Education and Training Monitor 2023

1. Profesia de cadru didactic

Deficitul de personal care deține calificări adecvate reprezintă o provocare majoră în zonele rurale. Potrivit datelor oficiale, doar un mic procent de profesori sunt necalificați, cu valori ușor mai mari în zonele rurale. În anul școlar 2021-2022, 2,5 % din profesorii din învățământul preșcolar erau necalificați, procentul acestora fiind de 1,6 % în învățământul primar, 2,1 % în învățământul secundar inferior, 1,7 % în învățământul liceal și 4,2 % în învățământul profesional (Ministerul Educației, 2022). Totuși, aceste cifre nu reflectă situația mai frecvent întâlnită în școlile din mediul rural¹, unde numărul claselor este adesea prea scăzut și insuficient pentru a asigura o normă didactică completă de 18 ore/săptămână. Prin urmare, profesorii predau în mod frecvent materii pentru care nu dețin o calificare, situație ce afectează calitatea educației².

În 2023, salariile profesorilor au crescut în medie cu 25 % în urma unei greve de trei săptămâni. În al doilea trimestru al anului 2023³, profesorii câștigau, în general, 93 % din media națională. În urma primei greve generale organizate în învățământ începând din 2005, guvernul a majorat salariul de bază în acest sector și a introdus sporuri pentru anumite categorii de personal (de exemplu, 10 % pentru diriginți și cadrele didactice din învățământul primar, 15 % pentru cadrele didactice din învățământul special, 3-10 % pentru profesorii din zonele izolate). Prin urmare, salariile au crescut în medie cu un sfert, majorarea fiind de 31,7 % în cazul profesorilor debutanți. De asemenea, profesorilor li s-au acordat prime anuale pentru carieră didactică⁴ – care urmează să fie plătite până în 2027 și sunt prevăzute a fi sprijinite parțial de Fondul social european Plus (FSE+). Totodată, începând din ianuarie 2024, grila salarială din sistemul de învățământ va fi aliniată la salariul mediu național.

Noua lege a învățământului preuniversitar include unele măsuri care vizează în mod specific cadrele didactice din unitățile de învățământ aflate în zone rurale și defavorizate. Legea învățământului preuniversitar (a se vedea Caseta 2) majorează coeficienții de finanțare pentru unitățile de învățământ defavorizate și prevede posibilitatea partajării resurselor, inclusiv a cadrelor didactice. În acest scop, se vor înființa consorții școlare, la care vor fi încurajate să participe unitățile de învățământ defavorizate din zonele rurale și izolate. De asemenea, legea prevede posibilitatea ca profesorii de diverse discipline din zonele rurale să își completeze normele didactice prin măsuri educaționale remediale, activități de tip școală după școală sau activități de învățare pe tot parcursul vieții. Totodată, cadrele didactice care preiau un post într-o unitate de învățământ aflată într-o zonă defavorizată sau izolată vor primi un o primă de instalare unică egală cu cinci salarii minime brute. Investițiile la scară largă în laboratoare școlare, echipamente școlare și infrastructură digitală în unitățile de învățământ din zonele rurale și defavorizate, combinate cu măsuri educaționale remediale, ar putea contribui, de asemenea, la îmbunătățirea condițiilor de muncă, atrăgând, prin urmare, un număr mai mare de cadre didactice către școlile defavorizate. Aceste măsuri sunt puse în aplicare în prezent la nivel național și sunt sprijinite de Mecanismul de redresare și reziliență (MRR).

Tendințele de îmbătrânire în rândul cadrelor didactice din unitățile de învățământ din România sunt mai puțin pronunțate decât în UE. Comparativ cu multe alte țări europene în care o proporție semnificativă a personalului didactic se va pensiona în următorii 10 ani, doar 16,9 % din cadrele didactice din școlile din România aveau peste 55 de ani în 2021⁵ (media UE: 24,5 %). Orice reformă a recrutării sau a formării inițiale a cadrelor didactice va avea impact doar asupra unei mici părți din acestea în următoarele decenii (OCDE, 2020). Prin urmare, actualizarea și modernizarea cunoștințelor și aptitudinilor didactice cadrelor didactice vor fi realizate, în primul rând, prin colaborarea cu cadrele didactice existente (ibid). Pentru a îmbunătăți competențele cadrelor didactice și a însoți reforma programei școlare, România a pus în aplicare proiectul CRED: „Curriculum relevant, educație deschisă pentru toți”, cofinanțat de Fondul social european. Proiectul a permis formarea și sprijinirea pe scară largă a cadrelor didactice din învățământul primar și secundar inferior⁶.

