de un nivel semnificativ de eroare?
159,3 miliarde de euro Nu – Nu a fost afectată de un nivel semnificativ de eroare în 2018 și în 2017
Măsuri preventive și corective

Per ansamblu, sistemele examinate aferente veniturilor erau eficace, în timp ce principalele controale interne în materie de resurse proprii tradiționale pe care Curtea le-a evaluat la nivelul Comisiei și în anumite state membre erau parțial eficace.

Curtea a constatat că planul de inspecție al Comisiei nu a fost suficient susținut de o evaluare structurată și documentată a riscurilor. Acest lucru a afectat verificarea de către Comisie a situațiilor contabile ale statelor membre referitoare la resursele proprii tradiționale. Curtea a constatat, de asemenea, deficiențe în ceea ce privește gestionarea de către statele membre a taxelor vamale, în special în ceea ce privește elaborarea situațiilor contabile privind resursele proprii tradiționale, întârzieri în recuperarea prin executare silită a datoriilor vamale și înregistrarea cu întârziere a unor astfel de datorii în sistemul contabil.

În plus, Curtea a observat că, pentru al treilea an consecutiv, Comisia formulase, în raportul său anual de activitate, o rezervă cu privire la exactitatea valorii resurselor proprii tradiționale colectate. Această situație a fost rezultatul eludării de către unii importatori a taxelor vamale la importurile de produse textile și de încălțăminte.

Recomandările Curții

Curtea recomandă Comisiei următoarele:

  • punerea în aplicare a unei evaluări mai structurate și mai documentate a riscurilor pentru planificarea controalelor sale privind resursele proprii tradiționale, inclusiv o analiză a nivelului de risc al fiecărui stat membru și a riscurilor legate de întocmirea conturilor aferente taxelor vamale;
  • consolidarea sferei de aplicare a verificărilor sale lunare și trimestriale cu privire la situațiile contabile aferente resurselor proprii tradiționale, prin efectuarea unei analize mai aprofundate a modificărilor neobișnuite pentru a se asigura o reacție promptă la potențialele anomalii.

Doriți să aflați mai multe informații? Capitolul 4 din Raportul anual pe 2018 conține informații complete referitoare la auditul Curții cu privire la veniturile UE.

Competitivitate pentru creștere și locuri de muncă

Total: 21,4 miliarde de euro

Ce a auditat Curtea

Programele de cheltuieli din acest domeniu de politică joacă un rol important în stimularea creșterii economice și în crearea de locuri de muncă în UE. Cel de Al șaptelea program-cadru (PC7) și programul Orizont 2020 pentru cercetare și inovare, precum și programul Erasmus+ pentru educație, formare profesională, tineret și sport reprezintă cea mai mare parte a cheltuielilor. Alte programe oferă finanțare pentru programul spațial Galileo (sistemul global de navigație prin satelit al UE), pentru Mecanismul pentru interconectarea Europei (MIE) și pentru reactorul termonuclear internațional.

Pentru exercițiul 2018, au fost auditate în acest domeniu cheltuieli în valoare de 17,9 miliarde de euro. Majoritatea acestor cheltuieli au fost gestionate în mod direct de către Comisie și s-au prezentat sub formă de granturi acordate unor beneficiari publici sau privați participanți la proiecte. Programele pentru cercetare și inovare au reprezentat 45 % din cheltuielile auditate de Curte în 2018.

Care au fost constatările Curții

Suma care a făcut obiectul auditului Afectată de un nivel semnificativ de eroare? Nivelul de eroare estimat cel mai probabil
17,9 miliarde de euro Da 2,0 % (2017: 4,2 %)

În 2018, 54 dintre cele 130 de operațiuni examinate de Curte (42 %) au fost afectate de erori. Curtea estimează că nivelul de eroare cel mai probabil este de 2,0 %. Această cifră este mai mică decât în 2017, dar este totuși considerată ca fiind semnificativă.

Măsuri preventive și corective

La fel ca în anii anteriori, principalul risc pentru regularitatea operațiunilor îl constituie faptul că beneficiarii pot declara costuri neeligibile, care nu sunt nici detectate, nici corectate înainte de rambursarea lor de către Comisie. Curtea a constatat că majoritatea erorilor erau legate de costuri neeligibile (de exemplu, costuri de călătorie și costuri cu echipamente care nu aveau legătură cu proiectul), de costuri de personal care nu erau suportate în mod direct pentru proiect și de costuri legate de infrastructura de cercetare de mare amploare declarate în mod eronat de beneficiari.

Exemplu – multiple erori în cadrul unei singure cereri de plată

O întreprindere mică, din domeniul sănătății, care participa pentru prima dată într-un proiect finanțat de UE, a declarat costuri de personal, de subcontractare și alte costuri în valoare de 1,1 milioane de euro. Marea majoritate a elementelor examinate de Curte conțineau erori. În special, beneficiarul nu a utilizat o metodă pentru a calcula costurile cu personalul în conformitate cu normele aferente programului Orizont 2020.

Comisia aplicase măsuri corective care afectau în mod direct patru dintre cele 130 de operațiuni examinate. Fără aplicarea măsurilor respective, nivelul de eroare estimat de Curte pentru acest capitol ar fi fost mai mare cu 0,1 puncte procentuale.

În același timp, erau disponibile suficiente informații care ar fi permis prevenirea sau detectarea și corectarea erorilor în alte opt cazuri în care Curtea a identificat și cuantificat erori. Dacă aceste informații ar fi fost utilizate pentru a corecta erorile, nivelul global de eroare estimat pentru cheltuielile aferente domeniului Competitivitate pentru creștere și locuri de muncă ar fi fost cu 0,3 puncte procentuale mai mic și, astfel, s-ar fi situat sub pragul de semnificație.

Programele Orizont 2020 și Erasmus+

Curtea a semnalat anterior faptul că programul Orizont 2020 este reglementat de norme de finanțare mai simple decât predecesorul său, Al șaptelea program-cadru (PC7). În plus, în cadrul programului Orizont 2020, beneficiarii pot să declare costurile capitalizate și costurile de exploatare aferente infrastructurii de cercetare de mare amploare, cu condiția să îndeplinească anumite condiții și să fi obținut în prealabil din partea Comisiei, în urma unei evaluări ex ante, un aviz favorabil cu privire la metodologia lor de calcul al costurilor. Auditul realizat cu privire la acest exercițiu a arătat însă că evaluarea ex ante a avut un impact redus asupra prevenirii erorilor.

În ceea ce privește programul Orizont 2020, Curtea a examinat, de asemenea, atât auditurile efectuate de Comisie, cât și pe cele efectuate de auditorii externi contractați. În unele dintre dosarele examinate, Curtea a identificat abordări neuniforme în materie de eșantionare și deficiențe în documentarea și raportarea constatărilor de audit, precum și în calitatea procedurilor de audit. Aceasta a identificat, de asemenea, o deficiență metodologică legată de calculul ratei de eroare: deși auditurile ex post își ating rar obiectivul de acoperire maximă a costurilor acceptate, rata de eroare este calculată în mod sistematic pe baza tuturor costurilor acceptate, în loc să fie calculată pe baza sumei efectiv auditate. Acest lucru conduce la o subestimare a ratei de eroare.

În ceea ce privește programul Erasmus+, Curtea constată că, la fel ca anul trecut, Agenția Executivă pentru Educație, Audiovizual și Cultură (EACEA) a emis o rezervă cu privire la eficacitatea controalelor sale interne privind gestionarea granturilor. În plus, auditurile Curții privind proiectele Erasmus+ au arătat că anumite norme naționale nu erau aliniate pe deplin la principiile aplicate de UE, în special în ceea ce privește sumele maxime care pot fi plătite și mecanismele de finanțare.

