Curtea de Conturi Europeană 2016 Raport de activitate

Curtea de Conturi Europeană

Cine suntem

Curtea de Conturi Europeană („Curtea”) este o instituție a Uniunii Europene creată în vederea auditării finanțelor UE.

Cu sediul la Luxemburg, instituția este formată din 28 de membri, câte unul din fiecare stat membru. În cadrul Curții își desfășoară activitatea aproximativ 900 de angajați, care îndeplinesc atât roluri specializate, cât și diverse roluri administrative și care provin din toate statele membre ale Uniunii.

Rolul nostru

De la crearea sa în 1977, Curtea contribuie la îmbunătățirea gestiunii financiare a UE, promovează asumarea responsabilității și transparența și joacă rolul de gardian independent al intereselor financiare ale cetățenilor Uniunii.

Curtea verifică dacă UE ține o contabilitate riguroasă, dacă normele sale financiare sunt corect aplicate și dacă fondurile sunt utilizate în mod optim. Prin rapoartele sale de audit, Curtea informează Parlamentul European, Consiliul, parlamentele naționale, precum și publicul larg cu privire la modul în care sunt cheltuiți banii UE.

Cuvântul-înainte al președintelui

Stimate cititor,

2016 a fost un an care a zdruncinat din temelii Uniunea Europeană. A trebuit să facem față ascensiunii populismului, să ne protejăm cetățenii împotriva terorismului, să răspundem provocărilor reprezentate de migrație și să asistăm la un referendum privind ieșirea din Uniune a unuia dintre statele noastre membre. Toate aceste evenimente au marcat profund Uniunea, făcând ca încrederea multora dintre cetățeni în proiectul nostru european comun să fie pusă la grea încercare. Trebuie așadar să facem tot ce ne stă în putință pentru a ne asigura că încrederea cetățenilor noștri în activitatea instituțiilor europene este menținută. Am convingerea că o bună guvernanță financiară are un rol important de jucat în acest sens. Curtea de Conturi Europeană contribuie la acest proces prin publicarea unor rapoarte independente de audit cu privire la situația finanțelor UE. Datoria noastră față de cetățenii europeni este de a ne asigura că aceștia știu cum le sunt cheltuiți banii de către Uniune și că acești bani sunt utilizați în mod optim. UE trebuie să investească în mod judicios în numele lor în cadrul politicilor, al programelor și al proiectelor prin care poate aduce într-adevăr o schimbare. Totodată, UE trebuie să producă rezultate și să asigure un bun randament al investițiilor realizate: acest lucru va contribui la asigurarea sustenabilității Uniunii, conferindu-i în același timp legitimitate în ochii cetățenilor.

Acest raport acoperă activitățile noastre din 2016 și conține informații cu privire la gestiunea Curții și la resursele utilizate pentru a ne îndeplini misiunea și a ne realiza obiectivele. Curtea a continuat să auditeze activitățile instituțiilor și ale altor organe ale UE, precum și toate fondurile UE primite de statele membre, de țări din afara UE, de organizații internațio­nale și de alte părți. În conformitate cu obligațiile prevăzute în tratat, Curtea a elaborat rapoarte anuale privind bugetul UE și fondurile europene de dezvoltare, precum și cu privire la toate agențiile UE și la numeroase alte organisme din întreaga Uniune. Cele 36 de rapoarte speciale din 2016 acoperă o gamă largă de subiecte.

Pentru ca activitatea Curții să conteze cu adevărat, este esențial ca observațiile sale să fie comunicate într-un mod eficace părților interesate, atât de la nivelul UE, cât și de la nivel național. În cursul anului 2016, Curtea și-a consolidat cooperarea cu Parlamentul European și cu Consiliul Uniunii Europene. Nu trebuie însă uitat că cea mai mare parte a fondurilor UE este cheltuită în statele membre. Prin urmare, este la fel de important să ne adresăm și cetățenilor și să îi informăm cu privire la activitatea instituției noastre.

Raportul de activitate pune în evidență unele dintre schimbările intervenite în ceea ce privește guvernanța instituției și managementul cunoștințelor. Documentul conține și o serie de informații importante legate de gestiunea personalului, de finanțe și de performanța Curții în anul care s-a scurs. Sunt de asemenea prezentate rezultatele auditurilor noastre interne și externe efectuate, precum și rezultatele procedurii anuale de descărcare de gestiune. Pentru a-și îndeplini în continuare misiunea cu eficacitate, instituția noastră a clădit pe temelia pusă prin reforma sa internă, valorificând la maximum potențialul personalului și cunoștințele de care acesta dispune.

Îmi face plăcere să spun că numărul record de rapoarte și alte publicații de audit din 2016 este o mărturie a eficienței noastre și reprezintă în același timp o dovadă a angajamentului Curții de a produce rezultate și de a proteja interesele financiare ale cetățenilor UE.

Vă doresc lectură plăcută!

Klaus-Heiner LEHNE
Președinte

2016 pe scurt

Activitățile Curții

• Rapoartele anuale cu privire la bugetul UE și la fondurile europene de dezvoltare.
• 52 de rapoarte anuale specifice cu privire la diferitele agenții și organisme ale UE situate pe întreg teritoriul Uniunii.
• 36 de rapoarte speciale în care este examinată eficacitatea în legătură cu diferite aspecte de gestiune și în domenii bugetare precum schimbările climatice, transportul maritim, migrația sau supravegherea bancară.
• Două avize privind texte legislative noi sau actualizate ale UE cu un impact semnificativ la nivelul gestiunii financiare – un aviz se referă la Fondul european pentru investiții strategice (FEIS), iar celălalt privește Comitetul de supraveghere a Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF) –, precum și o notă de informare cu privire la evaluarea la jumătatea perioadei a cadrului financiar multianual 2014-2020.
• Reuniuni, seminare și conferințe cu partenerii instituției și cu părțile interesate, inclusiv o conferință la nivel înalt privind utilizarea instrumentelor financiare pentru bugetul UE.

Gestiunea Curții

• A fost ales un nou președinte, în persoana domnului Klaus-Heiner Lehne (Germania).
• Curții i s-au alăturat șapte noi membri: Jan Gregor (Republica Cehă), Mihails Kozlovs (Letonia), Janusz Wojciechowski (Polonia), Samo Jereb (Slovenia), Rimantas Šadžius (Lituania), Leo Brincat (Malta) și João Figueiredo (Portugalia); Juhan Parts (Estonia) a devenit membru al Curții la 1 ianuarie 2017.
• Curtea și-a reformat sistemul de camere de audit și de comitete, prin crearea unei a cincea camere responsabile de auditul finanțării și administrării UE și prin înființarea unui comitet de control al auditului care are rolul de a asigura calitatea activității de audit. De asemenea, responsabilitatea globală pentru raportul anual al Curții a fost conferită unuia dintre membri.
• A fost lansat cadrul de management al cunoștințelor și s-a elaborat o nouă politică de gestionare a riscurilor, aplicabilă la nivelul întregii instituții, ca parte a reformei Curții.
• Curtea a continuat demersul de reducere a personalului, astfel cum s-a convenit între instituțiile UE, precum și aplicarea unei politici de egalitate de șanse în procesul de recrutare și de gestionare a resurselor umane.
• A fost introdus un sistem de management de mediu de înaltă calitate pentru clădirile Curții, fapt care a condus la o evaluare de mediu pozitivă de către experți.

Activitățile Curții

Activitatea de audit

Activitatea principală a Curții este auditul.

Curtea desfășoară trei tipuri de audit care vizează diferite domenii ale bugetului UE:

• audituri financiare și audituri de conformitate – cu privire la fiabilitatea conturilor anuale și la legalitatea și regularitatea operațiunilor, așa cum prevede legislația (în special în vederea declarației de asigurare), precum și evaluări ale conformității sistemelor sau a tranzacțiilor din domenii bugetare specifice cu normele și reglementările care li se aplică;
• audituri ale performanței – cu privire la eficacitatea politicilor și a programelor UE și la buna gestiune financiară (inclusiv raportul costuri-beneficii). Aceste audituri vizează aspecte specifice legate de gestiune sau domenii specifice ale bugetului și sunt selectate de Curte în funcție de criterii precum interesul public, riscul de nereguli sau de performanță nesatisfăcătoare și potențialul de ameliorare.

Pe baza elementelor de probă obținute în cadrul activităților sale de audit, Curtea își propune să prezinte concluzii clare cu privire la situația bugetului UE din punct de vedere contabil și al gestiunii financiare, inclusiv pentru domenii specifice de cheltuieli, precum și să ofere recomandări practice și vizând un bun raport costuri-eficacitate în legătură cu aspectele care pot fi ameliorate. Auditorii Curții obțin aceste dovezi în urma examinării politicilor, a programelor și a proiectelor cofinanțate în UE și în întreaga lume, oriunde sunt cheltuite fonduri ale UE.

