Publications Office of the EU
Virtual assistant, the explainability notice - Despre Oficiul pentru Publicații
DisplayCustomHeader
Dockbar
Aviz privind explicabilitatea – versiune nouă

Asistentul virtual: aviz privind explicabilitatea

Publio – Asistentul IA al portalului Oficiului pentru Publicații al Uniunii Europene (portalul OP)

Ultima actualizare: 11.3.2026

Publio, asistentul virtual al portalului Oficiului pentru Publicații al Uniunii Europene (portalul OP), este un instrument de inteligență artificială (IA) care interacționează cu oamenii și efectuează căutări utilizând cuvinte-cheie bazate pe informații disponibile public pe portalul OP.
Acest aviz privind explicabilitatea le oferă utilizatorilor informații despre cadrul de reglementare privind inteligența artificială și despre principiile care reglementează funcționarea Publio în acest context. Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene este dedicat principiilor de transparență, fiabilitate și explicabilitate a IA.

Transparența privind inteligența artificială (IA) – Principii generale

Transparența și deschiderea în acțiunile instituțiilor Uniunii sunt esențiale pentru buna guvernanță și participarea societății civile, așa cum se prevede la articolul 15 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE):

„1. În scopul promovării unei bune guvernări și asigurării participării societății civile, instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii acționează respectând în cel mai înalt grad principiul transparenței.”

Carta drepturilor fundamentale a UE prevede la articolul 41 (dreptul la bună administrare) „obligația administrației de a-și motiva deciziile”.

Documentul Orientări în materie de etică pentru o IA fiabilă (nota de subsol 1) – o serie de orientări elaborate în 2019 de Grupul de experți la nivel înalt privind inteligența artificială instituit de Comisia Europeană – enumeră transparența ca fiind una dintre cele șapte cerințe (nota de subsol 2) pe care ar trebui să le îndeplinească sistemele de IA. Aceste orientări prevăd, de asemenea, că transparența este o componentă a principiului explicabilității, care impune ca seturile de date și procesele tehnice implicate să fie transparente, iar capacitățile și scopul sistemelor de IA să fie comunicate în mod deschis. Prin urmare, seturile de date și procesele tehnice trebuie să fie documentate, trasabile, explicabile și interpretabile.

Principiile enumerate mai sus urmează să fie aplicate dezvoltării, implementării și utilizării de soluții și instrumente bazate pe IA de către instituțiile, oficiile, organismele și agențiile UE.

Pe baza acestor principii generale, atunci când interacționează cu un sistem de IA, oamenii trebuie să fie informați în prealabil cu privire la acest lucru. În acest fel, utilizatorii pot alege în cunoștință de cauză dacă doresc sau nu să continue interacțiunea cu instrumentul.

În conformitate cu normele privind transparența, utilizatorii trebuie, de asemenea, să primească informațiile necesare care să îi ajute să interpreteze rezultatele sistemului și să le utilizeze în mod corespunzător.

IA fiabilă și explicabilă

Pentru UE este important ca sistemele de IA folosite să fie fiabile și explicabile. În acest scop, UE a creat un cadru de reglementare pentru IA. Regulamentul (UE) 2024/1689 din 13 iunie 2024 (denumit în continuare „Regulamentul IA” (nota de subsol 3) instituie două tipuri principale de angajamente din partea furnizorilor de soluții și instrumente bazate pe IA: transparența și furnizarea de informații.

Utilizatorii sistemelor de IA au dreptul de a primi informații. Acest drept este însoțit de obligații, cum ar fi obligația de a utiliza sistemul conform instrucțiunilor și de a monitoriza performanța instrumentului de IA în cauză. Respectarea acestor reguli asigură asumarea răspunderii de către toți actorii implicați.

Regulamentul IA prevede, la articolul 50 (Obligații în materie de transparență pentru anumite sisteme de IA), că „1. Furnizorii se asigură că sistemele de IA destinate să interacționeze cu persoane fizice sunt proiectate și dezvoltate astfel încât persoanele fizice în cauză să fie informate că interacționează cu un sistem de IA, cu excepția cazului în care acest lucru este evident din punctul de vedere al unei persoane fizice rezonabil de bine informată, de atentă și de avizată, ținând seama de circumstanțele și contextul de utilizare. “

Regulamentul IA aplică o abordare bazată pe riscuri și face distincție între sistemele de IA cu grad ridicat de risc și alte sisteme de IA.