Modul în care Comisia raportează cu privire la legalitate și regularitate

Raportul anual de activitate pe 2018 al Direcției Generale Cercetare și Inovare (DG Cercetare și Inovare), cel al Agenției Executive pentru Educație, Audiovizual și Cultură (EACEA) și cel al Agenției Executive pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii (EASME) au oferit o evaluare corectă a gestiunii financiare a acestora și a regularității operațiunilor subiacente. În ansamblu, informațiile furnizate în aceste rapoarte coroborau constatările și concluziile Curții.

Evaluarea performanței

Curtea a evaluat informațiile raportate de Comisie cu privire la performanța a 50 dintre proiectele de cercetare și inovare incluse în eșantionul Curții. Potrivit rapoartelor privind progresele înregistrate pentru aceste proiecte, majoritatea proiectelor obținuseră realizările și rezultatele preconizate. În unele cazuri însă, progresele raportate erau doar parțial în conformitate cu obiectivele convenite sau costurile raportate erau disproporționate față de progresele înregistrate. În plus, în unele cazuri, realizările și rezultatele proiectelor nu fuseseră diseminate așa cum era prevăzut.

Recomandările Curții

Curtea recomandă Comisiei următoarele:

  • să informeze IMM-urile într-un mod mai eficace cu privire la normele de finanțare aplicabile și să efectueze un număr mai mare de controale direcționate ale declarațiilor de cheltuieli depuse de IMM-uri; în ceea ce privește următorul program-cadru pentru cercetare, să simplifice și mai mult normele pentru declararea costurilor de personal și a costurilor legate de infrastructura de cercetare de mare amploare;
  • în ceea ce privește programul Orizont 2020, să ia măsuri pentru a răspunde la observațiile formulate în legătură cu auditurile ex post în ceea ce privește coerența eșantionării, documentarea și raportarea constatărilor de audit, precum și calitatea procedurilor de audit; și
  • să identifice în mod prompt soluții la constatările formulate de Serviciul de Audit Intern al Comisiei în ceea ce privește:
    1. sistemele de control intern ale EACEA în procesul de gestionare a granturilor pentru Erasmus+; și
    2. monitorizarea conformității cu obligațiile contractuale și cu cerințele de raportare privind diseminarea și exploatarea rezultatelor proiectelor din domeniul cercetării și inovării.

Doriți să aflați mai multe informații? Capitolul 5 din Raportul anual pe 2018 conține informații complete referitoare la auditul Curții cu privire la cheltuielile UE aferente domeniului Competitivitate pentru creștere și locuri de muncă.

Coeziune economică, socială și teritorială

Total: 54,5 miliarde de euro

Ce a auditat Curtea

Cheltuielile aferente acestui domeniu de politică se axează pe reducerea decalajelor de dezvoltare dintre diferitele state membre și regiuni ale UE, precum și pe consolidarea competitivității. Aceste obiective sunt puse în aplicare în principal prin intermediul Fondului european de dezvoltare regională (FEDR), al Fondului de coeziune și al Fondului social european (FSE), ceea ce presupune cofinanțarea de programe operaționale multianuale prin care sunt sprijinite diferite proiecte.

Gestionarea cheltuielilor este partajată între Comisie și statele membre. În cadrul Comisiei, Direcția Generală Politică Regională și Urbană (DG Politică Regională și Urbană) este responsabilă cu punerea în aplicare a FEDR și a Fondului de coeziune, iar Direcția Generală Ocuparea Forței de Muncă, Afaceri Sociale și Incluziune (DG Ocuparea Forței de Muncă, Afaceri Sociale și Incluziune) este responsabilă cu punerea în aplicare a FSE.

În 2018, cheltuielile care au făcut obiectul auditului efectuat de Curte în acest domeniu s-au ridicat la 23,6 miliarde de euro și au fost semnificativ mai mari decât în 2017 (8,0 miliarde de euro).

Curtea examinează operațiunile de plăți după ce cheltuielile au fost suportate, înregistrate și acceptate. În conformitate cu această abordare, suma care a făcut obiectul auditului pentru raportul anual pe 2018 a inclus, de asemenea, cheltuieli în valoare de 16,5 miliarde de euro din anii precedenți, care fuseseră acceptate sau validate și închise de Comisie în 2018. Plățile efectuate în 2018 în legătură cu cheltuieli pe care Comisia nu le acceptase încă s-au ridicat la 47,4 miliarde de euro și nu au făcut parte din populația auditată de Curte.

Care au fost constatările Curții

Suma care a făcut obiectul auditului Afectată de un nivel semnificativ de eroare? Nivelul de eroare estimat cel mai probabil
23,6 miliarde de euro Da 5,0 % (2017: 3,0 %)
Măsuri preventive și corective

În 2018, Curtea a extras un eșantion reprezentativ din punct de vedere statistic, alcătuit din 220 de operațiuni care fuseseră deja examinate de autoritățile de audit ale statelor membre. În aceste 220 de operațiuni, Curtea a identificat și a cuantificat 36 de erori. Autoritățile de management și autoritățile de audit din statele membre nu detectaseră aceste erori. Ținând seama de cele 60 de erori detectate anterior de către autoritățile de audit și de corecțiile financiare aplicate de către autoritățile responsabile de programe (corecții în valoare totală de 314 milioane de euro pentru perioadele de programare 2007‑2013 și 2014‑2020), Curtea estimează că nivelul de eroare este de 5,0 %.

Numărul și impactul erorilor detectate de Curte indică deficiențe persistente în ceea ce privește regularitatea cheltuielilor declarate de autoritățile de management. Cheltuielile și proiectele neeligibile au contribuit cel mai mult la nivelul de eroare estimat de Curte, fiind urmate de încălcări ale normelor privind piața internă (cum ar fi cele privind achizițiile publice și ajutoarele de stat) și de lipsa unor documente justificative esențiale. Unele dintre aceste erori au fost rezultatul unor norme naționale complexe care depășesc cerințele legislației UE (a se vedea caseta de mai jos).

Exemplu: Condiții naționale de eligibilitate complexe

Curtea a constat că normele de eligibilitate pentru un program operațional din Polonia includeau o condiție care interzicea utilizarea unui grant UE în cazul în care o altă entitate desfășura același tip de activitate comercială în același spațiu. Această cerință, care depășește ceea ce este prevăzut în reglementarea UE, a fost repetată în acordul de finanțare. Întrucât unul dintre beneficiari, un avocat, și-a instalat cabinetul în același loc cu un alt cabinet de avocatură, proiectul nu a fost eligibil pentru cofinanțare.

Evaluarea activității autorităților de audit

Autoritățile de audit sunt înființate pentru a supraveghea utilizarea fondurilor UE. Activitatea desfășurată de acestea este un element esențial al cadrului de control și de asigurare în domeniul coeziunii. Anul acesta, Curtea a evaluat activitatea a 15 dintre cele 126 de autorități de audit din 14 state membre, în legătură cu 15 pachete de asigurare pentru perioada 2014‑2020 și cu nouă pachete de închidere pentru perioada 2007‑2013.

La fel ca anul trecut, în mai multe cazuri, examinarea activității autorităților de audit efectuată de Curte a evidențiat deficiențe în ceea ce privește sfera, calitatea și/sau documentarea activității acestora, precum și reprezentativitatea eșantioanelor pe care le utilizează aceste autorități. Toate autoritățile de audit din eșantionul Curții raportaseră o rată de eroare reziduală mai mică de 2 %. În urma verificărilor efectuate, Comisia a corectat rata de eroare reziduală la peste 2 % pentru patru dintre cele 15 pachete de asigurare pentru perioada 2014‑2020 incluse în eșantionul Curții.

Din cauza erorilor suplimentare detectate de Curte, rata recalculată de aceasta a fost mai mare de 2 % pentru alte patru dintre cele 15 pachete de asigurare pentru perioada 2014‑2020 și pentru unul dintre cele noua pachete de închidere pentru perioada 2007‑2013.