Vizitele de audit efectuate în 2016

Cea mai mare parte din activitatea de audit se desfășoară la sediul Curții din Luxemburg, dar, în 2016, auditorii au desfășurat, de asemenea, un număr mare de vizite la autoritățile naționale, regionale și locale din statele membre ale UE, precum și la alți beneficiari ai fondurilor UE aflați în UE sau dincolo de granițele acesteia. Printre aceștia se numără alte instituții, agenții și organisme ale UE, delegații ale UE, dar și organizații internaționale, cum ar fi Organizația Națiunilor Unite, care sunt implicate în procesarea fondurilor UE. Aceste vizite au permis obținerea de probe de audit directe de la părțile implicate în gestiunea, colectarea și plata fondurilor UE, precum și de la beneficiarii finali care au primit aceste fonduri.

Echipele de audit sunt formate, în general, din doi sau trei auditori, iar durata unei vizite de audit poate varia de la câteva zile până la două săptămâni. Frecvența și intensitatea activității de audit desfășurate în diferitele state membre și în țările beneficiare depinde de tipul de activitate de audit desfășurată.

Vizitele de audit în statele membre ale UE se efectuează adesea în colaborare cu instituțiile supreme de audit din statele respective. În 2016, activitatea de audit la fața locului desfășurată de auditorii Curții a acoperit 4 246 de zile (4 310 în 2015) – în statele membre și în afara UE.

Pe lângă aceasta, auditorii au petrecut 2 510 zile la instituțiile UE din Bruxelles și Luxemburg, la sediul agențiilor și al altor organisme descentralizate de pe întreg teritoriul UE, precum și la sediul unor organizații internaționale, cum ar fi ONU sau OCDE, și la societăți private de audit. Ori de câte ori a fost posibil, auditorii au utilizat, pentru activitățile lor de audit, sistemul de videoconferință și alte tehnologii ale informației, cum ar fi transferul securizat de date și de documente.

Rapoarte și avize

Rapoartele de audit și avizele Curții reprezintă o verigă esențială a lanțului de asigurare a răspunderii în UE, ele fiind utilizate pentru a garanta faptul că cei responsabili de gestiunea bugetului UE dau seamă – în special în cadrul procedurii anuale de descărcare de gestiune – pentru actul de gestiune. Principala instituție responsabilă în acest sens este Comisia Europeană, însă celelalte instituții și organe ale Uniunii sunt și ele vizate. Administrațiile naționale, regionale și locale din statele membre joacă, de asemenea, un rol important în domeniile care fac obiectul gestiunii partajate, cum ar fi agricultura și coeziunea, fiind responsabile de executarea a aproximativ 80 % din bugetul UE.

Curtea publică trei tipuri principale de rapoarte de audit:

• rapoartele anuale, în care sunt prezentate în principal rezultatele auditurilor financiare și de conformitate realizate de Curte cu privire la bugetul Uniunii Europene și cu privire la fondurile europene de dezvoltare, dar și aspecte legate de gestiunea bugetară și de performanță;
• rapoartele anuale specifice, care sunt publicate separat și se referă la agențiile, organismele descentralizate și întreprinderile comune ale UE;
• rapoartele speciale, care prezintă rezultatele unor audituri ale performanței sau ale unor audituri de conformitate selectate care au ca obiect domenii specifice de cheltuieli sau de politici ori aspecte bugetare sau de gestiune.

Pe lângă acestea, Curtea publică avize cu privire la acte legislative noi sau actualizate care au un impact semnificativ asupra gestiunii financiare, precum și alte documente de analiză, cum ar fi analizele panoramice și notele de informare, elaborate fie din proprie inițiativă, fie la cererea altor instituții.

Toate rapoartele de audit, avizele și celelalte publicații de audit sunt disponibile pe site-ul Curții (eca.europa.eu).

Rapoartele anuale

Raportul anual pe 2015 privind bugetul UE

În 2016, în cadrul examinării execuției bugetului UE pentru exercițiul 2015, Curtea a testat aproximativ 1 200 de operațiuni din toate domeniile de cheltuieli. Altfel spus, au fost evaluate 1 200 de cazuri diferite în care fondurile UE au fost utilizate pentru a furniza sprijin pentru proiecte majore de infrastructură, pentru IMM-uri, organizații de cercetare, fermieri sau studenți din statele membre, precum și pentru beneficiari din țări care nu fac parte din UE.

În cadrul raportului anual, Curtea a oferit o asigurare cu privire la modul în care fuseseră utilizate aceste fonduri ale UE în cursul exercițiului și a evidențiat acele situații în care exista riscul cel mai ridicat de cheltuire neconformă a fondurilor. De asemenea, Curtea a evaluat în mod specific fiecare domeniu major de activitate al UE, în funcție de rubricile din cadrul financiar multianual 2014-2020, și a prezentat informații referitoare la gestiunea bugetară și financiară, precum și la elementele de performanță pentru principalele trei domenii ale bugetului UE. Totodată, Curtea a analizat motivele de la baza erorilor și a formulat o serie de recomandări de ameliorare utile și vizând un bun raport costuri-eficacitate.

Raportul anual referitor la exercițiul 2015 a fost publicat la 13 octombrie, cu o lună mai devreme decât în anii precedenți.

În 2016, Curtea a creat un grup de lucru la nivel înalt care să examineze posibilitățile de a crește și mai mult valoarea adăugată a raportului anual pentru utilizatorii acestuia, în special Parlamentul European, prezentând, de exemplu, mai multe informații în funcție de zonele geografice, incluzând evaluări ale performanței și pentru alte domenii ale bugetului UE și formulând o asigurare pe baza controalelor interne de la nivelul UE și de la nivelul statelor membre. Aceste propuneri au fost adoptate la începutul anului 2017.

Raportul anual referitor la fondurile europene de dezvoltare pentru exercițiul 2015

Prin intermediul fondurilor europene de dezvoltare (FED), Uniunea Europeană furnizează ajutor în cadrul cooperării pentru dezvoltare statelor din Africa, zona Caraibilor și Pacific (ACP) și țărilor și teritoriilor de peste mări. Fondurile sunt finanțate de statele membre și sunt gestionate în afara cadrului bugetului general al UE de către Comisia Europeană și, în cazul anumitor forme de asistență, de către Banca Europeană de Investiții (BEI).

Potrivit constatărilor Curții, conturile FED aferente exercițiului 2015 sunt fiabile. Veniturile FED nu erau afectate de un nivel semnificativ de eroare. Per ansamblu, la fel ca în anii anteriori, nivelul de eroare constatat în legătură cu cheltuielile aferente FED (3,8 %) indica existența unor deficiențe la nivelul controalelor ex ante. Erorile legate de lipsa documentelor justificative care să vină în sprijinul cheltuielilor și erorile legate de nerespectarea normelor privind achizițiile au stat la baza a peste două treimi din nivelul de eroare estimat.

Raportul anual al Curții cu privire la fondurile europene de dezvoltare este publicat împreună cu raportul anual privind execuția bugetului UE și este disponibil pe site-ul Curții (eca.europa.eu).

Rapoartele anuale specifice

Agențiile, alte organisme și întreprinderile comune ale UE sunt implantate pe întreg teritoriul Uniunii și îndeplinesc sarcini specifice în domenii de importanță vitală pentru cetățenii UE, cum ar fi sănătatea, siguranța, securitatea, libertatea și justiția.

În 2016, Curtea a auditat fiabilitatea conturilor lor și a analizat dacă operațiunile care stau la baza acestor conturi erau conforme cu normele. În vederea formulării unei opinii privind conturile acestor entități, Curtea a luat în considerare – acolo unde a fost posibil – activitățile de audit desfășurate de societăți private de audit. De asemenea, Curtea a auditat infrastructura de comunicare Sisnet, Școlile Europene și Fondul de pensii al Europol.

Concluzia Curții cu privire la conturi

Conturile aferente exercițiului 2015 erau fiabile în cazul tuturor agențiilor, al altor organisme și al întreprinderilor comune, cu excepția Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Paza de Coastă (Frontex), pentru care Curtea a emis o opinie cu rezerve.

Concluzia Curții cu privire la operațiuni

Operațiunile subiacente conturilor exercițiului 2015 erau conforme cu reglementările în cazul tuturor entităților menționate, cu excepția Institutului European de Inovare și Tehnologie (EIT) și a întreprinderii comune „Componente și sisteme electronice pentru o poziție de lider a Europei” (ECSEL), pentru care Curtea a emis o opinie cu rezerve.

Toate rapoartele anuale specifice, precum și cele două rapoarte de sinteză – unul referitor la rezultatele auditului desfășurat cu privire la conturile agențiilor și ale altor organisme pentru exercițiul 2015 și unul referitor la conturile întreprinderilor comune – sunt disponibile pe site-ul Curții (eca.europa.eu).

Rapoartele speciale

Constatările, concluziile și recomandările formulate de Curte în urma auditurilor de conformitate și ale performanței pe care le desfășoară sunt prezentate în rapoartele speciale, care se publică pe tot parcursul anului.

Membrii Curții sunt cei care decid cu privire la subiectele de audit care vor fi acoperite de aceste rapoarte speciale. Programarea activității ține seama de criterii precum interesul public, riscul de nereguli sau de performanță nesatisfăcătoare și potențialul de ameliorare. La selectarea temelor de audit, Curtea ia de asemenea în considerare punctele de vedere exprimate de părțile interesate, în special de către Parlamentul European.

Auditurile performanței realizate de Curte acoperă adesea mai multe exerciții financiare, iar durata lor de desfășurare poate depăși un an de zile din cauza complexității subiectelor abordate. Curtea concepe aceste sarcini de audit astfel încât impactul lor să fie maxim, utilizându-și astfel în mod optim resursele.

