Investiții pentru ocuparea forței de muncă și creștere economică

Planul de investiții pentru Europa

Planul de investiții urmărește să elimine obstacolele din calea investițiilor, să ofere vizibilitate și asistență tehnică pentru proiectele de investiții și să dea o utilizare mai inteligentă resurselor financiare. O analiză a rezultatelor din 2019 arată că planul a avut un impact macroeconomic semnificativ și a adus beneficii concrete cetățenilor și întreprinderilor.

De la începutul mandatului său, Comisia Juncker (noiembrie 2014-noiembrie 2019) a plasat prioritățile sociale în centrul acțiunilor sale și al dezbaterii privind viitorul Europei. S-au înregistrat progrese semnificative: cu peste 241 de milioane de persoane care lucrează în prezent, aproximativ cu 14 milioane mai mult față de 2014, rata de ocupare a forței de muncă nu a fost niciodată mai mare (73,9 %), iar rata șomajului este cea mai scăzută din 2000. Deși este încă la un nivel prea ridicat, șomajul în rândul tinerilor a scăzut semnificativ, de la un nivel record de 24,1 % în 2013 la 14,3 % în noiembrie 2019.

Politica economică și bugetară

Semestrul european

Semestrul european este ciclul anual de coordonare a politicilor economice și sociale între statele membre în vederea stimulării creșterii economice și a creării de locuri de muncă. În cadrul acestui proces, Comisia Europeană propune Consiliului în fiecare an un set de recomandări adresate statelor membre. Pentru întâia dată și în urma încheierii programului de ajustare economică al Greciei în august 2018, recomandările au fost adresate tuturor celor 28 de state membre.

Obiectivul general al propunerilor Comisiei în acest an a fost de a încuraja statele membre să își sporească potențialul de creștere prin modernizarea economiilor și prin consolidarea rezilienței lor. Având în vedere condițiile economice actuale favorabile și incertitudinile globale, toate statele membre au fost invitate să acorde prioritate reformelor care promovează o creștere sustenabilă care să funcționeze în beneficiul tuturor, precum și strategiilor de investiții bine țintite și politicilor fiscal-bugetare responsabile. Recomandările au fost adoptate de Consiliu în luna iulie.

Conținutul acestor recomandări reflectă prioritățile generale stabilite în Analiza anuală a creșterii și în recomandarea privind politica economică a zonei euro. Recomandările se bazează pe analiza detaliată a rapoartelor de țară publicate în luna februarie 2019 și pe evaluarea programelor naționale prezentate în luna aprilie. Raportul privind mecanismul de alertă a identificat 13 state membre care urmau să facă obiectul unui bilanț aprofundat pentru a evalua dacă au fost sau riscau să fie afectate de dezechilibre. În urma bilanțului s-a constatat că 10 state membre se confruntau cu dezechilibre, iar trei state membre cu dezechilibre excesive.

Recomandările specifice fiecărei țări pun un accent mai puternic pe identificarea nevoilor de investiții naționale și pe prioritatea dată acestora, dar și pe acordarea unei atenții speciale disparităților regionale și teritoriale. Acest lucru este în concordanță cu analiza aprofundată a nevoilor de investiții și a blocajelor identificate pentru fiecare stat membru în rapoarte și ar trebui să servească la prioritizarea utilizării fondurilor Uniunii în următorul buget pe termen lung al Uniunii Europene (2021-2027).

Recomandările recunosc că, pentru a face față provocărilor actuale și viitoare, economiile noastre din ce în ce mai digitalizate și mai globalizate impun investiții mai inteligente în infrastructură, inovare, educație și competențe, precum și măsuri suplimentare pentru crearea unor sisteme de protecție socială durabile și favorabile incluziunii pentru populația noastră în curs de îmbătrânire.

Semestrul a reflectat, de asemenea, principiile consacrate în Pilonul european al drepturilor sociale: egalitate de șanse și de acces pe piața muncii, condiții de muncă echitabile și protecție și incluziune socială. Toate statele membre au primit o recomandare privind competențele, iar multe dintre acestea au primit recomandări pentru implementarea unor reforme pe piața muncii. Alte recomandări s-au axat, de exemplu, pe necesitatea unor politici de capacitare a grupurilor dezavantajate, cum ar fi lucrătorii slab calificați, persoanele tinere, persoanele în vârstă, persoanele cu handicap și persoanele care provin din familii de migranți. Deși sistemele de protecție socială se îmbunătățesc, există încă unele lacune în ceea ce privește acoperirea lor și persistă obstacolele în calea accesului la acestea.

Finanțele publice

Sănătatea finanțelor publice reprezintă o bază esențială pentru stabilitatea economică și creșterea sustenabilă. Reducerea datoriilor și a deficitelor este importantă pentru ca guvernele să dispună de o rezervă fiscală care să atenueze efectele încetinirii creșterii economice. Deși datoria publică continuă să scadă în Uniunea Europeană, progresele au fost inegale și nivelurile datoriei rămân prea ridicate în mai multe state membre.

Stabilitatea macroeconomică este o condiție prealabilă a creșterii, ca atare Uniunea dispune de norme și proceduri de detectare a datoriilor și a deficitelor, astfel încât acestea să nu reprezinte o amenințare la adresa creșterii în statele membre. Dezechilibrele din zona euro au continuat să se atenueze în 2019, însă sunt necesare măsuri suplimentare de politică. În luna februarie, analiza Comisiei a arătat că 10 state membre înregistrau dezechilibre, iar cele din Grecia, Italia și Cipru au fost considerate excesive.

În propunerile sale de recomandări adresate fiecărui stat membru, Comisia stabilește ținte pentru a ajuta statele membre să își atingă obiectivele bugetare pe termen mediu. Statele membre care au posibilitatea de a proceda astfel ar trebui să utilizeze politicile bugetare și structurale pentru a crește investițiile publice de calitate, în special în domeniile care îmbunătățesc potențialul de creștere economică, cum ar fi educația și competențele, infrastructura și inovarea.

În iunie, Comisia a recomandat Consiliului să pună capăt procedurii de deficit excesiv din Spania, ceea ce înseamnă că deficitul țării a fost adus sub 3 % din produsul intern brut (PIB) în mod durabil. Prin urmare, niciun stat membru nu a mai făcut obiectul componentei corective a normelor Uniunii privind deficitul, în comparație cu 24 de state membre în 2011.

În același timp, Comisia a analizat respectarea de către mai multe state membre a normelor Uniunii Europene privind datoria publică și deficitul, pentru a evalua dacă era justificată deschiderea unei proceduri de deficit excesiv. Comisia a concluzionat că normele erau respectate în cazul Belgiei, al Franței și al Ciprului, dar că procedura de deficit excesiv era justificată în cazul Italiei. Cu toate acestea, având în vedere efortul bugetar suplimentar anunțat de autoritățile italiene în luna iulie, Comisia a concluzionat că nu mai este necesar să propună deschiderea acestei proceduri.

De asemenea, Comisia a adresat un avertisment Ungariei și României pentru abaterile prea mari de la obiectivele bugetare pe termen mediu și a recomandat acestor state să ia măsuri pentru a îndeplini aceste obiective. Între timp, s-a considerat că Grecia a început în mod satisfăcător reformele ulterioare aplicării programului, deși punerea în aplicare a unora dintre acestea părea să fi încetinit și exista riscul ca anumite angajamente să nu fie îndeplinite.

Evaziunea fiscală reduce veniturile naționale, perturbă concurența loială și are un impact negativ asupra creșterii. În condițiile în care semestrul european vizează coordonarea politicilor naționale pentru a asigura convergența și o Europă puternică, competitivă și socială, combaterea planificării fiscale agresive și depunerea de eforturi în vederea coordonării fiscale sunt esențiale pentru a proteja competitivitatea Europei și pe cetățenii acesteia. Prin urmare, Comisia a emis recomandări specifice pentru mai multe state membre și pentru zona euro în ansamblu, pentru a aborda problema planificării fiscale agresive.

Uniunea piețelor de capital

Piețele de capital stabile și eficiente sunt esențiale pentru creștere, locuri de muncă și investiții. Uniunea piețelor de capital (UPC), care cuprinde un ansamblu de reforme normative și nenormative pentru a stabili o corelare mai bună între economii și investiții, face parte integrantă din strategia Uniunii Europene de promovare a acestor domenii.

Scopul UPC este de a consolida sistemul financiar european prin oferirea unor surse alternative de finanțare și extinderea oportunităților pentru investitorii individuali și instituționali. Acest lucru înseamnă mai multe oportunități de finanțare pentru întreprinderi, în special pentru IMM-uri și pentru întreprinderile nou-înființate, cum ar fi finanțarea prin capital de risc și cea prin intermediul piețelor financiare. O uniune a piețelor de capital puternică este, de asemenea, necesară în vederea completării uniunii bancare, pentru a consolida uniunea economică și monetară și rolul internațional al monedei euro.

Se pune un accent puternic pe finanțarea sustenabilă, în timp ce sectorul financiar începe să îi ajute pe investitorii preocupați de chestiunea sustenabilității să aleagă proiecte și societăți adecvate. Uniunea piețelor de capital ajută la canalizarea investițiilor în această direcție, contribuind astfel la agenda Uniunii Europene în materie de energie, climă și mediu.

Având în vedere că, în prezent, au fost aprobate 11 din 13 propuneri, uniunea piețelor de capital va deveni un adevărat motor al investițiilor, oferind întreprinderilor din Uniunea Europeană surse suplimentare de finanțare și cetățenilor oportunități de a economisi pentru viitorul lor. Șase propuneri sunt menite să valorifice la maximum piața unică prin noi produse, etichete și pașapoarte europene, cinci propuneri vizează simplificarea normelor pentru întreprinderi și investitori, pentru a le face mai proporționate, iar două vizează consolidarea supravegherii piețelor de capital.

În aprilie, Parlamentul și Consiliul au convenit asupra unor modificări specifice pentru două acte legislative esențiale din domeniul serviciilor financiare: Regulamentul privind abuzul de piață și Regulamentul privind prospectul. Modificările aduse Regulamentului privind abuzul de piață asigură un echilibru mai bun între reducerea birocrației pentru întreprinderile mici, pe de o parte, și protejarea integrității pieței și a investitorilor, pe de altă parte.

Modificările propuse ale Regulamentului privind prospectul vor permite emitenților care sunt IMM-uri să aibă acces la piețele de creștere și să elaboreze un prospect simplificat în caz de transfer pe o piață reglementată (și anume, o bursă de valori principală), ceea ce poate duce la o reducere semnificativă a costurilor pentru acest tip de întreprinderi aflate în faza de creștere.

O altă etapă importantă către realizarea UPC a fost introducerea produsului paneuropean de pensii personale (PEPP), un sistem voluntar de economisire pentru pensie care va fi oferit de o gamă largă de furnizori de servicii financiare din întreaga Uniune. Acesta va completa sistemele de pensii publice și ocupaționale existente, alături de sistemele naționale de pensii private existente. Regulamentul a fost adoptat la 14 iunie și va deveni aplicabil în doi ani, când primele astfel de produse ar urma să intre pe piață.

PEPP va oferi consumatorilor mai multe posibilități de alegere, avantajul unei concurențe sporite, o transparență mai mare și flexibilitate în ceea ce privește opțiunile de produse. Cetățenii mobili vor putea să contribuie în continuare la același produs, indiferent de locul în care își au reședința în Uniunea Europeană.

Începând cu 31 iulie, au intrat în vigoare noi norme pentru a încuraja o distribuție transfrontalieră a fondurilor de investiții. Cadrul actualizat face această repartizare mai simplă, mai rapidă și mai ieftină și, în cele din urmă, va spori concurența dintre fondurile de investiții. Investitorii vor beneficia de o gamă mai largă de opțiuni și de un raport calitate-preț mai bun, precum și de un nivel mai ridicat de protecție.

S-a ajuns, de asemenea, la un acord cu privire la o directivă care va ajuta întreprinderile viabile aflate în dificultate financiară să fie restructurate în mod eficient și va permite antreprenorilor onești să beneficieze de o a doua șansă după depășirea falimentului.

În luna martie, Parlamentul European și Consiliul au convenit și cu privire la noi norme care vor înlesni finanțarea întreprinderilor mici prin intermediul piețelor de capital. Aceste norme vor reduce birocrația pentru întreprinderile care încearcă să acceseze „piețele de creștere pentru IMM-uri”, o nouă categorie de locuri de tranzacționare dedicate micilor emitenți, prin introducerea unei abordări mai proporționate pentru a sprijini cotarea lor la bursă.

Stimularea cercetării, inovării și tehnologiei

Excelența științifică și inovarea revoluționară

În 2019, programul Orizont 2020 al Uniunii Europene a lansat o finanțare în valoare de 11 miliarde de euro pentru sprijinirea cercetării și inovării.

Având în vedere importanța economică din ce în ce mai mare a inovațiilor revoluționare și disruptive, precum și succesul inițial al fazei-pilot a Consiliului european pentru inovare, cei doi ani rămași ai acestei faze-pilot vor cunoaște o expansiune semnificativă. Peste 2 miliarde de euro au fost aprobate pentru perioada 2019-2020, acoperind întregul lanț al inovării, de la proiectele de pionierat pentru a sprijini dezvoltarea tehnologiilor avansate pornind de la baza de cercetare neconvențională până la finanțarea cu rol „accelerator” pentru a ajuta întreprinderile nou-înființate și IMM-urile să dezvolte și să extindă inovațiile până în etapa în care pot atrage investiții private.

Uniunea Europeană în spațiu

Pentru a se asigura că Uniunea Europeană rămâne un lider mondial în tehnologia spațială și pentru a promova o industrie spațială competitivă în Europa, în 2019 Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene au ajuns la un acord provizoriu parțial cu privire la programul spațial al Uniunii pentru perioada 2021-2027.

Cu un buget propus de 16 miliarde de euro, programul ar grupa în același cadru întregul sprijin al Uniunii Europene pentru spațiu și ar crește nivelurile actuale de finanțare cu mai mult de o treime. El ar valorifica noile nevoi și tehnologiile disponibile și ar consolida accesul Europei la spațiu, lansând o abordare europeană pentru sprijinirea unei industrii spațiale inovatoare și competitive.

Galileo, sistemul global de radionavigație prin satelit al Europei, este cel mai fiabil sistem global de radionavigație prin satelit disponibil. În luna septembrie, numărul utilizatorilor Galileo, inclusiv al utilizatorilor de telefoane inteligente sau de tablete compatibile cu Galileo, a ajuns la aproximativ 1 miliard la nivel mondial. Programul Copernicus, cel mai mare furnizor de date de observare a Pământului din lume, contribuie la monitorizarea schimbărilor climatice și la gestionarea securității frontierelor și a dezastrelor de proporții din întreaga lume. În fiecare zi, Copernicus emite 12 terabiți de date, care sunt disponibile integral, în mod deschis și gratuit pentru uzul persoanelor și al întreprinderilor, reprezentând o adevărată mină de aur pentru prelucrarea volumelor mari de date și procesarea în cloud. Începând cu 2019, Copernicus a permis îmbunătățirea transferurilor de date, în special a imaginilor, și permite utilizatorilor să descopere, să descarce și să prelucreze datele sale mai ușor, datorită noilor actualizări ale serviciilor de acces la date și informații.

Apărarea și industria Uniunii Europene

Trei din patru cetățeni ai Uniunii Europene doresc o securitate sporită (Eurobarometru, noiembrie 2018). Prin urmare, Uniunea și-a intensificat ambițiile și angajamentul față de o Uniune a apărării. Activată în decembrie 2017, cooperarea structurată permanentă reunește 25 de state membre participante care doresc să își asume angajamente mai ferme de a colabora în materie de securitate și apărare și de a participa la cele mai solicitante misiuni. Au fost lansate deja în total 34 de proiecte, inclusiv legate de mobilitatea militară, supravegherea maritimă și securitatea cibernetică. Comisia participă în calitate de observator la invitația statelor membre participante.

Cele două proiecte-pilot ale Fondului european de apărare, cu un buget combinat de 590 de milioane de euro, au fost realizate conform planificării la începutul ultimului an al Acțiunii pregătitoare a Uniunii privind cercetarea în materie de apărare (2017-2019). Programul european de dezvoltare industrială în domeniul apărării (2019-2020) cofinanțează dezvoltarea cooperativă a capabilităților de apărare; programul său de lucru a fost aprobat în martie, iar în luna aprilie au fost publicate cereri de propuneri.

Investiții în regiuni, orașe și zone rurale

Pe parcursul anului 2019, politica de coeziune a continuat să sprijine crearea de locuri de muncă și creșterea economică cu mii de investiții, mai mari sau mai mici, în întreaga Uniune. În ultimii cinci ani, au fost sprijinite un milion de întreprinderi, ceea ce a dus la crearea a sute de mii de noi locuri de muncă. Milioane de oameni au primit ajutor pentru formare, educație sau căutarea unui loc de muncă, gospodăriile acestora au fost conectate la servicii de bandă largă mai bune și au beneficiat de îmbunătățirea infrastructurii de transport și de inovațiile din sectorul sănătății.

Fondul european de dezvoltare regională a acordat sprijin de asemenea pentru două state membre și 10 regiuni ale Uniunii Europene aflate în tranziție industrială: Lituania, Slovenia, Finlanda de Nord și Est (Finlanda), Nordul Suediei Centrale (Suedia), Greater Manchester (Regatul Unit), Saxonia (Germania), Regiunea Valonă (Belgia), Piemonte (Italia), Cantabria (Spania) și Hauts-de-France, Centre-Val de Loire și Grand Est (Franța). Fiecare dintre aceste 12 scheme-pilot va primi un grant din partea Uniunii în valoare de 300 000 de euro pentru a contribui la realizarea tranziției industriale și a elabora strategii de dezvoltare bazate pe domeniile în care au atuuri concurențiale, așa-numitele active de specializare inteligentă.

Fondurile politicii de coeziune sunt, de asemenea, investite în prezent în întreprinderi nou-înființate inovatoare. De exemplu, datorită unei finanțări de 32,5 milioane de euro din Fondul european de investiții, anunțată în luna aprilie, Fondul de capital de risc din Croația va investi în proiecte noi cu un potențial de creștere ridicat în această țară. Peste 100 de întreprinderi nou-înființate ar urma să beneficieze de un acces mai bun la finanțare.

La scară mai largă, în aceeași lună Comisia a anunțat o finanțare de 4 miliarde de euro din Fondul european de dezvoltare regională și Fondul de coeziune pentru 25 de proiecte mari de infrastructură din 10 state membre. Proiectele acoperă o gamă largă de teme, de la conducte de gaze transfrontaliere între Bulgaria și Grecia până la gestionarea apei în Malta, infrastructuri de cercetare de la o universitate din Germania și linii de cale ferată modernizate în nordul Portugaliei. Combinate cu cofinanțarea națională, investițiile totale în cadrul acestor proiecte se ridică la 8 miliarde de euro.

Agricultură și dezvoltare rurală

Politica agricolă comună a continuat să contribuie la creștere și investiții prin sprijinirea producției alimentare viabile, a gestionării durabile a resurselor naturale, a modernizării infrastructurii rurale și a incluziunii sociale. Până la sfârșitul celui de al treilea trimestru al anului 2019, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) a furnizat sprijin pentru programe de dezvoltare rurală 2014-2020 în valoare de 8 miliarde de euro. Finanțarea a contribuit la creșterea viabilității exploatațiilor și a competitivității tuturor tipurilor de agricultură, precum și la promovarea tehnologiilor agricole inovatoare și a gestionării sustenabile a pădurilor.

Politica de dezvoltare rurală vizează, de asemenea, protejarea mediului, atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea. Fermierii ar putea primi sprijin financiar pentru a adera la programe destinate să dezvolte practici de gestionare agricolă ecologice, să creeze condiții favorabile pentru biodiversitate sau să refacă zonele umede pentru sechestrarea carbonului în sol. În ansamblu, sprijinul FEADR pentru refacerea, conservarea și îmbunătățirea ecosistemelor legate de agricultură și silvicultură s-a ridicat la aproape 27 de miliarde de euro. Alte 2 miliarde de euro s-au cheltuit pentru a promova utilizarea eficientă a resurselor și tranziția către o economie cu emisii reduse de carbon și rezistentă la schimbările climatice în sectoarele agricol, alimentar și forestier. FEADR a furnizat, de asemenea, aproape 5 miliarde de euro pentru promovarea incluziunii sociale, a reducerii sărăciei și a dezvoltării economice în zonele rurale.

Pentru a-i ajuta pe fermieri să își consolideze poziția într-un sector agroalimentar din ce în ce mai orientat spre piață, Comisia a depus eforturi pentru crearea unui lanț de aprovizionare cu alimente mai echitabil și mai echilibrat. Noi norme cu privire la practicile comerciale neloiale au intrat în vigoare în luna aprilie, având ca scop protejarea fermierilor și a întreprinderilor agroalimentare împotriva practicilor neloiale. Statele membre trebuie să transpună aceste norme în legislația națională până în luna mai 2021. A fost adoptată, de asemenea, o inițiativă de sporire a transparenței pieței agroalimentare, datorită căreia vor fi puse la dispoziție mai multe informații de-a lungul lanțului de aprovizionare cu alimente pentru toți operatorii de pe piață.

Economia albastră

Economia albastră a Uniunii Europene, care cuprinde toate activitățile economice sustenabile legate de oceane, mări și zone de coastă, este în continuă dezvoltare. Potrivit celui de al doilea Raport privind economia albastră a Uniunii Europene, publicat în luna mai, acest sector a generat profituri brute de 74,3 miliarde de euro în 2017 și a angajat peste 4 milioane de persoane. Cifrele cele mai recente indică rate de creștere ridicate, atât în sectoarele tradiționale, cât și în sectoarele emergente ale economiei albastre. Raportul își propune să contribuie la stimularea creșterii economice prin furnizarea de date, analize și cunoștințe mai bune despre mare.

Raportul economic anual pentru 2019 privind flota de pescuit a Uniunii Europene, publicat în luna august, a arătat că sectorul a continuat să aibă rezultate foarte bune în 2017. Acest lucru s-a datorat în principal metodelor de pescuit sustenabile, precum și prețurilor medii mai ridicate la pește, menținerii prețurilor combustibililor la un nivel scăzut și îmbunătățirii stării unor stocuri importante. Se preconizează că tendința pozitivă va continua.

Transporturi pentru o Europă conectată

În 2019, au fost selectate 108 proiecte care au beneficiat de granturi în valoare de 538 de milioane de euro din partea Mecanismului pentru interconectarea Europei (MIE) pentru o infrastructură de transport mai sigură, mai inteligentă și mai ecologică. Dintre aceste proiecte, 39 (117 milioane de euro) vor reduce zgomotul generat de trenurile de marfă, vor dezvolta legături feroviare transfrontaliere și vor moderniza infrastructura esențială în porturi. Alte 109 milioane de euro vor sprijini platformele logistice multimodale, permițând transferul de mărfuri între diferite moduri de transport. Alte două priorități au vizat sistemele de transport inteligente pentru drumuri (finanțare în valoare de 80 de milioane de euro) și inovarea și noile tehnologii (71 de milioane de euro).

În luna martie, Comisia Europeană, alături de Banca Europeană de Investiții, a lansat un nou mecanism de finanțare mixtă pentru transporturi în cadrul MIE, un instrument financiar inovator în sprijinul proiectelor care contribuie la durabilitatea mediului și la eficiența sectorului transporturilor în Europa. Cu un buget inițial de 200 de milioane de euro, facilitatea va finanța investițiile în sistemul european de management al traficului feroviar și în infrastructura pentru combustibili alternativi. Cele două organizații și-au unit forțele pentru a sprijini investițiile în siguranța transporturilor: platforma pentru un transport mai sigur va oferi acces ușor la consultanță tehnică și financiară, în special pentru sectorul rutier.

Investiții în întreprinderi

IMM-urile reprezintă 99 % din totalul întreprinderilor europene și constituie o parte esențială a economiei Uniunii. Uniunea Europeană le sprijină prin eforturile depuse pentru a îmbunătăți mediul de afaceri, prin facilitarea accesului la finanțare și prin oferta de servicii menite să le ajute să se extindă în interiorul și în afara Uniunii.

În special prin intermediul programului pentru competitivitatea întreprinderilor mici și mijlocii (COSME), în 2018 Uniunea Europeană a contribuit la mobilizarea unei finanțări de 10 miliarde de euro pentru 140 000 de astfel de întreprinderi cu ajutorul unei game de instrumente financiare care a inclus și Fondul european pentru investiții strategice (FEIS).

Investiții în capitalul uman

Reformele sistemelor de educație și formare constituie o prioritate majoră în cele mai multe state membre și au ocupat un loc central în cadrul semestrului european 2019. Investițiile în educație și competențe sunt esențiale pentru a susține inovarea și creșterea productivității, în special într-o lume aflată în schimbare rapidă, caracterizată de o creștere a deficitului de competențe. Inegalitatea rezultatelor educației reprezintă o amenințare la adresa coeziunii sociale și a prosperității pe termen lung a Europei. Accesul egal la o educație de calitate este, de asemenea, esențial pentru grupurile defavorizate și, având în vedere că lumea muncii se transformă rapid, este necesar ca mai mulți adulți să fie încurajați să își îmbunătățească în permanență competențele și să adopte învățarea pe tot parcursul vieții. Toate statele membre au primit recomandări specifice în domeniul educației și formării profesionale.

În luna mai, în cadrul eforturilor pentru crearea unui spațiu european al educației până în 2025, Consiliul a adoptat o recomandare privind educația și îngrijirea copiilor preșcolari și predarea și învățarea limbilor. În luna următoare, în cadrul programului Erasmus+, Comisia a anunțat primele 17 alianțe ale universităților europene, la care participă 114 instituții de învățământ superior din 24 de state membre. Aceste alianțe vor spori calitatea și atractivitatea învățământului superior și vor stimula cooperarea între instituții și între studenți și cadrele didactice.