Publio, asistentul virtual al portalului OP, interacționează cu oamenii și efectuează căutări utilizând cuvinte-cheie bazate pe informații care sunt disponibile public pe portalul OP. Aceste informații sunt publicate pe baza principiului transparenței pe care se sprijină legislația și toate politicile UE. Asistentul virtual nu generează conținut nou, nu manipulează și nu influențează alegerile făcute de utilizatori, ci se limitează la a propune posibile opțiuni de filtrare pentru căutările pe care doresc le efectueze utilizatorii. Prin urmare, Publio nu trebuie considerat un sistem cu grad ridicat de risc, astfel cum este definit în Regulamentul IA.

Regulamentul IA prevede că proiectarea și funcționarea sistemelor de IA trebuie să țină seama de riscurile specifice pe care acestea le-ar putea prezenta, și anume 1) riscul de manipulare prin tehnici subliminale, adică tehnici care acționează la nivelul subconștientului utilizatorilor, sau 2) riscul de exploatare a grupurilor vulnerabile, exploatare care ar putea cauza prejudicii psihologice sau fizice. Obligațiile mai stricte privind transparența se aplică sistemelor care (i) interacționează cu oamenii, (ii) sunt utilizate pentru a detecta emoțiile sau pentru a determina asocierea cu categorii (sociale) pe baza datelor biometrice sau (iii) generează sau manipulează conținut (prin tehnologii de tip „deepfake”). Deși Publio interacționează cu oamenii, asistentul virtual nu este conceput pentru a detecta emoțiile cu scopul de a manipula și nu conține nici elemente care ar putea conduce în mod accidental la un astfel de rezultat. Prin urmare, Publio nu îndeplinește criteriile menționate mai sus.