În 2016, rapoartele speciale s-au concentrat pe subiecte legate de obiectivele generale ale UE în materie de valoare adăugată și de creștere, precum și pe răspunsul UE la diferite provocări mondiale, care acoperă domenii-cheie precum energia și clima, piața internă și migrația. Rapoartele speciale se axează în primul rând pe evaluarea performanței politicilor, a programelor și a proiectelor finanțate de UE: astfel, Curtea verifică în mod special dacă rezultatele au fost obținute în mod eficace și eficient și dacă finanțarea UE a adus o valoare adăugată. Totodată, Curtea prezintă recomandări de îmbunătățire, care ar putea conduce la economii financiare, la îmbunătățirea metodelor de lucru, la evitarea risipei sau la atingerea într-un mod mai eficient a obiectivelor de politică.

În 2016, Curtea a produs un număr record de 36 de rapoarte speciale (25 de rapoarte speciale în 2015). În cele ce urmează, sunt prezentate în detaliu două rapoarte speciale: primul se referă la politica externă în domeniul migrației, ilustrând astfel relevanța activității Curții cu privire la cheltuielile UE efectuate dincolo de granițele sale, iar cel de al doilea privește transportul maritim în UE și pune în evidență riscurile de ineficiență la nivelul cheltuielilor UE destinate creșterii competitivității externe.

O listă a tuturor rapoartelor speciale realizate în 2016 este prezentată în anexa la acest raport.

Detectarea cazurilor în care există suspiciuni de fraudă

Deși auditurile Curții nu sunt destinate în mod specific să detecteze cazuri de fraudă, există situații în care apar suspiciuni cu privire la posibile activități neconforme cu reglementările sau frauduloase. Curtea cooperează îndeaproape cu Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) în combaterea fraudei împotriva bugetului UE. Astfel, Curtea transmite OLAF orice suspiciune de fraudă, corupție sau altă activitate ilegală afectând interesele financiare ale UE care este identificată în cursul activității de audit a Curții. Aceste cazuri semnalate sunt examinate apoi de OLAF, care decide cu privire la deschiderea sau nu a unei anchete și cooperează, după caz, cu autoritățile statului membru. În 2016, Curtea a transmis către OLAF 11 astfel de cazuri de suspiciune de fraudă detectate în cursul activității legate de declarațiile de asigurare pentru exercițiile financiare 2015 și 2016, precum și în cadrul altor sarcini de audit.

Avizele și alte documente de analiză

Curtea contribuie la îmbunătățirea gestiunii financiare a UE și prin intermediul avizelor adoptate cu privire la propuneri legislative noi sau de modificare a legislației existente, propuneri având un impact financiar semnificativ. Aceste avize sunt solicitate de celelalte instituții ale UE și sunt utilizate de autoritățile legislative – Parlamentul și Consiliul – în cadrul activității lor. În egală măsură, Curtea poate publica, din proprie inițiativă, documente și evaluări cu privire la alte chestiuni.

În 2016, Curtea a publicat două avize: unul dintre acestea se referă la Comitetul de supraveghere a Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF), iar celălalt privește Fondul european pentru investiții strategice (FEIS).

• Avizul nr. 1/2016 referitor la modificarea regulamentului UE în ceea ce privește secretariatul Comitetului de supraveghere a Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF)

Avizul Curții sprijină propunerea Comisiei Europene ca secretariatul Comitetului de supraveghere a OLAF să nu mai fie asigurat de OLAF însuși – Comitetul estimând că această situație expunea personalul secretariatului la instrucțiuni contradictorii – ci de către Comisie.

• Avizul nr. 2/2016 privind o propunere de extindere și prelungire a FEIS

Conform acestui aviz, planurile Comisiei Europene de a extinde și de a prelungi, la doar un an de la lansare, fondul de investiții care constituie nucleul „Planului Juncker” și care își propune să mobilizeze o finanțare publică și privată în valoare de 315 miliarde de euro au fost elaborate prea devreme și nu există decât puține probe care să justifice această creștere. Curtea a considerat că este încă prea devreme pentru a măsura efectele economice, sociale și de mediu ale FEIS sau pentru a concluziona deja dacă acesta își atinge sau nu obiectivele.

Nota de informare – un nou tip de publicație

Curtea a elaborat în 2016 un nou tip de document – numit „notă de informare” (briefing paper) – care urmărește să pună în timp util la dispoziția organelor legislative ale UE, în special a Consiliului, informații independente și relevante în diverse domenii. În 2016 a fost publicată o astfel de notă de informare cu privire la evaluarea la jumătatea perioadei a cadrului financiar multianual (CFM) 2014-2020.

• Notă de informare – Bugetul UE: e timpul pentru o reformă?

Curtea a analizat comunicarea Comisiei referitoare la evaluarea la jumătatea perioadei și a ajuns la concluzia că propunerile nu se sprijineau pe o analiză a cheltuielilor aferente perioadei actuale, că nu vor mai exista multe ocazii de evaluare a performanței înainte de următorul CFM și că se observă în prezent o nevoie stringentă de a găsi soluții pentru complexitatea tot mai mare a mecanismelor de finanțare a politicilor UE. Curtea a sugerat Comisiei să reanalizeze calendarul pentru elaborarea următorului CFM, să realizeze o analiză cuprinzătoare a cheltuielilor UE, să dezvolte mecanisme de finanțare mai clare, mai simple și mai coerente și să includă prioritățile legate de bugetul UE pe agenda unei dezbateri la nivel înalt.

Notele de informare sunt elaborate pe baza unor metode diferite față de rapoartele de audit, accentul fiind pus pe utilizarea bazei vaste de cunoștințe de care dispune Curtea. Aceste documente analizează situația actuală cu privire la un anumit subiect și permit luarea de decizii și elaborarea de politici în cunoștință de cauză, pe baza unor recomandări solide, independente și imparțiale.

Avizele și celelalte publicații de analiză sunt disponibile pe site-ul Curții (eca.europa.eu).

Evenimente importante

Contabilitatea în sectorul public: atelierul intitulat „Better Accounts, Better Budgets, Better Spending?”

25-26 ianuarie 2016, Luxemburg, sediul Curții

Curtea a organizat un atelier de lucru destinat experților contabili din sectorul public. Participanții au discutat dacă armonizarea contabilității financiare, a bugetizării și a întocmirii statisticilor macroeconomice reprezintă o posibilă cale de urmat către un cadru comun bazat pe principiile contabile general acceptate. Un grup de experți a căutat să stabilească dacă conturile financiare, conturile naționale și bugetele pot fi văzute ca trei versiuni diferite ale aceleiași realități. O perspectivă interesantă s-a conturat în cadrul sesiunilor de dezbateri, care, printre altele, au abordat rolul auditorilor în promovarea reformei sau în adaptarea la aceasta.

Conferința privind instrumentele financiare ale UE

15 noiembrie 2016, Luxemburg, sediul Curții

Curtea a organizat o conferință la nivel înalt privind instrumentele financiare ale UE, în cadrul căreia reprezentanți din sectorul public și din cel privat au analizat modul în care instrumentele financiare pot fi utilizate în mod optim pentru a acorda sprijin financiar din bugetul UE. Printre participanți s-au numărat: doamna Ingeborg Grässle, președinta Comisiei pentru control bugetar a Parlamentului European, domnul Pier Luigi Gilibert, directorul executiv al Fondului European de Investiții, domnul Vazil Hudák, vicepreședintele Băncii Europene de Investiții, și domnul Nicholas Martyn, director general adjunct pentru politici, performanță și conformitate în cadrul Direcției Generale Politică Regională și Urbană a Comisiei Europene, care au discutat subiectul împreună cu doamna Iliana Ivanova, membră a Curții de Conturi Europene.

Conferința s-a bazat pe concluziile formulate în raportul special al Curții intitulat „Execuția bugetului UE prin instrumente financiare – ce învățăminte trebuie desprinse din perioada de programare 2007-2013” și pe avizul Curții privind FEIS. Luările de cuvânt au fost urmate de dezbateri cu privire la mobilizarea capitalului privat, la reutilizarea fondurilor disponibile, la costurile de gestionare ale FEIS și la Inițiativa pentru IMM-uri.

Seminarul internațional al CIPFA intitulat „Beyond base camp”

24-25 noiembrie 2016, Luxemburg, sediul Curții

Seminarul internațional organizat de CIPFA (Chartered Institute of Public Finance and Accountancy) este un eveniment major pentru profesioniștii din domeniul financiar și pentru auditorii care lucrează în sectorul public. Curtea împărtășește valorile CIPFA și militează activ împreună cu această organizație pentru buna gestiune și guvernanță financiară. Domnul Lazaros S. Lazarou, membrul Curții responsabil de raportul anual, a fost moderatorul evenimentului organizat de CIPFA. Participanții au discutat despre o gamă largă de aspecte, cum ar fi îmbunătățirea gestiunii finanțelor publice, controlul și auditul într-o lume nesigură și răspunderea de gestiune și buna guvernanță în domeniul finanțelor publice.

Relațiile cu părțile interesate

Impactul activității Curții depinde, într-o mare măsură, de modul în care Parlamentul European, Consiliul UE și parlamentele naționale utilizează rezultatele de audit ale Curții și recomandările formulate de aceasta.