De asemenea, UE a continuat să investească în formarea profesională. Sprijinul și cofinanțarea pentru programul Erasmus pentru tinerii antreprenori (EYE) le oferă antreprenorilor noi sau celor în devenire șansa de a beneficia de formare profesională oferită de antreprenori experimentați care conduc întreprinderi mici sau mijlocii într-o altă țară. Anul trecut, 1 300 de noi antreprenori au participat, în Europa și în afara acesteia, iar 120 de noi antreprenori vor beneficia de pe urma EYE Global, un program-pilot care implică Israelul, Singapore și două state din SUA – New York și Pennsylvania.

Cu un buget care depășește 3,2 miliarde de euro, programul Erasmus+ pentru educație, formare, tineret și sport a oferit oportunități unui număr de aproximativ 650 000 de tineri și 237 000 de membri ai personalului din instituțiile de învățământ și din cadrul organizațiilor de tineret. Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor a pus la dispoziție 350 de milioane de euro pentru tinerii care trăiesc în regiuni cu un nivel deosebit de ridicat al șomajului în rândul tinerilor.

Punți de legătură între oameni

În jur de 35 000 de tineri au avut ocazia de a explora Europa cu ajutorul unui permis de călătorie DiscoverEU, iar peste 90 000 de persoane s-au înregistrat în Corpul european de solidaritate, 12 000 dintre acestea luând parte la activități de solidaritate în întreaga Europă în 2019.

O Europă mai sănătoasă

Comisia a colaborat cu Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică și cu Observatorul european pentru sisteme și politici de sănătate pentru a realiza studii aprofundate privind sistemele de sănătate din Uniunea Europeană. Raportul privind starea de sănătate în UE și raportul însoțitor includ 30 de profiluri ale sistemelor naționale și, în 2019, s-au concentrat asupra a cinci teme orizontale: reticența față de vaccinare; transformarea digitală a măsurilor de prevenire a bolilor și de promovare a sănătății; lacunele în ceea ce privește accesibilitatea sistemului de sănătate; transferul sarcinilor între lucrătorii din domeniul sănătății; și accesul pacienților la medicamente.

În luna februarie, Uniunea Europeană a luat măsuri pentru a asigura siguranța medicamentelor comercializate în statele membre, prin introducerea unor noi elemente de verificare și de siguranță pentru medicamentele eliberate pe bază de rețetă. De atunci, producătorii trebuie să aplice pe cutiile de medicamente eliberate pe bază de rețetă un cod de bare 2D și un dispozitiv de protecție împotriva modificărilor ilicite, iar farmaciile (inclusiv cele online) și spitalele trebuie să verifice autenticitatea medicamentelor înainte de a le distribui pacienților. Acesta este ultimul pas în transpunerea Directivei privind medicamentele falsificate din 2011, care vizează garantarea siguranței și a calității medicamentelor vândute în Uniunea Europeană.

Un buget al Uniunii Europene axat pe rezultate și pe continuitate

Bugetul Uniunii Europene a contribuit la soliditatea și reziliența economiei europene și la promovarea solidarității și securității, atât în interiorul, cât și în afara granițelor acesteia.

Măsurile de sprijinire a creșterii economice și de reducere a decalajelor economice dintre regiuni s-au ridicat la aproape jumătate din fondurile angajate (80 de miliarde de euro). Fondurile UE au contribuit cu 12,2 miliarde de euro la cercetare și inovare în cadrul programului Orizont 2020, inclusiv la noua întreprindere comună pentru calculul european de înaltă performanță. A crescut bugetul alocat pentru educație și formare (până la 17,8 % pentru Erasmus+ față de 2018) și pentru infrastructura de transport și digitală (cu 37,0 % mai mult pentru MIE). Sprijinul pentru agricultură și zonele rurale a rămas stabil la aproape 60 de miliarde de euro, contribuind la lupta împotriva schimbărilor climatice și la promovarea creșterii durabile. Bugetul pentru 2019 a oferit flexibilitatea necesară pentru a aborda chestiunea migrației, cu 386,3 milioane de euro acordate statelor membre prin intermediul programelor operaționale naționale dintr-un sprijin total de 1,2 miliarde de euro din Fondul pentru azil, migrație și integrare, precum și 442,7 milioane de euro pentru gestionarea frontierelor și 92,7 milioane de euro pentru securitate din Fondul pentru securitate internă. O sumă totală de 5 milioane de euro a fost alocată creării noului Parchet European pentru urmărirea penală a infracțiunilor împotriva bugetului Uniunii Europene, inclusiv a fraudei, a spălării de bani și a corupției.

O conectivitate mai sigură, mai bună și mai ieftină

În 2019, conectivitatea a reprezentat, din nou, o preocupare majoră pentru Uniunea Europeană. Pe măsură ce economia și societatea europene se digitalizează, iar europenii petrec mai mult timp utilizând produse și servicii online, disponibilitatea unei conectivități sigure, fiabile și la prețuri accesibile este extrem de importantă.

Costul apelurilor și al SMS-urilor între statele membre și alte părți ale Europei a variat semnificativ. În medie, prețul standard al unui apel dintr-o rețea fixă sau mobilă către un număr dintr-o altă țară era de trei ori mai mare decât prețul standard al unui apel național, iar prețul standard al unui SMS – de peste două ori mai mare. Plafoanele tarifare introduse în luna mai stabilesc costul maxim al apelurilor dintr-o rețea fixă sau mobilă la 0,19 euro + TVA pe minut, pentru SMS-uri taxându-se în prezent cel mult 0,06 euro + TVA. După eliminarea tarifelor pentru serviciile de roaming în 2017, plafonul aplicat apelurilor internaționale în Europa aduce un beneficiu clar și imediat atât consumatorilor, cât și mediului de afaceri.

Au fost obținute și alte beneficii concrete în urma lansării unui program menit să ajute autoritățile locale să instaleze hotspoturi WiFi gratuite. Inițiativa WiFi4EU urmărește să ajute până la 8 000 de comunități din întreaga Uniune să își îmbunătățească conectivitatea. Autoritățile locale au la dispoziție granturi UE în valoare de 15 000 de euro pentru a finanța instalarea de hotspoturi. Au fost organizate două apeluri de proiecte în urma cărora de acest program beneficiază peste 5 000 de comunități, în plus față de cele 2 800 care au beneficiat deja de ajutor în 2018. Fiecare comunitate are la dispoziție 18 luni pentru a investi finanțarea primită în echipamentele necesare pentru a-și crea hotspoturi WiFi publice.

Conectivitatea în zonele rurale a primit, de asemenea, un impuls în cursul anului. Numai 53 % dintre locuitorii zonelor izolate și rurale au acces rapid la internet, comparativ cu 82 % dintre locuitorii întregii UE. Eliminarea acestui decalaj digital este o prioritate-cheie. Rețeaua de birouri cu competențe în materie de bandă largă s-a dezvoltat semnificativ în 2019, numărând în prezent 116 birouri naționale și regionale care contribuie la coordonarea eforturilor de extindere a conexiunilor de bandă largă până în cele mai îndepărtate colțuri ale UE. Conexiunile de bandă largă mai bune și mai rapide vor îmbunătăți accesul la educație, la sănătate, la serviciile guvernamentale și la mediul de afaceri, vor înlesni crearea de locuri de muncă și realizarea de investiții și vor sprijini comunitățile din zonele respective.

Extinderea rețelei a avut loc după ce statele membre s-au angajat în luna aprilie să colaboreze pentru a valorifica potențialul tehnologiilor digitale, astfel încât să poată fi soluționate provocările mari și urgente din domeniile economic, social, al climei și al mediului cu care se confruntă economia rurală în sens larg, inclusiv sectorul alimentar și agricol al Uniunii Europene.

În perioada premergătoare alegerilor pentru Parlamentul European organizate în luna mai, o campanie de sensibilizare pe tema violenței online împotriva femeilor, intitulată #DigitalRespect4Her, a prezentat mărturiile unor parlamentari, experți și jurnaliști de sex feminin din care se desprindeau problemele specifice cu care se confruntă femeile pe platformele de comunicare socială și în mediul online în general.

Digitalizarea contribuie, de asemenea, la sprijinirea eforturilor mai ample de înlăturare a barierelor din cadrul pieței unice europene, un exemplu concret fiind lansarea schimbului electronic de informații privind securitatea socială. Acest proiect ajută instituțiile de securitate socială din UE, Elveția, Islanda, Liechtenstein și Norvegia să facă schimb de informații despre cazurile cetățenilor care se mută într-un alt stat sau trăiesc într-unul și lucrează într-altul. Proiectul a demarat în ianuarie 2019, iar în prezent 31 de țări implementează sistemul. Până la sfârșitul anului, aceste țări schimbaseră deja informații cu privire la peste 175 000 de cazuri. Sistemul este conceput să îi ajute pe cetățeni să își acceseze mai eficient informațiile și să obțină calcularea mai rapidă și mai precisă a prestațiilor lor de securitate socială, precum și să ajute administrațiile de securitate socială să combată mai eficient frauda.

În mod similar, și colectarea TVA-ului de la comercianții online se va îmbunătăți datorită noilor norme convenite în martie, care vor permite companiilor din mediul online să se înregistreze o singură dată în scopuri de TVA, în loc să se înregistreze în fiecare stat membru în care au vânzări. Astfel, pentru companiile mai mici care își desfășoară activitatea online la nivel transfrontalier, se vor reduce semnificativ costurile în materie de timp și bani. Noile norme vor ajuta, totodată, autoritățile fiscale naționale să colecteze mai ușor TVA-ul datorat de companiile din afara Uniunii Europene care vând bunuri consumatorilor europeni de pe piețele online pe care le utilizează, ajutând la recuperarea pierderilor de venituri fiscale de 5 miliarde de euro înregistrate anual de acest sector.

Protejarea drepturilor în era digitală

Au fost lansate și alte inițiative menite să protejeze drepturile consumatorilor și ale companiilor online, printre care se numără noile norme aplicabile contractelor de furnizare de conținut digital și de servicii digitale, precum și contractelor de vânzare de bunuri, care ajută la clarificarea și simplificarea activităților comerciale online. Un set unic de norme pentru întreaga Uniune Europeană va ajuta mediul de afaceri să își înțeleagă obligațiile, iar consumatorilor le va oferi căi de atac clare în caz de neconformitate a conținutului, a serviciilor și a bunurilor digitale, inclusiv a produselor cu un element digital (de exemplu, frigiderele inteligente).

Totodată, au fost convenite norme europene noi în vederea adaptării la lumea digitală a reglementărilor complexe în materie de drepturi de autor. Serviciile de transmisie de muzică pe internet, platformele care oferă materiale video la cerere, agregatorii de știri și platformele de conținut încărcat de utilizatori au devenit principalele puncte de acces la opere de creație intelectuală și la articole de presă. Noile norme garantează remunerarea mai echitabilă a creatorilor, consolidarea drepturilor utilizatorilor și clarificarea răspunderii care le revine platformelor. Scopul urmărit este îmbunătățirea accesului dincolo de frontiere la materiale online protejate prin drepturi de autor, stabilirea de noi drepturi și obligații ale platformelor online care găzduiesc opere protejate prin drepturi de autor, încurajarea presei și a jurnalismului online și îmbunătățirea remunerării jurnaliștilor, dar și înlesnirea utilizării în scopuri educaționale și de cercetare a acestor materiale protejate prin drepturi de autor.

Europa a continuat să acționeze ferm împotriva practicilor comerciale neloiale existente în economia digitală. În luna martie, Google a primit o amendă în valoare de 1,49 de miliarde de euro pentru că a impus clauze restrictive anticoncurențiale în contractele cu site-uri web ale terților, care i-au împiedicat sau i-au descurajat pe concurenți să își plaseze anunțurile publicitare pe aceste site-uri. În luna iunie, a fost lansată o anchetă oficială în privința practicilor Broadcom, unul dintre liderii mondiali în materie de componente pentru echipamentele de comunicații cu fir precum modemurile și decodoarele TV, pentru a evalua dacă și-a exclus concurenții în mod ilegal. În luna octombrie, Comisia a impus companiei Broadcom o serie de măsuri provizorii pentru a se asigura că nu se aduc prejudicii grave și ireparabile concurenței până la finalizarea anchetei sale cu privire la fondul unor presupuse practici de excludere ale companiei. Qualcomm a fost amendată cu 242 de milioane de euro în luna iulie pentru vânzarea, la prețuri inferioare costurilor, a chipseturilor care conectează telefoanele inteligente și tabletele la rețelele de telefonie mobilă, cu intenția de a-și elimina principalul concurent de pe segmentul de piață pe care activează. A fost deschisă o anchetă și cu privire la modul în care Amazon utilizează datele provenite de la alți comercianți care vând bunuri pe site-urile sale web.

Începând cu luna iulie, au început să se aplice norme noi privind relațiile dintre platformele online și mediul de afaceri, acestea instituind un cadru armonizat care garantează un minimum de transparență și drepturi la compensații. Normele protejează companiile care depind de platformele online pentru a ajunge la consumatori, protejând, în același timp, potențialul de inovare al platformelor. Ele sunt însoțite de Observatorul privind economia platformelor online.

Securizarea rețelelor

Uniunea Europeană a adoptat, totodată, norme noi în domeniul securității cibernetice a rețelelor în ansamblu. Acestea includ recomandări referitoare la securitatea rețelelor 5G de generație următoare, a căror capacitate de înaltă performanță se preconizează că va genera o creștere suplimentară a numărului și a varietății de produse și servicii digitale, precum și venituri estimate la 225 de miliarde de euro în 2025. În perioada martie-iunie, statele membre au efectuat evaluări amănunțite ale riscurilor în ceea ce privește infrastructurile pentru rețelele 5G și și-au înăsprit normele pentru a îmbunătăți securitatea rețelelor publice.

Regulamentul privind securitatea cibernetică a intrat în vigoare în luna iunie, acesta stabilind viitoarea orientare a politicii Uniunii Europene în materie de securitate cibernetică. Sunt incluse aici demararea lucrărilor de elaborare a unui nou cadru de certificare a securității cibernetice pentru produsele, serviciile și procesele digitale și întărirea rolului Agenției Uniunii Europene pentru Securitate Cibernetică. Pe lângă faptul că joacă un rol-cheie în crearea și menținerea cadrului de certificare, agenția este împuternicită să intensifice cooperarea operațională la nivelul Uniunii Europene, ceea ce presupune asistarea statelor membre, la cererea acestora, în procesul de gestionare a incidentelor de securitate cibernetică și sprijinirea coordonării la nivelul UE în caz de crize și atacuri cibernetice transfrontaliere de mare amploare.

În aceeași lună, șapte state membre (Belgia, Germania, Spania, Italia, Luxemburg, Malta și Țările de Jos) s-au angajat să accelereze dezvoltarea unor rețele ultrasigure de comunicații cuantice pentru a consolida capacitățile europene în materie de tehnologii cuantice și securitate cibernetică și pentru a garanta siguranța și securitatea rețelelor viitorului. Propunerile ambițioase ale acestor state necesită o infrastructură nouă de comunicații cuantice care să permită transmiterea și stocarea ultrasigure a informațiilor și a datelor și care să asigure legătura dintre activele de comunicații din întreaga Uniune. Infrastructura ar integra tehnologiile și sistemele cuantice în infrastructurile convenționale de comunicații și ar avea două componente: una aflată la sol, care ar utiliza rețelele existente de comunicații prin fibră optică ce leagă situri strategice la nivel național și transfrontalier, și una aflată în spațiu, care ar acoperi distanțe mari din Europa și de pe alte continente.

Utilizarea acestei rețele pentru infrastructura critică și sistemele de criptare va contribui la protejarea față de pirateria informatică a rețelelor energetice inteligente, a controlului traficului aerian, a băncilor, a unităților sanitare și nu numai. Totodată, centrele de date vor putea să stocheze și să facă schimb de informații în condiții de siguranță și va putea fi păstrată confidențialitatea pe termen lung a datelor guvernamentale.

În luna mai, Consiliul a instituit un cadru care permite Uniunii Europene să impună măsuri restrictive specifice pentru a descuraja și pentru a contracara atacurile cibernetice care reprezintă o amenințare externă la adresa Uniunii sau a statelor sale membre. Sunt vizate, printre altele, atacurile cibernetice împotriva țărilor din afara UE sau împotriva organizațiilor internaționale în cazul cărora măsurile restrictive sunt considerate necesare pentru atingerea obiectivelor politicii externe și de securitate comune.

Pregătirea pentru tehnologiile viitorului

Inteligența artificială

Privind de asemenea în perspectivă, Europa dorește să fructifice din plin numeroasele îmbunătățiri pe care le-ar putea aduce inteligența artificială și, de aceea, în ultimii ani a investit puternic în consolidarea capacității sale în acest domeniu. Totuși, în contextul preocupărilor legate de dezvoltarea IA, în 2019, un grup de experți la nivel înalt a început să elaboreze orientări pentru dezvoltarea etică a acestei tehnologii, pentru a se garanta că nu dăunează societății, ci continuă să o deservească. Orientările în materie de etică pentru o IA de încredere au fost elaborate de experți din întreaga Uniune Europeană, preconizându-se că vor face parte din viitoarele propuneri legislative referitoare la inteligența artificială centrată pe factorul uman, prevăzute pentru prima parte a anului 2020. Aceste propuneri vizează aspecte diverse, precum modul în care poate fi evitată discriminarea în dezvoltarea sistemelor IA și modul în care se poate asigura că aceste sisteme sunt durabile și ecologice.

Supercalculul

Pentru cantitățile de date necesare pentru a sprijini dezvoltarea inteligenței artificiale este nevoie de o capacitate de procesare considerabilă, iar Europa a rămas întotdeauna în urmă față de restul lumii în această privință. În luna iunie, au fost alese opt situri din diferite colțuri ale continentului pentru a găzdui supercalculatoarele europene noi, cu ajutorul unei finanțări de 840 de milioane de euro din partea Uniunii și a statelor membre. Siturile de la Sofia (Bulgaria), Ostrava (Cehia), Barcelona (Spania), Bologna (Italia), Bissen (Luxemburg), Minho (Portugalia), Maribor (Slovenia) și Kajaani (Finlanda) vor găzdui, în cele din urmă, supercalculatoare noi care ar putea spori de patru-cinci ori capacitatea de supercalcul a Europei, astfel încât aceasta să devină un lider mondial în domeniu. Supercalculatoarele ar putea fi utilizate pentru a sprijini dezvoltarea medicinei de precizie, pentru a îmbunătăți proiectarea de medicamente și de materiale și pentru a dezvolta tehnici noi de bioinginerie, precum și pentru previziunile meteo și modelarea schimbărilor climatice.

În perspectivă: finalizarea pieței unice digitale

Cu ajutorul unei piețe unice digitale finalizate, Europa și-ar putea menține poziția de lider mondial în economia digitală. De la lansarea strategiei, în 2015, au fost prezentate 30 de propuneri legislative diferite, iar, până la finele anului 2019, 28 dintre acestea fuseseră aprobate, ceea ce înseamnă cu cinci mai multe față de sfârșitul anului precedent. Se preconizează că în 2020 vor fi aprobate cele două propuneri rămase, prima referitoare la protecția vieții private pe internet, iar a doua referitoare la Centrul de competențe european industrial, tehnologic și de cercetare în materie de securitate cibernetică și la Rețeaua de centre naționale de coordonare. În același timp, Comisia Europeană a acordat prioritate mai multor aspecte digitale, printre care prezentarea unor acte legislative pe baza orientărilor în materie de etică în vederea abordării coordonate la nivel european a implicațiilor umane și etice ale inteligenței artificiale și adoptarea unui act legislativ privind serviciile digitale pentru a actualiza normele privind răspunderea și siguranța platformelor, a serviciilor și a produselor digitale.

O Europă neutră din punct de vedere climatic până în 2050

Schimbările climatice și degradarea mediului reprezintă o amenințare la adresa existenței Europei și a întregii lumi. Pentru a depăși această provocare, Europa are nevoie de un nou model de creștere, care să transforme Uniunea Europeană într-o economie modernă, competitivă și eficientă în ceea ce privește utilizarea resurselor, conform căruia în 2050 să nu mai existe emisii nete de gaze cu efect de seră, creșterea economică să fie decuplată de utilizarea resurselor și nicio persoană sau regiune să nu fie lăsată în urmă.

În 2018, Comisia și-a prezentat viziunea cu privire la o Uniune Europeană neutră din punct de vedere climatic până în 2050, pe baza a șapte elemente principale: creșterea eficienței energetice; utilizarea sporită a surselor regenerabile de energie; un sistem de mobilitate curat și conectat; o industrie competitivă și compatibilă cu economia circulară; infrastructuri conectate de înaltă calitate; un impuls în ceea ce privește bioeconomia și absorbanții de carbon naturali; precum și utilizarea captării și stocării dioxidului de carbon. În urma unei ample dezbateri cu părțile interesate și în lumina comunicării privind Pactul ecologic european, prezentată de președintele von der Leyen, acest obiectiv a fost aprobat de Consiliul European în decembrie 2019.

UE are deja un istoric solid în ceea ce privește reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, menținând, în același timp, creșterea economică. În 2018, emisiile au fost cu 23 % mai scăzute decât în 1990, în timp ce economia a crescut cu 61 % în aceeași perioadă. Mai rămân însă multe de făcut. Având în vedere vasta sa experiență, Uniunea își asumă un rol de lider în crearea unei economii ecologice și favorabile incluziunii prin Pactul ecologic european, inițiativa politică emblematică a Comisiei von der Leyen, prezentată în luna decembrie. Elementul central al Pactului ecologic european este angajamentul de a transforma Europa în primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050.

Pactul reprezintă un pas uriaș către realizarea concretă a acestui obiectiv. El reînnoiește angajamentul Comisiei de a combate problemele legate de climă și de mediu și stabilește pașii de urmat pentru lunile și anii care vin. Pentru mai multe informații, a se vedea secțiunea „Uniunea Europeană în 2019: un an al schimbărilor”.

Pentru a sublinia angajamentul Uniunii, primul act legislativ european privind clima va consacra în legislație obiectivul de asigurare a neutralității până în 2050. Mai presus de toate, Pactul ecologic european stabilește o cale de tranziție justă și echitabilă din punct de vedere social. El este conceput în așa fel încât marea transformare care ne așteaptă să nu lase în urmă pe nimeni – nicio persoană, nicio regiune.

Uniunea Europeană este prima mare economie care transformă angajamentele asumate în cadrul Acordului de la Paris în legislație cu caracter obligatoriu și care și-a depășit deja obiectivul de reducere a emisiilor cu 20 % până în 2020. Dacă toate măsurile convenite sunt puse în aplicare integral, obiectivul de reducere a emisiilor cu 40 % până în 2030 va fi depășit. Sunt însă necesare obiective și mai ambițioase, iar Pactul ecologic european își va propune o țintă de cel puțin 50 % (chiar 55 %) în comparație cu nivelurile din 1990.

Uniunea Europeană a început deja procesul de modernizare și de transformare a economiei. În 2019, acțiunile de combatere a schimbărilor climatice au continuat pe toate fronturile: vehicule mai puțin poluante, un aer mai curat, investiții în soluții tehnologice, măsuri de protecție a pădurilor și posibilități la îndemâna oamenilor, pentru ca ei să-și joace fiecare rolul.

În conformitate cu noile norme privind guvernanța uniunii energetice, statele membre au elaborat pentru prima dată proiecte de planuri energetice și climatice naționale integrate. Evaluarea proiectelor de planuri efectuată de Comisie și publicată în luna iunie sublinia că, pentru a atinge obiectivele climatice ale Uniunii, planurile finale pe care statele membre trebuie să le prezinte până la sfârșitul anului trebuie să dea dovadă de mai multă ambiție.

Acțiuni pe plan internațional pentru combaterea schimbărilor climatice

Având în vedere că emisiile Uniunii Europene reprezintă doar aproximativ 9 % din totalul emisiilor la nivel global, este clar că Europa nu poate aborda de una singură schimbările climatice și că toate țările trebuie să colaboreze pentru a găsi o soluție. Summitul ONU pentru acțiuni climatice care a avut loc la New York în luna septembrie a oferit Uniunii Europene posibilitatea de a discuta cu partenerii săi modalități de stabilire a unor obiective mai ambițioase și de accelerare a implementării Acordului de la Paris. Comisia s-a pregătit pentru summitul ONU prin adoptarea unei comunicări care a reafirmat angajamentul UE de a lansa acțiuni mai ambițioase în domeniul climei.

În luna decembrie, negociatorii Uniunii Europene au participat la Conferința ONU privind schimbările climatice (COP25) de la Madrid. Acordurile încheiate cu succes în ceea ce privește a doua revizuire a Mecanismului internațional de la Varșovia și crearea unui plan de acțiune privind egalitatea de gen au adus unele vești încurajatoare.

În ciuda eforturilor depuse de delegația Uniunii Europene pentru a se ajunge la un consens cu privire la chestiunea piețelor internaționale ale carbonului, COP25 nu a obținut rezultatele ambițioase de care are nevoie planeta și pe care multă lume și le dorea. Astfel, este cu atât mai necesar ca Europa să își asume un rol de lider prin Pactului ecologic european și să coopereze cu partenerii internațio­nali. În 2020 se vor urmări obiective climatice și mai ambițioase la nivel mondial: până la COP26, care se va desfășura la Glasgow în noiembrie, părțile trebuie să își actualizeze contribuțiile stabilite la nivel național și să prezinte strategii pe termen lung în conformitate cu obiectivele Acordului de la Paris. Uniunea Europeană este pregătită în acest sens.

Reducerea treptată la nivel mondial a hidrofluorocarburilor, gaze dăunătoare care duc la încălzirea climei utilizate în mod curent în echipamentele de încălzire și de răcire, a început la 1 ianuarie 2019. Se preconizează că această acțiune, cu Uniunea Europeană în avangardă, va avea o contribuție decisivă la îndeplinirea obiectivului Acordului de la Paris de a menține creșterea temperaturii globale cu mult sub 2 °C.