România urmărește să consolideze formarea inițială a cadrelor didactice. Modulul pedagogic – care a reprezentat formarea inițială pentru marea majoritate a cadrelor didactice din școli – oferă o pregătire și formare practică foarte limitate. În special, lipsește formarea în ceea ce privește tehnicile moderne de predare sau pedagogia favorabilă incluziunii (OCDE, 2017). Pentru a depăși această provocare, noul pachet legislativ prevede că viitorii profesori vor fi obligați să urmeze un program obligatoriu de masterat didactic. Studenții din cadrul acestor programe, precum și cei care urmează programe de licență didactică cu dublă specializare vor primi o bursă egală cu salariul net al profesorilor debutanți. În plus, studenții înscriși în cadrul unui masterat didactic trebuie să urmeze un stagiu didactic obligatoriu și vor beneficia de mentorat.

Un cadru nou elaborat de competențe ale profesorilor va orienta formarea, dezvoltarea carierei și certificarea cadrelor didactice. Începând din 2025, va deveni obligatoriu profilul profesional al profesiei de cadru didactic, care descrie competențele necesare pentru activitatea didactică, adaptat în funcție de etape de carieră și nivel de învățământ. Acesta va stabili setul de standarde de calitate pentru formarea inițială și dezvoltarea profesională continuă a cadrelor didactice și va furniza orientări privind dezvoltarea carierei. Evaluările anterioare au arătat că procesul de certificare tinde să evalueze cunoștințele teoretice fără a fi o măsură autentică a competenței la locul de muncă (OCDE, 2017). Legea revizuiește procesul de certificare prin consolidarea importanței portofoliului personal al candidaților, care evaluează competențele de predare.

2. Educația și îngrijirea timpurie

Participarea la educația timpurie este scăzută și în scădere. În 2021, doar 75,6 % dintre copiii cu vârste cuprinse între 3 ani și vârsta de începere a învățământului primar obligatoriu erau înscriși în învățământul preșcolar⁷. Acest procent se situează cu mult sub media UE (92,5 %) și sub ținta de 96 % la nivelul UE. Procentul a scăzut începând din 2015, diminuându-se cu 9 puncte procentuale și este semnificativ mai redus în zonele rurale (Ministerul Educației, 2022) și în rândul comunității rome (Agenția pentru Drepturi Fundamentale, 2022). Rata de participare este scăzută, chiar dacă, din 2020, ultimul an de grădiniță face parte din învățământul obligatoriu, iar grupa mijlocie a devenit obligatorie în septembrie 2023. Legislația recent adoptată permite crearea de servicii de educație timpurie complementare în localități izolate și defavorizate, unde serviciile standard nu sunt aproape de casă, în localitățile care nu dispun de servicii standard și în localitățile cu servicii de educație timpurie suprasolicitate. MRR finanțează, de asemenea, un program de formare la scară largă pentru personalul din domeniul educației și îngrijirii timpurii și construirea a cel puțin 110 noi creșe care vor extinde în mod semnificativ oferta⁸.