Activitatea desfășurată de Comisie în vederea furnizării unei asigurări și raportarea de către aceasta a ratei de eroare reziduală în rapoartele sale anuale de activitate

Rapoartele anuale de activitate constituie instrumentul principal utilizat de Comisie pentru a raporta dacă dispune de o asigurare rezonabilă că procedurile de control instituite asigură regularitatea cheltuielilor.

Anul trecut, Curtea a subliniat faptul că cerințele de raportare pentru rapoartele anuale de activitate nu au fost suficient adaptate cadrului de control și de asigurare pentru perioada 2014‑2020. De atunci, Comisia a depus eforturi pentru a-și îmbunătăți dispozițiile privind raportarea cu privire la regularitate. În rapoartele sale anuale de activitate pentru 2018, Comisia și‑a actualizat indicatorul-cheie de performanță referitor la regularitate și a raportat că rata de eroare reziduală pentru exercițiul financiar 2016/2017 era mai mică de 2 % pentru ambele direcții generale.

Curtea a identificat însă probleme care afectează fiabilitatea acestor cifre. În acest scop, Curtea a raportat că ratele respective nu sunt încă definitive atunci când Comisia le publică și că ele pot fi considerate doar rate minime de eroare.

În Raportul său anual privind gestionarea și performanța bugetului UE, Comisia estimează că suma expusă riscului la momentul plății pentru cheltuielile corespunzătoare din 2018 din domeniul Coeziune economică, socială și teritorială este de 1,7 %. Această cifră include însă cheltuieli care nu au parcurs încă întregul ciclu de control. Acest lucru se va întâmpla doar începând din 2020.

Curtea a identificat, de asemenea, o serie de aspecte care ar putea afecta închiderea programelor operaționale din perioada de programare 2014‑2020 cu o rată de eroare reziduală finală mai mică de 2 %.

Activitatea Curții cu privire la diferitele elemente ale auditului său arată că ratele de eroare pentru domeniul Coeziune economică, socială și teritorială prezentate în Raportul anual privind gestionarea și performanța bugetului UE pe 2018 al Comisiei și în rapoartele anuale de activitate nu pot fi considerate fiabile nici în prezent.

Evaluarea performanței

În 2018, Curtea a examinat dacă statele membre au stabilit, în cadrul programelor lor operaționale, indicatori de realizare și de rezultat care să fie relevanți pentru obiectivele acestora și dacă obiectivele în materie de realizări și de rezultate specificate pentru proiecte corespund obiectivelor programelor operaționale. De asemenea, Curtea a examinat dacă statele membre au creat o bază de date cu informații privind performanța la nivel de proiect și în ce măsură autoritățile de audit au verificat fiabilitatea acestor informații.

Deși statele membre dispun de sisteme de monitorizare pentru a înregistra informațiile referitoare la performanță, Curtea a identificat o serie de cazuri în care autoritățile nu stabiliseră indicatori de rezultat sau de realizare la nivel de proiect, precum și câteva cazuri în care nu existau deloc indicatori sau obiective cu ajutorul cărora să se măsoare performanța proiectului. Mai mult decât atât, Curtea a constatat că proiectele finalizate nu și-au realizat întotdeauna pe deplin obiectivele de performanță.

Recomandările Curții

Curtea a subliniat că patru dintre recomandările sale de anul trecut se referă la aspecte pe care le-a identificat din nou și, prin urmare, acestea nu au fost repetate. În plus, Curtea a identificat noi probleme și recomandă Comisiei următoarele:

  • să se asigure că sunt efectuate controale regulate, pe baza unui eșantion reprezentativ de plăți către beneficiari finali, la nivelul intermediarilor financiari, fie de către autoritatea de audit, fie de către un auditor selectat de Grupul BEI;
  • să elaboreze și să pună în aplicare măsuri de control adecvate pentru a preveni posibilitatea unor cheltuieli neconforme semnificative la închidere, în cazul în care controalele periodice s‑au dovedit a fi insuficiente;
  • să ia măsurile necesare pentru a se asigura faptul că listele de verificare utilizate de autoritățile de management și de autoritățile de audit includ verificări ale conformității cu articolul 132 din Regulamentul privind dispozițiile comune, care prevede că beneficiarii trebuie să primească valoarea totală a cheltuielilor eligibile datorate cel târziu la 90 de zile de la data depunerii cererii de plată corespunzătoare; și
  • să remedieze deficiențele identificate la închidere și să asigure faptul că niciun program nu poate fi închis cu un nivel semnificativ de cheltuieli neconforme.

Doriți să aflați mai multe informații? Capitolul 6 din Raportul anual pe 2018 conține informații complete referitoare la auditul Curții cu privire la cheltuielile UE aferente domeniului Coeziune economică, socială și teritorială.

Resurse naturale

Total: 58,0 miliarde de euro

Ce a auditat Curtea

Acest domeniu de cheltuieli acoperă politica agricolă comună (PAC), politica comună în domeniul pescuitului și o parte din cheltuielile efectuate de UE pentru mediu și pentru acțiuni climatice.

PAC reprezintă 98 % din cheltuielile aferente domeniului Resurse naturale. Legislația UE stabilește trei obiective generale pentru PAC:

  • producția viabilă de produse alimentare, acordând o atenție deosebită veniturilor agricole, productivității agricole și stabilității prețurilor;
  • gestionarea durabilă a resurselor naturale și acțiunile climatice, acordând o atenție deosebită emisiilor de gaze cu efect de seră, biodiversității, solului și apei; și
  • dezvoltarea teritorială echilibrată.

Gestiunea punerii în aplicare a PAC este partajată între Comisia Europeană, în special Direcția Generală Agricultură și Dezvoltare Rurală (DG Agricultură și Dezvoltare Rurală), și agențiile de plăți din statele membre. Cheltuielile aferente PAC se încadrează în trei categorii principale:

  • plăți directe către fermieri, care sunt finanțate integral de la bugetul UE;
  • măsurile de piață din domeniul agricol, care sunt și ele finanțate integral de la bugetul UE, cu excepția anumitor măsuri cofinanțate de statele membre, cum ar fi măsurile de promovare și programul de încurajare a consumului de fructe, de legume și de lapte în școli; și
  • programele de dezvoltare rurală ale statelor membre, cofinanțate de la bugetul UE.

Pentru exercițiul 2018, au fost auditate în acest domeniu cheltuieli în valoare de 58,1 miliarde de euro.

Care au fost constatările Curții

Suma care a făcut obiectul auditului Afectată de un nivel semnificativ de eroare? Nivelul de eroare estimat cel mai probabil
58,1 miliarde de euro Da 2,4 % (2017: 2,4 %)
Per ansamblu, plățile directe nu au fost afectate de un nivel semnificativ de eroare

Plățile directe către fermieri se bazează în principal pe suprafața de teren agricol declarată de aceștia. Aceste plăți reprezintă 72 % din cheltuielile aferente rubricii Resurse naturale din CFM.

Principalul instrument de gestiune pentru plățile directe este Sistemul integrat de administrare și control (Integrated Administration and Control System – IACS), care include Sistemul de identificare a parcelelor agricole (Land Parcel Identification System – LPIS). IACS a contribuit la reducerea nivelului de eroare aferent plăților directe, LPIS având o contribuție deosebit de importantă în acest sens.

Curtea a verificat 95 de plăți directe și a constatat că 77 dintre acestea nu erau afectate de erori. Curtea concluzionează că, per ansamblu, plățile directe nu au fost afectate de un nivel semnificativ de eroare.

Dezvoltare rurală, măsuri de piață, pescuit, mediu și acțiuni climatice

Condițiile complexe de eligibilitate cresc riscul de eroare în aceste domenii de cheltuieli. Curtea a testat 156 de plăți și a constatat că 40 dintre acestea erau afectate de erori. Principalele surse de eroare au fost următoarele:

  • neeligibilitatea beneficiarilor, a activităților sau a costurilor (a se vedea exemplul);
  • furnizarea unor informații incorecte privind suprafețele sau efectivele de animale;
  • nerespectarea normelor privind achizițiile sau a normelor privind acordarea granturilor; și
  • erori administrative.