Pe tot parcursul anului, Uniunea și-a continuat activitățile de informare și cooperare la nivel internațional cu privire la aspecte legate de schimbările climatice. În iunie, Comisia, Canada și China au găzduit împreună la Bruxelles o reuniune internațională majoră privind clima. La cea de a treia reuniune ministerială privind acțiunile climatice au participat reprezentanți la nivel înalt din peste 30 de țări, inclusiv miniștri din cadrul G20.

Uniunea Europeană își menține angajamentul ferm de a sprijini acțiunile climatice în țările în curs de dezvoltare. Împreună cu statele sale membre, Uniunea rămâne cel mai mare furnizor de finanțare publică pentru acțiuni climatice, asigurând în 2018 o finanțare de 21,7 miliarde de euro destinată țărilor în curs de dezvoltare, față de 20,4 miliarde de euro în 2017.

Finalizarea unei uniuni energetice moderne și ambițioase

Lansată în 2015, Strategia privind Uniunea energetică și-a propus să ofere gospodăriilor și întreprinderilor europene o energie sigură, durabilă, competitivă și la prețuri accesibile. Potrivit celui de al patrulea raport privind starea uniunii energetice, Comisia și-a pus integral în aplicare viziunea asupra strategiei. Printre principalele realizări s-a numărat finalizarea în luna mai a pachetului legislativ „Energie curată pentru toți europenii”, alcătuit din opt acte legislative. Acesta va transforma radical sistemul energetic al Europei, care va fi ecologizat și pus în slujba consumatorilor, a economiei europene și a competitivității.

Pachetul include obiective noi și ambițioase pentru 2030: creșterea cu cel puțin 32,5 % a eficienței energetice și o pondere de cel puțin 32 % a energiei din surse regenerabile la nivelul energiei utilizate. Pachetul reformează în profunzime piețele energiei electrice pentru a contribui la integrarea surselor regenerabile de energie în rețea și a facilita participarea tuturor la tranziția energetică, permițându-le consumatorilor și comunităților să își producă propria energie electrică. În mod esențial, noile norme vor pune capăt subvențiilor pentru cele mai poluante instalații.

De asemenea, Uniunea a adoptat un nou set de etichete energetice mai clare și mai simple, care îi vor ajuta pe consumatori să economisească energie (echivalentul consumului anual de energie al Danemarcei) și bani (în medie, 150 de euro pe an pe gospodărie) până în 2030. În plus, Comisia a adoptat în octombrie o serie de noi măsuri grație cărora aparatele electrocasnice, cum ar fi frigiderele, mașinile de spălat rufe, mașinile de spălat vase și televizoarele vor deveni mai sustenabile. Pentru prima dată, sunt incluse cerințe legate de posibilitatea efectuării reparațiilor și de reciclare, care contribuie la economia circulară.

În noiembrie, Comisia a prezentat primele rezultate ale unei inițiative lansate în 2018 cu scopul de a ajuta 10 regiuni din Uniune și două state membre aflate în tranziție industrială să dezvolte economii reziliente și cu emisii scăzute de carbon. În acest context, au fost lansate 12 proiecte-pilot care vizau depășirea unor obstacole, fiecare schemă beneficiind de un grant din partea Uniunii în valoare de 300 000 de euro. De asemenea, Comisia și-a continuat eforturile de sprijinire a regiunilor carbonifere în tranziție pentru a promova o „tranziție justă”, care să nu lase în urmă nicio regiune.

În luna februarie, 26 de insule europene și-au început tranziția către o energie curată. Ele își vor publica agendele până la jumătatea anului 2020.

Securitatea și solidaritatea în domeniul energiei

Securitatea aprovizionării cu energie a consumatorilor europeni este un element esențial al uniunii energetice. În cadrul acestui efort, s-a ajuns la un acord pentru a se garanta că toate conductele de gaze înspre și dinspre țări din afara Uniunii respectă legislația europeană în domeniul energiei.

Pentru a întări securitatea aprovizionării în statele baltice, Comisia Europeană, Estonia, Letonia, Lituania și Polonia au semnat o foaie de parcurs privind sincronizarea piețelor energiei electrice cu rețeaua continentală europeană prin Polonia. Pentru acest proiect, Uniunea a acordat un grant în valoare de 323 de milioane de euro.

Prin Mecanismul pentru interconectarea Europei, Uniunea Europeană a continuat să investească în infrastructuri energetice sigure și durabile, acordând 800 de milioane de euro pentru infrastructura energetică prioritară și 750 de milioane de euro pentru proiecte cu beneficii transfrontaliere majore. O altă finanțare, în valoare de 214,9 milioane de euro, a fost direcționată către proiectul de infrastructură de gaze a Gazoductului baltic, care conectează Polonia și Danemarca cu Norvegia.

Abordarea aspectelor legate de securitatea cibernetică în sectorul energetic a devenit o prioritate absolută, întrucât toți europenii depind de disponibilitatea energiei. Pentru a aborda amenințările potențiale, Uniunea a adoptat o recomandare care oferă orientări cu privire la modalitățile de a răspunde provocărilor specifice în materie de securitate cibernetică.

Uniunea a continuat să lucreze la aplicarea sigură și inovatoare a științei și tehnologiei nucleare și în alte scopuri decât generarea de energie nucleară. Cooperarea cu țările din afara Uniunii în vederea asigurării celui mai înalt nivel de securitate nucleară a continuat pe parcursul anului 2019.

Decarbonizarea economiei

Sistemul european de comercializare a certificatelor de emisii a continuat să înregistreze rezultate pozitive, emisiile provenite de la instalații scăzând cu 4,1 % în 2018 față de 2017.

Ca urmare a surplusului de certificate din sistem, în ianuarie a început să funcționeze o rezervă pentru stabilitatea pieței. Astfel, se va îmbunătăți reziliența sistemului la șocuri majore prin ajustarea ofertei de certificate care urmează să fie scoase la licitație. Uniunea a stimulat companiile să își reducă emisiile prin plasarea a aproape 400 de milioane de certificate din sistem în rezervă în perioada septembrie 2019-august 2020, majorând astfel prețul emisiilor și ameliorând raportul cost-eficacitate al tehnologiilor curate. Ca urmare a prețurilor mai ridicate de pe piața europeană a carbonului din 2018, statele membre au înregistrat venituri record de aproximativ 14 miliarde de euro, cel puțin dublu față de 2017.

În decembrie, Uniunea Europeană și Elveția au încheiat procesul de conectare a sistemelor de comercializare a certificatelor de emisii. Începând din 2020, certificatele din ambele sisteme pot fi utilizate în scopuri de conformitate pentru a compensa emisiile care apar în oricare dintre sisteme. Acest acord de conectare este primul de acest tip și demonstrează că astfel de sisteme pot deschide drumul către piețe internaționale ale carbonului mai ample. La începutul anului, înlăturarea barierelor normative a permis Islandei, Liechtensteinului și Norvegiei să participe fără restricții la platforma Uniunii pentru licitarea certificatelor de emisii.

Pentru a accelera progresele la nivel internațional în ceea ce privește construirea unui cadru internațional solid pentru piețele carbonului, Comisia a găzduit mai multe conferințe cu scopul de a identifica posibile soluții la obstacolele care apar atunci când se instituie sisteme internaționale fiabile de comercializare a certificatelor de emisii.

Un transport curat și durabil

O trecere mai rapidă la un transport nepoluant și durabil este esențială pentru îmbunătățirea sănătății și a calității vieții cetățenilor europeni, pentru a contribui la obiectivele Uniunii în materie de climă și pentru a stimula competitivitatea industriei. În martie, Comisia a prezentat o foaie de parcurs care cuprindea acțiuni menite să asigure o tranziție mai rapidă către vehicule nepoluante. Printre principalele realizări din 2019 în cadrul agendei Uniunii Europene pentru o mobilitate sigură, curată și conectată s-a numărat adoptarea primelor obiective de reducere la nivel european a emisiilor de CO2 pentru camioane, a noilor standarde de emisii de CO2 pentru autoturisme și camionete și a unor noi norme care să încurajeze autoritățile publice să utilizeze mijloace de transport ecologice.

În urma scandalului Dieselgate, Uniunea a înăsprit semnificativ normele pentru a asigura proceduri de testare independente și mai fiabile pentru vehicule. În ianuarie, au intrat în vigoare procedura de testare a vehiculelor ușoare armonizată la nivel mondial și noile norme privind emisiile generate în condiții reale de conducere. În septembrie, măsurătorile NOx (oxizi de azot) efectuate prin utilizarea normelor privind emisiile generate în condiții reale de conducere au devenit obligatorii pentru toate autoturismele noi vândute în Europa.

De asemenea, s-au înregistrat progrese în ceea ce privește combaterea emisiilor generate de transportul maritim prin adoptarea unei propuneri de revizuire a sistemului Uniunii de monitorizare, raportare și verificare a emisiilor de CO2 ale navelor și prin publicarea în premieră a acestor date. Acesta este un pas important pentru a garanta că transportul maritim internațional contribuie echitabil la reducerea globală a emisiilor de gaze cu efect de seră.

Baterii

Bateriile sunt esențiale pentru tranziția către energia curată, precum și pentru electromobilitate. Comisia colaborează cu statele membre și cu părțile interesate din industrie pentru a construi în Europa un ecosistem al bateriilor competitiv, durabil și inovator. Acesta este principalul obiectiv al Alianței europene pentru baterii, o inițiativă a sectorului industrial din care fac parte aproximativ 260 de organizații industriale și din domeniul inovării și care evaluează în prezent potențialul proiectelor transfrontaliere. În luna aprilie, Comisia a prezentat un raport cu privire la progresele înregistrate în implementarea Planului de acțiune strategic privind bateriile. În iunie, Comisia a lansat o nouă platformă europeană pentru tehnologie și inovare în domeniul bateriilor, pentru a impulsiona sprijinul acordat cercetării și inovării. De asemenea, în 2019, Uniunea a pus la dispoziție 132 de milioane de euro pentru proiecte privind bateriile în cadrul programului Orizont 2020.

Către o economie circulară

Deși transformarea modului în care producem și utilizăm energia este esențială pentru combaterea schimbărilor climatice, ea reprezintă doar o parte a soluției. Economia circulară a devenit deja un element central în strategia industrială și economică a Uniunii și sprijină acțiunile acesteia îndreptate către prevenirea generării de deșeuri, o mai bună proiectare și rate mai mari de reciclare. Toate cele 54 de acțiuni din cadrul Planului de acțiune pentru economia circulară al Comisiei au fost realizate sau sunt în curs de aplicare, constituind puncte de pornire pentru măsuri ulterioare.

Reducerea materialelor plastice a fost o prioritate majoră, deoarece modul în care sunt produse, utilizate și eliminate dăunează de cele mai multe ori mediului și subminează beneficiile economice ale unei abordări „circulare”. Milioanele de tone de deșeuri din plastic care ajung în oceane în fiecare an constituie una dintre manifestările cele mai vizibile și mai alarmante ale acestei probleme.

În iulie, au intrat în vigoare noi norme ale Uniunii pentru combaterea deșeurilor marine provenite de la cele 10 tipuri de articole care poluează cel mai frecvent plajele europene, printre care farfuriile și tacâmurile din plastic de unică folosință, paiele, bețele de la baloane și bețișoarele de urechi, care vor fi interzise din 2021. Statele membre au stabilit ca obiectiv pentru 2029 colectarea în proporție de 90 % a sticlelor din plastic, precum și un conținut de material reciclat în acestea de cel puțin 25 % în 2025 și de cel puțin 30 % în 2030. Această acțiune face parte din prima strategie privind materialele plastice la nivel european din istorie, lansată în 2018 cu scopul ca toate ambalajele din plastic introduse pe piața Uniunii să fie, începând din 2030, reutilizabile sau reciclabile.

Cu toate că, în Europa, rata de reciclare a ambalajelor din plastic aproape s-a dublat din 2005 până în prezent, ea continuă să reprezinte mai puțin de 30 % din cele 25 de milioane de tone de deșeuri din plastic produse de europeni în fiecare an. În cadrul efortului de a stimula și mai mult reciclarea și reutilizarea materialelor plastice, în luna octombrie, peste 170 de parteneri publici și privați din industria materialelor plastice s-au angajat să utilizeze, până în 2025, 10 milioane de tone de materiale plastice reciclate pentru fabricarea de noi produse. Inițiativa a fost lansată de Alianța pentru circularitate în domeniul maselor plastice, a cărei primă reuniune a avut loc în februarie.

După evaluarea riscurilor pentru sănătate și mediu, Agenția Europeană pentru Produse Chimice a concluzionat în ianuarie că restricționarea adăugării intenționate de microplastice în produsele din UE este justificată.

Finanțarea politicilor climatice și a noilor tehnologii

În 2019, Planul de investiții pentru Europa a ajutat și mai mulți cetățeni europeni să utilizeze energie din surse regenerabile. Numărul gospodăriilor care au beneficiat de sprijin prin intermediul planului a ajuns la 7,4 milioane. Noul Fond pentru inovare este un instrument esențial pentru îndeplinirea angajamentelor Uniunii în toate domeniile economice în temeiul Acordului de la Paris și pentru sprijinirea viziunii strategice a Comisiei privind o Europă neutră din punct de vedere climatic până în 2050. În februarie, Comisia a anunțat investiții în valoare de 10 miliarde de euro în tehnologii cu emisii reduse de carbon în mai multe sectoare, pentru a stimula competitivitatea acestora la nivel mondial cu ajutorul fondului. Veniturile vor proveni din licitarea a 450 de milioane de certificate de emisii în perioada 2020-2030. Inițiativele finanțate în cadrul programului Orizont 2020 contribuie, de asemenea, în mod substanțial la introducerea pe piață a noilor tehnologii.

Doar banii publici nu vor fi suficienți pentru a combate schimbările climatice, așa că Uniunea face eforturi pentru a-i ajuta pe investitori să identifice și să valorifice oportunitățile de investiții ecologice la nivel mondial. În octombrie, ea a lansat platforma internațională pentru finanțarea durabilă împreună cu autoritățile competente din Argentina, Canada, Chile, China, India, Kenya și Maroc.

În iunie, Comisia a publicat noi orientări privind raportarea de către întreprinderi a informațiilor legate de climă, în cadrul Planului de acțiune privind finanțarea durabilă. Acestea oferă unui număr de aproximativ 6 000 de companii cotate la bursă, bănci și firme de asigurări din Uniune recomandări practice privind modalitățile în care pot elabora cu mai multă precizie rapoarte referitoare la impactul pe care îl au activitățile lor asupra climei, precum și la impactul pe care schimbările climatice îl au asupra activității lor.

Protecția mediului

În aprilie, Comisia a publicat cea de a doua evaluare a punerii în aplicare a politicilor de mediu, în cadrul inițiativei sale lansate în 2016 cu scopul de a îmbunătăți punerea în aplicare a politicii europene de mediu și a normelor convenite de comun acord în toate statele membre. Acest lucru este esențial pentru un mediu sănătos și, în plus, oferă noi oportunități pentru creștere economică durabilă, inovare și locuri de muncă. Dacă această legislație ar fi pusă în aplicare pe deplin, suma care s-ar economisi la nivelul Uniunii în ceea ce privește costurile de sănătate și costurile directe pentru mediu ar fi de circa 55 de miliarde de euro pe an. Pachetul include o comunicare generală și 28 de rapoarte de țară care prezintă situația actuală a punerii în aplicare a legislației europene în domeniul mediului, precum și oportunitățile de îmbunătățire disponibile în fiecare stat membru.

Evaluarea intermediară a strategiei forestiere a Uniunii a concluzionat că s-au înregistrat progrese semnificative în ceea ce privește atingerea obiectivelor pentru 2020. De la adoptarea sa, strategia a facilitat coordonarea tuturor domeniilor de politică europeană relevante pentru sectorul forestier și subsectoarele aferente, promovând o abordare consecventă atât în ceea ce privește politicile interne, cât și politicile internaționale. În iulie, Comisia a stabilit un nou cadru de acțiune pentru protejarea și refacerea pădurilor din întreaga lume, care găzduiesc 80 % din biodiversitatea terestră, oferă mijloace de subzistență pentru aproximativ un sfert din populația lumii și sunt vitale în combaterea schimbărilor climatice.

Uniunea Europeană este lider în materie de cooperare internațională în vederea asigurării unor oceane mai sigure, mai curate, gestionate într-un mod mai durabil, în Europa și în întreaga lume. În martie, aceasta a publicat un raport comun care face un bilanț al agendei internaționale a Uniunii în materie de guvernanță a oceanelor. Până în prezent, au fost puse în aplicare cu succes 50 de acțiuni concrete, printre care măsuri de combatere a pescuitului ilegal și a poluării marine.

Cea de a 25-a aniversare a Spațiului Economic European

După aniversarea, în 2018, a celor 25 de ani de existență a pieței unice europene, anul următor a marcat o altă etapă importantă: 25 de ani de la crearea Spațiului Economic European. Acordul privind Spațiul Economic European, semnat în 1992 și intrat în vigoare în 1994, extinde cele patru libertăți ale pieței unice și politicile conexe, incluzând Islanda, Liechtenstein și Norvegia. Oamenii, bunurile, serviciile și capitalul pot circula acum prin cele 31 de țări ale Spațiului Economic European aproape la fel de liber ca pe teritoriul unei singure țări. Cetățenii Spațiului Economic European pot studia, locui, face cumpărături, lucra și se pot pensiona în oricare din țările acestuia. Au fost eliminate sute de bariere tehnice, juridice și birocratice din calea comerțului liber și a liberei circulații între aceste țări. Ca urmare a acestui fapt, companiile au fost în măsură să își extindă operațiunile, iar concurența a determinat scăderea prețurilor și le-a oferit consumatorilor mai multe posibilități de alegere.

Îmbunătățirea funcționării pieței unice pentru cetățeni și societăți

Uniunea Europeană lucrează în mod continuu la consolidarea și aprofundarea pieței unice, pentru a se asigura că aceasta poate răspunde noilor provocări și poate oferi avantaje cetățenilor și societăților.

Ca parte a acestor eforturi, în luna iunie, Uniunea a convenit asupra unor noi norme menite să asigure o mai bună respectare a legislației pieței unice în materie de produse nealimentare. Aplicabile din 2021, aceste norme vor întări controalele întreprinse de autoritățile 55naționale și de funcționarii vamali și vor îmbunătăți controalele efectuate asupra produselor pe piața Uniunii. În același timp, ele vor intensifica cooperarea dintre autorități și vor facilita luarea de măsuri rapide împotriva produselor ilegale.

Uniunea Europeană a adoptat de asemenea un nou regulament de consolidare a aplicării principiului recunoașterii reciproce pentru produsele care nu sunt reglementate de o legislație aplicabilă la nivelul întregii Uniuni. Acest lucru va oferi companiilor mai multe oportunități de a se extinde peste granițele din interiorul Uniunii. Din aprilie 2020, companiile vor putea găsi rapid informații de mai bună calitate privind normele tehnice naționale aplicabile dintr-un alt stat membru și vor putea utiliza proceduri simplificate pentru a demonstra faptul că produsul lor respectă cerințele naționale relevante.

Pe lângă aceasta, noul standard privind facturarea electronică, care a intrat în vigoare în luna aprilie, va ajuta autoritățile publice să proceseze în mod automat și cu promptitudine toate plățile efectuate de companii.

O bază industrială puternică și inovatoare

Industriile europene sunt lideri mondiali în multe domenii, însă este necesar ca ele să se adapteze la noi provocări, precum tehnologiile cu dezvoltare rapidă, schimbările climatice și contextul geopolitic mondial în continuă schimbare. Pentru a oferi o nouă viziune privind industria europeană, Comisia a organizat masa rotundă la nivel înalt „Industria 2030”, iar în luna iunie și-a publicat recomandările în acest sens. Ele se concentrează asupra modului în care industria europeană ar trebui să își construiască avantajul concurențial prin tehnologii de vârf și inovatoare, respectarea mediului și a biodiversității, investiții în oameni, precum și prin formarea de alianțe inteligente la nivel european și mondial.

Prin urmare, pentru a-și dezvolta baza industrială, Europa trebuie să se bazeze pe atuurile și punctele sale forte. Inteligența artificială, bateriile și securitatea cibernetică sunt câteva dintre numeroasele domenii strategice și cu orientare de viitor în care sporirea avantajului concurențial al Europei poate genera creștere. Pentru a identifica domenii de importanță strategică, Comisia a instituit Forumul strategic al statelor membre și reprezentanților sectorului industrial, care, în raportul său publicat în luna noiembrie, a identificat șase domenii prioritare și a formulat recomandări pentru acțiuni politice viitoare și investiții transnaționale coordonate.

Un sector industrial puternic trebuie de asemenea să se adapteze și să inoveze în mod constant. Raportul din 2019 referitor la Tabloul de bord european privind inovarea a constatat că situația din Uniune continuă să se îmbunătățească, performanța în materie de inovare fiind în creștere în 24 de state membre. La nivelul Uniunii, liderul în domeniul inovării a fost Suedia, urmată de Finlanda, Danemarca și Țările de Jos. Inovatorii cu cea mai rapidă dezvoltare au fost Lituania, Grecia, Letonia, Malta, Regatul Unit, Estonia și Țările de Jos. Este important de menționat faptul că, pentru întâia oară în istorie, performanța Uniunii în materie de inovare a depășit-o pe cea a Statelor Unite și că ea are un avans considerabil față de performanțele Braziliei, Indiei, Rusiei și Africii de Sud.

Asigurarea unor condiții de concurență echitabile pe piața unică

Politica Uniunii în domeniul concurenței își propune să sprijine creșterea economică, investițiile și crearea de locuri de muncă oferind consumatorilor și companiilor care respectă legea protecție față de practicile comerciale anticoncurențiale și ilegale. Concurența dintre companii, pentru a oferi prețuri mai mici și o gamă mai largă de produse inovatoare, este în beneficiul consumatorilor și, datorită ei, economia Europei devine mai puternică, mai competitivă și mai atractivă pentru investitori.

În 2019, Comisia a luat 362 de decizii privind fuziunile, 10 decizii în domeniul antitrust, 5 decizii privind cartelurile și 248 de decizii privind ajutoarele de stat. În total, ea a impus amenzi de peste 4 miliarde de euro companiilor despre care s-a constatat că încălcau normele Uniunii în materie de concurență și a dispus ca statele membre să recupereze de la beneficiari cel puțin 65 de milioane de euro reprezentând ajutoare ilegale și incompatibile.

Comisia utilizează controlul fuziunilor pentru a se asigura că piața unică își atinge potențialul prin prevenirea riscurilor la adresa concurenței. Majoritatea fuziunilor prezentate Comisiei primesc un aviz favorabil. Până în prezent, doar 10 au fost interzise, dintre care trei în 2019. Printre acestea se numără achiziționarea Alstom de către Siemens în industria feroviară și achiziționarea Aurubis Rolled Products și a Schwermetall de către Wieland, ambele în luna februarie, precum și asocierea în participație dintre giganții oțelului Tata Steel și ThyssenKrupp, în luna iunie. În cazurile de mai sus, companiile nu au propus măsuri reparatorii pentru a proteja consumatorii și companiile de riscurile posibile. În alte cazuri de mare notorietate, cum ar fi Praxair/Linde și GSK/Pfizer, părțile participante la fuziune au oferit măsuri reparatorii adecvate, iar Comisia a fost apoi în măsură să autorizeze tranzacțiile.

Comisia acționează de asemenea împotriva companiilor care încearcă să obțină un avantaj concurențial neloial. În ianuarie, Mastercard a fost amendată cu 570 de milioane de euro pentru impunerea de restricții transfrontaliere în utilizarea cardurilor de plată. În mai, AB InBev, cel mai mare producător de bere din lume, a fost amendat cu 200 de milioane de euro pentru abuz de poziție dominantă pe piața belgiană a berii. Alte companii cărora Comisia le-a aplicat amenzi restricționau vânzările transfrontaliere de produse de merchandising ale unora dintre cele mai cunoscute cluburi de fotbal europene, precum și vânzările transfrontaliere de produse prezentând marca „Hello Kitty” deținută de Sanrio. În cauze care au implicat o serie de importante studiouri cinematografice de la Hollywood, acestea s-au angajat să elimine restricțiile care împiedicau concurența transfrontalieră dintre canalele de televiziune cu plată și au oferit angajamente pe care Comisia le-a făcut obligatorii din punct de vedere juridic în luna martie.

Comisia a continuat să dizolve carteluri și să aplice amenzi considerabile companiilor implicate. În martie, ea a sancționat trei companii furnizoare de centuri de siguranță și alte echipamente de siguranță constructorilor de automobile din Europa, impunând amenzi în valoare de 368 de milioane de euro și, două luni mai târziu, cinci bănci majore – Barclays, RBS, Citigroup, JPMorgan și MUFG – au ajuns la o înțelegere extrajudiciară contra unei sume de peste 1 miliard de euro pentru participarea la un cartel al tranzacțiilor de titluri în valută.

Pe lângă acestea, Comisia se asigură că sprijinul acordat de statele membre companiilor nu favorizează în mod inechitabil unele companii în defavoarea altora. În aprilie, Comisia a adoptat o decizie în domeniul ajutoarelor de stat impunând Regatului Unit să recupereze avantajele fiscale selective, acordate de autorități companiilor multinaționale, rezultând din derogări de la dispozițiile vizând combaterea evitării obligațiilor fiscale de către companii.

Politica în domeniul concurenței poate ajuta totodată Uniunea să urmeze o politică industrială modernă, așa cum o demonstrează sprijinul public de 3,2 miliarde de euro oferit de șapte state membre și aprobat de Comisie pentru un proiect important de interes european comun (PIIEC) dedicat cercetării și inovării în domeniul producției de baterii. Aceasta este cea de a doua investiție majoră PIIEC aprobată, după investiția de 1,7 miliarde de euro în microelectronică la care au participat Franța, Germania, Italia și Regatul Unit și care a fost autorizată în decembrie 2018.