3. Educația școlară

România pune în aplicare un program național de reducere a abandonului școlar și de prevenire a părăsirii timpurii a școlii. În 2022, procentul persoanelor cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani care au părăsit timpuriu școala a crescut ușor, ajungând la 15,6 %⁹. Rata de părăsire timpurie a școlii este cu mult peste media UE (9,6 %) și peste ținta la nivelul UE, care este de sub 9 %. Această rată este deosebit de ridicată în zonele rurale (24,5 %)¹⁰ și în rândul romilor (75 %) (Agenția pentru Drepturi Fundamentale, 2022). Pentru a găsi soluții în fața acestei provocări, în 2022, România a lansat Programul Național pentru Reducerea Abandonului Școlar, finanțat prin MRR. Deja peste 1 400 de școli (37 % ¹¹din școlile primare și gimnaziale cu personalitate juridică) utilizează granturi acordate în cadrul acestui program pentru a reduce și a preveni abandonul școlar, inclusiv prin sprijin pedagogic suplimentar, măsuri de sprijin social și activități extrașcolare. O a doua rundă de proiecte a fost organizată în 2023, o a treia fiind planificată pentru școlile mici cu rate ridicate ale abandonului școlar și performanțe scăzute. Sprijinul suplimentar pentru școlile primare va fi cofinanțat din Fondul social european+ începând cu 2024, cu un buget estimat de peste 250 de milioane EUR. Totodată, instrumentul de alertă timpurie – dezvoltat cu ajutorul UE prin intermediul Instrumentului de sprijin tehnic – a fost extins la nivelul învățământului primar și secundar inferior pentru a contribui la identificarea copiilor expuși riscului de abandon școlar și a le oferi acestora sprijin. Instrumentul de sprijin tehnic contribuie, de asemenea, la dezvoltarea unui instrument de prevenire și combatere a segregării școlare. Aproximativ 51 % din copiii romi frecventează școli în care toți elevii sau majoritatea lor sunt romi, iar situația s-a înrăutățit comparativ cu procentul de 28 % înregistrat în 2016 (Agenția pentru Drepturi Fundamentale, 2022).

Figura 1: Participarea copiilor cu vârste cuprinse între 3 ani și vârsta de începere a învățământului primar obligatoriu, 2015 și 2021

Investițiile și reformele sprijinite de MRR vizează îmbunătățirea competențelor digitale ale cadrelor didactice și ale elevilor și stimularea educației digitale. Doar 50 % din românii cu vârste cuprinse între 16 și 19 ani dețin cel puțin competențe digitale de bază, comparativ cu media UE de 69 %¹². În vederea orientării dezvoltării competențelor digitale ale cadrelor didactice, Cadrul european pentru competențele digitale ale profesionistului din educație (DigComEdu) a fost transpus în legislația națională. Cu sprijinul MRR, peste jumătate din profesorii români din învățământul primar și secundar vor fi instruiți în domeniul educației digitale. În prezent, România instalează echipamente digitale și laboratoare inteligente în școli care nu au beneficiat de acest tip de investiții în ultimii zece ani. Aceste investiții sunt completate la nivelul învățământului superior de granturi pentru digitalizare acordate unui număr de 61 de universități în vederea îmbunătățirii infrastructurii digitale, a sporirii competențelor digitale ale personalului academic și ale studenților și a sprijinirii revizuirii programei universitare.

România accelerează dezvoltarea competențelor verzi. Romania a adoptat recent o strategie privind educația pentru mediu și schimbările climatice pentru perioada 2023-2030. Strategia stabilește măsuri concrete de promovare a dezvoltării durabile și a responsabilității față de mediu și de sensibilizare în rândul copiilor și al tinerilor. Strategia prevede patru tipuri de măsuri care implică: punerea în aplicare a unui program național pentru mediu și climă; dezvoltarea și promovarea resurselor educaționale; sprijinirea renovării ecologice a școlilor; și asigurarea formării cadrelor didactice pentru a promova o cultură a durabilității la nivelul instituțiilor de învățământ. Prin urmare, în perioada februarie-iunie 2023, s-a organizat o Săptămână verde în toate școlile și grădinițele. În plus, în 2022, România a adoptat o metodologie-cadru care definește „școlile verzi” ca fiind școlile care combină măsuri de economisire a energiei prin infrastructură cu învățarea despre durabilitate și mediu ca parte a programei școlare și a activităților extrașcolare. În acest scop, MRR finanțează înființarea unei rețele de școli verzi. Aceasta presupune acordarea de finanțare pentru renovări, construirea de noi clădiri, achiziționarea de microbuze electrice în sprijinul elevilor din localitățile izolate și punerea în aplicare a unor activități din programa de educație pentru mediu. Astfel de măsuri sunt deosebit de importante având în vedere recomandarea specifică fiecărei țări pentru 2023, prin care se solicită tuturor țărilor UE să își accelereze eforturile în materie de politici ce vizează furnizarea și dobândirea aptitudinilor și a competențelor necesare pentru tranziția verde (Consiliul Uniunii Europene, 2023).