Despre Publio

Termeni și definiții

Termen Definiție
Tabele de referință Tabelele de referință (sau tabelele normalizate) sunt vocabulare controlate utilizate pentru a armoniza și standardiza codurile și etichetele asociate utilizate în diferite medii (platforme web, sisteme și aplicații) și pentru a facilita schimburile de date între instituțiile UE, de exemplu în contextul proceselor decizionale. Printre aceste tabele se numără listele codificate de limbi, țări, persoane juridice etc.
Robot de chat Robotul de chat („chatbot”) este un sistem de inteligență artificială (IA) conceput pentru a simula conversația umană și a interacționa cu utilizatorii prin text sau conținut vocal. Utilizează tehnici de prelucrare a limbajului natural (PLN) pentru a înțelege ce spun utilizatorii și a le răspunde, oferind asistență automată, informații sau îndeplinind sarcini specifice pe baza unor reguli sau algoritmi predefiniți. Roboții de chat sunt utilizați în mod curent în diverse aplicații, cum ar fi asistența către clienți, asistenții virtuali și platformele de mesagerie online, pentru a facilita comunicarea și a oferi răspunsuri instantanee la cererile utilizatorilor.
IA conversațională IA conversațională este o formă de inteligență artificială care facilitează o conversație de tip uman în timp real între un om și un calculator.
Flux conversațional Termenul „flux conversațional” se referă la evoluția lină și logică a unei conversații (parcursul utilizatorului) între robotul de chat și utilizator. Se referă la modul în care un robot de chat înțelege intenția utilizatorului, oferă răspunsuri adecvate și conduce conversația pentru a atinge obiectivele sau scopul declarat al utilizatorului.
Entitate Utilizat în acest context, termenul „entitate” înseamnă o informație care poate fi extrasă din datele introduse de utilizator și care este relevantă pentru scopul utilizatorului, și anume care permite aflarea scopului utilizatorului. Aceste informații vor fi identificate și stocate pentru a extrage exact informațiile pe care utilizatorul le caută. Un exemplu de entitate poate fi autorul unui anumit articol.
EU Vocabularies sau EuroVoc Eurovoc (EU Vocabularies) este un set specific de tabele de referință multilingve și multidisciplinare gestionate de Oficiul pentru Publicații. Tabelele acoperă activitățile UE. Conține termeni în cele 24 de limbi oficiale ale UE, precum și în trei limbi ale unor țări candidate la aderarea la UE: albaneză, macedoneană și sârbă.
Intenție Utilizat în acest context, termenul „intenție” se referă la obiectivul pe care utilizatorul îl are în vedere atunci când introduce sau formulează cu voce tare o întrebare sau un comentariu (interogare). O intenție reprezintă un concept sau o idee care poate fi inclus(ă) într-un mesaj (enunț) adresat de utilizator. Un exemplu poate fi un utilizator care dorește să caute un anumit subiect, o anumită publicație sau o persoană.
Model lingvistic Un model lingvistic este un tip de program de inteligență artificială (IA) conceput pentru a analiza și a înțelege limbajul natural. Utilizează tehnici statistice și probabilistice pentru a prezice cuvintele sau frazele care ar putea apărea într-o anumită propoziție sau secvență de text. Cu alte cuvinte, un model lingvistic este un instrument care poate fi utilizat pentru a genera sau completa propoziții pe baza contextului și a conținutului datelor introduse.
Înțelegerea limbajului conversațional (CLU) Serviciu de IA conversațională bazat pe cloud care utilizează înțelegerea avansată a limbajului natural pentru a identifica intențiile utilizatorilor, pentru a anticipa sensul general și pentru a extrage informații structurate din textul conversațional.
Model lingvistic de mari dimensiuni (LLM) pentru termeni Un model lingvistic de mari dimensiuni (LLM, de la termenul englezesc „Large Language Model”) este un tip avansat de inteligență artificială antrenat pe baza unor date de text extinse pentru a înțelege și a genera limbajul uman. Aceste modele utilizează tehnici de învățare profundă pentru a analiza contextul, a capta semnificații nuanțate și a identifica tipare lingvistice, ceea ce le permite să prelucreze fraze complexe și să ofere răspunsuri coerente și potrivite contextului.
Învățare automată Învățarea automată este un tip de inteligență artificială (IA) care permite aplicațiilor software să „învețe” din practica și din feedbackul din trecut și să devină mai exacte în anticiparea rezultatelor fără a fi programate în mod special în acest sens.
Prelucrarea limbajului natural (PLN) Prelucrarea limbajului natural (PLN) este un domeniu al inteligenței artificiale (IA) care permite computerelor să analizeze și să înțeleagă limbajul uman, atât scris, cât și vorbit.
Parcurs de căutare Sintagma „parcurs de căutare” se referă la succesiunea interacțiunilor pe care le are un utilizator atunci când caută anumite informații. Este vorba de procesul de ghidare a utilizatorului printr-o serie de întrebări și răspunsuri pentru a-i identifica și îndeplini intenția de căutare. Pentru un robot de chat, parcursul de căutare constă în a înțelege cererea utilizatorului, a extrage informațiile relevante dintr-o bază de date sau dintr-o bază de cunoștințe și a prezenta informațiile utilizatorului într-un mod ușor de înțeles și relevant pentru nevoile acestuia.
Parcursul utilizatorului Experiența unei persoane în timpul unei sesiuni de utilizare a unui site web sau a unei aplicații, constând în seria de acțiuni întreprinse pentru atingerea unui anumit obiectiv pe site-ul sau aplicația respectivă.
Enunț Intrare din partea utilizatorului care poate fi orice mesaj tastat sau vorbit în cadrul unei conversații. Un enunț poate consta din unul sau mai multe cuvinte, cum ar fi o întrebare sau o frază.

Ce este Publio?

Publio, asistentul virtual al portalului Oficiului pentru Publicații (portalul OP), este un instrument IA care interacționează cu oamenii și efectuează căutări utilizând cuvinte-cheie bazate pe informații disponibile public pe portalul OP. Publio combină tehnicile conversaționale de inteligență artificială (IA), cum ar fi prelucrarea limbajului natural (PLN) și învățarea automată, cu recunoașterea vocală interactivă și sistemele tradiționale de căutare, pentru a ajuta utilizatorii să găsească publicații și legislație UE și persoane de contact în instituțiile europene.