Eliminarea barierelor din calea liberei circulații a bunurilor și serviciilor

Uniunea Europeană a lucrat la consolidarea normelor în sectoare specifice, pentru a facilita companiilor vânzarea de bunuri și servicii la nivel transfrontalier și pentru a ameliora siguranța produselor pe piața Uniunii.

Îmbunătățirea normelor în sectoarele produselor chimice și farmaceutice

În luna iunie, Comisia a publicat de asemenea o evaluare a legislației Uniunii în domeniul substanțelor chimice. Aceasta a constatat că armonizarea și standardele comune au avut ca rezultat întărirea și eficientizarea pieței unice, oferind în același timp cele mai înalte niveluri de protecție a sănătății umane și a mediului la nivel mondial. Uniunea a luat totodată o serie de măsuri vizând protejarea lucrătorilor și a consumatorilor de substanțele chimice nocive, printre acestea numărându-se 29 de decizii de autorizare REACH stabilind condițiile de utilizare a anumitor substanțe chimice, un refuz de autorizare și o restricție privind amplificatorul cu fibră dopată cu tuliu, o substanță care provoacă probleme respiratorii atunci când este utilizată în spray-uri. Pe lângă acestea, Directiva privind agenții cancerigeni și mutageni a fost actualizată prin adăugarea a cinci substanțe la lista substanțelor chimice cancerigene recunoscute prezente la locul de muncă. Acest lucru înseamnă că 27 de astfel de substanțe chimice sunt în prezent reglementate de directivă.

Uniunea Europeană a adoptat de asemenea noi norme pentru a îmbunătăți condițiile de concurență echitabile în sectorul farmaceutic. Acest lucru va facilita companiilor din Uniune exportul de medicamente generice și biosimilare în țări din afara Uniunii, unde protecția proprietății intelectuale a expirat sau nu a existat niciodată, și va conserva în același timp drepturile solide existente pe teritoriul Uniunii pentru a încuraja inovarea și cercetarea.

O piață unică în domeniul achizițiilor publice

Piața achizițiilor publice din Uniune este deschisă, fiind cea mai mare din lume, cu o valoare estimată la 2 mii de miliarde de euro pe an. Dată fiind tendința de globalizare din domeniul achizițiilor publice, Uniunea Europeană aplică o abordare strategică pentru a se asigura că toți ofertanții – atât cei interni, cât și cei externi – respectă normele Uniunii. În acest scop, Comisia a publicat, în luna iulie, orientări privind participarea ofertanților externi pe piața Uniunii.

Servicii financiare mai bune

Ca parte a eforturilor de creare a unei uniuni a piețelor de capital mai profunde și mai integrate în Europa, Uniunea a adoptat un regulament revizuit privind plățile transfrontaliere, asigurând alinierea comisioanelor aferente plăților transfrontaliere în euro din interiorul Uniunii la comisioanele aferente plățile naționale corespunzătoare efectuate în moneda statului membru în care se află furnizorul serviciului de plată al utilizatorului acestui serviciu. Acest lucru le permite consumatorilor și companiilor din țările care nu fac parte din zona euro să beneficieze de tranzacții transfrontaliere în euro la costuri scăzute, la fel ca în zona euro. Ca rezultat al acestui fapt, se preconizează, de exemplu, că prețul unei tranzacții în euro pe teritoriul Uniunii, din Bulgaria către Finlanda, va scădea de la 15-24 de euro la circa 1 euro. Regulamentul va asigura transparența și comparabilitatea comisioanelor de schimb valutar la bancomate sau la punctele de vânzare, ceea ce le va permite consumatorilor să facă economii la costurile de conversie monetară atunci când călătoresc sau fac cumpărături în străinătate. Pe lângă aceasta, Uniunea și-a accelerat eforturile de sprijinire a dezvoltării și disponibilității plăților instant transfrontaliere.

Asigurarea unui sistem de impozitare echitabil

Politica fiscală a Uniunii urmărește să sprijine competitivitatea sa și să stimuleze investițiile, creșterea economică și spiritul antreprenorial pe piața sa unică. Simplificarea sistemelor de impozitare ar trebui să faciliteze activitatea transfrontalieră a companiilor și munca transfrontalieră a cetățenilor. Pe lângă aceasta, Uniunea Europeană urmărește instituirea unor impozite echitabile și juste din punct de vedere social, în special prin combaterea abuzurilor fiscale la nivelul Uniunii și la nivel internațional și prin limitarea concurenței fiscale neloiale în cadrul pieței unice și dincolo de aceasta.

Pentru a lupta împotriva fraudei fiscale și a facilita cooperarea administrativă în ceea ce privește colectarea veniturilor la nivelul Uniunii și la nivel național, Comisia a lansat, în luna mai, instrumentul de analiză a rețelelor de tranzacții, care oferă rețelei de experți antifraudă a Uniunii Europene un acces rapid și ușor la informații referitoare la tranzacțiile transfrontaliere, conducând la acțiuni rapide și coordonate atunci când se semnalează potențiale fraude în materie de taxă pe valoarea adăugată. În luna septembrie, a avut loc prima întâlnire din cadrul Summitului administrațiilor fiscale din Uniunea Europeană – o rețea destinată cooperării dintre șefii administrațiilor fiscale ale statelor membre și Comisie.

Pentru a combate frauda în domeniul taxei pe valoarea adăugată legată de autovehiculele noi și cele de ocazie, Comisia a adoptat, în luna iulie, măsuri de punere în aplicare care sprijină schimbul automat de informații vamale și de informații privind înmatricularea vehiculelor între autoritățile naționale. În luna martie a fost adoptată lista Uniunii a jurisdicțiilor care nu cooperează în scopuri fiscale, un instrument comun aflat la dispoziția statelor membre pentru a aborda riscurile externe de abuz fiscal și concurență fiscală neloială. În luna septembrie, Comisia a publicat evaluări pentru două directive: cea privind cooperarea administrativă în domeniul fiscal și cea privind impozitarea energiei.

Către o mobilitate echitabilă a forței de muncă

Uniunea Europeană lucrează la consolidarea mobilității forței de muncă prin stabilirea unor norme clare și echitabile, facilitând cooperarea între statele membre și combaterea cauzelor abuzurilor. Ca parte a acestui demers, în luna iulie a fost înființată Autoritatea Europeană a Muncii, activitatea acesteia debutând în luna octombrie. Rolul său este de a contribui la asigurarea respectării normelor privind mobilitatea forței de muncă în toate statele membre. Ea va face acest lucru facilitând furnizarea de informații cetățenilor și companiilor referitoare la drepturile și obligațiile acestora în ceea ce privește oportunitățile de a locui, munci sau desfășura activități comerciale într-o altă țară, consolidând cooperarea între autoritățile statelor membre și mediind soluții în litigiile transfrontaliere. Autoritatea va avea sediul la Bratislava (Slovacia) și se preconizează că își va atinge capacitatea operațională completă până în 2024.

Realizarea de progrese către o mobilitate sigură, curată și conectată

Mobilitatea joacă un rol important în conectarea și integrarea pieței unice. Uniunea lucrează la modernizarea sistemelor de transport din Europa, fapt ce va permite oamenilor să beneficieze de un trafic mai sigur, de vehicule mai curate și de soluții tehnologice mai bune și va sprijini competitivitatea industriei transporturilor.

În luna martie, Parlamentul și Consiliul au ajuns la un acord cu privire la Regulamentul general revizuit privind siguranța, care are ca scop introducerea de noi tehnologii obligatorii în materie de siguranță în toate vehiculele vândute, înmatriculate sau puse în funcțiune începând din 2022. Acest lucru va îmbunătăți protecția cetățenilor Uniunii, va contribui la reducerea numărului de accidente rutiere și va îmbunătăți cadrul juridic pentru omologarea vehiculelor automatizate și conectate. În luna februarie, Comisia a elaborat de asemenea orientări pentru omologarea vehiculelor automatizate, iar în luna iunie a lansat o platformă a Uniunii pentru coordonarea experimentelor care implică vehicule automatizate și conectate.

La începutul anului, Uniunea Europeană a adoptat totodată măsuri pentru a asigura efectuarea de evaluări ale siguranței infrastructurii în cazul drumurilor principale, pentru a ajuta la o mai bună direcționare a investițiilor și pentru a deschide calea pentru conducerea autonomă la nivelul întregii Uniuni. De asemenea, Comisia a adoptat noi norme armonizate privind circulația dronelor, pentru a răspunde numărului tot mai mare de drone din întreaga Europă.

Au fost de asemenea adoptate o serie de măsuri de reducere a poverii administrative la nivelul întregului sector al transporturilor. În luna iunie, Agenția Uniunii Europene pentru Căile Ferate a eliberat prima autorizație europeană pentru vehicule, valabilă în mai multe țări de pe întregul continent. S-a ajuns totodată la un acord cu privire la o propunere vizând informațiile electronice referitoare la transportul de mărfuri, care va contribui la economisirea milioanelor de ore utilizate anterior pentru gestionarea documentelor pe suport de hârtie.

Pentru a îmbunătăți interoperabilitatea sistemelor de transport, Comisia a adoptat, în luna mai, un set de măsuri referitoare la interoperabilitatea feroviară, accesibilitatea trenurilor și zgomotul feroviar. Directiva privind sistemele de taxare rutieră electronică a intrat în vigoare și va contribui la sporirea interoperabilității taxelor rutiere electronice, la simplificarea procedurilor administrative și la scăderea fraudelor.

Aprofundarea uniunii economice și monetare

Realizarea unei uniuni economice și monetare aprofundate este o prioritate pentru Uniune, deoarece ea ar consolida stabilitatea sa economică, reziliența și potențialul său de creștere.

În luna iunie, statele membre din zona euro au făcut încă un pas în direcția atingerii acestui obiectiv ajungând la un acord în ceea ce privește caracteristicile principale ale unui instrument bugetar pentru zona euro. Cunoscut sub denumirea „Instrumentul bugetar pentru convergență și competitivitate”, el este destinat să sprijine reformele structurale și investițiile cu scopul de a stimula creșterea economică și de a spori reziliența economică a economiilor din zona euro, precum și capacitatea acestora de a se redresa în urma șocurilor. În luna octombrie s-au luat decizii suplimentare cu privire la modul detaliat de funcționare a instrumentului. În contextul discuțiilor privind viitorul buget pe termen lung al Uniunii se va ajunge la un acord cu privire la dimensiunea instrumentului.

Statele membre din zona euro au convenit totodată să permită Mecanismului european de stabilitate să ofere un mecanism financiar de protecție care ar urma să fie activat doar ca asigurare de ultimă instanță în cazul unei rezoluții bancare. Acesta ar lua forma unei linii de credit sau a unor garanții puse la dispoziția Fondului unic de rezoluție, astfel încât contribuabilii să nu fie obligați să plătească pentru rezoluția băncilor aflate în dificultate majoră. Sumele utilizate în cadrul mecanismului de protecție ar urma să fie rambursate în cele din urmă prin contribuții din partea sectorului bancar european.

Uniunea Europeană a făcut progrese considerabile în ceea ce privește aprofundarea uniunii economice și monetare de la criza financiară din 2008. O comunicare adoptată de Comisie în luna iunie a trecut în revistă amploarea progreselor realizate de Uniune de la momentul în care și-a prezentat pentru prima dată viziunea sa privind o uniune economică și monetară mai aprofundată, în raportul celor cinci președinți din anul 2015. Potrivit comunicării, s-au înregistrat progrese importante în ceea ce privește cadrul de guvernanță economică și aplicarea regulilor fiscale. Acestea au fost îmbunătățite și pun acum un accent sporit pe prioritățile sociale, oferind de exemplu partenerilor sociali de la toate nivelurile oportunități sporite de a le discuta. Pe lângă aceasta, Consiliul bugetar european (înființat în 2015) a devenit o parte integrantă a cadrului bugetar al Uniunii, furnizând Comisiei evaluări și consultanță independente.

Elementele-cheie ale unei uniuni bancare și ale unei uniuni a piețelor de capital, cum ar fi pachetul bancar vizând consolidarea rezilienței și a posibilităților de rezoluție ale băncilor din Uniunea Europeană și o propunere privind un sistem european de asigurare a depozitelor, au fost și ele stabilite în mod ferm. Comisia a prezentat toate propunerile legislative vizând instituirea elementelor constitutive principale ale uniunii piețelor de capital, stipulate în Planul de acțiune privind uniunea piețelor de capital și în evaluarea la jumătatea perioadei a acestuia. Comisia a propus șase măsuri legislative privind introducerea de noi norme la nivelul întregii Uniuni pentru produse, etichete și pașapoarte, și cinci măsuri legislative care urmăresc să ofere norme mai simple, mai clare și mai proporționate pentru antreprenori, societăți și instituții financiare (a se vedea capitolul 1).

Ea a propus totodată două măsuri legislative pentru a asigura o supraveghere mai integrată și mai eficientă a piețelor de capital, care este esențială pentru uniunea piețelor de capital și necesară pentru o mai bună integrare financiară și o partajare sporită a riscurilor în sectorul privat. Comisia a adoptat de asemenea trei propuneri legislative pentru a permite sectorului financiar să deschidă calea către o economie circulară neutră din punct de vedere climatic, mai eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor și mai rezilientă.

Parlamentul European și Consiliul au ajuns la un acord politic în privința cvasitotalității acestor propuneri, însă mai sunt multe de făcut. Raportul din luna iunie al Comisiei a făcut apel la îmbunătățirea pe mai departe a transparenței și eficacității cadrului de coordonare a politicilor al Uniunii Europene, precum și a dimensiunii sociale a acestuia. De asemenea, ar putea fi făcute schimbări la nivel instituțional pentru sporirea responsabilității democratice în Uniune și consolidarea procesului decizional în domeniul economic în zona euro, precum și pentru introducerea Mecanismului european de stabilitate în cadrul juridic al Uniunii. Existența unor mecanisme de stabilizare a zonei euro în caz de șocuri ar fi și ea benefică, aceste mecanisme putând include o funcție de stabilizare a investițiilor și un sistem comun de reasigurare pentru șomaj.

Finalizarea uniunii bancare

Piețele bancare și de capital ale Uniunii Europene sunt elemente vitale ale uniunii economice și monetare. Împreună, acestea promovează un sistem financiar al Uniunii mai integrat și mai stabil. Ele măresc reziliența uniunii economice și monetare față de șocurile negative, prin facilitarea partajării transfrontaliere a riscurilor din sectorul privat și reducerea în același timp a necesității de partajare a riscurilor din sectorul public. Lucrările la ambele proiecte au continuat pe parcursul întregului an.

În special, s-au făcut progrese semnificative în ceea ce privește reducerea riscurilor în cadrul uniunii bancare. Adoptarea pachetului bancar în luna aprilie a reprezentat o etapă importantă în procesul de consolidare a sectorului bancar al Uniunii. Pachetul prevede un set cuprinzător de reforme – pe lângă propunerea vizând crearea unui sistem european de asigurare a depozitelor – care vor consolida pe mai departe reziliența și posibilitățile de rezoluție ale băncilor. Acesta instituie o serie de standarde internaționale importante și urmărește să contribuie la finalizarea programului de reglementare postcriză.

Comisia a colaborat cu statele membre vizate, inclusiv în cadrul semestrului european, pentru a aborda nivelul ridicat al creditelor neperformante și pentru a găsi soluții cuprinzătoare de gestionare a acestora în conformitate cu normele privind ajutoarele de stat. Autoritățile de supraveghere și băncile din statele membre au înregistrat și ele progrese considerabile în ceea ce privește reducerea nivelului datoriei, îmbunătățindu-și calitatea portofoliilor de împrumuturi și mărindu-și gradul de lichiditate în perioada scursă de la încheierea crizei.

Cel mai recent raport privind progresele înregistrate, prezentat de Comisie, a arătat că rata creditelor neperformante a tuturor băncilor din Uniune a continuat să scadă, apropiindu-se de nivelurile anterioare crizei, și a atins 3,3 % în al treilea trimestru al anului 2018. În 2019, Parlamentul European și Consiliul au convenit asupra unor noi norme de aplicare a cerințelor de capital în cazul băncilor al căror bilanț conține credite neperformante. Scopul reformei este, pe de o parte, să asigure faptul că băncile pun deoparte suficiente resurse proprii atunci când noi credite devin neperformante și, pe de altă parte, să creeze stimulente adecvate pentru evitarea acumulării de credite neperformante.

O etapă următoare importantă în înfăptuirea uniunii bancare și în aprofundarea uniunii economice și monetare va fi realizarea de progrese în direcția creării unui sistem comun de asigurare a depozitelor pentru zona euro.

Rolul internațional al euro

Eforturile Uniunii de promovare a utilizării monedei euro la nivel internațional sunt strâns legate de aprofundarea uniunii economice și monetare. Un sector financiar și o uniune economică și monetară mai profunde și mai puternice ar face din euro o monedă internațională mai atractivă, iar un euro mai important la nivel mondial ar întări sistemul financiar european. Totodată, zona euro este în creștere în interiorul Uniunii Europene, întrucât Croația și Bulgaria au decis să înceapă pregătirile pentru a participa la mecanismul european al cursului de schimb MCS II, acesta fiind un prim pas către aderarea la zona euro.

O utilizare sporită a monedei euro la nivel internațional ar însemna, pentru societățile, consumatorii și guvernele europene, o serie de avantaje, printre care costuri de tranzacționare mai mici, rate mai scăzute ale dobânzilor, un acces mai bun la finanțare, o autonomie juridică mai mare și un sistem financiar mai rezilient care ar fi mai puțin vulnerabil la șocurile provocate de cursul de schimb.

În 2019, Comisia Europeană s-a consultat pe larg cu reprezentanții piețelor valutare și ai sectoarelor energiei, materiilor prime, agriculturii și transporturilor. Aceste consultări au confirmat, pe de o parte, existența unui sprijin larg pentru o utilizare mai internațională a monedei euro și, pe de altă parte, faptul că aceasta este singura monedă internațională care reprezintă o alternativă viabilă la dolarul american. Cei consultați au convenit, de asemenea, că există potențialul de a denomina un număr sporit de tranzacții în euro, în special pe piețele produselor energetice și gazelor naturale, iar Comisia a fost de acord să lucreze la eliminarea tuturor impedimentelor identificate.

Uniunea Europeană a înregistrat totodată progrese în privința măsurilor de sprijinire a utilizării euro, inclusiv în privința modificărilor reglementare care vizează sporirea rezilienței și lichidității infrastructurilor piețelor financiare, îmbunătățirea fiabilității valorilor de referință ale ratei dobânzii și promovarea utilizării plăților instant.

Condiții echitabile și concurență loială

O uniune economică și monetară profundă și echitabilă se bazează pe condiții echitabile și pe o concurență loială. Pentru a le îmbunătăți pe cele dintâi, Uniunea Europeană a adoptat, în luna iunie, Directiva privind restructurarea și a doua șansă, pentru a permite salvarea societăților viabile aflate în dificultate și pentru a oferi o a doua șansă persoanelor oneste, dar falimentare.

Noua directivă va ajuta companiile viabile cu dificultăți financiare să acceseze cadrele de restructurare preventivă într-un stadiu incipient, astfel încât să poată evita insolvența, să își poată continua activitatea și păstra locurile de muncă.

În conformitate cu noile reguli, Uniunea oferă antreprenorilor falimentari cu bună reputație o a doua șansă, acordându-le o remitere deplină de datorii după o perioadă de maximum trei ani, cu excepții justificate pentru a preveni abuzurile.

De asemenea, regulile vor spori eficiența procedurilor de insolvență, restructurare și remitere, reducând durata și costurile excesive ale procedurilor în multe state membre.

Aceste reguli vor contribui la înlăturarea unor bariere importante din calea dezvoltării piețelor de capital, oferind o securitate juridică sporită investitorilor transfrontalieri și companiilor care desfășoară activități pe teritoriul Uniunii.

Uniunea Europeană este întotdeauna vigilentă în ceea ce privește asigurarea unei concurențe loiale în sectorul bancar, iar anul 2019 nu a fost o excepție. Deși sectorul s-a redresat în mare măsură după criză, au rămas anumite zone de vulnerabilitate, băncile din unele state membre fiind încă împovărate de o proporție ridicată de credite neperformante. Comisia a continuat să își joace rolul, ajutând aceste bănci să se restructureze și să facă față deficitului temporar de lichidități sau problemelor structurale fără a denatura în mod nejustificat concurența. De exemplu, băncile din Slovenia au finalizat procesul de restructurare pe care îl începuseră în 2012/2013. Slovenia a privatizat 75 % din NLB și 100 % din Abanka, doi foști creditori în dificultate. Băncile italiene au luat măsuri suplimentare pentru a reduce numărul creditelor neperformante. Punerea în aplicare a unui mecanism de garantare a fost esențială în această privință, ea permițând băncilor să se debaraseze de creditele neperformante în condițiile pieței. Tot în Italia, Comisia a aprobat un sprijin în valoare de până la 3 miliarde de euro pentru a face față nevoilor temporare de lichidități ale Carige, o bancă regională de mărime medie din nord-vestul țării.

O echitate socială sporită în cadrul uniunii economice și monetare

Pilonul european al drepturilor sociale a devenit o parte integrantă a semestrului european, ciclul anual al Uniunii de coordonare a politicilor economice și sociale. Cu ajutorul său au fost promovate numeroase măsuri de politică socială privind echilibrul dintre viața profesională și cea privată, oferirea unor condiții de muncă transparente și previzibile, precum și o mobilitate transfrontalieră echitabilă. Pilonul consacră un set de 20 de principii de politică socială orientate către viitor, care au fost convenite de statele membre.

Un nou început în sprijinul echilibrului dintre viața profesională și cea privată pentru părinți și îngrijitori

Directiva privind echilibrul dintre viața profesională și cea privată a fost adoptată în luna iunie. Ea încurajează o împărțire mai egală a responsabilităților de îngrijire între femei și bărbați, stabilește cerințe minime pentru statele membre și oferă fiecărui părinte dreptul la cel puțin 4 luni de concediu parental, dintre care 2 luni nu pot fi transferate de la un părinte la altul și trebuie compensate la un nivel adecvat stabilit de statele membre. Directiva introduce totodată un drept la un concediu de paternitate de cel puțin 10 zile după nașterea unui copil, compensat cel puțin la același nivel ca prestațiile în caz de boală. Noua legislație oferă de asemenea îngrijitorilor care lucrează dreptul de a-și lua 5 zile libere pe an pentru îngrijirea membrilor de familie. În plus, toți părinții care lucrează și au copii în vârstă de până la cel puțin 8 ani au dreptul să solicite formule de lucru flexibile (orar de lucru redus, orar de lucru flexibil și flexibilitate la locul de muncă). Aceste noi norme vizează creșterea participării femeilor pe piața muncii și îmbunătățirea egalității dintre bărbați și femei.

Noi drepturi pentru mai mulți lucrători

Directiva privind transparența și previzibilitatea condițiilor de muncă a fost și ea adoptată în luna iunie. Scopul său este lărgirea și modernizarea actualelor obligații de a informa fiecare lucrător în legătură cu condițiile sale de muncă, inclusiv pe cei care practică forme atipice de muncă. Directiva introduce totodată un număr de noi drepturi minime, de exemplu o limită a duratei perioadei de probă de la începutul unui contract de muncă. Statele membre au obligația de a transpune noile norme în legislația lor națională până la jumătatea anului 2022.

Un acces mai bun la protecția socială pentru toți lucrătorii

Statele membre s-au angajat să garanteze faptul că toți lucrătorii au un acces efectiv la protecția socială, indiferent de statutul lor profesional. Consiliul a adoptat o recomandare în luna noiembrie pentru a le ajuta să acopere lacunele care afectează lucrătorii atipici și lucrătorii independenți și să răspundă provocărilor generate de un mediu de lucru digitalizat aflat în evoluție rapidă.

Susținerea unor norme multilaterale

Politica comercială trebuie să fie eficace, transparentă și bazată pe valori. Elementele fundamentale ale Strategiei „Comerț pentru toți” din 2015 au continuat să ghideze abordarea adoptată în 2019: deschiderea, dublată de standarde înalte, reprezintă în continuare cea mai adecvată modalitate de a face ca globalizarea să fie cât mai benefică.

Provocările cu care se confruntă sistemul comercial multilateral bazat pe norme, susținut de OMC, au continuat să se acumuleze și în 2019. Intensificarea naționalismului și a protecționismului au determinat o creștere a măsurilor unilaterale, precum și a amenințării reprezentate de un sistem comercial mondial bazat pe forță, nu pe echitate. Pe baza inițiativelor sale din 2018, Uniunea a prezentat OMC propuneri legate de îmbunătățirea transparenței și de modalități mai eficiente de a răspunde preocupărilor statelor membre cu privire la anumite practici comerciale.

Uniunea Europeană a colaborat cu principalii parteneri comerciali pentru a consolida normele privind subvențiile și transferurile forțate de tehnologie. Pentru a susține sistemul OMC de soluționare a litigiilor, a formulat propuneri de deblocare a numirilor în cadrul organismului de apel. Acesta nu mai beneficiază de cvorum, deoarece mandatele a doi dintre ultimii trei membri ai săi au expirat în luna decembrie, fapt care face ca organismul să nu mai aibă posibilitatea de a audia apeluri în caz de litigiu. Comisia Europeană a reacționat și a propus modificarea regulamentului UE privind asigurarea respectării normelor astfel încât Uniunea să fie în măsură să acționeze cu fermitate pentru a-și proteja interesele în cazul în care partenerii comerciali ar împiedica soluționarea eficientă a litigiilor. Totodată, pe baza normelor OMC existente, Uniunea a convenit cu Canada și cu Norvegia instituirea unei proceduri provizorii de arbitraj în apel, pentru a menține un sistem obligatoriu de soluționare a litigiilor și dreptul la o cale de atac dacă organismul de apel încetează să funcționeze.