Parlamentul European

În cursul anului 2016, președintele și membrii Curții au întreținut contacte regulate cu comisiile din cadrul Parlamentului European, în special cu Comisia pentru control bugetar (CONT).

La începutul anului, președintele Caldeira a prezentat programul de activitate al Curții pentru 2016 în fața CONT și a Conferinței președinților de comisie, în cadrul consultărilor anuale desfășurate cu Parlamentul European în ceea ce privește programul de activitate pentru anul următor. În aprilie, președintele Caldeira a luat parte la dezbaterea care a avut loc în plenul Parlamentului European cu privire la descărcarea de gestiune pentru 2014.

În octombrie 2016, domnul Lehne, președintele nou-ales al Curții, a prezentat Raportul anual pe 2015 în fața comisiei CONT și apoi în sesiunea plenară a Parlamentului. În noiembrie, domnul Lehne a fost din nou prezent în fața comisiei CONT pentru a vorbi despre programul de activitate al Curții pentru anul 2017. În aceeași lună, a avut loc la sediul Curții vizita anuală de lucru a delegației CONT.

În cursul anului 2016, membrii Curții au prezentat Comisiei CONT 33 de rapoarte speciale, precum și constatările și recomandările formulate în capitolele din Raportul anual pe 2015. În plus, membrilor Curții li s-a solicitat să prezinte în fața altor comisii parlamentare 12 rapoarte speciale și capitolul din raportul anual referitor la competitivitate pentru creștere și locuri de muncă. Mai mult, membrii Curții și echipele de audit au fost invitați să își prezinte activitatea de audit și să discute despre aceasta în cadrul diferitor grupuri de lucru ale comisiilor sau cu ocazia unor seminare și a altor evenimente organizate de Parlamentul European. La fel ca în anii precedenți, Curtea a organizat o reuniune comună cu Comisia pentru agricultură și dezvoltare rurală a Parlamentului European în vederea analizării chestiunilor de interes comun privind activitatea în curs și a continuat să coopereze cu Serviciul de Cercetare al Parlamentului cu scopul de a asigura un schimb mai eficient de cunoștințe.

Consiliul

Curtea și-a continuat eforturile de a colabora mai îndeaproape cu diversele formațiuni ale Consiliului, atât la nivel politic, cât și la nivel de grupuri de lucru.

În ianuarie 2016, președintele Caldeira s-a întâlnit cu domnul Jeroen Dijsselbloem, ministrul finanțelor din Țările de Jos, președinte al Consiliului Afaceri Economice și Financiare (ECOFIN) și președinte al Eurogrupului. Subiectele abordate în cursul întâlnirii au inclus urmările date Raportului anual pe 2014 în cadrul procedurii de descărcare de gestiune pentru exercițiul 2014 și provocările legate de gestiunea finanțelor UE.

În octombrie 2016, președintele Lehne s-a întâlnit cu domnul Peter Kažimir, ministrul de finanțe al Slovaciei și președinte al ECOFIN, iar în luna noiembrie a avut loc o întâlnire cu domnul Edward Scicluna, ministrul de finanțe din Malta și viitorul președinte al ECOFIN, pentru a discuta despre Raportul anual pe 2015 și urmările date acestuia în procedura de descărcare de gestiune pentru exercițiul 2015, precum și despre alte activități de audit în derulare.

Parlamentele naționale

80 % din cheltuielile din bugetul UE sunt gestionate de autoritățile naționale, regionale și locale din statele membre. În consecință, Curtea și-a luat angajamentul de a asigura pe viitor o cooperare mai strânsă cu parlamentele din statele membre, prin transmiterea regulată de informații cu privire la activitatea Curții și prin dezbaterea cu aceste instituții a rezultatele auditurilor desfășurate și a implicațiilor acestora, inclusiv a recomandărilor formulate. În 2016, membrii Curții au prezentat Raportul anual pe 2015 în 19 state membre. O serie de rapoarte speciale au fost de asemenea prezentate într-un număr mare de state membre.

Cooperarea cu instituțiile supreme de audit

Curtea este auditorul extern al UE și colaborează cu alte instituții supreme de audit, în principal prin intermediul următoarelor mecanisme:

• Comitetul de contact al instituțiilor supreme de audit din statele membre ale UE;
• Rețeaua instituțiilor supreme de audit din țările candidate și potențial candidate la aderarea la Uniunea Europeană;
• organizațiile internaționale ale instituțiilor publice de audit, în special Organizația Internațională a Instituțiilor Supreme de Audit (International Organisation of Supreme Audit Institutions – INTOSAI), precum și grupul regional european al INTOSAI (EUROSAI).

Comitetul de contact al instituțiilor supreme de audit din statele membre ale UE

Conform Tratatului UE, Curtea de Conturi Europeană și instituțiile naționale de audit din statele membre trebuie să practice o cooperare bazată pe încredere și pe respectarea independenței fiecărei instituții. Curtea colaborează în mod activ cu instituțiile supreme de audit din statele membre ale UE prin intermediul Comitetului de contact, care se reunește anual și care cuprinde diferite grupuri de lucru, rețele și grupuri operative create cu rolul de a aborda chestiuni specifice de interes comun.

În cursul anului 2016, Curtea a contribuit sau a participat la activitățile desfășurate de organele de lucru care se ocupă de subiecte precum uniunea bancară a UE, fondurile structurale, Strategia Europa 2020, auditul politicii bugetare, taxa pe valoarea adăugată și prevenirea și combaterea neregulilor și a fraudei.

Ca parte a sprijinului pe care îl acordă pentru schimbul de cunoștințe și expertiză în domeniul auditării fondurilor UE, Curtea permite participarea auditorilor de la instituțiile supreme de audit naționale la anumite cursuri interne de formare pe care le organizează.

De asemenea, Curtea a coordonat examinarea și evaluarea cadrului de cooperare al Comitetului de contact. Comitetul a luat act de raportul rezultat în urma acestui exercițiu și a aprobat recomandările formulate.

Totodată, Curtea oferă sprijin administrativ comitetului, în special prin administrarea site-ului internet al acestuia și prin asistența administrativă și coordonarea asigurate pentru mecanismul său de alertă timpurie, prin intermediul căruia instituțiile supreme de audit se informează reciproc cu privire la principalele evoluții legate de activitatea lor.

Cooperare consolidată în domeniul auditului fondurilor UE

Curtea se află în contact permanent cu instituțiile supreme de audit din statele membre cu scopul de a consolida cooperarea în ceea ce privește auditul fondurilor UE și de a analiza posibilitatea selectării de subiecte de audit care ar putea fi analizate într-o manieră coordonată. În 2016, Curtea a semnat un memorandum de înțelegere cu instituțiile supreme de audit din Croația și Polonia în vederea desfășurării unui audit coordonat cu privire la programul JASPERS, raportul special aferent fiind planificat pentru 2017. De asemenea, Curtea a continuat să își simplifice procedurile administrative pe care le utilizează pentru a informa instituțiile supreme de audit naționale cu privire la vizitele de audit ale Curții și pentru a valida constatările de audit cu entitățile auditate din statele membre.

Rețeaua instituțiilor supreme de audit din țările candidate și potențial candidate la aderarea la Uniunea Europeană

Curtea cooperează cu instituțiile supreme de audit din țările candidate și potențial candidate la aderarea la UE în special prin intermediul unei rețele similare cu Comitetul de contact.

Pe tot parcursul anului 2016, Curtea a continuat să sprijine această rețea în desfășurarea de audituri paralele privind eficiența energetică și achizițiile publice; în contextul acestui din urmă audit, Curtea a găzduit reuniunea de lansare la care au asistat președinții instituțiilor supreme de audit participante.

În plus, Curtea a contribuit în mod activ la o serie de alte reuniuni și activități ale rețelei care au abordat subiecte precum pragul de semnificație și eșantionarea în auditul financiar, dezvoltarea unor relații de lucru eficace între instituțiile supreme de audit și parlamentele naționale sau independența instituțiilor supreme de audit.

Nouă auditori din Rețeaua instituțiilor supreme de audit au participat la programul de stagii al Curții din 2016, iar alți 12 auditori au participat la cursuri interne de formare organizate de Curte.

Alte forme de cooperare

Și în 2016, Curtea a continuat să joace un rol activ și să contribuie la activitățile INTOSAI și ale EUROSAI, în special în cadrul grupurilor de lucru relevante ale acestora.

În iunie 2016, Curtea a găzduit cea de a 44-a reuniune a Comitetului director al EUROSAI.

În decembrie 2016, în cadrul celui de Al XXII-lea congres al INTOSAI, care a avut loc în Emiratele Arabe Unite, Curtea de Conturi Europeană a fost desemnată în mod formal să preia vicepreședinția Comitetului pentru standarde profesionale. Acest lucru reflectă ambiția instituției noastre de a aduce o contribuție la procesul de elaborare a standardelor de audit în domeniul finanțelor publice. Curtea a contribuit în mod semnificativ la elaborarea și adoptarea standardului ISSAI 5600 (Linii directoare pentru realizarea evaluării de tip peer review), precum și la elaborarea a două noi standarde de audit în domeniul mediului (ISSAI 5110 și 5120).

