La începutul anului, Comisia a prezentat o politică globală în materie de migrație și a luat măsuri imediate pentru a gestiona criza. Am triplat prezența noastră în Marea Mediterană, contribuind astfel la salvarea de vieți. Am luptat împotriva rețelelor criminale care introduc ilegal migranți sau care fac trafic de ființe umane. Sub îndrumarea Comisiei, statele membre au convenit asupra unor norme pentru transferul și reinstalarea a sute de mii de persoane care aveau în mod vădit nevoie de protecție internațională. Agențiile Uniunii Europene ajută în continuare autoritățile naționale din statele membre cele mai afectate, care sunt adeseori suprasolicitate, să identifice, să verifice și să amprenteze migranții care sosesc pe teritoriul lor, să accelereze prelucrarea solicitărilor de azil și să coordoneze repatrierea persoanelor care nu sunt eligibile pentru protecție. Totodată, Uniunea Europeană a mobilizat miliarde de euro pentru a-i ajuta pe refugiații care au ajuns pe meleagurile noastre, precum și în țările vecine, iar eforturile depuse pentru a lupta împotriva persoanelor care introduc ilegal migranți și pentru a desființa grupurile care fac trafic de ființe umane au fost intensificate. În luna octombrie, la Bruxelles, 11 țări au convenit asupra unui plan de 17 acțiuni menit să asigure o mișcare treptată, controlată și ordonată a persoanelor de-a lungul rutei Balcanilor de Vest, iar în luna noiembrie, la Valletta, s-a lansat un fond fiduciar al UE pentru situații de urgență destinat Africii, care urmărește combaterea cauzelor profunde ale migrației ilegale care obligă persoanele să fugă din țările lor și să emigreze: sărăcia, războaiele, persecuțiile, încălcarea drepturilor omului și dezastrele naturale.

Este limpede faptul că această criză a refugiaților nu va dispărea de la sine. Ea a atras atenția asupra nevoilor imediate, dar a și scos la iveală multe dintre limitările politicii UE în domeniul migrației și ale instrumentelor de care aceasta dispune. Oricare ar fi situația, trebuie să ne continuăm eforturile pentru a combate această criză, ceea ce vom și face. Noi, europenii, ar trebui să ne amintim că Europa este un continent pe care aproape toată lumea a fost la un moment dat un refugiat. Istoria noastră comună este marcată de exodul a milioane de europeni care doreau să scape de persecuția politică sau religioasă, de război, de dictatură sau de opresiune.

În prima parte a anului 2015, am trecut printr-o perioadă dificilă în care statutul Greciei de membru al zonei euro a fost pus sub semnul întrebării. După luni de tratative și după numeroase momente dificile, în luna august, s-a convenit în cele din urmă asupra unui nou program de sprijin pentru asigurarea stabilității în Grecia. Nu m-am îndoit nicio clipă că vom găsi o soluție. Adoptarea monedei euro este o decizie irevocabilă și toți membrii zonei euro trebuie să facă front comun pentru ca aceasta să funcționeze. Întrucât impactul crizei din Grecia continuă să se resimtă în zona euro și în întreaga economie și societate europeană, aș dori totuși să văd că programul pe care l-am convenit este respectat de fiecare guvern elen, trecut, prezent și viitor.

Criza se va încheia atunci când ocuparea forței de muncă din Europa va fi din nou integrală. La ora actuală, în Uniunea Europeană există peste 23 de milioane de șomeri, iar acesta este un număr inacceptabil de mare. Există o nevoie clară de a investi în sursele de locuri de muncă și de creștere economică din Europa, și anume în piața noastră unică, și este în mod evident necesar să se finalizeze uniunea noastră economică și monetară pentru a crea condițiile propice unei redresări pe termen lung. Până acum, am acționat pe ambele fronturi.

De exemplu, planul de investiții în valoare de 315 miliarde de euro este în curs de derulare și ar trebui să genereze peste două milioane de locuri de muncă. Primele proiecte au fost deja lansate, iar acestora li se vor alătura și mai multe. În același timp, am început modernizarea pieței noastre unice pentru a crea mai multe oportunități pentru cetățenii și pentru firmele din toate cele 28 de state membre. Mulțumită unor proiecte precum piața unică digitală, uniunea piețelor de capital și uniunea energetică, reducem obstacolele din calea activităților transfrontaliere și, în același timp, stimulăm inovarea, stabilim legături între talentele de care dispunem și oferim o gamă mai largă de produse și servicii.

În luna iunie am prezentat, împreună cu președinții altor instituții-cheie ale Uniunii Europene, un raport referitor la finalizarea uniunii noastre economice și monetare. Cei cinci președinți implicați au convenit asupra unei foi de parcurs care ar trebui să ne permită să stabilizăm zona euro până la începutul anului 2017, iar apoi, pe baza unei convergențe reînnoite a economiilor noastre, să depășim etapa rezistenței la criză și să avem noi perspective de creștere. Această decizie politică de a ne îndrepta privirea către viitor în toiul crizei din Grecia a fost una îndrăzneață.

Uniunea Europeană și statele sale membre au avut un rol primordial în obținerea acordului istoric de la Paris din decembrie, când 195 de țări au adoptat prima înțelegere mondială cu forță juridică obligatorie în domeniul schimbărilor climatice. Acordul prevede un plan global de acțiune pentru evitarea schimbărilor climatice periculoase prin limitarea încălzirii globale la sub 2 °C. Acesta va îndrepta lumea către o tranziție mondială spre energia nepoluantă și reprezintă un succes pentru Uniunea Europeană. Europa este de multă vreme liderul mondial în ceea ce privește acțiunile de combatere a schimbărilor climatice, iar acordul de la Paris reflectă, în acest moment, ambițiile noastre la scară mondială.

UE în 2015

Ar fi mult mai multe de menționat aici, dar las detaliile pe seama raportului ce urmează. Trecând însă în revistă principalele provocări cu care ne-am confruntat în ultimele 12 luni, concluzia inevitabilă pe care am tras-o a fost că, atunci când ne confruntăm cu criza refugiaților, cu criza economică sau cu probleme de politică externă, nu există decât un singur mod de a izbândi: solidaritatea. Nu putem învinge decât dacă suntem cu adevărat o Uniune. Împreună, suntem mai puternici decât provocările cu care ne confruntăm. Este timpul să avem ceva mai multă încredere în capacitatea Europei de a găsi soluții comune la problemele resimțite acut și independent de fiecare stat membru în parte.

La finele unui an dificil, în care însăși esența Uniunii Europene a fost pusă sub semnul întrebării, este important ca noi, europenii, să ne amintim că Europa este un paradis al stabilității în ochii cetățenilor din Orientul Mijlociu, din Africa și din restul lumii. Iar acesta este un lucru de care trebuie să fim mândri.

Jean-Claude Juncker

Abordarea integrată a politicii economice se articulează în jurul a trei piloni principali: stimularea investițiilor, accelerarea reformelor structurale și asigurarea responsabilității fiscale. Cele trei elemente trebuie să acționeze împreună pentru ca Uniunea să poată reveni la creștere economică. În 2015, Uniunea Europeană a făcut progrese pe toate cele trei fronturi.

Planul de investiții include trei elemente complementare, după cum urmează:

• mobilizarea unor investiții suplimentare în valoare de 315 miliarde de euro în următorii trei ani, maximizând impactul resurselor publice și impulsionând investițiile private. Principalul instrument pentru atingerea acestui obiectiv este Fondul european pentru investiții strategice;
• direcționarea acestor investiții suplimentare către economia reală. Principalele instrumente pentru realizarea acestui obiectiv sunt Platforma europeană de consiliere în materie de investiții și Portalul european pentru proiecte de investiții;
• îmbunătățirea mediului investițional, atât la nivelul Uniunii, cât și la nivelul statelor membre. Se depun eforturi pentru înlăturarea barierelor cu dimensiune europeană și impact asupra pieței unice și pentru gestionarea provocărilor normative și nenormative cu care se confruntă investițiile la nivel național.

Comisarul Carlos Moedas și vicepreședinții Comisiei Kristalina Georgieva și Jyrki Katainen anunță încheierea cu succes a negocierilor pe tema creării Fondului european pentru investiții strategice. Bruxelles, 28 mai 2015.

 

În noiembrie 2014, Comisia a anunțat crearea unui nou Fond european pentru investiții strategice. În primele luni ale anului 2015, Parlamentul a lucrat intens pentru a analiza propunerile Comisiei și a sugera îmbunătățiri. În cadrul unui trilog care a avut loc la sfârșitul lunii mai, Parlamentul și Consiliul au ajuns la un acord de compromis cu privire la regulamentul propus. Negocierile purtate în cadrul trilogului au fost finalizate în timp record, astfel că fondul a început să acorde împrumuturi pentru proiecte încă din iunie.

Fondul european pentru investiții strategice oferă garanții în sprijinul proiectelor finanțate de Grupul Băncii Europene de Investiții. El se axează pe două domenii principale: infrastructură și inovare (gestionate de Banca Europeană de Investiții) și întreprinderi mici și mijlocii (gestionate de Banca Europeană de Investiții și de Fondul european de investiții). Pot fi acordate împrumuturi și pentru regiuni. Fondul este însoțit de o platformă europeană de consiliere în materie de investiții și de un portal european pentru proiecte de investiții. Platforma sprijină dezvoltarea și finanțarea proiectelor de investiții, ea oferind un punct de contact unic pentru orientare și consiliere și reprezentând un mediu pentru schimbul de know-how. Platforma și-a început activitatea de susținere a promotorilor de proiecte în luna septembrie. Portalul european pentru proiecte de investiții este un portal web securizat, accesibil publicului, în cadrul căruia proiectele din Uniune se pot autopromova pentru a atrage atenția potențialilor investitori. El va fi lansat în 2016.

În cursul anului, Jyrki Katainen, vicepreședinte al Comisiei Europene, a lansat o expoziție itinerantă care a traversat Uniunea pentru a promova Planul de investiții pentru Europa, explicând noile posibilități oferite tuturor celor interesați (guverne, investitori, întreprinderi, autorități regionale, sindicate și comunități).

Toate cele 28 de state membre au aprobat Fondul european pentru investiții strategice. În 2015, nouă state membre s-au angajat să contribuie la fond cu peste 40 de miliarde de euro, iar China și-a exprimat, de asemenea, intenția de a contribui.

Investițiile sprijinite de fond sunt destinate dezvoltării de infrastructuri (rețele în bandă largă, energetice și de transport), educației, cercetării și inovării, energiei din surse regenerabile și randamentului energetic, mediului și utilizării eficiente a resurselor, infrastructurii sociale și de sănătate, precum și susținerii întreprinderilor mici.

Werner Hoyer, președintele Băncii Europene de Investiții, Jean-Claude Juncker, președintele Comisiei Europene, și Jyrki Katainen, vicepreședinte al Comisiei Europene, la semnarea acordului privind Fondul european pentru investiții strategice. Bruxelles, 22 iulie 2015.

 

În cadrul celui de al treilea pilon al planului de investiții, Comisia a început să lucreze la eliminarea acelor bariere aflate în calea investițiilor care au o dimensiune europeană și un impact asupra pieței unice. Aceste activități se desfășoară pe mai multe planuri: lucrările actuale pe marginea uniunii piețelor de capital (de exemplu, modificările aduse directivei Solvabilitate II), strategia privind piața unică (de exemplu, achizițiile publice), piața unică digitală, uniunea energetică, agenda pentru o mai bună reglementare, precum și alte inițiative de politică. Abordarea provocărilor normative și nenormative cu care se confruntă investițiile la nivel național va constitui, de asemenea, o prioritate a semestrului european 2016. În contextul semestrului european, Comisia a lansat un dialog cu statele membre cu scopul de a identifica blocajele existente și acțiunile prioritare necesare pentru îndepărtarea acestora. Pentru a îndeplini obiectivele ambițioase ale celui de al treilea pilon, pentru a propune statelor membre reforme concrete și pentru a ajuta la implementarea lor, toate serviciile Comisiei (inclusiv Serviciul de sprijin pentru reforme structurale) vor fi implicate într-o strânsă colaborare cu statele membre.

Până în ianuarie 2016, fondul a oferit deja finanțare în valoare de 2,8 miliarde de euro pentru un total de 21 de proiecte din categoria infrastructură și inovare și se preconizează că această finanțare va genera investiții totale de aproximativ 13,3 miliarde de euro. În categoria întreprinderi mici și mijlocii, fondul a oferit finanțare în valoare de 1,5 miliarde de euro pentru un total de 66 de proiecte, care ar urma să atragă investiții totale de aproximativ 21 de miliarde de euro.

Jyrki Katainen, vicepreședinte al Comisiei Europene, explică noul plan de investiții strategice al UE.

 

Pe lângă investiții, pentru a reveni pe drumul cel bun, economiile din Uniune necesită o bună administrare bugetară și reforme structurale.

Coordonarea politicilor economice ale Uniunii este organizată sub forma unui ciclu anual, cunoscut sub denumirea de semestru european. Începând cu analiza anuală a creșterii pentru 2015, publicată la sfârșitul anului 2014, Comisia a prezentat prioritățile politice pentru Uniunea Europeană și statele sale membre. Semestrul s-a concentrat în jurul a trei teme complementare: stimularea investițiilor, accelerarea reformelor structurale și asigurarea responsabilității fiscale. În 2015, îmbunătățirile aduse ciclului de politici economice al semestrului european au simplificat eforturile Comisiei și au redus cerințele impuse statelor membre în materie de raportare. Totodată, aceste îmbunătățiri au făcut ca întregul proces să fie mai deschis, conferindu-i un caracter multilateral. Flexibilitatea normelor Pactului de stabilitate și de creștere a fost clarificată, pentru a se consolida legătura pozitivă dintre reformele structurale, investiții și responsabilitatea bugetară. În luna mai, Comisia a propus recomandări specifice pentru fiecare stat membru, precum și pentru zona euro în ansamblu; acestea au fost aprobate de Consiliul European din iunie. În iulie, Consiliul a adoptat setul final de recomandări specifice fiecărei țări.

În februarie, în cadrul semestrului european, Comisia a publicat bilanțuri aprofundate care evaluau dezechilibrele macroeconomice și dezechilibrele excesive din 16 state membre. În anumite state membre persistau unele riscuri. În consecință, Comisia și-a reînnoit apelul cu privire la eliminarea barierelor care frânează creșterea economică, prin accelerarea reformelor structurale și a investițiilor în modernizarea și dezvoltarea infrastructurii. Aceste măsuri ar trebui să fie însoțite de o combinație adecvată de politici pentru zona euro, care să reinstaureze încrederea, să contribuie la reechilibrarea situației și să creeze baze mai stabile pentru redresare.

În 2015, împreună cu Banca Centrală Europeană și Fondul Monetar Internațional, Comisia a continuat să ofere sprijin celor trei state membre care au finalizat recent programe de asistență financiară (Irlanda, Spania și Portugalia) și a efectuat evaluări în contextul supravegherii post-program pentru toate cele trei țări vizate. Aceste state membre înregistrează din nou o creștere și își consolidează economiile. De asemenea, Comisia și-a continuat programul de sprijin pentru Cipru, în vederea abordării provocărilor financiare, bugetare și structurale cu care se confruntă economia acestei țări. Astfel, Cipru va putea să revină pe o traiectorie de creștere sustenabilă.

Situația economică și financiară din Grecia a atras atenția întregii lumi timp de mai multe luni în 2015. Uniunea Europeană a organizat o serie de reuniuni de urgență în cursul verii, perioadă în care Grecia a fost aproape în situația de a nu-și putea îndeplini obligațiile de plată și de a părăsi zona euro.

(În sensul acelor de ceasornic, începând din stânga jos:) François Hollande, președintele Franței, Angela Merkel, cancelarul Germaniei, Jeroen Dijsselbloem, președintele Eurogrupului, Jean-Claude Juncker, președintele Comisiei Europene, Alexis Tsipras, prim-ministrul Greciei, Donald Tusk, președintele Consiliului European, Uwe Corsepius, secretarul general al Consiliului Uniunii Europene, și Mario Draghi, președintele Băncii Centrale Europene, discută situația finanțelor publice ale Greciei. Bruxelles, 19 martie 2015.

 

În luna august s-a ajuns în final la un acord care i-a permis Comisiei, acționând în numele Mecanismului european de stabilitate, să pună în aplicare un al treilea program de ajustare economică pentru Grecia. Cu aprobarea Eurogrupului și a Consiliului guvernatorilor din cadrul Mecanismului european de stabilitate, programul a ajutat la stabilizarea situației economice și financiare din Grecia. Evaluarea impactului social realizată de Comisie a concluzionat că, dacă va fi pus în aplicare integral și în timp util, programul va ajuta statul membru să revină la stabilitate și la creștere economică într-o manieră sustenabilă din punct de vedere social și financiar. Acordul a pregătit terenul pentru mobilizarea unei asistențe financiare pentru Grecia de până la 86 de miliarde de euro până în 2018. În iulie, Comisia a lansat un plan pentru locuri de muncă și creștere economică în Grecia, mobilizând un sprijin financiar suplimentar de până la 35 de miliarde de euro până în 2020.

Alexis Tsipras, prim-ministrul Greciei, discută cu Mario Draghi, președintele Băncii Centrale Europene, la reuniunea la nivel înalt a zonei euro. Bruxelles, 7 iulie 2015.

 

De asemenea, Comisia a propus măsuri menite să garanteze că fondurile alocate politicii de coeziune pot fi efectiv utilizate pentru investiții și că acestea ajung rapid la beneficiari. Măsurile respective au generat o finanțare suplimentară imediată pentru Grecia de aproximativ 500 de milioane de euro și economii de circa 2 miliarde de euro pentru bugetul acestei țări. Există și posibilitatea utilizării unei prefinanțări de 1 miliard de euro pentru lansarea de proiecte noi în perioada 2014-2020, măsură care va reduce presiunea exercitată asupra bugetului public al Greciei.

Alexis Tsipras, prim-ministrul Greciei, Jean-Claude Juncker, președintele Comisiei Europene, François Hollande, președintele Franței, și Charles Michel, prim-ministrul Belgiei, în timpul reuniunii la nivel înalt a zonei euro. Bruxelles, 12 iulie 2015.

 

Pentru a-și menține competitivitatea într-o economie globală, UE are nevoie de o forță de muncă bine calificată și adaptabilă. Pentru aceasta este nevoie de investiții permanente în educație și formare, care vor accelera creșterea economică și inovarea pe termen lung, vor stimula ocuparea forței de muncă și vor contribui la prevenirea excluziunii sociale.

Reformele menite să îmbunătățească educația și formarea profesională au ocupat un loc central în cadrul semestrului european și au fost identificate ca fiind o prioritate importantă în 13 state membre.

Fondul social european este principalul instrument cu ajutorul căruia Uniunea investește în oameni. Până la sfârșitul anului 2015, Comisia adoptase toate programele operaționale, în valoare totală de 86,4 miliarde de euro. Comisia a mărit semnificativ rata de prefinanțare pentru fondurile furnizate în cadrul inițiativei privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor, punând la dispoziția autorităților naționale și regionale aproximativ 1 miliard de euro. Această măsură va veni în sprijinul a circa 650 000 de tineri care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare. Pentru perioada 2014-2020, se preconizează că un număr de cel puțin 10 milioane de șomeri își vor îmbunătăți șansele de a găsi un loc de muncă și că 395 000 de întreprinderi mici și mijlocii vor primi finanțare pentru a investi în oameni. Peste 25 % din fondurile disponibile vor fi alocate pentru promovarea incluziunii sociale și combaterea sărăciei și a discriminării.

Erasmus+ este programul UE pentru educație, formare, tineret și sport. În 2015, în cadrul acestui program, circa 520 000 de tineri au beneficiat de posibilitatea de studia, de a se forma profesional, de a face voluntariat sau de a participa la schimburi studențești în străinătate. Tot în cadrul acestui program, aproximativ 165 000 de membri ai personalului didactic din instituții de învățământ și din cadrul unor organizații de tineret au avut ocazia de a-și îmbunătăți competențele predând și participând la activități de formare în străinătate.

Având în vedere rata ridicată a șomajului pe termen lung, care afectează aproximativ 12 milioane de cetățeni de vârstă activă din UE, Comisia a propus orientări politice în acest sens, în 2015. Acestea vor facilita tranziția către încadrarea în câmpul muncii și vor garanta că toate persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă beneficiază de un acord pentru integrarea pe piața muncii înainte de împlinirea a 18 luni de la intrarea în șomaj. Recomandarea Comisiei a fost adoptată de Consiliu în luna decembrie.

Politica regională vizează toate regiunile și orașele din Uniune și sprijină crearea de locuri de muncă, competitivitatea întreprinderilor, creșterea economică, dezvoltarea durabilă și îmbunătățirea calității vieții cetățenilor. Pentru a atinge aceste obiective și pentru a răspunde diferitor nevoi în materie de dezvoltare din toate regiunile Uniunii Europene, politica de coeziune pentru perioada 2014-2020 beneficiază de 351,8 miliarde de euro, echivalentul a aproximativ o treime din bugetul total al Uniunii. Politica regională este în continuare cea mai mare sursă de fonduri europene pentru regiuni, localități și întreprinderi.

Comisarul Corina Crețu vizitează un șantier de construcții din Praga (Republica Cehă), la 31 martie 2015.

 

Politica regională vine în completarea politicilor UE, inclusiv a celor care se ocupă de educație, ocuparea forței de muncă, energie, mediu, piața internă, cercetare și inovare. Mai exact, politica regională oferă un cadru de investiții pentru îndeplinirea obiectivelor Strategiei Europa 2020. Se prevede alocarea a peste 120 de miliarde de euro pentru investiții în rețele de transport, energie și infrastructură de mediu. Aceste fonduri vor veni în sprijinul întreprinderilor mici și mijlocii prin îmbunătățirea legăturilor de transport și asigurarea protecției mediului la nivelul întregii economii.

Ca parte a planului de investiții pentru Europa, finanțarea din fondurile structurale și de investiții europene pentru perioada 2014-2020 va fi de două ori mai mare decât cea aferentă perioadei 2007-2013. Această finanțare va ajunge la 23 de miliarde de euro și va presupune mai degrabă utilizarea unor instrumente financiare de tipul împrumuturilor, participațiilor și garanțiilor decât a granturilor tradiționale. Astfel, se va îmbunătăți accesul întreprinderilor mici și mijlocii la finanțare. Fondurile vor fi utilizate pentru cercetare, dezvoltare și inovare, precum și pentru investiții în creșterea randamentului energetic și în energia din surse regenerabile.