O Europă care protejează

În cazul în care intervențiile diplomatice eșuează, Uniunea Europeană nu ezită să utilizeze mecanismul de soluționare a litigiilor al OMC pentru a impune respectarea drepturilor sale și pentru a obține toate avantajele care decurg din calitatea de membru pentru întreprinderile, lucrătorii și agricultorii europeni. În 2019, Uniunea Europeană a lansat proceduri împotriva Turciei cu privire la produsele farmaceutice, împotriva Indiei în legătură cu tratamentul aplicat produselor din domeniul tehnologiei informației și comunicațiilor, împotriva Statelor Unite ale Americii cu privire la taxele compensatorii și măsurile antidumping aplicate măslinelor spaniole și împotriva Columbiei privind măsurile antidumping aplicate cartofilor prăjiți congelați provenind din Belgia, Germania și Țările de Jos.

De asemenea, Uniunea a utilizat acordurile sale bilaterale pentru soluționarea litigiilor, lansând proceduri împotriva Coreei de Sud pentru a apăra standardele fundamentale de muncă, împotriva Ucrainei cu privire la o interdicție a exporturilor de lemn și împotriva restricțiilor Uniunii Vamale Sud-Africane cu privire la importurile de carne de pasăre.

În conformitate cu normele OMC și cu legislația europeană, Uniunea a deschis 15 anchete noi cu privire la importurile care au făcut obiectul unor subvenții sau al unui dumping și a impus totodată șapte noi măsuri de apărare comercială în aceste cazuri. Printre acestea s-au numărat importurile de bicicletele electrice din China și de biomotorină din Argentina și din Indonezia. Uniunea Europeană a mai deschis șase noi anchete de reexaminare și a reînnoit 16 măsuri existente pentru încă cinci ani.

În 2019, Uniunea a impus măsuri de salvgardare definitive la importul a 26 de categorii de produse siderurgice pentru a evita posibila reorientare către Uniune a fluxurilor comerciale de produse siderurgice dinspre alte țări ca urmare a tarifelor suplimentare aplicate în Statele Unite. Măsurile au fost reexaminate către sfârșitul verii pentru a fi adaptate la cea mai recentă situație.

De asemenea, Uniunea și-a protejat industriile atunci când unele țări terțe au deschis anchete de apărare comercială împotriva exporturilor europene. Printre exemple se numără ancheta de salvgardare a Turciei privind importurile de anvelope, ancheta antidumping a Indiei privind importurile de hârtie stratificată și măsurile din Columbia privind importurile de cartofi prăjiți congelați.

În martie, OMC a confirmat că, în 2020, Uniunea urmează să beneficieze de drepturi de retorsiune în cadrul litigiului comercial cu Statele Unite legat de subvențiile acordate producătorului de aeronave Boeing. Statele Unite nu au respectat hotărârile anterioare cu privire la subvențiile ilegale acordate acestei companii, provocând daune importante concurentului său european Airbus. În octombrie, într-un litigiu comercial paralel, OMC a acordat Statelor Unite drepturi de retorsiune în cazul Airbus. Statele Unite au introdus tarife suplimentare pentru o serie de produse din statele membre. Uniunea Europeană își menține angajamentul de a ajunge la un acord negociat echilibrat cu Statele Unite cu privire la litigii.

Comisia a încheiat adaptarea procedurilor sale de apărare comercială la legislația modernizată antidumping și antisubvenții care a intrat în vigoare în 2018 și în 2017. De asemenea, a fost eliminată o lacună, astfel încât, începând din toamna anului 2019, pot fi aplicate măsuri de protecție comercială pentru mărfuri (de exemplu, conducte submarine) importate pe platforma continentală/zona economică exclusivă a statelor membre. Comisia și-a intensificat lupta împotriva eludării măsurilor de apărare comercială și a lansat anchete conexe cu privire la exporturile chineze de oțeluri rezistente la coroziune, persulfați și articole de masă din ceramică, impunând măsuri cu privire la acestea din urmă.

În aprilie, a intrat în vigoare un nou regulament referitor la primul cadru european pentru examinarea investițiilor străine directe. Începând cu octombrie 2020, aceasta va permite statelor membre și Comisiei să identifice și să abordeze preocupările în materie de securitate legate de anumite investiții din afara Uniunii.

Drepturile de proprietate intelectuală sunt importante pentru creșterea economică și cruciale pentru capacitatea Uniunii de a stimula inovarea și de a rămâne competitivă pe plan mondial. Uniunea Europeană și-a intensificat eforturile de a proteja și de a asigura respectarea acestor drepturi la nivel internațional, inclusiv prin implementarea unor programe de cooperare cu China, Asia de Sud-Est și America Latină și prin lansarea unui nou proiect de asistență pentru Africa. De asemenea, a purtat dialoguri cu țări prioritare precum China, Thailanda, Turcia și Ucraina. În cadrul activității legate de lista de supraveghere a contrafacerii și pirateriei, Comisia și-a consolidat cooperarea cu Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală, cu Agenția Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Aplicare a Legii (Europol) și cu Agenția Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Justiție Penală (Eurojust) și a desfășurat dialoguri periodice cu companiile din UE.

Ca urmare a ascensiunii protecționismului, aceste companii s-au confruntat cu tot mai multe obstacole în calea comerțului internațional. Raportul anual privind barierele din calea comerțului și a investițiilor a arătat că strategia Uniunii privind accesul pe piață a fost eficace în abordarea lor.

Pe tot parcursul anului, Uniunea a continuat discuțiile trilaterale cu Japonia și cu Statele Unite cu privire la principalele aspecte ale comerțului mondial, inclusiv modalitățile de asigurare a unor condiții de concurență echitabile pentru comercianți prin elaborarea unor noi norme multilaterale privind subvențiile industriale și transferul forțat de tehnologie.

Ca membru fondator al Alianței pentru eliminarea instrumentelor de tortură din schimburile comerciale, creată în 2017, Uniunea a continuat să adopte o poziție clară în ceea ce privește bunurile utilizate pentru pedeapsa capitală și tortură. În urma angajamentului din 2018 al alianței de a promova adoptarea unei rezoluții a Organizației Națiunilor Unite cu privire la această chestiune, Adunarea Generală a ONU a aprobat în luna iunie desființarea comerțului cu echipamente utilizate pentru tortură.

O politică comercială proactivă

Acordurile comerciale ale Uniunii vizează nu numai deschiderea de noi piețe, ci și asigurarea faptului că activitatea comercială oferă beneficii pentru toată lumea. Acordurile respectă standardele europene în ceea ce privește protecția mediului, siguranța alimentară și drepturile lucrătorilor și ale consumatorilor și ajută țările partenere să își îndeplinească obligațiile internaționale. De exemplu, Uniunea a lansat programe de consolidare a capacităților și de informare în valoare de 9 milioane de euro, pentru a ajuta țările în curs de dezvoltare să abordeze provocările legate de muncă și de mediu în cadrul lanțurilor de aprovizionare responsabile, atât în Asia, cât și în America Latină.

Uniunea Europeană a avut contribuții majore la discuțiile din cadrul Organizației Națiunilor Unite cu privire la reformarea modului în care se pot soluționa litigiile dintre investitori și state. În ianuarie, Comisia a prezentat Comisiei Organizației Națiunilor Unite pentru Dreptul Comercial Internațional o propunere de stabilire a unei instanțe multilaterale pentru soluționarea unor astfel de litigii, care reprezintă o inovație majoră pentru guvernanța globală.

În luna septembrie, Comisia Europeană a găzduit la Bruxelles o conferință la nivel înalt având ca temă capacitarea femeilor prin intermediul comerțului.

Un proces de negociere transparent și incluziv

Transparența și dialogul cu publicul rămân ingrediente esențiale ale politicii comerciale a Uniunii Europene, pentru a asigura democrația, încrederea și responsabilitatea publică. Acestea trebuie să existe înainte, în timpul și după încheierea negocierilor, precum și în momentul punerii în aplicare a acordurilor.

Comisia Europeană a continuat să publice rapoarte ale rundelor de negocieri, documente de poziție și propuneri de texte pentru acordurile comerciale aflate în faza de negociere. De asemenea, Comisia Europeană a publicat cel de al treilea raport anual global de evaluare a punerii în aplicare a acordurilor comerciale ale Uniunii Europene. Astfel, părțile interesate, societatea civilă și alte instituții europene au avut posibilitatea de a examina modul în care Uniunea își pune în aplicare acordurile; în același timp, rapoartele au oferit lecții utile pentru negocierile comerciale actuale și viitoare.

Grupul de experți privind acordurile comerciale s-a reunit de șase ori în 2019 pentru a discuta chestiuni precum comerțul electronic, reforma OMC și punerea în aplicare a acordurilor comerciale. Alcătuit din 28 de organizații reprezentând companii, sindicate, consumatori și organisme de protecție a mediului, grupul își propune să promoveze dialogul și să adune opinii din partea unei palete largi de părți interesate.

Acordul comercial dintre Uniunea Europeană și Mercosur

În iunie, Uniunea a ajuns la un acord politic cu privire la un acord comercial cuprinzător cu Mercosur, din care fac parte Argentina, Brazilia, Paraguay și Uruguay.

Ca parte a acordului de asociere mai general încheiat între cele două blocuri, noul acord va cimenta relațiile politice și economice strânse dintre acestea și va crea o piață de 780 de milioane de consumatori. Uniunea Europeană este cel mai mare partener comercial și de investiții al Mercosur și primul care încheie un acord comercial cuprinzător cu acesta.

Odată intrat în vigoare, acordul va reduce tarifele, va spori oportunitățile comerciale, va extinde posibilitățile de alegere ale consumatorilor, va reduce birocrația, va stimula creșterea economică și competitivitatea, va promova valori comune precum dezvoltarea durabilă și va crea locuri de muncă. Totodată, acordul va promova standarde înalte în materie de muncă și de mediu. În plus, Uniunea și Mercosur s-au angajat să pună efectiv în aplicare Acordul de la Paris privind schimbările climatice.

Acordul de parteneriat economic cu Japonia

La 1 februarie 2019, Acordul de parteneriat economic UE-Japonia semnat în iulie 2018 a intrat în vigoare, creând o zonă de comerț liber pentru peste 570 de milioane de persoane. Acest acord elimină aproape în totalitate 1 miliard de euro în taxe japoneze la import plătite în fiecare an de companiile europene care exportă către Japonia, precum și o serie de bariere normative mai vechi.

Acordul dă un impuls exporturilor Uniunii, creează noi oportunități pentru companiile europene, facilitând de exemplu accesul acestora la piețele de achiziții publice japoneze, oferă mai multe posibilități de alegere pentru consumatori și contribuie la eforturile comune de a modela normele comerciale la nivel mondial. Este primul acord comercial al Uniunii Europene care include angajamentul explicit de a respecta Acordul de la Paris. Pe tot parcursul anului, Uniunea a continuat negocierile cu Japonia privind standardele de protecție a investițiilor și soluționarea litigiilor.

Asia și Australasia

La 30 iunie, Uniunea Europeană și Vietnamul au semnat acorduri privind liberul schimb și protecția investițiilor, marcând o etapă importantă a parteneriatului lor. Acestea sunt cele mai ambițioase acorduri negociate vreodată de Uniune cu o economie emergentă. În așteptarea ratificării, acordul de liber schimb ar putea intra în vigoare la mijlocul anului 2020, în timp ce Acordul de liber schimb UE-Singapore a intrat în vigoare la 21 noiembrie.

Acordurile cu aceste două țări consolidează și mai mult implicarea Uniunii Europene în regiune. Totodată, Uniunea Europeană a participat la trei runde de negocieri pentru un acord comercial cu Indonezia. Au avut loc trei runde de discuții în cadrul negocierilor pentru acordurile comerciale cu Australia și patru cu Noua Zeelandă.

Statele Unite ale Americii

Discuțiile cu Statele Unite au continuat să se axeze pe dezvoltarea unei agende comerciale pozitive, abordând chestiuni de interes comun și evitând litigiile comerciale. Această abordare s-a bazat pe declarația comună emisă în 2018 de președintele Comisiei, Jean-Claude Juncker, și de președintele SUA, Donald Trump, care a instituit un grup de lucru executiv având rolul de a facilita comerțul și de a dezvolta o agendă comercială transatlantică pozitivă.

În 2019, grupul s-a concentrat pe aspecte legate de reglementare. În aprilie, Consiliul a mandatat Comisia să negocieze cu Statele Unite în ceea ce privește tarifele industriale și evaluarea conformității.

În iulie, Comisia a publicat un raport privind progresele înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a declarației comune, care indica rezultate pozitive, în special în sectoare precum energia, produsele din soia, produsele farmaceutice, securitatea cibernetică și dispozitivele medicale. În 2019, importurile Uniunii de gaz natural lichefiat din Statele Unite au atins cel mai mare volum înregistrat vreodată, ceea ce face ca aprovizionarea cu energie să fie mai diversă și mai sigură. Alte acțiuni s-au concentrat pe evaluarea conformității, pe standardele pentru tehnologiile noi și emergente și pe continuarea progreselor în sectoare specifice. Cât timp aceste acțiuni continuă, ambele părți au convenit să nu introducă noi tarife pentru schimburile lor comerciale.

În iulie, Uniunea a fost de acord să mărească partea Statelor Unite din contingentul său de import pentru carnea de vită fără hormoni. În schimb, Statele Unite au acceptat să nu reinstituie măsuri împotriva Uniunii în cadrul anchetei în temeiul secțiunii 301 privind măsurile luate de Uniune în ceea ce privește carnea și produsele din carne. Acordul privind recunoașterea reciprocă a inspecțiilor la unitățile de producție a medicamentelor de uz uman a intrat, de asemenea, în vigoare.

China

Summitul UE-China din aprilie s-a soldat cu mai multe angajamente comune. China a fost de acord să desființeze diverse bariere din calea comerțului, angajându-se să încheie un acord de protejare a indicațiilor geografice (denumiri ale mai multor produse alimentare și băuturi tradiționale europene) și să finalizeze negocierile ample cu privire la investiții până în 2020.

În noiembrie, negocierile privind protecția acestor indicații au fost încheiate după nouă ani. Acest acord ar urma să asigure un nivel ridicat de protecție pentru 200 de denumiri la momentul intrării în vigoare și pentru încă 175 de denumiri în termen de patru ani de la data respectivă. China este cea de a doua piață ca mărime a Uniunii pentru produsele agroalimentare și prezintă potențial de creștere în ceea ce privește produsele cu indicații geografice specifice.

Uniunea Europeană și China au organizat șase runde de discuții în vederea unui acord de investiții și au continuat să lucreze la reforma OMC.

Vecinătatea sudică și estică

Acordul de asociere UE-Maroc a fost modificat pentru a include populația din Sahara Occidentală, creând astfel condițiile pentru reluarea negocierilor privind aprofundarea acordului comercial UE-Maroc. În luna mai, negocierile privind o zonă de liber schimb aprofundată și cuprinzătoare cu Tunisia au fost suspendate din cauza situației politice a țării.

UE a purtat discuții bilaterale privind comerțul și investițiile cu unele dintre țările care fac parte din Consiliul de Cooperare al Golfului. La începutul anului 2019 au intrat în vigoare îmbunătățirile negociate cu Iordania în cadrul regimului regulilor de origine pentru sprijinirea încadrării în muncă a refugiaților sirieni.

În ceea ce privește zonele de liber schimb aprofundate și cuprinzătoare cu Georgia, Moldova și Ucraina, Uniunea a pus accentul pe implementare. Totodată, a ajuns la un acord cu Ucraina în vederea limitării exporturilor de carne de pasăre către Uniune. La 6 iulie, Uniunea Europeană a parafat un Acord de parteneriat și cooperare consolidat cu Kârgâzstanul, care include capitole importante privind comerțul.

America Latină

În 2019, s-a lucrat în continuare cu Mexicul la semnarea și încheierea Acordului global modernizat. Uniunea Europeană și Chile au organizat trei runde de negocieri pentru a-și actualiza acordul comercial din 2002. Obiectivul negocierilor este să se ajungă la un acord ambițios, echilibrat și progresiv care să permită liberalizarea într-o mai mare măsură a comerțului și investițiilor, să promoveze valorile Uniunii și să abordeze chestiuni precum comerțul și egalitatea de gen. În ceea ce privește acest din urmă aspect, prevederile acordului vor duce la o mai bună înțelegere a constrângerilor și oportunităților care li se prezintă femeilor în comerțul internațional și vor permite schimbul de bune practici menite să faciliteze participarea acestora.

În luna iunie, în cadrul procesului de punere în aplicare a acordurilor comerciale, Comitetul de asociere UE-America Centrală a organizat cea de a cincea reuniune a sa, iar în octombrie s-a reunit Comitetul pentru comerț din care fac parte Uniunea Europeană, Columbia, Ecuador și Peru.

Țările din Africa, Zona Caraibilor și Pacific

Acordurile de parteneriat economic sunt acorduri comerciale și de dezvoltare între Uniunea Europeană și țările și regiunile din Africa, Zona Caraibilor și Pacific. În prezent sunt în vigoare cu titlu provizoriu 31 de astfel de acorduri. Acordurile pot fi considerate elemente constitutive ale unei viitoare zone de liber schimb intercontinentale, unul dintre obiectivele pe termen lung ale noii Alianțe Africa-Europa pentru investiții și locuri de muncă sustenabile, care sprijină eforturile Africii pentru crearea unei zone continentale de liber schimb. În februarie, Comorele au aderat la Acordul cu Africa de Est și de Sud, iar în octombrie Uniunea a lansat negocieri cu cele cinci țări care pun în aplicare acordul actual, cu scopul de a-l extinde dincolo de reducerile tarifare, pentru a aborda și alte bariere aflate în calea comerțului și a investițiilor și pentru a crea oportunități. Comerțul și investițiile sunt teme pe care Uniunea le-a discutat și în cadrul negocierilor curente pentru un acord-cadru care să înlocuiască Acordul de la Cotonou.

Consolidarea statului de drept

Statul de drept este una dintre valorile comune pe care se întemeiază Uniunea Europeană, iar protejarea sa constituie o responsabilitate comună a tuturor statelor membre și a instituțiilor europene.

Respectarea statului de drept este esențială pentru funcționarea Uniunii în toate sectoarele, de la piața internă la cooperarea în domeniul justiției și afacerilor interne. Respectarea statului de drept înseamnă, de asemenea, a garanta că judecătorii naționali, care sunt și judecători ai Uniunii Europene, își pot îndeplini rolul în chestiunile legate de aplicarea dreptului european.

În aprilie, Comisia a lansat un exercițiu de evaluare a instrumentelor disponibile pentru monitorizarea, evaluarea și protejarea statului de drept în Uniune. Acesta a analizat retrospectiv experiența din ultimii ani și a ajuns la concluzia că se impune o dezbatere europeană mai amplă cu privire la modul în care statul de drept ar putea fi consolidat în continuare. Experiența din trecut a evidențiat că sunt necesare o mai bună promovare a statului de drept, prevenirea timpurie a riscurilor sau a încălcărilor și adoptarea unor reacții eficace în momentul apariției acestora.

În iulie, Comisia a adoptat o a doua comunicare în care își prezenta propunerile în cele trei domenii: promovarea, prevenirea și răspunsul.

În ceea ce privește primul domeniu (promovarea), Comisia își va intensifica comunicarea cu publicul larg privind statul de drept, va consolida cooperarea cu Consiliul Europei și cu alte organizații internaționale și va oferi finanțare părților interesate, inclusiv din sfera societății civile, care promovează o cultură comună a statului de drept.

În cel de al doilea domeniu (prevenirea), Comisia va institui un ciclu anual de evaluare a statului de drept, pentru a monitoriza situația din toate statele membre. În sprijinul acestui proces, va elabora un raport anual privind statul de drept, va dezvolta în continuare Tabloul de bord privind justiția în Uniunea Europeană și va intensifica dialogul cu alte instituții europene, cu statele membre și cu părțile interesate.

În ceea ce privește al treilea domeniu (răspunsul), Comisia va urmări o abordare strategică a procedurilor de constatare a neîndeplinirii obligațiilor (infringement), pe baza jurisprudenței Curții de Justiție a Uniunii Europene.

Comisia a mai solicitat adoptarea rapidă a propunerii prezentate în contextul cadrului financiar multianual cu privire la protecția bugetului Uniunii Europene în cazul în care ar apărea probleme generalizate legate de statul de drept care ar prezenta un risc pentru interesele financiare ale Uniunii.

Comisia a inițiat mai multe proceduri de infringement legate de statul de drept. La 24 iunie și la 5 noiembrie 2019, Curtea de Justiție a emis hotărâri definitive în procedurile de infringement inițiate de Comisie împotriva Poloniei, confirmând faptul că legislația poloneză privind reducerea vârstei de pensionare a judecătorilor Curții Supreme și a judecătorilor instanțelor judecătorești de drept comun încalcă legislația europeană privind independența sistemului judiciar. În plus, la 10 octombrie 2019, Comisia a decis să trimită Polonia în fața Curții de Justiție în cadrul procedurilor de infringement privind noul regim disciplinar pentru judecători, întrucât acesta subminează independența judiciară prin faptul că nu oferă garanțiile necesare pentru protecția judecătorilor polonezi împotriva controlului politic.

În contextul semestrului european și pe baza unei propuneri a Comisiei, Consiliul a emis recomandări specifice fiecărei țări cu privire la funcționarea sistemului de justiție în Croația, Italia, Cipru, Ungaria, Malta, Portugalia și Slovacia.

Protecția drepturilor și combaterea discriminării

Asigurarea respectării drepturilor persoanelor cu handicap

Actul european privind accesibilitatea, adoptat în aprilie, prevede accesibilitatea anumitor produse și servicii, cum ar fi telefoanele mobile, computerele, cărțile electronice, comerțul electronic, site-urile de transport și serviciile bancare pentru consumatori, pentru persoanele cu handicap.

Comisia a lansat în luna mai o campanie de sensibilizare intitulată „Cum poate contribui UE la combaterea discriminării la locul de muncă”, pentru a informa cetățenii și întreprinderile cu privire la drepturile și obligațiile lor.

Protecția avertizorilor

În octombrie, au fost adoptate standarde la nivelul Uniunii Europene pentru a garanta un nivel ridicat de protecție a avertizorilor care semnalează încălcări ale normelor europene. Directiva se referă la mai multe domenii esențiale, cum ar fi achizițiile publice, siguranța produselor, a alimentelor și a transporturilor, protecția mediului, sănătatea publică și securitatea nucleară. Noile norme stabilesc canale de raportare confidențială, atât în cadrul organizațiilor private și publice, cât și către autoritățile publice, și vor proteja lucrătorii împotriva concedierii și a altor forme de represalii.

Combaterea dezinformării, a infracțiunilor motivate de ură și a discursului de incitare la ură

În luna ianuarie, cea de a patra evaluare #/a

Înainte de alegerile europene, Comisia a publicat rapoarte lunare elaborate de Facebook, Google și Twitter care indicau unele progrese în ceea ce privește controlul plasării publicității, transparența publicității politice, închiderea conturilor false și sistemele de marcare a boților automați. Cu toate acestea, semnatarii trebuie să își intensifice eforturile, în special pentru a dezvolta instrumente care să sporească transparența și credibilitatea site-urilor ce găzduiesc anunțuri.

În prima rundă de monitorizare, din decembrie 2016, rata notificărilor analizate în primele 24 de ore a atins 60 % pentru YouTube, 50 % pentru Facebook și 20 % pentru Twitter. În cea de a doua rundă de monitorizare, din mai 2017, rata notificărilor analizate în primele 24 de ore a atins 40 % pentru YouTube, aproape 60 % pentru Facebook și aproape 40 % pentru Twitter. În cea de a treia rundă de monitorizare, din decembrie 2017, rata notificărilor analizate în primele 24 de ore a atins 60 % pentru YouTube, aproape 90 % pentru Facebook și 80 % pentru Twitter. În cea de a patra rundă de monitorizare, din decembrie 2018, rata notificărilor analizate în primele 24 de ore a atins 80 % pentru YouTube și aproape 90 % pentru Twitter și a depășit 90 % pentru Facebook. Instagram și Google+ au fost monitorizate pentru prima oară în această rundă, în notificările analizate în primele 24 de ore acestea înregistrând puțin sub 80 % și, respectiv, 60 %. Rata medie a notificărilor analizate a crescut constant, de la 40 % în decembrie 2016 la 50 % în mai 2017, la 80 % în decembrie 2017 și apoi la aproape 90 % în decembrie 2018.

Uniunea Europeană abordează problema dezinformării prin acțiuni comune și coordonate. Acestea au început odată cu lansarea grupului operativ East Stratcom al Serviciului European de Acțiune Externă în martie 2015, urmată de crearea unui cadru comun privind contracararea amenințărilor hibride în aprilie 2016. În primăvara anului 2018, a fost lansată o comunicare intitulată „Combaterea dezinformării online: o abordare europeană”, urmată de Pachetul de măsuri privind garantarea unor alegeri europene libere și corecte și de Codul de bune practici împotriva dezinformării în septembrie 2018, precum și de lansarea Observatorului pentru analiza platformelor de comunicare socială în luna noiembrie a aceluiași an. În luna următoare a fost lansat un plan de acțiune împotriva dezinformării. În ianuarie 2019, a avut loc reuniunea inaugurală a Rețelei europene de cooperare privind alegerile, iar până în mai 2019 a avut loc o raportare de către platformele online. În martie 2019 a fost organizată Săptămâna europeană a educației în domeniul mass-mediei și a fost înființat Sistemul de alertă rapidă. În mai 2019, Comisia Europeană și-a adus contribuția pe această temă la reuniunea informală a liderilor UE-27 (toate statele membre, cu excepția Regatului Unit) de la Sibiu.

O mai bună protecție a datelor cu caracter personal

În primul an de la lansarea >a target="_blank" href="https://ec.europa.eu/info/law/law-topic/data-protection_ro"#Regulamentului general privind protecția datelor (RGPD), prioritatea Comisiei a fost să asigure aplicarea adecvată a acestuia. Comisia a concluzionat într-un raport din luna iulie că majoritatea statelor membre au instituit cadrul juridic necesar și va monitoriza modul în care acestea respectă RGPD și limitează fragmentarea cadrului pentru protecția datelor.