Exemplu: Un beneficiar nu a respectat normele de eligibilitate pentru investiții în exploatații

Curtea a examinat un caz în care un beneficiar a depus, împreună cu alți membri ai familiei sale, o cerere comună de sprijin pentru a construi o fermă de porcine cu o capacitate de până la 600 de scroafe. Fiecare dintre beneficiarii comuni a solicitat nivelul maxim al sprijinului, care era de aproximativ 215 000 de euro. Având în vedere că obiectivul măsurii era acela de a sprijini dezvoltarea de exploatații de dimensiuni mici și mijlocii, condițiile de eligibilitate stipulau că exploatațiile solicitanților nu trebuie să aibă o dimensiune economică de peste 250 000 de euro și nici o suprafață mai mare de 300 de hectare. Beneficiarii au declarat că administrează întreprinderi independente. Curtea a constatat că aceștia dețineau părți sociale într-o întreprindere familială care funcționa în aceeași locație. Dacă sunt luate în calcul și părțile sociale deținute de beneficiar în întreprinderea familială, rezultă că exploatația acestuia depășea plafonul stabilit pentru dimensiunea economică.

Măsuri preventive și corective

Comisia și autoritățile statelor membre aplicaseră măsuri corective care afectau în mod direct 53 dintre cele 251 de operațiuni examinate de Curte. Fără aplicarea măsurilor respective, nivelul de eroare estimat de Curte pentru acest capitol ar fi fost mai mare cu 0,6 puncte procentuale. În același timp, în 12 cazuri de erori cuantificate, autoritățile naționale avuseseră la dispoziție suficiente informații astfel încât să fi putut preveni sau detecta și corecta erorile respective înainte de declararea cheltuielilor aferente către Comisie. Dacă autoritățile naționale ar fi utilizat în mod corespunzător toate informațiile aflate la dispoziția lor, nivelul de eroare estimat ar fi fost cu 0,6 puncte procentuale mai mic.

Raportarea cu privire la regularitatea cheltuielilor aferente PAC realizată de Direcția Generală Agricultură și Dezvoltare Rurală

DG Agricultură și Dezvoltare Rurală utilizează statisticile de control de la nivel național primite de la agențiile de plăți. Pentru a ajunge la o estimare a sumei expuse riscului la momentul plății, aceasta efectuează de asemenea ajustări pe baza rezultatelor auditurilor efectuate de organismele de certificare, precum și pe baza propriilor verificări și a raționamentului profesional.

Directorul fiecăreia dintre cele 76 de agenții de plăți transmite DG Agricultură și Dezvoltare Rurală o declarație anuală de gestiune cu privire la eficacitatea sistemelor de control ale agenției respective și un raport care prezintă controalele efectuate de agenția de plăți. Începând din 2015, cu scopul de a furniza o asigurare suplimentară, organismele de certificare au obligația de a exprima o opinie anuală pentru fiecare agenție de plăți cu privire la legalitatea și regularitatea cheltuielilor a căror rambursare a fost solicitată de statele membre.

Verificările efectuate de DG Agricultură și Dezvoltare Rurală au identificat deficiențe în activitatea organismelor de certificare. Așa cum a remarcat Curtea anul trecut, este necesară o îmbunătățire continuă a activității organismelor de certificare pentru ca aceasta să poată fi utilizată de către Comisie drept sursă principală de asigurare cu privire la regularitatea cheltuielilor aferente PAC.

Pe baza statisticilor de control ale agențiilor lor de plăți, statele membre au raportat un nivel de eroare global apropiat de 1 % pentru ansamblul cheltuielilor PAC. Curtea a examinat ajustările aduse ratelor de eroare ale statelor membre de către DG Agricultură și Dezvoltare Rurală. La fel ca în anii anteriori, majoritatea ajustărilor realizate de DG Agricultură și Dezvoltare Rurală s-au bazat pe propriile verificări efectuate cu privire la cheltuielile și sistemele agențiilor de plăți. DG Agricultură și Dezvoltare Rurală calculează majoritatea acestor ajustări sub forma unor rate forfetare, destinate să reflecte importanța și amploarea deficiențelor pe care le-a detectat la nivelul sistemelor de control.

În raportul anual de activitate al DG Agricultură și Dezvoltare Rurală, suma expusă riscului la momentul plății este estimată la aproximativ 2,1 % pentru ansamblul cheltuielilor PAC și la circa 1,8 % pentru plățile directe. Comisia prezintă aceste rezultate și în raportul său privind gestionarea și performanța bugetului UE. Estimarea Comisiei este în concordanță cu concluzia Curții, care indică un nivel semnificativ de eroare pentru cheltuielile aferente domeniului Resurse naturale în ansamblu, dar nu și pentru plățile directe.

Evaluarea performanței

Curtea a examinat un eșantion de 113 acțiuni de dezvoltare rurală, desfășurate în 18 state membre. Ea a constatat că majoritatea acțiunilor produseseră realizările preconizate și că, în general, statele membre verificaseră caracterul rezonabil al costurilor, dar utilizaseră doar într-o mică măsură opțiunile simplificate în materie de costuri.

Curtea a examinat modul în care Comisia și statele membre măsoară performanța și raportează cu privire la aceasta cu ajutorul cadrului comun de monitorizare și evaluare aferent PAC (CMEF). Ea s-a concentrat asupra utilizării de către acestea a indicatorilor de rezultat pentru 113 plăți din domeniul dezvoltării rurale și pentru 95 de plăți directe.

În concordanță cu constatările auditurilor sale anterioare având ca obiect măsurarea performanței cheltuielilor consacrate agriculturii și dezvoltării rurale, Curtea a identificat mai multe deficiențe în modul în care Comisia și statele membre aplicaseră indicatorii de rezultat din CMEF pentru a măsura și a raporta cu privire la performanța cheltuielilor.

În propunerea de introducere a unui model de obținere a rezultatelor bazat pe performanță pentru PAC în perioada de după 2020, Comisia a definit indicatori comuni de realizare, de rezultat și de impact. În Avizul nr. 7/2018 referitor la această propunere, Curtea a salutat trecerea la un model bazat pe performanță, dar a constatat că acești indicatori nu erau deocamdată pe deplin dezvoltați și a formulat observații specifice cu privire la indicatorii propuși.

Recomandările Curții

În Raportul anual pe 2017, Curtea a adresat Comisiei trei recomandări având ca termen de punere în aplicare sfârșitul anului 2019. Aceste recomandări erau legate de măsurile luate de statele membre pentru a aborda cauzele erorilor și calitatea activității organismelor de certificare. Recomandările respective rămân relevante în raport cu constatările și concluziile referitoare la acest exercițiu și Curtea va analiza la momentul potrivit modul în care li s-a dat curs.

În acest an, Curtea recomandă de asemenea Comisiei ca, pentru perioada de după 2020, să țină seama de deficiențele identificate de Curte în actualul cadru, astfel încât să se asigure că indicatorii de rezultat măsoară în mod corespunzător efectele acțiunilor și au o legătură clară cu intervențiile aferente și cu obiectivele de politică vizate.

Doriți să aflați mai multe informații? Capitolul 7 din Raportul anual pe 2018 conține informații complete referitoare la auditul Curții cu privire la cheltuielile UE aferente domeniului Resurse naturale.

Securitate și cetățenie

Total: 3,1 miliarde de euro

Ce a auditat Curtea

Acest domeniu de cheltuieli grupează diferite politici al căror obiectiv comun este de a consolida conceptul de cetățenie europeană prin crearea unui spațiu de libertate, de justiție și de securitate fără frontiere interne.