După o perioadă de negocieri intense cu statele membre, în 2015 au fost adoptate aproape toate programele pentru perioada 2014-2020. Cele mai multe dintre acestea au început să fie puse în aplicare. Programele din perioada 2007-2013 au continuat să fie puse în aplicare pe parcursul anului. În ansamblu, statele membre au primit în cursul anului fonduri în valoare de 50,7 miliarde de euro.

Cercetarea și inovarea contribuie la abordarea unor provocări precum schimbările climatice, energia și sănătatea publică. Din acest motiv, Orizont 2020, cel mai amplu program european pentru cercetare și inovare din toate timpurile, investește 77 de miliarde de euro în cercetare și inovare. Datorită acestui program, vor fi, de asemenea, atrase noi investiții private și publice. Primele rezultate, date publicității în iulie, au arătat că Orizont 2020 se află pe drumul cel bun.

În octombrie, a fost adoptat un nou program de lucru Orizont 2020, care va investi aproape 16 miliarde de euro în cercetare și inovare în următorii doi ani.

Prin finanțarea cercetării și inovării la acest nivel fără precedent, Orizont 2020 abordează trei provocări: introducerea de inovații pe piață (inovare deschisă), accentuarea dimensiunii participative a cercetării (cercetare științifică deschisă) și deschiderea științei către lume.

Comisarul Carlos Moedas la lansarea Caravanei științei la Universitatea din Coimbra (Portugalia), la 5 noiembrie 2015.

 

Fondul european pentru investiții strategice a început deja să impulsioneze programul Orizont 2020, în special în ceea ce privește sprijinul oferit întreprinderilor mici și mijlocii inovatoare. Fondul a ajutat, de asemenea, la satisfacerea extraordinarei cereri de sprijin prin InnovFin (finanțare din partea UE pentru inovatori), o inițiativă comună lansată de Comisie și de Banca Europeană de Investiții în cadrul programului Orizont 2020.

În sectorul spațial, obiectivul Uniunii este să stimuleze dezvoltarea pieței interne a aplicațiilor care se bazează pe tehnologiile spațiale și să sprijine dezvoltarea industriei europene de profil. În martie, septembrie și decembrie au fost lansați cu succes sateliți Galileo. Galileo este programul european de dezvoltare a unui sistem global de navigație prin satelit care poate fi utilizat pentru produse cum ar fi telefoanele mobile și dispozitivele de navigație instalate la bordul autovehiculelor. În iunie a fost lansat al doilea satelit Copernicus, care va contribui la combaterea dezastrelor ecologice, la o mai bună utilizare a terenului pentru agricultură și silvicultură și la capacitatea de reacție în situații de urgență.

Comisarul Elżbieta Bieńkowska se adresează presei după lansarea cu succes a doi sateliți Galileo. Bruxelles, 31 martie 2015.

 

Mecanismul pentru interconectarea Europei este un program de finanțare multianual instituit pentru a finanța ameliorarea rețelelor de transport, energetice și digitale din Uniune; pentru perioada 2014-2020, programul este dotat cu un buget total de peste 30 de miliarde de euro care acoperă toate cele trei sectoare.

În iulie, Comisia a adoptat o listă de 276 de proiecte, care vor beneficia de o investiție în valoare de 3,1 miliarde de euro din fonduri europene, generând o cofinanțare publică și privată suplimentară de 28,8 miliarde de euro. În noiembrie, a fost anunțată noua cerere de propuneri pentru care s-a alocat suma totală de 7,6 miliarde de euro; termenul-limită pentru depunerea candidaturilor de către statele membre este februarie 2016.

Mediul european: situația actuală și perspective 2015 – Raport de sinteză, publicat în luna martie de Agenția Europeană de Mediu, a demonstrat că protecția mediului reprezintă o investiție economică solidă. În perioada 2000-2011 industria verde din Uniune a înregistrat o creștere de peste 50 %, iar numărul locurilor de locuri de muncă din sectoarele produselor și serviciilor de mediu a crescut de la 2,9 milioane la 4,3 milioane între 2000 și 2012. Aceste sectoare au continuat să crească inclusiv în perioada de recesiune.

În luna februarie, Comisia și Banca Europeană de Investiții au lansat un nou Mecanism de finanțare a capitalului natural pentru a mobiliza fonduri publice care să genereze noi investiții private direcționate către natură și adaptarea la schimbările climatice.

În decembrie, Comisia a propus un amplu pachet de măsuri privind economia circulară, prin care intenționează să încurajeze întreprinderile și consumatorii din Uniunea Europeană să adopte un model economic mai circular, în cadrul căruia resursele să fie utilizate într-un mod mai sustenabil. Măsurile propuse vor „închide bucla” ciclului de viață al produselor, punând accentul pe proiectarea ecologică, pe o mai bună informare a consumatorilor și pe intensificarea reciclării și a reutilizării. Tranziția la acest nou model va fi susținută financiar cu ajutorul Fondului european pentru investiții strategice, prin programul Orizont 2020 (650 de milioane de euro), precum și la nivel național, cu ajutorul fondurilor structurale pentru gestionarea deșeurilor și investiții în economia circulară (5,5 miliarde de euro).

Werner Hoyer, președintele Băncii Europene de Investiții, și comisarul Karmenu Vella la conferința Băncii Europene de Investiții pe tema finanțării economiei circulare. Luxemburg, 10 decembrie 2015.

 

Agricultura, silvicultura, pescuitul și acvacultura, împreună cu bioindustriile, constituie o parte integrantă a economiei și societății Uniunii Europene. Aceste sectoare produc și prelucrează resurse biologice pentru a satisface cererea consumatorilor și a numeroase întreprinderi din domeniul produselor alimentare, al hranei pentru animale, al bioenergiei și al bioproduselor. Ele sporesc autonomia Uniunii și asigură locuri de muncă și posibilități de afaceri, esențiale în zonele rurale, de coastă și marine.

Comisarul Phil Hogan la Royal Highland Show. Edinburgh (Regatul Unit), 18 iunie 2015.

 

Politica agricolă comună a Uniunii sprijină investițiile, cunoștințele și accesul la finanțare pentru sectorul agroalimentar, sectorul tehnologiilor agricole și infrastructură. În perioada 2014-2020, cele 118 programe de dezvoltare rurală vor contribui cu aproximativ 80 de miliarde de euro la modernizarea și dezvoltarea sectorului alimentar și agricol. Aproximativ 43 de miliarde de euro din această sumă vor proveni din injecții de capital privat. De asemenea, se preconizează că programele de dezvoltare rurală vor sprijini dezvoltarea a 66 000 de întreprinderi mici și mijlocii care nu activează în domeniul agriculturii. Aceste programe vor finanța 3,7 milioane de locuri de formare pentru fermieri și alți întreprinzători din zona rurală și vor oferi granturi unui număr de peste 160 000 de tineri fermieri. Investițiile în infrastructură vor îmbunătăți accesul la tehnologiile informației și comunicațiilor, inclusiv la banda largă, pentru aproape 18 milioane de oameni din zonele rurale. În același timp, plățile directe și instrumentele de piață vor asigura stabilitatea veniturilor agricole. Acest lucru este important pentru sectorul alimentar din UE, principalul angajator din economia europeană, care asigură 47 de milioane de locuri de muncă și 7 % din produsul intern brut al UE.

Comisarul Tibor Navracsics și Mairead McGuinness, vicepreședinte al Parlamentului European, vizitează expoziția universală. Milano (Italia), 8 mai 2015.

 

Expoziția universală Expo 2015, cu tema „Să hrănim planeta, energie pentru viață”, s-a desfășurat la Milano, în Italia, și a primit peste 21 de milioane de vizitatori în perioada 1 mai-31 octombrie. Pavilionul Uniunii Europene s-a bucurat de multă popularitate.

Într-o perioadă în care presiunea asupra finanțelor este în creștere, este mai important ca oricând să se fructifice la maximum fiecare euro din banii contribuabililor. În septembrie, Comisia a lansat inițiativa „bugetul UE axat pe rezultate”, menită să garanteze că resursele Uniunii sunt bine utilizate, în beneficiul cetățenilor, și că toate proiectele finanțate de UE prezintă avantaje clare și un bun raport calitate-preț.

Obiectivul inițiativei este investirea bugetului Uniunii în conformitate cu prioritățile politicilor Comisiei, cum ar fi stimularea creșterii economice, a creării de locuri de muncă și a competitivității și reacția promptă și eficientă în situații de urgență. Pe site-ul Comisiei sunt disponibile o bază de date și o hartă a proiectelor de succes finanțate de la bugetul UE.

Strategia pieței unice digitale este clădită pe trei piloni:

• facilitarea accesului companiilor și al consumatorilor la conținutul și serviciile digitale, în întreaga Uniune;
• crearea unor condiții adecvate și a unui cadru de concurență echitabilă, care să contribuie la înflorirea rețelelor digitale și a serviciilor digitale inovatoare;
• maximizarea potențialului de creștere al economiei digitale.

Andrus Ansip, vicepreședinte al Comisiei, prezintă strategia privind piața unică digitală în timpul unui dialog cu cetățenii. Berlin (Germania), 10 decembrie 2015.

 

Majoritatea cetățenilor care au încercat să cumpere produse online din alte țări s-au confruntat deja, probabil, cu probleme legate de diferențele de preț sau de indisponibilitatea produselor. Comisia urmărește o actualizare a normelor europene din domeniul comerțului online transfrontalier. Obiectivul său este să faciliteze achizițiile și vânzările transfrontaliere, oferind consumatorilor o gamă mai largă de drepturi și oferte și ajutând companiile să vândă mai ușor în alte state membre. În 2015, Comisia a trecut la elaborarea unor norme care să ofere o mai bună protecție consumatorilor care cumpără produse online din alte state membre. Comisia va aborda și potențialele bariere ridicate de companii în calea comerțului electronic transfrontalier cu bunuri și servicii. Ea se va concentra în special pe sectoarele în care comerțul electronic este cel mai răspândit, cum ar fi produsele electronice, articolele de îmbrăcăminte și de încălțăminte sau conținutul digital. Procesul a debutat cu lansarea, în luna mai, a unei anchete privind practicile anticoncurențiale din sectorul comerțului electronic.

Pe parcursul anului, Comisia a continuat să-și manifeste sprijinul pentru drepturile consumatorilor pe piața digitală. În luna decembrie, ea a propus norme armonizate privind anumite aspecte ale contractelor de furnizare de conținut digital (de exemplu, streamingul de muzică) și ale contractelor de vânzare de mărfuri online sau la distanță (cumpărarea de îmbrăcăminte online etc.). Cele două propuneri vor contribui la eliminarea fragmentării juridice și a costurilor ridicate pe care aceasta le implică pentru întreprinderi, în special pentru IMM-uri, în domeniul dreptului contractelor cu consumatorii. Ele vor da totodată mai multă încredere consumatorilor, atunci când cumpără produse din alte state membre. Consumatorii vor beneficia de un nivel mai ridicat de protecție și de o ofertă mai variată de produse, la prețuri mai competitive. Întreprinderile vor fi în măsură să furnizeze conținut digital și să vândă mărfuri consumatorilor din întreaga Europă, pornind de la un set unic de norme contractuale.

În situația actuală, companiile care fac comerț transfrontalier în Uniune pot suporta costuri de conformitate în materie de taxă pe valoarea adăugată de peste 5 000 de euro pe an și pe stat membru. Comisia dorește să ofere condiții de concurență echitabile companiilor europene și să se asigure că veniturile din taxa pe valoarea adăugată sunt direcționate către statul membru în care este stabilit consumatorul. În septembrie, Comisia a lansat o consultare publică pentru a identifica modalități de simplificare a plăților în tranzacțiile comerciale electronice transfrontaliere din Uniune.

Costurile de livrare a coletelor nu sunt doar o problemă a consumatorilor care fac cumpărături online. Ele afectează deopotrivă și companiile care își vând produsele în format digital. Prin intermediul strategiei pieței unice digitale, Comisia promovează servicii de livrare transfrontaliere accesibile și de înaltă calitate, care să permită companiilor să-și livreze produsele către consumatori într-un mod benefic pentru toate părțile implicate în tranzacție. Pentru a cunoaște cu exactitate necesitățile și doleanțele cetățenilor și ale companiilor, Comisia a lansat în luna mai o consultare pe această temă.

Mulți dintre cetățenii care fac cumpărături online au fost afectați de geoblocare, practica comercială prin care comercianții online fie le refuză consumatorilor accesul la un website, pe baza locației acestora, fie îi redirecționează către un magazin local, care practică prețuri diferite. De exemplu, un client care dorește să închirieze un automobil într-un stat membru poate ajunge să plătească mai mult decât clienți din alte state membre pentru închirierea aceluiași tip de automobil. În luna septembrie, Comisia a lansat o consultare publică pentru a înțelege necesitățile consumatorilor și a fi, astfel, în măsură să prezinte propuneri legislative care să stopeze această practică, atunci când ea nu este justificată.

În prezent, rezidenții europeni care călătoresc pe teritoriul Uniunii pot fi deconectați de la servicii online care furnizează filme, emisiuni sportive, muzică, cărți electronice și jocuri pentru care aceștia au plătit în statul lor membru de origine. De exemplu, atunci când un cetățean olandez, abonat la un cunoscut furnizor online de filme și seriale TV se deplasează în Germania, el nu poate viziona decât filmele pe care compania respectivă le oferă consumatorilor germani. Dacă același cetățean vizitează Polonia, el nu poate viziona niciun film transmis de respectivul furnizor, întrucât acesta din urmă nu operează în prezent în Polonia. În decembrie, Comisia a propus noi norme care să permită rezidenților europeni să călătorească însoțiți de conținutul digital pe care l-au cumpărat sau la care s-au abonat în statul lor membru de origine. Se estimează că portabilitatea transfrontalieră, un nou drept al consumatorilor europeni, va deveni realitate în 2017. Aceasta este prima parte a planului Comisiei de a moderniza normele UE privind drepturile de autor, pentru a le adapta noilor tehnologii, comportamentului consumatorilor și condițiilor de piață. Comisia a prezentat totodată un plan de acțiune, prefigurând propuneri legislative și inițiative politice care vor fi lansate în prima jumătate a anului 2016. Ea dorește să se asigure că rezidenții europeni pot accesa o ofertă largă, legală, de conținut și că autorii, precum și ceilalți deținători de drepturi de autor sunt protejați mai bine și remunerați în mod echitabil.

Posturile de televiziune terestre au fost de mult depășite de furnizorii de satelit și de cablu, mulți dintre ei putând oferi consumatorilor un conținut mai bogat. Întrebarea care se pune este însă: beneficiază cetățenii din plin de serviciile acestor furnizori? Există încă bariere legate de o legislație depășită a drepturilor de autor, care continuă să împiedice accesul cetățenilor la conținuturi digitale noi și creative? În încercarea de a defini locul și modul în care furnizorii de televiziune prin cablu și prin satelit ar trebui să achite drepturile de autor și să poată, astfel, oferi o gamă mai largă de conținut la nivel european, Comisia a demarat un proces de revizuire formală a normelor Uniunii. O consultare, lansată în august pe marginea directivei privind difuzarea de programe prin satelit și retransmisia prin cablu, a ridicat problema actualității normelor și a impactului extinderii acestora la programele de televiziune și de radio oferite prin internet. Obiectivul este îmbunătățirea accesului transfrontalier la serviciile de radiodifuziune și serviciile online conexe în întreaga Uniune. Eliminarea barierelor de pe piața unică digitală va recompensa creatorii și creativitatea și va consolida sectorul radiodifuziunii europene, oferind, în același timp, consumatorilor acces la o varietate mai mare de conținut la nivel transfrontalier.

Deși, în viața de zi cu zi, consumatorii utilizează din ce în ce mai mult canalele digitale, ei nu au încă încredere în modul în care companiile le prelucrează datele cu caracter personal. Acest aspect preocupă 72 % dintre utilizatorii de internet europeni. Răspunzând la îngrijorările cetățenilor europeni și în efortul de a oferi o securitate și o încredere sporite în mediul online, Parlamentul și Consiliul au aprobat noi norme europene de protecție a datelor, care fuseseră propuse pentru prima dată de Comisie în 2012. Aceste norme, convenite în ultima parte a anului 2015, includ:

• un set unic de norme privind protecția datelor, valabil în întreaga Uniune, care se traduce prin economii de aproximativ 2,3 miliarde de euro pe an pentru companii;
• drepturi consolidate și drepturi suplimentare, precum ar fi dreptul de a fi uitat;
• norme europene pe teritoriul european – companiile stabilite în afara Uniunii Europene vor avea obligația de a aplica normele europene atunci când oferă servicii pe teritoriul Uniunii;
• mai multe competențe pentru autoritățile naționale independente de protecție a datelor, care vor avea posibilitatea de a amenda companiile ce încalcă normele europene de protecție a datelor;
• un „ghișeu unic” pentru companii și cetățeni – companiile vor avea obligația de a comunica doar cu o autoritate de supraveghere unică, nu cu 28 de astfel de autorități.

Parlamentul și Consiliul au convenit, de asemenea, asupra unor noi norme de asigurare a unui nivel comun ridicat de securitate a rețelelor și a informației în întreaga Uniune. Acesta este un element important al strategiei de securitate cibernetică a Uniunii, toate statele membre urmând a fi obligate să adopte o strategie națională de securitate cibernetică. Se vor aplica obligații specifice în cazul prestatorilor de servicii esențiale din sectoare precum energia, transporturile, serviciile bancare și asistența medicală, precum și în cazul companiilor care oferă servicii digitale precum motoarele de căutare, cloud computingul și piețele online. Aceștia vor fi obligați să ia măsurile de securitate corespunzătoare și să raporteze autorităților naționale incidentele cibernetice cu impact major.

Se anunță lansarea pieței unice digitale a UE

 

În cadrul strategiei pieței unice digitale, Comisia, în parteneriat cu industria de profil, lucrează totodată la tehnologii și soluții pentru securitatea rețelelor online.

Comisarul Günther Oettinger la conferința „Startup Europe Comes to Silicon Valley”, la care reprezentanții celor mai performante firme nou-înființate și aflate în expansiune din domeniul noilor tehnologii de pe piața UE s-au întâlnit cu reprezentanți ai firmelor din Silicon Valley. San Francisco (SUA), 23 septembrie 2015.

 

În octombrie, Parlamentul și Consiliul au convenit să elimine tarifele de roaming în Uniune și au aprobat norme care protejează dreptul fiecărui cetățean european de a accesa conținuturi online fără discriminare.

Se preconizează că tarifele de roaming vor dispărea în iunie 2017, cu condiția adoptării anumitor acte legislative care să permită utilizatorilor de telefoane mobile, smartphone-uri și tablete să plătească același preț ca și acasă, fără taxe suplimentare, atunci când călătoresc prin Uniune. Între timp, începând cu 30 aprilie 2016, suprataxa maximă plătită de utilizatori va fi limitată la 0,05 euro pe minut pentru apelurile de voce efectuate, 0,02 euro pentru fiecare SMS trimis și 0,05 euro pentru fiecare megabyte de date. Începând din 2007, Uniunea Europeană a realizat reduceri de peste 80 % pentru tarifele de roaming la apelurile telefonice, SMS-uri și traficul de date.

Normele convenite în octombrie vor consacra totodată principiul neutralității rețelei în legislația UE. Utilizatorii vor avea libertatea de a accesa conținuturile dorite și nu vor mai fi blocați sau încetiniți pe nedrept, iar prioritizarea plătită nu va fi permisă. Aceste noi norme vor intra în vigoare în toate statele membre la 30 aprilie 2016.

Sectorul audiovizualului se află în plină schimbare, cu noi tehnologii, noi modele de afaceri și servicii la cerere, precum și noi modalități de vizionare, de exemplu cu ajutorul unui smartphone. În iulie, Comisia a lansat o consultare publică privind modalitățile de transformare a peisajului mediatic audiovizual al Uniunii într-unul adecvat scopului, în era digitală. Pornind de la rezultatele consultării, în 2016, Comisia va analiza în ce măsură directiva serviciilor mass-media audiovizuale trebuie să fie adaptată și actualizată.

Feedbackul obținut în urma altor două consultări publice organizate în 2015 va ajuta, de asemenea, Comisia să actualizeze normele Uniunii în domeniul telecomunicațiilor și să identifice viteza și calitatea internetului pe care respondenții le consideră necesare după anul 2020. Strategia Comisiei pentru piața unică digitală are ca scop îmbunătățirea conectivității digitale în Uniune, în special în zonele rurale. Doar 18 % din zonele rurale sunt acoperite de rețele de fibră optică de mare viteză în bandă largă, față de 62 % din zonele urbane. În perioada 2014-2020, Comisia va investi 2 miliarde de euro în cadrul unor programe de dezvoltare rurală pentru a îmbunătăți serviciile legate de tehnologia informației și telecomunicațiilor pentru aproape 18 milioane de locuitori din zonele rurale. În contextul general al tehnologiilor informației și comunicațiilor, Fondul european de dezvoltare regională va investi 13,3 miliarde de euro pentru a îmbunătăți accesul la tehnologiile și rețelele digitale în întreaga Europă. În plus, Mecanismul pentru interconectarea Europei are alocate 150 de milioane de euro pentru infrastructura de bandă largă, prin care Comisia și Banca Europeană de Investiții pot finanța împrumuturi, obligațiuni pentru proiecte și garanții de finanțare a proiectelor în domeniul telecomunicațiilor. În ansamblu, componenta „bandă largă” din cadrul Mecanismului pentru interconectarea Europei ar trebui să mobilizeze aproximativ 1 miliard de euro în investiții.

Platformele online (motoarele de căutare, platformele sociale, website-urile de partajare a cunoștințelor și a conținuturilor video, magazinele de aplicații etc.) sunt o parte importantă a unei economii digitale prospere. Ele creează avantaje atât pentru consumatori, cât și pentru furnizori, întrucât permit participanților la piață să profite de avantajele digitalizării și ale comerțului electronic. Ele au schimbat totodată modul în care este distribuit conținutul cultural. Rezultatele unei consultări lansate în septembrie vor contribui la o evaluare a rolului platformelor și al intermediarilor, inclusiv în ceea ce privește modalitățile de combatere a conținutului ilegal pe internet.