Asistentul virtual permite conversații vorbite sau scrise între utilizatorii finali și portalul OP. El este disponibil în prezent în limbile engleză, franceză și spaniolă. Deși poate fi utilizat de oricine, asistentul virtual oferă și o soluție adaptată la nevoile persoanelor cu dificultăți de citire, sporind astfel accesibilitatea. De asemenea, permite o căutare conversațională, o nouă modalitate de căutare care le permite utilizatorilor să vorbească în fraze complete – la fel ca în cazul unei conversații normale – cu un asistent vocal alimentat de IA care returnează răspunsuri, schimbul dintre utilizator și asistentul virtual luând forma unei conversații.

Ce tip de date utilizează Publio?

Publio utilizează informațiile disponibile public pe portalul OP. Aceste informații sunt publicate pe baza principiului transparenței aplicabil tuturor politicilor și legislației UE. Plecând de la această colecție de date, Publio utilizează clasificări și categorii disponibile pe portalul OP, cum ar fi domeniile Eurovoc, autorii sau formatul, pentru a ghida și a perfecționa conversația și pentru a-l ajuta pe utilizator să efectueze căutări în toate cele trei colecții principale ale portalului OP: publicațiile UE, legislația UE și anuarul oficial al UE (EU Whoiswho).

Publio utilizează un model lingvistic existent pentru a înțelege întrebările adresate de utilizatori și pentru a-i îndruma de-a lungul parcursului lor de căutare. Pe baza feedbackului primit de la utilizatori, modelul lingvistic Publio este îmbunătățit constant și antrenat să răspundă așteptărilor utilizatorilor și să facă față diversității cererilor acestora în cele trei limbi suportate.

Antrenarea modelului acoperă mai multe componente ale sistemului pe care se bazează Publio:

  • o serie predefinită de enunțuri asociate diferitelor forme posibile de intenție pentru a-i permite să înțeleagă mai întâi obiectivul final al utilizatorului și apoi să îl ghideze treptat către atingerea acestui obiectiv.
  • o serie predefinită de întrebări fixe pe care Publio „le înțelege” și pentru care poate oferi un răspuns predefinit utilizatorilor. Exemplu: „cum pot comanda publicații?”.
  • Entitățile învățate automat care pot fi identificate de Publio și utilizate în procesele în fundal ale Publio pentru a detecta parametrii de căutare oferă rezultate de căutare mai precise sau opțiuni de îmbunătățire a căutării. Aceste entități se bazează pe clasificarea și categoriile de date existente, cum ar fi tezaurul Eurovoc sau alte tabele de referință gestionate de Eurovoc: autori, formate, limbi, organisme (organizații) ale UE, funcții în cadrul administrației publice a UE etc. Pe această bază, Publio poate, de exemplu, să înțeleagă din întrebarea utilizatorului că acesta caută o publicație pe o anumită temă sau scrisă de un anumit autor.

Cum funcționează Publio?

Publio utilizează serviciul de înțelegere a limbajului conversațional – CLU (nota de subsol 4), combinat cu un sistem de extragere de entități bazat pe un model lingvistic de mari dimensiuni (LLM) pentru a prelucra intrările utilizatorilor (enunțuri scrise sau vorbite) în mod corect și eficient.
CLU oferă informații inițiale cu privire la entități și la intenția utilizatorului, iar pentru interogările mai complexe, componenta LLM rafinează recunoașterea entităților, ceea ce conduce la rezultate mai bune pentru propozițiile nuanțate sau cererile complexe. Pe baza intenției și entităților recunoscute, Publio inițiază un flux conversațional personalizat, menit să ajute utilizatorii să ajungă la rezultatul vizat în câțiva pași simpli.