Cheltuielile din domeniul Migrație și securitate sunt executate în mare parte în cadrul gestiunii partajate între statele membre și Direcția Generală Migrație și Afaceri Interne din cadrul Comisiei (DG Migrație și Afaceri Interne). Cele mai importante fonduri care țin de această rubrică sunt:

  • Fondul pentru azil, migrație și integrare (FAMI), al cărui obiectiv este de a contribui la gestionarea eficace a fluxurilor de migrație și de a introduce o abordare comună la nivelul UE în materie de azil și imigrație;
  • Fondul pentru securitate internă (FSI), care urmărește să asigure un nivel ridicat de securitate în UE.

Aceste două fonduri au fost create în 2014, când au înlocuit programul SOLID („Solidaritatea și gestionarea fluxurilor migratorii”), și vor funcționa până în 2020. În 2018, acestea reprezintă aproximativ jumătate (45 %) din cheltuielile UE în acest domeniu.

Finanțarea alocată unui număr de 13 agenții descentralizate care au un rol activ în punerea în aplicare a priorităților-cheie ale UE în domeniile migrației și securității, cooperării judiciare și sănătății reprezintă alte 27 %. Curtea raportează separat cu privire la agențiile UE în rapoartele sale anuale specifice și într-un rezumat anual, intitulat „Auditul agențiilor UE – pe scurt”.

Pentru exercițiul 2018, cheltuielile care au făcut obiectul auditului în acest domeniu s-au ridicat la 3,0 miliarde de euro.

Care au fost constatările Curții

În 2018, Curtea a examinat sisteme selectate care acoperă principalele politici din acest domeniu de cheltuieli și a examinat un număr mic de tranzacții. Ea a constatat că gestionarea de către DG Migrație și Afaceri Interne a cererilor de propuneri și a cererilor de grant era eficace. În același timp, examinarea Curții a evidențiat deficiențe în aplicarea normelor privind achizițiile publice și unele deficiențe de sistem în gestionarea FAMI și a FSI, precum și în controalele efectuate de Direcția Generală Sănătate și Siguranță Alimentară în cadrul programului Produse alimentare și hrană pentru animale.

Recomandările Curții

Curtea recomandă Comisiei următoarele:

  • să se asigure că, atunci când efectuează controale administrative cu privire la cererile de plată, utilizează sistematic documentația solicitată de la beneficiarii granturilor acordate, pentru a examina în mod corespunzător legalitatea și regularitatea procedurilor de achiziții organizate de acești beneficiari; și
  • să solicite autorităților statelor membre responsabile de programele naționale aferente FAMI și FSI să verifice în mod adecvat legalitatea și regularitatea procedurilor de achiziții organizate de beneficiarii fondurilor atunci când efectuează controale administrative ale cererilor de plată depuse de aceștia.

Doriți să aflați mai multe informații? Capitolul 8 din Raportul anual pe 2018 conține informații complete referitoare la auditul Curții cu privire la cheltuielile UE aferente domeniului Securitate și cetățenie.

Europa în lume

Total: 9,5 miliarde de euro

Ce a auditat Curtea

Acest domeniu de cheltuieli acoperă cheltuielile efectuate în legătură cu politica externă, cu promovarea valorilor UE, cu sprijinul pentru țările candidate și pentru țările potențial candidate la aderarea la UE, precum și în legătură cu asistența pentru dezvoltare și ajutorul umanitar acordate țărilor în curs de dezvoltare sau țărilor vecine (cu excepția fondurilor europene de dezvoltare, care sunt abordate în secțiunea corespunzătoare).

Execuția cheltuielilor se realizează fie în mod direct de către mai multe direcții generale ale Comisiei (fie la nivel central din Bruxelles, fie prin intermediul delegațiilor UE din peste 150 de țări beneficiare), fie în mod indirect, de către țări beneficiare și de către organizații internaționale, utilizându-se o gamă largă de instrumente de cooperare și de metode de furnizare a ajutorului.

Pentru exercițiul 2018, cheltuielile care au făcut obiectul auditului în acest domeniu s-au ridicat la 8,0 miliarde de euro.

Care au fost constatările Curții

În 2018, Curtea a identificat câteva cazuri de cheltuieli neeligibile și de nerespectare a normelor juridice și financiare pentru atribuirea contractelor, dar a identificat și exemple de controale externe eficace.

Lipsa de cooperare din partea unor organizații internaționale în ceea ce privește transmiterea de documente justificative esențiale a întârziat foarte mult activitatea de audit a Curții. Curtea consideră că aceasta constituie o încălcare a drepturilor sale de audit prevăzute de Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.

Rapoartele anuale de activitate și alte mecanisme de guvernanță

În 2018, Direcția Generală Politica europeană de vecinătate și negocierile privind extinderea a comandat unui contractant extern efectuarea celui de al patrulea studiu anual privind rata de eroare reziduală. Scopul studiului privind rata de eroare reziduală este de a măsura „erorile care nu au fost detectate de niciun control de prevenire, de detectare și de corecție”. În 2018 însă, în cazul a aproximativ 24 % din operațiunile incluse în eșantion, rata de eroare reziduală s-a bazat în totalitate pe rezultatele controalelor anterioare, fără nicio altă verificare suplimentară. Acest procent aproape s-a dublat din 2017.

În plus, analiza Curții a arătat că se pot aduce îmbunătățiri în ceea ce privește marja de apreciere lăsată auditorilor pentru estimarea erorilor care afectează diferitele operațiuni.

Direcția Generală Protecție Civilă și Operațiuni Umanitare Europene a făcut eforturi suplimentare pentru a exclude din calcul sumei estimate a fi expusă riscului recuperările de prefinanțări, ordinele de recuperare anulate și dobânzile acumulate. Curtea a constatat însă că fiabilitatea cifrei din 2018 prezentate în raportul anual de activitate al direcției generale era afectată de erori nedetectate care au condus la o supraevaluare a capacității de corecție a direcției generale.

Evaluarea performanței

Pe lângă verificarea regularității, Curtea a evaluat aspecte legate de performanță pentru 15 proiecte finalizate. Toate proiectele examinate, cu excepția unuia, dispuneau de indicatori de performanță clari și relevanți. Cadrele logice erau bine structurate, iar obiectivele în materie de realizări erau realiste și fezabile.

Recomandările Curții

Curtea recomandă Comisiei următoarele:

  • să ia toate măsurile necesare pentru a întări obligația organizațiilor internaționale de a furniza Curții orice document sau informație care îi este necesară pentru desfășurarea activității sale;
  • să ia măsuri de adaptare a metodologiei utilizate de DG Politica europeană de vecinătate și negocierile privind extinderea pentru a limita deciziile de a se acorda credibilitate deplină și să monitorizeze îndeaproape punerea în aplicare a acestei metodologii;
  • să modifice modul în care va fi calculată capacitatea de corecție în 2019, excluzând recuperările de prefinanțări necheltuite.

Doriți să aflați mai multe informații? Capitolul 9 din Raportul anual pe 2018 conține informații complete referitoare la auditul Curții cu privire la cheltuielile UE aferente domeniului Europa în lume.

Administrație

Total: 9,9 miliarde de euro

Ce a auditat Curtea

Auditul Curții a acoperit cheltuielile administrative ale instituțiilor UE și ale altor organe ale UE: Parlamentul European, Consiliul European și Consiliul Uniunii Europene, Comisia, Curtea de Justiție, Curtea de Conturi, Comitetul Economic și Social, Comitetul Regiunilor, Ombudsmanul European, Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor și Serviciul European de Acțiune Externă.

În 2018, instituțiile și organele UE au înregistrat cheltuieli administrative în valoare totală de 9,9 miliarde de euro. Această sumă a inclus cheltuielile cu resursele umane (aproximativ 60 % din total), precum și cheltuielile referitoare la clădiri, echipamente, energie, comunicații și tehnologia informației.

Curtea publică separat, în rapoarte anuale specifice, rezultatele auditurilor sale cu privire la agențiile UE, la alte organisme descentralizate ale acesteia și la Școlile Europene. Curtea publică, de asemenea, un rezumat consolidat al acestor audituri.