Strategia Comisiei privind piața digitală unică sprijină o societate digitală incluzivă, în care cetățenii au competențele necesare pentru a profita de oportunitățile oferite de internet și a-și spori șansele de găsire a unui loc de muncă. În 2015, au fost lansate patru noi coaliții naționale pentru competențe și locuri de muncă digitale, în Belgia, Cipru, Țările de Jos și Regatul Unit. În prezent, există 13 parteneriate naționale inspirate de Marea coaliție europeană pentru locuri de muncă digitale, care a fost lansată în 2013 pentru a acoperi deficitul de competențe digitale în Uniunea Europeană.

Guvernarea electronică folosește sisteme și instrumente digitale pentru a furniza cetățenilor și companiilor servicii publice mai bune. Ea permite cetățenilor, companiilor și organizațiilor să interacționeze cu guvernul mai ușor, mai rapid și la costuri mai mici. Introducerea guvernării electronice în întreaga Uniune s-ar putea traduce prin economii anuale de peste 50 de miliarde de euro. În decembrie, Parlamentul și Consiliul au aprobat planurile Comisiei pentru programul ISA². ISA² va furniza 131 de milioane de euro pentru dezvoltarea unor soluții digitale interoperabile, care să asigure o interacțiune electronică transfrontalieră și intersectorială fluidă între administrațiile publice europene.

Tehnologiile digitale ating toate aspectele vieții noastre cotidiene. Începând cu aprilie 2018, toate automobilele noi vor fi echipate cu tehnologia eCall, datorită legislației adoptate de Parlamentul European și de Consiliu în luna aprilie. În caz de accident grav, eCall apelează automat 112, numărul european unic de urgență. Sistemul comunică serviciilor de urgență poziția exactă a vehiculului, momentul în care a avut loc accidentul și direcția de deplasare (esențială pe autostrăzi), chiar atunci când conducătorul auto este inconștient sau se află în imposibilitatea de a efectua un apel telefonic. Comisia estimează că, odată implementat pe deplin, sistemul eCall ar putea salva în fiecare an sute de vieți și ar putea veni mai rapid în ajutorul persoanelor rănite.

Standardele sunt instrumente importante, care permit unor sisteme diferite să lucreze împreună. Ele pot stimula inovarea și pot consolida competitivitatea industriei europene. În luna septembrie, Comisia a solicitat opinii privind prioritățile pentru standarde în domenii precum cloud computingul, securitatea cibernetică, e-sănătatea, transporturile inteligente, orașele inteligente și comunicațiile 5G. 5G reprezintă următoarea generație a rețelelor de comunicații. Aceste rețele vor fi nu doar mai rapide, ci vor reprezenta coloana vertebrală a viitorului nostru digital și vor sta la baza unei piețe europene a internetului obiectelor, în valoare de mii de miliarde de euro. Internetul obiectelor este un termen utilizat pentru a descrie noi funcționalități și aplicații, de la automobile conectate la case inteligente. În 2020, traficul de internet mobil va fi de 30 ori mai mare decât cel din anul 2010. Tehnologia 5G va fi cea mai bine echipată pentru a face față acestei noi realități. În 2015, Uniunea Europeană a semnat acorduri de referință cu China și Japonia, prin care părțile se angajează să colaboreze în cursa mondială pentru dezvoltarea rețelelor 5G.

Cantități uriașe de date sunt create de persoane sau generate în mod mecanic. Volumele mari de date pot fi un catalizator pentru creștere, inovare și digitalizare. Înainte de a lua măsuri în acest domeniu, Comisia a lansat în luna septembrie o consultare publică, pentru a primi contribuții referitoare la inițiative care promovează libera circulație a datelor în Uniune și pentru a aborda restricțiile privind accesul la date și locul în care se află acestea. Consultarea abordează, de asemenea, cele mai bune modalități de facilitare a certificării serviciilor de cloud, schimbarea furnizorilor de servicii de cloud și crearea unui „cloud al cercetării”. Aceste tehnologii se vor afla în centrul industriei europene a viitorului. Instituțiile Uniunii Europene s-au angajat și ele să utilizeze cloud computingul. În luna decembrie, Comisia a selecționat un număr de companii care vor oferi o serie de servicii informatice de tip cloud pentru toate instituțiile Uniunii Europene, în 2016.

În luna februarie, Comisia a adoptat strategia privind uniunea energetică. Ea se bazează pe strategia europeană a securității energetice și pe cadrul european privind clima și energia pentru 2030. În octombrie 2014, șefii de stat sau de guvern din Uniune conveniseră asupra unor ținte de reducere a emisiilor interne de gaze cu efect de seră cu cel puțin 40 % până în 2030, comparativ cu nivelurile din 1990, asupra unei ținte obligatorii la nivel european pentru energia regenerabilă de cel puțin 27 % și a unei ținte de îmbunătățire a randamentului energetic cu cel puțin 27 % în raport cu previziunile. Obiectivul legat de randament va fi revizuit până în 2020, urmărindu-se atingerea unui nivel de 30 % în Uniune. Având în vedere importanța fundamentală a unei piețe interne a energiei pe deplin funcționale și conectate, liderii din Uniune au convenit totodată asupra atingerii unei ținte minime de 10 % în ceea ce privește interconexiunile electrice dintre statele membre până în 2020. Ulterior, obiectivul va fi ridicarea acestei ținte la 15 % până în 2030.

Obiectivul fundamental al uniunii energetice este de a oferi consumatorilor și întreprinderilor din Uniune o energie sustenabilă, competitivă și în condiții de securitate. Consumatorilor ar trebui să li se ofere prețuri accesibile, o concurență sporită și un evantai mai larg de opțiuni, pentru a economisi bani și energie.

Uniunea energetică vizează și combaterea schimbărilor climatice, prin tranziția către o economie cu emisii scăzute de carbon, favorabilă climei. În luna februarie, Comisia a publicat o comunicare în care prezenta viziunea încheierii unui acord mondial privind clima, la Paris, în luna decembrie.

Uniunea Europeană importă 53 % din energia pe care o consumă, iar unele state membre depind de un furnizor unic pentru importurile lor de gaze. Diversificarea surselor și a furnizorilor de energie este o modalitate-cheie de îmbunătățire a securității energetice a Uniunii și de menținere a competitivității sale. Pentru a obține diversificarea necesară, Uniunea Europeană studiază în momentul de față posibilitatea aprovizionării cu combustibil din alte părți ale lumii; de asemenea, ea explorează noi tehnologii, dezvoltă în continuare resursele interne (inclusiv biomasa, după cum se precizează în strategia europeană privind pădurile) și îmbunătățește infrastructura pentru a putea accesa noi surse de aprovizionare.

Obstacolele persistente din calea unei integrării reale a pieței, politicile naționale necoordonate și absența unei poziții comune față de țările din afara Uniunii au împiedicat progresele în realizarea uniunii energetice.

Strategia privind uniunea energetică se bazează, așadar, pe cinci dimensiuni:

• securitate energetică, solidaritate și încredere;
• o piață europeană a energiei pe deplin integrată;
• randament energetic, contribuind la moderarea cererii;
• decarbonizarea economiei;
• cercetare, inovare și competitivitate.

Pentru ca uniunea energetică să se bucure de succes în toate statele membre, în anii următori vor trebui luate o serie de inițiative, atât la nivelul Uniunii, cât și la nivel național.

Politica de coeziune contribuie la obiectivele uniunii energetice în teritoriu. Prin intermediul fondurilor structurale și de investiții europene, au fost puse la dispoziție peste 110 miliarde de euro. O parte din această sumă a fost alocată finanțării economiei cu emisii scăzute de carbon în întreaga Uniune; este vorba, printre altele, de investiții în energia sustenabilă și transportul urban multimodal. În plus, se oferă un sprijin substanțial pentru investiții în transportul decarbonizat cu randament energetic ridicat, precum și sprijin pentru infrastructurile energetice inteligente de mari dimensiuni.

În urma adoptării strategiei privind uniunea energetică, Maroš Šefčovič, vicepreședinte al Comisiei Europene, a vizitat în 2015 toate statele membre, pentru a prezenta ideile acestei uniuni în mod direct statelor membre și părților interesate. Turul dedicat uniunii energetice a înlesnit discuțiile cu guvernele, parlamentele naționale, sectorul energetic și alte sectoare industriale, precum și cu partenerii sociali, consumatorii și studenții.

Primul raport privind starea uniunii energetice, prezentat de Comisie în luna noiembrie, a analizat progresele înregistrate în cele nouă luni precedente, a identificat principalele domenii de acțiune pentru 2016 și a prezentat concluzii politice la nivel european, național și regional. Raportul a arătat că, pe lângă decarbonizare (inclusiv cea datorată energiei din surse regenerabile) și securitatea energetică, strategia privind uniunea energetică dădea rezultate în domenii precum randamentul energetic, piața internă a energiei, cercetarea, inovarea și competitivitatea. De asemenea, raportul a recunoscut că mai erau multe de făcut pentru realizarea pe deplin a obiectivelor uniunii energetice.

Unul dintre instrumentele-cheie pentru implementarea uniunii energetice este un mecanism de guvernanță fiabil și transparent. Raportul a inclus orientări pentru statele membre în ceea ce privește dezvoltarea unor planuri naționale integrate în domeniile energiei și climei, pentru perioada 2021-2030.

În iulie, Comisia a prezentat inițiative menite să asigure noi avantaje pentru consumatorii de energie, să remodeleze piața energiei electrice din Uniune, să revizuiască schema de comercializare a emisiilor și să actualizeze etichetarea randamentului energetic.

Propunerile Comisiei se bazează pe o strategie formată din trei piloni:

• sprijinirea consumatorilor, astfel încât aceștia să poată economisi bani și să poată juca un rol activ pe piață, printr-o mai bună informare și printr-o gamă largă de acțiuni;
• sporirea încrederii și a protecției consumatorilor, sub aspectul drepturilor în materie de energie, dar și în domenii precum gestionarea datelor, protecția, confidențialitatea și securitatea;
• facilitarea rolului activ al consumatorilor, prin utilizarea deplină a tehnologiilor inteligente interoperabile.

Pentru atingerea obiectivelor strategiei privind uniunea energetică este necesară o transformare fundamentală a sistemului energetic din Uniune. Comunicarea Comisiei privind reorganizarea pieței europene a energiei electrice a lansat o consultare publică pentru a răspunde la întrebarea: Cum ar trebui să arate noua organizare a pieței energiei electrice? Rezultatele consultării vor fi folosite pentru a consolida securitatea energetică, pentru a răspunde așteptărilor consumatorilor și pentru a obține beneficii reale de pe urma noilor tehnologii. Ele vor ajuta, totodată, la identificarea unor modalități de facilitare a investițiilor, în special a celor în surse regenerabile.

În luna iulie, Comisia a propus o revizuire a schemei de comercializare a emisiilor pentru perioada de după 2020, pentru a se asigura că aceasta poate contribui din plin la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în deceniul următor. Propunerea a fost primul pas în direcția implementării angajamentului Uniunii de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră cu cel puțin 40 % pe plan intern, până în 2030. Ea a transmis un semnal puternic comunității internaționale în perioada premergătoare summitului privind clima de la Paris.

Propunerea cuprinde trei elemente-cheie: o accelerare a ritmului reducerii emisiilor după 2020, norme mai bine orientate în ceea ce privește alocarea gratuită a certificatelor de emisii către industrie, pentru a salvgarda competitivitatea internațională, precum și impulsionarea finanțărilor destinate inovațiilor cu emisii scăzute de carbon și modernizării sectorului energetic.

De la introducerea sa, acum 20 de ani, etichetarea energetică europeană a favorizat dezvoltarea unor produse cu randament energetic din ce în ce mai mare. Acest fapt a condus la o complexitate exagerată a actualei etichete de randament energetic. În 2015, Comisia a propus revenirea la scara inițială a etichetei energetice, de la A la G, care este mai simplă și pe care consumatorii o înțeleg fără probleme.

În septembrie, Comisia a adoptat noul plan strategic privind tehnologiile energetice, pentru care s-a prevăzut un buget de până la 71,5 miliarde de euro. Planul urmărește ameliorarea noilor tehnologii cu emisii scăzute de carbon și reducerea costurilor, prin coordonarea cercetării și prin sprijinirea finanțării proiectelor.

Planul actualizat, care reprezintă dimensiunea tehnologică a politicii europene în domeniul energiei și al climei, propune 10 acțiuni orientate de cercetare și inovare. Ele vor contribui la accelerarea procesului de transformare a sistemului energetic, creând, în același timp, noi locuri de muncă și creștere economică. Se va implementa o structură de guvernanță mai eficientă și mai simplă, pentru a spori coordonarea dintre guvernele naționale, industria de profil și institutele de cercetare. Se va facilita un acces mai larg la finanțarea de risc, pentru a sprijini noi inovații și a introduce noi tehnologii pe piață.

În februarie, ca parte a strategiei privind uniunea energetică, Comisia a prezentat o comunicare privind modalitatea de realizare a obiectivului de 10 % în ceea ce privește interconectarea electrică, în toate statele membre, până în 2020. Acest lucru înseamnă că fiecare stat membru ar trebui să aibă instalate cabluri electrice care să permită transportarea în statele membre vecine a cel puțin 10 % din energia electrică produsă de centralele electrice proprii. Un total de 22 de state membre se îndreaptă în prezent către atingerea acestui obiectiv, dar în anumite regiuni este încă necesar un număr mai mare de interconectări.

(În jurul mesei rotunde, de la stânga la dreapta:) Jean-Claude Juncker, președintele Comisiei Europene, François Hollande, președintele Franței, Mariano Rajoy, prim-ministrul Spaniei, și Pedro Passos Coelho, prim-ministrul Portugaliei, semnează Declarația de la Madrid menită să asigure o conectare mai bună a Peninsulei Iberice la restul pieței energetice din UE. Madrid (Spania), 4 martie 2015.

 

În luna martie, președintele Comisiei s-a alăturat prim-miniștrilor Spaniei și Portugaliei și președintelui Franței pentru semnarea Declarației de la Madrid. Declarația pregătește terenul pentru o mai bună conectare a Peninsulei Iberice cu restul pieței energetice din Uniune. Un nou grup regional la nivel înalt pentru Europa de Sud-Vest va asigura monitorizarea periodică a progreselor înregistrate de proiectele majore de infrastructură identificate în Declarația de la Madrid și va furniza un sprijin adecvat pentru a facilita lucrările de construcție.

În aprilie, prim-miniștrii Maltei și Italiei au inaugurat oficial interconectorul electric care leagă cele două state membre. Ca urmare a acestei realizări, Malta este în prezent conectată la rețeaua energetică europeană.

În iulie, statele membre au convenit să investească în 20 de proiecte-cheie din domeniul infrastructurii energetice transeuropene, în cadrul Mecanismului pentru interconectarea Europei. Mecanismul dispune de un buget de 5,35 miliarde de euro pentru sprijinirea infrastructurii energetice în perioada 2014-2020. În luna iunie a fost publicată o a doua cerere de propuneri, cu un buget orientativ de 550 de milioane de euro.

În octombrie, a fost semnat un acord de grant pentru construirea unui interconector de gaz între Polonia și Lituania, punând astfel capăt izolării regiunii de la Marea Baltică.

Taavi Rõivas, prim-ministrul Estoniei, Dalia Grybauskaitė, președintele Lituaniei, Laimdota Straujuma, prim-ministrul Letoniei, Ewa Kopacz, prim-ministrul Poloniei, și Jean-Claude Juncker, președintele Comisiei Europene, anunță proiectul de interconectare gazieră care va face legătura între Polonia și Lituania. Bruxelles, 15 octombrie 2015.

 

În luna noiembrie, Comisia a adoptat o listă de 195 de proiecte-cheie în domeniul infrastructurii energetice. Ele sunt cunoscute sub denumirea de „proiecte de interes comun” și vor contribui la realizarea obiectivelor energetice și climatice ale Uniunii. Proiectele beneficiază de proceduri de autorizare accelerate și de condiții normative ameliorate. Ele pot fi eligibile pentru sprijin financiar în cadrul Mecanismului pentru interconectarea Europei.

În luna decembrie, au fost inaugurate oficial două noi interconexiuni ale rețelelor de energie electrică care leagă Lituania de Polonia și Suedia. LitPol Link conectează Alytus (Lituania) cu Ełk (Polonia), în timp ce NordBalt leagă Nybro (Suedia) cu Klaipeda (Lituania). Pentru prima dată, piețele de energie electrică din statele baltice vor fi conectate la rețelele de energie electrică suedeză și poloneză, permițând statelor baltice și Poloniei să îndeplinească obiectivul de 10 % în ceea ce privește interconectarea.

În luna decembrie, 195 de țări au adoptat primul acord mondial obligatoriu din punct de vedere juridic vizând combaterea schimbărilor climatice. Acordul, semnat grație eforturilor Uniunii Europene, angajează toate țările să ia măsuri pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră, într-un efort de a menține creșterea temperaturii la nivel mondial „cu mult sub” 2 °C peste nivelurile preindustriale și de a evita cele mai periculoase efecte ale schimbărilor climatice.

Adoptarea unui nou acord mondial privind clima, pentru accelerarea tranziției la o economie mondială cu emisii scăzute de carbon, marchează apogeul unor ani de eforturi ale comunității internaționale pentru a ajunge la un acord multilateral universal privind schimbările climatice.

Carole Dieschbourg, ministrul mediului din Luxemburg, care reprezintă Președinția Consiliului Uniunii Europene (a treia din stânga), și comisarul Miguel Arias Cañete (al patrulea din dreapta) în fruntea reprezentanților coaliției statelor ambițioase la Conferința privind schimbările climatice de la Paris (Franța), la 12 decembrie 2015.

 

Ca urmare a participării limitate la Protocolul de la Kyoto și a absenței unui acord la Copenhaga în 2009, Uniunea Europeană a clădit o coaliție largă, formată din țări dezvoltate și țări aflate în curs de dezvoltare, toate favorabile încheierii unui acord cu adevărat ambițios. Coaliția a determinat succesul înregistrat de conferința de la Paris.

Angajamentele de reducere a emisiilor, asumate de țări și cunoscute sub denumirea de „contribuții preconizate, stabilite la nivel național”, au reprezentat o evoluție determinantă. Fluxul de angajamente a început lent, Uniunea Europeană fiind prima economie majoră care și-a prezentat contribuția, în luna martie. Uniunea s-a angajat la o țintă obligatorie de reducere a emisiilor, la nivelul întregii sale economii, cu cel puțin 40 % până în 2030, față de nivelurile din 1990. Până la sfârșitul Conferinței de la Paris, aproape toate țările lumii au prezentat planuri cuprinzătoare de reducere a emisiilor, multe dintre ele pentru prima dată. A fost o demonstrație de voință politică fără precedent, care a marcat o trecere clară de la acțiuni sporadice la acțiuni la scară planetară.

La Paris, guvernele au convenit asupra următoarelor elemente-cheie:

• un obiectiv pe termen lung de a menține creșterea temperaturii medii la nivel mondial „cu mult sub” 2 °C peste nivelurile preindustriale și de a continua eforturile pentru a limita această creștere la 1,5 °C;
• să se vizeze atingerea nivelului-record al emisiilor de gaze cu efect de seră „cât mai curând posibil” și să se treacă apoi la reducerea rapidă a acestuia, conform celor mai recente evoluții științifice, pentru a atinge un echilibru între sursele și absorbanții de gaze cu efect de seră în a doua jumătate a acestui secol;
• să se reunească o dată la cinci ani pentru a stabili obiective de reducere a emisiilor mai ambițioase, conform avizelor științifice;
• să-și raporteze reciproc și să informeze publicul cu privire la stadiul implementării propriilor obiective, pentru a asigura transparența și supervizarea;
• până în 2020, țările dezvoltate vor continua să-și urmărească obiectivul colectiv actual de mobilizare a unei sume de 100 de miliarde de dolari pe an pentru sprijinirea acțiunilor climatice în țările aflate în curs de dezvoltare. Ele vor continua să urmărească acest obiectiv până în 2025, când se va stabili un nou obiectiv colectiv.

Uniunea Europeană și statele sale membre au furnizat finanțări în valoare de 14,5 miliarde de euro în 2014 pentru a ajuta țările în curs de dezvoltare să-și reducă emisiile de gaze cu efect de seră și să se adapteze la consecințele schimbărilor climatice. Această cifră reprezintă o creștere semnificativă, care demonstrează hotărârea Uniunii de a contribui în mod echitabil la obiectivul de 100 de miliarde de dolari stabilit în 2009 pentru fluxurile anuale de finanțare din partea țărilor dezvoltate pentru țările în curs de dezvoltare, până în 2020. În perioada 2014-2020, cel puțin 20 % din bugetul UE va fi cheltuit pe proiecte din sfera acțiunilor climatice. Între 2014 și 2020, se vor acorda, în medie, 2 miliarde de euro pe an sub formă de granturi publice în sprijinul activităților din țările aflate în curs de dezvoltare.

Finanțarea acordată de UE pentru combaterea schimbărilor climatice

 

Sondajul de opinie Eurobarometru special privind schimbările climatice, publicat cu doar câteva zile înainte de începerea summitului privind clima de la Paris, a arătat că schimbările climatice rămân o preocupare majoră pentru populația Uniunii, 91 % dintre respondenți considerându-le o problemă gravă. Peste 9 din 10 persoane din Uniunea Europeană (93 %) consideră că lupta împotriva schimbărilor climatice va fi eficace doar dacă toate țările lumii acționează împreună.

Schimbările climatice – Ce face UE în această privință

 

Piața unică permite mărfurilor, serviciilor, capitalului și persoanelor să circule mai liber. Ea oferă, pe de o parte, oportunități pentru specialiști și întreprinderi, asigurând, pe de altă parte, o ofertă mai variată și prețuri mai mici pentru consumatori. Piața unică le permite oamenilor să călătorească, să trăiască, să lucreze și să studieze oriunde doresc. Aceste oportunități nu se materializează însă întotdeauna, deoarece normele pieței unice fie nu sunt cunoscute sau implementate, fie sunt, pur și simplu, compromise de bariere nejustificate. În luna octombrie, Comisia a adoptat strategia privind piața unică, care conține o serie de măsuri în acest sens. Concret, strategia își propune să încurajeze o dezvoltare echilibrată a economiei colaborative, să sprijine creșterea IMM-urilor și a start-upurilor, să transforme piața fără frontiere a serviciilor într-o realitate concretă, să abordeze restricțiile din sectorul comerțului cu amănuntul și să prevină discriminarea împotriva consumatorilor și antreprenorilor. De asemenea, strategia va permite modernizarea sistemului de standarde al Uniunii, creșterea transparenței, eficienței și responsabilității achizițiilor publice și consolidarea cadrului european al proprietății intelectuale. Toate aceste măsuri urmăresc să aducă beneficii concrete cetățenilor în viața de zi cu zi.