Gestiunea Curții

Colegiul Curții

Colegiul Curții este format dintr-un membru din fiecare țară care face parte din UE. Membrii Curții au un mandat de șase ani, reînnoibil. Ei sunt numiți de Consiliu, după consultarea Parlamentului European, în urma nominalizării lor de către statele membre respective. În conformitate cu Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, membrii trebuie să își exercite îndatoririle în deplină independență și în interesul general al UE.

Majoritatea membrilor sunt repartizați într-una dintre cele cinci camere de audit, în cadrul cărora sunt adoptate rapoartele, avizele și alte documente de analiză și unde sunt luate deciziile cu privire la aspecte mai largi de ordin strategic și administrativ. Fiecare membru este responsabil de o serie de sarcini proprii de audit. Un membru a fost desemnat să conducă Comitetul pentru controlul calității auditului, iar altul este responsabil de coordonarea relațiilor interinstituționale. Membrii sunt asistați de un cabinet personal.

Rapoartele, avizele și alte documente de analiză elaborate sub răspunderea membrilor sunt prezentate spre adoptare la nivelul camerei și/sau la nivelul colegiului Curții, fiind prezentate apoi Parlamentului European și Consiliului.

Președintele Curții este ales de către membri din rândul lor pentru un mandat de trei ani, reînnoibil. Pe lângă o serie de alte responsabilități, președintele supraveghează performanța activității instituției și reprezintă Curtea pe plan extern. La 1 octombrie 2016, domnul Klaus-Heiner Lehne l-a înlocuit în funcție pe domnul Vítor Caldeira, care, după ce a fost timp de nouă ani președinte al Curții, a devenit președintele instituției supreme de audit din Portugalia (Tribunal De Contas).

În 2016, în urma desemnării lor de către guvernele statelor membre din care provin și după consultarea Parlamentului European, Consiliul Uniunii Europene a procedat la următoarele numiri în cadrul Curții de Conturi Europene:

• Jan Gregor (Republica Cehă), Mihails Kozlovs (Letonia), Janusz Wojciechowski (Polonia) și Samo Jereb (Slovenia) au devenit membri ai Curții la 7 mai 2016;
• Rimantas Šadžius (Lituania) a devenit membru al Curții la 16 iunie 2016;
• Leo Brincat (Malta) și João Figueiredo (Portugalia) au devenit membri ai Curții la 1 octombrie 2016;
• Juhan Parts (Estonia) a devenit membru al Curții la 1 ianuarie 2017;
• Ladislav Balko (Slovacia) și Lazaros S. Lazarou (Cipru) au fost reconfirmați în funcția de membri ai Curții la 7 mai și, respectiv, la 2 noiembrie 2016.

Camerele de audit și comitetele

În iunie 2016, Curtea a lansat o reformă a camerelor și a comitetelor care contribuie la pregătirea și la luarea deciziilor. Trei modificări sunt deosebit de importante în acest sens. În urma reformei:

• au fost create cinci camere egale între ele ca importanță, formate din câte cinci membri, printre care se numără și decanul ales de fiecare cameră pentru a-i coordona activitatea. Dacă înainte erau responsabile de domenii specifice din bugetul UE sau de anumite organisme, camerele sunt organizate în prezent în jurul unor tematici bazate pe politici ale UE, care le ghidează activitatea: politica de mediu, afacerile sociale și economice, afacerile externe și guvernanța internă;
• a fost creat un nou comitet cu rolul de a supraveghea managementul calității auditului. Comitetul pentru controlul calității auditului este format din membrul responsabil de controlul calității auditului și doi membri din camerele de audit, care sunt numiți la propunerea președintelui;
• au fost încredințate noi responsabilități Comitetului administrativ, din care face parte acum un membru suplimentar. Comitetul și-a păstrat responsabilitatea pentru pregătirea deciziilor Curții privind strategia, programul de activitate și aspectele organizatorice și a preluat noi responsabilități decizionale cu privire la anumite chestiuni legate de personal. Noul membru responsabil pentru controlul calității auditului s-a alăturat acestui comitet, din care fac parte în prezent președintele Curții (care prezidează comitetul), decanii camerelor și membrul responsabil de relațiile instituționale. Secretarul general participă la activitățile comitetului.

Reforma camerelor și a comitetelor din structura Curții vine în completarea altor două reforme majore legate de implementarea strategiei pentru perioada 2013-2017, și anume: introducerea unei structuri organizaționale bazate pe sarcini la începutului anului 2016 și inițiativa în curs care vizează crearea, la nivelul instituției, a unei rețele de consolidare a managementului cunoștințelor. În conformitate cu noua structură bazată pe sarcini, direcțiile de audit sunt constituite dintr-o echipă de management (un director și manageri principali) și dintr-un pool de personal (auditori și asistenți).

Pentru fiecare sarcină în parte, camera responsabilă atribuie un membru raportor, un coordonator și o echipă de audit. Camerele și experții lor în politici vor juca un rol important și în activitățile de management al cunoștințelor care vizează crearea, păstrarea și schimbul de cunoștințe. În plus, inițiativa Enabling Knowledge for Audit (EKA) a fost implementată în 2016 și a devenit un pilon central al procesului de management al cunoștințelor, care include analize de politici și note de informare tematice elaborate de către auditorii Curții.

Diferitele elemente ale reformei urmăresc toate să permită instituției o mai mare flexibilitate în îndeplinirea sarcinilor sale și o mai bună utilizare a cunoștințelor, a competențelor și a experienței de care dispune personalul său în vederea realizării unor audituri de înaltă calitate în timp util. Acesta este un obiectiv-cheie al strategiei Curții pentru perioada 2013-2017.

Măsurarea performanței

Curtea utilizează șapte indicatori-cheie de performanță pentru a monitoriza progresele înregistrate în îndeplinirea obiectivelor strategice ale instituției, pentru a sta la baza procesului decizional și pentru a oferi informații privind performanța instituției.

Acești indicatori vizează măsurarea elementelor esențiale legate de calitatea și impactul activității Curții, precum și de eficiența și eficacitatea modului în care Curtea utilizează resursele aflate la dispoziția sa.

Calitatea și impactul activității Curții

Curtea evaluează calitatea și impactul rapoartelor sale pe baza următoarelor elemente: evaluarea de către părțile interesate, evaluările realizate de experți și acțiunile întreprinse în urma recomandărilor sale. În plus, Curtea își măsoară prezența în mass-media.

Evaluarea de către părțile interesate

Principalele părți interesate – Comisia pentru control bugetar și Comisia pentru bugete din cadrul Parlamentului European, Comitetul bugetar din cadrul Consiliului, principalele entități auditate de la nivelul Comisiei și al agențiilor europene, precum și președinții instituțiilor supreme de audit din UE – au fost invitate să evalueze rapoartele publicate de Curte.

În 2016, la fel ca în anii anteriori, marea majoritate a respondenților au evaluat utilitatea și impactul rapoartelor Curții cu calificativul „nivel bun” sau „nivel foarte bun”.

Evaluările realizate de experți

În fiecare an, experți externi independenți procedează la analiza conținutului și a modului de prezentare a unui eșantion de rapoarte ale Curții, în vederea unei evaluări a calității acestora. În 2016, experții au evaluat șase rapoarte speciale (nr. 13/2016, nr. 14/2016, nr. 23/2016, nr. 25/2016, nr. 27/2016 și nr. 29/2016 – a se vedea anexa), precum și rapoartele anuale pe 2015. Ei au evaluat calitatea diferitor aspecte ale rapoartelor, pe o scară de la 1 la 4 (1 – „deficiențe semnificative”, 4 – „nivel înalt de calitate”).

Rezultatele au fost foarte stabile de-a lungul ultimilor ani, ceea ce indică o calitate satisfăcătoare a rapoartelor Curții.

Acțiunile întreprinse în urma recomandărilor

O modalitate-cheie prin care Curtea contribuie la îmbunătățirea gestiunii financiare a UE este reprezentată de recomandările formulate în rapoartele sale de audit. Unele recomandări pot fi implementate cu rapiditate, în timp ce pentru altele, din cauza complexității lor, este necesar un timp mai îndelungat.

Curtea monitorizează sistematic măsura în care recomandările sale sunt implementate de entitățile auditate. Până la sfârșitul lui 2016, fuseseră implementate 97 % din recomandările emise în 2013.

Curtea a introdus în 2016 un nou element de evaluare a implementării recomandărilor pe care le formulează: acesta constă în precizarea sistematică a unui termen de punere în aplicare a fiecărei recomandări. Pe această bază, va fi mai ușor să se monitorizeze în anii următori dacă recomandările Curții au fost implementate în timp util.

Prezența în mass-media

Indicatorul referitor la prezența Curții în mass-media oferă o imagine a impactului mediatic al instituției și este legat de obiectivul strategic de a face cunoscute instituția, documentele elaborate de aceasta și concluziile sale de audit.

În 2016, au fost identificate circa 9 000 de articole online referitoare la rapoartele speciale, la rapoartele anuale și la instituție în general. Aproximativ jumătate dintre acestea priveau rapoartele de audit, în timp ce restul se refereau la instituție și la activitatea sa în general. Cu titlul de comparație, în 2015 au fost identificate 3 400 de articole online. În plus, au existat peste 11 500 de referințe la instituția noastră și la publicațiile sale în media socială, un număr aproape dublu în comparație cu 2015.