În prezent, Publio aplică 4 fluxuri conversaționale principale:

  • Căutare de documente, pentru a-i ajuta pe utilizatori să caute publicații sau documente juridice ale UE.
  • Căutare de persoane, pentru a-i ajuta pe utilizatori să caute funcționari ai instituțiilor UE.
  • Căutare de organizații, pentru a-i ajuta pe utilizatori să caute organisme ale UE
  • Întrebare și răspuns (QnA), pentru a oferi un răspuns predefinit la întrebările frecvente.

Dacă este recunoscut un flux de căutare, asistentul virtual îl va îndruma pe utilizator în căutarea unui document, a unei persoane sau a unei organizații relevante, adresându-i întrebări simple și, pe baza răspunsului acestuia, va propune opțiuni de filtrare.

Pentru fluxul „întrebare și răspuns”, personalul Oficiului pentru Publicații întreține o listă cu întrebările adresate frecvent și cu răspunsurile predefinite la acestea. Dacă este recunoscută intenția „întrebare și răspuns”, iar întrebarea utilizatorului seamănă foarte mult cu una dintre întrebările stocate în sistem, un răspuns adecvat va fi returnat direct utilizatorului. De exemplu:

- dacă este recunoscută intenția „întrebare și răspuns” cu o interogare precum „Doresc să descarc un fișier”, asistentul va răspunde cu «Pentru a descărca un document, vă rugăm să mergeți la pagina cu detalii a publicației și să faceți clic pe butonul „Descărcare și versiuni lingvistice”.»

- dacă este recunoscută intenția „întrebare și răspuns” cu o interogare de tip „Unde pot găsi documente pentru copii”, asistentul va răspunde cu „Publicațiile pentru copii sunt disponibile în Spațiul micilor europeni”.

Întrebările pot fi adresate în scris sau verbal. Robotul de chat capturează mesajele vocale (întrebările rostite de către utilizator) și le trimite unui motor de recunoaștere vocală care transformă textul rostit în text scris. Intrările vocale sunt prelucrate de serviciul de recunoaștere vocală Microsoft Azure (nota de subsol 5). Publio afișează apoi textul scris care reproduce mesajul vocal, în cuvintele interpretate de motorul de recunoaștere vocală, înainte de a afișa răspunsul atât în scris, cât și verbal, cu ajutorul unei voci sintetizate. Acest schimb are loc instantaneu și este efemer (nu lasă nicio urmă).

Cum analizează Publio întrebarea și cum propune rezultate?

Publio nu utilizează LLM sau orice altă tehnologie de IA generativă pentru a genera răspunsurile furnizate utilizatorilor. Toate mesajele Publio se bazează pe modele predefinite. Publio utilizează un model lingvistic de învățare automată (model lingvistic antrenat) care învață cum să recunoască cererile utilizatorilor și cum să răspundă la acestea. Acest model are sarcina de a prelucra mesajul sau cererea utilizatorului, de a identifica intenția mesajului și de a furniza un răspuns adecvat. Procesul de antrenare a Publio constă în a-i furniza modelului de învățare automată un volum mare de date de antrenament etichetate, care includ exemple de intrări ale utilizatorilor, precum și intențiile acestora și răspunsurile plauzibile corespunzătoare.

Publio utilizează prelucrarea limbajului natural, modelul lingvistic antrenat și LLM pentru a înțelege intenția utilizatorului și pentru a extrage din întrebarea acestuia entitățile recunoscute (de exemplu, termenul de căutare, subiectul, autorul, data documentului, formatul documentului). Publio utilizează aceste entități pentru a efectua căutarea și pentru a afișa rezultatul căutării.





Dacă rezultatele căutării sunt prea ample, Publio continuă conversația, adresându-i întrebări suplimentare utilizatorului, pentru a limita rezultatele căutării cu ajutorul filtrelor aplicate altor entități.

Întrebările formulate de Publio se limitează la identificarea intenției utilizatorului, la identificarea scopului acestuia și la formularea căutării corecte în colecția de conținut publicat pe portalul OP. Rezultatele propuse de Publio provin în întregime din această colecție de date.