Strategia privind piața unică

 

Strategia se axează pe piețele serviciilor și produselor. Ea vine în completarea eforturilor depuse de Comisie pentru stimularea investițiilor, sporirea competitivității și a accesului la finanțare, asigurarea bunei funcționări a pieței interne a energiei și exploatarea oportunităților oferite de piața unică digitală.

Raportul din 2015 privind competitivitatea și integrarea pieței unice, publicat de Comisie în luna octombrie, a oferit o analiză aprofundată a stadiului integrării și competitivității economice în Uniunea Europeană. Deși Uniunea a înregistrat semne clare de redresare economică în cursul anului, pentru restabilirea unei creșteri economice durabile sunt necesare reforme bine orientate. Raportul arată că performanța globală a pieței unice este încă obstrucționată de bariere structurale, comportamentale și normative. Se pot face progrese considerabile prin simpla ameliorare a implementării și respectării normelor existente, în special pe piețele serviciilor.

În 2015, Comisia a propus o uniune a piețelor de capital, al cărei obiectiv este îmbunătățirea capacității piețelor financiare de a se pune în serviciul economiei reale. Această inițiativă presupune reducerea fragmentării piețelor financiare, diversificarea surselor de finanțare, consolidarea fluxurilor transfrontaliere de capital și îmbunătățirea accesului la finanțare al întreprinderilor, în special al IMM-urilor.

Deblocarea de fonduri pentru creșterea economică a Europei

 

Obiectivul uniunii piețelor de capital este să pună la lucru banii cetățenilor, pentru a sprijini economia Uniunii și pentru a aduce beneficii consumatorilor europeni. Cartea verde a Comisiei privind crearea unei uniuni a piețelor de capital a fost publicată în luna februarie. Ea a fost urmată, în luna septembrie, de un plan de acțiune privind uniunea piețelor de capital, care urmărește realizarea de progrese în trei domenii principale de politică. Primul domeniu de politică se axează pe îmbunătățirea accesului la finanțare al tuturor întreprinderilor din Uniune, cu un accent pe start-upuri, întreprinderile mici și mijlocii și proiectele de infrastructură. Cel de al doilea se concentrează pe creșterea și diversificarea surselor de finanțare oferite de investitorii din Uniune și din restul lumii. Al treilea domeniu de politică presupune ameliorarea funcționării piețelor, astfel încât legăturile dintre investitori și entitățile care au nevoie de finanțare să fie mai eficiente și mai eficace, atât pe teritoriul statelor membre, cât și la nivel transfrontalier.

Comisia a prezentat, de asemenea, propuneri de securitizare, pentru a elibera capitalul băncilor în vederea acordării de noi împrumuturi. Ea a prezentat noi norme privind tratamentul aplicat proiectelor de infrastructură pentru a promova investițiile, a lansat consultări referitoare la capitalul de risc, obligațiunile garantate și serviciile financiare cu amănuntul și a publicat o cerere de contribuții privind impactul cumulativ al legislației financiare. În luna noiembrie, Comisia a înaintat o propunere de modernizare a regimului prospectului, care urmărește să sprijine creșterea companiilor prin mobilizarea de capital din întreaga Uniune, asigurând în același timp o protecție reală a investitorilor. În luna decembrie, Consiliul a convenit asupra unei abordări generale a propunerilor referitoare la securitizare.

Comisarul Jonathan Hill (pe primul rând, al cincilea din dreapta) prezidează ceremonia de deschidere a Bursei din Londra. Londra (Regatul Unit), 2 octombrie 2015.

 

Ținând cont de faptul că cheltuielile publice pentru bunuri, lucrări și servicii reprezintă aproximativ 18 % din produsul intern brut al Uniunii Europene, achizițiile publice sunt esențiale pentru redresarea economică a Uniunii. Existența unor achiziții publice transparente și competitive la nivelul întregii piețe unice creează oportunități de afaceri pentru întreprinderile din Uniune și contribuie la crearea de locuri de muncă.

În septembrie, Comisia a transmis autorităților naționale, regionale și locale orientări cu privire la normele europene privind achizițiile publice aplicabile în prezent. Ele sunt concepute pentru a permite autorităților să reacționeze rapid în situații de criză și să răspundă celor mai urgente necesități în materie de locuințe, provizii și ajutor, atunci când este nevoie.

Comisia a continuat să sprijine și să promoveze tranziția la achizițiile publice electronice și facturarea electronică în statele membre. În acest sens, în cadrul Mecanismului pentru interconectarea Europei și al fondurilor structurale și de investiții europene, Comisia a oferit asistență directă sub formă de granturi pentru dezvoltarea de sisteme informatice și pentru creșterea interoperabilității în întreaga Uniune.

În ciuda faptului că peste opt milioane de cetățeni europeni lucrează într-un alt stat membru, găsirea unui loc de muncă în străinătate și obținerea recunoașterii calificărilor profesionale nu sunt întotdeauna sarcini ușoare. În 2015, activitatea Comisiei a vizat ameliorarea pieței europene a muncii și înlesnirea mobilității profesionale transfrontaliere a cetățenilor Uniunii Europene.

Corelarea eficace și rapidă a competențelor cu posturile vacante reprezintă o prioritate, deoarece ea va ajuta cetățenii și companiile din întreaga Uniune să valorifice la maximum potențialul economic al mobilității naționale și transfrontaliere a forței de muncă. Portalul EURES le permite lucrătorilor să acceseze cu ușurință o bază de date a locurilor de muncă vacante anunțate de serviciile publice pentru ocuparea forței de muncă din toate statele membre și să le compare cu propriile cereri de locuri de muncă online. În decursul anului, Parlamentul și Consiliul au aprobat propunerea Comisiei de a întări cooperarea în acest domeniu.

Datorită noului card profesional european, asistenții medicali, farmaciștii, fizioterapeuții și agenții imobiliari vor putea practica cu mai multă ușurință în alte state membre. În 2016, profesioniștii vor putea utiliza cardul pentru a dovedi faptul că au făcut obiectul unor verificări administrative și că statul membru gazdă le-a recunoscut calificările profesionale. În același timp, Comisia va introduce un mecanism de alertă care-i va proteja pe cetățeni de „profesioniștii” fără calificări. Pentru a face posibil acest lucru, Comisia a adoptat în luna iunie un regulament de punere în aplicare și a colaborat cu toate statele membre pentru ca acestea să aibă cardul gata de utilizare în ianuarie 2016.

Actul european privind accesibilitatea, propus de Comisie în luna decembrie, are ca obiectiv să îmbunătățească piața unică a principalelor produse și servicii accesibile și să contribuie la participarea socioeconomică a persoanelor cu dizabilități. Existența unor cerințe de accesibilitate la nivelul întregii Uniuni ar aduce beneficii atât celor aproximativ 80 de milioane de cetățeni ai UE confruntați cu dizabilități, cât și companiilor care doresc să se extindă dincolo de frontierele naționale. Ele s-ar traduce printr-o gamă mai largă de produse și servicii accesibile, cu prețuri mai competitive.

În dezvoltarea economiilor bazate pe cunoaștere, protecția proprietății intelectuale este importantă nu doar pentru promovarea inovării și a creativității, ci și pentru creșterea ocupării forței de muncă și a competitivității. Uniunea Europeană a făcut progrese în trei domenii importante, în 2015: brevetul unitar, reforma mărcilor comerciale și protecția secretelor comerciale.

Brevetul unitar va juca un rol deosebit de important pentru start-upurile și IMM-urile inovatoare din Uniune care doresc să opereze în afara frontierelor naționale. El va intra în vigoare de îndată ce va fi ratificat de statele membre necesare. Obiectivul brevetului unitar este o protecție simplă și convenabilă a brevetelor în întreaga Uniune. El va introduce o procedură unică de înregistrare a brevetelor pentru toate statele membre participante și va reduce costul protecției brevetelor în UE, comparativ cu Japonia, Statele Unite și alte țări.

Înregistrarea mărcilor este esențială pentru construirea și protejarea unui brand. În cursul anului, Parlamentul și Consiliul au adoptat pachetul de reforme al dreptului mărcilor, propus de Comisie, pentru a face sistemele de înregistrare a mărcilor din întreaga Uniune mai accesibile și mai eficiente pentru întreprinderi. Reformele vor oferi, de asemenea, condiții mai bune întreprinderilor inovatoare și vor asigura o protecție mai eficace a mărcilor împotriva contrafacerilor. Pachetul constă într-un regulament care va intra în vigoare în martie 2016 și o directivă care este aplicabilă începând cu luna ianuarie 2016.

Companiile din Uniune sunt din ce în ce mai expuse la însușirea ilegală a secretelor comerciale. În noiembrie 2013, Comisia a propus un set de norme comune care să faciliteze accesul la acțiune civilă în întreaga Uniune, în caz de însușire ilegală a secretelor comerciale. Parlamentul European, Consiliul și Comisia au ajuns la un acord preliminar în legătură cu propunerea, în decembrie 2015. Din momentul în care propunerea va deveni lege, Uniunea Europeană se va transforma într-un cadru și mai favorabil inovării și afacerilor. Noile norme vor juca un rol important în promovarea concurenței, îmbunătățirea condițiilor pentru întreprinderile care investesc în cercetare și inovare și încurajarea schimbului de know-how în întreaga Uniune.

Întărirea concurenței este una dintre principalele măsuri care stau la baza funcționării pieței unice. Asigurarea unei concurențe loiale aduce beneficii atât cetățenilor, cât și întreprinderilor, întrucât ea împiedică societățile să abuzeze de poziția lor dominantă. Ea le descurajează totodată să încheie acorduri de tip cartel, inclusiv să fixeze prețurile, și le penalizează în caz că o fac. Măsurile de întărire a concurenței contribuie la prevenirea oricărui posibil efect anticoncurențial al fuzionării companiilor și asigură faptul că ajutoarele publice acordate companiilor nu provoacă denaturări inacceptabile ale pieței.

Cartelurile își protejează membrii împotriva concurenței, permițându-le să perceapă prețuri mai ridicate. Ele înlătură presiunea care, în caz contrar, ar împinge companiile implicate să-și îmbunătățească produsele sau să găsească modalități mai eficiente de a le fabrica. Nota de plată le revine, practic, consumatorilor, care plătesc prețuri mai mari pentru o calitate inferioară și o ofertă mai săracă. Această situație are un efect negativ asupra competitivității economiei în ansamblu.

Competitivitatea și inovarea au fost consolidate în 2015 prin monitorizarea atentă a ajutoarelor de stat, în special pentru a împiedica finanțarea din fonduri publice a companiilor aflate în dificultate și prin crearea, în același timp, a unor condiții de concurență echitabile, care să faciliteze dezvoltarea unor companii mai inovatoare. Pe parcursul anului, a fost recuperată o sumă totală de 6,1 milioane de euro, reprezentând ajutoare de stat ilegale.

Asigurarea respectării normelor privind ajutoarele de stat s-a axat, de asemenea, pe prioritățile pieței unice, printre care se numără sectorul energiei, sectorul digital și sectorul financiar.

Comisia a luat măsuri de creștere a competitivității sectorului aviației din Uniune, menținând, în același timp, înalte standarde de siguranță, securitate și protecție a mediului și promovând inovarea. Concret, Comisia a recomandat negocierea de noi acorduri internaționale, pentru a oferi cetățenilor mai multe rute la prețuri mai bune și pentru a crea noi oportunități de afaceri, în beneficiul companiilor din Uniune. Strategia europeană în domeniul aviației, anunțată de Comisie în decembrie, identifică inovarea și tehnologiile digitale necesare pentru gestionarea mai eficientă a cerului european și pentru dezvoltarea întregului potențial de piață al dronelor.

Comisarul Violeta Bulc vizitează aeroportul Zaventem din Belgia, la 2 iulie 2015.

 

Uniunea Europeană are nevoie de un cadru pentru impozitarea echitabilă și eficientă a profiturilor societăților comerciale. Acesta va permite o distribuire echitabilă a sarcinii fiscale, va promova creșterea economică durabilă și investițiile, va contribui la diversificarea surselor de finanțare a economiei și va consolida competitivitatea economică. Impozitarea profitului societăților comerciale este un element esențial al unui sistem fiscal echitabil și eficient.

În luna februarie, Parlamentul a înființat o comisie specială pentru deciziile fiscale și alte măsuri similare sau cu efecte similare, al cărei raport a fost adoptat de Parlament în sesiunea plenară din 25 noiembrie. În decembrie, Parlamentul a hotărât să prelungească mandatul comisiei cu încă șase luni, pentru a-i permite acesteia să abordeze chestiunile nesoluționate identificate în raportul său.

În luna martie, Comisia a propus un pachet de măsuri vizând o transparență sporită a impozitării societăților comerciale în întreaga Uniune. În luna iunie, ea a prezentat un plan de acțiune pentru definirea unei abordări mai cuprinzătoare, care să asigure o impozitare echitabilă și eficientă a întreprinderilor.

Comisarul Margrethe Vestager (în dreapta) participă la un schimb de opinii cu Roberto Gualtieri, președintele Comisiei pentru afaceri economice și monetare din cadrul Parlamentului (în stânga), și cu Alain Lamassoure, președintele Comisiei speciale pentru deciziile fiscale și alte măsuri similare sau cu efecte similare din cadrul Parlamentului (în centru). Bruxelles, 17 septembrie 2015.

 

Deși responsabilitatea de a stabili nivelul impozitului pe profitul societăților comerciale pe propriul teritoriu le revine statelor membre, Comisia a lansat investigații în temeiul normelor privind ajutoarele de stat, pentru a stabili dacă anumite state membre acordaseră avantaje fiscale unor companii privilegiate.

În luna octombrie, Comisia a concluzionat că Luxemburgul și Țările de Jos au acordat avantaje fiscale selective ilegale companiilor Fiat, respectiv Starbucks. Comisia a ordonat celor două state membre să recupereze impozitul neachitat. Sumele de recuperat de la fiecare dintre cele două companii au fost estimate la o valoare cuprinsă între 20 și 30 de milioane de euro.

Comisia a deschis totodată anchete în domeniul ajutoarelor de stat, vizând deciziile fiscale referitoare la Apple, în Irlanda și la Amazon și McDonald’s, în Luxemburg. Ea a examinat, de asemenea, sistemul belgian al deciziilor fiscale privind „profiturile excedentare”. Comisia a prelungit investigația aprofundată a regimului de impozitare a societăților comerciale din Gibraltar, pentru a-și finaliza verificările și pentru a stabili în ce măsură practica deciziilor fiscale luate de Gibraltar încalcă normele europene privind ajutoarele de stat.

În luna decembrie, ca parte a unui pachet propus de Comisie, Consiliul a adoptat o directivă prin care se urmărește îmbunătățirea transparenței deciziilor fiscale luate de statele membre. Directiva va obliga statele membre să facă schimb automat de informații cu privire la deciziile fiscale transfrontaliere luate în avans, precum și cu privire la acordurile de preț încheiate în avans. Statele membre vor putea solicita informații suplimentare, atunci când este necesar.

După adoptarea sa de către Lituania în ianuarie 2015, moneda unică este utilizată în prezent în 19 state membre, de peste 330 de milioane de cetățeni. Datorită monedei unice, statele membre ale zonei euro beneficiază de prețuri stabile și sunt protejate împotriva volatilității externe. Euro este a doua valută mondială ca importanță, reprezentând aproape un sfert din rezervele mondiale de valută. Aproape 60 de țări și teritorii din întreaga lume își ancorează, direct sau indirect, moneda la euro.

Valdis Dombrovskis, vicepreședinte al Comisiei, și Algirdas Butkevičius, prim-ministrul Lituaniei, la celebrarea intrării Lituaniei în zona euro. Vilnius (Lituania), 14 ianuarie 2015.

 

După izbucnirea crizei economice și financiare, Uniunea Europeană a luat măsuri fără precedent pentru îmbunătățirea cadrului de guvernanță economică al uniunii economice și monetare. A fost consolidat Pactul de stabilitate și de creștere și au fost adoptate noi mecanisme pentru prevenirea dezechilibrelor economice și pentru o mai bună coordonare a politicilor economice. Cu toate acestea, măsurile de urgență adoptate trebuie să fie consolidate și completate pentru a se asigura reziliența maximă a uniunii economice și monetare față de orice criză viitoare.

Mario Draghi, președintele Băncii Centrale Europene, prezintă noua bancnotă de 20 de euro. Frankfurt (Germania), 24 februarie 2015.

 

În prezent, există discrepanțe semnificative în ansamblul zonei euro. În unele state membre, rata șomajului înregistrează minime record, în altele maxime record. În unele state membre, politica bugetară poate fi utilizată contraciclic, în altele este nevoie de ani întregi de consolidare pentru redresarea marjei de manevră bugetară. Uniunea se concentrează pe corectarea acestei probleme.

Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a subliniat în discursul său adresat Parlamentului în luna decembrie că moneda euro este un proiect politic care implică atât responsabilitate politică, cât și răspundere politică. El a evidențiat faptul că Parlamentul European este atât parlamentul Uniunii Europene, cât și parlamentul monedei euro. Pe parcursul anului 2015, Parlamentul a fost implicat îndeaproape în consolidarea uniunii economice și monetare. Președintele Parlamentului, Martin Schulz, a jucat un rol esențial în pregătirea raportului celor cinci președinți. Valdis Dombrovskis, vicepreședinte al Comisiei, a purtat discuții cu Parlamentul în cursul elaborării analizei anuale a creșterii, iar președintele Juncker s-a prezentat de mai multe ori în fața Parlamentului în 2015 pentru a discuta progresele înregistrate în privința principalelor priorități din acest domeniu.

Comisarul Pierre Moscovici susține o prezentare pe tema „O viziune clară pentru îmbunătățirea politicii economice în UE”. Bruxelles, 4 iunie 2015.

 

În iunie, cei cinci președinți au publicat un raport referitor la modul în care se poate aprofunda uniunea economică și monetară începând din iulie 2015, pentru a finaliza acest proces cel târziu în 2025. Cei cinci președinți sunt: președintele Parlamentului European, Martin Schulz, președintele Consiliului European, Donald Tusk, președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, președintele Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, și președintele Eurogrupului, Jeroen Dijsselbloem. Aceștia au prezentat o serie de măsuri care urmează să fie implementate în trei etape.

În prima etapă, instituțiile Uniunii și statele membre din zona euro ar urma să se bazeze pe instrumentele existente și să utilizeze într-un mod optim tratatele în vigoare. Aceasta implică stimularea competitivității și a convergenței structurale, finalizarea uniunii financiare, elaborarea și menținerea unor politici bugetare responsabile la nivel național și la nivelul zonei euro și creșterea răspunderii democratice.

În a doua etapă, se va conveni asupra unor măsuri mai ambițioase, care să permită desăvârșirea arhitecturii economice și instituționale a uniunii economice și monetare. În această etapă, va crește obligativitatea procesului de convergență prin intermediul unui set de criterii de referință convenite de comun acord, care ar putea dobândi caracter juridic. Pentru a putea participa în cadrul unui mecanism de absorbție a șocurilor în această a doua etapă, statele membre din zona euro vor trebui să înregistreze progrese semnificative în direcția atingerii standardelor convenite, după care vor avea obligația de a le respecta.

La sfârșitul celei de a doua etape și după ce toate măsurile vor fi pe deplin în vigoare, uniunea economică și monetară va oferi stabilitate și prosperitate tuturor cetățenilor din zona euro.

Raportul a subliniat cât este de important ca toți cetățenii să aibă acces la o educație adecvată și la un sistem eficace de protecție socială, care să le asigure cel puțin un nivel minim de protecție socială. Cu toate că nu există un model universal de urmat, provocările sunt adesea similare în toate statele membre. Printre acestea se numără atragerea unui număr mai mare de persoane de toate vârstele în câmpul muncii, asigurarea unui echilibru corect între contractele de muncă flexibile și cele sigure, transferul impozitelor dinspre forța de muncă spre alte domenii, sprijinul adaptat pentru șomeri în vederea reintegrării pe piața forței de muncă și ameliorarea sistemelor de educație și învățare pe tot parcursul vieții. Pentru a asigura succesul pe termen lung al uniunii economice și monetare este necesară o integrare mai profundă a piețelor naționale ale forței de muncă. Acest proces va implica facilitarea mobilității geografice și profesionale, inclusiv printr-o mai bună recunoaștere a calificărilor, simplificarea accesului cetățenilor străini la locurile de muncă din sectorul public și o mai bună coordonare a sistemelor de securitate socială.

Raportul a recomandat, totodată, instituirea la nivelul Uniunii a unui sistem de autorități independente pentru competitivitate, care să contribuie la coordonarea politicilor în acest domeniu și în domeniul economic. Guvernanța zonei euro este în măsură să asigure coordonarea și supravegherea politicilor bugetare, dar ea trebuie îmbunătățită în domeniul mai vast al competitivității. Semestrul european și procedura privind dezechilibrele macroeconomice sunt primii pași către corectarea acestei deficiențe. În același timp însă este necesar ca toate statele membre să-și îmbunătățească competitivitatea în cadrul acestui efort comun. Fiecare stat membru din zona euro ar trebui să creeze un organism național responsabil de urmărirea politicilor și a rezultatelor în materie de competitivitate. Această măsură ar ajuta la evitarea discrepanțelor economice și ar spori gradul de asumare a responsabilității față de reformele necesare la nivel național. Aceste autorități din domeniul competitivității ar trebui să fie independente și mandatate să evalueze dacă salariile variază în concordanță cu productivitatea. Un alt rol al acestor autorități ar fi să compare evoluțiile din alte state membre din zona euro cu cele înregistrate la nivelul principalilor parteneri comerciali comparabili. De asemenea, autoritățile ar putea fi mandatate să evalueze progresele înregistrate în ceea ce privește reformele pentru îmbunătățirea competitivității, la modul general.