Companiile dezvoltă o cultură a conformității, iar cetățenii au devenit mai conștienți de importanța protecției datelor și a drepturilor lor, pe care le exercită tot mai mult. În același timp, convergența către standarde înalte de protecție a datelor înregistrează progrese la nivel internațional.

Un exemplu ce ilustrează beneficiile aduse de această convergență globală este acordul privind adecvarea reciprocă dintre Uniune și Japonia, care a intrat în vigoare în luna februarie, creând cel mai mare spațiu de circulație sigură și liberă a datelor la nivel mondial. Europenii vor beneficia de standarde înalte de respectare a vieții private atunci când datele lor sunt transferate către Japonia, iar companiile din UE vor beneficia de acces privilegiat la piața japoneză.

Comisia monitorizează, de asemenea, transpunerea directivei privind protecția datelor în materie de asigurare a respectării legii în legislația națională a statelor membre și a lansat în acest context mai multe proceduri de infringement împotriva statelor membre.

Egalitate

Noua directivă privind echilibrul dintre viața profesională și cea privată, adoptată în iunie, va încuraja împărțirea echitabilă a responsabilităților de îngrijire între bărbați și femei. A se vedea capitolul 5 pentru mai multe informații.

Comisia a continuat să sensibilizeze opinia publică cu privire la drepturile persoanelor lesbiene, gay, bisexuale, transgen și intersexuale (LGBTI). Cel mai recent raport anual privind promovarea egalității în rândul persoanelor LGBTI, publicat în luna martie, oferă o prezentare generală a măsurilor luate de Comisie pentru combaterea discriminării.

Comisia a avansat elaborarea cadrului UE pentru strategiile naționale de integrare a romilor pentru după 2020. Acest cadru este esențial pentru dezvoltarea instrumentelor și structurilor europene și naționale menite să promoveze incluziunea romilor.

Cetățenia Uniunii Europene

În ianuarie, Comisia a publicat un raport privind programele de dobândire a cetățeniei prin investiție existente în anumite state membre. Aceste sisteme de acordare a cetățeniei și a dreptului de ședere pentru investitori permit unei persoane să obțină cetățenia sau permisul de ședere al unui stat membru prin realizarea unei investiții și fără a dovedi o legătură reală cu statul membru respectiv. Aceste practici afectează cetățenia Uniunii Europene. În general, statele membre consideră această legătură ca fiind o condiție pentru dobândirea cetățeniei naționale și, pe această bază, au acceptat ca cetățenia europeană să fie acordată automat oricărei persoane care devine cetățean al unui stat membru.

Raportul Comisiei a identificat riscurile pe care le prezintă pentru Uniune sistemele de acordare a cetățeniei și a dreptului de ședere pentru investitori, în special în ceea ce privește securitatea, spălarea banilor, evaziunea fiscală și corupția, și exprimă îngrijorarea acesteia cu privire la faptul că măsurile luate de statele membre nu sunt întotdeauna suficiente pentru a atenua aceste riscuri. Comisia a instituit un grup de experți din statele membre pentru a examina riscurile care decurg din aceste sisteme și pentru a aborda aspectele legate de transparență și de buna guvernanță și va continua să monitorizeze compatibilitatea acestor sisteme cu legislația europeană. Pentru mai multe informații, consultați capitolul 8.

În cadrul eforturilor ample de protejare a alegerilor pentru Parlamentul European din 2019, Comisia a sprijinit statele membre în stabilirea și organizarea de reuniuni ale unei rețele europene de cooperare în materie de alegeri. Această rețea reunește reprezentanți ai autorităților statelor membre responsabile de chestiunile electorale și permite schimburi practice cu privire la aspecte relevante pentru alegeri libere și corecte, inclusiv legate de protecția datelor, securitatea cibernetică, transparență și sensibilizare. Rețeaua va continua să abordeze riscurile potențiale, să identifice soluții și să contribuie la construirea unor sisteme electorale și democratice mai reziliente în întreaga Uniune.

În contextul acțiunilor sale de facilitare a exercitării dreptului la liberă circulație și ședere pe teritoriul Uniunii, UE a adoptat în iunie un regulament privind securitatea cărților de identitate și a documentelor de ședere. Noile norme definesc standarde minime comune pentru cărțile de identitate ale cetățenilor europeni și pentru cardurile de ședere ale membrilor de familie din afara Uniunii, precum și un conținut minim pentru documentele de ședere ale cetățenilor europeni. Aceste documente vor fi astfel mai sigure și mai fiabile și vor spori încrederea și acceptarea, permițându-le cetățenilor să călătorească mai ușor pe întreg teritoriul Uniunii Europene, reducând obstacolele din calea exercitării dreptului la liberă circulație și eliminând lacunele pe care teroriștii și alți infractori ar putea încerca să le exploateze.

Pentru a consolida dreptul cetățenilor europeni la protecție consulară în țările din afara Uniunii în care propriul lor stat membru nu este reprezentat, au fost adoptate noi norme pentru crearea unui document de călătorie provizoriu modern la nivelul Uniunii Europene. Datorită acestor norme, cetățenii europeni vor avea garanția că primesc rapid acest document securizat și acceptat la scară largă din partea oricărui stat membru și că se pot întoarce acasă în siguranță.

Protecția consumatorilor

Pentru a sensibiliza publicul cu privire la protecția împotriva clauzelor abuzive din contractele încheiate cu consumatorii, cum ar fi limitarea nejustificată a drepturilor legale ale consumatorilor și modificările unilaterale, în luna iulie Comisia a emis orientări referitoare la aplicarea directivei privind clauzele contractuale abuzive.

În noiembrie a fost adoptată directiva privind modernizarea și aplicarea mai eficientă a normelor UE în materie de protecție a consumatorilor, în cadrul pachetului „Noile avantaje pentru consumatori” propus de Comisie în aprilie 2018. Aceasta adaptează drepturile consumatorilor la noile tehnologii prin introducerea unor noi cerințe importante pentru mediul online. Printre ele se numără interzicerea publicității ascunse în rezultatele căutărilor și a recenziilor false ale consumatorilor, furnizarea de informații cu privire la identitatea contrapărții pe platformele online (consumator privat sau comerciant profesionist) și furnizarea de informații cu privire la parametrii utilizați în clasificare și la personalizarea prețurilor prin procese decizionale automatizate.

Noile norme stabilesc, de asemenea, amenzi disuasive pentru „încălcările pe scară largă” ale drepturilor consumatorilor, sub rezerva unor acțiuni coordonate în temeiul Regulamentului privind cooperarea în materie de protecție a consumatorilor. O propunere separată referitoare la un sistem european de acțiuni colective în despăgubire aplicabile în cazul în care grupuri de consumatori au suferit un prejudiciu se află încă în curs de negociere între Parlament și Consiliu.

În urma negocierilor cu Comisia și cu autoritățile naționale de protecție a consumatorilor, platforma Airbnb și-a aliniat pe deplin practicile și condițiile de vânzare la normele europene în materie de protecție a consumatorilor. De exemplu, prețul final și entitatea aflată în spatele unei proprietăți închiriate (particular sau firmă) sunt acum informații prezentate în mod clar pe paginile de rezultate.

Ca urmare a apelului lansat de Comisie și de autoritățile europene de protecție a consumatorilor, cinci lideri din sectorul închirierilor auto, și anume Avis, Europcar, Enterprise, Hertz și Sixt, au schimbat modul în care prezintă prețurile de închiriere a autovehiculelor, acestea devenind astfel total transparente pentru consumatori.

În urma scandalului Cambridge Analytica și după un dialog îndelungat cu Comisia și cu autoritățile de protecție a consumatorilor din Uniune, Facebook și-a modificat condițiile de utilizare. În prezent, se explică într-un mod mai clar în ce fel utilizează compania datele utilizatorilor pentru a crea profiluri și a direcționa publicitatea ca sursă a veniturilor sale și se recunoaște responsabilitatea companiei în caz de neglijență.

Uniunea Europeană facilitează comerțul online permițându-le consumatorilor să ia decizii în cunoștință de cauză și să cumpere în condiții de siguranță. Campania de sensibilizare #YourEURight a fost lansată în 2019 pentru a le reaminti consumatorilor că au drepturi ce nu pot fi ignorate atunci când fac cumpărături din orice magazin online care își vinde produsele către consumatorii europeni.

Au fost adoptate noi norme pentru a aborda mai eficient aspectele legate de bunurile de consum cu dublu standard de calitate. În paralel, Comisia a lucrat la clarificarea cazurilor în care vânzarea produselor cu dublu standard de calitate (produse vândute în Europa cu compoziții diferite în ambalaje identice sau similare) constituie o practică comercială ilegală, elaborând o metodologie comună și publicând în iunie 2019 rezultatele unei campanii de testare la nivelul Uniunii, care a comparat mai multe produse alimentare din diferite state membre. În urma campaniei a rezultat că, deși aproape o treime din produsele alimentare testate aveau o prezentare identică sau similară, dar o compoziție diferită, nu a putut fi identificat un anumit model caracteristic la nivel geografic. Rezultatele nu permit să se stabilească dacă diferențele afectează calitatea sau dacă sunt asociate cu o practică înșelătoare în cazuri individuale.

În urma adoptării unor orientări menite să ajute autoritățile naționale în aplicarea legislației europene în domeniul alimentar și al protecției consumatorilor în ceea ce privește produsele alimentare cu dublu standard de calitate, Comisia a alocat peste 4,5 milioane de euro pentru a limita calitatea diferențiată și a consolida organizațiile de consumatori. În plus, în aprilie a intrat în vigoare directiva privind practicile comerciale neloiale în cadrul lanțului de aprovizionare agricol și alimentar.

În iunie, Comisia a publicat raportul final al Forumului la nivel înalt pentru îmbunătățirea funcționării lanțului de aprovizionare cu alimente, care oferă recomandări privind practicile comerciale echitabile și eficiente și transparența. Raportul evidențiază, de asemenea, probleme legate de constrângerile teritoriale în materie de aprovizionare, care îi împiedică pe comercianții cu amănuntul să își achiziționeze produsele din sursele pe care le doresc. Totodată, Comisia a lansat un proiect de sensibilizare a consumatorilor cu privire la distribuția banilor în cadrul lanțului de aprovizionare cu alimente.

Justiție civilă

Tot în luna iunie, Consiliul a adoptat o revizuire a Regulamentului Bruxelles IIa; aceasta îmbunătățește normele juridice care îi protejează pe copii în litigiile transfrontaliere legate de responsabilitățile parentale, cum ar fi cele legate de custodie, drepturile de vizită și răpirea copiilor. Prin noile norme, cooperarea judiciară va fi mai rapidă și mai eficientă, pentru a garanta că primează interesele copiilor.

Dreptul societăților comerciale

În luna iunie au fost adoptate și noi norme europene care să îi ajute pe antreprenori să înregistreze mai ușor societăți comerciale online și la nivel transfrontalier, să înființeze noi sucursale sau să depună documente la registrul comercial. Un set complementar de norme de drept al societăților comerciale europene, adoptat în noiembrie, facilitează transformările, fuziunile și divizările transfrontaliere ale companiilor, asigurând în același timp o mai bună protecție a drepturilor angajaților, ale acționarilor minoritari și ale creditorilor. Noile norme creează securitate juridică, permit realizarea de economii, reduc sarcina administrativă și conferă competențele necesare pentru blocarea oricărui abuz.

Noile norme adoptate în noiembrie privind guvernanța firmelor de investiții și remunerarea cadrelor lor de conducere își propun să fie proporționale cu dimensiunea, riscurile și activitățile firmelor de investiții, asigurând în același timp o supraveghere adecvată a tuturor instituțiilor mari care ar putea prezenta un risc sistemic. În luna mai au fost actualizate normele privind guvernanța băncilor și remunerarea cadrelor de conducere ale acestora. Mai exact, acestea au conferit mai multă putere autorităților pentru a îndepărta membri ai conducerii unei bănci dacă există suspiciuni de implicare în spălarea banilor sau în finanțarea terorismului.

Combaterea terorismului și a spălării banilor

În 2019, Comisia și-a intensificat sprijinul financiar, operațional și politic acordat statelor membre pentru a le ajuta să accelereze implementarea uniunii securității. Până la sfârșitul anului, 16 din cele 22 de inițiative legislative legate de uniunea securității au devenit lege. Uniunea Europeană a fost motorul acțiunilor de combatere a conținutului online cu caracter terorist printr-o propunere de regulament care obligă platformele de internet să elimine conținutul cu caracter terorist în termen de o oră de la primirea ordinului de eliminare. Parlamentul European și Consiliul au făcut progrese importante cu privire la propunerea Comisiei, iar lucrările vor continua în primul trimestru al anului 2020.

În paralel, Comisia, miniștrii de interne și reprezentanți ai sectorului privat din statele membre au aprobat un protocol pentru situații de criză al Uniunii care să combată răspândirea virală pe internet a conținutului cu caracter terorist sau extremist violent. Inițiativa face parte din reacția internațională generată de Apelul la acțiune în urma atentatului de la Christchurch. Măsurile din cadrul Planului de acțiune din 2017 privind protecția spațiilor publice, inclusiv împotriva amenințărilor teroriste, au continuat să fie puse în aplicare.

Uniunea a continuat să depună eforturi vitale pentru a-i priva pe teroriști de mijloacele de a-și comite actele, prin norme actualizate privind comercializarea și accesul la produse chimice utilizate de teroriști drept componente ale unor explozivi artizanali, precum și prin noi măsuri de combatere a finanțării terorismului. Uniunea Europeană și-a continuat cooperarea pe plan internațional, inclusiv prin schimbul de date din registrul cu numele pasagerilor (PNR) cu Australia și cu Statele Unite ale Americii, depunând eforturi pentru a finaliza un nou proiect de acord cu Canada și semnând cadrul Organizației Națiunilor Unite privind cooperarea în combaterea terorismului.

La sfârșitul anului, Comisia a propus deschiderea negocierilor cu Japonia privind schimbul de date PNR și cu Noua Zeelandă privind schimbul de date cu caracter personal în scopuri de aplicare a legii, împreună cu Agenția Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Aplicare a Legii (Europol). Comisia a aprobat, de asemenea, acorduri bilaterale cu autoritățile din Albania, Bosnia și Herțegovina, Kosovo (această denumire nu aduce atingere pozițiilor privind statutul și este conformă cu RCSONU 1244/1999, precum și cu Avizul CIJ privind Declarația de independență a Kosovo), Muntenegru, Macedonia de Nord și Serbia pentru punerea în aplicare a Planului de acțiune comun UE-Balcanii de Vest privind combaterea terorismului.

Uniunea a adoptat o serie de măsuri de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului. În 2019, aceasta a consolidat rolul de supraveghere al Autorității Bancare Europene. Vor fi introduse norme uniforme la nivel european pentru a le permite autorităților statelor membre să aibă acces la registrele naționale centralizate de conturi bancare sau la sistemele de extragere a datelor și să îmbunătățească cooperarea între autorități. În plus, patru rapoarte ale Comisiei au subliniat necesitatea punerii în aplicare depline și corecte a celei de a patra și a celei de a cincea directive privind combaterea spălării banilor. În decembrie, Consiliul a adoptat concluzii privind prioritățile strategice de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului. Textul este ambițios în ceea ce privește necesitatea unor norme mai detaliate și alocarea anumitor sarcini organismelor europene.

Intensificarea luptei împotriva criminalității

Consiliul a autorizat Comisia să negocieze, în numele Uniunii, un acord cu Statele Unite privind accesul transfrontalier la probe electronice în materie penală și să participe la negocierea unui al doilea protocol adițional la Convenția Consiliului Europei privind criminalitatea informatică.

În 2019, Comisia a lucrat la înființarea Parchetului European, care ar trebui să devină operațional la sfârșitul anului 2020. În urma numirii de către Parlament și Consiliu, Laura Codruța Kövesi a devenit primul procuror-șef european.

Uniunea a acționat pentru a preveni traficul ilegal de bunuri culturale. Regulamentul privind introducerea și importul de astfel de bunuri în Uniune, adoptat în luna aprilie, urmărește să pună capăt traficului ilicit care adesea sprijină terorismul și alte activități infracționale.

Un sistem european mai puternic pentru gestionarea dezastrelor naturale

Deoarece tendința producerii mai frecvente și adesea simultane a dezastrelor în întreaga Europă a îngreunat eforturile statelor membre de a se ajuta reciproc pentru a face față dezastrelor naturale, Uniunea a creat rescEU, care consolidează mecanismul de protecție civilă al Uniunii. În 2019, Comisia și-a continuat eforturile pentru operaționalizarea rescEU. Flota de tranziție rescEU s-a dovedit crucială în combaterea incendiilor forestiere produse în Grecia în august 2019.

Agenda europeană privind migrația

În septembrie 2017, statele membre și-au asumat cel mai mare angajament colectiv în ceea ce privește relocarea, obligându-se să relocheze peste 50 000 de persoane necesitând protecție internațională. Implementarea a progresat pe tot parcursul anului 2019, iar Comisia a continuat să ofere asistență statelor membre în eforturile acestora de a-și îndeplini angajamentele. Ținând cont de faptul că nevoile de relocare rămân ridicate la nivel mondial, continuarea eforturilor la scară europeană este esențială. Până în luna decembrie, în cadrul mecanismului fuseseră relocate 43 800 de persoane, ceea ce reprezintă peste 87 % din angajamentul total asumat de statele membre.

Gestionarea frontierelor

În luna decembrie, noile norme de consolidare a modului în care Uniunea își gestionează frontierele externe au devenit lege și vor permite Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă să înființeze un corp permanent de 10 000 de angajați operaționali.

Membrii corpului permanent vor avea puteri executive și echipamente proprii, pentru a putea să intervină oriunde este nevoie de-a lungul frontierelor externe ale Uniunii, precum și în țări terțe care sunt dispuse să accepte pe teritoriul lor echipe ale poliției de frontieră și gărzii de coastă. Statele membre (și țările terțe în cauză) își păstrează în permanență suveranitatea și responsabilitatea pentru operațiunile efectuate la frontierele lor și în ceea ce privește procedurile lor de returnare. Vor fi numiți 40 de ofițeri pentru drepturile fundamentale, pentru a se asigura că membrii corpului permanent respectă drepturile resortisanților din țări terțe care trec frontierele externe (regulamentar sau nu) sau care fac obiectul unor operațiuni de returnare.

Comisia și cinci țări din Balcanii de Vest au negociat cu succes acorduri privind statutul care permit mobilizarea echipelor europene de poliție de frontieră și gardă de coastă. Acordul cu Albania a intrat în vigoare la 1 mai 2019, urmat, la 3 săptămâni, de mobilizarea operațională a echipelor. Comisia și președinția finlandeză a Consiliului au semnat acorduri privind statutul cu Muntenegru la 7 octombrie și cu Serbia la 19 noiembrie. Finalizarea unor acorduri de acest tip cu Bosnia și Herțegovina și cu Macedonia de Nord este încă în curs de desfășurare.

Sisteme de informații privind securitatea, migrația și gestionarea frontierelor

În luna iunie, a intrat în vigoare o nouă legislație europeană care permite schimbul de date și împărtășirea de informații între diversele sisteme de informații ce sprijină spațiul de libertate, securitate și justiție fără controale la frontierele interne. După darea în folosință a acestei platforme interconectate (preconizată pentru anul 2023), autoritățile din domeniile frontierelor, migrației și vizelor, alături de autoritățile judiciare și polițienești, vor putea opera verificări încrucișate ale datelor de identitate pe un singur ecran, utilizând toate sistemele de informații relevante ale Uniunii, și vor putea identifica imediat orice persoană care încearcă să folosească identități multiple.

Au continuat lucrările la implementarea Sistemului de intrare/ieșire (EES) și a Sistemului european de informații și de autorizare privind călătoriile (ETIAS). Cel dintâi va înlocui actuala metodă de ștampilare manuală a pașapoartelor cu o înregistrare electronică atât a datelor de identitate și a datelor din documentul de călătorie, cât și a locurilor și datelor de intrare și de ieșire. El va contribui la asigurarea faptului că resortisanții țărilor terțe nu își prelungesc șederea peste termenul autorizat; de asemenea, el va contribui la îmbunătățirea calității și eficienței controalelor la frontierele externe și va ajuta statele membre să facă față creșterii numărului de călători. ETIAS va asigura totodată faptul că autoritățile naționale dispun de mai multe informații cu privire la posibilitatea ca persoane ce călătoresc fără viză în Uniune să prezinte un risc de securitate sau de imigrație neregulamentară, înainte ca aceste persoane să ajungă la frontierele externe. În caz de necesitate, autorizația lor de călătorie ar putea fi refuzată.

Gestionarea migrației și salvarea de vieți omenești pe mare

Operațiunile comune și misiunile navale ale Uniunii au contribuit la salvarea a peste 760 000 de persoane pe mare și au sprijinit statele membre care au găzduit noii sosiți de pe Marea Mediterană.

În conformitate cu Planul de acțiune al UE împotriva introducerii ilegale de migranți, adoptat în 2015, în august a intrat în vigoare revizuirea Regulamentului privind rețelele de ofițeri de legătură în materie de imigrație. Regulamentul revizuit va asigura o mai bună cooperare și coordonare între ofițerii de legătură în materie de imigrație pe care statele membre, Comisia și agențiile Uniunii Europene îi trimit în țări terțe pentru a răspunde cu mai multă eficacitate și pentru a preveni și combate imigrația neregulamentară și infracționalitatea transfrontalieră aferentă.

Comisia și-a continuat contribuția la eforturile de a împiedica potențialii migranți să se angajeze în călătorii migratorii neregulamentare către Uniunea Europeană și să își pună viața în pericol lăsându-se pe mâna traficanților de persoane. Ea a finanțat opt campanii de informare și sensibilizare, vizând în mod direct atât potențialele comunități de migranți din țări terțe, cât și comunitățile lor de încredere din diaspora europeană, cu informații obiective care să le permită migranților să ia decizii în cunoștință de cauză. Comisia a mărit totodată finanțarea parteneriatelor operaționale comune, care includ echipe comune de anchetă, suma pusă la dispoziție ridicându-se la 22,5 milioane de euro. Aceste parteneriate între state membre și autoritățile de aplicare a legii din țări terțe vizează persoanele din vestul și nordul Africii care introduc ilegal migranți.

Măsuri temporare

Debarcările din zona centrală a Mării Mediterane au demonstrat în mod clar necesitatea de a găsi soluții europene comune, bazate pe solidaritate, pe asumarea responsabilității și pe respectarea drepturilor fundamentale. Comisia a sprijinit în mod activ încheierea unor aranjamente temporare între statele membre pentru a facilita debarcarea în urma operațiunilor de căutare și salvare din Marea Mediterană, în așteptarea încheierii unui acord privind un sistem sustenabil pe termen lung în cadrul reformei sistemului european de azil. Cu sprijinul agențiilor Uniunii Europene și la cererea statelor membre, Comisia a coordonat, de asemenea, transferurile voluntare pe tot parcursul anului 2019, de acestea beneficiind un număr de 1 608 persoane.

Returnarea și readmisia

Parlamentul European și Consiliul au continuat să negocieze pe marginea propunerii din 2018 a Comisiei vizând întărirea dispozițiilor Directivei privind returnarea. Modificările aduse normelor comune ale Uniunii privind returnarea includ simplificarea returnărilor în cazul celor cărora li se refuză azilul în cursul procedurilor de la frontieră, introducerea unor proceduri mai clare și mai rapide pentru emiterea deciziilor de returnare și obligația de a emite o decizie de returnare imediat după ce a fost luată o decizie de a pune capăt unei șederi legale.

Capacitatea Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă de a oferi asistență în materie de returnare a fost întărită în luna decembrie printr-o nouă reglementare care a devenit legislație a Uniunii. Acest lucru îi conferă agenției un rol mai proactiv în sprijinirea statelor membre în funcție de nevoile lor și în extinderea domeniului de aplicare al asistenței potențiale la toate etapele procedurii de returnare.

Uniunea Europeană a încheiat 23 de instrumente de readmisie cu țări terțe. În 2019, lucrările au continuat, purtându-se negocieri pe marginea unor acorduri sau a unor cadre mai largi de cooperare în domeniul migrației cu alte șase țări.

Protejarea celor care au nevoie de ajutor

Reforma în materie de azil

În ciuda eforturilor intense ale președințiilor română și finlandeză ale Consiliului, statele membre nu au reușit să ajungă la un consens, iar propunerile de reformare a politicii Uniunii în materie de azil rămân blocate. Imediat după preluarea funcției în luna decembrie, vicepreședintele Margaritis Schinas și comisarul Ylva Johansson au ieșit pe teren și au început o rundă de ascultare a opiniilor guvernelor statelor membre, cu vizite în Danemarca, Germania, Grecia, Franța, Italia și Ungaria. Fiecare dintre ei a organizat și o dezbatere structurată cu Parlamentul European. Consultarea este un aspect important al angajamentului președintelui von der Leyen de a găsi o cale de urmat în privința chestiunii migrației, aspect care va contribui la conturarea noului pact privind migrația și azilul care va fi propus în 2020.

„Hotspoturi” și sprijin pentru Grecia, Cipru, Malta, Italia și Spania

În perioada scursă din 2015, Comisia a furnizat un sprijin financiar în valoare de 2,2 miliarde de euro pentru a oferi autorităților elene, organizațiilor internaționale și organizațiilor neguvernamentale asistență în domeniul gestionării migrației. Sprijinul a fost furnizat în cadrul Fondului pentru azil, migrație și integrare, al Fondului pentru securitate internă și al Instrumentului de sprijin de urgență. Pe lângă acesta, Comisia a continuat să ofere sprijin structural autorităților elene, cu o prezență permanentă pe insulele din Marea Egee.