Situațiile financiare ale Curții sunt auditate de un auditor extern. Opinia și raportul de audit se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și pe site-ul Curții.

Pentru exercițiul 2018, cheltuielile care au făcut obiectul auditului în acest domeniu s-au ridicat la 9,9 miliarde de euro.

Care au fost constatările Curții

Suma care a făcut obiectul auditului Afectată de un nivel semnificativ de eroare?
9,9 miliarde de euro Nu – Nu a fost afectată de un nivel semnificativ de eroare în 2018 și în 2017

În 2018, Curtea a examinat 45 de operațiuni în acest domeniu al bugetului. La fel ca în anii precedenți, Curtea a estimat că nivelul de eroare se situează sub pragul de semnificație. În acest an, Curtea a detectat însă un număr mai mare de deficiențe la nivelul controlului intern în cadrul Comisiei în ceea ce privește gestionarea de către aceasta a alocațiilor familiale datorate personalului.

Procedurile de achiziții publice organizate în vederea îmbunătățirii securității persoanelor și a clădirilor

Ca răspuns la valul de atacuri teroriste din ultimii ani, instituțiile UE au adoptat măsuri pentru a întări de urgență protecția personalului lor și a clădirilor proprii. Curtea a examinat 13 proceduri de achiziții legate de aceste măsuri și organizate de instituții între 2015 și 2018. Curtea s-a concentrat în special pe definirea nevoilor, pe natura procedurii de achiziție utilizate, pe punerea în aplicare a procedurii și pe selecția contractanților. S-au constatat deficiențe, de obicei legate de caracterul urgent al încheierii contractelor, în procedurile organizate de Parlament și de Comisie.

Recomandările Curții

Curtea recomandă Comisiei următoarele:

  • să își îmbunătățească sistemele de gestionare a alocațiilor familiale prevăzute de reglementări. Acesta ar trebui să reevalueze mai frecvent situația personală a membrilor personalului și să își intensifice verificările în ceea ce privește declararea alocațiilor primite din alte surse.

Doriți să aflați mai multe informații? Capitolul 10 din Raportul anual pe 2018 conține informații complete referitoare la auditul Curții cu privire la cheltuielile UE aferente domeniului Administrație.

Fondurile europene de dezvoltare

Total: 4,1 miliarde de euro

Ce a auditat Curtea

Fondurile europene de dezvoltare (FED) reprezintă principalul instrument prin care UE furnizează ajutor în cadrul cooperării pentru dezvoltare. Cheltuielile și instrumentele de cooperare din cadrul FED au drept obiective eradicarea sărăciei și promovarea dezvoltării durabile și a integrării țărilor din Africa, zona Caraibilor și Pacific (ACP) și a țărilor și teritoriilor de peste mări (TTPM) în economia mondială.

Pentru exercițiul 2018, cheltuielile care au făcut obiectul auditului în acest domeniu s-au ridicat la 3,7 miliarde de euro. Aceste cheltuieli se referă la Al optulea, la Al nouălea, la Al zecelea și la Al unsprezecelea FED.

Care au fost constatările Curții

Conturile aferente exercițiului 2018 prezintă în mod fidel situația financiară a fondurilor europene de dezvoltare, rezultatele operațiunilor fondurilor, fluxurile de numerar ale acestora și modificările în structura activelor nete.

Curtea concluzionează, de asemenea, că veniturile fondurilor europene de dezvoltare nu au fost afectate de un nivel semnificativ de eroare.

Suma care a făcut obiectul auditului Afectată de un nivel semnificativ de eroare? Nivelul de eroare estimat cel mai probabil
3,7 miliarde de euro Da 5,2 % (2017: 4,5 %)

În 2018, Curtea a examinat un eșantion reprezentativ de 125 de operațiuni extrase din întreaga populație de plăți efectuate din FED. Întrucât o parte din aceste cheltuieli era acoperită de studiul privind rata de eroare reziduală realizat de Direcția Generală Cooperare Internațională și Dezvoltare (DG Cooperare Internațională și Dezvoltare), Curtea a inclus în eșantionul său alte 14 tranzacții, la care a aplicat, după ajustare, rezultatele acestui studiu. Pe baza celor 39 de erori cuantificate și a rezultatelor ajustate ale studiului din 2018 privind rata de eroare reziduală, Curtea estimează că nivelul de eroare este de 5,2 %.

Curtea a constatat că majoritatea erorilor erau legate de nerespectarea normelor privind achizițiile publice, de cheltuieli care fie nu fuseseră suportate, fie nu erau eligibile, de cheltuieli de regie declarate drept costuri directe, precum și de absența unor documente justificative.

În cazul unora dintre operațiunile implementate de organizații internaționale, acestea nu au transmis documente justificative esențiale într-un interval de timp rezonabil. Acest lucru a avut un impact negativ asupra planificării și desfășurării activității de audit a Curții și contravine Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene, care stabilește dreptul Curții de Conturi Europene de a-i fi trimise informațiile pe care le solicită.

Exemplu: Eroare legată de achiziții

Comisia a încheiat un acord de contribuție cu o organizație internațională pentru a sprijini gestionarea finanțelor publice în Jamaica. Contribuția UE, corespunzând valorii totale a contractului, a fost de 5 milioane de euro. Atunci când a achiziționat bunuri (193 700 de euro) pentru proiect, organizația internațională a avut în vedere ca furnizori eligibili numai țările sale membre. Au fost astfel excluse mai multe țări, inclusiv unele state membre ale UE, care ar trebui să fie eligibile pentru proiectele finanțate prin FED.

Măsuri preventive și corective

Pentru o serie de operațiuni care conțineau erori cuantificabile, Comisia dispunea de suficiente informații astfel încât să fi putut preveni sau detecta și corecta erorile. Dacă Comisia ar fi utilizat în mod corespunzător toate informațiile aflate la dispoziția sa, nivelul de eroare estimat pentru cheltuielile aferente FED ar fi fost cu 1,3 puncte procentuale mai mic.

Raportarea cu privire la conformitate realizată de Direcția Generală Cooperare Internațională și Dezvoltare

Curtea a examinat activitatea desfășurată de contractantul care a realizat studiul privind rata de eroare reziduală pentru 2018. Pentru al treilea an la rând, rata de eroare reziduală estimată în acest studiu se situează sub pragul de semnificație de 2 % stabilit de Comisie. Studiul privind rata de eroare reziduală nu constituie o misiune de asigurare sau un audit. La fel ca în anii precedenți, Curtea a identificat limitări, cum ar fi numărul limitat de controale la fața locului, controalele incomplete privind procedurile de achiziții publice și cererile de propuneri, precum și estimarea erorilor. Toate aceste limitări au contribuit la o rată de eroare reziduală mai scăzută, care nu reflectă realitatea.

În raportul său anual de activitate pe 2018, DG Cooperare Internațională și Dezvoltare formulează două rezerve: una cu privire la granturi și una cu privire la programe specifice gestionate de Comisia Uniunii Africane. Prima rezervă se referă exclusiv la granturile gestionate de DG Vecinătate și Negocieri privind Extinderea în numele DG Cooperare Internațională și Dezvoltare, întrucât sfera de aplicare a rezervei a fost restrânsă progresiv din 2016. Având în vedere limitările studiului privind rata de eroare reziduală din 2018 și din anii precedenți, sfera restrânsă a primei rezerve nu este suficient justificată. Întrucât studiul privind rata de eroare reziduală este unul dintre principalele elemente ale evaluării riscurilor de către DG Cooperare Internațională și Dezvoltare, acesta trebuie să fie susținut de instrucțiuni suficient de detaliate, astfel încât să poată reprezenta o bază fiabilă pentru exprimarea rezervei.