În octombrie, Comisia a adoptat un prim pachet de măsuri pentru a demara implementarea recomandărilor din raport. Măsurile au la bază o abordare revizuită a semestrului european, care include intensificarea dialogului democratic și îmbunătățirea guvernanței economice. Pachetul propune introducerea unor consilii naționale pentru competitivitate și a unui consiliu consultativ bugetar european. A fost, de asemenea, propusă o reprezentare mai unificată a zonei euro în cadrul instituțiilor financiare internaționale, în special în cadrul Fondului Monetar Internațional. Pachetul prevede măsurile necesare pentru finalizarea uniunii bancare. Printre acestea se numără un sistem european de asigurare a depozitelor și măsuri care vizează o reducere mai accentuată a riscului în sistemul bancar.

Centrul European de Strategie Politică oferă consiliere profesională și politică președintelui Comisiei și colegiului comisarilor. Centrul a publicat o serie de note strategice pe tot parcursul anului 2015. Trei dintre aceste note prezintă propuneri pentru implementarea raportului celor cinci președinți.

Au fost înregistrate progrese considerabile în implementarea uniunii bancare, unul dintre domeniile-cheie necesare pentru aprofundarea uniunii economice și monetare. Banca Centrală Europeană și-a asumat rolul de organism de supraveghere pentru uniunea bancară. 2015 a fost primul an complet de funcționare a Mecanismului unic de supraveghere, cu sediul în cadrul băncii. Pe parcursul procesului de supraveghere și evaluare, toate cele 123 de bănci supravegheate la nivel central au beneficiat de consiliere cu privire la structurile lor de capital și guvernanță. De asemenea, au fost armonizate o serie de politici și practici de supraveghere.

În noiembrie, Comisia a propus un sistem european de asigurare a depozitelor și a prevăzut noi măsuri de reducere a riscurilor care persistă în sectorul bancar. Aceste măsuri au fost prezentate în raportul celor cinci președinți. Uniunea bancară a fost creată pentru a întări încrederea în băncile participante. Sistemul european de asigurare a depozitelor bancare va consolida uniunea bancară, va oferi deponenților mai multă protecție, va spori stabilitatea financiară și va slăbi și mai mult legăturile dintre bănci și stat. Sistemul propus se bazează pe sistemele naționale de asigurare a depozitelor și urmează să fie accesibil numai cu condiția implementării normelor convenite.

Sistemul se va dezvolta în timp, pe parcursul a trei etape. În prima etapă, el ar consta în reasigurarea sistemelor naționale de garantare a depozitelor. După trei ani, ar deveni un sistem de coasigurare, în cadrul căruia contribuția sistemului european de garantare a depozitelor ar urma să crească progresiv de-a lungul timpului. Etapa finală, preconizată pentru 2024, ar include un sistem european complet de asigurare a depozitelor bancare.

Deponenții vor continua să se bucure de același nivel de protecție ca și până acum (100 000 de euro). Sistemul european de asigurare a depozitelor ar urma să fie obligatoriu pentru statele membre din zona euro ale căror bănci intră sub incidența Mecanismului unic de supraveghere. El va fi deschis și altor state membre care doresc să adere la uniunea bancară.

În decembrie, acordul interguvernamental cu privire la Mecanismul unic de rezoluție a fost ratificat de un număr suficient de state membre. Ca urmare, Comitetul unic de rezoluție și-a început funcționarea în ianuarie 2016. Acesta a fost creat în 2015 pentru a se ocupa de băncile aflate în dificultate din zona euro. Totodată, acordul prevede începerea alimentării Fondului unic de rezoluție din fondurile naționale de rezoluție din zona euro.

Comisia a continuat să monitorizeze și să analizeze evoluțiile sectorului financiar din statele membre, din Uniune și din întreaga lume, cu scopul de a identifica potențialele surse de risc sistemic și de a recomanda măsuri de atenuare.

În ultimii ani s-au depus eforturi uriașe pentru consolidarea instituțiilor financiare din Uniune. Au fost instituite noi cadre de reglementare și supraveghere. La rândul lor, instituțiile financiare au luat numeroase măsuri pentru a-și mări reziliența, pentru a respecta noile standarde de reglementare și pentru a veni în întâmpinarea așteptărilor pieței.

O Uniune bancară mai puternică

 

Normele care reglementează tranzacțiile cu instrumente financiare au fost consolidate, la fel ca și sancțiunile aplicate pentru abuzul de piață. Protecția investitorilor care participă la fondurile colective de investiții, precum și a cumpărătorilor de asigurări, a fost, de asemenea, accentuată. Piețele de finanțare prin instrumente financiare au devenit mai transparente și s-au înregistrat progrese în ceea ce privește îndeplinirea obligațiilor Uniunii în cadrul G20 cu privire la compensarea instrumentelor financiare derivate.

Controlul ajutoarelor de stat are un rol important în asigurarea unor condiții de concurență echitabile în cadrul uniunii bancare. De la începutul crizei, 112 bănci din Uniune, reprezentând aproximativ 30 % din sistemul bancar al Uniunii Europene din punctul de vedere al activelor, au beneficiat de ajutor de stat. Statele membre au ajutat băncile prin injectarea de capital în valoare de 671 de miliarde de euro (reprezentând 5 % din produsul intern brut al Uniunii) și prin garanții și alte forme de sprijin pentru asigurarea lichidității în valoare de 1 288 de miliarde de euro (echivalentul a 10 % din produsul intern brut). Majoritatea băncilor care au primit ajutor în timpul crizei și-au revenit după implementarea unei bune părți a planurilor lor de restructurare. Ajutorul a fost acordat pentru garantarea economiilor cetățenilor, evitarea falimentului și prevenirea colapsului ulterior al sistemului bancar pe întregul continent.

Comisia a rămas deosebit de vigilentă în ceea ce privește piața serviciilor financiare, în domeniul instrumentelor financiare derivate și al serviciilor de plată. În februarie, Comisia a amendat brokerul ICAP din Regatul Unit cu suma de 14,96 milioane de euro, pentru că a facilitat mai multe carteluri în sectorul instrumentelor financiare derivate pe rata dobânzii în yeni.

Peste 40 % din plățile fără numerar sunt efectuate cu carduri de plată. Comisioanele multilaterale interbancare impuse la utilizarea cardurilor pot duce la creșterea prețurilor pentru consumatori. În iunie a intrat în vigoare regulamentul privind comisioanele multilaterale interbancare. Acesta stabilește un plafon al comisioanelor aplicate plăților cu cardul și facilitează utilizarea de către comercianții cu amănuntul a băncilor din alte state membre care oferă prețuri mai mici.

De asemenea, în 2015, Parlamentul și Consiliul au încheiat negocierile pe tema Directivei revizuite privind serviciile de plată, care va crea oportunități de afaceri pentru entitățile din afara sectorului bancar, cum ar fi societățile care inițiază plăți online. În sectorul asigurărilor, consumatorilor li s-a oferit un nivel mai ridicat de eficiență, siguranță și transparență, grație unui acord politic referitor la Directiva privind distribuția de asigurări.

Una dintre principalele schimbări aduse semestrului european din 2015 a fost acordarea unui rol mai important partenerilor sociali în procesul de elaborare și implementare a politicilor și reformelor. Această schimbare a necesitat, printre altele, un accent mai puternic asupra consolidării capacităților. Noua abordare a fost lansată în cadrul unei conferințe la nivel înalt desfășurate în luna martie, la care au participat lideri ai organizațiilor partenerilor sociali de la nivel național și de la nivelul Uniunii. La conferință au participat și Martin Schulz, președintele Parlamentului European, Jean-Claude Juncker, președintele Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, vicepreședinte al Comisiei, Marianne Thyssen, comisar european, și Uldis Augulis, ministrul afacerilor sociale din Letonia. În prezent, Comisia discută direct cu organizațiile partenerilor sociali analizele cuprinse în rapoartele sale cu privire la statele membre. Totodată, partenerii sociali au fost implicați într-o mai mare măsură în elaborarea politicilor și a legislației. Ei au fost consultați cu privire la o serie de inițiative majore, precum Planul de investiții și uniunea energetică.

Emma Marcegaglia, președintele BusinessEurope, comisarul Marianne Thyssen, Valdis Dombrovskis, vicepreședinte al Comisiei, și Valeria Ronzitti, secretar general al Centrului European al Întreprinderilor cu Participare Publică, la conferința la nivel înalt pe tema unui nou început pentru dialogul social. Bruxelles, 5 martie 2015.

 

Raportul celor cinci președinți subliniază cât este de important ca toți cetățenii să aibă acces la o educație adecvată și la un sistem eficace de protecție socială, care să le asigure cel puțin un nivel minim de protecție socială.

Aceste aspecte sunt monitorizate în cadrul semestrului european. Prin intermediul recomandărilor specifice fiecărei țări, Comisia colaborează cu statele membre pentru a promova sisteme adecvate de garantare a venitului minim. În cursul anului, Comisia a lucrat, de asemenea, la două proiecte-pilot gândite pentru a contribui la dezvoltarea unor sisteme de garantare a venitului minim în statele membre. Rețeaua europeană a venitului minim este un proiect cu o durată de doi ani care își propune atingerea unui consens cu privire la etapele care trebuie parcurse pentru crearea unor sisteme de garantare a venitului minim. Rețeaua europeană a bugetelor de referință este o inițiativă a Parlamentului care urmărește elaborarea unei metodologii comune și a unor bugete de referință pentru regiunile capitalelor din statele membre.

În cursul anului 2015, Comisia a adoptat ultimele programe operaționale naționale aferente Fondului de ajutor european pentru cele mai defavorizate persoane. Fondul beneficiază de o finanțare din partea Uniunii în valoare de 3,8 miliarde de euro, la care se adaugă o cofinanțare națională de aproape 0,7 miliarde de euro, în favoarea persoanelor celor mai dezavantajate din Uniune în perioada 2014-2020. Fondul sprijină statele membre în eforturile lor de a veni în ajutorul celor mai vulnerabili cetățeni ai Uniunii Europene și al persoanelor cel mai grav afectate de criza economică și socială. Fondul contribuie la atenuarea celor mai grave forme de sărăcie. El joacă un rol important în combaterea sărăciei și a excluziunii sociale prin furnizarea de produse alimentare, asistență materială și activități de incluziune socială pentru cele mai defavorizate persoane.

Uniunea Europeană are una dintre cele mai deschise economii din lume. Comerțul deschis îi consolidează economia, creează locuri de muncă, oferă consumatorilor mai multe opțiuni și o putere de cumpărare mai mare și ajută firmele să concureze pe piețe străine. În 2015, peste 31 de milioane de locuri de muncă din Uniune au fost sprijinite de exporturile către țări din afara acesteia. Comerțul trebuie să fie, în mod indiscutabil, o componentă-cheie a strategiei pentru creștere și locuri de muncă. Aproximativ cinci milioane de locuri de muncă din statele membre sunt sprijinite de exporturile către SUA, principala piață de export a Uniunii Europene. Consolidarea relațiilor economice cu Statele Unite ale Americii este, prin urmare, extrem de importantă pentru Uniune. Încheierea parteneriatului transatlantic pentru comerț și investiții nu se va face totuși cu orice preț. Uniunea Europeană va păstra neatinse independența autorităților de reglementare, principiul precauției și dreptul guvernelor de a legifera pentru a-și proteja cetățenii și mediul.

Pe parcursul negocierilor pe tema Parteneriatului transatlantic pentru comerț și investiții, Uniunea Europeană a depus în permanență eforturi pentru a-și atinge obiectivele:

• de a reduce tarifele în toate sectoarele;
• de a elimina barierele din calea comerțului dincolo de frontierele vamale;
• de a elabora norme care să înlesnească importul, exportul și investițiile și să le facă mai echitabile.

În timpul anului 2015, Uniunea Europeană a continuat negocierile pentru a obține un acces îmbunătățit al firmelor de pe teritoriul său la piața americană prin eliminarea taxelor vamale și a altor obstacole din calea comerțului, precum și prin sprijinirea creării de noi oportunități de comerț și investiții în noi domenii. De acestea vor beneficia toate firmele din UE, indiferent de dimensiune sau de obiectul de activitate.

Prin Parteneriatul transatlantic pentru comerț și investiții, firmele din UE ar putea exporta mai mult în SUA, dar ar putea și importa mai multe bunuri și servicii de care au nevoie pentru obținerea produselor lor finite. Deși serviciile reprezintă peste 70 % din economie, firmele europene întâmpină în continuare dificultăți atunci când încearcă să își comercializeze serviciile pe piața americană. În SUA se duc 13 % din exporturile agricole ale UE, în special produsele cu valoare adăugată mare. Uniunea Europeană își dorește ca acest parteneriat să îi permită să crească și mai mult această cifră a exporturilor și, totodată, să le ofere firmelor de pe teritoriul său posibilitatea de a participa la licitațiile pentru contracte de achiziții publice din SUA în aceleași condiții ca firmele americane.

Uniunea Europeană a încercat o abordare inedită pentru obținerea unui acord comercial, încercând să intensifice colaborarea dintre autoritățile sale de reglementare și omologii lor din Statele Unite. Pentru a putea exporta în SUA, firmele din Uniune trebuie să respecte normele și să îndeplinească standardele de acolo. Deseori, aceste norme și standarde asigură același nivel de siguranță sau de calitate, dar diferă în privința detaliilor tehnice, cum ar fi culoarea cablurilor sau incompatibilitatea dintre prizele și ștecărele folosite de o parte sau de alta a Atlanticului. În unele cazuri, îndeplinirea cerințelor tehnice este controlată, în mod inutil, de ambele părți. Toți acești factori pot fi costisitori, mai ales pentru firmele mai mici și pentru consumatori. Colaborarea în materie de reglementare ar putea reduce aceste costuri, menținând totodată nivelurile stricte de protecție a cetățenilor și a mediului aplicabile în Uniune.

Există multe domenii în care cooperarea în materie de reglementare în cadrul Parteneriatului transatlantic pentru comerț și investiții ar putea aduce beneficii. Un astfel de exemplu ar fi colaborarea mai strânsă pentru aprobarea, monitorizarea și retragerea de pe piață a dispozitivelor medicale, inclusiv a stimulatoarelor cardiace, a tomografelor și a echipamentelor de radiologie. Uniunea Europeană dorește ca autoritățile de reglementare de pe ambele țărmuri ale Atlanticului să lucreze mai mult împreună pentru a se asigura că medicamentele puse la dispoziția consumatorilor sunt sigure și eficiente. Pentru a garanta siguranța și calitatea produselor farmaceutice, autoritățile respective inspectează cu regularitate unitățile de producție. Recunoașterea reciprocă a acestor inspecții ar reduce presiunile asupra producătorilor și ar permite utilizarea mai eficientă a resurselor europene în materie de inspecție.

Uniunea Europeană a continuat negocierile pentru a obține creșterea exporturilor de produse alimentare, concomitent cu protejarea standardelor sale stricte și cu respectarea alegerilor sale, de exemplu, în privința organismelor modificate genetic sau a utilizării tratamentelor antimicrobiene și a hormonilor în sectorul creșterii animalelor.

Ea a continuat deopotrivă negocierile cu Statele Unite ale Americii pe tema modalităților de promovare a cooperării internaționale în materie de reglementare.

Uniunea Europeană și-a continuat eforturile de a elabora norme comerciale noi și de a le îmbunătăți pe cele existente, pentru ca firmele europene să poată beneficia pe deplin de Parteneriatul transatlantic pentru comerț și investiții.

Prin acest parteneriat, Uniunea își propune:

• să se asigure că firmele mai mici pot beneficia pe deplin de el;
• să promoveze concurența liberă și loială, inclusiv prin norme care să împiedice înțelegerile dintre firme pentru fixarea prețurilor sau abuzul lor de putere de piață;
• să ajute firmele să economisească timp și bani la efectuarea formalităților vamale;
• să permită firmelor accesul la necesarul de energie și materii prime sustenabile;
• să protejeze drepturile de proprietate intelectuală ale firmelor europene;
• ca dezvoltarea durabilă să fie elementul central al acordului.

Uniunea Europeană își dorește ca firmele să investească cu încredere și cu siguranța că beneficiază de protecție în caz de probleme. Consultarea publică pe tema mecanismului de soluționare a litigiilor dintre investitori și stat a arătat că există o lipsă generalizată de încredere în corectitudinea și imparțialitatea mecanismului propus. Pe baza contribuțiilor substanțiale primite din partea Parlamentului European, a statelor membre, a parlamentelor naționale și a părților interesate, în luna septembrie, Comisia a propus un nou sistem jurisdicțional de investiții, care să înlocuiască mecanismul de soluționare a litigiilor dintre investitori și stat în toate negocierile actuale și viitoare în materie de investiții purtate de Uniune, inclusiv în negocierile pe tema Parteneriatului transatlantic pentru comerț și investiții. Constituit în jurul acelorași principii ca și instanțele interne și internaționale, sistemul jurisdicțional de investiții consacră dreptul guvernelor de a legifera și garantează transparența și responsabilitatea.

Comisia a negociat Parteneriatul transatlantic pentru comerț și investiții pe baza unui mandat convenit în unanimitate de către guvernele statelor membre și susținut de Parlamentul European. Negocierile au demarat în iunie 2013. În 2015 au avut loc patru runde de discuții între Comisie și reprezentanții Statelor Unite ale Americii: la Bruxelles în februarie și în iulie, la New York în aprilie și la Miami în octombrie. Ele vor continua în 2016. Negociatorii au realizat progrese în mai multe domenii. Deși s-a urmărit să se ajungă rapid la un acord, Uniunea Europeană a fost întotdeauna foarte tranșantă cu privire la faptul că obținerea unui acord bun este mai importantă decât încheierea cât mai rapidă a negocierilor.

Pe site-ul său dedicat acestui parteneriat, Comisia a publicat textele juridice pe care le-a propus inițial, precum și documentele de poziție care prezintă modul în care abordează Uniunea Europeană toate domeniile vizate de negocieri. În plus, Comisia a publicat sute de documente referitoare la parteneriat, în care se explică obiectivele și conținutul posibil al acordului. Aceste acțiuni au fost continuate în pas cu negocierile și, în ansamblu, au făcut ca acestea să fie cele mai transparente negocieri purtate vreodată de Uniune în vederea încheierii unui acord comercial.

Așa cum procedează de obicei atunci când negociază un acord comercial, Comisia a folosit reuniunile săptămânale ale Comitetului pentru politică comercială al Consiliului pentru a ține guvernele statelor membre la curent cu evoluția negocierilor. Comisia a informat în acest sens și Parlamentul European, în special Comisia pentru comerț internațional din cadrul acestuia. Cecilia Malmström, comisarul pentru comerț, și negociatorii din partea Uniunii au apărut în mod regulat în fața Parlamentului și a comisiilor sale. Statele membre și membrii Parlamentului European au avut acces la documentele de negociere în conformitate cu practicile convenite cu aceștia.

Comisarul Cecilia Malmström prezintă ultimele noutăți legate de negocierile pe tema Parteneriatului transatlantic pentru comerț și investiții în fața Parlamentului European. Strasbourg, 7 iulie 2015.

 

Astfel, s-a asigurat o supraveghere democratică pe tot parcursul negocierilor, iar guvernele celor 28 de state membre și deputații aleși în mod direct în Parlamentul European au primit toate informațiile cu privire la stadiul negocierilor și la pozițiile de negociere ale Uniunii. Parlamentul a urmărit îndeaproape discuțiile, 14 dintre comisiile sale redactând rapoarte referitoare la aceste negocieri. În luna iulie, Parlamentul a aprobat o rezoluție prin care și-a reafirmat sprijinul pentru negocieri și a făcut o serie de recomandări Comisiei.

Negocierile purtate pe tema Parteneriatului transatlantic pentru comerț și investiții au beneficiat de un mare interes din partea publicului și a mass-media. Comisia a salutat toate discuțiile cu privire la acordul propus. Ea a fost deosebit de activă în a face publice discuțiile purtate și în a explica ce urmărește Uniunea să obțină prin ele. În același timp, Comisia a răspuns preocupărilor referitoare la presupusul impact negativ al acestui parteneriat. Ea a făcut eforturi semnificative pentru a se asigura că orice parte interesată poate intra în contact direct cu negociatorii. De exemplu, în limita disponibilităților, atât membrii echipei de negociere, cât și alți membri ai personalului său au dat curs invitațiilor de a participa la întâlniri și dezbateri publice organizate în întreaga Uniune Europeană de parlamentari, de autorități naționale, regionale și locale și de grupuri de interese.

Comisarul Cecilia Malmström dezbate Parteneriatul transatlantic pentru comerț și investiții în cadrul unui dialog cu cetățenii la Varșovia (Polonia), la 18 septembrie 2015.

 

În cursul fiecărei runde de negocieri, negociatorii UE și SUA au organizat reuniuni comune cu sute de părți interesate. Cu ocazia acestor reuniuni, participanții au putut să facă schimb de opinii cu negociatorii și să își prezinte pozițiile. În cadrul dialogului structurat pe care îl poartă de multă vreme cu societatea civilă, în urma rundelor de negocieri purtate în SUA în aprilie și în octombrie, Comisia a organizat la Bruxelles, în lunile mai și decembrie, reuniuni cu peste 100 de reprezentanți ai unei mari varietăți de organizații. Tot în luna mai, Comisia a organizat o reuniune de dialog cu societatea civilă pe tema „Parteneriatul transatlantic pentru comerț și investiții și sănătatea”, la care au participat 133 de reprezentanți ai unei largi game de organizații. Pe parcursul negocierilor, Comisia a făcut apel la un grup consultativ de 16 membri, pe care l-a creat special pentru a oferi un sprijin de specialitate suplimentar negociatorilor Uniunii. Grupul cuprinde bărbați și femei care reprezintă o mare varietate de interese, de la grupuri din domeniul mediului sau al sănătății, grupuri care reprezintă consumatorii sau lucrătorii la diferite alte sectoare economice.

Odată ce s-a convenit asupra textului final, acesta va intra în vigoare numai dacă este aprobat de Parlament și de Consiliu.

Uniunea este cel mai mare exportator și importator de bunuri și servicii din lume. Întreprinderile mici și mijlocii joacă un rol important în această privință, peste 600 000 dintre acestea efectuând o treime din totalul exporturilor Uniunii Europene. Exporturile oferă locuri de muncă pentru 31 de milioane de persoane rezidente în Uniune, 6 milioane dintre acestea fiind angajate în întreprinderi mici și mijlocii. În general, unul din șapte locuri de muncă din Uniune depinde de exporturi.