Părerea utilizatorilor



În orice moment în timpul conversației, utilizatorul final își poate exprima părerea (pozitivă, neutră sau negativă) cu privire la experiența sa de utilizare a Publio. Poate fi o părere introdusă manual de utilizator în orice moment sau sub formă de răspuns la o fereastră pop-up care se afișează automat după câteva secunde de inactivitate. În plus, întrebările care nu sunt „înțelese” corect de Publio sunt înregistrate automat și prelucrate periodic de o echipă din cadrul Oficiului pentru Publicații. Părerea utilizatorilor și analiza întrebărilor care nu sunt „înțelese” în mod corespunzător de către Publio sunt utilizate pentru a reinstrui modelul lingvistic, cu scopul de a îmbunătăți serviciile furnizate utilizatorilor finali.

Prelucrarea datelor cu caracter personal

Datele disponibile pe portalul OP sunt prelucrate în conformitate cu Regulamentul general al UE privind protecția datelor (RGPD) și cu Regulamentul privind prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile, agențiile și organele UE (nota de subsol 6).

Publio nu stochează, nu păstrează și nu arhivează niciun element – nici informațiile furnizate de utilizator, nici pe cele furnizate prin răspunsurile Publio.

Părerile colectate sunt anonimizate astfel încât să nu poată fi corelate cu utilizatorul care le-a exprimat

Datele cu caracter personal nu sunt utilizate în niciun fel pentru luarea de decizii, urmărirea sau stabilirea de profiluri. Atunci când se utilizează modele lingvistice de mari dimensiuni (LLM) pentru extragerea entităților, singurele date schimbate între Publio și LLM sunt întrebarea utilizatorului și rezultatul preliminar al extragerii entităților, generat de CLU. Nu se distribuie sau transmit datele cu caracter personal ale utilizatorului.

Toate serviciile utilizate de Publio sunt găzduite în centre europene de date și toate operațiunile de prelucrare a datelor respectă reglementările UE privind confidențialitatea datelor.

Limitele actuale

  • Transcrierea vocală a numelor: deși majoritatea numelor sunt „înțelese” și transcrise corect, extragerea numelui se bazează pe învățarea automată și nu are o precizie de 100 %. Din cauza unor limitări ale CLU, unele nume nu sunt extrase corect nici după antrenarea modelului cu exemple clare din setul de date.
  • Datele în limbile franceză și spaniolă: „înțelegerea” datei este mai puțin exactă în spaniolă și franceză în contexte mai complexe. De exemplu, anul va fi recunoscut în limba spaniolă utilizând „entre 2016 y 2017” fără un context suplimentar, dar nu va fi recunoscut cu „entre el año 2019 y 2020”.
  • Recunoașterea vocală nu funcționează decât într-o singură limbă odată.
  • Recunoașterea vocală nu are un mod ortografic, ceea ce înseamnă că nu dispune de o funcționalitate care să le permită utilizatorilor rostirea cuvintelor literă cu literă pentru a asigura o transcriere exactă.
  • Recunoașterea entității numelui nu funcționează bine în frazele mai lungi când este însoțită de „dna”/„dra”.

 

Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, 16 mai 2023

1 Publicație disponibilă la adresa https://digital-strategy.ec.europa.eu/en/library/ethics-guidelines-trustworthy-ai

2 Cele șapte cerințe pe care IA fiabilă ar trebui să le îndeplinească sunt: 1) acțiunea umană și supravegherea umană; 2) robustețea tehnică și siguranța; 3) respectarea vieții private și buna guvernanță a datelor; 4) transparența; 5) diversitatea, nediscriminarea și echitatea; 6) bunăstarea societală și de mediu; 7) responsabilitatea.

Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a unor norme armonizate privind inteligența artificială (Regulamentul privind inteligența artificială) și de modificare a anumitor acte legislative ale Uniunii. Puteți consulta aici actul adoptat și semnat.

4 https://language.cognitive.azure.com/clu/projects/

5 https://query.prod.cms.rt.microsoft.com/cms/api/am/binary/RE5cCGB.

6 Regulamentul (UE) 2016/679, JO L 119, 4.5.2016, p. 1-88 și Regulamentul (UE) 2018/1725, JO L 295, 21.11.2018, p. 39-98.