DG Cooperare Internațională și Dezvoltare a estimat că suma globală expusă riscului la închidere este de 49,8 milioane de euro. Pe baza studiului privind rata de eroare reziduală, această sumă estimată este în scădere cu 29 % față de anul precedent. Pe baza observațiilor sale cu privire la studiul privind rata de eroare reziduală, Curtea consideră că suma expusă riscului ar trebui să fie mai mare.

Evaluarea performanței

Pe lângă verificarea regularității, controalele efectuate de Curte la fața locului i-au permis acesteia să formuleze observații cu privire la aspecte legate de performanță pentru anumite tranzacții. Curtea a identificat cazuri în care articole achiziționate în cadrul unor măsuri finanțate prin FED nu erau utilizate conform planificării sau lucrările de instalare nu fuseseră executate conform planificării. Aceste cazuri au compromis eficiența și eficacitatea acțiunii UE.

Exemplu: Sustenabilitatea unui proiect era în pericol

Comisia a aprobat un contract de lucrări pentru construirea unei uzine de desalinizare în Djibouti. În cursul controalelor efectuate la fața locului, Curtea a constatat că zona rezervată inițial proiectului fusese substanțial redusă și că în imediata vecinătate a uzinei de desalinizare se construiau un nou port și o bază militară. Lucrările de construcție și activitatea ulterioară a portului și a bazei militare pot afecta curenții maritimi, calitatea apei, precum și localizarea valvelor de captare a apei. Toți acești factori ar putea avea un impact semnificativ asupra viabilității uzinei de desalinizare, periclitând sustenabilitatea acesteia pe termen lung.

Recomandările Curții

Curtea recomandă Comisiei următoarele:

  • să ia măsuri pentru a întări obligația organizațiilor internaționale de a transmite Curții, la cererea acesteia, orice document sau informație care îi este necesară pentru desfășurarea activității sale;
  • să îmbunătățească metodologia și manualul pentru studiul privind rata de eroare reziduală astfel încât acestea să ofere instrucțiuni mai detaliate cu privire la aspectele pe care Curtea le‑a identificat în raportul său și să reprezinte astfel o bază adecvată pentru evaluarea riscurilor realizată de către DG Cooperare Internațională și Dezvoltare în vederea exprimării rezervelor.

Doriți să aflați mai multe informații? Informații complete referitoare la auditul Curții privind fondurile europene de dezvoltare sunt prezentate în Raportul anual pe 2018 referitor la activitățile finanțate de Al optulea, Al nouălea, Al zecelea și Al unsprezecelea fond european de dezvoltare.

Context

Organizarea și activitățile Curții de Conturi Europene

Curtea de Conturi Europeană este auditorul extern independent al Uniunii Europene. Curtea își are sediul la Luxemburg. În cadrul instituției își desfășoară activitatea aproximativ 900 de angajați, care îndeplinesc atât roluri specializate, cât și diverse roluri de sprijin și care provin din toate statele membre ale Uniunii.

Misiunea Curții este de a contribui la îmbunătățirea gestiunii administrative și financiare a UE, de a promova răspunderea de gestiune și transparența și de a îndeplini rolul de gardian independent al intereselor financiare ale cetățenilor Uniunii.

Rapoartele de audit și opiniile Curții reprezintă o verigă esențială a lanțului de asigurare a răspunderii pentru gestiunea finanțelor UE, ele fiind utilizate pentru a garanta faptul că cei responsabili de implementarea politicilor și a programelor UE – Comisia, alte instituții și organe ale UE și administrațiile din statele membre – dau seamă pentru actul de gestiune.

Curtea avertizează cu privire la riscurile existente, oferă asigurare, semnalează existența atât a deficiențelor, cât și a bunelor practici și formulează recomandări adresate factorilor de decizie și organelor legislative din UE cu privire la modul în care se poate îmbunătăți gestionarea politicilor și a programelor UE. Prin activitatea sa, Curtea se asigură de faptul că cetățenii europeni știu cum le sunt cheltuiți banii.

Documentele elaborate de Curte

Curtea elaborează:

  • rapoarte anuale, în care sunt prezentate în principal rezultatele auditurilor financiare și de conformitate realizate de Curte cu privire la bugetul Uniunii Europene și cu privire la fondurile europene de dezvoltare, dar care pot conține și aspecte legate de gestiunea bugetară și de performanță;
  • rapoarte speciale, care prezintă rezultatele unor audituri selectate ce au ca obiect domenii specifice de cheltuieli sau de politici ori aspecte bugetare sau de gestiune;
  • rapoarte anuale specifice, care se referă la agențiile, organismele descentralizate și întreprinderile comune ale UE;
  • avize cu privire la acte legislative noi sau actualizate care au un impact semnificativ asupra gestiunii financiare, acestea fiind elaborate fie la cererea altei instituții, fie din inițiativa Curții;
  • documente de analiză, care furnizează fie o descriere a unor politici, sisteme, instrumente sau subiecte mai strict delimitate, fie informații cu privire la acestea.

În sfârșit, analizele preliminare de audit ale Curții prezintă informații de fond cu privire la o sarcină de audit viitoare sau în curs.

Prezentare pe scurt a abordării de audit utilizate pentru declarația de asigurare a Curții

Opiniile exprimate de Curte în cadrul declarației de asigurare se bazează pe probe obiective obținute prin intermediul unor teste de audit, în conformitate cu standardele internaționale de audit.

Așa cum se prevede în strategia sa pentru perioada 2018‑2020, Curtea urmărește să aplice o abordare bazată pe atestare pentru întreaga declarație de asigurare pe care o furnizează, ceea ce înseamnă că opinia sa de audit se va baza pe declarația (de gestiune) a Comisiei. Această abordare a fost aplicată pentru activitatea Curții legată de fiabilitatea conturilor începând cu 1994. În cazurile în care condițiile prevăzute de standardele internaționale de audit relevante au fost îndeplinite, Curtea examinează și reefectuează verificările și controalele desfășurate de cei responsabili de execuția bugetului UE. Astfel, Curtea ține seama pe deplin de orice măsuri corective luate pe baza acestor verificări.

Fiabilitatea conturilor

Conturile anuale ale UE furnizează informații complete și exacte?

Direcțiile generale ale Comisiei generează, în fiecare an, sute de mii de înregistrări contabile, bazate pe date provenite din numeroase surse diferite (inclusiv de la statele membre). Curtea verifică dacă procesele contabile funcționează în mod corespunzător și dacă datele contabile care rezultă în urma acestor procese sunt exhaustive, corect înregistrate și prezentate în mod adecvat în situațiile financiare ale UE. În ceea ce privește auditul fiabilității conturilor, Curtea a aplicat metoda abordării bazate pe atestare încă de la exprimarea primei sale opinii, în 1994.

  • Curtea evaluează sistemul contabil pentru a determina dacă acesta reprezintă sau nu o bază corespunzătoare pentru obținerea de date fiabile.
  • Curtea verifică principalele proceduri contabile pentru a determina dacă acestea funcționează corect.
  • Curtea procedează la verificări analitice ale datelor contabile pentru a determina dacă acestea sunt prezentate într-un mod coerent și dacă pot fi considerate verosimile.
  • Curtea testează direct un eșantion de înregistrări contabile pentru a determina dacă operațiunile subiacente există efectiv și dacă au fost înregistrate corect.
  • Curtea verifică situațiile financiare pentru a determina dacă acestea prezintă în mod fidel situația financiară.

Regularitatea operațiunilor

Sunt operațiunile de venituri și operațiunile de plăți contabilizate cu titlu de cheltuieli ale Uniunii, subiacente conturilor acesteia, conforme cu normele?

Execuția bugetului UE implică efectuarea a milioane de plăți către beneficiari, atât din Uniunea Europeană, cât și din restul lumii. Majoritatea acestor cheltuieli sunt gestionate de statele membre. Pentru a obține probele de care are nevoie, Curtea evaluează sistemele de administrare și de verificare a operațiunilor de venituri și de plăți contabilizate cu titlu de cheltuieli (și anume plățile finale și plățile în avans validate și închise) și examinează un eșantion de operațiuni.