Nu toate rapoartele Curții beneficiază de același nivel de acoperire mediatică. În 2016, rapoartele cele mai mediatizate au fost rapoartele speciale privind cheltuielile în materie de migrație externă, ajutorul UE pentru Ucraina, amenințările transfrontaliere la adresa sănătății, transportul maritim și mecanismul unic de supraveghere. Curtea consideră că această intensificare globală semnificativă a prezenței în mass-media se datorează mai multor factori: publicarea unui număr mai mare de rapoarte speciale, actualitatea lor mai pregnantă și o mai bună comunicare cu presa, atât cu corespondenții UE la Bruxelles, cât și cu jurnaliștii din statele membre.

Utilizarea eficientă și eficace a resurselor

Curtea a evaluat eficiența și eficacitatea în modul de utilizare a resurselor din perspectiva capacității de a-și implementa programul de activitate, a capacității de a finaliza în timp util auditurile și a capacității de a asigura nivelul dorit de competență profesională în rândul personalului său.

Implementarea programului de activitate

Curtea își planifică sarcinile de audit și celelalte sarcini în programul anual de activitate și monitorizează progresele realizate pe parcursul anului.

În 2016, rapoartele anuale și rapoartele anuale specifice au fost realizate conform planificărilor. În plus, 80 % dintre rapoartele speciale au fost publicate conform planificării inițiale. Cu titlu de comparație, în 2015, acest procent s-a ridicat la numai 69 %. Restul de rapoarte au fost amânate și vor fi publicate în 2017.

Elaborarea rapoartelor speciale

În ultimii ani, Curtea a reușit să reducă durata necesară pentru elaborarea rapoartelor sale de audit. În 2016, cele 36 de rapoarte speciale au fost elaborate în termenul-țintă de 18 luni în medie. 25 dintre aceste rapoarte (69 %) au fost elaborate în mai puțin de 18 luni.

Curtea va depune în continuare eforturi pentru a reduce și mai mult durata de timp necesară pentru elaborarea rapoartelor speciale, în vederea respectării termenului țintă introdus în noul Regulament financiar.

Formarea profesională

În conformitate cu recomandările publicate de Federația Internațională a Contabililor, Curtea urmărește să ofere în medie, pe an, 40 de ore (cinci zile) de formare profesională per auditor.

În 2016, Curtea a atins din nou obiectivul stabilit pentru formarea profesională a personalului de audit, ceea ce reflectă importanța pe care instituția o acordă dezvoltării profesionale a personalului. Dacă se iau în calcul și cursurile de limbi străine, de care auditorii au nevoie pentru a-și putea desfășura activitatea în mod eficient în toate statele membre ale UE, rezultă că aceștia au beneficiat în 2016, în medie, de câte 10 zile de formare. La nivelul întregului personal (adică nu numai auditorii), numărul de zile de formare s-a ridicat, în medie, la 7,9 zile.

Personalul Curții

Afectarea personalului în cadrul instituției

La sfârșitul anului 2016, personalul instituției era format din 839 de funcționari și agenți temporari (dacă se iau în calcul agenții contractuali și experții naționali detașați, efectivul era de 917 persoane).

Curtea a continuat reducerea efectivului său de personal cu 1 % pe an pe o perioadă de cinci ani (2013-2017), așa cum se prevede în Acordul interinstituțional privind disciplina bugetară și buna gestiune financiară din decembrie 2013.

Astfel, în 2016, numărul de posturi cuprinse în schema de personal a Curții a fost redus de la 872 la 862 de posturi de funcționari permanenți și agenți temporari (această cifră nu include membrii colegiului Curții, agenții contractuali, experții naționali detașați și stagiarii). Dintre aceste posturi, 553 revin camerelor de audit, 118 dintre ele fiind alocate cabinetelor membrilor.

Recrutarea

Personalul Curții este foarte divers din punctul de vedere al studiilor și al experienței profesionale. Politica de recrutare a instituției respectă principiile generale ale instituțiilor Uniunii Europene și condițiile aplicabile acestora în ceea ce privește personalul. În cadrul instituției își desfășoară activitatea atât funcționari permanenți, cât și agenți care au contracte temporare. Concursurile generale pentru ocuparea posturilor sunt organizate în general de Oficiul European pentru Selecția Personalului (EPSO). În 2016, Curtea a recrutat 51 de angajați: 19 funcționari permanenți, 13 agenți temporari, 14 agenți contractuali și 5 experți naționali detașați. De asemenea, Curtea a oferit un număr de 88 de stagii pentru absolvenți universitari, pe perioade cuprinse între trei și cinci luni, inclusiv 9 stagii pentru auditori proveniți de la instituțiile supreme de audit din țările candidate. La 31 decembrie 2016, numărul posturilor vacante era de
14 (1,6 % din numărul total de posturi).

Profilul de vârstă

Conform profilului de vârstă al personalului aflat în activitate la data de 31 decembrie 2016, circa jumătate din angajații Curții au sub 45 de ani.

Dintre cei 67 de directori și manageri principali, 27 (40 %) au 55 de ani sau mai mult. Acest lucru înseamnă că, în următorii 5-10 ani, va avea loc o reînnoire a personalului cu funcții de conducere, pe măsură ce acesta se va pensiona.

Echilibrul de gen

Curtea aplică o politică de egalitate de șanse în procesul de gestionare și de recrutare a resurselor umane. Per ansamblu, personalul Curții este format în prezent din proporții egale de bărbați și femei, iar 42 % din auditori și administratori sunt femei.

În comparație cu 2015, ponderea femeilor în posturi de conducere a crescut de la 31 % la 36 %. Planul de acțiune privind egalitatea de șanse adoptat de Curte urmărește să asigure o reprezentare echilibrată a genurilor la toate nivelurile instituției. În urma celor mai recente campanii de recrutare, femeile reprezintă 51 % din personalul care ocupă posturi încadrate între nivelul AD 5 și AD 8 (față de 50 % în 2015). Odată cu reînnoirea personalului cu funcții de conducere de nivel superior și intermediar, proporția în creștere a personalului feminin încadrat la nivelul AD va contribui probabil la o mai bună reprezentare a femeilor în funcțiile de conducere în viitor.

Tabelul prezentat în continuare conține informații privind naționalitatea și repartizarea pe sexe a cadrelor de conducere.

Sprijin pentru activitățile de audit

Formarea profesională

Curtea a continuat să sprijine dezvoltarea profesională continuă a personalului prin cursurile propuse, precum și prin sprijinul financiar acordat persoanelor care participă la programele de dobândire sau de menținere a unor calificări profesionale ori diplome în domenii relevante pentru rolul și activitatea instituției.

În context interinstituțional, Curtea și-a continuat cooperarea strânsă cu Comisia Europeană și cu Școala Europeană de Administrație. Totodată, instituția noastră și-a extins portofoliul de formare cu o serie de cursuri de tip e-learning și a continuat seria de mare succes a prezentărilor susținute de experți interni și externi cu privire la evoluțiile din domeniul auditului sau la teme legate de activitatea auditorilor Curții.

De asemenea, Curtea a lansat anul-pilot al programului de formare postuniversitară recunoscută printr-o diplomă în domeniul „Auditului organizațiilor și al politicilor publice”, precum și un program de masterat în „Managementul organizațiilor publice”, desfășurat în cooperare Universitatea din Lorena. De asemenea, cu ocazia Zilei formării organizate anual de Curte, auditori proveniți din șase alte instituții supreme de audit au prezentat în fața personalului metodologiile de audit pe care le utilizează.

Traduceri

Direcția Traduceri și servicii lingvistice a tradus și revizuit 230 640 de pagini, cu 16 % mai mult decât în 2015 și cel mai mare număr de pagini de până acum. Campania Clear Language a fost continuată prin organizarea unei conferințe și a unor ateliere de lucru pentru persoanele care nu sunt vorbitori nativi de limba engleză și care participă la redactarea de documente. De asemenea, traducătorii au oferit asistență echipelor de audit pentru redactarea mai multor rapoarte. În plus, traducătorii Curții au asigurat asistență lingvistică pentru auditori în cadrul a 34 de vizite de audit la fața locului (misiuni de audit) cu o durată totală de 30 de săptămâni (față de 26 de misiuni în 2015, cu o durată totală de 22 de săptămâni) și au furnizat servicii de interpretare pentru evenimente organizate de instituție.

Tehnologia informației

În 2016, Direcția Informație și tehnologii a devenit Direcția Informație, spațiul de lucru și inovație, aceasta regrupând serviciile responsabile de tehnologia informației, de gestionarea informațiilor (bibliotecă și arhive) și de clădiri. Reorganizarea direcției a avut loc ca răspuns la necesitatea de a lua în considerare atât elementele fizice, cât și elementele digitale necesare pentru proiectarea unor spații de lucru amenajate în funcție de activități.

Întreaga infrastructură de stocare din centrele de date a fost înlocuită sau modernizată, a fost sporită capacitatea de acces la internet și de filtrare a conținutului web, sistemul de e-mail a fost migrat de la Lotus Notes către Outlook și a fost demarată modernizarea sau migrarea mai multor sisteme de gestionare a resurselor umane.