Începând din septembrie 2019, Comisia a avut o prezență permanentă în Cipru, prin care a dorit să sprijine eforturile de gestionare eficientă a migrației depuse de autoritățile cipriote. Finanțările acordate acestei țări din partea Uniunii, începând din 2014, se ridică la 103,5 milioane de euro. În perioada cuprinsă între 2014 și finele anului 2019, Malta a beneficiat de o sumă totală de 112,85 milioane de euro, reprezentând sprijin din partea Uniunii în cadrul Fondului pentru azil, migrație și integrare și al Fondului pentru securitate internă.

În ceea ce privește Italia, cele 59,4 milioane de euro alocate în 2019 au adus suma totală a asistenței de urgență la 285,2 milioane de euro. Aceasta completează sprijinul în valoare de 737,4 milioane de euro acordat de Uniunea Europeană Italiei în cadrul programelor sale naționale, prin intermediul Fondului pentru azil, migrație și integrare și al Fondului pentru securitate internă în perioada 2014-2020.

Comisia a continuat să sprijine Spania prin acordarea unei asistențe de urgență de peste 52 de milioane de euro începând din 2018, pentru a oferi sprijin migranților, pentru a crea centre locale de înregistrare și de preprimire și pentru a mobiliza forțe suplimentare ale Guardia Civil.

Migranții care au sosit în hotspoturile din Grecia și Italia, precum și în centrele de înregistrare de pe coasta de sud a Spaniei, au continuat să fie înregistrați, identificați și amprentați în mod corespunzător.

Sprijin financiar pentru gestionarea eficientă a migrației

Uniunea Europeană sprijină eforturile naționale de îmbunătățire a gestionării migrației și frontierelor, canalizând finanțări semnificative prin programele naționale de acțiune gestionate de statele membre. În 2019, ea a furnizat 467 de milioane de euro în cadrul Fondului pentru azil, migrație și integrare, 442,7 milioane de euro în cadrul Fondului pentru securitate internă, secțiunea „Frontiere și vize”, și 92,7 milioane de euro în cadrul Fondului pentru securitate internă, secțiunea „Poliție”.

Declarația UE-Turcia

Declarația UE-Turcia a continuat să ofere alternative la rutele periculoase și să salveze vieți omenești în Marea Egee. Numărul migranților cu situație neregulamentară care au sosit pe mare din Turcia în Grecia în 2019 (circa 60 000) a fost considerabil mai scăzut decât cel înregistrat înainte de semnarea declarației (până în octombrie 2015). Statele membre au deschis căi organizate, sigure și legale de intrare în Europa pentru refugiații sirieni din Turcia, relocând un număr de aproximativ 25 700 dintre aceștia (până la sfârșitul anului 2019). În 2019, au avut loc 3 854 de returnări voluntare din Grecia către țări terțe în cadrul programului de returnare voluntară și de reintegrare asistată, din care 3 260 proveneau din partea continentală, iar 594 din insule. În perioada scursă din 2016, cu sprijinul programului, 17 900 de migranți s-au întors în mod voluntar din Grecia, atât din partea continentală, cât și din insule.

În același timp, Uniunea Europeană a continuat să sprijine Turcia în eforturile sale de găzduire a refugiaților, furnizând 6 miliarde de euro pentru perioada 2016-2019 prin intermediul Instrumentului pentru refugiații din Turcia.

Până la finele anului 2019, se alocase întregul buget destinat activităților. Din cele 4,7 miliarde de euro care fuseseră contractate, se plătiseră 3,2 miliarde de euro. Peste 1,7 milioane de refugiați beneficiază în continuare de o asistență lunară în numerar, denumită „Plasa de siguranță socială de urgență”, care îi ajută să își satisfacă nevoile de bază, iar peste 500 000 de copii refugiați au acces la educație.

Consolidarea căilor sigure, ordonate și legale de intrare în Europa

Politica vizelor

Uniunea Europeană a continuat să își actualizeze și să își eficientizeze politica în domeniul vizelor în ceea ce îi privește pe resortisanții din țări terțe care călătoresc în spațiul Schengen. Din februarie 2020, Codul de vize revizuit va reduce birocrația și va facilita procedurile de acordare a vizelor pentru călătorii de încredere admiși pentru o ședere pe termen scurt, menținând în același timp securitatea. Codul revizuit stabilește un nou mecanism care declanșează condiții mai stricte pentru prelucrarea vizelor atunci când o țară parteneră nu cooperează în mod suficient la readmisia propriilor resortisanți aflați în situație de ședere neregulamentară în Uniune. Pentru anumite categorii de călători, statele membre vor fi în măsură să încetinească timpii de prelucrare a vizelor, să reducă durata de valabilitate a vizelor eliberate și să mărească nivelul taxei de viză, dar și să moduleze scutirea de aceste taxe.

Facilitarea eliberării vizelor și suspendarea vizelor

În luna iunie, negocierile dintre Uniunea Europeană și Belarus cu privire la acordurile de facilitare a vizelor și de readmisie au fost finalizate, iar acordurile au fost parafate de către negociatorii-șefi. Ambele părți lucrează în prezent la finalizarea procedurilor interne pentru a permite semnarea și încheierea acordurilor. Cele două acorduri vor fi semnate și vor intra în vigoare simultan.

Mecanismul de suspendare a vizelor a fost întărit în 2017 pentru a permite un răspuns rapid în caz de urgență. În iunie 2019, Comisia a primit o notificare din partea Țărilor de Jos în cadrul mecanismului privind Albania. După o examinare atentă a conținutului notificării și pe baza informațiilor disponibile și a datelor relevante, Comisia a considerat că nu fuseseră îndeplinite circumstanțele necesare pentru declanșarea mecanismului și s-a angajat să monitorizeze situația.

Reciprocitatea în materie de vize

Astăzi, cetățeni din aproximativ 60 de țări din întreaga lume pot călători în Uniune fără a avea nevoie de viză. La rândul lor, cetățenii Uniunii ar trebui să aibă aceleași posibilități de a călători în aceste țări. Acest principiu al reciprocității se află în centrul politicii noastre comune în domeniul vizelor. S-au înregistrat progrese cu Statele Unite în luna septembrie, atunci când administrația americană a anunțat că Polonia se califica pentru a adera la Programul de scutire de vize. În timp ce Statele Unite au continuat să solicite vize pentru cetățenii Bulgariei, Ciprului, Croației și României, această evoluție explică motivul pentru care Comisia adoptă o abordare diplomatică răbdătoare cu administrația americană.

Statele Unite au indicat disponibilitatea de a admite includerea acestor state membre în Programul de scutire de vize odată ce îndeplinesc cerințele prevăzute de legislația americană, de exemplu în ceea ce privește cooperarea în domeniul securității și reducerea ratei de refuz al vizelor.

Pașapoartele și vizele de aur

În luna ianuarie, Comisia a prezentat un raport cuprinzător privind sistemele de acordare a cetățeniei și a dreptului de ședere pentru investitori operate de un număr de state membre. Aceste sisteme, cunoscute în general sub denumirea de „pașapoarte de aur”, respectiv „vize de aur”, permit unei persoane să obțină o nouă cetățenie sau un nou permis de ședere pe simpla bază a efectuării unei investiții. În ceea ce privește țările care beneficiază de acces liber de viză în Uniune, raportul Comisiei a subliniat faptul că aceste țări trebuie să efectueze controale de securitate și de fond la cele mai înalte standarde posibile în privința solicitanților de cetățenie care apelează la sistemele pentru investitori. Comisia monitorizează acest lucru ca parte a mecanismului de suspendare a vizelor. În ceea ce privește țările candidate și potențial candidate, sistemele de acordare a cetățeniei sunt monitorizate, de asemenea, în contextul procesului de aderare la Uniunea Europeană. Vă invităm să consultați și capitolul 7.

Încurajarea migrației în funcție de necesități

În 2019, Uniunea a întărit cooperarea bilaterală cu țările de origine și de tranzit și cu organizațiile internaționale pentru a aborda cauzele profunde ale migrației neregulamentare și ale strămutării forțate a populației, pentru a îmbunătăți gestionarea frontierelor și pentru a sprijini returnările voluntare și mobilitatea umană. Uniunea a colaborat, de asemenea, cu Uniunea Africană și cu Organizația Națiunilor Unite, prin intermediul grupului lor operativ comun.

Comisia a continuat să lucreze la dezvoltarea unor căi de migrație legală, pentru a facilita aducerea în Uniune a persoanelor cu competențele și talentele de care are nevoie piața muncii. În primăvară, Comisia a finalizat o evaluare globală a normelor Uniunii în materie de migrație legală. Rezultatele acestei verificări a adecvării au confirmat importanța unei politici eficace în materie de migrație legală, ca element esențial al unei politici europene cuprinzătoare în materie de migrație.

Pe tot parcursul anului, Comisia a continuat să lucreze, în cooperare cu statele membre, la dezvoltarea de proiecte-pilot privind migrația forței de muncă cu țări partenere-cheie, începând cu țările africane. În acest scop, Comisia a oferit sprijin financiar, inclusiv în cadrul Fondului fiduciar de urgență pentru Africa.

Integrare

Politica de integrare este o responsabilitate națională. Cu toate acestea, în 2019, Comisia a continuat să sprijine eforturile statelor membre, ale autorităților locale și regionale, ale ONG-urilor și ale altor actori, prin coordonarea politicilor, schimburi de bune practici, monitorizare și finanțare. Aceste măsuri au fost puse în practică pentru a favoriza integrarea resortisanților din țări terțe care au primit statutul de refugiat. În 2019, Comisia a finanțat opt mari rețele transnaționale de orașe și regiuni, reunind peste 40 de orașe și 10 regiuni europene pentru a coopera în probleme de integrare. În contextul Rețelei de integrare europene, Comisia a sprijinit o serie de activități de învățare reciprocă dedicate autorităților naționale, inclusiv un program inovator de sprijin între statele membre, pentru instituirea sau ameliorarea unei politici sau a unui program specific de integrare.

Vecinătatea Uniunii Europene

Vecinătatea estică

În 2019, Uniunea Europeană a continuat să sprijine și să promoveze stabilitatea, securitatea și prosperitatea în cadrul politicii europene de vecinătate, dar și să dezvolte parteneriate solide cu țările învecinate din est și din sud.

În luna mai, s-au sărbătorit 10 ani de Parteneriat estic în cadrul unei reuniuni ministeriale și al unei conferințe la nivel înalt organizate la Bruxelles. S-au înregistrat progrese în ceea ce privește reformele din toate domeniile vizate de cele 20 de rezultate preconizate ale Agendei 2020, în special în economie, mediul digital, transporturi, conectivitate, energie și mobilitate, însă în domeniile guvernanței și consolidării instituționale continuă să existe unele provocări. În urma unei ample consultări organizate în 2019 pe tema viitorului acestui parteneriat, se preconizează că vor fi prezentate obiectivele de politică pe termen lung înaintea Summitului Parteneriatului estic, care va avea loc în prima jumătate a anului 2020.

Relațiile cu Ucraina

Cu ocazia Summitului de la Kiev din luna iulie, Uniunea Europeană și Ucraina au dat publicității o declarație comună, iar UE și-a reafirmat angajamentul față de independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei. UE și-a afirmat, de asemenea, sprijinul pentru punerea în aplicare a acordurilor de la Minsk și pentru activitatea formatului Normandia, a Grupului trilateral de contact privind Ucraina și a Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), care urmăresc găsirea unei soluții pașnice și durabile la conflict. Comisia și guvernul ucrainean au semnat patru programe în valoare de 109 milioane de euro din pachetul anual de sprijin al Comisiei acordat acestei țări pentru anul 2019. Programele se vor concentra pe descentralizare, pe lupta împotriva corupției, pe sprijinirea societății civile și pe cooperarea tehnică în ceea ce privește reformele-cheie și punerea în aplicare a acordului de asociere și a zonei de liber schimb aprofundate și cuprinzătoare.

Rusia

Uniunea Europeană și-a menținut dubla abordare față de Rusia, care a continuat să fie o provocare strategică: a impus sancțiuni ca urmare a încălcării suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei de către Rusia și s-a implicat selectiv, în funcție de necesități, în chestiuni de interes european, cum ar fi schimburile culturale, schimburile de experiență pentru tineri și cooperarea educațională UE-Rusia.

Vecinătatea sudică

Asistența financiară și tehnică acordată de Uniunea Europeană în 2019 a contribuit la abordarea principalelor provocări cu care se confruntă regiunea: conflictele din Siria, Libia și dintre Israel și Palestina (această denumire nu va fi interpretată ca fiind o recunoaștere a statului Palestina și nu aduce atingere poziției fiecărui stat membru în parte pe această temă), presiunea constantă a migrației, proasta guvernare și mediul de afaceri slăbit. În luna iunie, relațiile dintre UE și Maroc au fost revigorate prin adoptarea unei declarații politice comune care urmărește dezvoltarea unui parteneriat menit să aducă prosperitate ambelor părți. Planul de investiții externe a avut un rol esențial în finanțarea sectorului privat și în stimularea dezvoltării economice și a creării de locuri de muncă în regiunea vecinătății sudice și în Africa.

Balcanii de Vest și procesul de extindere

Instituțiile europene au continuat să sprijine, în 2019, perspectiva aderării Balcanilor de Vest la Uniunea Europeană, în conformitate cu Strategia privind Balcanii de Vest și cu Agenda priorităților de la Sofia, care urmăresc consolidarea transformării politice, economice și sociale a acestei regiuni. Uniunea a continuat totodată să sprijine cooperarea pentru a valorifica în întregime potențialul economic și social al regiunii și pentru a lăsa în urmă moștenirea trecutului. De exemplu, în luna iulie, a intrat în vigoare acordul regional de roaming cu Balcanii de Vest, prin care au fost reduse semnificativ tarifele de roaming în regiune, urmând ca, în 2021, acestea să fie eliminate complet. Un alt progres major înregistrat în regiune a fost intrarea în vigoare, în luna februarie, a Acordului istoric de la Prespa dintre Grecia și Macedonia de Nord.

Prima reuniune ministerială UE-Balcanii de Vest pe tema ocupării forței de muncă și a afacerilor sociale a avut loc la Luxemburg, în data de 12 iunie. Miniștrii din cadrul troicii prezidențiale a Consiliului (România, Finlanda și Croația), alături de Comisie, s-au întâlnit cu omologii lor din Balcanii de Vest pentru a discuta o serie de aspecte legate de ocuparea forței de muncă și de politica socială. Scopul acestei reuniuni, preconizate a fi organizată anual, a fost schimbul de opinii cu privire la provocările cu care se confruntă reformele sociale și cele din domeniul ocupării forței de muncă de care ar urma să beneficieze toți cetățenii din regiune.

În luna octombrie, Consiliul European a analizat recomandările Comisiei referitoare la deschiderea negocierilor de aderare cu Albania și cu Macedonia de Nord și a decis să revină asupra chestiunii extinderii înainte de summitul UE-Balcanii de Vest care va avea loc la Zagreb în mai 2020.

Turcia

Relațiile dintre Uniunea Europeană și Turcia au continuat să fie afectate de situația critică a statului de drept, a drepturilor fundamentale și a independenței sistemului judiciar din Turcia, precum și de tensiunile crescânde din estul Mediteranei. Uniunea a continuat să acorde asistență refugiaților cu ajutorul Instrumentului pentru refugiații din Turcia, care gestionează fonduri în valoare de 6 miliarde de euro pentru a ajuta peste 4 milioane de refugiați găzduiți în această țară.

Relațiile dintre Africa și Europa

Uniunea Europeană a inițiat un parteneriat fără precedent cu Africa, investind într-o veritabilă relație politică între egali. Parteneriatul UE-Africa acoperă o varietate de domenii, printre care dezvoltarea, pacea și securitatea, migrația, clima, energia, agricultura, comerțul, investițiile durabile și locurile de muncă, inovarea, educația, tineretul, democrația și drepturile omului.

În 2019, s-au înregistrat progrese în ceea ce privește punerea în aplicare a Alianței Africa-Europa pentru investiții și locuri de muncă sustenabile, lansată în 2018. Uniunea Europeană a mobilizat deja 3,7 miliarde de euro în cadrul Planului de investiții externe și se preconizează că acesta din urmă va mobiliza la rândul său investiții de 37,1 miliarde de euro în vecinătatea Uniunii și în Africa Subsahariană. Este în curs de concretizare și angajamentul de alocare a peste 300-350 de milioane de euro în fiecare an în perioada 2018-2020 pentru a consolida mediul de afaceri și climatul investițional, 718 milioane de euro fiind investiți de Uniune numai în 2018.

În ceea ce privește mobilitatea, angajamentul Uniunii Europene de a sprijini 35 000 de studenți și angajați până în 2020 se concretizează, aproximativ 25 000 beneficiind deja de acest sprijin până la finele anului 2019. În domeniile integrării economice și comerțului, Uniunea Europeană va sprijini zona continentală africană de liber schimb cu 62,5 miliarde de euro până în 2020. În fine, au început să se vadă rezultatele activității celor patru grupuri de lucru alcătuite din experți africani și europeni în domeniile agriculturii, economiei digitale, energiei și transporturilor.

America de Nord și America Latină

Uniunea a continuat să colaboreze cu unul dintre partenerii săi principali, Statele Unite ale Americii, de exemplu, în privința Balcanilor de Vest și a Ucrainei, în domeniile energiei, combaterii terorismului și securității cibernetice. Parteneriatul consolidat al Uniunii Europene cu NATO atestă existența unui spațiu de securitate transatlantic tot mai interconectat.

Uniunea Europeană și-a unit forțele cu Canada pentru a susține multilateralismul și ordinea mondială bazată pe norme, inclusiv un sistem de comerț internațional liber și echitabil. La Summitul de la Montreal din luna iulie, ambele părți s-au angajat să pună în aplicare în întregime acordul de liber schimb UE-Canada.

În aprilie, Comisia și Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate și vicepreședinte al Comisiei au publicat o comunicare comună în care își prezintă viziunea în privința unui parteneriat mai puternic și mai modern cu America Latină și cu Zona Caraibilor, care să se concentreze asupra comerțului, a investițiilor și a cooperării sectoriale. În 2019, Uniunea Europeană a continuat să acorde cel mai mare sprijin acordului de pace din Columbia, a consolidat noua etapă a relației sale cu Cuba la cea de a doua reuniune la nivel ministerial a Consiliului mixt UE-Cuba în cadrul Acordului de dialog politic și de cooperare și a instituit grupul internațional de contact pentru Venezuela pentru a ajuta la depășirea crizei din această țară. În octombrie, Conferința internațională de solidaritate pe tema crizei refugiaților și a migranților din Venezuela a reunit țările din regiune, Uniunea Europeană, Agenția ONU pentru refugiați (UNHCR) și Agenția pentru migrație a ONU (OIM) în încercarea de a îmbunătăți coordonarea păcii și a răspunsului umanitar.

Asia și regiunea Pacificului

Uniunea Europeană și cele cinci țări din Asia Centrală – Kazahstan, Kârgâzstan, Tadjikistan, Turkmenistan și Uzbekistan – au o relație de lungă durată, bazată pe interese reciproce puternice. În luna mai, Uniunea și-a prezentat viziunea în privința unui parteneriat mai puternic cu aceste țări, care să pună accentul pe reziliență, prosperitate și o mai bună cooperare.

Japonia

În 2019, au început să se vadă rezultatele Acordului de parteneriat strategic UE-Japonia din 2018, aplicat provizoriu din februarie 2019, și ale Acordului de parteneriat economic, în vigoare de la aceeași dată. Cel de al 26-lea Summit UE-Japonia a avut loc la Bruxelles, în luna aprilie. La 7 septembrie, președintele Juncker și prim-ministrul Abe au semnat un Parteneriat privind conectivitatea durabilă și infrastructurile de calitate. Acest acord este primul de acest fel și subliniază importanța strategică a acestei relații, pe care ambele părți s-au angajat să o consolideze.

China

În luna martie, în contextul creșterii puterii economice și a influenței politice a Chinei, Comisia Europeană și Înaltul Reprezentant au evaluat, într-o comunicare comună, relațiile dintre Uniunea Europeană și China, precum și oportunitățile și provocările aferente. Au fost stabilite 10 acțiuni concrete, care au fost apoi discutate de lideri în cadrul Consiliului European din 21 martie.

În cadrul summitului din aprilie, Uniunea Europeană și China s-au angajat să aprofundeze parteneriatul strategic și să adopte, până la următorul lor summit, o nouă agendă de cooperare pentru perioada de după 2020. Ambele părți au convenit să identifice coridoarele feroviare comune UE-Asia și lucrează la dezvoltarea locală în țările de tranzit. Cele două părți se implică mai mult în domeniul securității din Asia, de la cooperarea militară cu Asociația Națiunilor din Asia de Sud-Est la sprijinul pentru denuclearizarea Peninsulei Coreene.

Abordarea mai strategică adoptată în 2019 în cazul Asiei a făcut parte din obiectivul Uniunii Europene de a adopta o abordare compatibilă cu orientarea către vest a Chinei. Strategia privind conectarea a Uniunii promovează o politică care include proiecte de infrastructură ce creează oportunități economice echitabile și promovează conectivitatea durabilă.

Orientul Mijlociu

Iranul

În 2019, Uniunea Europeană a continuat să sprijine acordul nuclear cu Iranul și implementarea efectivă a acestuia, sub toate aspectele. Uniunea regretă retragerea Statelor Unite ale Americii din Planul comun de acțiune cuprinzător și reinstituirea sancțiunilor de către SUA și a fost profund îngrijorată de faptul că Iranul a început să desfășoare activități incompatibile cu angajamentele asumate în temeiul acordului. În conformitate cu concluziile Consiliului din 4 februarie 2019, Uniunea Europeană adoptă o abordare cuprinzătoare în privința Iranului pentru a soluționa toate aspectele problematice și pentru a echilibra criticile pertinente cu un dialog constructiv la nivel înalt, inclusiv prin dialogul politic condus de UE cu Iranul în privința problemelor regionale.

Israelul, Palestina și procesul de pace din Orientul Mijlociu

Uniunea Europeană a continuat să apere și să promoveze principiul unei soluții bazate pe coexistența a două state la conflictul israeliano-palestinian, pe baza parametrilor conveniți la nivel internațional. Uniunea a furnizat, de asemenea, un sprijin financiar de aproape 350 de milioane de euro palestinienilor, marea parte a finanțării fiind destinată eforturilor de a pune bazele viitorului stat palestinian.

Siria

În cadrul Conferinței Bruxelles III privind Siria organizate în martie, Uniunea Europeană s-a angajat să aloce 560 de milioane de euro în 2020 pentru a sprijini activitățile umanitare, de reziliență și de dezvoltare în această țară, precum și în Iordania și în Liban.

Libia

Angajamentul asumat de Uniune în 2019 s-a axat pe sprijinirea eforturilor internaționale și regionale de a găsi o soluție durabilă la criza politică din Libia și pe promovarea dezvoltării economice a acestei țări.

Securitate și apărare

În prezent, statele membre pot să își protejeze mai bine cetățenii, să investească în cooperarea în domeniul apărării, să cheltuiască mai eficient și să strângă chiar mai mult legăturile cu partenerii și cu țările învecinate.

În 2019, Uniunea Europeană și-a continuat eforturile de contracarare a amenințărilor hibride. Înaltul Reprezentant și Comisia au prezentat un raport referitor la punerea în aplicare a cadrului comun din 2016 pentru contracararea amenințărilor hibride și a acțiunilor din comunicarea comună din 2018 privind creșterea rezilienței și consolidarea capacităților necesare pentru a aborda aceste amenințări.

Uniunea Europeană a continuat să consolideze cele trei grupuri operative pentru comunicarea strategică (Est, Balcanii de Vest și Sud). S-au înregistrat progrese și în ceea ce privește combaterea dezinformării din surse externe și interne. Planul de acțiune împotriva dezinformării lansat în 2018 a orientat activitatea în acest domeniu, axându-se pe detectarea și analiza activităților de dezinformare, pe sprijinirea cooperării dintre statele membre prin instituirea unui Sistem de alertă rapidă, pe colaborarea cu platformele sociale în contextul Codului de bune practici din 2018 și pe intensificarea activităților de sensibilizare. Totodată, UE a cooperat cu o serie de parteneri internaționali în acest domeniu, cum ar fi G7 și NATO. A se vedea și capitolul 7.

Centrul European de Excelență pentru Contracararea Amenințărilor Hibride a făcut progrese în 2019, având mai mulți membri, un program de lucru aprobat și un buget de lucru. Centrul a continuat să ofere sprijin în domenii-cheie, precum pregătirea și exercițiile.

Tot anul trecut, s-a făcut un bilanț al progreselor realizate de statele membre în ceea ce privește îndeplinirea angajamentelor asumate în cadrul cooperării structurate permanente (PESCO). Uniunea Europeană a luat act de faptul că statele membre participante au făcut progrese în ceea ce privește majorarea bugetelor pentru apărare și a investițiilor comune în acest domeniu, bugetele agregate ale apărării fiind cu 3,3 % mai mari în 2018 și cu 4,6 % în 2019. Statele membre participante utilizează tot mai mult instrumente ale Uniunii în planificarea apărării la nivel național, cum ar fi planul revizuit de dezvoltare a capacităților și procesul anual coordonat de revizuire privind apărarea, care au stat la baza programului de lucru pentru Programul european de dezvoltare industrială în domeniul apărării.

Ajutoarele pentru dezvoltare și asistența umanitară

Ajutoarele pentru dezvoltare

Uniunea Europeană a continuat să fie una dintre forțele motrice ale Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă. La New York, în luna septembrie, liderii europeni au participat alături de alți lideri mondiali la primul Summit ONU pentru dezvoltarea durabilă și au prezentat progresele înregistrate în raportul de sinteză comun.

„Inegalitățile” au fost tema Zilelor Europene ale Dezvoltării 2019, iar Comisia a publicat un document de lucru pe acest subiect. În plus, Uniunea Europeană a contribuit la combaterea violenței bazate pe gen în cadrul inițiativei „Spotlight”, alăturându-se forțelor ONU și noilor țări partenere pentru a continua activitatea vitală în privința programelor regionale, inclusiv prin lansarea unei consultări în zona Pacificului pe tema conceperii programului de 50 de milioane de euro destinat regiunii.