În cazurile în care condițiile prevăzute de standardele internaționale de audit relevante au fost îndeplinite, Curtea examinează și reefectuează verificările și controalele desfășurate de cei responsabili de execuția bugetului UE. Astfel, Curtea ține seama pe deplin de orice măsuri corective luate pe baza acestor verificări.

  • Curtea evaluează sistemele pentru venituri și cheltuieli cu scopul de a determina eficacitatea lor din perspectiva asigurării regularității operațiunilor.
  • Curtea extrage, prin tehnici statistice, eșantioane de operațiuni pe baza cărora au loc testări detaliate efectuate de auditorii Curții. Curtea examinează în detaliu operațiunile eșantionate, inclusiv la destinatarii finali (de exemplu fermieri, institute de cercetare sau societăți care furnizează lucrări sau servicii contractate prin proceduri de achiziții publice), scopul fiind acela de a obține probe care să demonstreze că fiecare eveniment subiacent unei operațiuni este real, că este înregistrat în mod corespunzător și că nu contravine normelor care reglementează efectuarea plăților.
  • Curtea procedează la analiza erorilor și le clasifică drept cuantificabile sau necuantificabile. O operațiune este afectată de o eroare cuantificabilă dacă, pe baza normelor, plata nu ar fi trebuit ordonanțată. Curtea extrapolează erorile cuantificabile pentru a obține un nivel de eroare estimat pentru fiecare domeniu care face obiectul unei aprecieri specifice. Ea compară apoi nivelul de eroare estimat cu pragul de semnificație de 2 % și evaluează caracterul generalizat al erorilor.
  • Opiniile Curții iau în considerare aceste evaluări și alte informații relevante, cum ar fi rapoartele anuale de activitate și rapoartele altor auditori externi.
  • Constatările se discută, în totalitatea lor, atât cu autoritățile din statele membre, cât și cu reprezentanții Comisiei, pentru a se confirma exactitatea faptelor.

Toate publicațiile Curții sunt disponibile pe site-ul web al acesteia (eca.europa.eu). Mai multe informații cu privire la procesul de audit desfășurat în vederea declarației de asigurare sunt disponibile în anexa 1.1 la Raportul anual pe 2018. Pe site-ul instituției este disponibil de asemenea un glosar cu termenii tehnici utilizați în documentele Curții.

Contact

CURTEA DE CONTURI EUROPEANĂ
12, rue Alcide De Gasperi
1615 Luxembourg
LUXEMBOURG

Tel. +352 4398-1
Întrebări: eca.europa.eu/ro/Pages/ContactForm.aspx
Website: eca.europa.eu
Twitter: @EUAuditors

Numeroase alte informații despre Uniunea Europeană sunt disponibile pe internet pe serverul Europa (http://europa.eu).

Luxemburg: Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, 2019

PRINT ISBN 978-92-847-2049-1 doi:10.2865/678727 QJ-03-19-425-RO-C
PDF ISBN 978-92-847-2032-3 doi:10.2865/44276 QJ-03-19-425-RO-N
HTML ISBN 978-92-847-2035-4 doi:10.2865/403352 QJ-03-19-425-RO-Q

AVERTISMENT PRIVIND DREPTURILE DE AUTOR

© Uniunea Europeană, 2019.
Reproducerea este autorizată cu condiția menționării sursei.

Pentru utilizarea sau reproducerea în orice fel a următoarelor fotografii, trebuie să se solicite acordul direct de la deținătorii drepturilor de autor:

P. * (dreapta sus) © Shutterstock / science photo.

P. * (stânga): © Shutterstock / Sushaaa.

P. * (dreapta): © Shutterstock / Budimir Jevtic.


În ceea ce privește următoarele imagini, reproducerea lor este permisă cu condiția ca deținătorul drepturilor de autor, sursa și numele fotografilor/arhitecților (în cazul în care sunt indicate) să fie menționate:

P. * : © Uniunea Europeană, 2018, sursa: Curtea de Conturi Europeană.

P. * : © Uniunea Europeană, sursa: Comisia Europeană / Serviciul audiovizual.

P. * : © Uniunea Europeană, 2019, sursa: Comisia Europeană / Serviciul audiovizual, fotograf: Etienne Ansotte.

P. * : © Uniunea Europeană, 2019; clădirea Europa, arhitecți: Philippe Samyn and Partners Architects & Engineers, Lead and Design Partner, Studio Valle Progettazioni Architects, Buro Happold Engineers.

P. * : © Uniunea Europeană, 2018, sursa: Parlamentul European, fotograf: Mathieu Cugnot. Clădirea Louise Weiss, arhitecți: Architecture-Studio.

P. * (stânga sus): © Uniunea Europeană, 2019, sursa: Comisia Europeană / Serviciul audiovizual, fotograf: Jennifer Jacquemart.

P. * (jos): © Uniunea Europeană, 2018, sursa: Comisia Europeană / Serviciul audiovizual, fotograf: Lukasz Kobus.

P. * (stânga): © Uniunea Europeană, 2018, sursa: Comisia Europeană / Serviciul audiovizual, fotograf: César Manso Arroyo.

P. * (dreapta): © Uniunea Europeană, 2015, fotograf: Nikolay Doychinov.

P. * (stânga): © Uniunea Europeană, 2018, sursa: Comisia Europeană / Serviciul audiovizual, fotograf: Yorgos Karahalis.

P. * (dreapta): © Uniunea Europeană, 2018, sursa: Comisia Europeană / Serviciul audiovizual, fotograf: Ezequiel Scagnetti.

P. * (stânga): © Uniunea Europeană, 2019, sursa: Comisia Europeană / Serviciul audiovizual, fotograf: Christian Jepsen.

P. * (dreapta): © Uniunea Europeană, 2010, sursa: Comisia Europeană / Serviciul audiovizual, fotograf: Carlos Juan.

P. * : © Uniunea Europeană, 2019, sursa: Parlamentul European, fotograf: Ph. Buissin.

P. * : © Uniunea Europeană, 2018, sursa: Comisia Europeană / Serviciul audiovizual, fotograf: Pierre Prakash.

P. * : © Uniunea Europeană, 2019, sursa: Curtea de Conturi Europeană.

P. * : © Uniunea Europeană, sursa: Curtea de Conturi Europeană. Arhitecții clădirilor Curții de Conturi Europene: Jim Clemes (2004 & 2013) și Paul Noël (1988).

Contactați UE

În persoană
În întreaga Uniune Europeană există sute de centre de informare Europe Direct. Puteți găsi adresa centrului cel mai apropiat de dumneavoastră la: https://europa.eu/european-union/contact_ro

La telefon sau prin e-mail
Europe Direct este un serviciu care vă oferă răspunsuri la întrebările privind Uniunea Europeană. Puteți accesa acest serviciu:

Găsiți informații despre UE

Online
Informații despre Uniunea Europeană în toate limbile oficiale ale UE sunt disponibile pe site-ul Europa, la: https://europa.eu/european-union/index_ro

Publicații ale UE
Puteți descărca sau comanda publicații ale UE gratuite și contra cost la adresa: https://publications.europa.eu/ro/publications. Mai multe exemplare ale publicațiilor gratuite pot fi obținute contactând Europe Direct sau centrul dumneavoastră local de informare (a se vedea https://europa.eu/european-union/contact_ro).

Dreptul UE și documente conexe
Pentru accesul la informații juridice din UE, inclusiv la ansamblul legislației UE începând din 1952 în toate versiunile lingvistice oficiale, accesați site-ul EUR-Lex, la: http://eur-lex.europa.eu

Datele deschise ale UE
Portalul de date deschise al UE (http://data.europa.eu/euodp/ro) oferă acces la seturi de date din UE. Datele pot fi descărcate și reutilizate gratuit, atât în scopuri comerciale, cât și necomerciale.