România ia măsuri pentru a crește rata scăzută de înscriere în sistemul de învățământ a copiilor strămutați din Ucraina. Potrivit datelor oficiale, în mai 2023, peste 94 000 de persoane¹³ strămutate din Ucraina se înregistraseră pentru protecție temporară. Se estimează că 24 500 dintre aceasta aveau vârste cuprinse între 5 și 17 ani¹⁴. Totuși, doar o mică parte din ele erau înscrise în sistemul de învățământ, printre altele, din cauza preferinței părinților lor pentru învățământul online ucrainean. Cu toate acestea, se preconiza că numărul copiilor ucraineni înscriși va crește începând din septembrie, ca urmare a noilor cerințe ale programului de sprijin guvernamental, care corelează sprijinul financiar cu înscrierea în sistemul de învățământ și ocuparea unui loc de muncă.

4. Învățământul și formarea profesională

Reformele și măsurile de modernizare a sistemului de educație și formare profesională (EFP) sunt în curs de punere în aplicare, însă asigurarea calității și a relevanței pentru piața forței de muncă rămâne o provocare. România a elaborat un plan național cuprinzător de punere în aplicare ca răspuns la Recomandarea Consiliului din 2020 privind EFP și la Declarația de la Osnabrück, care orientează acțiunile întreprinse în vederea modernizării EFP. Peste jumătate din elevii din învățământul secundar superior din România sunt înscriși în programe de formare profesională (61,7 % în 2021), ceea ce depășește media UE (52,1 %)¹⁵. Cu toate acestea, mai puțin de 10 % din proaspeții absolvenți EFP (ISCED 3-4) au beneficiat de învățare la locul de muncă (8,4 % în 2022), cea mai scăzută rată din UE (60,1 % la nivelul UE)¹⁶. Nealinierea la nevoile pieței forței de muncă este evidențiată și de rata scăzută și în scădere a ocupării forței de muncă în rândul proaspeților absolvenți EFP (57,7 % față de 79,7 % în UE în 2022)¹⁷. Un mecanism de previzionare a competențelor – esențial pentru asigurarea corelării adecvate între oferta EFP și competențele necesare pentru economie – este în curs de elaborare prin intermediul proiectului ReConnect finanțat de FSE, care ar trebui să devină operațional la începutul anului 2024.

Fondul social european Plus (FSE+) sprijină investiții semnificative în EFP, inclusiv măsuri care vizează calitatea personalului didactic și de formare. În 2023, România a început să pună în aplicare programul „Educație și Ocupare” pentru perioada 2021-2027, finanțat prin intermediul FSE+. 300 de milioane EUR vor sprijini măsuri care includ: crearea unui mecanism de asigurare a calității învățării la locul de muncă; programe de stagii; și revizuirea programelor de învățământ și a standardelor de formare, ținând seama de tranziția digitală și de cea verde. Creșterea calității furnizării de EFP este avută în vedere prin formarea personalului, programe de dezvoltare profesională continuă pentru profesori și formatori și servicii de consiliere profesională. Cu toate acestea, sunt necesare măsuri suplimentare pentru a spori atractivitatea unei cariere didactice în EFP.

România a instituit recent cadrul legislativ pentru organizarea rutei duale complete. Ruta duală fost introdusă în învățământul terțiar, iar cadrul legislativ a fost completat prin introducerea de noi calificări. Prin urmare, un parcurs dual complet este disponibil de la învățământul secundar superior la învățământul superior. Reforma, completată de investiții-cheie, este în curs de implementare, cu finanțare din MRR. Aceasta include dezvoltarea a 10 consorții regionale de învățământ dual, dotarea a 10 campusuri profesionale și transformarea liceelor agricole în centre de profesionalizare. În conformitate cu legea învățământului preuniversitar, învățământul secundar superior tehnologic se va desfășura exclusiv în sistemul dual începând cu anul școlar 2029-2030.