Politica comercială a Uniunii Europene urmărește să asigure un sistem comercial internațional deschis și bazat pe norme și să deschidă noi piețe de export. Un astfel de sistem comercial deschis contribuie și la asigurarea accesului firmelor europene la materiile prime, componentele și serviciile de care au nevoie. Acest aspect are o importanță crucială în lumea lanțurilor valorice globale de astăzi, în care majoritatea produselor finite cuprind valoare adăugată din mai multe țări.

În toamnă, Comisia și-a publicat noua strategie comercială și de investiții. Uniunea Europeană a continuat să participe activ la numeroase inițiative comerciale multilaterale și plurilaterale aflate în curs de desfășurare. Ea și-a păstrat angajamentul de a face să progreseze negocierile din cadrul Organizației Mondiale a Comerțului, inclusiv la conferința ministerială de la Nairobi din luna decembrie. În 2015, Uniunea a convenit asupra unui acord comercial de 1 000 de miliarde de euro cu China, Statele Unite și marea majoritate a membrilor Organizației Mondiale a Comerțului, menit să elimine taxele vamale pentru 201 de produse de înaltă tehnologie. Ea a continuat să fie unul dintre cei mai importanți participanți la negocierile comerciale plurilaterale în curs pentru încheierea unui acord privind comerțul cu servicii între 23 de membri ai Organizației Mondiale a Comerțului. În luna iulie, împreună cu alți 13 membri ai acestei organizații, Uniunea Europeană a lansat negocieri în vederea eliminării barierelor din calea comerțului și a investițiilor în serviciile, tehnologiile și bunurile „verzi”.

La nivel bilateral, în luna august, Uniunea a ajuns la un acord politic cu Vietnamul în privința unui acord de liber schimb. S-au înregistrat progrese în negocierile pentru încheierea unui acord de liber schimb cu Japonia și a unui acord de investiții cu China. În luna mai, Uniunea a convenit cu Mexicul să pregătească lansarea negocierilor pentru actualizarea acordului de liber schimb pe care îl încheiaseră în 2000, iar în decembrie a lansat negocieri pentru încheierea unui acord de liber schimb cu Filipine. Împreună cu Rusia și Ucraina, Uniunea a continuat să caute soluții ca răspuns la preocupările exprimate de Rusia cu privire la punerea în aplicare a acordului de asociere/acordului de liber schimb aprofundat și cuprinzător dintre UE și Ucraina. Împreună, au identificat un număr de potențiale soluții practice și au convenit să continue discuțiile.

Începând din decembrie 2014, cooperarea polițienească și judiciară în materie penală au fost integrate în ordinea juridică normală a Uniunii. În aprilie 2015, Comisia a propus o agendă europeană privind securitatea pentru perioada 2015-2020. Agenda va sprijini cooperarea dintre statele membre în ceea ce privește combaterea amenințărilor la adresa securității și va intensifica eforturile comune depuse în lupta împotriva terorismului, a criminalității organizate și a criminalității informatice. Totodată, agenda stabilește măsurile necesare pentru asigurarea securității și pentru combaterea mai eficientă a amenințărilor urgente.

Una dintre prioritățile-cheie ale acestei agende este înființarea unui centru de excelență care să colecteze și să difuzeze cunoștințe de specialitate în combaterea radicalizării. Activitatea centrului se va baza pe acțiunile desfășurate de rețeaua pentru sensibilizarea cu privire la radicalizare. Centrul se va concentra pe intensificarea schimbului de experiență între cei implicați în prevenirea radicalizării și a extremismului violent la nivel local.

În plus, agenda privind securitatea prevede actualizarea, în 2016, a deciziei-cadru privind terorismul, în scopul abordării mai eficiente a fenomenului luptătorilor străini și al intensificării cooperării cu țările terțe în privința acestei chestiuni.

În luna decembrie, în conformitate cu agenda europeană privind securitatea și ca răspuns la atacurile de la Paris din noiembrie, Comisia a adoptat o propunere de directivă referitoare la combaterea terorismului.

Printre elementele fundamentale ale agendei europene privind securitatea se numără și prevenirea spălării veniturilor din activități infracționale și blocarea surselor de finanțare ale organizațiilor teroriste. Comisia a propus să se extindă cooperarea dintre autoritățile din Uniune pentru a împiedica accesul infractorilor la surse de finanțare. Pachetul de măsuri de combatere a spălării banilor, adoptat în luna mai, pune accentul pe sporirea eficienței și a transparenței în scopul de a elimina lacunele și de a împiedica infractorii și teroriștii să abuzeze de sistemul financiar.

Combaterea propagandei terorismului pe internet este o altă prioritate a agendei europene privind securitatea. Comisia și-a intensificat dialogul cu reprezentanții sectorului tehnologiei informației pe tema discursurilor motivate de ură și a incitării la violență și la ură în mediul online.

Alte priorități ale agendei privind securitatea sunt identificarea unor modalități de a depăși obstacolele din calea anchetelor penale online și consolidarea instrumentelor existente de combatere a infracțiunilor informatice.

În fine, agenda propune consolidarea capacităților Europol prin crearea unui Centru european de combatere a terorismului. Acesta va ajuta agenția să sprijine mai mult acțiunile întreprinse de autoritățile naționale de aplicare a legii împotriva luptătorilor teroriști străini, a finanțării terorismului, a conținutului online extremist și violent și a traficului ilicit de arme de foc.

În fiecare an se pierd venituri de peste 500 de milioane de euro din cauza fraudelor. Scopul Parchetului European este să investigheze infracțiunile care afectează bugetul Uniunii și să le urmărească în justiție, în instanțele statelor membre.

La reuniunile din 2015 ale Consiliului Justiție și Afaceri Interne, statele membre și-au exprimat sprijinul pentru dispozițiile referitoare la structura Parchetului European, pentru procedurile de selecție și de numire a membrilor acestuia, pentru măsurile care îi reglementează investigațiile și pentru sfera sa de competență.

În paralel cu propunerea de creare a Parchetului European, Comisia a propus o reformă a Eurojust. Reforma propusă urmărește să perfecționeze modul general de funcționare al agenției și să se asigure că activitatea ei rămâne axată pe încurajarea cooperării dintre autoritățile judiciare naționale în lupta împotriva formelor grave de criminalitate.

Comisarul Vĕra Jourová ia cuvântul la conferința ministerială la nivel înalt dedicată răspunsului justiției penale la radicalizare. Bruxelles, 19 octombrie 2015.

 

În luna octombrie, Comisia a găzduit o conferință ministerială pe tema răspunsului justiției penale la radicalizare. Comisia va aloca fonduri pentru implementarea concluziilor Consiliului prin care se pun în aplicare rezultatele conferinței, concentrându-se asupra unor acțiuni precum înființarea unor programe de deradicalizare și dezvoltarea unor instrumente de evaluare a riscurilor.

În 2013, Comisia a prezentat un pachet de propuneri menite să consolideze și mai mult garanțiile procedurale pentru cetățeni în cadrul procedurilor penale, în scopul de a proteja dreptul tuturor cetățenilor din Uniunea Europeană de a avea parte de un proces echitabil.

Aceste propuneri urmăresc să garanteze respectarea prezumției de nevinovăție și dreptul de a fi prezent la proces. Ele prevăd garanții speciale pentru copiii implicați într-o procedură penală. În același timp, propunerile garantează accesul persoanelor suspectate și puse sub acuzare la asistență judiciară provizorie, în special în cazul persoanelor care fac obiectul unui mandat european de arestare.

În 2015, Parlamentul, Consiliul și Comisia au început negocierile pe tema celor trei propuneri, iar în luna noiembrie s-a ajuns la o înțelegere în ceea ce privește prezumția de nevinovăție.

În luna noiembrie a intrat în vigoare directiva referitoare la drepturile victimelor. Ea prevede dreptul victimelor la informare, la sprijin și la protecție, precum și dreptul lor de a participa la procedurile penale, și garantează că sunt tratate cu respect și fără discriminare. Aceste noi norme vor contribui la schimbarea atitudinii față de victime și la concentrarea procedurilor penale asupra lor.

În 2015, Parlamentul European și Consiliul și-au intensificat lucrările pe tema reformei legislației în domeniul protecției datelor. Discuțiile au avut drept obiect regulamentul general și directiva privind protecția datelor destinate autorităților polițienești și judiciare în materie penală. În luna decembrie s-a ajuns la un acord cu privire la întregul pachet de reformă.

Koen Lenaerts și-a preluat atribuțiile de președinte al Curții de Justiție la 8 octombrie 2015.

 

Comisia a finalizat, în septembrie, negocierile pe marginea acordului-cadru cu Statele Unite ale Americii privind protecția datelor cu caracter personal transferate în scopul aplicării legii, inclusiv în scopul combaterii terorismului. Pentru ca acest acord-cadru să devină aplicabil, SUA va trebui, într-o primă etapă, să adopte o lege privind căile judiciare de atac, după care UE va putea să semneze acordul.

În urma hotărârii pronunțate de Curtea de Justiție care a invalidat decizia Comisiei referitoare la sistemul american al „sferei de siguranță”, au continuat negocierile cu privire la un nou cadru de protecție a datelor pentru transferurile de date cu caracter personal între întreprinderi, în vederea înlocuirii deciziei privind caracterul adecvat al protecției oferite de principiile „sferei de siguranță” din 2000. Această „sferă de siguranță” (safe harbour în limba engleză) este un cadru specific creat pentru simplificarea transferului de date cu caracter personal între Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii. În luna octombrie, Curtea de Justiție a declarat că acest cadru al sferei de siguranță încalcă dreptul fundamental la viață privată și a anulat decizia Comisiei. Comisia a emis imediat îndrumări referitoare la posibilitățile de transfer transatlantic de date ca urmare a hotărârii și s-a angajat să își continue activitatea de elaborare a unui cadru reînnoit și sigur pentru transferul peste Atlantic al datelor cu caracter personal.

În ianuarie 2015, Comisia a prezentat rapoarte referitoare la progresele realizate de România și de Bulgaria în domeniul reformei sistemului judiciar și al luptei împotriva corupției și, în cazul Bulgariei, al luptei împotriva crimei organizate.

Concluzia respectivelor rapoarte a fost că, deși s-au făcut progrese în 2014, mai erau încă probleme de rezolvat. Rapoartele au fost dezbătute și în cadrul Parlamentului și al Consiliului, care au concluzionat că mecanismul va fi menținut până la obținerea rezultatelor scontate.

Consolidarea calității, a independenței și a eficienței sistemelor judiciare ale statelor membre este o condiție indispensabilă pentru existența unui mediu propice afacerilor. Eficientizarea sistemelor naționale de justiție reprezintă, așadar, un element esențial al reformelor structurale prevăzute în cadrul semestrului european. Tabloul de bord al justiției în Uniunea Europeană din anul 2015, alături de evaluările specifice fiecărei țări, arată că anumite state membre se confruntă în continuare cu dificultăți specifice în acest domeniu.

Un număr tot mai mare de companii și persoane înființează firme în alte state membre. În cazul în care intră în insolvență, poate fi afectată buna funcționare a pieței interne.

În luna mai, Uniunea Europeană a adoptat un act legislativ revizuit pentru cazurile transfrontaliere de insolvență, care clarifică normele referitoare la insolvența grupurilor de societăți și procedurile de pre-insolvență.

În luna decembrie a fost adoptată în primă lectură propunerea de revizuire a procedurii europene cu privire la cererile cu valoare redusă. Prin această revizuire, consumatorii și firmele din Uniune, în special întreprinderile mici și mijlocii, vor putea să recupereze creanțele transfrontaliere de până la 5 000 de euro. Utilizarea pe scară mai largă a mijloacelor electronice de comunicare va simplifica procedurile și le va face să devină mai rapide și mai puțin costisitoare. Modificarea va intra în vigoare la jumătatea anului 2017.

Revizuirea directivei privind drepturile acționarilor face în prezent obiectul negocierilor între Parlament, Consiliu și Comisie. Directiva revizuită abordează neajunsurile guvernanței corporative legate de societățile cotate și consiliile de administrație, acționarii, intermediarii și consilierii de vot ai acestora. Ea standardizează înființarea societăților cu asociat unic și înlesnește desfășurarea activității întreprinderilor mici și mijlocii pe întreg teritoriul Uniunii Europene.

Propunerea legislativă referitoare la societățile comerciale cu răspundere limitată cu asociat unic urmărește să standardizeze înființarea societăților cu asociat unic. În prezent, propunerea face obiectul negocierilor în Parlament și în Consiliu.

În luna iunie a fost adoptat un cadru în vederea implementării procedurilor și specificațiilor tehnice pentru sistemul de interconectare a registrelor comerțului. Interconectarea se va face până în iunie 2017 și va deschide accesul, prin intermediul portalului european e-justiție, la informații referitoare la firmele înregistrate în întreaga Uniune Europeană. Aceste informații vor putea fi astfel obținute mult mai ușor de către companii și cetățeni.

Libera circulație a persoanelor este un drept fundamental garantat de Uniune cetățenilor și familiilor lor. Orice cetățean al Uniunii are dreptul de a călători, de a munci și de a locui în orice stat membru, fără a necesita formalități speciale.

În 2014, peste 14 milioane de cetățeni locuiau într-un alt stat membru decât cel de origine. Deși acești cetățeni trebuie adesea să își dovedească starea civilă, recunoașterea documentelor oficiale într-un alt stat membru continuă să fie dificilă.

În octombrie, Parlamentul și Consiliul au convenit asupra simplificării circulației documentelor oficiale între statele membre. Adoptarea formală a regulamentului care vizează acest aspect este prevăzută în primul semestru al anului 2016.

În luna mai, Comisia a adoptat raportul anual pe 2014 privind Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. Raportul a fost însoțit de un document care ilustrează modul în care a fost aplicată carta în 2014 atât la nivelul Uniunii, cât și la nivel național.

În octombrie, Comisia a găzduit primul colocviu anual privind drepturile fundamentale, cu tema „Toleranță și respect: prevenirea și combaterea antisemitismului și a islamofobiei în Europa”. Concluziile sale au identificat o serie de acțiuni, precum prevenirea și combaterea antisemitismului și a islamofobiei în domeniul învățământului și combaterea infracțiunilor săvârșite din ură și a discursurilor de incitare la ură. În decembrie, Comisia a numit doi coordonatori, unul pentru combaterea antisemitismului și unul pentru combaterea islamofobiei.

Mulțumită acțiunii comune a unui număr de autorități naționale de aplicare a legii, facilitată de Comisie în luna iulie, cinci mari companii de închirieri auto s-au angajat să schimbe modul în care tratează consumatorii. Polițele de asigurare vor fi mai ușor de înțeles, prețurile mai transparente, iar procesul de tratare a daunelor mai echitabil.

În cursul anului trecut, Comisia a dezvoltat și a testat platforma de soluționare online a litigiilor la nivelul Uniunii. Începând cu prima parte a anului 2016, această platformă va ajuta consumatorii și comercianții să își rezolve litigiile contractuale referitoare la bunurile și serviciile cumpărate online mult mai rapid și mai ieftin decât în instanță.

Noua directivă privind pachetele de servicii de călătorie a fost adoptată în 2015 și va intra în vigoare în 2018. Noile norme prevăzute de aceasta vor extinde protecția oferită în cazul pachetelor tradiționale de servicii turistice pentru vacanță și la cei 120 de milioane de consumatori care rezervă, de pe site-uri internet, alte forme de servicii de călătorie combinate, precum o combinație personalizată de bilet de avion și un sejur la hotel sau închirierea unei mașini.

În luna martie, Comisia a publicat un raport potrivit căruia numai cinci state membre aplică în întregime regulamentul privind drepturile și obligațiile călătorilor din transportul feroviar. Pentru a clarifica normele referitoare la drepturile acestor călători, Comisia a adoptat o serie de orientări în luna iulie. Ea a făcut totodată apel la o aplicare mai strictă a drepturilor pasagerilor care utilizează transportul aerian.

În luna aprilie, Consiliul a adoptat directiva privind protecția consulară, care clarifică când și cum au dreptul cetățenii Uniunii Europene aflați în dificultate în țări din afara acesteia de a cere ajutorul ambasadelor sau consulatelor altor state membre. Pe tot parcursul anului 2015, cetățenii Uniunii au beneficiat de protecția consulară a unui alt stat membru decât cel propriu, inclusiv în situații de criză cum au fost cele din Nepal și din Yemen. Ei au primit de asemenea asistență în caz de pierdere sau furt al documentelor.

Propunerea de directivă care urmărește îmbunătățirea echilibrului de gen în consiliile de administrație ale companiilor a înregistrat progrese în 2015. Odată adoptată, ea va contribui la eliminarea așa-numitului „plafon de sticlă” și va asigura folosirea unor proceduri echitabile și transparente de selecție pentru majorarea proporției sexului subreprezentat în consiliile de administrație.

Potrivit raportului anual privind egalitatea dintre femei și bărbați pe anul 2014, continuă să existe disparități pe criterii de gen, în ciuda progreselor înregistrate.

La începutul anului 2015, Comisia a emis orientări de politică și a făcut apel la statele membre și la instituțiile UE pentru reducerea diferenței actuale de 39 % dintre nivelul pensiilor bărbaților și ale femeilor.

În luna mai, Comisia a prezentat noua Agendă europeană privind migrația, care subliniază măsurile imediate ce trebuie luate ca răspuns la situația de criză din Marea Mediterană și prezintă o abordare cuprinzătoare și pe termen lung a gestionării migrației. Agenda se bazează pe un plan de acțiune privind migrația, în 10 puncte, adoptat în aprilie. La finele lunii mai, fuseseră deja adoptate primele propuneri în cadrul agendei.

Comisia a propus utilizarea Mecanismului de răspuns la situațiile de urgență, prevăzut la articolul 78 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în vederea creării unui mecanism de relocare de urgență, pentru a sprijini Italia și Grecia. Parte a politicii comune privind azilul, articolul 78 alineatul (3) prevede un temei juridic specific pentru a face față situațiilor de urgență. Pe baza unei propuneri din partea Comisiei și după consultarea Parlamentului, el permite Consiliului să adopte măsuri provizorii în beneficiul statului sau al statelor membre care se confruntă cu o situație de urgență, caracterizată de un aflux brusc de resortisanți ai unor țări din afara Uniunii într-unul sau mai multe state membre. Măsurile provizorii prevăzute la articolul 78 alineatul (3) au un caracter excepțional. Ele pot fi declanșate doar în momentul atingerii unui anumit prag de urgență și severitate. În temeiul mecanismului propus, persoanele care necesită protecție internațională ar urma să fie relocate în alte state membre.

De asemenea, Comisia a adoptat o recomandare prin care invită statele membre să reinstaleze 20 000 de persoane din afara UE care, conform analizei Agenției pentru Refugiați a Organizației Națiunilor Unite, necesită în mod clar protecție internațională. În luna iulie, statele membre și-au dat acordul în ceea ce privește reinstalarea și s-au angajat să preia, în perioada 2015-2017, peste 22 500 de persoane necesitând în mod clar protecție internațională.

Comisia a propus un plan de acțiune al UE împotriva introducerii ilegale de migranți pentru perioada 2015-2020. Acest plan a stabilit măsuri de prevenire și combatere a introducerii ilegale de migranți de-a lungul întregii rute migratoare, inclusiv crearea unei liste a navelor suspecte și întărirea cooperării și a schimbului de informații cu instituțiile financiare. De asemenea, el a instituit o cooperare cu furnizorii de servicii de internet și platformele de comunicare socială, pentru a asigura detectarea și eliminarea rapidă a conținutului online utilizat de traficanți pentru a-și face cunoscute activitățile.

Pentru ca sistemul european comun de azil să funcționeze în mod eficace, migranții trebuie să fie amprentați sistematic în momentul în care sosesc la frontierele externe ale Uniunii. În acest sens, Comisia a publicat orientări adresate statelor membre, în care sunt prezentate bune practici de prelevare a amprentelor digitale. În plus, echipe de sprijin pentru gestionarea migrației ale Biroului European de Sprijin pentru Azil, Frontex (agenția europeană pentru supravegherea frontierelor) și Europol (agenția europeană de aplicare a legii) lucrează pe teren pentru a identifica, a înregistra și a amprenta migranții care sosesc în așa-numitele „zone de criză”. Prin acțiunile lor, echipele asigură derularea acestui proces cu respectarea deplină a drepturilor fundamentale și a standardelor dreptului internațional al refugiaților. Până la finele anului 2015, fuseseră identificate șase centre de criză în Italia și cinci în Grecia; două dintre ele au devenit operaționale în Italia (Lampedusa și Trapani) și unul în Grecia (Lesbos/Moria).

Operațiunile desfășurate în centrele de criză fac parte din gestionarea echilibrată a fluxurilor de migrație. Ele sunt strâns legate de procesul de relocare (distribuirea solicitanților de azil către alte state membre), precum și de procesul de returnare a migranților care nu au dreptul la protecție internațională (călătoria înapoi în țara de origine).

Unul dintre răspunsurile imediate incluse pe agenda privind migrația a fost triplarea fondurilor alocate pentru întărirea capacităților și a efectivelor operațiunilor comune Triton și Poseidon ale Frontex, în 2015 și în 2016. La sfârșitul lunii decembrie, operațiunea comună Poseidon a fost transformată în Intervenția rapidă la frontieră. O sumă suplimentară de 27,4 milioane de euro a fost alocată pentru Frontex în 2015, iar Comisia va pune la dispoziție alte 129,9 milioane de euro în 2016.

Noile planuri operaționale pentru operațiunile comune consolidate au urmărit dublul obiectiv de a oferi asistență statelor membre în operațiunile de căutare și salvare pe mare și de a asigura, în același timp, un control eficace al frontierelor externe ale Uniunii. Zona operațională a Triton a fost extinsă, iar efectivele au fost întărite, fapt care a condus la o creștere considerabilă a numărului de migranți salvați pe mare. Este vorba de peste 252 000 de persoane salvate prin operațiunile comune Triton și Poseidon în 2015.

Operațiunea comună Triton s-a derulat pe tot parcursul anului 2015 sub coordonarea Frontex, agenția UE pentru cooperarea la frontiere.