Toate evoluțiile și toate livrările de soluții informatice au avut loc ținând seama de imperativul gestionării riscurilor, precum și în paralel cu garantarea securității operațiunilor și a continuității activității.

Clădiri

În prezent, Curtea are în proprietate trei clădiri („K1”, „K2” și „K3”) și închiriază în Luxemburg spații de birouri pentru centrul său de recuperare a datelor informatice în caz de dezastru. De asemenea, Curtea închiriază de la Parlamentul European o sală de reuniuni și trei birouri la Bruxelles și un birou la Strasbourg.

Clădirea K1

Clădirea K1 a fost inaugurată în 1988 și dispune de birouri pentru un maximum de 310 persoane, precum și de săli de ședință. Subsolul clădirii găzduiește spații de parcare, instalații tehnice, zone de depozitare, biblioteca și principala sală pentru arhive, în timp ce ultimul etaj este utilizat în întregime pentru infrastructuri tehnice.

Clădirea K1 a fost modernizată în 2008 pentru a fi adusă în conformitate cu cerințele naționale în materie de sănătate, siguranță și mediu. În măsura posibilului, tehnologia utilizată în K1 a fost adaptată pentru a fi compatibilă cu cea utilizată în clădirile K2 și K3. Astfel, cele trei clădiri funcționează, în cea mai mare măsură posibilă, ca o singură entitate tehnică integrată.

Curtea s-a angajat să continue îmbunătățirea mediului de lucru pentru a spori și mai mult eficiența activității instituției. În 2016, au fost create birouri de tip open space la unul dintre etajele clădirii K1. Această experiență ne va permite să desprindem învățăminte utile pentru amenajarea în funcție de activități a viitoarelor spații de lucru din K2.

Curtea desfășoară în prezent studii de fezabilitate în vederea modernizării clădirii din perspectiva cerințelor de mediu.

Clădirea K2

Clădirea K2 a fost inaugurată în 2003. Subsolul clădirii găzduiește spații de parcare, instalații tehnice și zone de depozitare, precum și centrul de sport. Ultimul etaj este utilizat în întregime pentru instalații tehnice. Restul etajelor sunt utilizate pentru birouri care pot găzdui până la 241 de persoane, săli de ședință, o sală de conferință cu cabine de interpretare, săli de videoconferință, o cafeterie și chicinete.

Autorizația de funcționare a clădirii K2 (certificatul de conformitate) expiră la sfârșitul anului 2017. Până la această dată, clădirea va trebui să obțină o nouă autorizație, fiind deci necesar un proces de modernizare în vederea asigurării conformității clădirii cu standardele actuale de mediu, sănătate și siguranță. Potrivit celor convenite de Consiliu și de Parlamentul European în martie 2014, Curtea va suporta aceste costuri de modernizare din bugetul rămas după finalizarea proiectului de construcție a clădirii K3 în urmă cu câțiva ani.

Clădirea K3

Clădirea K3 a fost inaugurată în 2012. Subsolul clădirii găzduiește spații de parcare, instalații tehnice și zone de depozitare, spații de descărcare, instalații de depozitare a deșeurilor, imprimeria, bucătăria și arhivele. La parter se află cantina, o cafeterie și mai multe săli de formare. În K3 se află de asemenea birouri care pot găzdui până la 503 persoane, săli de ședință și o sală IT. Etajul al șaselea al clădirii găzduiește săli de recepție, o bucătărie și instalații tehnice. Clădirea K3 a obținut calificativul „foarte bun” în urma certificării BREEAM, aceasta fiind cea mai importantă metodă recunoscută la nivel mondial de evaluare și certificare a sustenabilității clădirilor.

Securitatea personalului este deosebit de importantă pentru Curte, ca și pentru toate celelalte instituții ale UE. Astfel, în 2016 a fost lansat un proiect de consolidare a securității instituției, care implică construcția unui nou gard, îmbunătățirea sistemelor de supraveghere video, scanere de bagaje, uși turnante securizate la intrările clădirilor, un nou centru de securitate și un centru de acreditare externă și de control al accesului pentru personal și vizitatori. Proiectul a avansat conform planificărilor. Scanerele de bagaje și ușile turnante securizate sunt deja instalate și în funcțiune. Componentele de infrastructură ale proiectului vor fi finalizate până la sfârșitul anului 2017.

Managementul de mediu

În calitate de instituție a UE, Curtea consideră că are datoria de a aplica principiile unui bun management de mediu în toate activitățile sale. Instituția noastră a lansat în 2014 implementarea unui sistem de management de mediu și audit (EMAS) și a primit în 2016 o recomandare pozitivă în vederea obținerii certificării EMAS. În plus, sistemul de management de mediu al Curții a obținut un certificat ISO 14001:2004.

În 2016, pentru al doilea an consecutiv, Curtea a analizat emisiile de gaze cu efect de seră generate de activitățile sale, în vederea unei reduceri sistematice a emisiilor de CO₂. Rezultatele acestui studiu intitulat Carbon Footprint sunt disponibile pe site-ul web al Curții (eca.europa.eu).

În 2016 a fost de asemenea introdusă o politică privind publicațiile electronice pentru rapoartele speciale ale Curții: astfel, acestea sunt publicate în prezent online și sunt distribuite pe cale electronică.

Răspunderea de gestiune

Informații financiare

Curtea de Conturi Europeană este finanțată de la bugetul general al Uniunii Europene. Bugetul său constă în întregime în cheltuieli administrative. În 2016, bugetul instituției a fost de aproximativ 137,6 milioane de euro, ceea ce reprezintă mai puțin de 0,1 % din totalul cheltuielilor UE sau aproximativ 1,5 % din cheltuielile administrative totale. Rata globală de execuție a bugetului a fost de 99 %.

Bugetul pentru 2017

Bugetul pentru 2017 înregistrează o creștere de 2,7 % față de bugetul aferent exercițiului 2016.

Managementul riscurilor

În 2016, Curtea a adoptat o politică de management al riscurilor la nivelul instituției. În prezent, fiecare direcție evaluează riscurile asociate activităților sale, iar rezultatele acestei evaluări sunt analizate anual cu scopul de a elabora planuri de acțiune în vederea gestionării riscurilor identificate.

Instituția ține seama de aceste planuri la conceperea și realizarea controalelor interne, asigurându-se că acestea prezintă un bun raport cost-eficacitate. Sistemele de control intern ale Curții stau la baza asigurării anuale furnizate de Secretarul general cu privire la fiabilitatea acțiunilor instituției. Această asigurare figurează în prezentul raport de activitate și va fi utilizată pentru evaluările riscurilor care vor avea loc anul viitor.

Auditul intern și auditul extern

Auditul intern

Serviciul de audit intern al Curții consiliază instituția cu privire la modul de gestionare a riscurilor, emițând avize referitoare la calitatea sistemelor de gestiune și de control intern. Activitatea acestui serviciu este supravegheată de un comitet de audit format din trei membri ai Curții și un expert extern. Comitetul monitorizează cu regularitate progresul înregistrat în ceea ce privește diversele sarcini stabilite în programul anual de activitate al serviciului și asigură independența acestuia.

În 2016, Serviciul de audit intern a analizat sistemul de raportare către conducerea instituției, gestionarea contractelor, investițiile în domeniul IT și gestionarea serviciilor care se ocupă de bibliotecă și de arhive. De asemenea, serviciul a examinat punerea în aplicare a noii politici adoptate de Curte în materie de management al riscurilor și a monitorizat modul în care au fost puse în aplicare recomandările sale, pentru a se asigura că planurile de acțiune au fost implementate.

Curtea informează anual Parlamentul și Consiliul cu privire la rezultatele activității de audit intern.

Auditul extern

Conturile anuale ale Curții de Conturi Europene sunt auditate de către un auditor extern independent. Acest audit extern este un aspect important al eforturilor Curții de a aplica pentru ea însăși aceleași principii de transparență și de asumare a răspunderii pe care le aplică tuturor entităților care fac obiectul auditurilor sale. Raportul auditorului extern – PricewaterhouseCoopers Sàrl – privind conturile Curții de Conturi Europene pentru exercițiul financiar 2015 a fost publicat la 30 august 2016.

Descărcarea de gestiune

La fel ca toate celelalte instituții ale UE, Curtea face obiectul unei proceduri de descărcare de gestiune. În aprilie 2016, Parlamentul European a acordat Secretarului general descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului aferent exercițiului financiar 2014; cu alte cuvinte, conturile Curții pentru 2014 au fost închise și aprobate.

Curtea a analizat cu atenție toate chestiunile ridicate în timpul exercițiului de descărcare de gestiune în ceea ce privește responsabilitățile sale în materie de audit și de gestiune, a luat măsuri corespunzătoare și a informat Parlamentul European cu privire la acțiunile de urmărire întreprinse.

Declarația ordonatorului de credite delegat

Subsemnatul, Secretar general al Curții de Conturi Europene, în calitatea mea de ordonator de credite delegat:

• declar că informațiile conținute în prezentul raport sunt complete și exacte și
• declar că dispun de o asigurare rezonabilă privind faptul că:
  • resursele alocate activităților descrise în prezentul raport au fost utilizate în scopul prevăzut și în conformitate cu principiile bunei gestiuni financiare;
  • procedurile de control instituite oferă garanțiile necesare în ceea ce privește legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente conturilor și asigură o tratare adecvată a sesizărilor privind fraude sau suspiciuni de fraudă și
  • beneficiile controalelor sunt proporționale cu costurile.