5. Învățământul superior

Rata de absolvire a învățământului terțiar în România este scăzută, iar numărul studenților este în scădere. În 2022, 24,7 % dintre românii cu vârste cuprinse între 25 și 34 de ani aveau o diplomă de învățământ terțiar, comparativ cu media UE de 42 %¹⁸ și cu ținta de 45 % la nivelul UE. Cifra rămâne redusă din cauza participării în general scăzute la învățământul superior, a ratelor ridicate de abandon din învățământul terțiar și, parțial, a emigrării. Cele mai recente date disponibile arată că, în perioada 2011-2021, numărul studenților înscriși într-un program de licență a scăzut cu peste 20 %¹⁹, inclusiv din cauza factorilor demografici. Cu toate acestea, părăsirea timpurie a școlii, ratele scăzute de promovare a examenului de bacalaureat, precum și rata ridicată a elevilor care nu susțin examenul la bacalaureat, în pofida eligibilității²⁰, limitează, de asemenea, numărul tinerilor care s-ar putea înscrie în învățământul superior. Studiile arată că absolvenții de liceu care au promovat examenul de bacalaureat tind să își continue parcursul în învățământul superior²¹. În 2023, doar 73,3 % din cei care au susținut acest examen²² au obținut o notă de trecere, procentul fiind, însă, de numai 56,6 %²³ în cazul candidaților din filiera tehnologică.

România își propune să sporească accesul studenților vulnerabili la învățământul superior și să crească ratele de retenție. Noua lege a învățământului superior introduce un program național de reducere a ratelor de abandon și stabilește măsuri de îmbunătățire a echității. Un procent semnificativ de studenți din învățământul superior nu absolvă niciodată. Calculele existente indică o rată a abandonului de 48 % în cohorta care a început un program de licență în 2015, majoritatea acestora abandonând studiile în primul an (UEFISCDI, 2022d). România intenționează să instituie un program național de îmbunătățire a ratei de retenție la nivel universitar, care să includă acțiuni în vederea: sprijinirii procesului de tranziție către învățământul superior; asigurării de centre de consiliere și orientare în universități; lansării unor programe dedicate reintegrării celor care au abandonat studiile, pentru a le oferi o a doua șansă; și a sprijinirii studenților proveniți din familii cu un nivel scăzut de instruire și care sunt primii din familia lor care urmează studii superioare. Legea învățământului superior menține politica locurilor speciale pentru romi și pentru absolvenții de licee din mediul rural. În plus, aceasta rezervă un anumit număr de locuri pentru copiii proveniți din sistemului de protecție socială și pentru studenții cu dizabilități²⁴. Totodată, se introduce un cuantum minim al burselor, echivalent cu 10 % din salariul minim brut, pragul crescând la 33 % pentru studenții din domeniul științei, tehnologiei, ingineriei și matematicii (STIM). Prin intermediul MRR, sunt în curs de derulare investiții pentru modernizarea și extinderea spațiilor recreative, a cantinelor și a căminelor studențești, cel puțin 40 % din locuri urmând să fie rezervate studenților din medii defavorizate.

Un sondaj realizat recent în rândul studenților oferă informații referitoare la gradul de satisfacție a studenților cu privire la calitatea învățământului superior și la impactul pandemiei de COVID-19. În cadrul unui sondaj (UEFICSDI, 2022c) realizat în perioada de învățare la distanță²⁵, majoritatea respondenților au considerat că universitățile au reușit să remedieze problemele cauzate de pandemie. Cu toate acestea, peste un sfert din studenții care au participat la sondaj s-au confruntat cu dificultăți în procesul educațional din cauza lipsei de dispozitive și a conexiunilor slabe la internet. Sondajul a arătat că accesul la resursele educaționale s-a îmbunătățit considerabil, însă este încă nevoie de investiții suplimentare. Aproximativ 60 % din respondenți au considerat că universitatea la care studiază dispune de condițiile necesare și are o atmosferă care le favorizează dezvoltarea personală. Proporții similare au fost raportate în ceea ce privește sentimentul apartenenței acestora la o comunitate universitară și părerea lor că evaluarea personalului didactic de către studenți are un impact. În timp ce peste 64 % din studenții de licență consideră că materiile de studiu sunt relevante pentru dezvoltarea lor profesională, puțin sub jumătate din aceștia sunt mulțumiți de nivelul lor de implicare activă în clasă și consideră că tehnica de predare facilitează procesul de învățare.