 

Pe lângă aceasta, în luna martie a fost lansată noua echipă operativă mixtă „Mare”, coordonată de serviciile de informații. Echipa operativă mixtă „Mare” luptă împotriva migrației ilegale în Marea Mediterană, prin combaterea grupurilor infracționale organizate care facilitează călătoriile pe mare ale migranților către Uniunea Europeană.

Ținând cont de gravitatea situației, în luna septembrie Comisia a detaliat o serie de acțiuni prioritare, care vor trebui realizate în următoarele șase luni pentru a implementa Agenda europeană privind migrația. Trei săptămâni mai târziu, Comisia a prezentat un raport privind progresele înregistrate în implementarea acțiunilor prioritare.

În luna septembrie, Consiliul European a adoptat un al doilea set de propuneri, care includea o nouă activare a Mecanismului de răspuns la situațiile de urgență, în beneficiul Greciei, Italiei și Ungariei. S-a propus ca un număr de 120 000 de noi solicitanți de azil necesitând în mod clar protecție să fie relocați din aceste trei state membre, pe baza unei chei de repartizare obligatorii. În cursul anului 2015, Consiliul European a aprobat relocarea, în următorii doi ani, a unui număr total de 160 000 de persoane necesitând în mod clar protecție internațională. Comisia și agențiile UE, alături de statele membre, vor organiza coordonarea necesară pentru punerea în aplicare a mecanismului pe teren. Bugetul Uniunii va furniza fonduri dedicate, în valoare de 780 de milioane de euro, în sprijinul acestui mecanism.

Comisarul Dimitris Avramopoulos vorbește cu refugiații din Lampedusa (Italia), la 9 octombrie 2015.

 

Comisia a mai propus instituirea unui Mecanism structural de transfer în caz de criză. Este vorba despre un mecanism temporar de solidaritate, care ar putea fi declanșat de Comisie ori de câte ori este necesar, pentru a ajuta orice stat membru care se confruntă cu o presiune extremă asupra sistemului său de azil, ca urmare a unui aflux important și disproporționat de resortisanți ai unor țări din afara Uniunii.

În plus, Comisia a propus un regulament vizând stabilirea unei liste UE comune a țărilor de origine sigure. Această listă va permite accelerarea prelucrării cererilor individuale de azil ale solicitanților provenind din țări considerate sigure, dar și o returnare mai rapidă în cazurile în care evaluarea individuală confirmă faptul că solicitantul nu are drept de azil. Pe baza criteriilor de la Copenhaga, Comisia a propus ca Albania, Bosnia și Herțegovina, fosta Republică iugoslavă a Macedoniei, Kosovo (această denumire nu aduce atingere pozițiilor privind statutul și este conformă cu Rezoluția 1244/1999 a Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite și cu Avizul Curții Internaționale de Justiție privind declarația de independență a Republicii Kosovo), Muntenegru, Serbia și Turcia să fie incluse pe lista UE a țărilor de origine sigure. În viitor, alte țări vor putea fi adăugate sau eliminate de pe listă, în urma unei evaluări riguroase efectuate de Comisie.

Șefii de stat sau de guvern ai UE discută criza refugiaților în cadrul Consiliului European. Bruxelles, 15 octombrie 2015.

 

Pentru a crește, pe termen scurt și mediu, ratele de returnare a migranților ilegali în țările lor de origine, Comisia a propus un plan de acțiune al UE privind returnarea. El urmărește aplicarea integrală a directivei UE privind returnarea. Aceste propuneri vor fi aplicate de Comisie, statele membre și agențiile relevante ale Uniunii. Împreună cu Serviciul European de Acțiune Externă, Comisia își va intensifica, totodată, eforturile pentru a asigura faptul că țările de origine își respectă angajamentele de readmitere a resortisanților, în temeiul acordurilor de readmisie existente. Planul de acțiune a fost aprobat de Consiliu în luna octombrie.

Tot în luna octombrie s-a convenit asupra unui plan de acțiune comun cu Turcia, care a fost activat cu ocazia summitului UE-Turcia din luna noiembrie. Planul de acțiune face parte dintr-o amplă agendă de cooperare bazată pe o responsabilitate comună, angajamente reciproce și obținerea de rezultate. Comisia a propus un instrument de asistență pentru refugiați destinat Turciei, prin care să se coordoneze o contribuție totală a Uniunii în valoare de 3 miliarde de euro, destinată a oferi sprijin deopotrivă refugiaților sirieni aflați sub protecție temporară și comunităților-gazdă din Turcia. În decembrie, Comisia a propus o schemă de admisie umanitară voluntară, gestionată împreună cu Turcia, în beneficiul persoanelor strămutate din cauza conflictului din Siria.

Donald Tusk, președintele Consiliului European, și Jean-Claude Juncker, președintele Comisiei Europene, înainte de Reuniunea liderilor consacrată rutei Balcanilor de Vest. Bruxelles, 25 octombrie 2015.

 

În luna octombrie, președintele Juncker a solicitat o reuniune a liderilor, pentru a dezbate problema fluxurilor de refugiați de-a lungul rutei Balcanilor de Vest. Această reuniune s-a bucurat de participarea unor șefi de stat sau de guvern din 11 state membre și s-a soldat cu adoptarea unui plan de acțiune. Imediat după încheierea reuniunii liderilor, toți participanții au desemnat puncte de contact la nivel înalt, care să coordoneze acțiunile de follow-up prin intermediul unor videoconferințe săptămânale, organizate de Comisie. A fost instituit un instrument comun de informare privind fluxurile migratoare zilnice, iar statele membre traversate de această rută și-au îmbunătățit coordonarea. În luna decembrie, Comisia a publicat un raport intermediar privind măsurile luate pentru a face față crizei refugiaților și a migranților de-a lungul rutei Balcanilor de Vest.

În vara anului 2015, Uniunea Europeană a strâns contactele cu țările de tranzit și de origine ale migranților într-un mod fără precedent. Migrația a devenit o componentă specifică a misiunilor din cadrul politicii de securitate și apărare comune, desfășurate deja în țări precum Mali și Niger, unde accentul a căzut cu precădere pe gestionarea frontierelor. A fost lansat un nou dialog cu țările din regiunea Sahel, axat pe aspecte precum controlul frontierelor, lupta împotriva rețelelor infracționale internaționale și dezvoltarea.

Comisia a alocat 1,8 miliarde de euro pentru a înființa un fond fiduciar de urgență al UE pentru Africa, cu scopul de a aborda cauzele profunde ale migrației pe întregul continent. Fondul reunește resurse provenind de la diferite instrumente financiare ale bugetului UE și se va baza, totodată, pe contribuții din partea statelor membre. Uniunea Europeană a mobilizat aproximativ 4 miliarde de euro pentru a ajuta refugiații sirieni, atât din Siria, cât și din țările învecinate. În același timp, Comisia a sprijinit eforturile diplomatice ale ONU de a avansa în direcția unei tranziții politice în Siria și de a pune capăt conflictului din această țară. Același lucru este valabil și în cazul Libiei, unde Uniunea Europeană a colaborat cu Națiunile Unite pentru a promova formarea unui guvern de uniune națională.

Existența unor canale legale de imigrare și a unor proceduri transparente, simple și echitabile în ceea ce-i privește pe migranții regulamentari contribuie la prevenirea migrației neregulamentare și a introducerii ilegale de migranți. Obiectivul Agendei europene privind migrația este îmbunătățirea gestionării migrației legale la nivelul Uniunii, pentru a face față mai bine penuriei de forță de muncă și de competențe, în special în sectoare precum știința, tehnologia și ingineria. Un alt obiectiv al propunerii este creșterea gradului de atractivitate a Uniunii pentru migranții cu înaltă calificare.

Comisia a lansat în luna mai o consultare publică în vederea revizuirii actualului sistem european al „Cărții albastre”, care este puțin utilizat în prezent. Sistemul facilitează recrutarea resortisanților cu înaltă calificare din țări terțe, grație unei proceduri armonizate și rapide de eliberare a unui permis special de ședere și de muncă. Rezultatele consultării vor contribui la revizuirea sistemului „Cărții albastre” în 2016, ca parte a unui amplu pachet privind migrația legală.

Uniunea Europeană a inițiat un dialog cu sectorul privat, sindicatele și alți parteneri sociali, pentru a-și forma o imagine mai clară asupra diverselor nevoi ale economiei și piețelor forței de muncă din Europa. Acest dialog urmărește, totodată, realizarea unui schimb de bune practici pentru a atrage competențe din străinătate, dar și pentru o mai bună dezvoltare și utilizare a competențelor persoanelor care au sosit deja în Uniune.

În 2015 au fost efectuate primele evaluări ale implementării acquis-ului Schengen, în conformitate cu noul mecanism de evaluare și de monitorizare. În luna iunie, Comisia a adoptat o propunere privind un nou autocolant de viză european. Formatul și specificațiile tehnice uniforme ale noului autocolant vor contribui la combaterea fraudei, fenomen cu o frecvență tot mai mare în ultimii ani. El va înlocui actualul format uniform al vizelor, utilizat de statele membre la eliberarea așa-numitei vize Schengen (viza de scurtă ședere), care se află în uz încă din 1995.

Introducerea la nivel mondial a sistemului de informații privind vizele a fost finalizată în noiembrie 2015. Baza de date a sistemului de informații privind vizele conține acum toate datele cererilor de viză depuse de resortisanții țărilor din afara Uniunii care au nevoie de viză pentru a intra în spațiul Schengen, inclusiv datele lor biometrice (amprente digitale și o fotografie facială digitală). Sistemul împiedică trecerea ilegală a frontierelor și falsificarea vizelor Schengen, permițând, în același timp, o prelucrare mult mai rapidă a cererilor de viză, datorită utilizării datelor biometrice.

Pe parcursul anului 2015, Uniunea Europeană a semnat acorduri de scutire de vize cu 12 țări din afara Uniunii (Columbia, Dominica, Grenada, Palau, Saint Lucia, Saint Vincent și Grenadinele, Samoa, Timorul de Est, Tonga, Trinidad și Tobago, Emiratele Arabe Unite și Vanuatu), care se aplică în prezent cu titlu provizoriu, până la momentul ratificării lor. Aceste acorduri înseamnă că resortisanții celor 12 țări pot călători deja fără viză în Uniunea Europeană și că cetățenii Uniunii nu au nevoie de viză pentru a vizita aceste țări.

În luna iulie, Comisia a lansat o consultare publică cu privire la pachetul privind frontierele inteligente. Prin acest pachet, se dorește să se faciliteze trecerea frontierei de către călătorii legitimi care intră în spațiul Schengen pentru șederi de scurtă durată, dar și să se mărească posibilitatea de a identifica migranții neregulamentari și persoanele care depășesc termenul legal de ședere și de a implementa deciziile de returnare. Pachetul va asigura, în același timp, o mai bună identificare a resortisanților țărilor din afara Uniunii și va permite depistarea persoanelor care folosesc identități multiple.

În luna octombrie, Consiliul European a stabilit orientări suplimentare, inclusiv referitoare la depunerea de eforturi pentru instituirea treptată a unui sistem integrat de administrare a frontierelor externe. În decembrie, Comisia a adoptat pachetul privind frontierele, care conține, printre altele, o propunere de instituire a Pazei Europene de Frontieră și de Coastă, consolidând astfel mandatul Frontex de asigurare a unei gestionări riguroase și partajate a frontierelor externe. Agenția Uniunii Europene pentru Paza de Frontieră și de Coastă, creată pe baza Frontex și a autorităților statelor membre responsabile cu controlul la frontiere, va avea sarcina de a asigura gestionarea curentă a frontierelor externe. Pachetul conține, de asemenea, o propunere de regulament privind un document de călătorie european pentru returnarea resortisanților țărilor din afara Uniunii aflați în situație de ședere ilegală, la care se adaugă Manualul Eurosur și Al optulea raport semestrial privind funcționarea spațiului Schengen. În plus, pentru a spori securitatea în spațiul Schengen, pachetul include o modificare a Codului frontierelor Schengen care permite controlarea sistematică a tuturor călătorilor la frontierele externe, inclusiv a cetățenilor UE și a membrilor familiilor acestora.

În iunie a fost lansată operațiunea Eunavfor Med, cu scopul de a submina modul de acțiune al traficanților de persoane în Marea Mediterană și de a contribui la prevenirea pierderii de noi vieți omenești pe mare. Prima fază a operațiunii a constat în colectarea de informații privind strategiile, rutele și efectivele traficanților. Faza a doua, cunoscută sub denumirea de „operațiunea Sophia”, a debutat în luna octombrie. Ea constă în interceptarea și arestarea în mare liberă a navelor suspectate că ar aparține traficanților. Aproximativ 22 de state membre au contribuit la Eunavfor Med cu active, resurse și personal.

Prin intermediul politicii sale europene de vecinătate, Uniunea Europeană colaborează cu țările vecine din sud și din est în direcția unei asocieri politice și a unei integrări economice mai strânse.

Summitul Parteneriatului estic, care a avut loc la Riga, în luna mai, a oferit un impuls suplimentar relațiilor Uniunii Europene cu cei șase parteneri estici. Uniunea Europeană a semnat acorduri de asociere cu Georgia, Moldova și Ucraina, care includ dispoziții pentru instituirea unor acorduri de liber schimb aprofundate și cuprinzătoare.

Uniunea pune în aplicare o serie de măsuri pentru a sprijini procesul de reformă, inclusiv un pachet de sprijin în valoare de 11 miliarde de euro anunțat în martie 2014, din care peste 6 miliarde de euro au fost deja mobilizate până la jumătatea anului 2015. În plus, în contextul mai larg al procesului de pace din Ucraina, Uniunea a continuat discuțiile privind livrările de gaz și aspectele practice ale punerii în aplicare a acordurilor de liber schimb aprofundate și cuprinzătoare. Ea a continuat, de asemenea, să militeze pentru punerea în aplicare a acordurilor de la Minsk și pentru aplicarea de sancțiuni împotriva Rusiei.

În luna octombrie au fost lansate negocierile pentru un acord de liber schimb aprofundat și cuprinzător cu Tunisia, o rundă de negocieri având deja loc înainte de sfârșitul anului. În cadrul negocierilor pentru un acord de liber schimb aprofundat și cuprinzător cu Marocul, progresele au fost limitate în 2015. Totodată, a continuat procesul de pregătire pentru lansarea negocierilor în vederea unui acord de liber schimb aprofundat și cuprinzător cu Iordania.

Martin Schulz, președintele Parlamentului European (al treilea din stânga), Donald Tusk, președintele Consiliului European (al patrulea din stânga), și Jean-Claude Juncker, președintele Comisiei Europene (în dreapta), alături de șefi de stat sau de guvern din Europa și din Africa la summitul de la Valletta privind migrația. Valletta (Malta), 11 noiembrie 2015.

 

Summitul pe tema migrației care a avut loc la Valletta în luna noiembrie a reunit lideri din Uniune și din țări-cheie din Africa pentru a discuta provocările legate de migrație. El a avut ca rezultat crearea Fondului fiduciar de urgență al Uniunii Europene pentru Africa, menit să promoveze dezvoltarea în Africa în schimbul unui ajutor acordat de țările africane în contextul actualei crize a migrației. Fondul a promis un ajutor în valoare de 1,8 miliarde de euro, la care se adaugă o asistență pentru dezvoltare în valoare de 20 de miliarde de euro pe an.

Uniunea Europeană a sprijinit discuțiile purtate sub conducerea ONU cu privire la concilierea diverselor facțiuni din Libia. În plus față de sprijinul politic constant acordat trimisului special al secretarului general al ONU, Martin Kobler, Uniunea a găzduit reuniuni dedicate dialogului și a oferit sprijin financiar (4 milioane de euro) pentru continuarea negocierilor.

Uniunea a continuat să sprijine țările cu perspective de aderare în procesul de implementare a reformelor necesare pentru îndeplinirea criteriilor de aderare, în vederea promovării stabilității, a securității și a prosperității în Europa.

Comisarul Johannes Hahn și Aleksandar Vučić, prim-ministrul Serbiei, cu o zi înainte de deschiderea primului capitol al procesului de negociere a aderării Serbiei. Belgrad, 10 decembrie 2015.

 

Uniunea Europeană a jucat un rol esențial în atingerea obiectivului major al normalizării relațiilor dintre Kosovo și Serbia, Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe și politica de securitate/vicepreședinte al Comisiei, Federica Mogherini, conducând mai multe runde ale dialogului Belgrad-Pristina.

Uniunea a jucat totodată un rol important în procesul de reformă și de stabilizare politică a fostei Republici iugoslave a Macedoniei, precum și în acordul încheiat de principalele partide politice pentru a depăși impasul politic în care se afla țara.

Președinții Schulz, Tusk și Juncker s-au întâlnit cu președintele Turciei, Recep Tayyip Erdoğan, în octombrie 2015, pentru a discuta relațiile UE-Turcia și, în mod concret, gestionarea fluxurilor de refugiați și migranți. Președintele Schulz a întreprins o vizită în Turcia în luna aprilie, iar președintele Tusk s-a aflat în vizită în această țară în luna septembrie și, împreună cu președintele Juncker, din nou în luna noiembrie, pentru a participa la Summitul G20 din Antalya. Uniunea Europeană și Turcia au demarat totodată un dialog politic privind politica externă și de securitate, inclusiv combaterea terorismului. Turcia face parte din coaliția internațională împotriva ISIL/Da’esh și a continuat să furnizeze ajutor umanitar refugiaților irakieni și sirieni.

Federica Mogherini, Înaltul Reprezentant/vicepreședinte al Comisiei, Frans Timmermans, prim-vicepreședintele Comisiei, și Donald Tusk, președintele Consiliului European, se întâlnesc cu Ahmet Davutoğlu, prim-ministrul Turciei, la Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite. New York (SUA), 29 septembrie 2015.

 

La sfârșitul lunii noiembrie s-a desfășurat la Bruxelles un summit UE-Turcia în cadrul căruia a fost activat planul comun de acțiune privind migrația. Cele două părți și-au reafirmat angajamentul de a continua legăturile și solidaritatea care există între ele, de a consolida cooperarea, de a redinamiza procesul de aderare, de a adopta măsuri orientate către rezultate și de a organiza dialoguri la nivel înalt structurate și mai frecvente.

În luna decembrie au fost deschise negocierile de aderare privind politica economică și monetară.

Recep Tayyip Erdoğan, președintele Turciei, și Frans Timmermans, prim-vicepreședintele Comisiei Europene, se întâlnesc să discute despre criza migrației. Ankara (Turcia), 15 octombrie 2015.

 

În 2015, cooperarea dintre Uniunea Europeană și Statele Unite s-a axat pe consolidarea relațiilor bilaterale prin intermediul negocierilor privind Parteneriatul transatlantic pentru comerț și investiții, precum și pe negocierile privind protecția datelor și a vieții private (a se vedea capitolul 6). Cele două părți au continuat să coopereze îndeaproape pentru a face față provocărilor globale cum sunt schimbările climatice, securitatea energetică, neproliferarea nucleară și legătura dintre securitate și dezvoltare.

Anul 2015 a marcat cea de a 40-a aniversare a relațiilor dintre Uniunea Europeană și China. În luna iunie, Uniunea a găzduit cel de al 17-lea Summit UE-China. Cele două părți au convenit să consolideze cooperarea în domeniul politicii externe, al securității și al problemelor de interes mondial. Liderii prezenți la summit au adoptat o declarație comună în care se recunoaște prioritatea mai multor acțiuni de punere în aplicare a agendei strategice de cooperare UE-China 2020, precum și o declarație comună specifică privind schimbările climatice. China s-a angajat să își intensifice investițiile în Uniune pentru a sprijini planul de investiții pentru Europa. Negocierile privind un acord de investiții UE-China au progresat, iar Uniunea a profitat de această ocazie pentru a aborda problema drepturilor omului, ambele părți convenind asupra importanței continuării dialogului în acest sens.

Pe parcursul anului 2015, relațiile Uniunii cu Rusia au continuat să fie dominate de interferența Rusiei în Ucraina, în special de anexarea ilegală a Crimeei și de destabilizarea directă a țării. În cursul anului, Uniunea a prelungit măsurile restrictive impuse în 2014 (interdicția de acordare a vizelor pentru persoane și entități, sancțiuni economice și măsuri referitoare la anexarea Crimeei). În același timp, Uniunea Europeană și Rusia au menținut un dialog cu privire la probleme de interes mondial și la crizele internaționale, în special în ceea ce privește Iranul. Uniunea s-a angajat în discuții trilaterale cu Rusia și Ucraina pe tema aprovizionării cu gaze, reușind să faciliteze încheierea, în luna septembrie, a unui acord privind pachetul de iarnă pentru livrările de gaze către Ucraina. Ea a urmărit cu îngrijorare evoluțiile interne din Rusia legate de deteriorarea situației drepturilor omului și de noile restricții impuse societății civile.

Maroš Šefčovič, vicepreședinte al Comisiei (în centru), Alexander Novak, ministrul rus al energiei (în stânga), și Volodimir Demchișin, ministrul ucrainean al industriei cărbunelui și energiei (în dreapta), după încheierea acordului cu privire la un pachet de iarnă pentru livrarea de gaz către Ucraina. Bruxelles, 25 septembrie 2015.

 

Înaltul Reprezentant/vicepreședinte al Comisiei, Federica Mogherini, miniștrii de externe ai E3/EU+3 (UE, Germania, Franța și Regatul Unit, împreună cu China, Rusia și Statele Unite) și Iranul au ajuns la un acord în luna iulie cu privire la o soluție pe termen lung la problema nucleară iraniană. Planul comun de acțiune cuprinzător asigură caracterul exclusiv pașnic al programului nuclear iranian și prevede ridicarea globală a tuturor sancțiunilor legate de domeniul nuclear. Această evoluție pozitivă deschide calea spre o îmbunătățire constantă a relațiilor cu Iranul, cu condiția ca planul de acțiune să fie pus în aplicare în întregime.

Federica Mogherini, Înaltul Reprezentant/vicepreședinte al Comisiei (a patra din stânga), alături de miniștrii de externe ai E3/EU+3 în urma acordului obținut cu privire la problema nucleară iraniană. Viena (Austria), 5 iulie 2015.