Această asigurare se fondează pe evaluarea mea asupra situației și pe informațiile pe care le-am avut la dispoziție, cum ar fi rapoartele și declarațiile ordonatorilor de credite subdelegați, rapoartele auditorului intern și rapoartele auditorului extern pentru exercițiile financiare anterioare.

Declar că nu am cunoștință de niciun fapt care să nu fi fost prezentat în acest raport și care ar putea prejudicia interesele instituției.

Luxemburg, 16 februarie 2017

Eduardo Ruiz García
Secretar general

Anexă – Rapoartele speciale din 2016

• Sprijinul pentru veniturile fermierilor: este sistemul utilizat de Comisie pentru măsurarea performanței acestui sprijin bine conceput și bazat pe date temeinice? (nr. 1/2016)
• Raportul privind situația din 2014 a acțiunilor întreprinse în urma rapoartelor speciale ale Curții de Conturi Europene (nr. 2/2016)
• Combaterea eutrofizării în Marea Baltică: sunt necesare acțiuni suplimentare care să fie mai eficace (nr. 3/2016)
• Institutul European de Inovare și Tehnologie trebuie să își modifice mecanismele operaționale și anumite elemente de la baza concepției sale pentru a produce impactul scontat (nr. 4/2016)
• A asigurat Comisia o punere în aplicare eficace a Directivei privind serviciile? (nr. 5/2016)
• Programele de eradicare, control și monitorizare vizând limitarea răspândirii bolilor animalelor (nr. 6/2016)
• Administrarea de către Serviciul European de Acțiune Externă a clădirilor pe care acesta le deține în întreaga lume (nr. 7/2016)
• Transportul feroviar de marfă nu este încă pe calea cea bună (nr. 8/2016)
• Cheltuielile efectuate de UE, până în 2014, în țările din vecinătatea sa estică și sudică mediteraneeană, în cadrul politicii externe în materie de migrație (nr. 9/2016)
• Sunt necesare îmbunătățiri suplimentare pentru a se asigura o implementare eficace a procedurii aplicabile deficitelor excesive (nr. 10/2016)
• Consolidarea capacității administrative în fosta Republică iugoslavă a Macedoniei: s-au înregistrat progrese limitate într-un context dificil (nr. 11/2016)
• Utilizarea granturilor ca metodă de finanțare de către agenții nu este întotdeauna opțiunea cea mai adecvată, iar eficacitatea sa nu poate fi demonstrată în toate cazurile (nr. 12/2016)
• Asistența acordată de UE pentru consolidarea administrației publice în Republica Moldova (nr. 13/2016)
• Inițiativele de politică ale UE și sprijinul financiar acordat de aceasta pentru integrarea romilor: s-au înregistrat progrese semnificative în ultimul deceniu, dar sunt necesare eforturi suplimentare pe teren (nr. 14/2016)
• A gestionat Comisia în mod eficace ajutorul umanitar furnizat populațiilor afectate de conflicte în regiunea Marilor Lacuri Africane? (nr. 15/2016)
• Obiectivele în materie de educație ale UE: programele operaționale sunt aliniate la aceste obiective, însă există deficiențe în ceea ce privește măsurarea performanței (nr. 16/2016)
• Instituțiile UE ar putea face mai multe pentru a facilita accesul la procedurile lor de achiziții publice (nr. 17/2016)
• Sistemul UE de certificare a biocarburanților durabili (nr. 18/2016)
• Execuția bugetului UE prin instrumente financiare – ce învățăminte trebuie desprinse din perioada de programare 2007-2013 (nr. 19/2016)
• Consolidarea capacității administrative în Muntenegru: au fost înregistrate progrese, însă este nevoie de rezultate mai bune în numeroase domenii-cheie (nr. 20/2016)
• Meta-audit privind asistența pentru preaderare acordată de UE în vederea consolidării capacității administrative din Balcanii de Vest (nr. 21/2016)
• Programele de asistență ale UE pentru dezafectare nucleară din Lituania, Bulgaria și Slovacia: s-au realizat unele progrese în raport cu situația din 2011, dar se prefigurează o serie de dificultăți importante în viitor (nr. 22/2016)
• Transportul maritim în UE: în ape tulburi – multe investiții ineficace și nesustenabile (nr. 23/2016)
• Sunt necesare mai multe eforturi pentru a se asigura o mai bună cunoaștere și respectare a normelor privind ajutoarele de stat în cadrul politicii de coeziune (nr. 24/2016)
• Sistemul de identificare a parcelelor agricole este un instrument util pentru a stabili eligibilitatea terenurilor agricole, dar gestionarea sa ar mai putea fi îmbunătățită (nr. 25/2016)
• Creșterea eficacității și simplificarea mecanismului de ecocondiționalitate prezintă în continuare unele provocări (nr. 26/2016)
• Guvernanța în cadrul Comisiei Europene: se aplică cele mai bune practici? (nr. 27/2016)
• Gestionarea amenințărilor transfrontaliere grave la adresa sănătății în UE: au fost făcuți pași importanți în acest sens, dar sunt necesare eforturi suplimentare (nr. 28/2016)
• Mecanismul unic de supraveghere – un început bun, dar sunt necesare îmbunătățiri suplimentare (nr. 29/2016)
• Eficacitatea sprijinului acordat de UE în sectoare prioritare în Honduras (nr. 30/2016)
• Cel puțin un euro din cinci din bugetul UE ar trebui să fie cheltuit pentru acțiuni în domeniul climatic: există activități ambițioase în curs de desfășurare în acest sens, dar există un risc serios de a nu se reuși atingerea acestui obiectiv (nr. 31/2016)
• Asistența acordată Ucrainei de către UE (nr. 32/2016)
• Mecanismul de protecție civilă al Uniunii: coordonarea răspunsului la dezastre survenite în afara UE a fost, în linii mari, eficace (nr. 33/2016)
• Combaterea risipei de alimente: o oportunitate pentru UE de a îmbunătăți eficiența utilizării resurselor în lanțul alimentar (nr. 34/2016)
• Utilizarea sprijinului bugetar în vederea îmbunătățirii mobilizării veniturilor interne în Africa Subsahariană (nr. 35/2016)
• O evaluare a mecanismelor de închidere a programelor derulate în sectoarele coeziunii și dezvoltării rurale în perioada 2007-2013 (nr. 36/2016)

Contact

CURTEA DE CONTURI EUROPEANĂ
12, rue Alcide de Gasperi
1615 Luxembourg
LUXEMBOURG

Tel. +352 4398-1
Întrebări: eca.europa.eu/ro/Pages/ContactForm.aspx
Website: eca.europa.eu
Twitter: @EUAuditors

Numeroase alte informații despre Uniunea Europeană sunt disponibile pe internet pe serverul Europa (http://europa.eu).

Luxemburg: Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, 2017

Print	ISBN 978-92-872-6689-7	ISSN 1831-1350	doi:10.2865/523118	QJ-AA-17-001-RO-C
PDF	ISBN 978-92-872-6679-8	ISSN 2362-9606	doi:10.2865/408648	QJ-AA-17-001-RO-N
HTML		ISSN 2362-9606	doi:10.2865/87244	QJ-AA-17-001-RO-Q

© Uniunea Europeană, 2017

Reproducerea este permisă cu condiția indicării sursei.

Pentru utilizarea sau reproducerea în orice fel a fotografiei următoare, trebuie să se solicite acordul direct de la deținătorul drepturilor de autor:

* © Cour des comptes – Elombard

În ceea ce privește următoarele fotografii, reproducerea lor este permisă numai cu condiția ca deținătorul drepturilor de autor, sursa și numele fotografului (în cazul în care este indicat) să fie menționate:

* © Uniunea Europeană, 2016; Sursa: Parlamentul European

* © Uniunea Europeană, 2015; Sursa: Comisia Europeană – Serviciul audiovizual; Oliver Bunic

* © Reprezentanța permanentă a Maltei

Această publicație este disponibilă în 23 de limbi și în următoarele formate:

PDF

CUM VĂ PUTEȚI PROCURA PUBLICAȚIILE UNIUNII EUROPENE?

Publicații gratuite:

• un singur exemplar:
  • pe site-ul EU Bookshop (http://bookshop.europa.eu);
• mai multe exemplare/postere/hărți:
  • de la reprezentanțele Uniunii Europene (http://ec.europa.eu/represent_ro.htm),
  • de la delegațiile din țările care nu sunt membre ale UE (http://eeas.europa.eu/delegations/index_ro.htm)
  • sau contactând rețeaua Europe Direct (http://europa.eu/europedirect/index_ro.htm)
  • la numărul 00 800 6 7 8 9 10 11 (gratuit în toată UE) (*).

(*) Informațiile primite sunt gratuite, la fel ca și cea mai mare parte a apelurilor telefonice (unii operatori și unele cabine telefonice și hoteluri taxează totuși aceste apeluri).

Publicații contra cost:

• pe site-ul EU Bookshop (http://bookshop.europa.eu).