Noul cadru juridic aferent învățământului superior vizează îmbunătățirea relevanței, a calității și a internaționalizării pieței forței de muncă. Legea învățământului superior prevede în continuare posibilitatea recent introdusă a rutei duale în universități, în parteneriat cu întreprinderile. Au fost introduse programe universitare cu ciclu scurt, precum și programe de dublă specializare. Noua lege prevede, de asemenea, un program național de sprijinire a studiului pentru disciplinele STIM. A fost consolidată obligația de aliniere a programelor de învățământ la calificări. Cursurile de etică și integritate academică urmează să devină obligatorii, iar cadrul juridic privind etica și deontologia profesională universitară a fost consolidat. De asemenea, legea introduce un număr maxim de doctoranzi per coordonator. Pentru a sprijini internaționalizarea, legea prevede instituirea programului național „Studiază în România” și facilitează programe cu diplomă comună, organizate împreună cu universități din Spațiul european al învățământului superior.

Figura 2: Rata de absolvire a învățământului terțiar (ISCED 5-8), (vârsta cuprinsă între 25 și 34 de ani), 2012-2022

6. Învățarea în rândul adulților

Participarea la învățarea în rândul adulților în România se îmbunătățește, însă sunt necesare măsuri suplimentare pentru a remedia deficitul de competențe esențiale și necorelarea între cererea și oferta de astfel de competențe, în special în ceea ce privește tranziția verde și cea digitală. În România, proporția persoanelor cu vârste cuprinse între 25 și 64 de ani care au participat la educație și formare în cele 4 săptămâni de dinaintea sondajului a crescut de la 1,0 % în 2020 la 5,4 %²⁶ în 2022, însă rămâne semnificativ mai redusă decât media UE (11,9 %). Potrivit indicelui european al competențelor, România se numără printre țările UE cu cele mai slabe rezultate în ceea ce privește dezvoltarea și activarea competențelor²⁷. Mai puțin de o treime din populația adultă are competențe digitale de bază sau peste nivelul de bază (față de 54 % în UE)²⁸, iar la nivelul economiei sunt raportate deficite de forță de muncă, inclusiv în meserii esențiale pentru tranziția verde (de exemplu, lucrători din domeniul construcțiilor)²⁹.

Deși sunt propuse măsuri, inclusiv cu sprijin din fondurile UE, România nu dispune de un cadru strategic de politică pentru învățarea în rândul adulților. Noile legi ale învățământului oferă un cadru legislativ îmbunătățit pentru promovarea învățării pe tot parcursul vieții, inclusiv o mai bună reglementare pentru certificarea rezultatelor învățării obținute prin educație non-formală și informală și prin microcertificare. Prin programele FSE+ aferente perioadei 2021-2027, UE va continua să sprijine România în vederea dezvoltării competențelor populației sale, urmărind totodată realizarea unei tranziții digitale și verzi echitabile. Printre operațiunile care beneficiază de sprijin se numără: dezvoltarea unui sistem îmbunătățit de asigurare a calității în formarea profesională a adulților (12 milioane EUR); dezvoltarea unor sisteme de consiliere profesională pentru adulți (45 de milioane EUR); implementarea Programului Național „A doua șansă” la nivelul învățământului secundar superior, pentru a permite persoanelor care părăsesc timpuriu școala să reintre în sistemul de educație și formare; lansarea unui proiect-pilot privind conturile personale de învățare pe tot parcursul vieții; și conversia profesională a peste 32 000 de persoane ale căror locuri de muncă sunt afectate de tranziția către o economie neutră din punct de vedere climatic. Cu toate acestea, coordonarea politicilor și guvernanța sectorului rămân provocări substanțiale, deoarece responsabilitățile sunt repartizate între mai multe ministere, iar în prezent nu există niciun cadru strategic global care să stabilească viziunea, răspunsul în materie de politici și țintele în domeniul învățării în rândul adulților.