 

Acțiunea Uniunii Europene în Irak este ghidată de o strategie regională pentru Siria și Irak și pentru amenințarea pe care o reprezintă ISIL/Da’esh, adoptată de Consiliu în luna martie. Uniunea facilitează în mod activ eforturile coaliției globale împotriva ISIL, în special în domeniul combaterii terorismului, al stabilizării și al asistenței umanitare. Ea sprijină totodată reformele demarate de guvernul irakian pentru a promova incluziunea și reconcilierea națională. Uniunea Europeană este o forță motrice în eforturile internaționale sub egida ONU pentru facilitarea unei soluții politice la conflictul din Siria, care a forțat aproximativ 12 milioane de persoane să își părăsească locuințele. Ea a alocat 4 miliarde de euro pentru a ajuta cetățenii sirieni și comunitățile-gazdă, cu precădere în Iordania, Liban și Turcia. Se preconizează o creștere semnificativă a finanțării Uniunii prin intermediul noului Fond fiduciar regional al Uniunii Europene, ca răspuns la criza siriană („Fondul Madad”).

În martie 2015, Uniunea Europeană și-a intensificat acțiunile în Sahel, Cornul Africii și Golful Guineei, odată cu adoptarea de către Consiliu a Planului de acțiune privind Golful Guineei pentru perioada 2015-2020. Planul de acțiune prezintă sprijinul Uniunii pentru eforturile regionale și ale statelor costiere de a face față numeroaselor probleme de securitate maritimă și criminalitate organizată.

Uniunea Europeană a oferit sprijin încă de la începutul epidemiei devastatoare de Ebola care s-a declanșat în Africa de Vest în martie 2014, punând la dispoziție aproximativ 2 miliarde de euro pentru a stopa răspândirea epidemiei și pentru a promova o redresare rapidă în țările afectate. Numai Comisia a angajat 870 de milioane de euro, din care 70 de milioane de euro pentru asistență umanitară de urgență.

Comisarul Vytenis Andriukaitis cu unul dintre câștigătorii Premiului european în domeniul sănătății 2015, acordat organizațiilor neguvernamentale care s-au afirmat în timpul situației de urgență cauzate de Ebola. Mondorf-les-Bains (Luxemburg), 12 octombrie 2015.

 

Comisarul Neven Mimica la o cișmea, în timpul vizitei sale în Samburu (Kenya), la 18 septembrie 2015.

 

Uniunea a desfășurat șase misiuni de observare a alegerilor în țări africane în cursul anului 2015, a încheiat o serie de acorduri de parteneriat economic cu regiunile africane și a fost deosebit de activă în dezamorsarea crizelor politice din Burundi, Guineea-Bissau, Mali și Sudanul de Sud.

Într-un context marcat de instabilitate, de conflicte prelungite și de criza migrației, anul 2015 a adus provocări fără precedent pentru drepturile omului, înregistrându-se încălcări grave și de amploare și o sporire a cazurilor de hărțuire și a atacurilor asupra militanților și a organizațiilor neguvernamentale. Uniunea Europeană a continuat să pledeze pentru drepturile omului, să le apere și să le promoveze, furnizând sprijin financiar organizațiilor societății civile și apărătorilor drepturilor omului din întreaga lume. Au fost organizate dialoguri și consultări pe tema drepturilor omului cu aproape 40 de țări partenere și cu un număr și mai mare de parteneri locali. Acțiunea externă a Uniunii în acest domeniu este întemeiată pe cadrul strategic al UE privind drepturile omului și democrația, adoptat în iunie 2012, și pe noul plan de acțiune adoptat de Consiliu în iulie 2015, care definește prioritățile și strategia pentru perioada 2015-2019.

2015 a fost Anul European pentru Dezvoltare, sub deviza „Lumea noastră, demnitatea noastră, viitorul nostru”. Obiectivul principal a fost de a informa și a sensibiliza cetățenii Uniunii, în special tinerii, cu privire la rezultatele obținute de Uniune și de statele sale membre în ceea ce privește ajutorul pentru dezvoltare. Uniunea Europeană a continuat să fie, în 2015, cel mai important donator de asistență pentru dezvoltare la nivel mondial. În cursul anului, a devenit pe deplin operațional cel de Al 11-lea fond european de dezvoltare, în valoare de 30,5 miliarde de euro.

Ajutorul pentru dezvoltare oferit de UE: sunt suficiente mijloacele pentru marile necesități pe care încearcă să le acopere?

 

(În sensul acelor de ceasornic, de la stânga) François Hollande, președintele Franței, David Cameron, prim-ministrul Regatului Unit, Matteo Renzi, prim-ministrul Italiei, Jean-Claude Juncker, președintele Comisiei Europene, Donald Tusk, președintele Consiliului European, Shinzō Abe, prim-ministrul Japoniei, Stephen Harper, prim-ministrul Canadei, Barack Obama, președintele Statelor Unite, și Angela Merkel, cancelarul Germaniei, discută pe marginea agendei de dezvoltare durabilă a ONU în cadrul summitului G7. Krün (Germania), 7 iunie 2015.

 

În 2015, Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite a adoptat noi obiective de dezvoltare durabilă care vor ghida eforturile globale de realizare a dezvoltării durabile în perioada de până în 2030. Uniunea Europeană a fost un puternic susținător al celor 17 obiective și se va asigura că ele sunt puse în aplicare acasă și peste hotare.

Tendința mondială de creștere a numărului dezastrelor naturale sau provocate de om a continuat pe parcursul anului. Direcția Generală Ajutor Umanitar și Protecție Civilă (ECHO) din cadrul Comisiei a oferit asistență în valoare de peste 1,5 miliarde de euro, care a inclus alimente, adăpost, protecție, îngrijiri medicale și apă potabilă pentru mai mult de 120 de milioane de persoane din peste 80 de țări.

În 2015, Comisia a alocat 361 de milioane de euro sub formă de ajutor umanitar pentru bărbați, femei și copii victime ale dezastrului umanitar din Siria și din țările vecine ale acesteia, Iordania, Liban și Turcia. De la începutul conflictului, Uniunea a alocat în total peste 5 miliarde de euro în sprijinul cetățenilor sirieni și al comunităților-gazdă din țările învecinate. Se preconizează o creștere a finanțării prin intermediul noului Fond fiduciar regional al Uniunii Europene, ca răspuns la criza siriană.

Comisarul Christos Stylianides participă la distribuirea de ajutoare în Nepal după cutremurul care a cauzat moartea a peste 8 500 de persoane și rănirea unui număr și mai mare de oameni. Khokana (Nepal), 2 mai 2015.

 

De asemenea, Comisia și-a sporit în mod substanțial ajutorul umanitar în Irak, până la o sumă totală de 104,65 milioane de euro, ca răspuns la o criză în urma căreia peste 10 milioane de persoane au nevoie de asistență vitală.

Pentru a ajuta populațiile afectate de strămutarea forțată, de insecuritate alimentară și de malnutriție acută ca urmare a conflictului actual din Yemen, Comisia a alocat 52 de milioane de euro sub formă de asistență umanitară.

Pe parcursul anului 2015, Uniunea și-a continuat sprijinul pentru Ucraina, furnizând ajutor în valoare de 242 de milioane de euro.

Până la sfârșitul anului 2015, peste 1,5 milioane de copii care locuiesc în zone de conflict și de urgență au beneficiat de proiecte umanitare, prin care li s-a oferit acces la educație și sprijin psihosocial sub egida inițiativei Uniunii Europene „Copiii păcii”.

De asemenea, în 2015, mecanismul de protecție civilă al Uniunii a fost activat pentru 25 de situații de urgență în țări afectate de dezastre din întreaga lume.

În luna iunie, Consiliul European a solicitat Înaltului Reprezentant/vicepreședinte al Comisiei, Federica Mogherini, să pregătească o strategie globală a Uniunii în domeniul politicii externe și de securitate, în strânsă cooperare cu statele membre, care să fie înaintată Consiliului European până în iunie 2016. Obiectivul noii strategii va fi de a oferi o viziune amplă asupra rolului Uniunii în lume, cu accent pe acțiuni ale Uniunii care pot aduce cea mai mare valoare adăugată pentru capabilitățile naționale.

Lupta împotriva terorismului a continuat să ocupe un loc central în activitatea Uniunii în cursul anului trecut. Au fost numiți experți în combaterea terorismului și securitate în cadrul a șapte delegații ale Uniunii și au avut loc dialoguri politice și pe tema combaterii terorismului cu o serie de țări și instituții internaționale, cum ar fi Organizația Națiunilor Unite și Asociația Națiunilor din Asia de Sud-Est. Uniunea Europeană a continuat să își consolideze abordarea cuprinzătoare în materie de conflicte și crize externe. Ea a sprijinit activ măsurile de prevenire a conflictelor în peste 30 de țări, inclusiv prin activități analitice și de mediere.

Ban Ki-moon, secretarul general al Organizației Națiunilor Unite, se întâlnește cu Federica Mogherini, Înaltul Reprezentant/vicepreședinte al Comisiei. Bruxelles, 27 mai 2015.

 

Pe parcursul anului 2015, Parlamentul a dezbătut o serie de chestiuni politice, exprimându-și opiniile cu privire la acestea. Numeroși vizitatori de rang înalt s-au adresat Parlamentului de-a lungul anului, printre aceștia numărându-se Laimdota Straujuma, prim-ministrul Letoniei, Maiestatea Sa Regele Abdullah al II-lea al Iordaniei, Ban Ki-moon, secretarul general al Organizației Națiunilor Unite, Tsakhiagiin Elbegdorj, președintele Mongoliei, Alexis Tsipras, prim-ministrul Greciei, Xavier Bettel, prim-ministrul Luxemburgului, Maiestatea Sa Regele Felipe VI al Spaniei, François Hollande, președintele Franței, Angela Merkel, cancelarul Germaniei, Sergio Mattarella, președintele Italiei, precum și șefii instituțiilor UE.

Martin Schulz, președintele Parlamentului European, Angela Merkel, cancelarul Germaniei, Maiestatea Sa Regele Felipe VI al Spaniei și François Hollande, președintele Franței, la Parlamentul European. Strasbourg, 7 octombrie 2015.

 

Parlamentul European a decernat Premiul Saharov pentru libertatea de gândire lui Raif Badawi, blogger și activist pentru drepturile omului din Arabia Saudită.

 

Georges Dassis a fost ales președinte al Comitetului Economic și Social European la 7 octombrie 2015.

 

Markku Markkula a fost ales președinte al Comitetului Regiunilor la 12 februarie 2015.

 

În luna mai, Comisia a luat o serie de măsuri pentru a spori deschiderea și transparența procesului decizional al Uniunii Europene, îmbunătățind, în același timp, calitatea noilor acte legislative și promovând reexaminarea sistematică a legislației existente a Uniunii, odată cu adoptarea agendei privind o mai bună legiferare.

Acest pachet de reforme a introdus o serie de măsuri, printre care noi consultări și posibilități de feedback, care vor oferi mai multe oportunități pentru a spori implicarea părților interesate și a crește numărul de consultări publice. În luna iulie, Comisia a lansat un mecanism care le permite părților interesate să prezinte comentarii cu privire la foile de parcurs, la evaluările inițiale ale impactului și la propunerile adoptate, deschizând procesul de elaborare a politicilor pentru a consolida controlul și contribuția din partea publicului. Aceasta este prima etapă a implementării unui portal dedicat unei mai bune legiferări, care oferă un acces facil la procesele din cadrul activității de legiferare la nivelul Uniunii.

În plus, în luna iulie a fost înființat un nou Comitet de control normativ. Acesta asigură un control central consolidat al calității și o funcție de asistență pentru evaluările impactului și analizele Comisiei. Pe lângă președinte, comitetul va avea șase membri deplini, iar trei dintre aceștia vor fi recrutați din afara instituțiilor Uniunii.

În luna decembrie, Comisia a aprobat un nou acord interinstituțional referitor la o mai bună legiferare cu Parlamentul și Consiliul pentru îmbunătățirea calității și a rezultatelor legislației Uniunii. Acest acord va aduce schimbări la nivelul întregului ciclu de elaborare a politicilor, de la consultări și evaluări ale impactului la adoptarea, punerea în aplicare și evaluarea legislației Uniunii. Textul a fost negociat cu Parlamentul și Consiliul și trebuie aprobat de toate cele trei instituții înainte de a intra în vigoare.

REFIT este programul Comisiei pentru o reglementare adecvată și funcțională. La el participă experți la nivel înalt din statele membre și reprezentanți ai mediului de afaceri și ai societății civile. Scopul său este de a colecta sugestii privind reducerea sarcinii de reglementare printr-un dialog deschis cu părțile interesate și cu statele membre.

Începând din 2012, au fost luate aproximativ 200 de inițiative REFIT. Acest lucru a fost posibil prin intermediul evaluărilor, al unor noi inițiative de simplificare, al retragerii și al abrogării de acte normative. Progresele înregistrate în punerea în aplicare a inițiativelor REFIT au fost raportate în tabloul de bord anual publicat în luna mai. Lucrările continuă pentru simplificarea legislației Uniunii și reducerea costurilor de reglementare, menținând totodată beneficiile politicilor.

În luna iulie, Comisia a adoptat cel de al 32-lea raport anual privind monitorizarea aplicării dreptului UE, în care au fost trecute în revistă rezultatele statelor membre în ceea ce privește implementarea corectă și în timp util a legislației Uniunii în 2014.

Comisia inițiază o procedură de constatare a neîndeplinirii obligațiilor în cazul în care un stat membru nu remediază o presupusă încălcare a dreptului Uniunii sau nu notifică măsurile de transpunere a unei directive în legislația națională în termenul convenit. Cetățenii și părțile interesate pot raporta direct încălcările suspectate ale legislației Uniunii cu ajutorul unui formular electronic de plângere, care poate fi accesat prin intermediul portalului Drepturi și oportunități. În 2014, majoritatea plângerilor depuse aveau legătură cu domeniile ocupării forței de muncă, pieței interne și justiției.

În ultimii cinci ani, tendința generală a fost de scădere a numărului de proceduri formale de constatare a neîndeplinirii obligațiilor. La fel ca în anul precedent, mediul, transporturile și piața internă și serviciile au rămas domeniile de politică în care au fost deschise cele mai multe proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor. Această scădere reflectă eficacitatea dialogului structurat care are loc cu statele membre prin intermediul mecanismului EU Pilot înainte de lansarea unei proceduri formale de constatare a neîndeplinirii obligațiilor.

Transparența are o mare însemnătate pentru legitimitatea publică a procesului decizional al Uniunii și pentru a câștiga încrederea cetățenilor.

În luna ianuarie a fost lansată o nouă versiune a Registrului de transparență comun al Parlamentului European și al Comisiei Europene. Registrul este un instrument esențial pentru punerea în aplicare a politicii Comisiei în materie de transparență, oferind informații cu privire la entitățile care încearcă să influențeze procesul decizional din cadrul instituțiilor Uniunii și enumerând subiectele urmărite de aceste entități, clienții sau membrii lor, apartenența lor la structurile Uniunii și resursele umane și financiare investite. Toate organizațiile care se înscriu în registru semnează Codul de conduită aferent, care servește ca o busolă morală a relațiilor lor cu instituțiile Uniunii.

În urma unei recomandări pozitive din partea Consiliului, în luna aprilie, Parlamentul a acordat aprobarea finală, cunoscută sub denumirea de descărcare de gestiune, pentru modul în care Comisia a executat bugetul Uniunii în 2013. Descărcarea de gestiune reprezintă unul dintre instrumentele utilizate de către Parlament și Consiliu pentru a controla modul în care este cheltuit bugetul Uniunii. Odată acordată, aceasta duce la închiderea oficială a conturilor instituției pentru un anumit an.

Vicepreședintele Kristalina Georgieva (în stânga) discută cu Vítor Manuel da Silva Caldeira, președintele Curții de Conturi Europene (în centru). Bruxelles, 23 septembrie 2015.

 

Atunci când decide dacă să acorde, să amâne sau să refuze descărcarea de gestiune, Parlamentul ține seama de raportul anual al Curții de Conturi Europene. În luna noiembrie, Curtea și-a prezentat raportul anual privind execuția bugetului Uniunii în 2014. Auditorul extern al Comisiei a dat un aviz favorabil în privința conturilor Uniunii pentru al optulea an consecutiv și a confirmat, de asemenea, că nici veniturile, nici cheltuielile administrative nu au fost afectate de erori semnificative. În plus, Curtea a estimat că există o scădere a ratei de eroare globale în cazul plăților (4,4 %) pentru al doilea an consecutiv.

În această privință, este important să se amintească faptul că, pentru aproximativ 80 % din bugetul anual al Uniunii, în special în domeniul agriculturii și al politicii de coeziune, Comisia are o importantă funcție de control, însă statele membre sunt principalele responsabile de gestionarea zilnică a fondurilor Uniunii. În cazul în care sunt identificate erori administrative, Comisia Europeană și autoritățile publice naționale ale statelor membre iau măsuri pentru recuperarea banilor. Între 2009 și 2014, valoarea medie anuală a acestor corecții financiare și recuperări a fost de 3,2 miliarde de euro, adică 2,4 % din plățile efectuate de la bugetul Uniunii. Această capacitate de corecție ilustrează caracterul multianual al majorității programelor, precum și angajamentul tuturor autorităților publice de a proteja banii contribuabililor.

Dreptul de acces al publicului la documente este un instrument important în domeniul transparenței. Raportul anual privind accesul la documente pentru anul 2014, adoptat în luna august, descrie modul în care Comisia a pus în aplicare legislația și normele actuale cu privire la acest subiect.

Raportul anual ilustrează în mod clar importanța dreptului de acces la documente în cadrul politicii globale de transparență a Comisiei. În 2014, Comisia a primit 6 227 de cereri de acces la documente. Documentele solicitate au fost divulgate integral sau parțial în 88 % din cazuri în etapa inițială. În urma răspunsurilor inițiale ale serviciilor, solicitanții au fost în măsură să ceară Comisiei să își revizuiască poziția prin introducerea unei cereri de confirmare. Comisia a examinat 300 de cereri de confirmare în 2014. Numărul cererilor de confirmare a continuat să crească pentru al șaptelea an consecutiv, înregistrând o creștere semnificativă, de 27 %, în 2014. În 43 % din cazuri, în etapa de confirmare a fost acordat un acces mai larg, suplimentar, procentajul total al deciziilor de divulgare integrală sau parțială ajungând astfel la 90 %.

Volumul cererilor de acces și rata ridicată de divulgare a documentelor arată că dreptul de acces la documente este exercitat în mod activ de către cetățenii Uniunii, având ca rezultat punerea la dispoziție a unui număr mare de documente, în plus față de documentația vastă deja disponibilă pe site-ul web al Comisiei.

În 2015, Ombudsmanul European, Emily O’Reilly, a continuat să pună în aplicare strategia sa „Spre 2019”, al cărei obiectiv este sporirea relevanței, a impactului și a vizibilității activităților Ombudsmanului. Printre cazurile examinate de Ombudsman s-au numărat anchete din proprie inițiativă cu privire la componența grupurilor de experți ale Comisiei și la transparența în cadrul trilogurilor, precum și o anchetă privind transparența negocierilor legate de Parteneriatul transatlantic pentru comerț și investiții.

Emily O’Reilly, Ombudsmanul European, îi înmânează raportul său anual lui Martin Schulz, președintele Parlamentului European. Bruxelles, 26 mai 2015.

 

În luna aprilie, Comisia și-a îndeplinit unul dintre angajamentele luate în cadrul orientărilor sale politice, prin finalizarea unei reexaminări a procesului decizional pentru autorizarea organismelor modificate genetic. A fost depusă o nouă propunere legislativă, care le-ar oferi statelor membre posibilitatea de a restricționa sau de a interzice utilizarea organismelor modificate genetic autorizate la nivelul Uniunii în produse alimentare sau în furaje, pe teritoriul lor național, pe baza unor motive de ordin intern care nu sunt legate de riscurile pentru sănătate sau pentru mediu. Autorizarea organismelor modificate genetic pe baze științifice va continua să fie evaluată la nivelul Uniunii.

În cadrul procedurii legislative ordinare, propunerea a fost prezentată spre examinare Parlamentului și Consiliului, care au adoptat recent o directivă prin care se acordă statelor membre posibilități similare în domeniul cultivării organismelor modificate genetic. Parlamentul a respins propunerea în luna octombrie. Discuțiile în primă lectură au continuat în cadrul Consiliului.

Inițiativa cetățenească europeană oferă posibilitatea ca un număr de un milion de cetățeni ai Uniunii provenind din cel puțin șapte state membre să invite Comisia să propună un act legislativ. Până în prezent, trei inițiative cetățenești europene au fost depuse, după îndeplinirea condițiilor și a pragurilor necesare – „Dreptul la apă”, „Unul dintre noi” și „Stop vivisecției” – și au primit un răspuns din partea Comisiei.

În luna martie, Comisia a publicat un raport privind inițiativa cetățenească europeană, în care a evaluat aplicarea acestui nou instrument de la intrarea sa în vigoare, în aprilie 2012. Raportul a concluzionat că organizatorii se confruntă cu dificultăți în crearea sistemelor online de strângere a semnăturilor, în special dat fiind timpul limitat pe care îl au la dispoziție pentru strângerea de semnături. Comisia a continuat, așadar, să ofere organizatorilor soluții de găzduire temporară gratuită și a comandat un studiu care să analizeze posibilitățile de a dezvolta o soluție durabilă pentru sistemele online de strângere de semnături. Totodată, raportul a identificat problemele întâmpinate de organizatori, în special în ceea ce privește diferențele dintre condițiile impuse și datele cu caracter personal solicitate de statele membre în cursul procesului de strângere a semnăturilor. Comisia a solicitat statelor membre să armonizeze și să simplifice aceste cerințe.

În luna ianuarie, Comisia a lansat o nouă serie de dialoguri cu cetățenii, în care aceștia se pot face auziți în fața factorilor de decizie de la nivelul Uniunii, demonstrând astfel că opiniile cetățenilor și dezbaterile cu aceștia reprezintă o parte importantă a procesului democratic de elaborare a politicilor Uniunii. Pe tot parcursul anului, Comisia a avut contacte cu mii de cetățeni, președintele Comisiei, vicepreședinții și comisarii participând la 53 de evenimente în întreaga Uniune. Președintele Parlamentului European, o serie de membri ai Parlamentului European și politicieni de la nivel național au participat, la rândul lor, la aceste dialoguri.

Puteți obține informații și broșuri în limba română despre Uniunea Europeană de la:

Comisia Europeană are, de asemenea, delegații în alte țări din lume.