Uniunea a continuat să își dezvolte parteneriatul cu Africa. Alianța Africa-Europa pentru investiții și locuri de muncă sustenabile a înregistrat progrese semnificative, îndeosebi mobilizând, până în prezent, peste 40 de miliarde de euro sub formă de investiții în cadrul Planului de investiții externe.

Răspunsul la crize și urgențe umanitare

Bugetul UE pentru ajutor umanitar, în valoare de 1,6 miliarde de euro, a ajutat milioane de oameni din întreaga lume în 2019. Cea mai mare parte a acestuia a fost alocată refugiaților și persoanelor strămutate în interiorul țării din cauza conflictelor din Siria și din Yemen. Peste 10 % din buget a fost alocat „crizelor uitate”, precum situația refugiaților regionali din Burundi, conflictul din Ucraina și problemele umanitare din Columbia.

UE a alocat o cotă record de 10 % din bugetul său umanitar pentru a oferi copiilor în situații de urgență o educație sigură și de bună calitate. Uniunea Europeană a fost, de asemenea, unul dintre principalii donatori pentru acțiunile de răspuns la epidemia de Ebola.

În 2019, Uniunea și-a activat mecanismul de protecție civilă de 17 ori, pentru a răspunde catastrofelor bruște din Albania, Africa, Asia și America Latină. Atunci când Mozambicul a fost lovit de ciclonul Idai în 2019, au fost trimise opt echipe de specialiști în protecția civilă, precum și echipamente de purificare a apei, corturi, truse de igienă și alimente.

Drepturile omului și democrația

Uniunea Europeană și-a menținut implicarea asiduă în promovarea și apărarea drepturilor omului și a democrației în întreaga lume printr-o multitudine de acțiuni, de la cele întreprinse împreună cu ONU, precum campania emblematică UE-UNICEF #TheRealChallenge care a marcat cea de a 30-a aniversare a Convenției ONU cu privire la drepturile copilului, la noile orientări ale UE privind combaterea torturii la scară mondială. Uniunea Europeană a participat la cel de al șaptelea Congres mondial împotriva pedepsei cu moartea, a trimis numeroase misiuni de observare a alegerilor și a adoptat noi concluzii privind democrația în octombrie.

Sprijinul european pentru multilateralism, guvernanță globală și sistemul bazat pe norme

Relațiile UE-Organizația Națiunilor Unite

Într-o perioadă în care sistemul ONU este pus sub semnul întrebării, Uniunea Europeană și-a întărit angajamentul față de multilateralism și față de această organizație internațională. Uniunea ocupă primul loc în topul contribuitorilor la misiunile ONU de menținere a păcii și la bugetul ONU. Ea a sprijinit negocierile de pace conduse de ONU din Siria până în Libia și a lansat inițiative precum parteneriatul trilateral dintre UE, ONU și Uniunea Africană. Adunarea Generală anuală a ONU a arătat amploarea acestui sprijin.

Un parteneriat UE-NATO mai puternic

Cooperarea dintre UE și NATO constituie o parte integrantă a activității derulate de Uniunea Europeană în scopul consolidării securității și apărării europene. Publicat în luna iunie, cel de al patrulea raport intermediar referitor la punerea în aplicare a setului comun de propuneri aprobat de NATO și de UE în 2016 și 2017 a subliniat rezultatele concrete obținute în toate domeniile cooperării, dar mai ales în domenii-cheie precum consolidarea dialogului politic, mobilitatea militară, contracararea amenințărilor hibride, exercițiile paralele și coordonate și capacitățile de apărare.

Activitatea Uniunii Europene în cadrul G7 și G20

Uniunea Europeană este membru al G7 și al G20. În cadrul acestor foruri, Uniunea luptă pentru menținerea ordinii internaționale bazate pe norme, care, în prezent, este supusă unor presiuni importante în ceea ce privește comerțul, securitatea, schimbările climatice și drepturile omului. La fel ca în anii precedenți, pe parcursul anului 2019, Uniunea Europeană a fost un susținător ferm al cooperării internaționale. Coordonarea dintre liderii europeni la Summitul G20 de la Osaka (Japonia) a avut un rol esențial în obținerea unei declarații finale care să mențină angajamentele anterioare în privința punerii în aplicare a Acordului de la Paris și a Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă și care să accelereze progresele în direcția reformei Organizației Mondiale a Comerțului și a găsirii unei soluții la nivel mondial pentru impozitarea digitală. În luna august, liderii G7 întruniți la Biarritz (Franța) au convenit asupra unei declarații care abordează o serie de provocări în materie de politică externă, cum ar fi situația din Iran, Ucraina, Libia și Hong Kong. În conformitate cu prioritățile sale de cooperare cu Africa, Uniunea Europeană a aprobat, de asemenea, noi inițiative ale G7 menite să amelioreze condițiile de atribuire a contractelor de achiziții publice, să promoveze digitalizarea, să ofere un acces mai mare la finanțare femeilor antreprenor din Africa, să consolideze cooperarea în Sahel, să combată bolile pandemice și să sprijine femeile care sunt victime ale violenței sexuale în zonele de conflict.

Parlamentul European

În ultimele sale sesiuni dinaintea alegerilor din luna mai, Parlamentul aflat la sfârșit de mandat a adoptat o legislație care interzice articolele din plastic de unică folosință și asigură o mai bună protecție a frontierelor externe ale Uniunii Europene. Parlamentul a promovat un obiectiv ambițios de reducere a emisiilor de CO2 pentru autoturismele și camionetele noi până în 2030. Acesta a convenit asupra unor noi norme privind drepturile de autor, a aprobat acordul comercial al Uniunii Europene cu Japonia și a sprijinit planurile de îmbunătățire a calității apei potabile. În plus, Parlamentul și-a actualizat regulamentul de procedură.

Noua legislatură parlamentară a început la 2 iulie, în urma alegerilor parlamentare care au avut loc în perioada 23-26 mai. Rata de participare la vot de 50,7 % a fost cea mai mare din 1994 încoace, comparativ cu 42,6 % în 2014.

La 16 octombrie, Parlamentul a adoptat lista „dosarelor nefinalizate”, care este esențială pentru continuarea negocierilor informale între instituțiile Uniunii Europene cu privire la proiectele de norme ale UE care nu au putut fi finalizate înainte de sfârșitul mandatului Parlamentului. La 22 octombrie, președintele Comisiei, Jean-Claude Juncker, a susținut o declarație în fața deputaților în care a trecut în revistă principalele acțiuni și realizări ale Comisiei din ultimii cinci ani.

Consiliul European

În luna martie, Consiliul European a purtat discuții referitoare la chestiuni economice, la schimbările climatice, la dezinformare și la relațiile externe. Reuniunea celor 27 de state membre dedicată Brexitului a abordat prelungirea termenului prevăzut la articolul 50 până la 12 aprilie sau 22 mai, în funcție de ratificarea sau nu a acordului de retragere de către Regatul Unit în săptămâna de după reuniune. Ulterior, în luna aprilie, cei 27 de lideri ai Uniunii Europene au convenit să prelungească acest termen până la 31 octombrie 2019.

Liderii Uniunii Europene s-au întâlnit în mod informal la Sibiu (România) la 9 mai pentru a reflecta asupra Agendei strategice pentru perioada 2019-2024. Mai multe informații cu privire la aceste discuții sunt disponibile în secțiunea „Viitorul Europei”.

La un dineu informal care a avut loc în aceeași lună, membrii Consiliului au luat act de rezultatele alegerilor pentru Parlamentul European și au început procesul de numire a noilor șefi ai instituțiilor Uniunii.

În iunie, liderii au continuat discuțiile privind numirile la nivel înalt în instituțiile Uniunii, cadrul financiar multianual, schimbările climatice, dezinformarea și amenințările hibride, extinderea, semestrul european și relațiile externe. Ei au adoptat, de asemenea, Agenda strategică.

Liderii Uniunii s-au reunit din nou în cursul lunii pentru a discuta și a se pune de acord cu privire la nominalizările la nivel înalt în instituțiile europene.

În octombrie, liderii au discutat despre viitorul buget al Uniunii Europene (2021-2027) și despre acțiunile de întreprins pentru a pune în practică Agenda strategică, precum și despre schimbările climatice, extinderea Uniunii, Turcia și doborârea aeronavei care efectua zborul MH17 al companiei Malaysia Airlines. Consiliul European s-a reunit în configurația „Articolul 50” pentru a discuta cele mai recente evoluții în legătură cu Brexitul. La sfârșitul lunii octombrie, liderii UE-27 (toate statele membre, cu excepția Regatului Unit) au convenit să prelungească termenul prevăzut la articolul 50 până la 31 ianuarie 2020.

Ulterior, liderii s-au reunit în luna decembrie pentru a discuta despre schimbările climatice și penru a dezbate din nou bugetul pe termen lung al Uniunii.

Consiliul Uniunii Europene

Președinția prin rotație a Consiliului Uniunii Europene a fost asigurată de România și de Finlanda. În prima jumătate a anului, România s-a concentrat pe subiecte precum migrația și securitatea, cadrul financiar multianual, economia și Europa ca actor mondial. În a doua jumătate a anului, Finlanda s-a axat pe politicile climatice și pe securitate, precum și pe consolidarea valorilor comune, inclusiv a statului de drept, pentru ca Uniunea Europeană să devină mai competitivă și mai incluzivă din punct de vedere social.

Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor

Comitetul Economic și Social European a susținut campania Parlamentului „De data asta votez!” printr-o serie de activități, printre care evenimentul „Societatea civilă pentru rEUnaissance” din luna februarie, la care au participat președintele Comisiei, Jean-Claude Juncker, și militanta pentru climă Greta Thunberg.

Tema Zilelor Societății Civile din 2019 a fost „democrația durabilă”, corupția și știrile false fiind identificate drept principalele amenințări la adresa democrației europene. În luna noiembrie, comitetul a organizat o conferință pe tema statului de drept, solicitând un dialog structurat între guverne și societatea civilă pentru a inversa regresele în ceea ce privește statul de drept în Uniunea Europeană.

În martie, comitetul a prezentat foaia de parcurs „Drumul către Sibiu și mai departe”, viziunea sa pentru un viitor în care Europa va deveni lider mondial în dezvoltarea durabilă. Într-o serie de avize orientate spre viitor, comitetul a oferit idei cu privire la modul de asigurare a durabilității, la o tranziție justă către o economie digitală și la o impozitare echitabilă.

La cel de al optulea Summit european al regiunilor și orașelor, care a avut loc la București în luna martie, Comitetul European al Regiunilor a adoptat o declarație intitulată „Construirea UE de la temelie, împreună cu regiunile și orașele sale”, în care se afirmă că deciziile și politicile Uniunii trebuie să fie ancorate la nivel local pentru ca Uniunea să recâștige încrederea cetățenilor și să dispună de resurse corespunzătoare. Comitetul susține cu fermitate subsidiaritatea activă, subliniind importanța implicării autorităților naționale, regionale și locale în fiecare etapă a procesului decizional al Uniunii Europene. Comitetul a marcat cea de a 25-a aniversare prin organizarea unei ceremonii în cadrul sesiunii sale plenare din decembrie.

În domeniul unei mai bune legiferări, comitetul a inițiat o rețea de centre regionale („RegHub”) pentru a evalua punerea în aplicare a legislației Uniunii la nivel local și regional. Aceasta include 20 de regiuni care raportează cu privire la punerea în aplicare a politicilor. În 2019 au fost organizate trei evaluări: în domeniul achizițiilor publice, al calității aerului și al asistenței medicale transfrontaliere.

Pe parcursul anului, ambele comitete au organizat activități pentru promovarea ideii comune a unui mecanism permanent pentru consultări și dialoguri structurate cu cetățenii, precum și pentru participarea acestora la conferința privind viitorul Europei.

A se vedea, de asemenea, secțiunea intitulată „Viitorul Europei”.

Finalizarea Agendei pentru o mai bună legiferare

Activitatea de simplificare a legislației

Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare

În 2016 și 2017, Parlamentul European, Consiliul și Comisia Europeană au convenit asupra a două declarații comune privind prioritățile legislative ale Uniunii Europene. În aceste declarații au fost evidențiate 89 de inițiative pentru care era necesar un tratament prioritar în procesul legislativ. Ele au reprezentat un angajament comun al celor trei instituții de a asigura progrese substanțiale și, acolo unde este posibil, rezultate concrete înainte de alegerile europene din luna mai.

Până în prima jumătate a anului 2018, Comisia a adoptat toate inițiativele anunțate în declarațiile comune, iar până la momentul alegerilor europene, 61 din cele 89 de inițiative au fost convenite la nivel politic sau adoptate în mod oficial de către Parlament și Consiliu. La sfârșitul anului, 22 erau încă în dezbatere.

În 2019, Comisia Europeană a încheiat cu succes negocierile cu Parlamentul și Consiliul cu privire la criteriile neobligatorii pentru alegerea între acte de punere în aplicare și acte delegate. Această alegere complică adesea negocierile legislative, iar definirea criteriilor va sprijini desfășurarea procesului. Negocierile au dus la încheierea Acordului interinstituțional privind o mai bună legiferare, publicat în luna iulie. În plus, colegiuitorii au convenit asupra alinierii a 68 de acte în vigoare la Tratatul de la Lisabona prin modificarea procedurii de reglementare utilizate. Acest lucru se realizează cu controlul modului în care Comisia își exercită competențele de punere în aplicare cu privire la actele delegate și la actele de punere în aplicare în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului.

Monitorizarea aplicării legislației europene

Raportul anual privind monitorizarea punerii în aplicare a dreptului UE, publicat în luna iulie, prezintă modul în care Comisia a monitorizat și a asigurat aplicarea dreptului european în 2018.

De exemplu, Comisia a acționat în mod ferm în ceea ce privește punerea în aplicare a normelor în domeniul mediului, al mobilității și al transporturilor, precum și al pieței interne, al industriei, al antreprenoriatului și al întreprinderilor mici și mijlocii. Ea a sprijinit autoritățile naționale și regionale pentru punerea în aplicare a normelor privind aerul curat și apa curată. De asemenea, Comisia a luat măsuri împotriva statelor membre care nu și-au respectat angajamentele și nu au pus în aplicare normele Uniunii privind registrele cu numele pasagerilor, combaterea terorismului și combaterea spălării banilor. În plus, Comisia a recurs la competențele de executare atunci când unele state membre nu au avansat suficient de rapid pentru a îmbunătăți accesul la site-uri web și la alte aplicații mobile pentru persoanele cu handicap. Dacă legislația Uniunii nu este aplicată în mod corespunzător, cetățenii și întreprinderile nu vor fi în măsură să își exercite drepturile sau să beneficieze de avantajele conferite prin această legislație.

O mai bună reglementare în centrul procesului decizional al Uniunii

Comisia se angajează să acționeze numai atunci când acțiunea la nivelul Uniunii aduce valoare adăugată și oferă beneficii cetățenilor și întreprinderilor, evitând, în același timp, costurile inutile. Comisia acționează pe baza celor mai bune dovezi disponibile privind impactul economic, social, de mediu și alte impacturi semnificative. Înainte de revizuirea legislației existente a Uniunii, Comisia efectuează o evaluare pentru a înțelege ce anume funcționează și ce nu funcționează, contribuind astfel la îmbunătățirea performanței legislației.

Ca parte a Agendei sale pentru o mai bună legiferare, Comisia ascultă mai îndeaproape punctele de vedere ale cetățenilor și ale părților interesate pentru a răspunde nevoilor acestora. Din 2015, ea a organizat peste 400 de consultări publice, la care au participat milioane de europeni. De atunci, numărul contribuțiilor la consultările publice a crescut de peste patru ori.

Noul portal „Exprimați-vă părerea!”, un sistem de tip „ghișeu unic” cu ajutorul căruia europenii pot contribui la elaborarea politicilor Uniunii, a fost vizitat de aproape 900 000 de ori în 2018 și a depășit 1 milion de vizite în 2019. În luna aprilie, Comisia a emis un raport în care face un bilanț al măsurilor introduse în timpul mandatului Comisiei Juncker pentru a oferi rezultate mai bune cetățenilor și întreprinderilor din UE prin intermediul unui proces de elaborare a politicilor mai deschis, mai transparent și bazat într-o mai mare măsură pe date concrete. Rezultatele bilanțului au fost clare: îmbunătățirea legiferării a ameliorat modul în care sunt elaborate politicile Uniunii și trebuie să rămână în centrul metodelor sale de lucru pentru viitor, continuând, în același timp, îmbunătățirea instrumentelor sale, în special activitățile de informare și feedbackul de la cetățeni și părțile interesate, analiza impactului și calitatea evaluărilor.

Transparență și responsabilitate

Registrul comun de transparență

Contactul cu părțile interesate și cu societatea civilă face parte din activitatea instituțiilor Uniunii. În același timp, transparența și responsabilitatea sunt esențiale pentru a menține încrederea cetățenilor europeni în legitimitatea proceselor politice, legislative și administrative ale Uniunii.

Transparența reprezentării intereselor este deosebit de importantă pentru a permite cetățenilor să urmărească activitățile celor care caută să influențeze procesul legislativ al Uniunii Europene. Acesta este motivul pentru care Comisia a prezentat, în 2016, o propunere pentru un nou acord interinstituțional privind un registru de transparență obligatoriu care vizează Parlamentul, Comisia și, pentru prima dată, Consiliul Uniunii Europene. Negocierile cu privire la această propunere sunt în prezent în curs de desfășurare.

În registru figurează aproape 12 000 de entități. Acestea trebuie să respecte un cod de conduită care stabilește normele etice pe care trebuie să le respecte reprezentanții atunci când interacționează cu instituțiile Uniunii.

Codul de conduită pentru membrii Comisiei

În 2018, Comisia a adoptat un nou Cod de conduită al comisarilor, care stabilește norme mai stricte și standarde etice mai ridicate și introduce o mai mare transparență în mai multe domenii. Din februarie 2018, Comisia publică, la fiecare două luni, informații privind cheltuielile de deplasare ale comisarilor pe site-urile lor web.

În iunie 2019, Comisia a publicat primul raport anual privind aplicarea acestui cod de conduită. Raportul a confirmat că, de la adoptarea codului actualizat, Comisia a atins un nivel și mai ridicat de transparență în ceea ce privește comportamentul membrilor săi.

În plus, conform noului cod, a fost înființat un Comitet independent consolidat de etică, compus din trei membri externi de nivel înalt, care oferă consiliere cu privire la toate aspectele etice.

În prima parte a anului, Comisia a publicat orientări etice pentru participarea comisarilor la alegerile pentru Parlamentul European. Aceste orientări au fost concepute după ce noul cod le-a permis comisarilor să participe la campaniile electorale fără a fi nevoiți să își ia concediu, cum se întâmpla în trecut.

De asemenea, Comisia a pus în practică o nouă dispoziție a codului, care prevede publicarea de decizii cu privire la activitățile exercitate după încheierea mandatului membrilor Comisiei și a avizelor corespunzătoare ale Comitetului independent pe probleme de etică. Prima publicare a avut loc în luna octombrie, fiind urmată de alte publicări înainte de sfârșitul anului.

Accesul la documente

În luna iulie, Comisia a adoptat raportul referitor la accesul la documente. Acesta arată că numărul cererilor inițiale de acces la documente, depuse în temeiul normelor aplicabile privind accesul public la documente, a crescut cu aproape 9,5 % (de la 6 716 cereri în 2017 la 7 257 în 2018), iar numărul cererilor de confirmare cu 4,4 % (de la 288 de cereri în 2017 la 318 în 2018).

Comisia rămâne instituția Uniunii care se ocupă de cel mai mare număr de cereri de acces, acestea înregistrând o tendință ascendentă constantă începând din 2016. Cetățenii Uniunii și alți solicitanți recurg așadar în mod activ la acest drept de acces la documente.

În 2018, Comisia a comunicat documentele solicitate integral sau parțial în peste 80 % dintre cazuri, iar în aproape 41 % din cele 288 de cazuri analizate în etapa de confirmare a fost acordat un acces extins sau chiar integral.

În paralel, Comisia a continuat să publice în mod proactiv volume mari de documente și informații pe paginile sale de internet și în diversele sale registre publice, în toate domeniile de activitate ale Uniunii Europene. Datele confirmă nu numai deschiderea Comisiei, ci și importanța dreptului de acces la documente, ca parte a politicii globale de transparență a instituției.

Controlul bugetului Uniunii Europene

Există un cadru de control și un cadru de performanță care oferă o asigurare rezonabilă că fondurile europene sunt plătite conform normelor aplicabile și că sunt luate măsurile necesare pentru prevenirea, detectarea și corectarea erorilor, cu accent tot mai mare pe obținerea de rezultate.

În luna martie, în urma unei recomandări pozitive din partea Consiliului, Parlamentul și-a dat aprobarea finală pentru modul în care Comisia a executat bugetul UE în 2017. Procedura anuală de descărcare de gestiune permite Parlamentului și Consiliului să tragă Comisia la răspundere din punct de vedere politic pentru execuția bugetului și să țină sub control democratic gestionarea banilor contribuabililor.

În luna iulie, Comisia a prezentat pachetul de rapoarte integrate privind aspectele financiare și răspunderea, care reunește toate informațiile disponibile cu privire la execuția, performanța, rezultatele, buna gestiune financiară și protecția bugetului european pentru 2018. Rapoartele prezentate au demonstrat că bugetul a dat rezultate conforme priorităților Comisiei și că execuția bugetară a fost corectă.

Comisia a continuat să depună eforturi pentru instituirea Parchetului European; acesta va urmări penal infracțiunile transfrontaliere care afectează bugetul Uniunii, inclusiv frauda, spălarea de bani și corupția, în cele 22 de state membre participante. Se așteaptă ca Parchetul să fie operațional până la sfârșitul anului 2020.

În luna octombrie, pentru al doisprezecelea an consecutiv, Curtea de Conturi Europeană a emis un aviz favorabil referitor la conturile anuale ale UE, considerând că acestea reflectă o imagine fidelă și corectă. Curtea și-a confirmat opinia cu rezerve (nu contrară) cu privire la regularitatea cheltuielilor. Nivelul global al erorii estimate, 2,6 %, a fost ușor mai ridicat decât în 2017 (cu 0,2 %), dar cu mult sub cel din anii precedenți. Pentru aproximativ jumătate din cheltuielile UE, rata de eroare nu a atins nici măcar nivelul considerat de Curte a fi semnificativ. Nu s-au constatat erori materiale pe partea de venituri a bugetului sau în cadrul cheltuielilor administrative.

Parlamentele naționale

În iulie, Comisia a adoptat Raportul anual pe 2018 privind relațiile sale cu parlamentele naționale și aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității. Raportul oferă o imagine cuprinzătoare a relațiilor intense și fructuoase ale parlamentelor naționale cu Comisia și cu alte instituții ale Uniunii. Parlamentele naționale au prezentat 569 de avize, un număr similar cu cel din 2017. Acest lucru arată că majoritatea parlamentelor colaborează foarte activ cu Comisia cu privire la inițiativele sale și la o gamă largă de subiecte.

Numai 37 de „avize motivate” au exprimat îngrijorări cu privire la modul în care propunerile Comisiei au respectat principiul subsidiarității, ceea ce înseamnă că politicile europene sunt decise și puse în aplicare la nivelul cel mai adecvat, fie că este vorba de nivelul european, național sau regional. Grupul de lucru privind subsidiaritatea, proporționalitatea și scenariul „Mai puțin, dar mai eficient”, înființat în 2018 de președintele Juncker și prezidat de prim-vicepreședintele Timmermans, a analizat modalitățile posibile de a spori implicarea parlamentelor naționale, precum și a autorităților regionale și locale în pregătirea legislației și a politicilor Uniunii Europene și în acțiunile întreprinse pentru a da curs acestora. Măsurile luate de Comisie în vederea atingerii acestui obiectiv includ furnizarea unor răspunsuri agregate în cazul în care un număr semnificativ de parlamente naționale exprimă preocupări legate de subsidiaritate, prezentând într-un singur document public o imagine completă a tuturor preocupărilor exprimate și a poziției Comisiei cu privire la acestea.

Vizitele efectuate de membrii Comisiei în parlamentele naționale sau cele efectuate de delegații din partea parlamentelor naționale la Comisie (55 de vizite în 2019 și 915 în timpul întregului mandat al Comisiei Juncker) au consolidat dialogul dintre părți.

Ombudsmanul European

Anchetele Ombudsmanului European privind presupusele cazuri de administrare defectuoasă din instituțiile și organismele Uniunii Europene au acoperit o varietate de subiecte, cum ar fi transparența procesului decizional, fenomenul „ușilor turnante”, activitățile foștilor comisari după terminarea mandatului, accesul la documente, drepturile fundamentale, aspecte etice, contracte, granturi sau chestiuni legate de personal. În medie, Comisia respectă aproximativ trei sferturi din propunerile Ombudsmanului (propuneri de soluții, sugestii de îmbunătățire și recomandări) și, în cazul a aproximativ 95 % dintre anchete, administrarea defectuoasă nu se confirmă.

În iunie, Ombudsmanul a acordat al doilea Premiu european pentru bună administrare inițiativelor Comisiei de reducere a poluării cu materiale plastice și de promovare a sensibilizării opiniei publice. Premiul are obiectivul de a recunoaște inițiativele, proiectele și alte tipuri de activități ale diferitelor departamente ale instituțiilor Uniunii care au un impact vizibil și direct pozitiv asupra vieții cetățenilor din Europa și din afara acesteia.

În octombrie, Comisia a adoptat, de asemenea, un aviz privind proiectul de regulament al Parlamentului de stabilire a statutului și a condițiilor generale pentru exercitarea funcțiilor Ombudsmanului (statutul revizuit).

În decembrie, Parlamentul a reales-o pe Emily O’Reilly în funcția de Ombudsman European. Cel de al doilea mandat al său va dura cinci ani.